Lucrare de diploma turism

CUPRINS Pag. INTODUCERE

3

CAP.1. LOCUL SI ROLUL TURISMULUI IN ECONOMIA NATIONALA 1.1. Valorificarea superioara a resurselor 1.2. Element dinamizator al sistemului economic global 1.3. Mijloc de diversificare a structurilor economice 1.4. Factor de instruire si educare 1.5. Turismul in comertul mondial 1.6. Factori care determina evolutia turismului 1.6.1. Clasificari 1.6.2. Factori reprezentativi

5 7 10 11 11 12 18 18 19

CAP.2. CIRCULATIA TURISTICA INTERNATIONALA 2.1. Factori care influenteaza circulatia turistica internationala 2.2. Analiza sosirilor de turisti 2.3. Realizari economice 2.4. Fluxuri turistice majore 2.4.1. De unde vin turistii 2.4.2. Fluxuri majore in Europa 2.4.3. Fluxuri turistice importante intre subregiunile europene 2.4.4. Surse importante ale pietei turistice 2.4.5. Fluxuri majore: America de Nord - Europa 2.4.6. Fluxuri turistice: Asia de Est si Pacific-Europa 2.4.7. Alte surse potentiale de flux turistic spre Europa

23 23 24 25 27 27 28 30 33 39 41 42

CAP.3. REALIZARI ALE TURISMULUI REGIONAL 3.1. Europa de Vest 3.2. Europa de Sud 3.3. Europa Centrala si de Est 3.4. Europa de Nord 3.5. Europa Est-Mediteraneeana 3.6. Tendintele turismului in Europa pe tari in 1994

43 43 45 46 48 50 51

1

CAP.4. FACTORI CALITATIVI AI CRESTERII 4.1. Dezvoltarea serviciilor turistice 4.2. Dezvoltarea transporturilor 4.3. Activitati promotionale si de marketing

53 53 57 59

CAP.5. PREVIZIUNI ASUPRA TURISMULUI REGIONAL 5.1. Cresteri prevazute si confirmate pentru sosirile din anul 1994 5.2. Previziunile de crestere a sosirilor si sejururilor 5.3. Previziuni de crestere pentru pietele emitente 5.4. Principalii factori cu care se confrunta cresterea turismului in 1995 5.5. Tendinte de crestere pentru anul 2000 si dupa

63 63 63 64 64 65

CONCLUZII Turismul european in contextul actualei evolutii economice 73 Turismul romanesc in contextul evolutiei economice europene 76 Opt puncte de strategie pentru indrumarea guvernului si industriei turismului, elaborate de OMT 81 BIBLIOGRAFIE Anexa

82

2

Bibliografie 1. Rodica Minciu, Petre Baron, Nicolae Neacsu- Economia Turismului, D. Cantemir, 1992 2. Cristina Cristureanu- Economia si politica turismului international, Editura Abeona, Bucuresti, 1992 3. Rodica Minciu, Gabriela Tigu- Caiet de probleme proiecte, referate A.S.E. 1997 4. Valerica Olteanu, Iuliana Cetina- Marketingul serviciilor, Editura Marketer, 1994 5. Francois Vellas- Turismul- tendinte si previziuni, Editura Walforth, Bucuresti, 1995 6. *** OMT, Tourism Market Trends 1985-1994 7.*** International Tourism Overview, Highlights- 1995 8.*** Colectia revistei "Tribuna Economica" 1995-1997 9.*** Colectia "Revista Romana de Turism", 1993-1996 10. Dictionar de marketing, Editura Junimea, Iasi, 1979 11.Cazes Georges- Turismul international - Miraj sau strategie a viitorului, Editura Hatier, Paris, 1989 12. Oscar Snak- Economia si organizarea turismului, Editura Sport- Turism, 1976

3

Introducere Ca sector economic, turismul este greu de delimitat de alte activitati economice deoarece este diversificat, complex si uneori ocult. Face parte din sectorul tertiar, fapt demonstrat de gama larga si eterogena a serviciilor ce dau continut activitatii sale, trasaturile comune cu celelalte componente ale tertiarului ca si tendintele de evolutie si modificarea sub impactul acelorasi grupe de factori.

Totodata turismul se individualizeaza de celelalte ramuri ale sectorului tertiar prin specificitatea si complexitatea continutului sau, prin raporturile cu celelalte ramuri ale economiei prin rolul si atributiile sale. El cuprinde aspecte economice depinzind de un anumit nivel al veniturilor si de un anumit nivel al potentialului economic, aspecte geografice puternic influentate de anumite conditii de relief, clima, fauna, flora, aspecte politice, culturale si psihologice.

Turismul este definit ca orice calatorie determinata de orice alt motiv in afara migratiei fortei de munca, deoarece in toate aceste cazuri consumatorii genereaza venituri la locul de consumatie pentru prestatii de servicii ce acopera consumul.

Turistii cheltuiesc venituri create la locul de resedinta. Daca acest consum este realizat de rezidentii altei tari avem de-a face cu turismul international. Turismul se consuma la locul de productie, interesant fiind faptul ca circulatia banilor se suprapune cu circulatia turistilor de aceea uneori folosim termenul de "export intern".

Baza materiala a industriei turismului o reprezinta o multitudine de capaciati de productie (hoteliere, de alimentatie publica) si locuri de consum turistic. Factorii de productie ce determina evolutia acestui domeniu si rezultatele activitatii turistice sint capacitatile de productie si forta de munca. Ambii factori sunt divers specializati si puternic dispersati teritorial.

Materia prima in turism reprezentata de resursele nationale, umane, sociale ne apare foarte des imateriala conferind produsului turistic caracter invizibil (produsul turistic este un ansamblu de mijloace fixe, servicii si comoditati grupate in diverse variante, intr-un tot unic si oferite spre consum in cadrul unei ambiante specifice). El inmanunchiaza patru mari categorii de servicii: transport, cazare, alimentatie si motivatie.

Acest ansamblu este rezultatul unor ramuri atat in sectorul primar, secundar cat si tertiar.

Turismul este un domeniu de consecinta, se situeaza in aval de toate activitatile de la industria extractiva si agricultura pana la ocrotirea sanatatii si cultura.

Face parte din sectorul tertiar pentru ca predomina prestarea de servicii, dar turismul este o marfa avand si valoare de intrebuintare.

Aprecierea calitativa a produsului turistic se face prin prisma urmatoarelor caracteristici: accesibilitate, comoditate, atractivitate. Produsul turistic se produce si pe masura ce se manifesta consumul si deci nu se poate stoca.

4

Produsul turistic este foarte eterogen, iar eterogenitatea sa este data de existenta complementara a unor structuri materiale - marfuri - si a unor elemente imateriale, ce sunt creatii ale oamenilor - prestari servicii - sau care nu sunt creatii antropice - ambianta.

Dimensiunea si calitatea produsului turistic depinde de nivelul si calitatea activitatii din toate celelalte ramuri. Productia turistica este putin elastica atat ca volum cat si calitativ la modificarile consumului turistic care e foarte sensibil la actiuna factorilor conjucturali, psihologici si politici.

5

Capitolul 1 Locul si rolul turismului in Economia nationala

Turismul este un domeniu de activitate cu un profil complex, reunind un ansamblu de servicii si bunuri , proprii mai multor sectoare, fiind punctul de interferenta al acestora. Este cel mai mare producator al Produsului Intern Brut si al sectorului care angajeaza forta de munca, cifrandu-se la o zecime atat la produsul brut cat si la forta de munca.

Turismul este de asemenea un mijloc esential de redistribuire a veniturilor intre tari si astfel acesta sprijina balanta dezvoltarii in economia mondiala.

Calitatea mare a turismului in realizarea unor efecte sociale si economice consta in aceea ca toate acestea sunt urmarea fireasca, normala a actului turistic, ele nepresupunand eforturi si masuri speciale; in plus cele mai multe din efecte cunosc valori superioare, greu de obtinut pe alte cai.

Trebuie subliniat insa ca indeplinirea de catre turism, in conditii superioare, a menirii sale este posibila numai in masura in care intreaga activitate turistica se desfasoara la un nivel calitativ ridicat.

Privit ca activitate economica, turismul include o gama variata de servicii de informare, vanzare de calatorii turistice, transport, cazare, servire de preparate culinare, de racoritoare, de bauturi alcoolice, tratamente in statiuni balneare, actiuni cu rol de agrement si de divertisment.

Ca urmare, la nivelul impus de rolul si functiile sale, turismul rezulta din efectul conjugat si combinat al mai multor ramuri. Unele din acestea cum sunt constructiile, industria energiei electrice si termice, industria constructiilor de masini, electrotehnica si electronica, industria lemnului si cea textila, agricultura, industria alimentara, se afla in situatia de ramuri furnizoare, iar furniturile lor se inglobeaza fie in baza materiala a turismului, fie in productia oferita de unitatile de alimentatie publica. Altele ca, de exemplu, comunicatiile, cultura, asistenta medicala si gospodaria comunala concura independent la satisfacerea diverselor parti ale cererii turistilor.

Numarul mare de ramuri care isi dau concursul la efectuarea de prestatii turistice arata ca "produsul" turistic nu poate fi de calitate superioara decat in masura in care toate elementele care concura la crearea sa sau intra in structura sa sunt de calitate ridicata.

Fiind una din formele de activitate care satisfac cerinte personale, turismul este o veriga premergatoare consumului final, cu efecte economice insemnate ce nu trebuie ignorate. Mai mult, este de aratat ca, prin rolul pe care il are - de a raspunde unor nevoi umane, in special de a participa la refacerea capacitatii de munca, turismul contribuie la producerea de venit national. Creatoare de venit national sunt nu numai alimentatia publica si transporturile turistice, ci si activitatile desfasurate de colectivele din unitatile de cazare si bazele de tratament.

6

Ca si in alte ramuri prestatoare de servicii, in turism, cheltuielile cu munca vie detin o pondere mare in cadrul tarifului, ceea ce inseamna ca orice contributie a sa la sporirea venitului national antreneaza cresterea intr-o masura redusa a muncii materializate, trecute.

Activitatea de turism international se dovedeste a fi deosebit de favorabila pentru cresterea venitului national. In unele tari aceasta situatie se datoreste, intre altele, practicarii de preturi si tarife mai ridicate in relatiile cu turistii straini, comparativ cu cele utilizate la turismul intern. O asemenea practica decurge din faptul ca, pe piata internationala, actiunea legilor economice care reglementeaza preturile si tarifele duce la aparitia unor diferente in plus sau minus fata de preturile si tarifele intilnite in raport cu cererea interna. In mod concret, diferentele pozitive reprezinta un aport de venit national sub forma valorica. La noi in tara s-a renuntat la aceasta practica in acest an.

Privita pe un alt plan, contributia turismului la crearea de venit national se impune si prin faptul ca activitatile specifice nu epuizeaza "materia prima" pe baza careia se dezvolta; totodata, una din virtutile sale consta in aceea ca are in vedere valorificarea de resurse naturale nevalorificabile altfel (apa minerala, mofete, pesteri, apa marii, pante montane, peisaje s.a.), exploatarea suplimentara a unora din cele care intra in campul de actiune si al altor domenii (paduri, nisipul de pe plaja, soarele, etc.), precum si valorificarea anumitor creatii realizate in alte scopuri (monumente istorice, de arta si arhitectura, muzee, castele, elemente etnografice si folclorice, lacuri de acumulare s.a.).

De mare importanta pentru economia tarii, in special in ceea ce priveste aportul de valuta, este turismul international, daca, in balanta turistica intre incasari si platile externe se respecta un raport rational, aceasta constituie o cale, si inca una foarte importanta, de echilibrare si chiar de creare a unui sold activ in balanta de plati a tarii.

Este de subliniat, totodata, ca aportul valutar al turismului la balanta de plati este mult mai convenabil decit cel al comertului exterior. Realizandu-se ca export in interiorul tarii, produsele care sunt utilizate la preparatele culinare consumate de turistii straini sau marfurile care sunt cumparate de acestia din unitatile comerciale nu se mai incarca cu cheltuieli mari de transport, de ambalare si de asigurare, nu sunt grevate de taxe vamale si de alte taxe. Ca urmare, valorificarea resurselor materiale si a muncii interne prin turismul international este mult mai avantajoasa decat prin exportul de marfuri 1. Valorificarea superioara a resurselor In contextul implicatiilor economice se inscrie si contributia turismului la dezvoltarea unor zone mai putin bogate in resurse, capabile sa asigure dezvoltarea unor intreprinderi sau industrii prelucratoare, dar bogate in resurse turistice naturale si antropice - ape minerale, domeniul schiabil, oglinzi de apa etc.- care atrag fluxurile turistice si duc la aparitia si dezvoltarea localitatilor existente ca statiuni turistice sau chiar la aparitia unor statiuni noi (asa cum este cazul statiunilor balneoclimaterice devenite centre urbane, din Carpatii Orientali). Prin turism sunt valorificate, de asemenea, unele zone bogate in resurse turistice antropice (cultural-istorice) cu mare forta de 7

atractie, cum ar fi cele din judetele Suceava si Maramures. Practica a demonstrat ca astfel de regiuni se pot dezvolta si pot intra in circuitul economic cu investitii initiale minime, capabile insa sa determine o dezvoltare in lant a unor activitati economice producatoare de venit national si, totodata, capabile sa absoarba forta de munca locala disponibila.

Pe langa contributia la crearea de venit national, la echilibrarea balantei de plati si la valorificarea superioara a unor posibilitati interne, activitatea turistica joaca un rol mare in dezvoltarea anumitor judete, zone si localitati din tara; prin amenajarile si conditiile pe care le presupune aceasta activitate contribuie la ridicarea economica si culturala a perimetrelor respective si, in consecinta, la crearea de conditii de viata mai bune pentru populatia locala.

Ca activitate complexa, turismul este capabil sa determine chiar mutatii in dezvoltarea in profil teritorial; din acest unghi, specialistii il considera o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale si intraregionale, privite la scara mondiala, nationala sau locala. Pe langa atragerea, in circuitul de valori, a unor zone si regiuni turistice, turismul are consecinte asupra geografiei acestora, asupra urbanizarii si constructiei de locuinte, amenajarii de drumuri, realizarii de servicii publice, industrializarii etc Tot aici trebuie mentionata si vocatia ecologica a turismului, deoarece in strategia dezvoltarii turistice, se impun masuri de protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existentei umane, a peisajului, apei, aerului, florei, faunei etc.

Turismul, in dezvoltarea lui, favorizeaza utilizarea pe plan local a diferitelor resurse, a disponibilitatilor de forta de munca.

Este binecunoscut faptul ca turismul este un mare consumator de munca vie, si asta deoarece progresul tehnic penetreaza intr-un ritm mai lent in domeniul turistic, operatiunile specifice lui nu pot fi mecanizate sau automatizate la nivelul atins in alte ramuri (ca, de exemplu, in industrie), iar procesul de intensificare cunoaste, la randul lui, anumite limite, dincolo de care apare riscul deteriorarii calitatii.

Intre efectele inevitabile ale acestei dezvoltari se inscriu stabilizarea fortei de munca, eliminarea fenomenelor de migrare a acesteia, cu toate consecintele ce decurg de aici pentru nivelul de trai. Pe langa locurile de munca permanente, turismul ofera si locuri de munca sezoniere, reprezentind 1/3 din total si mareste cererea fortei de munca pentru alte sectoare si ramuri de activitate.

In etapa pe care o parcurge tara noastra, ca urmare a existentei de resurse inca neexploatate sau insuficient puse in valoare, turismul constituie o ramura cu posibilitati insemnate de crestere si, ca urmare, reprezinta o sfera de activitate care poate sa absoarba o parte din forta de munca ce va deveni disponibila prin restucturarea economiei.

Astfel, in tarile cu activitate turistica dezvoltata, numarul celor ocupati in turism reprezinta cam 5/6% din totalul populatiei active.

Avand un rol insemnat in ocuparea si redistribuirea fortei de munca, turismul are efecte benefice si asupra nivelului de instruire si de calificare a acesteia, lucratorul din turism trebuind sa 8

aiba o pregatire multilaterala, o viziune larga asupra problemelor lumii, un vast orizont culturalstiintific, sa cunoasca cel putin o limba de circulatie internationala, sa fie un bun psiholog, sa stie sa recomande un produs turistic, sa stimuleze cererea. Expansiunea turismului determina aparitia de noi profesiuni si influenteaza procesul formativ al specialistilor pentru acest sector. In calitatea sa de consumator de bunuri si servicii turismul are consecinte si asupra utilizarii fortei de munca in alte ramuri economice, cum ar fi agricultura, industria alimentara, cea usoara, constructiile s.a. (studii intreprinse in acest sens demonstreaza ca la fiecare suta de noi locuri de munca in turism, alte 60-80 de locuri noi se creaza in constructii si agricultura).

Efectele economice ale activitatii turistice cunosc si alte forme de manifestare. Intre altele, o asemenea activitate, prin cererea adresata altor ramuri, stimuleaza dezvoltarea cantitativa si calitativa a acestora. Totodata, contribuind in mod substantial la refacerea capacitatii de munca si la imbogatirea cunostintelor personale, turismul participa la cresterea capacitatii creative a celor ocupati in diverse ramuri ale economiei nationale, cu consecinte pozitive pe planul eficientei economice in toate ramurile de activitate.

In completarea efectelor economice si neeconomice ale activitatii turistice trebuie adaugata si contributia sa la asigurarea unei circulatii banesti normale. Antrenand cheltuieli banesti din partea populatiei interne, cheltuieli care in tara noastra au ajuns la cateva zeci de miliarde de lei, activitatea respectiva reda circulatiei o parte insemnata din veniturile acestei populatii, reprezentand astfel una din modalitatile de realizare a echilibrului atat de necesar intre cererea si oferta de marfuri si servicii interne si, ca urmare, o cale de evitare sau atenuare a fenomenelor inflationiste. Pentru viitor, ca urmare a cresterii cererii de servicii turistice si ca rezultat al solicitarii, intr-o masura sporita, a unor servicii si produse mai rafinate, se intrevede marirea acestui rol al turismului. De altfel, o serie de particularitati ce-i sunt proprii il recomanda ca o solutie deosebit de avantajoasa.

Astfel, in primul rind, "produsul" specific include multe servicii si mai putine bunuri materiale; in al doilea rand, la unele din elementele materiale care intra in consumul turistic, cum ar fi produsele alimentare, energia electrica pentru iluminatul spatiilor de cazare si altele, cantitativ, consumul pe turist difera putin sau deloc (in cazul energiei electrice) fata de ceea ce consuma oamenii la domiciliu, in postura de neturisti. In plus, la energia utilizata pentru preparatul hranei, prin turism se realizeaza o economie fata de situatiile in care fiecare familie isi prepara hrana separat, in gospodaria proprie; turismul poate fi avantajos pentru economia nationala si la alte consumuri (cum ar fi resursele energetice pentru incalzitul spatiilor construite). Asadar preluarea unei parti din veniturile populatiei sub forma cheltuielilor pentru turism nu inseamna cresterea in aceeasi masura a consumului intern de resurse regenerabile sau neregenerabile.

Revenind la turismul international, trebuie adaugat ca dezvoltarea turismului activ constituie, intre altele, si unul din mijloacele cu rol major in procesul trecerii, in perspectiva, la libera convertibilitate a monedei nationale; in acelasi timp, prin realizarea acestui salt in ceea ce priveste pozitia leului in raport cu alte monede va apare inca un element de simplificare a tranzactiilor dintre 9

detinatorii de oferta si clientii externi si, in consecinta, va fi stimulata afluenta de turisti straini in tara noastra.

1.2. Element dinamizator al sistemului economic global.

Turismul, in desfasurarea lui, presupune o cerere crescanda de bunuri si servicii, cu repercursiuni pozitive in sferele de productie a acestora. El determina o adaptare a ofertei ce se materializeaza, direct, in dezvoltarea structurilor de primire si, indirect, in stimularea productiei ramurilor participante la echiparea spatiilor de cazare si de alimentatie, la modernizarea acestora, la realizarea de mijloace de transport, de instalatii de agrement, ca si la construirea si modernizarea drumurilor etc. In tarile cu turism dezvoltat, prin dezvoltarea turismului se obtine un important spor de productie in ramurile implicate.

Astfel, in tari cu traditie turistica, precum Spania, Franta, Italia, Austria, Elvetia, Grecia, participarea turismului la crearea Produsului Intern Brut este de 5-10% proportie comparabila cu aportul unor ramuri de baza ca agricultura, constructiile de masini, transporturile navale.

Industria turistica are si un important efect de antrenare, decurgand din faptul ca, prin prisma trasaturilor sale esentiale si a activitatilor pe care le genereaza, turismul se plaseaza la interferenta activitatilor economice cu cele sociale.

1.3. Mijloc de diversificare a structurilor economice.

Diversificarea structurilor economice se realizeaza, in primul rind, prin crearea unor activitati si chiar ramuri specifice turismului: industria agrementului, agentii de turism, touroperatorii etc. sau dezvoltarea la noi dimensiuni a celor existente: industria hoteliera, industria alimentara, industria mijloacelor de transport s.a. Mai mult, in cadrul unor ramuri industriale, de transport se desprind, prin evolutii spectaculoase, subramuri cu destinatie speciala pentru turism.

Asfel sunt de mentionat subramurile care participa la decoratiuni interioare din cadrul industriei textile, a sticlei, a mobilei, a artizanatului etc.

1.4. Factor de instruire si educatie.

Rolul turismului nu trebuie privit numai prin prisma consecintelor de ordin economic, ci si social, deoarece el contribuie la mentinerea echilibrului biologic si fiziologic al omului contemporan, care gaseste in turism o contrapondere eficienta impotriva constrangerilor de tot felul. Contributia sa, expres definita, se refera la faptul ca turismul se manifesta ca mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire cultura si civilizatie al oamenilor. Prin stimularea schimbului de valori, turismul favorizeaza si faciliteaza imbogatirea orizontului cultural, informational, atat pentru turisti cat si pentru populatia locala, contribuind la formarea lor intelectuala. Turismul se caracterizeaza 10

prin larga sa penetrare in randul tineretului, aceasta categorie sociala fiind foarte receptiva la cunoasterea prin turism. Practicarea lui de catre cele mai largi paturi sau categorii sociale i-au adus, treptat, atributul de fenomen de masa, cu profunde semnificatii umane. El creaza conditii pentru accesul la valorile culturale ale civilizatiei universale pentru un numar din ce in ce mai mare de oameni.

Turismul se transforma, cu timpul, in cel mai rafinat mijloc de utilizare al populatiei. De altfel, el reprezinta una din principalele modalitati de petrecere a week-end-lui si a concediilor si vacantelor. Se asigura astfel recreerea, destinderea, dar si refacerea fortei si potentialului de munca, prin odihna, miscare, tratamente balneo-medicale, contribuind la mentinerea sanatatii fizice si psihice a omului zilelor noastre.

1.5. Turismul in comertul mondial.

Este binecunoscut faptul ca, prin specificul sau, turismul international face parte din structura comertului mondial invizibil, reprezentand una dintre componentele principale ale acestuia.

Comertul invizibil este o forma a schimburilor internationale, constituind, dupa aprecierile specialistilor, din "ansamblul tranzactiilor economice internationale care nu au ca obiect o marfa propriu-zisa"*.

Pentru edificare, mentionam ca aceasta forma de comert cuprinde transporturile si telecomunicatiile internationale, activitatea de service, documentatia tehnica, proiectarea, montajul si asistenta tehnica, comertul cu brevete, licente, know-how, turismul international, dobanzile si comisioanele bancare si de reprezentare, transferurile de titlu de venituri din investitii, investigatiile facute in strainatate etc., precum si o serie de operatiuni banesti cu caracter necomercial, cum ar fi participarea la organismele internationale, la intilnirile mondiale, specializarea si studiile in strainatate, deplasarile la tratative etc.

Se poate observa structura eterogena a comertului invizibil, precum si implicatiile sale in toate domeniile vietii economice si sociale. Ca urmare, aceasta joaca rolul unui factor de crestere economica, de largire si diversificare a relatiilor economice internationale, de facilitare a accesibilitatii tarilor lumii la schimbul mondial de valori.

Dupa surse ale Fondului Monetar International, schimburile din cadrul comertului invizibil mondial se cifrau, in anul 1985, la circa 820 miliarde $, marcand o crestere de aproappe 7,5 ori fata de anul 1970, intr-un ritm mediu anual de 14%, superior exporturilor mondiale de marfuri. * Dictionar de Marketing, Editura Junimea, Iasi 1979.

Ca urmare, schimburile invizibile au ajuns sa echivaleze cu aproape jumatate din valoarea schimburilor vizibile (exportul de marfuri) si o treime din valoarea totala a comertului mondial.

11

In ce priveste turismul international, parte integranta a comertului invizibil (cu o pondere intre 15 si 20%), aceasta a realizat un curs ascendent.

In anul 1994 tarile industrializate au inregistrat din punct de vedere economic iesirea din recesiune iar stabilizarea s-a realizat la un nivel inalt. Organizatia Dezvoltarii si Cooperarii Economice -O.E.C.D.- indica o crestere peste previziuni pentru anul 1994 un Produs Intern Brut al tarilor membre mai mare cu 3% pe intregul an cu extrapolare la nivelul anului 1995 de 2,75%.

Totodata s-a observat ca 3% din cheltuielile totale anuale de consum in tarile Europei si Americii de Nord au fost alocate turismului. Redresarea economica a avut un efect pozitiv si asupra tendintelor din turismul international. In concordanta cu estimarile O.M.T. s-au inregistrat in anul 1994, 537milioane turisti ceea ce reprezinta o crestere de 5% fata de 1993.

Tendinta de crestere s-a mentinut la cote pozitive si in 1995 cind au fost 567milioane de turisti, cu 3,8% mai mult decit in anul 1994.

In ceea ce priveste incasarile acestea s-au ridicat la 341miliarde $ SUA, in 1994, adica cu 10,2% mai mult decit in 1993 si la 372miliarde $ SUA in 1995, cu 7,2% mai mult decit in 1994.

Aceste cifre nu includ decit rezultatele obtinute din turismul de persoane nu si cele referitoare la incasarile din transportul bagajelor si din alte servicii conexe.

In ultimii zece ani, turismul international a inregistrat cresteri de 5,6% pe an in ceea ce priveste sosirile de turisti si de 12,7% pe an la incasari.

Astfel turismul international s-a dovedit rezistent la fluctuatiile din economie; scaderi ale ratei de crestere au fost inregistrate ca rezultat al razboiului din Golf si al celui din Iugoslavia, ca si datorita recesiunii tarilor industrializate care sint totodata marile generatoare ale turismului national si international.

Transportul constituie una din componentele esentiale ale pietei internationale a turismului.

Diversitatea mijloacelor de transport (automobil, autobuz, tren, avion) este un factor esential al dezvoltarii turismului international.

Puternica revenire a turismului mondial in perioada 1994-1995 a fost confirmata de cresterea ratei traficului aerian in conformitate cu estimarile preliminare ale Organizatiei Aviatiei Civile Internationale (O.I.A.C.), traficul de pasageri exprimat in pasageri / km. a crescut cu 5% in 1994 si cu 3% mai mult in comparatie cu sreviciile internationale. Aceasta puternica crestere a traficului international s-a reflectat mai ales, in impulsionarea deplasarilor la mari distante.

Incasarile totale din transportul international s-au ridicat la 53 miliarde $ SUA in 1994. Pe pietele cu cresteri spectaculoase din Asia de Est si Pacific 58% din volumul turistilor au fost inregistrati in transporturile aeriene. In SUA acesta a fost de 50%, in Europa de 30% iar in Africa de 39%.

12

In Europa de-a lungul ultimilor zece ani sosirile de turisti au crescut cu 125milioane, ele ajungind la 337,24milioane iar incasarile cu 129miliarde $ SUA, ele fiind in 1995 de 189,32miliarde $ SUA, jumatate din cresterile mondiale. Din 1985 rata medie anuala la sosiri a fost de 4,5% iar cea a incasarilor de 10%.

Cu toate acestea, Europa a pierdut doua puncte in concurenta de pe piata turistica mondiala in beneficiul Asiei de Est si Pacific.

Europa Occidentala, a concentrat in 1994, 35,9% din totalul sosirilor europene urmata de Europa de Sud(29,5%), Europa Centrala si de Est (21,8%)si Europa de Nord (9,7%). Tarile Europei din Mediterana detin doar 3,1% din totalul sosirilor europene.

Franta a fost in 1995 (previziuni) liderul international al destinatiilor europene, urmata de Spania, Italia, Marea Britanie, Ungaria, Polonia si Austria.

Primele cinci tari din Europa in privinta incasarilor din turismul international au fost in 1995 (previziuni) Franta, Italia, Spania, Anglia si Austria.

In 1995, turismul international a crescut in tarile industrializate, atit din punct de vedere al sosirilor cit si al incasarilor.

Tabelul nr. 1.

Topul destinatiilor turistice mondiale (1995)* (7 din cele 10 tari provin din Europa) Rang

Tara

Sosiri de turisti (mil.)

1

Franta

60,58

2

Spania

45,12

3

SUA

44,73

4

Italia

29,18

5

China

23,36

6

Regatul Unit

22,70

7

Ungaria

20,51

8

Mexic

19,87

9

Polonia

19,22 13

10

Austria

17,75

Sursa: OMT International Tourism Overview *previziuni

In 1995 aproximativ 60% din sosiri (337,24 milioane) au provenit din Europa. Franta, Spania, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii si Ungaria au furnizat 178milioane de turisti respectiv 31% din totalul sosirilor. Americile au furnizat 23milioane de turisti pentru Europa in 1995, cresterea anuala din 1980 fiind de 2,4%. SUA cu 14milioane de sosiri reprezinta 70% din totalul sosirilor din Americi.

Fluxurile turistice dinspre Asia de Est si Pacific au totalizat 12milioane de sosiri in 1995, din Japonia provenind 6milioane. Emitenti in crestere sint Hong Kong, Coreea de Sud si Taiwan.

Europa va continua, dupa aprecierile specialistilor O.M.T., sa detina primul loc la sosiri de turisti straini in urmatorii douazeci de ani. La nivelul anilor 2010 se estimeaza un total de 476milioane sosiri, ponderea in totalul mondial scazind de la 63% in 1990 la 51% in 2010.

Referindu-ne la totalul populatiei Terrei se poate aprecia ca in 1994-1995, 90% din locuitorii planetei n-au trecut granitele tarii de resedinta.

Datele arata ca turismul intern concentreaza circa 80-90% din cererea turistica mondiala. In SUA, de exemplu, peste un miliard de calatorii se efectueaza in afara locuintei, in fiecare an, multe dintre acestea trecind citeva frontiere, pe primele locuri fiind tari din Europa.

Un studiu al Organizatiei Mondiale a Turismului ("Transportul aerian si politicile in turism balanta si beneficii", O.M.T., 1994) arata ca contributia turismului international la Produsul Intern Brut este cu atit mai mare cu cit este derulat prin intermediul liniilor aeriene internationale.

Cind se tine seama de schimburile externe, cistigurile nete din turism, chiar pentru o tara dezvoltata ca Australia sint de patru ori mai mari decit cele din liniile aeriene internationale, iar pentru tarile mai putin dezvoltate, procentul este de 5 la 1. Mai mult, contributia fortei de munca in turism in ambele tipuri de tari este mult mai larga decit cea cu liniile aeriene nationale.

In timpul ultimelor decade, turismul a devenit un fenomen persuasiv care afecteaza acum toate tarile din lume, uneori in ciuda unor circumstante economice si politice nefavorabile. In timp ce Europa a reprezentat o arie-cheie,atit ca destinatie cit si ca origine a fluxurilor turistice, alte zone ca tarmul Pacificului, au considerat turismul ca o contributie majora la dezvoltarea economica si sociala.

Pentru tarile dezvoltate, un turism sanatos reprezinta un major cistig din schimbul international si o potentiala sursa de locuri de munca.

In 1994, incasarile turistice in tarile dezvoltate au consumat 8% din exporturile totale de marfuri si 30% din exporturile de servicii. In tarile Uniunii Europene, incasarile din turismul international depasesc 8% din consumul national.

14

In tarile EFTA, ca Australia si Elvetia, actiunile ajung la 15% si 12% respectiv din cheltuielile de consum private.

Desi cea mai mare parte din tari se concentreaza pe impactul economic al turismului international, de la Conferinta de Statistica de la Ottawa, sponsorizata de O.M.T., importanta turismului intern a inceput sa creasca in tarile dezvoltate ca si intr-un mare numar de tari in curs de dezvoltare.

De aceea, daca aceste segmente nu sint identic reprezentate in evaluarile statistice, aceasta pare mai mult sa adinceasca deficientele in

sistemele traditionale de raportare, decit sa continue adincirea acestor componente importante ale turismului ca un intreg. O.M.T. se obliga chiar la dezvoltarea unor indicatori economici coerenti, siguri si credibili in turism, in strinsa cooperare cu alte organizatii si cu industria privata.

Incasarile turistice au aratat o mai puternica elasticitate decit comertul mondial in fata recesiunilor economice din anii '80 si '90. In perioada 1994-1995 incasarile din turismul international au crescut mai repede decit exportul de marfuri si au fost apropiate de exporturile de servicii; se afla printre primele grupe de produse la export, alaturi de petrol, autovehicule, echipament electronic; reprezinta 8,6% din exportul mondial de marfuri si 30% din exportul de servicii.

Cu toate aceste realizari, deocamdata turismul international detine o pozitie relativ modesta in comertul mondial. Rolul sau se manifesta, in primul rind, in cresterea si diversificarea exporturilor.

In raport cu conditiile concrete ale fiecarei tari, turismul reprezinta un export sau un import; bunurile si serviciile pe care le consuma turistii pe durata deplasarii lor intr-o tara, pentru acestia pot fi asimilate unui export, in timp ce cheltuielile ce le face un turist in strainatate reprezinta pentru tara lui de resedinta un import.

In acest context, in tarile cu potential turistic bogat si turism dezvoltat, turismul se manifesta ca un important capitol al exporturilor, oferind piata de desfacere unei game variate de produse si servicii care in alte conditii nu se pot exporta sau se exporta in cantitati mici, cu eforturi si riscuri mari; marfuri cu perisabilitate ridicata, de sezon, distante mari pina la pietele consumatoare, preturi necompetitive etc. In schimb exportul intern de marfuri se afirma ca o importanta sursa de devize sau de economisire a acestora de valorificare in conditii mai avantajoase decit in cazul exportului clasic, a resurselor interne cheltuite pentru producerea unor marfuri destinate exportului. Turismul international contribuie si in acest fel la echilibrarea balantelor comerciale si de plati (creantele si debitele unei tari cu strainatatea).

Influenta turismului international asupra balantei de plati se realizeaza prin intermediul soldului balantei valutare a turismului care in functie de natura sa, poate compensa, reduce sau agrava o balanta de plati deficitara.

15

1.6. Factorii care determina evolutia turismului.

In ascensiunea sa spectaculoasa, turismul evidentiaza receptivitatea sa la dinamica sociala, evolutia sa aflindu-se sub incidenta unui larg evantai de factori.

1.6.1. Clasificari. In literatura de specialitate exista mai multe incercari de clasificare a factorilor de influenta, precum si de cuantificare a marimii si sensului actiunii lor; criteriile sint variate: A. Dupa natura social - economica: a) factori economici - veniturile populatiei si modificarile acestora; preturile acestora si tarifele; oferta turistica; b) factori tehnici - performantele mijloacelor de transport; tehnologiile in constructii; parametrii tehnici ai instalatiilor si echipamentelor specifice etc.; c) factori sociali - urbanizarea si timpul liber; d) factori demografici - evolutia numerica a populatiei; e) factori psihologici, educativi si de civilizatie - nivelul de instruire; setea de cultura; dorinta de cunoastere; caracterul individului; temperamentul; moda; f) factori organizatorici - formalitati la frontiere; facilitati sau prioritati in turismul organizat; diversitatea aranjamentelor; B. Dupa durata actiunii lor: a) factori de influenta permanenta - cresterea timpului liber; modificarea veniturilor; miscarea naturala si migratorie a populatiei; b) factori conjuncturali - crizele economice; dezechilibrele politice si convulsiile sociale; confruntarile armate locale si regionale; catastrofele naturale; conditiile meterologice precare; C. Dupa importanta in determinarea fenomenului turistic: a) factori primari - oferta turistica; veniturile populatiei; b) factori secundari - cooperarea internationala; facilitatile de viza sau alte masuri organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare; D. Dupa natura provenientei si sensul interventiei: a) factori exogeni - sporul natural al populatiei (care sta la baza cresterii numarului turistilor potentiali); cresterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului; cresterea gradului de urbanizare; mobilitatea sporita a populatiei ca urmare a motorizarii etc.;

b) factori endogeni - varietatea continutului activitatii turistice; lansarea de noi si tot mai sofisticate produse turistice; diversificarea nivelului de pregatire a personalului din turism; 16

E. Dupa profilul de marketing. a) factori ai cererii turistice - veniturile populatiei; urbanizarea; timpul liber; dinamica evolutiei populatiei; b) factori ai ofertei turistice - diversitatea si calitatea serviciilor; costul prestatiilor de pregatire si structura fortei de munca.

1.6.2. Factori reprezentativi sint acei factori a caror influenta este decisiva in evolutia de ansamblu a turismului: A. Nivelul de dezvoltare economico - sociala.

B. Nivelul preturilor si tarifelor.

C. Oferta turistica.

D. Progresul tehnic.

A. Nivelul de dezvoltare economico - sociala este ilustrat de produsul national brut pe locuitor, care, la rindul sau, influenteaza veniturile populatiei. Circa patruzeci de tari ale lumii au un Produs National Brut pe cap de locuitor de peste 5000$ SUA, conditie esentiala pentru manifestarea cererii turistice, suportul material, obiectiv direct al dezvoltarii turismului. Aceasta deoarece sporirea veniturilor populatiei, rezultat al cresterii economice si a produsului intern brut, influenteaza nemijlocit asupra consumului, si implicit asupra accesului la turism a diferitelor categorii sociale.

In tarile dezvoltate, cheltuielile pentru asa-numitul "consum obligatoriu", respectiv, cel legat de nevoi vitale, determinate de nevoi fiziologice, sint aproximativ constante, iar disponibilitatile banesti sint, cel mai adesea, orientate spre satisfacerea unor cerinte ce asigura un anumit grad de confort, si nu in ultimul rind, sint folosite pentru subventionarea activitatilor legate de timpul liber.

Cresterea globala a veniturilor atrage dupa sine o scadere a sumelor alocate pentru acoperirea nevoilor vitale, in timp de disponibilitati pentru "consumul liber" tot mai mari. Statisticianul german Ernst Engel a demonstrat existenta unor legi in repartizarea veniturilor pe diferite tipuri de nevoi si a unor mutatii in structura acestora, cauzate de variatia veniturilor.

Asadar, veniturile populatiei reprezinta un factor de actiune complexa, influentind: cresterea numarului de turisti; durata calatoriei si a sejurului; distanta deplasarii; caracterul organizat sau pe cont propriu al calatoriei; statutul de privat sau de stat, al prestatorului de servicii; efectuarea calatoriei sau vacantei - concediului in tara de resedinta sau peste hotare.

Comensurarea influentei acestui factor se realizeaza prin intermediul coeficientului de elasticitate, valoarea pozitiva si supraunitara a acestuia indicind tendinta de crestere aproape nelimitata a nevoii de turism, si respectiv, a fenomenului in ansamblul sau.

17

B. Un factor reprezentativ de stimulare a dezvoltarii turismului il constituie preturile si tarifele. Influenta preturilor si tarifelor se manifesta asupra: - produsului turistic, in ansamblul sau; - componentelor sale luate separat sau in conexiune, respectiv, cazare, masa, agrement, tratament etc.; - pietei interne sau / si internationale.

In fapt, din practica turistica se cunosc doua tipuri de situatii: a) practicarea unor preturi si tarife ridicate, care limiteaza accesul la seviciile turistice si se reflecta in reducerea numarului de turisti si / sau a duratei medii a sejurului; b) practicarea de tarife si preturi scazute stimuleaza, pe de-o parte crearea, dar, pe de alta, pot determina neincrederea fluxurilor turistilor sau a unor segmente ale cererii si, ca urmare, o scadere a circulatiei turistice.

Ca urmare, in practica activitatii turistice se impune adoptarea unei politici de preturi si tarife fundamentate stiintific, care sa reflecte calitatea prestatilor si sa realizeze diferentieri sezoniere, zonale etc. O politica tarifara stiintifica trebuie sa practice un sistem de facilitati menite sa sporeasca atractivitatea produselor turistice oferite, iar prin nivelul lor, tarifele trebuie sa asigure, stabilitatea fluxurilor turistice, un coeficient de utilizare a capacitatilor ridicat, respectiv, o rentabilitate sporita a intregii activitati de turism.

C. Oferta turistica, alcatuita din resurse turistice naturale si antropice, la care se adauga oferta creata, respectiv, dotari si echipamente sau baza tehnico-materiala, influenteaza uneori decisiv activitatea de turism.

Astfel, bogatia de valori naturale - relief, clima, ape, flora, fauna, peisaje - istorice, de civilizatie si cultura de care dispune o tara sau o zona, precum si gradul lor de amenajare exercita o mare forta de atractie asupra fluxurilor turistice, determinind volumul circulatiei turistice, structura acesteia si directiile de orientare.

De regula, resursele turistice, ca si nivelul si calitatea bazei tehnico-materiale sint innobilate de nivelul si calitatea prestatiilor turistice.

D. Progresul tehnic are consecinte si influente directe asupra gradului de mobilitate al populatiei, favorizind deplasarea in interes turistic. De asemenea, este de remarcat actiunea asupra altor fenomene, cum ar fi urbanizarea, industrializarea, deteriorarea, dar si protectia si conservarea mediului, toate acestea cu implicatii directe asupra fenomenului turistic.

In transporturi, introducerea progresului tehnic este reflectata de: - cresterea densitatii retelei de transport; 18

- sporirea numarului si diversificarea mijloacelor de transport; - modernizarea si imbunatatirea performantelor; - asigurarea de conditii pentru deplasarea unui numar tot mai mare de persoane spre destinatii turistice; - sporirea confortului si scurtarea duratei calatoriei; - ieftinirea costului transportului, stimulindu-se pe aceasta cale deplasarea; - perfectionarea cailor si mijloacelor de transport in comun; - cresterea gradului de dotare al populatiei cu automobile.

Transporturile reprezinta una din componentele de baza ale prestatiei turistice. Orice modificare in dinamica si structura transporturilor determina variatii ale miscarii turistice in ce priveste volumul, formele de organizare si directia sau directiile fluxurilor turistice.

E. Mutatiile demografice, legate de creserea numerica a populatiei, diferentieri in structura pe grupe de virsta, sexe, medii de viata, socio-profesionala etc., sint in strinsa corelatie cu circulatia turistica: - cresterea numerica a populatiei si ritmul acestei cresteri influenteaza direct numarul turistiilor potentiali; cercetari efectuate pe aceasta tema indica o

majorare a pietei turistice potentiale cu o rata medie anuala de 0,5 - 1%, ca rezultat exclusiv al sporului demografic; - mutatiile in structura pe pe grupe de virsta a populatiei sint evidentiate de proportiile diferite de participare la miscarea turistica a fiecarei grupe; - tineretul, care la scara mondiala reprezinta 30 - 35% din totalul populatiei, este un segment demografic cu rol deosebit in cresterea circulatiei turistice, datorita timpului liber mai mare, nevoii de instruire, dorintei de distractie etc.; - cresterea duratei medii a vietii, cu implicatii directe asupra numarului virstniciilor si disponibilitatilor de timp ale acestora se reflecta in intensificarea circulatiei turistice, mai ales in domeniul turismului balnear; F. Procesul de urbanizare determina anumite situatii in structura nevoilor populatiei, influentind direct si dimensiunile circulatiei turistice. Influenta se manifesta datorita efectelor urbanizarii asupra mediului natural si asupra solicitarii nervoase a oamenilor. De aici, nevoia de evadare din marile aglomeratii urbane spre zone linistite, nepoluate, pentru recreere, odihna, distractie etc., care se manifesta la sfirsit de saptamina si in vacante (concedii).

19

Cresterea ponderii populatiei urbane are drept consecinta sporirea dimensiunilor fluxurilor turistice.

G. Timpul liber. Se constata o crestere a disponibilitatilor de timp liber, cea mai mare parte a acestora fiind utilizate si pentru practicarea turismului. Sporirea duratei timpului liber se realizeaza pe seama reducerii duratei zilei de munca la opt ore si chiar mai putin, a reducerii saptaminii de lucru, a cresterii duratei concediului anual platit si a reducerii timpului total de lucru in cadrul duratei de viata.

Se apreciaza ca in tarile dezvoltate, circa 30% din totalul timpului liber este destinat turismului.

H.Alti factori psiho-sociologici se refera la traditie, dorinta de cunoastere si instruire etc. De asemenea, manifestarile stiintifice, culturale, sportive sau de alta natura determina miscari turistice.

Actiunile guvernamentale si facilitatile acordate de organizatorii de turism conduc la promovarea si stimularea circulatiei turistice: legislatia, acordurile bi si multilaterale, formalitatile la frontiera etc.

Capitolul 2 Circulatia turistica internationala 2.1. Factori care influenteaza circulatia turistica internationala.

Piata turismului international este foarte sensibila. Cererea turistica mondiala nu este determinata numai de fortele pietei, respectiv de cererea solvabila si deci de fluctuatiile conjucturii, de oferta si distributia produselor turistice. Ea depinde de numerosi factori exogeni fara legatura directa cu turismul, dar a caror influenta este determinata pentru cerere, cum ar fi de exemplu, factorul politic si riscul terorist. Conflictul din Golf din august 1990-februarie 1991 ca si recentul razboi din fosta Iugoslavie au demonstrat, extrema vulnerabilitate a industriei turistice la orice transformare si rasturnare a relatiilor internationale.

In afara tarilor sau regiunilor indirect afectate de conflict, destinatii foarte indepartate de zona luptelor au suferit o scadere dramatica a sosirilor de turisti cum a fost regiunea tarilor din Marea Caraibilor si tari din Europa de Sud ca si din Europa Centrala si de Vest.

Sectorul turistic reprezinta numeroase particularitati in raport cu alte sectoare economice atit din punct de vedere al politicilor de ansamblu, cit si din punct de vedere al gestiunii intreprinderilor.

Politicile turistice trebuie sa ia in calcul un ansamblu de variabile exogene cum sint schimbarile demografice si sociale, situatia economica si financiara a tarilor emitatoare de turisti, variatiile si cursul de schimb valutar, transformarile politice, legislative si de reglementare, progresele 20

tehnologice, evolutia relatiilor comerciale, infrastructura transporturilor, siguranta calatorilor,protectia mediului.

Dintre aceste variabile trei joaca un rol determinant in evolutia cererii turistice internationale: demografia; prelungirea duratei vacantelor; fragmentarea vacantelor si segmentarea pietelor.

Schimbarile in structura demografica si evolutia sociala a tarilor industrializate reprezinta un factor determinant al maririi cererii turistice. Europenii in virsta de 35-40 de ani vor fi in numar de aproximativ 144 milioane in anul 2000 cu 16% mai mult decit in 1985.

Cei in virsta de 65 de ani si peste vor fi cu 14 milioane mai numerosi ajungind de la 61 la 75 milioane in aceeasi perioada.

In plus grupa de virsta de 35-40 de ani beneficiaza de veniturile cele mai ridicate in timp ce grupa de peste 65 de ani dispune si de venituri relativ ridicate si de timp liber, ambele reprezentind un atu important pentru dezvoltarea economica a turismului.

Prelungirea duratei vacantelor este un fenomen care priveste ansamblul tarilor industrializate si care de asemenea favorizeaza dezvoltarea turismului.

Fractionarea vacantelor este una din consecintele prelungirii duratei lor. Fractionarea si multiplicarea perioadelor de vacanta stau la originea unei transformari a pietei turismului international. Pentru a satisface o cerere de sejururi scurte repartizate in tot timpul anului, este indispensabila crearea de noi produse turistice in functie de fiecare segment al cererii.

2.2. Analiza sosirilor de turisti.

Asa cum reiese din Tabelul nr. 1 (Anexa) referitor la cele mai importante destinatii turistice din lume, sapte dintre ele se afla in Europa. Franta detine primul loc ca destinatie favorita in Europa atragind aproximativ 60,6 milioane de turisti in 1994 cifra care depaseste cu ceva mai mult de 12% nivelul sosirilor pe plan mondial.

Statele Unite si Spania urmeaza Frantei in aceasta clasificare primind 45,5 si respectiv 43,2 milioane turisti . Italia se afla pe locul patru cu 27,4 milioane turisti inregistrind totusi o crestere fata de anul 1993 cind avea 25,7 milioane turisti.

Primele cinci destinatii importante acumuleaza de fapt aproape 40% din totalul cumulat de sosiri la nivel mondial pentru 1994. Ungaria care se afla pe locul cinci si in anul 1993 inregistreaza o scadere in ceea ce priveste sosirile de turisti situindu-se pe acelasi loc si in 1994 cu 21,4 milioane de turisti. Intre 1990-1994 cea mai rapida crestere a turismului a inregistrat-o Polonia (locul 27 in 1990 si locul 8 in 1994); Republica Ceha (locul 16 in 1990 si locul 12 in 1995); Spania (locul 3 in 1990 si 2 in 1995); Turcia (locul 28 in 1990 si locul 11 in 1994.

21

O rata de crestere sub media mondiala, desi se afla in topul destinatiilor turistice europene au avut-o: Austria, Germania, Elvetia, Olanda, Grecia, Romania (tabelul nr. 2).

Extraeuropean s-au inregistrat urmatorii agenti turistici importanti: Hong Kong cu 9,3 milioane turisti in 1994; Malaysia cu 7,2 milioane; Singapore 6,2 milioane; Thailanda 6,1 milioane; Indonezia 4 milioane, urmate de Africa de Sud, Argentina, Tunisia, Korea, Maroc care au inregistrat peste trei milioane de turisti.

Cea mai mare rata de crestere in turismul extraeuropean a avut-o Indonezia intre 1990-1994; China (locul 12 in 1990 si locul 6 in 1994); Hong Kong (locul 19 in 1990 si locul 16 in 1994); Malaysia; Thailanda; Argentina si Corea inregistrind realizari deosebite in aceasta perioada.

In ceea ce priveste cistigurile realizate din turism clasamentul mondial inregistreaza pe primele zece locuri , sase state europene.

Avind in vedere ca, cei mai multi indicatori ai realizarilor turistice sint provizorii, temporari, si informatiile cu privire la tendintele de plasare a agentilor turistici in clasament trebuie interpretate cu precautie. Oricum se poate remarca faptul ca trei din cele cinci destinatii aflate in top se regasesc si in clasamentul fruntas al cistigurilor: Statele Unite, Franta si Spania.

Statele Unite au surclasat Franta ca realizari. Avind cu 15 milioane de turisti mai mult decit Statele Unite, Franta are realizari mai mici decit acestea, faptul explicindu-se prin numarul mare de vacante pe termen scurt care au un nivel scazut de cheltuieli per perioada. Italia desi ocupa locul patru la numarul de sosiri, in ceea ce priveste incasarile se situeaza pe locul trei.

2.3. Realizari economice.

Incasarile turismului european au reprezentat aproximativ 51% din totalul mondial in 1994 fata de 49% in 1990. Cresteri ale incasarilor inregistreaza toate tarile europene aflate in primele zece locuri cu exceptia Austriei care a cunoscut o usoara scadere a incasarilor (-2,99%) in anul 1994 (13,160 mld. dolari) comparativ cu 1990 (13,410 mld. dolari).

Extra-european o performanta deosebita realizeaza tarile Pacific-riverane: Singapore, Thailanda, China, Corea ceea ce le permite sa surclaseze tari ca : Olanda, Belgia, Danemarca (Tabel nr. 3 Anexa).

Cheltuielile de calatorie in strainatate (Tabel nr. 4 Anexa) detin un rol important in Germania, Franta, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii.

Urmatorul grup este constituit de tari mici dar amatoare de turism: Elvetia, Olanda, Belgia, Suedia.

22

Daca interpretam datele cu privire la cheltuielile de calatorie din Tabelul nr.2, inclinatii spre cheltuieli de calatorie in strainatate pe cap de locuitor, o ierarhie a statelor mici indica pe primul loc: Austria, Norvegia si Elvetia (1122$; 904$; 900$ /persoana) urmate de Suedia, Danemarca, Belgia si Olanda.

Tabelul nr.2.

Inclinatii spre cheltuieli de calatorie pe cap de locuitor Locul

Tara

Cheltuieli/cap loc. ( $ ) 1994

1

Austria

1,122

2

Norvegia

904

3

Elvetia

900

4

Suedia

795

5

Danemarca

719

6

Belgia

681

7

Olanda

621

8

Germania

602

9

Finlanda

439

10

Irlanda

370

11

Marea Britanie

348

12

Italia

303

13

Franta

249

14

Spania

121

15

Grecia

100

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

2.4. Fluxuri turistice majore Fluxurile turistice internationale sint deosebit de concentrate - peste 80% din sosiri sint inregistrate de catre tarile industrializate ale Europei de Vest, ale Americii de Nord cit si de noile tari industrializate ale Asiei, care cunosc rate de crestere din ce in ce mai rapide.

23

Concentrarea puternica a fluxurilor turistice este rezultatul caracteristicilor cererii turistice internationale, ca si a sectorului turistic, care necesita mobilizarea de investitii considerabile inaccesibile unui numar mare de tari in curs de dezvoltare cu insuficiente posibilitati de finantare.

2.4.1. De unde vin turistii?

Cea mai simpla cale de a raspunde la aceasta intrebare este impartirea Pamintului in sase regiuni si examinarea volumului turismului realizat de fiecare regiune. In anul 1994 aproape 80% din vizitele turistice sint realizate de turisti din America si Europa cam cu 20% din populatia globului.

Urmatorul tabel ilustreaza tendinta sosirilor din cele mai importante 20 de tari generatoare de turisti, in ultimii zece ani.

Tabel nr.3.

Turisti din cele 20 de piete emitatoare majore.

Tendinte de crestere 1985-1994 Destinatii

Sosiri din cele 20 de tari (000)

Rata anuala de crestere %

Cote de piata % din volumul total

1985/1994

1985

1994

1985

1994

1.Europa

153655

219312

4,0

46,91

40,81

2.Americi

54726

82070

4,6

16,71

15,27

3.Asia-Est

14808

35412

10,2

4,52

6,59

4.Africa

4033

5916

4,3

1,23

1,10

5.Asia-Sud

1110

1971

6,6

0,34

0,37

6.Orientul Mijlociu

1156

1625

3,9

0,35

0,30

229488

346306

4,7

70,06

64,45

327570

537366

5,7

100,00

100,00

Subtotal

(1-6)

Total mondial

Australia, Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Franta, Germania, Italia, Japonia, Rep. Coreea, Mexic, Olanda, Norvegia, Singapore, Spania, Suedia, Elvetia, Taiwan, Marea Britanie, SUA.Sursa: O.M.T. - Tourism Market Trends 1985-1994.

In 1994, aceste tari au generat mai mult de 2/3 din totalul sosirilor pe plan mondial. Europa a acaparat aproximativ 40% din totalul acestor sosiri fata de 47% in 1985. Americile au fost a doua mare destinatie pentru turistii acestei piete. Cea mai mare crestere (10,2%) au inregistrat-o Asia de Est si Pacificul, care si-au dublat rata de crestere in aceasta perioada. Asia de Sud a fost a doua zona de crestere (6,6%), tinind cont de baza precara de pornire. Africa a absorbit peste 1% din volumul mondial, avind o rata de crestere aproape egala cu celelalte regiuni. Orientul Mijociu a inregistrat cea mai mica rata a sosirilor din cele 20 de piete emitatoare majore. Aceste date ridica insa, probleme pe termen lung a caror rezolvare va avea loc in secolul urmator, probleme legate de cresterea veniturilor in statele suprapoluate, dar relativ sarace cum ar fi India si China. asa cum se subliniaza in "Studiul 24

asupra dezvoltarii in perspectiva a turismului pina in anul 2000 si dupa", nu este nici un motiv ca popoarele respective sa nu se alinieze la standardele mondiale, odata ce veniturile cresc.

Europa ca sursa pentru piata turistica mondiala este foarte importanta cu urmatoarele contributii la sosirile in variate regiuni in 1994:Asia de Sud 40%; Orientul Mijlociu 37%; Africa 30%; Americile 13% si Asia de Est si Pacific 12%.

2.4.2 Fluxuri majore in Europa Sint trei mari fluxuri turistice europene: -intra-regionale; -din Americi in Europa; -din Asia de Est si Pacific in Europa.

Fluxurile intraregionale sint de departe cele mai importante reprezentind 84% din totalul fluxurilor internationale din Europa ajungind la aproape 250 milioane de sosiri. Aceasta reprezinta o crestere de 1,8% in anul 1994 si o rata medie de crestere anuala de 3,2% incepind cu 1985.

Flux turistic Europa-Europa:

300,000

257,782

250,000 200,000

245,314 244,360

249,730

283,380

181,169 164,829

150,000

sosiri

100,000 50,000 0

1980

1985

1990

1991

1992

1993

1994

Sursa: OMT,Tourism Market Trends 1985-1994

Sosirile in Europa din Americi au fost estimate la peste 22milioane de turisti in 1994 cu 5,7% peste valoarea anului anterior conducind la o crestere a contributiei de 7,5% din totalul sosirilor internationale in regiune.

25

In 14 ani incepind cu 1980 sosirile din America in Europa au avut o crestere medie de 2,4% anual.

Flux turistic Americi-Europa.

30,000

26,569

25,000 20,000

23,150

24,295 21,142

22,337

18,412

16,338

15,000

sosiri

10,000 5,000 0

1980

1985

1990

1991

1992

1993

1994

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Fluxurile internationale din Asia de Est - Pacific in Europa aproape s-au dublat in 1980-1994.

Cea mai puternica crestere a avut loc intre 1980-1990 dupa care s-a inregistrat o scadere usoara in '91-'92 pentru ca apoi sa asistam la o noua crestere in '93-'94.

Flux turistic Asia de Est si Pacific - Europa.

10,000

8,312

8,000 6,000

7,372

7,872 8,125

8,750

5,527 4,276

4,000

sosiri

2,000 0

1980 1985 1990 1991 1992 1993 1994

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

2.4.3. Fluxuri turistice importante intre subregiunile europene.

Cel mai abundent flux intraregional in Europa s-a stabilit intre Europa de Est si Europa Centrala. Fluxurile intra-est-europene au fost intotdeauna o parte importanta a vietii socialeconomice a statelor respective. Aceste fluxuri (excluzind vacantele) au ajuns la 20milioane in 1980 26

cu un apogeu de 43milioane in 1990, urmat de un nivel considerabil mai scazut pina in 1993 si o usoara crestere in 1994 (fata de '93).

In 1994 totalul de sosiri intraeuropene au ajuns la 30milioane reprezentind aproximativ o jumatate din totalul sosirilor in Europa de Est si Centrala.

Flux turistic Europa de Est si Centrala.

43,167

50,000 40,000

31,125

30,000

30,530

26,593 21,746

20,094

25,987 sosiri

20,000 10,000 0

1980

1985

1990

1991

1992

1993

1994

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Fluxurile Nord - Sud continua sa reprezinte un volum important. Nord-Europenii sint entuziasti, doritori de calatorii cu destinatie indepartata. Sosirile din Europa de Nord numara 18% din totalul de sosiri in Europa de Sud. Fluxurile Nord - Sud au stagnat intre 15-17milioane incepind cu 1990.

Flux turistic Nord-Sud

16,516

18,000 16,000

17,723 15,752 15,513 15,327

13,389

14,000 12,000 10,226 10,000 sosiri

8,000 6,000 4,000 2,000 0

1980

1985

1990

1991

1992

1993

1994

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

27

Calatoriile din tarile vestice catre Europa de Est si Centrala au depasit volumul dublat al anilor 1980-1993. Aproape un sfert din sosirile in Europa de Est si Centrala in 1994 si-au avut originea in Europa de Vest. Exista in continuare un potential pentru o viitoare crestere a traficului pe aceasta directie.

Flux turistic Europa de Est si Centrala-Europa de Vest.

16,000

13,623

14,000 12,000

14,350 12,748 12,142

9,311

10,000 8,000

5,592

6,000

sosiri

3,715

4,000 2,000 0

1980

1985

1990

1991

1992

1993

1994

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Inca de la sfirsitul anilor 1980 cererea pentru calatorii a Europei a crescut mai puternic decit in perioada anterioara raminind oarecum stabila la inceputul lui 1990 cu o usoara crestere in '92-'94.

Europenii din Sud isi petrec in mod traditional vacantele de vara in propriile tari. Cresterea traficului Sud-Nord subliniaza o schimbare treptata a acestei opinii.

Sosiri turistice Sud-Nord (mii).

1846 1867

2000 1500 939

1991

1834

1995

1106

1000

sosiri

500 0

1980 1985 1990

1991 1992 1993

1994

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Ambianta tot mai generoasa, degajata in Europa de Est a condus la o apreciabila crestere a numarului de calatorii catre statele vestice in mod special incepind cu 1991. Ca volum fluxurile 28

turistice din Europa Centrala si de Est catre statele vestice sint inca mici dar exista un potential apreciabil pentru o crestere viitoare.

Europa Centrala si de Est-Europa de Vest (mii).

2500

2158

2000

1530

1500 888 1000

1154 1248 sosiri

577 506

500 0

1980 1985 1990 1991 1992 1993 1994

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

2.4.4. Surse importante ale pietei turistice.

Daca vom clasifica statele europene in functie de cota de piata vom observa ca practic intreg continentul reprezinta o zona geografica de mare concentrare turistica. In 1994 cinci tari au inghitit circa 50% din intregul numar de turisti sositi in Europa.

Franta. Are o situare care convine deopotriva excursiilor pe termen scurt si celor de lunga durata. Oricum inclinatia francezilor catre excursii in strainatate are o valoare medie, fiind predominante excursiile interne.

Contributia valorica a excursiilor in strainatate (Europa) a fost in 1980-1991 de 80%. Intre 1991-1994 acest nivel a scazut pina la 77%. Primele cinci destinatii preferate de turistii francezi, expuse in Tabelul nr.4., atingind 70% din sosirile din Franta, in Europa in 1994. Intre 1985-1994 cresterea cea mai importanta au avut-o calatoriile francezilor catre destinatii ca: Ungaria, Polonia, Irlanda, Norvegia.

Tabel nr.4.

Topul destinatiilor turistilor francezi in 1994.

In Europa.

Destinatia

Sosiri (000)

%schimbari fata de anul precedent

1.Spania

4275

2,6

2.Marea Britanie

2523

1,2 29

3.Italia

1818

0,4

4.Germania

878

5,8

5.Austria

785

6,4 In afara Europei.

1.SUA

845

6,2

2.Maroc

493

14,9

3.Tunisia

448

25,4

4.Canada

365

17,4

5.Martinica

221

0,9

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Excursiile pe termen lung sint relativ diversificate 3/4 avind destinatia America de Nord, 1/3 Africa si putin peste 1/5 Asia. S-au inmultit in 1994 cererile pentru destinatia Oceania-Australia, de asemeni numarul turistilor francezi in Egipt a scazut cu aproximativ 40%.

Germania. Este cel mai important izvor de flux turistic si se situeaza imediat dupa SUA in ce priveste cheltuielile de calatorie, contributia volumului de excursii in strainatate (Europa) este de 85% din totalul mondial, nivel aflat sub cel inregistrat in 1985.

Tabel nr.5.

Destinatiile preferate de turistii germani se distribuie astfel in 1994.

In Europa.

Destinatia

Sosiri (000)

%schimbari fata de anul precedent

1.Franta

13114

4,5

2.Austria

10672

0,1

3.Spania

8713

12,3

4.Italia

6192

1,5

5.Ungaria

3550

25,1 In afara Europei

1.SUA

1962

16,0

2.Tunisia

1712

9,6

3.Canada

342

17,8

4.Thailanda

322

16,9

5.Egipt

262

-26,4

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

30

Din analiza Tabelului nr.5. rezulta ca principala destinatie a turistilor germani a fost Europa, cu cea mai importanta crestere pentru Spania in 1994 si stagnare pentru Austria. Excursiile de lunga durata si destinatie indepartata s-au dublat intre 1985-1994 cu o rata medie anuala de 11%. SUA este destinatia preferata pentru acest gen de calatorii, urmind Tunisia, Canada, Thailanda si Egipt care inregistreaza totusi o puternica scadere in 1994.

Italia. In 1994 numarul total de turisti italieni in strainatate a inregistrat o scadere de 2,5% fata de anul anterior, fapt datorat unei regresii in dezvoltarea economica a tarii la care se adauga transformarile sociale si politice interne.

Intre anii 1985-1994 piata turistica italiana in strainatate aproape s-a dublat. Destinatia favorita in 1994 era de departe Franta cu aproape 6% din totalul turistilor italieni in Europa. Cele patru destinatii din topul celor cinci asa cum arata Tabelul nr.6, au inregistrat o evolutie negativa.

Destinatiile extra-europene preferate de turistii italieni in 1993 au fost: SUA, Tunisia, Egipt, Thailanda si Maroc. Observam o scadere cu 6% a sosirilor de turisti italieni cu destinatia SUA si Egipt, in 1994, dar si o crestere a preferintelor pentru Tunisia (8%) si Thailanda (8,6%).

Tabel nr. 6.

Topul destinatiilor turistilor italieni in 1994.

In Europa.

Destinatia

Sosiri (000)

%schimbari fata de anul precedent

1.Franta

7270

1,3

2.Spania

1798

-2,9

3.Austria

972

-20,3

4.Germania

897

-3,2

5.Elvetia

750

-2,9 In afara Europei.

1.SUA

555

-5,9

2.Tunisia

242

8,0

3.Egipt

160

-5,9

4.Thailanda

128

8,6

5.Maroc

120

5,9

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

31

Olanda. In 1994 peste 90% din turistii olandezi au avut destinatia Europa mai ales in tari ca Franta si Anglia, celelalte destinatii europene, desi traditionale inregistrind usoare scaderi.

Tabelul nr. 7.

Topul destinatiilor turistilor olandezi.

In Europa.

Destinatia

Sosiri (000)

%schimbari fata de anul precedent

1.Franta

7285

17,6

2.Germania

2320

-1,1

3.Spania

2060

-2,7

4.Marea Britanie

1460

46,6

5.Austria

1254

-2,9

In afara Europei.

1.SUA

379

10,8

2.Indonezia

88

2,3

3.Canada

83

-2,6

4.Thailanda

81

1,4

5.Singapore

79

0,8

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Intre 1985-1994 destinatiile cu evolutie foarte rapida pentru turistii olandezi au fost: Turcia, Polonia, Ungaria, Portugalia si Irlanda care au crescut cu jumatate in aceasta perioada.

S-au dublat intre 1985-1994 si calatoriile cu destinatia indepartata, mai mult de jumatate din sosirile turistice provenite din Olanda fiind absorbite din Americi. Indonezia, Thailanda si Singapore sint trei destinatii asiatice care se situeaza in topul preferintelor turistilor olandezi. O treime din calatoriile lungi au destinatia Asia.

Spania. In 1994, 90% din turistii spanioli (excluzind excursiile de citeva zile) au avut ca destinatie Europa, cu deosebire tarile vecine: Portugalia si Franta. Celelalte trei destinatii majore, la distanta de primele doua au fost Anglia si Germania.

Turismul spaniol intra-european aproape s-a dublat intre 1985-1994 cu o rata medie anuala de crestere de aproape 9%. Totusi inclinatia spaniolilor spre calatorii in strainatate ramine in continuare extrem de scazuta.

32

Intre 1985-1994 calatoriile lungi au crescut paralel si asemanator cu calatoriile intraregionale.

Marea majoritate sint dirijate spre Americi din care 55% catre SUA. Devalorizarea pesetei a constituit o piedica in cresterea cheltuielilor de calatorie a spaniolilor in SUA. Europa Centrala si America de Sud au constituit de asemenea destinatii importante pentru spanioli, majoritatea avind scopul vizitarii rudelor si prietenilor.

S-a inregistrat o scadere a calatoriilor dinspre Spania spre Asia si Pacific, mai ales Japonia, in timp ce preferintele pentru destinatii ca: Thailanda, Australia si Noua Zeelanda au crescut.

Tabel nr. 8.

Topul destinatiilor turistilor spanioli.

In Europa.

Destinatia

Sosiri (000)

%schimbari fata de anul precedent

1.Portugalia

4290

1,5

2.Franta

3294

-0,5

3.Italia

880

0,8

4.Marea Britanie

725

5,9

5.Germania

291

-3,0

In afara Europei.

1.SUA

310

-9,9

2.Maroc

280

1,0

3.Tunisia

50

25,3

4.Thailanda

50

38,4

5.Cuba

45

-9,7

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Anglia. In aceasta tara aproximativ 80% din calatoriile in strainatate sint in Europa. Franta si Spania absorb mai mult de jumatate din turistii britanici, urmate de Irlanda, Grecia si Germania.

Ungaria, Turcia si Cipru au cea mai rapida crestere in topul preferintelor turistilor britanici, numarul acestora marindu-se cu aproape jumatate in perioada 1985-1994.

Tabel nr.9 Topul destinatiilor turistilor britanici.

In Europa 33

Destinatia

Sosiri (000)

%schimbari fata de anul precedent

1.Franta

8297

1,2

2.Spania

7450

14,3

3.Irlanda

2369

4,9

4.Grecia

2157

0,1

5.Germania

1390

0,1

In afara Europei 1.SUA

3075

8,9

2.Canada

563

4,9

3.Hong-Kong

339

7,9

4.Singapore

311

2,5

5.Egipt

262

17,3

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Cu toate ca destinatiile europene sint preponderente, ele au scazut de la 85% in 1985 la 79,5% in 1993.

In contrast cu scaderea destinatiilor europene, calatoriile cu destinatii indepartate s-au dublat in aceeasi perioada, SUA fiind cea preferata. Pe plan mondial in ceea ce priveste SUA, Marea Britanie se situeaza inainte de Franta si Spania. Cresteri importante in calatoriile lungi le-au avut cele cu destinatia Asia-Oceania (exceptie facind Japonia si Macao) si Africa de Nord, mai ales Tunisia.

Nivelul cheltuielilor in excursiile lungi ce au crescut de la sase miliarde $ (1985) la opt miliarde $ in 1994, confirma inclinatia puternica a britanicilor pentru excursii in strainatate. British Tourist Authority (BTA) a prevazut pentru perioada 1992-1997 o crestere a calatoriilor in strainatate cu 3,8% si o crestere a cheltuielilor de calatorie cu o rata medie de 5,8% pe an.

2.4.5. Fluxuri majore: America de Nord-Europa SUA. In 1994 44% din sosirile americanilor in strainatate au fost inregistrate in Mexic si mai mult de o treime in Canada.

Din 1985 aceste doua destinatii au avut evolutii opuse: Canada a pierdut din piata furnizata de americani in timp ce Mexicul a inregistrat o crestere , in pofida unui moment de involutie (cu circa 4%) in 1993. Oricum, incepind cu 1985 numarul turistilor americani in Mexic a crescut de patru ori fata de cel din Canada.

34

Cele 22 milioane de turisti americani (cele doua Americi) in Europa au fost dominate de SUA - 70% in 1994. Cu toate cele 14 milioane de sosiri, fluxul SUA-Europa a descrescut fata de apogeul inregistrat in 1985, 19milioane sosiri.

Cele mai vizitate state din Europa de catre americanii SUA sint: Anglia (2,7milioane sosiri), Franta (2,1milioane), Italia (1,9milioane), Germania (1,7milioane), si Elvetia (circa un milion) - vezi Tabelul nr. 10. Impreuna, cele cinci state europene atrag 68% din turistii SUA in regiune.

Tabel nr. 10.

Topul destinatiilor turistilor americani.

In Europa.

Destinatia

Sosiri (000)

%schimbari fata de anul precedent

1.Marea Britanie

2,741

-0,2

2.Franta

2,097

4,4

3.Italia

1,855

3,9

4.Germania

1,715

0,3

958

-0,3

5.Elvetia

In afara Europei.

1.Mexic

15,500

-3,8

2.Canada

11,925

0,9

3.Porto Rico

1,825

0,1

4.Bahamas

1,130

0,1

756

8,9

5.Hong Kong

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Declinul fluxului SUA-Europa a inceput din 1985 si a fost influentat de unele evenimente negative ca: atacuri teroriste asupra turistilor SUA, in Europa (1986), caderea $ de la sfirsitul deceniului 80, recesiunea economica a ultimilor trei ani si conflictul din Golf 1990/1991, ca si conflictul din Iugoslavia.

Canada. Chiar excluzind excursiile de citeva zile, 8,5% din toate excursiile in strainatate ramin pe continentul american - predominant in SUA. Europa (73% din calatoriile de lunga durata) si Mexic (23%) - sint alte doua destinatii preferate.

Calatoriile in Europa au scazut dramatic in 1994 in toate statele, cu exceptia Poloniei si Germaniei, rasturnind cursul favorabil inregistrat in 1992 de toate destinatiile europene.

35

Pe plan european predomina Anglia ca destinatie turistica si Franta (impreuna detin 48% din vizitele in Europa), urmate de Italia, Germania si Spania, cu cel putin jumatate din numarul sosirilor in Anglia si Franta.

Tabel nr. 11.

Topul destinatiilor turistilor canadieni.

In Europa.

Destinatia

Sosiri (000)

%schimbari fata de anul precedent

1.Marea Britanie

578

-8,1

2.Franta

573

-1,4

3.Italia

223

-0,9

4.Germania

168

0,8

5.Spania

132

9,9 In afara Europei.

1.Mexic

343

24,3

2.Hong Kong

190

5,4

3.China

105

12,7

4.Jamaica

100

-0,8

5.Bahamas

97

-0,7

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Calatoriile in SUA au scazut numeric in ultimii doi ani, in timp ce excursiile in Mexic au o puternica crestere, cu o rata mai mare de 1/2 in 1994.

Turistii canadieni in Asia de Est s-au inmultit substantial pe parcursul deceniului 80. Inclinatia globala a canadienilor pentru calatorii in strainatate a ramas, cu toate acestea, de valoare medie.

2.4.6. Fluxuri turistice: Asia de Est si Pacific-Europa, Japonia-Europa Japonia a generat circa doua milioane de sosiri in Europa in 1994, un nivel care atinge o rata medie de crestere de peste 7%, incepind cu 1985.

Principalele destinatii europene vizate de turistii japonezi au fost Italia, Germania, Elvetia, Anglia si Franta.

Impreuna cele cinci state realizeaza 71% din sosirile turistilor japonezi in 1994. In ultimul deceniu, Japonia s-a afirmat ca fiind cel de al treilea agent in realizarea cheltuielilor de calatorie in 36

strainatate (excluzind transportul), 13,6 miliarde de dolari in 1994. Datele pentru ultimele luni din 1994 arata o scadere a cheltuielilor in strainatate ale japonezilor cu aproape 3%.

Analizind sosirile turistilor japonezi in strainatate observam ca este predominanta contributia destinatiilor Asia/Oceania.

Tabel nr. 12.

Topul destinatiilor turistilor japonezi.

In Europa.

Destinatia

Sosiri (000)

%schimbari fata de anul precedent

1.Italia

750

0,2

2.Germania

625

-0,4

3.Elvetia

400

1,0

4.Marea Britanie

300

-15,5

5.Franta

200

1,4

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

In afara Europei Destinatia

Sosiri (000)

%schimbari fata de anul precedent

1.SUA

3,542

-3,0

2.Rep. Corea

1,492

6,7

3.Hong Kong

1,201

-3,3

4.Singapore

1,001

0,02

912

15,2

5.China

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Excursile cu destinatie indepartata (dincolo de Asia de Est si Pacific) au crescut in mai toate regiunile in 1992 dar au descrescut usor in 1993-1994.

2.4.7. Alte surse potentiale de flux turistic spre Europa.

37

Republica Corea. Plecarile coreenilor in strainatate au crescut de aproape cinci ori, pentru toate destinatiile europene, cu o rata medie anuala de 22,3% si 21% atingind 224mii in 1994.

Cheltuielile in strainatate in 1994 au fost de 3,2miliarde $, cu 7,8% mai mari ca in 1993.

Cele mai vizitate destinatii europene de catre coreeni au fost: Franta, Germania, Anglia, Italia, Olanda si Elvetia.

Hong Kong. Sosirile din Hong Kong in Europa au fost superioare celor din Republica Corea si Taiwan. Plecarile din Hong Kong aproape s-au dublat in 1985 si 1994, cu o rata medie anuala de numai 6,6%.

Taiwan. Totalul excursiilor in strainatate ale rezidentilor in Taiwan s-au ridicat la 4,7milioane, cu 10,4% mai mult in 1994 fata de 1992. Date despre cheltuielile de calatorie in strainatate nu sint disponibile, totusi se poate aprecia volumul total al cheltuielior in 1992 ca fiind de 7miliarde $, fata de 1,4miliarde $ in 1985.

Capitolul 3.

Realizari ale turismului regional.

In anul 1994, turismul international a atins din nou rata normala de crestere de la jumatatea anilor '80. Europa a ramas destinatia celor mai multe vizite din 1994. Pentru a se evidentia situatia sosirilor de turisti s-a avut in vedere impartirea continentului in cinci zone: Europa de Vest; Europa de Sud; Europa Centrala si de Est; Europa de Nord; Europa Est-Mediteraneeana.

3.1. Europa de Vest include urmatoarele tari: Austria, Belgia, Franta, Germania, Liechtenstein, Luxembourg, Monaco, Olanda si Elvetia.

In 1994, sosirile de turisti in Europa de Vest au crescut usor, dupa declinul din 1993. In 1994 aceasta regiune a absorbit 36% din totalul incasarilor. De altfel cota subregiunii din totalul sosirilor din Europa ramine stabila in comparatie cu anul 1985, cind acesta a scazut cu 3%.

Accentuarea fluxului de turisti in Europa Occidentala este generata de miscarile de persoane dintre tarile subregiunii. Numarul turistilor de pe aceste piete a ajuns la 60 de milioane in 1993, reprezentind o jumatate din totalul sosirilor din subregiune. Alte doua piete generatoare au fost Europa de Nord si Europa de Sud, care au oferit 37 de milioane de turisti. America de Nord a inregistrat sapte milione de sosiri in Europa Occidentala.

38

Incasarile au inregistrat o crestere incurajatoare de 5,6% in 1994. Franta a fost principala destinatie acumulind peste jumatate din volumul sosirilor si peste o treime din cel al incasarilor.

Intre 1985 si 1994, sosirile de turisti in Europa de Vest au crescut cu o rata anuala de 3,7% fata de rata de 4,7% - a continentului luat ca intreg. Incasarile din turism , pe de alta parte, au inregistrat 11,9% in aceeasi perioada, foarte apropiata de cifra caracteristica a intregului continent.

Tabel nr.13 Tendintele dezvoltarii turismului in Europa de Vest.

(1990-1994) Anul

Sosiri turisti (000)

% schimbarii fata de anul precedent

cuantumul fata de intreaga Europa (%)

1990

111854

5,6

39

1991

112338

0,4

40

1992

117938

5,0

40

1993

115251

-2,3

40

1994

115788

0,5

36

Anul

Incasari din turism mil. $

% schimbarii fata de anul precedent

Cuantumul fata de intreaga Europa (%)

1990

58559

23,6

42

1991

60762

3,8

45

1992

67672

11,8

43

1993

63702

-5,9

44

1994

67268

5,6

40

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Un numar de factori influenteaza in mod deosebit dezvoltarea turismului in aceasta regiune: - iarna placuta; - inalta capacitate a serviciilor turistice in majoritatea tarilor; - cooperarea in domeniul marketingului a sectorului public cu cel privat; 39

- evolutia (dezvoltarea si cresterea) grupurilor cu interese speciale; - cresterea vacantelor pe termen scurt.

Pentru 1995 previziunile dezvoltarii turismului atit in ceea ce priveste sosirile cit si incasarile, au in vedere o rata mai mica de crestere a acestora atit datorita nivelului de saturatie cit si datorita supraevaluarii valutelor, aceste destinatii devenind scumpe.

3.2. Europa de Sud include urmatoarele tari: Croatia, Gibraltar, Grecia, Italia, Malta, Portugalia, San Marino, Slovenia, Spania si Iugoslavia.

In anul 1994, sosirile de turisti in Europa de Sud, au fost cu 7,4% mai mari decit in anul 1993. Rezultatul acesta demonstreaza o revigorare neta a fluxului turistic in aceasta subregiune fata de tendinta sosirilor din 1989 incoace. Europa Occidentala a oferit peste 40% din turistii Europei de Sud, adica un numar de 36 de milioane de sosiri in 1994.

In ultimii zece ani, cota Europei de Sud din totalul sosirilor pe continentul european a scazut de la circa 35% in 1985 la 29,5% in anul1994. Cota corespunzatoare, a incasarilor din turism, a ramas stabila, in pofida unei mici scaderi, de 34% in 1985, respectiv 33,5% in 1994.

Spania si Italia sint principalele destinatii in subregiune. Aceste doua tari totalizeaza 75% din numarul sosirilor de turisti in Europa de Sud. Ratele cele mai mari de crestere le inregistreaza Malta, Portugalia, Spania, Grecia si Italia.

Din punct de vedere al incasarilor, anul 1994 a semnalat o rasturnare fata de tendinta anului precedent - 1993, rata de crestere atingind 14%. Exceptind Albania, toate celelalte destinatii - tari din subregiune au inregistrat cresteri importante.

In perioada 1985-1994, numarul sosirilor in Europa de Sud, a crescut cu o rata anuala de circa 3%, mult sub cea a incasarilor - 12%.

Tabel nr.14.

Tendintele dezvoltarii turismului in Europa de Sud (1990-1994) Anul

Sosiri turisti (000)

% schimbarii fata de anul precedent

Cuantumul din total Europa (%)

1990

90426

1,5

32

1991

84716

-7,3

30

1992

87929

3,8

30

1993

88529

0,7

30

1994

95061

7,4

30

40

Anul

Incasari din turism (mil. $)

% schimbarii fata de anul precedent

Cuantumul din total Europa (%)

1990

47112

32,8

34

1991

44820

-4,9

33

1992

52589

17,3

33

1993

49729

-5,4

33

1994

56529

13,7

34

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Citeva elemente au influentat pozitiv si au stimulat progresul turismului in aceasta subregiune pe parcursul anului 1994: - promovarea unei game diversificate de articole turistice; - tirgurile internationale importante; - ninsori abundente in statiunile de schi; - cursuri de schimb atractive in raport cu DM si $; - cooperarea intensificata intre guvern, autoritatile turistice locale si sectorul privat; - dezvoltarea si modernizarea infrastructurii hoteliere.

Alti factori au fost de natura sa inhibe dezvoltarea turismului in Europa de Sud: - reducerea investitiilor datorata recesiunii economice din anul precedent; - lipsa fondurilor pentru actiuni promotionale in turism; - diminuarea cererii de "soare si nisip"; - continua deteriorare a raportului calitate/pret.

Turismul traditional in Europa de Sud se va caracteriza in 1995 printr-o serie de divergente.

Conform previziunilor pentru anul 1995 Italia, Spania, Portugalia si Grecia vor inregistra cresteri in ceea ce priveste numarul sosirilor de turisti, de la 3,6% la 6,2%.

3.3. Europa Centrala si de Est. include urmatoarele tari: Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Romania, Slovacia si fosta URSS. In 1994, turismul international in tarile Europei Centrale si de Est a inregistrat o crestere de 7,6% la sosirile de turisti, cu 3% peste media intregului continent.

Aceasta indica rezultatele spectaculoase ale acestor state de destinatie, in special Republica Ceha, unde sosirile au reprezentat 48% comparativ cu 1993. Ungaria, Polonia si Cehia per total au insumat peste 80% din totalul sosirilor de turisti in subregiune.

41

Aceeasi crestere spectaculoasa s-a inregistrat si la incasari, care au atins 33% in 1994, de trei ori mai mare decit rata de crestere a continentului.

Cota de piata a subregiunii a crescut rapid, de la 13,7% in 1985 la 21,8% in 1994 la sosirile de turisti si de la 2,3% la 6,6% la incasarile din turism din aceeasi perioada.

Intre 1985 si 1994, sosirile de turisti in Europa Centrala si de Est au crescut cu 10% iar incasarile cu 26%. Acestea reprezinta cele mai mari cresteri fata de toate celelalte subregiuni europene, reprezentind dublul mediei de crestere a intregului continent.

Tabel nr. 15.

Tendintele dezvoltarii turismului in Europa Centrala si de Est. 1990-1994 Anul

Sosiri turisti (000)

% schimbarii fata de anul precedent

Cuantumul din total Europa (%)

1990

46723

9,0

18

1991

55305

18,4

18

1992

62302

12,7

17

1993

65258

4,7

17

1994

70196

7,6

22

Anul

Incasari din turism (mil. $)

% schimbarii fata de anul precedent

Cuantumul din total Europa (%)

1990

2367

5,8

2

1991

5090

115,0

4

1992

7392

45,2

2

1993

8372

13,3

2

1994

11090

32,5

7

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Principalul motiv pentru cresterea spectaculoasa a ratelor este extraordinara evolutie a turismului in Ungaria, inca de la inceputul lui 1990. Alte doua evolutii rapide le-au inregistrat fosta Cehoslovacie si Polonia. Aceasta subregiune include si Federatia Rusa si fostele state ale URSS care au un potential turistic mare.

In Europa Centrala si de Est un alt agent important in domeniul turismului sint statele din Est cu mai mult de 12 milioane de sosiri in 1994, de patru ori mai mult ca in 1985.

Evenimente pozitive care au sustinut cresterea in activitatea turistica din Europa Centrala si de Est: 42

- rapida dezvoltare a sectorului privat.

- modernizarea si optimizarea retelei existente de hoteluri.

- cresterea investitiilor straine in industria turismului.

- imbunatatirea calitatii serviciilor si articolelor turistice.

- simplificarea formalitatilor de trecerea frontierei.

- curiozitatea crescuta pentru noi zone turistice: statele baltice.

Alte evenimente au frinat evolutia turismului in aceasta subregiune: - resurse limitate de crearea unor noi statiuni turistice.

- lipsa investitiilor in dezvoltarea infrastructurii turismului.

- lipsa unor legaturi aeriene.

- razboiul iugoslav.

- recesiunea economica in Europa de Est si pietele ei.

Europa Centrala si de Est va continua sa beneficieze de un flux turistic spectaculos, a carui sursa este in principal, Europa Occidentala. Tarile baltice s-au bucurat si ele de imbunatatiri. Cifrele ce parvin sporadic din Federatia Rusa si fostele state sovietice indica de asemenea, semne pozitive.

3.4. Europa de Nord include urmatoarele tari: Danemarca, Finlanda, Islanda, Irlanda, Norvegia, Suedia si Anglia.

In 1994, turismul international in Europa de Nord a inregistrat o crestere a sosirilor imediat in perioada urmatoare crizei din Golf. Toate statele din Peninsula Scandinavica au inregistrat acest rezultat benefic, datorat in principal calitatii mediului. Europa Occidentala a generat peste o treime din fluxul turistic al Europei de Nord.

Rezultatele pentru 1994, atesta continuitatea procesului pe aceste piete.

In perioada 1985-1994, cota de piata a Europei de Nord din punct de vedere al numarului sosirilor s-a stabilizat la 10%, in vreme ce la incasari a scazut de la 19% la 15%. Intre 1985-1994, sosirile de turisti in Europa de Nord a crescut cu o rata de 4,1% pe an iar incasarile cu 9,2% pe an.

Tabel nr. 16.

Tendintele dezvoltarii turismului in Europa de Nord.

1990-1994 Anul

Sosiri turisti (000)

% schimbarii fata de anul precedent

Cuantumul din total Europa (%)

1990

26648

3,5

9

1991

25791

-3,2

9 43

1992

27760

7,6

9

1993

29115

4,9

10

1994

31264

7,4

10

Anul

Incasari din turism (mil. $)

% schimbarii fata de anul precedent

1990

25510

29,0

18

1991

23792

-6,7

17

1992

25854

8,7

16

1993

23969

-7,3

16

1994

25356

5,8

15

Cuantumul din total Europa (%)

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Destinatia principala in turismul subregional este Anglia cu 66% din totalul regional de sosiri.

In ultimii zece ani, Finlanda si Irlanda au fost destinatiile care au inregistrat cea mai rapida crestere a solicitarilor. Principalele fluxuri turistice catre Europa de Nord provin din Europa de Vest, Germania in special si Franta. Turismul intra-nord-european ofera cel de-al doilea important flux turistic, in mod special Anglia, tarile Peninsulei Scandinave avind rate de crestere mai degraba modeste.

3.5. Europa de Est-Mediteraneeana.include urmatoarele tari: Cipru, Israel si Turcia. In 1994, sosirile de turisti in zona Mediteranei, au crescut cu 5,7% ajungind la aproximativ 10 milioane de turisti. Aceste rezultate sint bune daca se iau in considerare actele de terorism din anumite zone ale Turciei. Europa de Vest a fost cea mai mare sursa de turisti, sosirile din aceasta regiune ajungind la 2,8 milioane, adica o treime din totalul sosirilor din aceasta zona. Incasarile au crescut si ele cu o rata si mai spectaculoasa, adica 11%, corespunzind unei cresteri totale valorice de 0,8 miliarde de dolari SUA. Desi zona Mediteranei nu reprezinta un centru semnificativ turistic al Europei, e interesant de notat ca, din totalul sosirilor pe continent, cota sa a crescut in aceasta perioada (1985-1994) de la 2% la 3,1%, in timp ce incasarile s-au mentinut la o cota de crestere constanta de 4,9%.

In perioada 1985-1994, sosirile de turisti in Europa Est-Mediteraneeana, au inregistrat o rata de crestere de 9,9%, iar incasarile 12%, ratele acestea de crestere fiind batute numai de cele din statele Europei Centrale si de Rasarit.

Tabel nr. 17.

Tendintele dezvoltarii turismului in Europa Est-Mediteraneeana 1990-1994 Anul

Sosiri

% schimbarii fata

Cuantumul din 44

turisti (000)

de anul precedent

total Europa %

1990

7423

14,6

3

1991

7486

0,8

3

1992

10049

34,2

3

1993

9401

-6,4

3

1994

9941

5,7

3

Anul

Incasari din turism (mil.$)

%schimbarii fata de anul precedent

1990

5865

16,9

4

1991

4986

-15,0

4

1992

7020

40,8

5

1993

7465

6,3

5

1994

8287

11,0

5

Cuantumul din total Europa (%)

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Progresul s-a datorat mai ales exploziei turismului in Turcia unde sosirile au crescut de 5 ori in perioada 1985-1994, cu o rata medie anuala de 17%, cea mai inalta pentru Europa in aceasta perioada. Turcia a realizat de asemenea o dezvoltare puternica a retelei hoteliere care a depasit propriile posibilitati de asigurare a infrastructurii necesare.

Cipru a inregistrat o rapida si constanta crestere a turismului, atingind un nivel de 75.000 hotele si apartamente si in jur de 2 milioane de sosiri. O consecinta a acestei cresteri explozive a constituit-o imposibilitatea pastrarii aceluiasi ritm in ceea ce priveste categoria si calitatea serviciilor si infrastucturii.

Israelul cauta modalitati de extindere a domeniului turistic in conditiile in care procesul de pace in Orientul Mijlociu are rezultatul asteptat, concretizat in deschiderea frontierelor cu vecinii.

Israelul cauta sa-si diversifice categoriile segmentelor de piata, de la statiuni turistice marine la turismul special cu scop religios.

Pentru anul 1995 s-au prevazut, conform estimarilor OMT, cele mai rapide cresteri atit din punct de vedere al sosirilor cit si al incasarilor.

3.6. Tendintele turismului in Europa pe tari in1994 In1994, Franta a ramas lider, fiind principala tara de destinatie pentru turism, din lume.

45

Daca vom clasifica statele europene in functie de cota de piata, vom observa ca practic intregul continent reprezinta o zona geografica de mare concentrare turistica (Anexa, tabelul nr.5).

In 1994,cinci tari au inghitit circa 50% din intregul numar de turisti sositi in Europa. Analiza perioadei 1985-1994 ne arata ca aceste cinci state au evoluat astfel: Franta a fost si este in continuare lider european si mondial al turismului, cu peste 60 de milioane de sosiri; Spania cu peste 43 milioane si Italia cu peste 27milioane de sosiri ocupa locurile 2 si 3; Ungaria a depasit Austria , ocupind locul 4; Regatul Unit isi pastreaza locul 5, loc detinut si in 1985.

Urmatoarele cinci tari din clasamentul anului 1994 au suferit modificari substantiale fata de 1985. Astfel tarile Europei Centrale si de Rasarit au patruns in topul primelor 10 state europene in domeniul turismului. In acest sens Polonia a inregistrat cea mai spectaculoasa crestere, urmata de Republica Ceha. Acestor tari le urmeaza in clasament Austria, Germania si Elvetia care au pierdut fiecare cite trei locuri.

In clasamentul urmatoarelor 10 tari, Olanda si Turcia au inregistrat cele mai importante modificari coborind cu 2 si respectiv 6 locuri, urmate de Bulgaria care a pierdut 3 locuri.

Din punctul de vedere al ratelor de crestere, Cehia inregistreaza cea mai mare valoare fata de 1993 ,respectiv 48%, urmata de Irlanda, Norvegia si Polonia. Progrese au inregistrat si Spania, Italia si Grecia.Chiar si Olanda a atins performanta depasirii valorilor negative din anul precedent.

Germania, Elvetia, Austria si Regatul Unit, datorita valutelor lor puternice, au inregistrat pierderi de pozitii, practicind tarife ridicate, fiind tari scumpe pentru turism.

Daca vom clasifica statele Europene prin prisma incasarilor, topul va suferi usoare modificari (Anexa, tabelul nr.6). In primul rind, incasarile sint si mai concentrate, din punct de vedere geografic, decit sosirile in primele cinci tari, insumind 58% din totalul acestora. In al doilea rind, Franta a devenit liderul incasarilor din turism, fata de 1985 cind se afla pe locul 2. Pe de alta parte , distanta intre primele trei clasate , Franta, Italia si Spania, in privinta incasarilor este mult mai mica decit in cazul sosirilor. Mai mult decit atit cotele de piata ale acestor trei tari sint apropiate.

Continuind studierea clasamentului observam o crestere spectaculoasa pentru Polonia locul 28 in 1985 si locul 6 in 1994. Totusi acest salt cantitativ trebuie privit cu unele rezerve, avind in vedere ca Polonia si-a schimbat metoda de calcul a incasarilor din turism.

In urmatoarele 10 locuri ale clasamentului, asistam la cresteri mai mici: doua locuri pentru Republica Ceha si Portugalia, ca si la scaderi Grecia, Danemarca si Suedia cu cite doua locuri, Turcia si Israel cu cite un loc.

Rata cea mai mare de crestere comparativ cu 1993 apartine Poloniei (36,67%), urmata de Belgia (26,50%) si Republica Ceha (26,19%). Apoi vin Olanda, Norvegia, Italia si Spania;Austria si 46

Portugalia sint singurele tari din clasament care inregistreaza scaderi la incasarile din turism (Anexa, tabelul nr.6).

Capitolul 4 Factori calitativi ai cresterii Turismul reprezinta un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si ca atare, influentat de evolutia ei.

Eforturile pe care le angajeaza si efectele pe care le induce in economie argumenteaza interesul tarilor, guvernelor si agentilor economici fata de fenomenul turistic , justifica preocuparile pentru cunoasterea continutului si dinamicii lui, a factorilor de influenta si pirghiilor de actiune a particularitatilor actiunii legitatilor economice in sfera sa de activitate.

4.1.Dezvoltarea serviciilor turistice Este deosebit de importanta cercetarea aspectelor privind continutul serviciilor turistice, dinamica lor, caile de adaptare a turismului la noile conditii de perfectionare a structurilor sale organizatorice, de crestere a eficientei, precum si jalonarea stategiilor de dezvoltare.

In dezvoltarea serviciilor turistice sint implicati atit factori pozitivi cit si factori negativi in majoritatea tarilor Europei.

Austria beneficiaza de o pozitie excelenta pentru turismul de iarna. De asemenea dispune de importante structuri de primire care ofera servicii de inalta calitate. Deosebit de dezvoltata este forma de cazare "bed and breakfast" (pat si mic dejun). Totusi nu lipsesc nici factorii negativi care frineaza dezvoltarea serviciilor turistice, si anume: efectele recesiunii economice, care inca se mai resimt, dependenta puternica faca de Germania si problemele ratei de schimb.

In Bulgaria pot fi mentionati ca factori pozitivi: pozitia anterioara pe piata mondiala, rapida dezvoltare a sectorului privat concretizata in hotele mici (5 camere) cu o retea de aprovizionare bine pusa la punct, facilitati de schimb valutar si de obtinere a vizelor, o legislatie care inlesneste investitiile straine, calitatea serviciilor hoteliere, pretul vacantelor de vara si de iarna, cazinouri si localuri de distractie moderne. In ce priveste factorii negativi, acestia se refera

la: efectele embargoului ex-Iugoslaviei, lipsa unor constructii noi hoteliere (autohtone sau straine), putine investitii locale datorate ratei mari a dobinzilor, accesul la programele europene subventionate, in domeniul sanatatii, noi sisteme de coordonare a activitatii turistice fara o eficienta reala, supraaglomerarea hotelurilor in perioadele de virf. Toti acesti factori negativi asociati cu 47

actuala criza economica din Bulgaria greveaza asupra imaginii turistice a acestei tari si implicit asupra dezvoltarii serviciilor din acest domeniu.

Croatia beneficiaza in prezent de modernizarea si optimizarea celor citeva hoteluri existente ca si de diversificarea serviciilor auxiliare de aprovizionare ingreunate totusi de situatia instabila generata de razboiul din Bosnia-Hertegovina.

Factori pozitivi in Finlanda sint: mai multe servicii si articole turistice cu durata mai mare de folosire ca si pozitia de "poarta" spre Rusia si statele baltice. Intre factorii negativi putem mentiona efectele somajului si recesiunii care inca se mai resimt in sectorul serviciilor domestice.

Franta, isi merita din plin locul de lider al turismului mondial si european, avind un cadru natural deosebit de atragator care, exploatat in mod corespunzator prin infiintarea unor lanturi hoteliere cu servicii de o calitate deosebita, atrage un numar mare de turisti.La cadrul natural se adauga si alte obiective turistice de mare atractie: Turnul Eiffel, Euro-Disney etc.

In Grecia s-au infiintat in ultimii ani 350 de noi unitati turistice la care se adauga aprobarea planurilor arhitectonice pentru 66 de hoteluri cu 2962 de camere. Intre factorii negativi putem mentiona: imbatrinirea unitatilor de cazare; scaderea calitatii serviciilor turistice; scaderea incasarilor in devize.

Factori pozitivi ai dezvoltarii serviciilor turistice in Ungaria sint: crearea de noi hoteluri si renovarea altora; investitii straine in industrie; privatizarea lanturilor hoteliere; cercetarea; schimbarea obiceiurilor calatorilor autohtoni; o noua conceptie asupra turismului; noua strategie de piata. Intre factorii negativi se afla: inchiderea unor hoteluri; dezvoltarea dezordonata a serviciilor.

Israelul se caracterizeaza prin stabilitatea preturilor dar si prin lipsa ofertei de pensiune (casa, masa) in timpul sezonului turistic, prin cresterea numarului de atentate care influenteaza sosirile de turisti, prin resimtirea efectelor recesiunii din statele care-i furnizeaza turisti.

In Italia ca factori pozitivi mentionam: politica de preturi competitiva; masuri antipoluare; zapada abundenta in statiunile de ski; vara placuta; rata de schimb atractiva pentru dolarul american, marca germana; competitivitate in imbunatatirea operatiunilor de aprovizionare;inchiderea traficului auto in centrele istorice ale orasului.Ca factori negativi remarcam: excluderea din itinerariile turistice a unor localitati mici; preturi, uneori, neclare; reducerea intervalelor de servire a meselor; reducerea investitiilor datorate crizei; poluarea mediului; cresterea infractionalitatii; aprecierea negativa a valorilor internationale.

Liechtenstein se confrunta cu un somaj foarte raspindit si cu recesiune economica.

In Malta remarcam dezvoltarea capacitatii in hoteluri, continua evolutie a infrastructurii, dar si supraaglomerarea in sezoane de virf pe plaje si in locuri de distractie.

48

Olanda se remarca prin: optimizarea activitatii in hoteluri; sosiri si stationari de o noapte in unitati de vacanta, in crestere, datorate eforturilor de a atrage turistii germani amatori de asemenea calatorii; cresterea numarului de hoteluri de 3 si 4 stele.

Ca factori pozitivi in Polonia remarcam: hoteluri in constructie; evolutia activitatii locale in promovarea unei categorii diversificate de servicii turistice; progres in transformarea formelor de proprietate a unitatilor turistice (prin privatizare); mai buna adaptare a asezamintelor si a unitatilor turistice pentru toate categoriile de turisti; optimizarea serviciilor de aprovizionare si rapida crestere numerica a restaurantelor. Iar ca factori negativi: dezvoltarea prea lenta a sistemului de plata prin carti de credit si inchiderea unor unitati turistice.

Factorii pozitivi care se remarca in Romania sint: construirea a doua noi hoteluri in Bucuresti (300 de paturi); optimizarea confortului general in 40 de hoteluri; avansarea procesului de privatizare; incheierea unor contracte de colaborare cu parteneri straini pentru modernizarea si construirea de hoteluri; unificarea preturilor si tarifelor pentru turistii romani si straini. De asemenea trebuie mentionati si factorii negativi cum ar fi: resursele limitate de extindere a activitatilor turistice in orase si in statiuni; scaderea cererii in domeniul turismului familial datorita scaderii veniturilor; necesitatea imbunatatirii metodelor de management in turism.

Slovenia resimte efectele pozitive ale renovarii dotarilor hoteliere si construirii unor amenajari auxiliare in hoteluri (piscine, terenuri de golf, de tenis) atenuate totusi de numarul scazut de valori pentru investitii.

In Republica Slovaca cresterea si diversificarea serviciilor turistice au ca suport: infiintarea asociatiilor si societatilor de turism; taxe de vacanta si taxe mai mici pentru colaboratorii administrarii; organizarea de conferinte, expozitii; progresul in privatizarea industriei turismului; existenta unor programe de subventionare si sustinere de catre stat a turismului. Intre factorii care frineaza diversificarea serviciilor mentionam: incompleta acoperire institutionala a turismului; date statistice insuficiente; lipsa finantelor pentru dezvoltarea infrastructurii; lipsa unor fonduri straine in sprijinul dezvoltarii turismului.

Factorii pozitivi care actioneaza in Spania sint: infrastructura in plina evolutie; numeroase si diverse facilitati turistice; adoptarea unor noi tehnologii; surse importante in turismul marin; situare buna fata de pietele generatoare de cerere turistica; modernizarea sectorului turistic; criza economica si politica in statele cu care se afla in competitie; diversificarea modalitatilor de aprovizionare. Ca factori negativi putem sa enumeram urmatoarele: aparitia unor noi oferte de "soare si nisip" si scaderea cererii; adaptarea greoaie la noile cerinte; dezechilibre intre aprovizionare si cerere; imbatrinirea retelei de hoteluri; deteriorarea raportului calitate pret; stand profesional inadecvat; concentrarea cererii pe anumite sezoane.

49

In Elvetia se practica un turism de calitate mult superior altor tari, serviciile turistice fiind ireprosabile. Poseda o infrastructura moderna si o retea hoteliera de exceptie ceea ce o face sa fie vizitata de un mare numar de turisti, mai ales in anotimpul rece pentru practicarea sporturilor de iarna.

Turcia se remarca prin investitiile foarte mari din turism: 1799 de unitati turistice cu 278866 paturi si licenta acordata la 356 noi stabilimente cu 65996 paturi (in 1994); intreprinderi complexe cu licenta acordata: 1563 ccu 232516 paturi, iar in 1994 alte licente pentru 119 unitati cu servicii complete cu 1695 paturi; deasemenea aici existind 1523 de agentii de voiaj (274 nou infiintate, care au primit licenta); dezvoltarea numerica a personalului calificat; dezvoltarea superioara a articolelor si serviciilor turisrice menite sa raspunda celor mai sofisticate cereri.

4.2. Dezvoltarea transporturilor.

Transportul, ca serviciu turistic, reprezinta nu numai posibilitatea de acces la consumul turistic, ci si o componenta importanta a acestuia. El reprezinta prima manifestare a consumului turistic, fiind singura componenta de care nu se poate dispensa turistul in actiunea sa de deplasare spre destinatia turistica. In calitate de componenta a consumului, si deci si a productiei turistice, serviciile de transport sint un element dinamizator al circulatiei turistice interne, dar mai ales internationale, existind intre transporturi si turism o legatura dubla de cauza-efect. Relatiile dintre turism si transport sint atit de strinse, complexe si variate incit se poate spune ca transportul, prin atractivitatea sa, poate crea uneori impulsul de calatorie, deci poate genera turism.

In transporturile turistice internationale, transporturile aeriene joaca un rol de prim ordin prin dinamica lor si mai ales prin perspectivele pe care le deschid circulatiei turistice internationale. In cadrul pietei mondiale a turismului se poate vorbi despre o subpiata a transporturilor aeriene care uneori depaseste conturul trasat de fluxurile turistice si se manifesta ca o piata paralela, nu intotdeauna complementara pietei turistice. Alaturi de transporturile aeriene, un loc important in cadrul pietei internationale a turismului il ocupa si transporturile rutiere si feroviare ca si cele maritime.

Dezvoltarea transporturilor in Europa este influentata de o serie de factori pozitivi si negativi care difera de la tara la tara .

Austria dispune de o retea feroviara deosebit de dezvoltata, transportul pe calea ferata ocupind un loc important in aceasta tara, cu trenuri internationale speciale, oferind garantii de servicii, confort, rapiditate. Sint dezvoltate in Austria si transporturile rutiere, existind o retea 50

regulata de autobuze foarte confortabile. Ca factor negativ putem mentiona scaderea numerica a liniilor aeriene de transport.

In Bulgaria am asistat la deschiderea noilor linii de comunicatii extraeuropene precum si la modernizarea parcului de avioane (Boeing, Airbus).Ca aspecte negative intilnim: slabe facilitati si servicii in aeroport, tarife fluctuante datorita actualei crize economice.

Factori pozitivi ai dezvoltarii transporturilor in Croatia sint:introducerea liniilor maritime spre Italia; dezvoltarea trficului rutier spre Dalmatia; optimizarea aeroporturilor si traficului aerian; construirea unui nou aeroport pe insula Brac; refacerea companiei proprii aeriene "Croatia Airlines" si a altor linii permanente. Factori negativi sint: linii aeriene insuficiente spre Dalmatia; intirzieri in modernizarea traficului rutier spre aceeasi destinatie, Dalmatia.

In Finlanda s-au infintat noi linii aeriene si maritime spre Estonia si s-a dezvoltat calea rutiera "Via Baltica" din Europa Centrala. Ca factor negativ se poate mentiona capacitatea si traficul maritim mic dinspre Suedia.

In Grecia liberalizarea zborurilor charter dinspre Uniunea Europeana si in interior, ca si optimizarea si extinderea instalatiilor portuare pentru a raspunde cererii tot mai mari din partea fluxurilor turistice sosite via Italia, din cauza razboiului iugoslav, au contribuit la dezvoltarea transporturilor din aceasta tara.

Ca factori pozitivi in Ungaria putem mentiona: construirea sau redeschiderea unor drumuri; deschiderea de noi linii aeriene; crearea de noi puncte de trecere a frontierei; transformarea unor aeroporturi militare in aeroporturi civile; redeschiderea liniei feroviare Budapesta-Plune, iar ca factori negativi: dificultatile de trafic datorate razboiului iugoslav; inchiderea temporara a unor puncte de trecere a frontierei in aceasta regiune.

In Israel asistam la stabilitatea tarifelor in transportul aerian dar si la insuficienta capacitatii de transport in sezoanele aglomerate.

Dezvoltarea transporturilor in Italia este favorizata de devierea traficului greu in zilele de sarbatoare, de tarifele scazute la transportul aerian, de initiativele in domeniul unui transport combinat, de eficienta mai mare in transportul feroviar. Frineaza aceasta dezvoltarea dificultatile de conectare a centrelor mici la reteaua de transporturi, autostrazile scumpe, cresterea tarifului feroviar,eliminarea cartelelor de petrol.

Liechtensteinul este defavorizat de tarifele ieftine practicate cu tarile dezvoltate.

Malta beneficiaza de dezvoltarea unor rute aeriene noi si de imbunatatirea legaturilor maritime cu Sicilia.

In Polonia asistam la modernizarea unor drumuri si puncte de frontiera, in mod special spre Germania, deschiderea unor linii feroviare Eurocity si imbunatatirea comunicatiilor cu principalele centre europene, deschiderea de noi aeroporturi locale internationale dar si cresterea tarifelor aeriene.

51

Dezvoltarea transporturilor in Romania este asigurata prin achizitionarea unor vagoane, minibusuri si masini moderne ca si a unor avioane performante. La acestea se adauga infiintarea unor curse feroviare Intercity, care asigura strabaterea unor distante relativ mari intre diferite puncte ale tarii intr-un timp mult mai scurt, ca si infiintarea unei noi companii aeriene, Dac-Air. Se mentine in continuare nivelul scazut al calitatii infrastructurii:drumuri, cai ferate, puncte de trecere a frontierei.

In Slovenia asistam la construirea de noi sosele si autostrazi ca si la introducerea unor noi linii aeriene.

Republica Slovaca a cunoscut o dezvoltare a transporturilor corespunzatoare avintului pe care l-a luat turismul aici, concretizata in: legaturi feroviare noi; linii de autobus directe catre marile centre europene; noi legaturi aeriene intre Tatra-Air, Air-Terrex si companiile SLS; legatura fluviala cu Viena; noi puncte de frontiera cu Ungaria si Austria; simplificarea formalitatilor vamale;construirea unor statii de alimentare cu combustibil la standarde europene. Greveaza asupra acestei dezvoltari: inexistenta unei companii aeriene nationale; dezvoltarea insuficienta a autostrazilor si soselelor; un sistem de informare deficient; necesitatea investitiilor pentru transport montan (teleski, funicular).

Factori pozitivi in Spania sint: deschiderea de noi linii aeriene; construirea unei retele feroviare moderne (AVE); extinderea programelor de functionare; competitia intre liniile aeriene nationale, si factori negativi: numarul insuficient de autostrazi; desfiintarea unor linii feroviare; lipsa trenurilor rapide.

4.3 Activitati promotionale si de marketing In domeniul activitatii de turism,obiectivul principal al marketingului consta in promovarea activitatii turistice in diferite zone, statiuni sau localitati de interes turistic, in scopul realizarii unei cit mai bune eficiente economice si sociale. Pentru aceasta trebuie sa se poata oferi pe pietele turistice cele mai adecvate, serviciile turistice cele mai potrivite, la momentul oportun, intr-un volum corespunzator posibilitatilor pietelor turistice si la tarife competitive. Ignorarea cerintelor si preferintelor turistilor sau adaptarea lenta la aceste cerinte determina o competitivitate redusa.

Activitatea de marketing urmareste punerea de acord a diferitelor elemente ale produsului turistic cu cererea, in vederea stimularii vinzarilor. Este necesar sa se valorifice produsul turistic in ansamblul sau, si nu de a axa intregul efort pe serviciile de baza (transport, cazare, alimentatie), asa cum se intimpla adesea in practica.

Este deosebit de interesanta o analiza pe tari in ce priveste factorii pozitivi si negativi care influenteaza activitatea promotionala si de marketing a acestora.

In Austria activitatile promotionale si de marketing sint reprezentate de: campaniile promotionale de iarna; jocurile olimpice pentru persoanele cu handicap fizic; cooperarea in domeniul marketingului intre administratia turistica austriaca si agentiile de voiaj din Ungaria.

52

Bulgaria manifesta grija pentru piata turistica, are calitatea de membru E.T.C. (Comunitatea Turistica Europeana), incurajeaza crearea de asociatii intre agentii turistici si hoteluri, realizeaza statistici turistice destul de numeroase dar insuficiente. Ca factori negativi in domeniul activitatii promotionale mentionam: lipsa unei finantari adecvate pentru toate proiectele; birourile N.T.O. din strainatate nu sint eficiente; rata subventionarii guvernamentale este insuficienta mai ales in conditiile actualei crize economice.

Croatia a declansat o adevarata campanie promotionala si de marketing pentru a atenua efectele razboiului proaspat incheiat concretizata in: prezenta la numeroase tirguri internationale sau la alte intruniri profesionale; organizarea de conferinte de presa; tiparirea si distribuirea unor liste de preturi pentru hoteluri si servicii hoteliere; includerea Croatiei in "On Line Service State Amadeus" si in serviciul de informare turistica "Minitel"; campanii de publicitate pe pietele internationale; distribuirea informatiilor turistice la punctele de frontiera; distribuirea unor bilete de invitatie pentru cetatenii autohtoni care traiesc in strainatate, pentru a-si petrece vacanta de vara in tara; publicatii de specialitate.

Cipru dispune de un buget mai mare destinat activitatilor promotionale si intensificarii lor, de deschiderea de noi piete dar si de costuri in crestere si inflatie a surselor de piete, devalorizarea monedelor concurentiale, situatia economica a surselor de piata.

In Finlanda asistam la: o schimbare in evaluarea reala a marcii finlandeze (tarife hoteliere mici), sume mai mari pentru activitatea de marketing alocate de guvern, cresterea atentiei pentru pastrarea calitatii mediului, aparitia unor noi piete in Orientul Indepartat, un interes mai mare al turistilor germani fata de aceasta tara.

Primul loc in topul mondial si european in domeniul turismului, pentru Franta, denota o activitate foarte sustinuta in domeniul activitatilor de marketing.

In Ungaria s-au acreditat noi hoteluri de 5 stele; s-a elaborat un program de creare a unei noi imagini;s-au facut propuneri si oferte concrete in cadrul unor tirguri regionale pe domeniul turistic.

Factori pozitivi ai activitatii promotionale, in Italia sint: o mai apropiata colaborare intre regiuni; integrarea activitatilor promotionale in programele regionale; prezenta unor parteneri privati in activitatile guvernamentale cu caracter regional, iar ca factori negativi: saracia fondurilor destinate activitatilor promotionale; reducerea temporara a personalului ENIT in strainatate.

Malta constituie o permanenta prezenta la tirgurile internationale si alte intruniri cu caracter turistic si organizeaza conferinte cu personal care lucreaza in domeniu.

Polonia a desfasurat numeroase campanii promotionale in Germania, Italia si Franta prezentind la tirgurile internationale oportunitatile de investitie in domeniul turistic. De asemenea, dispune de centre promotionale in strainatate. Exista si factori negativi: cheltuieli guvernamentale promotionale prea mici; schimbarea prea lenta a imaginii de destinatie turistica in tarile vestice.

53

In Romania s-au inregistrat unele progrese in domeniul activitatii promotionale datorate unei mai mari atentii acordata acesteia, imbunatatirii imaginii politice si turistice a tarii noastre in strainatate (editii speciale in NEWSWEEK si PARIS MATCH), implicarii sporite a agentiilor nou infiintate de turism in activitatile de marketig din strainatate ,stabilitatii politice si sociale, imbunatatirii calitatii serviciilor. Totusi Romania are de suferit din cauza lentei dezvoltari a sectorului privat, bugetului mic pentru marketing si promovare, implicarii inca slabe a agentilor turistici importanti in promovarea calatoriilor in Romania.

Slovenia s-a preocupat de infiintarea unor noi birouri de reprezentare in strinatate si de participarea la tirguri internationale, dar mai trebuie sa lupte cu : lipsa unei imagini fidele si originale in presa straina; fondurile insuficiente pentru promovare.

In Republica Slovaca se pune accentul pe: mentionarea in cataloagele internationale de turism; participari la expozitii si conferinte de presa; organizarea de programe de marketing cu ajutorul jurnalistilor straini care o viziteaza; crearea unor centre de informare in domeniu. Sint insa, si citiva factori negativi: inexistenta actiunii de promovare la nivel de stat; insuficienta finantare a participarii la tirgurile extra europene.

Spania are numeroase precupari in domeniul marketingului pentru promovarea sporita a unor noi articole si servicii si participarea la numeroase tirguri internationale, preocupari infrinate de posibilitatile private insuficiente, lipsa cooperarii intre sectoarele public si privat.

Elvetia dispune de mai multe mijloace financiare la dispozitia Biroului de Turism National pentru activitati de promovare prin mass-media, incurajeaza clientela trditionala care o pastreaza, in mod constant, ca destinatie de vacanta (Germania, Olanda, Belgia).

Turcia isi desfasoara politica de promovare in domeniul turistic prin gazduirea a numeroase congrese internationale si conventii (Istambul si Antalya), prin participari la tirguri si expozitii, campanii publicitare in mass-media pe 20 de piete importante, prin publicarea si distribuirea de diverse materiale promotionale in 6 limbi de circulatie internationala, invitarea si gazduirea a unor membri mass-media, reprezentanti ai industriei turismului, organizarea in strainatate a numeroase actiuni "Ziua/Seara Turciei", publicarea de articole si interviuri in presa internationala, organizarea proiectului promotional ECO (Festivalul zapezii, Beysehir,Seydisehir). Intre factorii negativi se afla atacurile teroriste si cresterea cu 3-5% a TVA-ului in serviciile hoteliere, restaurante, cluburi de noapte, cazinouri, discoteci.

Capitolul 5 Previziuni asupra turismului regional 5.1.Cresteri prevazute si confirmate pentru sosirile din anul 1994.

54

OMT a coordonat o activitate cercetare a "Tendintelor turismului in 1994 si previziuni in 1995". Raspunsuri la aceasta tema s-au primit de la cele mai importante piete turistice europene. S-a cerut prezentarea unor previziuni de crestere a numarului de sosiri si sejururi in 1995 si clasificarea acestor tendinte pe urmatoarele categorii: a) crestere puternica; b) crestere moderata (medie); c) stagnare; d) descrestere moderata; e) descrestere puternica; Rezultatele sunt prezentate in Anexa,(tabelul nr. 7).

Principala cauza a ratei relativ scazute de crestere trebuie privita prin prisma volumului mare de activitate turistica inspre si dinspre Europa.

Un procent de crestere reprezinta aproximativ trei milioane de sosiri in Europa sau de excursii extraeuropene. Un procent din cresterea turismului in regiunile cu rata inalta de crestere (ca previziune) ar insemna un numar relativ mic de sosiri.

5.2. Previziunile ratelor de crestere a sosirilor si sejururilor.

Statele central-europene prevad o crestere moderata concretizata intr-un interes mai mare pentru vacante scurte si vizite de o zi.

Europa de Sud inregistreaza o crestere accentuata reprezentata mai ales de Spania care urca pe locul al doilea in topul mondial al sosirilor, dar si de Croatia si Slovenia aflate in plina afirmare in domeniul turistic. In celelalte tari ale Europei de Sud se prevede o crestere moderata de sosiri si sejururi.

In Europa de Vest, Austria si Elvetia inregistreaza scaderi moderate la sosiri si sejururi in timp ce Franta si Germania nu asteapta schimbari importante.

Europa Est-Mediteraneana prevede o crestere moderata la sosiri si sejururi, singura care ar putea incalca aceste previziuni fiind Turcia, o tara nesigura datorita terorismului.

In Europa de Nord, Finlanda raporteaza o crestere puternica a sejururilor. Alte date despre zona nordica nu sunt disponobile, totusi se poate estima o crestere mergind de la moderata spre puternica, reflectind atractia exercitata de mediul nepoluat si de politica turistica abila.

5.3. Previziuni de crestere pentru pietele emitente.

Principalele piete turistice cu destinatia Europa sunt constituite in principal chiar de tarile europene care detin o pondere de 70% din sosirile turistice in 1994.

55

Europa beneficiaza in mod deosebit de efectele regionalizarii turismului, pentru ca aproape trei sferturi din turismul international corespunde deplasarilor de rezidenti dintr-o tara in alta a aceleiasi regiuni.

In urma unor studii efectuate de Organizatia Mondiala a Turismului (OMT), asupra sosirilor sub aspectul originii fluxului turistic a reiesit ca Orientul Indepartat a furnizat cele mai optimiste estimari comparativ cu statele europene cu piete saturate, competitia dura si crestere economica relativ lenta.

Europa Centrala si de Est inregistreaza o crestere puternica, avind ca origine statele vestice (Germania, Franta, Austria). Calatoriile lungi din SUA sunt asteptate sa se inmulteasca.Turismul intra-est-european se estimeaza ca va stagna. Germania, Franta si Olanda sunt estimate ca piete de origine in extindere.Turistii din Japonia vor avea o mica crestere numerica pentru destinatiile europene traditionale.

5.4. Principalii factori cu care se confrunta cresterea turismului in 1995.

Nivelul mai ridicat al activitatii turistice in 1994-1995 valabil pentru majoritatea statelor europene s-a datorat iesirii din recesiunea anilor anteriori si stabilizarii economice.

Cercetarea prezenta a inclus si intrebarea cu privire la cele mai importante nevoi cu care se va confrunta turismul european in 1995 prezentate in Anexa, tabel nr.9.

Principalele probleme care rezulta in urma analizarii raspunsurilor la aceasta intrebare sunt: - un climat mai competitiv din care sa rezulte contributii sporite la acapararea unor piete; - infrastructura turismului este supusa presiunii perioadelor de aglomerare sau chiar deteriorarii in cazul scaderii cererii; - schimbari in deprinderile si preferintele consumatorilor care necesita o atentie deosebita din partea agentiilor turistici; - fragmentarea, farimitarea industriei turismului conduce la scaderea cooperarii intre diversele sectoare ale turismului; - Cursul de schimb valutar, care determina evolutia puterii de cumparare a rezidentilor si a nonrezidentilor; - Imbunatatirea imaginii globale, in mod special a statelor central si est-europene; - degradarea raportului calitate pret la diferite destinatii din Sudul Europei; - lipsa fondurilor adecvate pentru promovare si marketing; 5.5. Tendinte de crestere pentru anul 2000 si dupa.

56

Previziunile privind dezvoltarea turismului pe 10-20 de ani are drept cuvint cheie cresterea.

Toate fortele care actioneaza in acest sector vizeaza acest scop.

Analiza privind evolutia viitoare a turismului trebuie sa se sprijine pe studierea structurilor cererii si ofertei existente si pe studierea prospectiva a evolutiei previzibile a fluxurilor in raport cu analizele prospective ale economiei mondiale.

Evolutia viitoare a cererii turistice internationale va depinde de factorii economici generali si de factorii specifici sectorului turistic.

Dintre factorii generali pot fi mentionati: - cresterea economica, care determina in mare parte locurile de munca si veniturile; - cursul de schimb valutar, care determina evolutia puterii de cumparare a rezidentilor si nonrezidentilor; - repartitia care determina evolutia puterii de cumparare a clientilor;

Intre cresterea economica si cresterea turismului international exista o corelatie care poate fi explicata, pe de o parte, prin influenta cresterii asupra locurilor de munca, pe de alta parte, prin influenta creserii asipra veniturilor in special salariale. O crestere economica insuficienta poate avea o influenta negativa asupra cererii turistice.

Evolutia cursului de schimb valutar are consecinte din ce in ce mai importante asupra pietei internationale a turismului. Din 1976 si de la instaurarea oficiala a sistemului monetar international (SMI) al ratelor de schimb flotante, nu mai exista limita in variatiile lor. Intr-adevar, ratele de schimb nu mai sunt supuse numai deciziilor guvernelor, ci rezulta din functionarea pietei schimburilor valutare.Aceasta transformare a SMI a condus la o profunda rasturnare a raporturilor de schimb.

Perioada 1989-1993 poate fi clasificata printre cele in care variatiile cursurilor de schimb au avut cea mai mare importanta asupra turismului intrnational prin scaderea dolarului si scaderea numarului turistilor americani.

Deoarece nu se poate prevedea evolutia viitoare a ratelor de schimb nu se stie exact influenta sa viitoare asupra turismului international.

Politicile de repartitie a Produsului National Brut au fost profund modificate de la accentuarea crizei economice incepind cu 1991, in consecinta aceasta politica are tendinta de a privilegia investitiile intreprinderilor, in dauna consumului familiilor, fie ca bunuri de durata, sau de servicii, in special turistice.

In aceste conditii, una din datele de baza privind viitorul imediat al pietei internationale a turismului este faptul ca, in afara unei rasturnari imprevizibile de tendinte nu trebuie sa ne asteptam la un nou val de turism de masa care ar rezulta dintr-o redistribuire a puterii de cumparare in profitul familiilor. Se prevede mai degraba o mai mare selectare a cererii turistice care rezulta, pentru consumatori, din necesitatea de a efectua alegeri bugetare, inclusiv a cheltuielilor turistice.

57

Efectele celor trei principale variabile macro-economice: rata de crestere, rata de schimb si repartitie -se completeaza deci pentru a orienta viitorul cererii turistice catre o limitare cantitativa si necesitatea unei reinnoiri calitative.

La fel se intimpla si cind se analizeaza factorii pur turistici ai acestei cereri si anume: - marimea duratei si numarul de vacante; - preturile produselor turistice; - dereglementarea transportului aerian; Marimea duratei si numarul de vacante este unul din factorii esentiali ai evolutiei cererii turistice. Vacante mai numeroase, dar si mai scurte si repartizate pe cvasi-totalitatea anului, in mod inegal, bineinteles, impun necesitatea de a adapta produsele turistice la aceasta noua cerere. Rezulta o modificare a perioadelor si a caracteristicilor de extra-sezon si sezon mediu. Preturile produselor turistice trebuie adaptate la noua cerere turistica, mai ales pentru sejururi scurte.

Dereglementarea transporturilor aeriene, cu scaderea preturilor pe care o provoaca, influenteaza cererea turistica creind o concurenta intre destinatii apropiate si departate, de exemplu intre statiunile de ski din Europa si plajele Africii sau ale Marii Caraibilor.

Aceasta evolutie a avut consecinte importante pentru turismul intra-european prin initiativele luate de Comunitatea Europeana, mai ales pentru a liberaliza transportul aerian in Europa in perioada 1991-1995.

Fata de aceste evolutii, care determina viitorul cererii turistice, oferta turistica trebuie sa se adapteze si sa propuna produse care sa corespunda noilor necesitati ale cererii.

Viitorul ofertei turistice internationale, si deci a sectorului profesional al turismului, va depinde de facultatea sa de a raspunde exigentelor noilor dificultati ale cererii, adica posibilitatii sale de a inova si de a permite adaptarea ofertei la cerere in patru domenii principale: produsele turistice; cazarea; transporturile; formarea si gestiunea.

Adaptarea ofertei turistice la o cerere mai selectiva presupune crearea si valorificarea a numeroase produse noi.

Multe dintre ele vor corespunde trecerii mentionate de Gilbert Trigano, care spune ca "turismul evolueaza de la civilizatia lui <<a avea>> la civilizatia lui <<a fi>>, adica de la cantitativ la calitativ. Nu exista nici o indoiala ca tarile europene dispun de foarte numeroase atuuri pentru a reusi trecerea.

58

Diversificarea foarte mare a patrimoniului cultural, arheologic, artistic, asociata cu bogatiile naturale, mai ales litoralul, constituie un avantaj foarte important. Pentru a deveni determinant e necesara stabilirea unei strategii de valorificare sistematica, creind produse turistice specifice ce corespund cererii: turismul de week-end si de "mici vacante"; turismul de afaceri; turismul cultural; turismul virstei a treia; "turismul de sanatate" si "repunere in forma" etc.

In domeniul cazarii, evolutia ofertei turistice va fi cea mai rapida si cea mai profunda, atit in individual, cit si in colectiv.

In ce priveste domeniul cazarii individuale, evolutia actuala a cererii turistice se refera tot mai mult la hoteluri moderne, usor accesibile, la preturi avantajoase. Fata de aceasta cerere crescinda, numeroase lanturi hoteliere, mai ales in Franta, au creat noi produse hoteliere axate pe imbunatatirea comfortului, avind in contrapartida o crester puternica a productivitatii, obtinuta printr-o diminuare a suprafetelor utilizate si printr-o reducere de personal. Acestea vor asigura o crestere a rentabilitatii, o adecvare a ofertei la cerere si o puternica progresie a acestor noi hoteluri in detrimentul hotelariei traditionale.

Pentru cazarea colectiva, trebuie sa se raspunda la cererea de loisir integrat: cazare, restaurant, sporturi, jocuri, animatie, dupa caz in cadrul turismului lucrativ sau al turismului social.

Transporturile aeriene, si transportul rutier au si vor avea influenta asupra turismului international. Punerea in exploatare a noi avioane va permite atragerea de clientela, si mai ales, largirea cererii, favorizind venirea turistilor ce provin din orase mijlocii si regiuni mai indepartate.

Aceasta adaptare a ofertei de transport trebuie sa permita o mai buna utilizare a posibilitatilor oferite prin extinderea duratei sezonului turistic.

Pentru transporturile rutiere, ameliorarea calitatii si confortului autocarelor, asociata cu extinderea retelei de autostrazi in Europa, permite multiplicarea produselor destinate mai ales tinerilor si "virstei a treia", indeosebi pentru operatorii care vor putea sa se doteze cu echipamentele cele mai adecvate, sa ofere tarife competitive si servicii de marketing eficace.

Scaderea pretului petrolului deci si a carburantilor lichizi poate contribui la cresterea sensibila a fluxurilor turistice intra-europene, mai ales daca tarifele autostrazilor sunt stabile sau daca s-ar stabili gratuitatea.

Daca Europa ar adopta metoda canadiana a suprimarii taxelor de trecere de indata ce investitia a fost amortizata, turismul intra-european ar cunoaste o dezvoltare importanta. Traficul rutier intra-european va fi considerabil facilitat din momentul in care se va generaliza utilizarea cartilor de plata straine, admise in marea majoritate a unitatilor comerciale si prestatoare de servicii.

In ce priveste formarea profesionala, aceasta trebuie sa fie adaptata noilor exigente a meseriilor din turism, cu trei obiective principale: 59

- formarea tehnica, mai ales plecind de la scolile hoteliere si de turism, care integreaza ansamblul noilor tehnologii si echipamente, ce nu inceteaza sa se modifice uneori radical; - formarea in domeniul gestiunii, prin utilizarea sistemelor informatice in activitatile turistice; - formarea superioara de inalt nivel, destinata sa aduca sectorului turistic cadrele de conducere cu inalta calificare care-i sunt indispensabile.

Revenind la perspectivele turismului mondial si regional pentru perioada 1990-2010, conform studiului O.M.T., rezulta ca vom asista la o crestere a sosirilor pina la 661milioane pe an la nivelul anilor 2000 si in conditiile unei rate de crestere de 3,5% pe an in prima decada a secolului 21 se vor inregistra 937milioane sosiri in anul 2010. Astfel nivelul sosirilor se va dubla intre 1990-2010.

Europa va continua sa fie cea mai apreciata destinatie turistica cu un numar de 476miloane de sosiri turisti pentru anul 2010, cu 192milioane mai mult decit in 1990.

Tendinte si previziuni in sosirile turistilor 1990-2010 (milioane) 476

500 372

400 300

tendinte

287

200 100 0

1990

2000

2010

Sursa: O.M.T. Tourism Market Trends 1995

Cresterea preconizata pentru diferitele subregiuni europene are in vedere calatoriile lungi in Europa Centrala si de Est si in Europa Mediteraneana (pornind de la nivele scazute), calatoriile lungi in Europa de Sud, excursii intraregionale in regiunea Mediteranei, calatoriile lungi spre Europa de Vest si intraregionale catre Sud si Europa Centrala.

Nordul Europei va avea cea mai lenta rata de crestere in turismul local cu destinatie indepartata si intraregional.

60

Europa -tendinte si previziuni in sosirile turistilor 1990-2010 (milioane) 1990

200

164

2000

146

150 134 112

111 90

100

2010 107 82 50

50 0

vest

sud

central / est

33 41 27 nord

18 7 12 est med

Sursa: O.M.T. Tourism Market Trends 1995

S-au exprimat si indoieli cu privire la posibilitatea atingerii acestor rate de crestere date fiind conditiile concrete ale recesiunii pe piata turistica in deceniul '90 si a necesitatii unor investitii considerabile care sa contribuie la sporirea sosirilor.

In prima jumatate a anilor '90 rata medie de crestere (1990-1995) a fost de 2,2%.

Europa va trebui sa faca fata in perioada urmatoare concurentei ''noilor tari turistice'', inspecial a noilor tari industrializate din Asia: Hong- Kong, Singapore, Thailanda, Indonezia si Coreea de Sud, care conform previziunilor vor inregistra o dezvoltare accentuata, dublindu-si numarul de sosiri in anul 2000.

Rezulta un risc important de a vedea turismul international al tarilor europene limitindu-se la un turism intra-regional european de apropiere.

In acest caz tarile europene risca sa reprezinte dupa anul 2000, trecutul turismului international, in timp ce tarile din Asia de Sud-Est, Pacific si Marea Caraibelor sa reprezinte noile piete in curs de dezvoltare.

Doua obiective principale sint deosebit de importante pentru a permite tarilor Europei sa-si pastreze si poate sa-si sporeasca participarea la turismul mondial: calitatea si productivitatea.

Procentajul sosirilor intra-regionale 1990

2000

2010

Europa

84

84

83

America

78

72

68

Asia de Est/Pacific

73

76

79

Africa

38

4o

42

Orientul Mijlociu

34

37

38

Asia de Sud

30

30

32 61

Cea mai inalta medie de crestere a activitatii economice in Asia de Est si Pacific este prevazuta sa produca o crestere a calatoriilor intraregionale mai mare ca oriunde.

Daca vom analiza procentajul sosirilor in cele sase regiuni ale lumii pina in anul 2010 vom observa ca intervin schimbari semnificative Turism international Perspective regionale si globale 1990-2010

Tara

Sosiri de turisti (milioane)

Rata medie anuala de Cote globale (%) crestere (%)

1990

2000

2010

1990-2010

1990

2000

2010

Europa

284

372

476

2,6

62,1

56,3

50,8

America

94

147

207

4,0

20,6

22,2

22,1

Asia de Est

53

101

190

6,6

11,6

15,3

20,3

Africa

15

24

36

4,5

3,3

3,6

3,8

Orientul Mijlociu

8

11

18

4,1

1,8

1,7

1,9

Asia de Sud

3

6

10

6,2

0,7

0,9

1,1

457

661

937

3,7

100,0

100,0

100,0

Global

Sursa: O.M.T. Tourism Market Trends 1995

Europa cu volumul sau mare de trafic international va ramine cea mai importanta regiune, dar contributia sa la turismul international este preconizata sa scada de la 62% in 1990 la 51% in 2010.

Celelalte zone ale lumii isi vor pastra contributia la turismul international aproximativ la acelasi nivel cu exceptia Asiei de Est care va inregistra un salt spectaculos de la 11% in 1990 la 20% in 2010.

Statistica studiului trebuie tradusa in termeni de strategii si programe. Indiferent de natura publica sau privata a unui sector, informatia statistica este utila numai folosita in imbunatatirea produselor, serviciilor, modalitatilor de activitate, pentru a anticipa nevoile consumatorului si a obtine profit.

Acest proces presupune oportunitati si obstacole deopotriva, dar nu probleme.

Obstacole: -rate mai mici de crestere; -competitie intensa; -mai mare constientizare a problemelor turismului; -tehnologii de coordonare a pietelor; -cresterea factorului global, dominanta multinationala; 62

-barierele politice; -limite ale infrastructurilor si facilitatilor; -dezvoltarea si innoirea transportului aerian; -pregatirea resurselor umane; -cerinta pentru valoare si calitate.

Concluzii Turismul european in contextul actualei evolutii economice Desi turismul international si-a continuat global progresia, el a intrat intr-o perioada marcata de multe incertitudini. Dinamismul actual al turismului ramine fragil, efectele mecanismelor economice, in special monetare necesitind intotdeauna un termen de reactie de circa 6 luni. In aceste conditii, viittorul pietei europene a turismului depinde tot mai mult de factorii calitativi.

Fata de cresterea limitata a acestei piete a turismului, este din ce in ce mai necesar sa se dezvolte: o mai buna adaptare a produselor pietei; turismul de afaceri (congrese, voiaje stimulente, simpozioane, etc.); turismul sportiv si cultural (manifestari sportive, produse noi); turismul de sejururi scurte (mai ales week-end); turismul virstei a treia, printr-o adaptare nediscriminatorie a produselor oferite; turismul de sanatate. De asemenea, este necesar sa se promoveze caracterizarea dezvoltarii turismului prin calitate, competitivitate si originalitate.

Pentru a asigura dezvoltarea durabila a turismului european, este tot mai necesar sa se adopte programe economice, destinate a constitui veritabile filiere de turism in cea mai mare parte a tarillor industrializate si in curs de dezvoltare.

63

Trei axe principale de dezvoltare pot fi degajate din analiza actuala a sectorului turistic si din perspectivele de dezvoltare internationale, pentru sectorul turismului international: -urmarirea unui raport calitate-pret competitiv si deci, a unor mai bune productivitati; -diversificarea produselor turistice; -multiplicarea efectelor de antren.

Dezvoltarea unei veritabile "filiere a turismului" presupune ca produsele turistice sa prezinte avantaje comparative in termeni de competitivitate si de raport calitate-pret. Cea mai mare parte a tarilor dispun, intr-adevar, de dotari factoriale, in resurse turistice naturale, deosebit de importante.

Totusi, punerea in valoare a acestor resurse naturale nu permite, in multe cazuri, sa se degaje

avantaje comparative suficiente; astfel ca oferta tarilor traditionale turistice suporta din ce in ce mai mult concurenta "noilor tari turistice", in special a noilor tari industrializate din Asia: Singapore, Hong Kong, Thailanda, Indonezia si Coreea de Sud. Rezulta un risc important de a vedea turismul international al tarilor europene limitindu-se la un turism intra-regional european de apropiere: francezi, belgieni, italieni, elvetieni, germani in Spania sau belgieni,britanici,germani si italieni in Franta.In acest caz, tarile europene risca sa reprezinte, dupa anul 2000, trecutul turismului international, in timp ce tarile din Asia de Sud-Est, din Pacific si din Marea Caraibelor sa reprezinte noile piete in curs de dezvoltare. Doua obiective sint deosebit de importante pentru a permite tarilor Europei sa-si pastreze si,poate, sa-si sporeasca participarea la turismul mondial: calitatea si productivitatea.

Industria turistica este o industrie de manopera si in acelasi timp, o industrie grea. Foarte adesea eforturile de investitie in sectorul turistic nu au fost suficiente. Este cazul numeroaselor regiuni de litoral din Franta, Spania, Italia,insulele grecesti. Rezulta o imbatrinire prematura a unitatilor de cazare, hoteliere, si imposibilitatea de a stabili masuri de reabilitare si de renovare.Ameliorarea calitatii infrastructurilor de primire si cazare presupune stabilirea unei politici active pentru: -incurajarea investitiilor de calitate, atit din punctul de vedere al constructiei, cit si al continutului cultural al proiectelor de urbanism; -favorizarea formarii profesionale pe ansamblu de factori de turism; -stabilirea de montaje financiare adaptate.

Urmarirea unei calitati superioare a produselor si infrastructurilor turistice nu trebuie sa provoace o diminuare a competitivitatii internationale. Pentru aceasta, cresterea productivitatii intreprinderilor turistice este indispensabila. Acceste cresteri de productivitate sint posibile, ele depinzind de introducerea de noi tehnologii. Acesta este cazul hotelariei, cu implantarea de noi lanturi de 2 sau 3 stele.

Lanturile hoteliere, a caror dezvoltare se realizeaza in principal prin sistemul de franciza hoteliera, permit asocierea initiativei individuale cu efectele de grup. Cresterea productivitatii, gratie 64

unei amenajari arhitecturale adaptate si introducerii de noi tehnologii, si anume pentru primire, restauratie si plata, permite reducerea considerabila a necesarului de forta de munca.

Cresterile de productivitate permit industriei hoteliere situate in tarile cu salarii mari sa ramina competitiva in raport cu concurenta internationala. A rezultat o neta imbunatatire a competitivitatii, ceea ce a dus la cresterea rezultatelor turistice de ansamblu, cum s-a intimplat, de exemplu, in Franta unde incasarile din turismul international depasesc pe cele ale Spaniei si Italiei in 1994 si in 1995.

Viitorul turistic al tarilor industrializate depinde mult de politica de diversificare a produselor turistice. Intr-adevar, daca este incontestabil ca turismul balnear ramine baza frecventei turistice, trebuie sa constatam ca, in numeroase regiuni, pragurile de saturatie maxima au fost depasite si ca orice noua dezvoltare a numarului de turisti trbuie sa se axeze cu prioritate pe alte zone cu amenajare turistica. De aceea este necesara o politica activa de creare de noi produse turistice, cit si de noi circuite comerciale.

Aceasta diversificare a produselor turistice nu corespunde, in general, dezvoltarii unui produs traditional de turism care exista, de altfel, in mod obijnuit. Din contra, trebuie propuse produse turistice sofisticate pentru clientela cu putere de cumparare ridicata, produse axate pe: repunerea in forma si sanatate; accesul la ansambluri acvatice; protectia si revalorificarea mediului.

Impactul turismului asupra dezvoltarii economice in principalele tari turistice nu tine in general de adevaratele strategii de filiere. Rezulta ca efectele directe si ihdirecte ale turismului asupra altor sectoare de activitati economice, in principal agricultura si industria, sint insuficiente. Fata de acest tip de situatie, se impune stabilirea unei noi politici de turism, bazata pe dezvoltarea de noi piete si noi produse susceptibile sa creasca efectele de antrenare economica a turismului. Aceasta politica necesita mijloace financiare considerabile si mobilizarea de credite cum sint in Europa PIM. (Programe Integrate Mediteraneene ale CEE), care permit hotelierilor candidati la renovare sa finanteze investitii cu o participare a CEE care poate sa atinga 50%. In aceste conditii, dezvoltarea unei adevarate filiere de turism pentru tarile turistice poate fi considerata o prioritate. Insa aceasta nu mai este de conceput intr-un cadru strict national. Ea trebuie sa implice un grup de tari receptoare dar si emitatoare de turism, si in consecinta poate sa devina unul din motoarele esentiale ale cooperarii mediteraneene Nord-Sud.

Turismul romanesc in contextul evolutiei economice europene 65

Integrarea turistica europeana, proces in curs de realizare, are ca scop dezvoltarea turismului, concomitent cu protectia mediului si cresterea calitatii serviciilor. In acest scop, directiile principale ale politicii turismului urmaresc: imbunatatirea controlului si a formalitatilor la frontiera, a controlului traficului aerian; protectia mediului; perfectionarea pregatirii profesionale; cresterea calitatii serviciilor si a rolului social al turismului.

Ramura economica de mare miza si cu importante disponibilitati, turismul romanesc isi evalueaza serios sansele de relansare si implicit de a deveni componenta activa si dinamizatoare a unui sistem economic dezorganizat, in profunda si complexa restructurare.

Reusita revenirii turismului ar antrena efecte pozitive globale ca: resurse suplimentare (transferul geografic de resurse), echilibrarea balantei de plati, crearea de locuri de munca, amenajarea teritoriului, si de ce nu, reabilitarea imaginii internationale si stoparea procesului de marginalizare a Romaniei in dinamica mondiala.

Optimismul care sta la baza ideii relansarii rapide a turismului romanesc este intretinut desigur de luarea in consideratie a unor avantaje comparative, care vizeaza: - oferta turistica, complexa variata si generoasa prin: - componenta sa naturala: peisaje spectaculoase, configuratie geografica, conditii meteorologice favorabile (frecventa redusa a fenomenelor negative, absenta temperaturilor excesive), valoarea terapeutica a unor factori naturali (ape minerale, namoluri curative, componenta aerului etc.), flora si fauna.

- componenta antropica (vestigii de cultura si civilizatie, monumente si abiecte de arta laica sau religioasa, muzee, elemente de etnografie si folclor de mare originalitate).

Cele doua componente constituie elementele de atractivitate ale ofertei turismului romanesc, premize ale practicarii tuturor formelor de turism: de sejur (litoral, munte cura), vinatoare si pescuit, aventura, turism itinerant cu valente culturale, turism profesional etc.

Caracterul de unicat si originalitate al multora dintre resursele emanate (Delta Dunarii, Manastirile din Bucovina etc.) sporesc sansele unei valorificari superioare ale ofertei.

Preturile si tarifele mult mai reduse fata de tarile cu oferta similara si,mai nou unificarea acestora, constituie si alte motivatii in alegerea Romaniei ca destinatie.

Racordarea turismului romanesc la circuitul turistic international presupune capacitatea acestuia de a primi si satisface o cerere straina care are deja gusturi si obiceiuri foarte exigente de confort, securitate, calitate a echipamentelor si serviciilor.

Normele de referinta, sunt deci cele internationale si pot in materie de cazare, alimentatie, tehnologie etc. sa cunoasca diferente considerabile.

Din acest punct de vedere, subliniem dezavantajele, de aceasta data, generate de: 66

- volumul si calitatea necorespunzatoare ale structurilor de primire (echipamente de cazare uzate, lipsa de confort si igiena a multora dintre ele, plaje neingrijite, insuficienta si varietatea redusa a dotarilor de agrement, amenajarilor pentru practicarea sporturilor de iarna, slaba diversitate a programelor de agrement si de animatie etc.)

In motivatia alegerii Romaniei ca destinatie turistica, centrul de greutate il reprezinta elementele atractive ale ofertei, cele functionale fiind acceptate ca suport pentru a beneficia de primele creind adesea nemultumiri.

- calitatea factorului uman- ca o componenta a cadrului de materializare a productiei turistice- ridica si ea probleme, remarcindu-se aici insuficienta numerica a personalului, lipsit in multe cazuri si de o pregatire profesionala corespunzatoare, de solicitudine si amabilitate; - situatia necorespunzatoare a celorlalte componente ale sectorului tertiar, unele dintre acestea constituind premise si factori ai dezvoltarii turistice, contribuind la constituirea ei (servicii de transport, de ocrotire a sanatatii etc.). Modernizarea infrastructurii (drumuri, autostrazi, cale ferata, mijloace de transport), este esentiala, ea mijlocind si facilitind de fapt accesul turistului la oferta; - problemele de poluare - dat fiind ca turistul occidental este din ce in ce mai ingrijorat de actualizarea insecuritatii de orice forma si face caz din orice ar

putea atenta la sanatatea sa, mai ales in conditiile in care lipsa preocuparilor ecologice in regimurile comuniste a fost indelung condamnata.Aspectul apelor curgatoare sau al Marii Negre, calitatea apei potabile, uneori intretin aceasta angoasa si constituie prilejul de alarmare pentru turist; - convulsiile sociale si instabilitatea politica din ultimii ani au contribuit decisiv la deteriorarea continua a imaginii tarii si a turismului romanesc.

Tot ca un aspect negativ, legat de fenomenul turistic pe fondul labilitatii mediului natural, economic si social romanesc, in perioada de tranzitie, amintim efectele inflationiste generate de consumul turistilor straini cu o putere mai mare de cumparare, ca urmare a unei cresteri speculative a preturilor in sezon, produse de consum curent devenind mai putin accesibile populatiei locale.

In vederea depasirii problemelor create de dificultatile conjuncturale de ansamblu, cit si a celor intrisece domeniului turistic, se impun actiuni coordonate in urmatoarele directii: - continuarea si accelerarea ritmului privatizarii, conditie a manifestarii plenare a spiritului concurential, creativitatii si initiativei, premise ale cresterii calitatii produsului turistic; - intreprinderea unor actiuni de modernizare a unitatilor de cazare si masa, a echipamentelor de agrement, in vederea alinierii la standardele de confort si utilitate europene, recalificarea unora dintre acestea si urmarirea respectarii concordantei dintre calitatea prestatilor, echipamente si tarife; - in ceea ce priveste personalul, trebuie dezvoltat atasamentul la obiectivele generale prin motivarea muncii, spiritul critic fata de propria munca, de propriile disponibilitati, trebuie constientizata 67

necesitatea unei conduite profesionale corespunzatoare exigentei impuse de "vocatia sociala" a turismului; - initierea unei politici promotionale active, chiar agresive si complexe, in toate formele ei de realizare, revizuirea si actualizarea tuturor materialelor publicitare grafice, impunerea neocolirii intermediarilor, cel putin in actuala etapa, acestia fiind mai in masura, prin mijloacele financiare si personalul calificat, sa intretina o activitate promotionala adecvata;

- integrarea in structurile europene, ca necesitate a inscrierii ofertei turistice romanesti in oferta comuna europeana, a internationalizarii turismului romanesc, a "controlarii" actiunii concurentilor fie prin acorduri de colaborare, fie prin asocierea in diverse activitati (publicitate, comercializare, reprezentanta in strainatate, proiecte comune privind construirea unor infrastructuri, asocierea la sistemele europene de rezervare hoteliera si de transport), facilitati legislative comune privind turismul.

Dincolo de problema de timp, consideram ca optiunea manageriala in turismul romanesc este de a dori relansarea, de a actiona operativ si eficient in acest sens si nu in ultimul rind, de a mobiliza toate resursele financiare, materiale, umane si intelectuale.

Realizarile in domeniul valorificarii potentialului turistic al Romaniei sint inca modeste si, in nici un caz, nu sint la nivelul cerut de standardele de competitivitate. Pentru aceasta, eforturile se cer orientate, in perioada urmatoare, pe citeva directii principale: revigorarea turismului balnear prin actiuni complexe de modernizare a statiunilor lansate in turismul international, de dezvoltare a spatiilor de cazare si a bazelor de tratament din statiunile de interes national si crearea unor noi statiuni de interes local care sa valorifice factorii naturali de cura si tratamentul traditional; orientarea investitorilor romani si straini pentru realizarea de noi obiective turistice in zona montana (valorificata doar in proportie de 15-20%),in statiunile de odihna si sporturi de iarna existente, in zone noi din Muntii Apuseni, Lotrului, Capatinii, Maramuresului, Paring s.a.; dezvoltarea turismului de vinatoare, avind in vedere diversitatea formelor de relief din Romania care atrage dupa sine si o diversitate a faunei, ca si infrastructura existenta, adecvata acestei forme de turism, respectiv cabane de vinatoare si drumuri de acces la fondurile de vinatoare, in conditiile respectarii reglementarilor care limiteaza perioadele permise pentru vinatoare;tinind cont ca acest segment al ofertei turistice se adreseaza in primul rind oamenilor cu venituri mari si foarte mari, rezulta de aici efecte majore in ceea ce priveste volumul incasarilor din turism, precum si al amplificarii imaginii de destinatie turistica pentru Romania; dezvoltarea accentuata a turismului religios si automobilistic; deschiderea de noi itinerare turistice care sa puna in valoare potentialul natural si cultural-istoric al 68

tarii; modernizarea infrastructurii statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii Negre, prin ridicarea gradului de confort, dezvoltarea agrementului de incinta in complexele hoteliere, a agrementului nautic la mare si asigurarea dotarilor necesare agrementului din statiuni; organizarea stiintifica si controlul turismului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii; desfaasurarea unui turism pe baze ecologice, atit in aceasta zona turistica, adevarat unicat european, cit si in alte zone cu parcuri nationale si rezervatii naturale.

Diversele fluctuatii care afecteaza situatia internationala de circa 15 ani nu pot ocoli sectorul turistic, unul dintre cele mai expuse si mai sensibile. Efectelor imediate de instabilitate monetara- care penalizeaza tarile cu moneda forte si le avantajeaza de o maniera adesea efemera pe cele care cunosc o depreciere relativa- vin sa li se adauge amenintarile unei accentuari in domeniul turismului a tendintelor protectioniste. Agravarea deficitului schimburilor externe poate in sfirsit sa determine anumite tari ca Franta, in anul 1983, de exemplu, sa stabileasca un sever control al schimburilor, avind drept consecinta o reducere a iesirilor de turisti.

69

OPT PUNCTE DE STRATEGIE PENTRU INDRUMAREA GUVERNELOR SI INDUSTRIEI TURISMULUI ELABORATA DE ORGANIZATIA MONDIALA A TURISMULUI

1. Creati noi si diverse articole, servicii si piete turistice pornind de la elementele de baza si resursele fiecarei tari.

2. Atrageti comunitatile locale in programele de dezvoltare a turismului - altfel nu veti reusi.

3. Cultivati cooperarea intre factorii administrativ si executiv pentru a-si intelege unul altuia nevoile si aspiratiile.

4. Creati valoare inlaturind taxe impovaratoare, indepartind si supraveghind inflatia preturilor.

5. Investitii in mediul natural pentru a avea controlul unor practici distructive si a incuraja conservarea si protectia mediului.

6. Promovati profesionalismul si eliminati amatorismul educind capitalul uman.

7. Imbunatatiti competenta turistilor determinindu-i sa aprecieze serviciile oferite si sa-si imbogateasca experienta si satisfactia.

8. Nu scapati din vedere nici un minut activitatile de marketing si promotionale: - folosirea unor tehnici optime de marketing.

- alocarea de fonduri bugetare adecvate pentru aceste activitati.

- orientarea precisa spre grupe de consumatori care sa constituie un cistig de piata.

Tabelul nr. 1

Anexa.

TENDINTE ALE SOSIRILOR INTERNATIONALE DE TURISTI IN EUROPA ( Sursa OMT, Tourism Market Trends, 1985-1994) Sosiri turisti (000)

Tara

1991

1992

1993

1994

% schimbari fata de Cuantumul de piata anul precedent % din Europa 92/91 93/92 94/93 1991 1992 1993 1994

Europa Est Centrala

55,305

62,302

65,258

70,196

12,7

4,7

7,6

19,4

20,4

21,2

21,8

Bulgaria Cehia

4,000 7,565

3,827 11,500

4,055 17,000

-6,3 44,1

2,1 5,5

6,0 47,8

1,4 2,6

1,2 3,6

1,2 3,7

1,3 5,3

Ungaria

21,860

22,804

21,425

-7,6

13,0

-6,0

7,7

6,6

7,4

6,6

Polonia

11,350

17,000

18,800

42,7

4,9

10,6

4,0

5,3

5,5

5,8

Romania Slovacia

3,000 635

3,750 10,90 0 20,18 8 16,20 0 3,798 566

2,911 653

2,796 90 2

26,6 -10,9

-23,4 15,4

-4,0 38,1

1,1 0,2

1,2 0,2

0,9 0,2

0,9 0,3

CSI

6,895

3,194

2,4

1,0

-53,7

70

Estonia Lituania Rusia

372 325 3,009

343 324 5,896

353 222 4,643

-7,8 -0,3 95,9

2,9 -31,5 -21,3

0,1 0,1 1,0

0,1 0,1 1,9

0,1 0,1 1,4

Europa Nord

25,791

27,760

29,115

31,264

7,6

4,9

7,4

9,0

9,1

9,5

9,7

Danemarca Finlanda Islanda Irlanda Norvegia Suedia M. Britanie

1,429 786 143 3,571 2.114 623 17,125

1,543 790 143 3,724 2,375 650 18,53 5

1,569 798 157 3,888 2,556 659 19,488

1,585 833 179 4,309 2,830 673 20,855

8,0 0,5 0,0 4,3 12,3 4,3 8,2

1,7 1,0 9,8 4,4 7,6 1,4 5,1

1,0 4,4 14,0 10,8 10,7 2,1 7,0

0,5 0,3 0,1 1,3 0,7 0,2 6,0

0,5 0,3 0,0 1,2 0,8 0,2 6,1

0,5 0,3 0,1 1,3 0,8 0,2 6,3

0,5 0,3 0,1 1,3 0,9 0,2 6,5

84,716

87,929

88,523

95,061

3,8

0,7

7,4

29,7

28,7

28,8

29,5

13 1,346 97 8,036 25,878

45 1,521 89 9,413 26,379

28 2,293 91 10,072 27,480

115,4 -5,6 -9,3 16,1 0,9

60,7 19,7 1,1 0,9 1,0

-37,8 50,8 2,2 7,0 4,2

0,0 0,5 0,0 2,8 9,1

0,0 0,4 0,0 3,0 8,5

0,0 0,5 0,0 3,1 8,6

0,0 0,7 0,0 3,1 8,5

1,063 8,434 585 624 40,085

1,176 9,132 533 748 43,232

12,0 2,6 0,2

10,6 8,3 -8,9 19,9 7,9

0,3 3,0 0,2

2,9

6,1 -5,1 0,3 1.3 1,1

13,5

0,3 2,9 0,2 0,2 13,0

0,3 2,7 0,2 0,2 13,0

0,4 2,8 0,2 0,2 13,4

294 379

28 1,271 88 9,331 26,11 3 1,002 8,884 583 616 39,63 8 219 156

208 77

185 91

-25,5 -58,8

-5,0 -50,6

-11,1 18,2

0,1 0,1

0,1 0,1

0,1 0,0

0,1 0,0

Europa Vest

112,338

117,938

115,251

115,788

5,0

-2,3

0,5

39,3

38,5

37,5

35,9

Austria

19,092

18,257

17,894

0,0

-4,4

-2,0

6,7

6,2

5,9

5,6

Belgia Franta

2,944 55,041

3,285 60,100

3,304 60,640

9,4 8,5

2,0 0,7

0,6 0,9

1,0 19,3

1,1 19,5

1,1 19,5

1,0 18,8

Germania

15,648

19,09 8 3,220 59,71 0 15,91 3 72

14,348

14,494

1,7

-9,8

1,0

5,5

5,2

4,7

4,5

65

62

1,4

-9,7

-4,6

0,0

0,0

0,0

0,0

861 239 5,842 12,600

796 246 6,083 12,80 0

831 208 5,757 12,400

799 217 6,178 12,200

-7,5 2,9 4,1 1,6

4,4 -15,4 -5,4 -3.1

-3,9 4,3 7,3 -1,6

0,3 0,1 2,0 4,4

0,3 0,1 2,0 4,2

0,3 0,1 1,9 4,0

0,2 0,1 1,9 3,8

7,486

10,049

9,401

9,941

34,2

-6,4

5,7

2,6

3,3

3,1

3,1

1,385 943 5,158

1,991 1,509 6,549

1,841 1,656 5,904

2,069 1,838 6,034

43,8 60,0 27,0

-7,5 9,7 -9,8

12,4 11.0 2,2

0,5 0,3 1,8

0,7 0,5 2,1

0,6 0,5 1,9

0,6 0,6 1,9

285,636

305,978

307,548

322,250

7,1

0,5

4,8

100,0

100,0

100,0

100,0

Europa Sud

Albania Croatia Gibraltar Grecia Italia Malta Portugalia San Marino Slovenia Spania

895 8,657 582 38,539

Macedonia Iugoslavia

Liechtenstei n Luxemburg Monaco Olanda Elvetia

71

Europa Est Mediterneana

Cipru Israel Turcia Europa Total

Tabelul nr. 2

Anexa TOPUL DESTINATIILOR SOSIRI TURISTI INTERNATIONALI (EXCLUZIND TURISTII DE CITEVA ZILE)

Locul

Tara

Sosiri turisti (000)

% schimbarii

% Cuantumul de piata

In Europa 85

94

1985

1992

1993

1994

92/93

93/94

85/94

1985

1992

1993

1994

71

1 2 4 11 6 22 5 16 8 10 14 15

1 3 4 5 7 8 9 11 13 14 15 17

20 28 27

20 22 37

3 13

2 6

9 7 18

10 12 16

21

Franta Spania Italia Ungaria Anglia Polonia Austria R. Ceha Germania Elvetia Grecia Portugali a Olanda Turcia Romania T. Europa

36748 27477 25047 9724 14449 2749 15168 16686 11900 6574 4989

59590 39638 26113 20188 18535 4000 19098 7421 15147 12800 9331 8884

61300 40600 25700 22800 19400 4750 18257 7479 15200 12750 9384 8993

60640 43232 27480 21425 20855 18800 17894 17000 14494 12200 10072 9132

2,87 2,43 -1,58 12,94 4,67 18,75 -4,40 0,78 0,35 -0,39 0,57 1,23

-0,90 7,85 4,17 -6,05 7,01 10,59 -1,99 47,83 -1,02 -1,61 7,00 8,28

39,37 6,61 5,00 0,32 11,24 11,31 2,34 -1,16 0,87 4,55 7,64

11,15 8,34 7,60 2,95 4,38 0,83 4,60 5,06 3,61 1,99 1,51

12,32 8,20 5,40 4,17 3,83 0,83 3,95 1,53 3,13 2,65 1,93 1,84

12,26 8,12 5,14 4,56 3,88 0,95 3,65 1,50 3,04 2,55 1,88 1,80

11,28 8,05 5,11 6,65 6,47 5,83 5,55 5,28 4,50 3,79 3,13 2,83

3329 2230 4772 28665 1

6049 6549 6280 29230 1

5404 6432 5786 29653 5

6178 6034 2796 263232

-10,66 -1,79 -7,87 1,45

7,31 2,20 -3,95 4,47

6,24 14,16 2,44 8,89

1,01 0,68 1,45 86,97

1,25 1,35 1,30 60,44

1,08 1,29 1,16 59,29

1,92 0,88 0,87 72,14

7,71 2,16

9,23 3,41

9,13 3,58

8,47 3,92

3,61 4,00 1,02

3,57 3,05 1,44

3,37 3,00 1,56

3,98 2,97 1,74

0,89

1,24

1,30

1,34

0,83 0,74

1,13 1,06

1,17 1,14

1,17 1,15

0,52 0,23

0,66 0,63

0,65 0,68

0,84 0,75

0,21

0,60

0,61

0,73

0,46

0,63

0,71

0,72

0,61 0,43

0,73 0,67

0,73 0,67

0,72 0,67

0,66 24,2 9 100

0,91 28,97

0,81 28,95

0,64 29,81

100

100

100

In afara Europei SUA China

25399 7133

44647 16512

45647 17920

45504 21070

2,24 8,53

-0,60 11,00

11907 13171 3370

17271 14741 6986

16860 15021 7786

17894 15971 9331

2933

6016

6500

7197

-2,38 1,90 11,4 5 8,05

-1,99 5,73 4,40

18

Mexic Canada Hong Kong Malaysia

23 26

19 21

Singapore Thailanda

2738 2438

5446 5136

5845 5701

6268 6166

35 54

24 27

Macao Indonezia

1715 749

3180 3064

3232 3400

4489 4006

55

28

Africa Sud

725

2200

2530

3897

38

29

Argentina

1503

3031

3532

3866

32 40

30 31

Tunisia Corea

2003 1426

3540 3231

3656 3331

3856 3580

29

32

Maroc TOTAL

2180 80072

4041 144776

T. MOND.

32961 6

4390 14013 5 48364 5

3465 15656 0 53736 6

500142

16,5 3 3,28 3,10

9,46

-7,98 3,31

-13,96 4,90

7,60 12,2 0 4,44 1,66 11,0 4 10,4 6 9,94 11,2 0 8,24 20,8 2 20,7 2 11,2 7 7,81 11,1 9 8,02 7,68

3,41

4,96

5,35

7,33 11,0 0 1,64 10,9 7 9,98

10,65 7,99 7,03 14,66 17,72 16,05

5,47 7,48

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985 -1994.

Tabel nr. 3

Anexa.

TOPUL VENITURILOR Incasari din turismul international (exceptind transportul) 72

Locul

Tara

Incasari din turism (mil. $)

% schimbarii

Cuantumul de piata %

In Europa 85 3 1 2 4 5 6 7 9 8 10 14 11 12 13 17

94 2 3 4 5 6 7 9 17 18 20 21 23 28 29 33

1 12

1 8

30 16 10 9 24 21 41 26 33 22 31 36 43

10 11 12 13 15 16 19 22 24 25 26 27 30

Franta Italia Spania Anglia Austria Germania Elvetia Olanda Belgia Turcia Portugalia Grecia Danemarca Suedia Norvegia T.Europa

1985 7942 8756 8151 7120 5084 4748 3145 1661 1663 1482 1137 1428 1326 1190 755 61181

1992 25000 21577 22181 13683 14132 10982 7650 5004 4053 3639 3721 3268 3784 3086 1975 155938

1993 23570 19575 20974 12256 15164 10677 7732 4431 4135 3538 4705 3284 3848 3129 2123 150515

1994 24835 23927 21410 13983 13160 10650 7570 5612 5150 4321 3970 3905 3174 2826 2157 146620

92/93 -5,72 -9,28 -5,44 -10,43 2,24 -2,78 1,07 -11,45 2,02 -2,78 26,44 0,49 1,69 1,39 7,49 -3,48

93/94 5,39 16,60 10,22 3,96 -2,99 1,34 8,13 19,66 26,50 9,14 9,85 17,09 4,00 6,64 16,66 4,47

85/94 14,57 10,58 12,54 7,02 14,64 10,66 11,90 13,05 12,06 11,49 19,43 10,97 14,24 12,85 13,80 11,91

1985 6,85 6,97 7,22 6,14 4,38 3,88 2,67 1,43 1,43 1,28 0,98 1,23 1,14 1,03 0,65 52,76

1992 8,38 7,23 7,43 4,58 4,97 3,68 2,56 1,68 1,36 1,22 1,25 1,09 1,27 1,03 0,66 52,25

1993 7,75 6,44 6,90 4,03 4,99 3,51 2,54 1,46 1,36 1,16 1,55 1,08 1,27 1,03 0,70 49,52

1994 7,29 7,02 6,28 4,10 3,86 3,13 2,22 1,65 1,51 1,27 1,17 1,15 0,93 0,83 0,63 43,04

In afara Europei SUA Hong Kong China Singapore Mexic Canada Australia Thailanda Indonezia Argentina Corea Japonia Taiwan Malaysia Macao TOTAL T.MOND.

17762 1788

53861 6037

56470 7765

60406 8987

4,84 28,62

4,37 18,84

15,56 20,15

15,32 1,54

18,05 2,02

18,58 2,55

17,73 2,64

979 1660 2901 3103 1062 1171 548 523 784 1137 963 630 529 35811 115970

3948 5204 5997 5679 3992 4829 2729 3090 3272 3588 2449 2335 2234 109639 298470

4670 5810 6177 5560 3100 5719 2992 3614 3501 3468 2424 2537 2226 115093 303977

7323 7067 6318 6309 5955 5762 4785 3970 3806 3477 3210 3189 2688 133252 340725

18,29 11,64 3,00 -2,10 -22,34 18,43 9,64 16,96 7,00 -3,34 -1,36 -20,50 -0,36 4,97 1,85

56,37 12,37 2,45 6,99 27,93 14,92 19,98 9,85 9,53 -2,25 9,07 69,99 9,27 7,15 10,23

21,57 16,95 9,91 7,56 14,33 21,93 23,64 27,33 20,57 14,96 12,23 17,42 19,68 15,71 12,80

0,84 1,43 2,50 2,68 0,92 1,01 0,47 0,45 0,68 0,98 0,83 0,78 0,46 30,88 100

1,32 1,74 2,01 1,90 1,34 1,62 0,91 1,04 1,10 1,20 0,82 0,91 0,75 36,73 100

1,54 1,91 2,03 1,83 1,02 1,88 0,98 1,19 1,15 1,14 0,80 0,53 0,73 37,86 100

2,15 2,07 1,85 1,85 1,75 1,69 1,40 1,17 1,12 1,02 0,94 0,94 0,79 39,11 100

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985 - 1994.

Tabel nr. 4

Anexa

73

TOPUL CHELTUIELILOR PENTRU TURISM Cheltuieli pentru turismul international (excluzind transportul international)

Locul

1985 1 2 4 3 5 10 6 7 8 17 12 9 11 14 15 21 25 16 24 18

1994 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Tara

SUA Germania Japonia Anglia Franta Italia Canada Olanda Austria Taiwan Belgia Elvetia Mexic Suedia Australia Spania Corea Norvegia Singapore Danemarca TOTAL 1 - 20 TOTAL MONDIAL

Cheltuieli (mil.$) 1994 43562 41753 30715 18303 13875 12181 11676 10983 9330 7885 7735 6325 5363 4878 4339 4106 4088 3930 3665 3583 248275 305000

% schimbarii

Cuantumul de piata %

1994/93 7,00 11,30 14,35 5,00 8,09 -6,68 9,85 22,39 14,06 3,96 21,56 6,93 -3,58 9,27 5,83 -12,75 25,44 10,24 21,28 11,48 8,92 13,24

1994 14,28 13,69 10,07 6,00 4,55 3,99 3,83 3,60 3,06 2,59 2,54 2,07 1,76 1,60 1,42 1,35 1,34 1,29 1,20 1,17 81,40 100,00

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Tabel nr. 5

Anexa PRIMELE 20 DE DESTINATII TURISTICE DIN EUROPA (excluzind vizitele de o zi) 74

Locul

Tara

Sosiri (000)

% schimbarii

Cuantumul in total Europa

1994 60640 43232 27480 21425 20855 18800 17894 17000 14494 12200 10072 9132 6178 6034 4643 4309 4055 3304 2830 2796 307373 322250

1994/93 0,90 7,85 4,17 -6,05 7,01 10,59 -1,99 47,83 1,02 -1,61 7,00 8,28 7,31 2,20 -21,25 10,83 5,96 0,58 10,72 -3,95 4,47 4,78

1994 18,82 13,42 8,53 6,65 6,47 5,83 5,55 5,28 4,50 3,79 3,13 2,83 1,92 1,87 1,44 1,34 1,26 1,03 0,88 0,87 95,38 100,00

1985 1994 1 1 Franta 2 2 Spania 3 3 Italia 8 4 Ungaria 5 5 Anglia 16 6 Polonia 4 7 Austria 12 (1) 8 Rep. Ceha 6 9 Germania 7 10 Elvetia 10 11 Grecia 11 12 Portugalia 15 13 Olanda 20 14 Turcia 13 (2) 15 Fed. Rusa 17 16 Irlanda 14 17 Bulgaria 18 18 Belgia 21 19 Norvegia 19 20 Romania TOTAL 1-20 TOTAL EUROPA

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

(1) fosta Cehoslovacia (2) fosta URSS

Tabel nr.6

Anexa TURISTII EUROPEI DE PE PRINCIPALELE PIETE EMITATOARE Tendinte de crestere 1985-1994

Surse de piata

Sosiri in Europa(000)

Rata anuala a cresterii %

Cuantumul din total sosiri in Europa % 75

Germania Anglia Olanda Italia Franta SUA Spania Austria Elvetia Suedia Belgia Danemarca Canada Norvegia Japonia Australia Mexic Corea Taiwan Sigapore Total 1-20 Total Europa

1985 42486 21489 12000 8083 13369 18787 5125 4739 7755 3656 6083 3047 2635 1966 531 1427 421 35 18 3 153655 211811

1994 70925 33045 18655 16730 15947 15115 10432 10247 7345 4443 4278 4182 2479 2025 1706 1162 296 224 66 10 219312 322250

1985/94 5,9 4,9 5,0 8,4 2,0 -2,4 8,2 8,9 -0,6 2,2 -3,8 3,6 -0,7 0,3 13,8 -2,3 -3,8 22,9 15,5 16,2 4,0 4,8

1985 20,06 10,15 5,67 3,82 6,31 8,87 2,42 2,24 3,66 1,73 2,87 1,44 1,24 0,93 0,25 0,67 0,20 0,02 0,01 0,00 72,54 100,00

1984 22,01 10,25 5,79 5,19 4,95 4,69 3,24 3,18 2,28 1,38 1,33 1,30 0,77 0,63 0,53 0,36 0,09 0,07 0,02 0,00 68,06 100,00

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Tabel nr.7

Anexa CRESTEREA PROGNOZATA PENTRU SOSIRILE DE TURISTI IN EUROPA 1995

Tara

Bulgaria

Crestere mare

Crestere Stagnare moderata Europa Centrala si de Est X

Descrestere moderata

76

Ungaria Polonia Rep.Slovaca Cehia

X X X X Europa de Sud

Croatia Grecia Italia Malta Portugalia Slovenia Spania

X X X X X X X Europa de Vest

Austria Franta Germania Liechtenstein Olanda Elvetia

X X X X X X Europa Est-Mediteraneeana X X X Europa de Nord

Cipru Israel Turcia Finlanda

X

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Nota: Crestere mare: mai mult de 5%; Crestere moderata: intre1% si 5%; Stagnare:+1% / -1%; Descrestere moderata: intre -1% si -5%.

Tabel nr.9

Anexa SCIMBARI MAJORE IN EUROPA-1995

Austria 1.Cresterea economica in sursele de piata 2.Fluctuatiile ratei de schimb 3.Tendinta spre calatorii la distanta mare 4.Cresterea atractivitatii marcii inregistrate "Vacanta in Austria"

Bulgaria 1.Pozitia pietei fata de insuficienta dezvoltare a productiei 2.Schimbarea imaginii cind sursa de piata slabeste 3.Embargoul impus Yugoslaviei 77

4.Dezvoltarea transporturilor 5. Balanta intre pietele noi si vechi Croatia 1.Stabilizare politica 2. Activitati intensive de promovare pe pietele externe 3.Introducerea de noi linii aeriene si maritime 4. Tarife convenabile in hoteluri si alte stabilimente 5. Imbunatatirea calitatii si diversificarea ofertei turistice

Cipru 1.Situatia economica in sursele de piata 2.Cresterea competitiei 3. Tendinte noi in comportarea turistilor 4. Mai multa amabilitate cu turistii 5. Directivele Comunitatii Europene si liberalizarea transporturilor.

Franta 1.Continuarea situatiei economice nefavorabile in sectoare importante generatoare de capital 2. Reducerea timpului mediu de sejur si al nivelului mediu al cheltuielilor 3.Atractivitatea mare a destinatiilor

Germania 1. Dezvoltarea economica a principalelor surse de piata 2. Nivelul costurilor in turism 3.Imaginea

Ungaria 1.Concurenta tarilor vecine din Europa Centrala si de Est 2.Asocierea programelor oferite de turismul ungar cucererile turistilor 3. Schimbarea obiceiurilor de a calatori

Liechtenstein 1. Imbunatatirea infrastructurii 2. Imbunatatirea atitudinii fata de turism a populatiei locale 3. Imbunatatirea sistemului de transport in comun

Malta 1. Stabilitatea in regiune 2.Perspectiva economica in sursele de piata 3. Competitia cu Europa Centrala si de Est 4. Costul relativ scazut al vietii in Malta 5. Dezvoltarea continua de linii aeriene

Olanda 1.Revenirea din recesiunea economica 2. Pozitia guldenuluiin schimbul valutar, care face Olanda foarte scumpa pentru turistii straini

Tabel nr.9 (continuare) SCHIMBARI MAJORE IN EUROPA-1995 Polonia 1.Imbunatatirea calitatii agentiilor de voiaj si a serviciilor 2.Punerea la punct a sistemului computerizat de distribuire a serviciilor turistice si conectarea cu sistemul de rezervari internationale

Elvetia 1.Noi piete si deci competitie mai mare 2.Descresterea incasarilor mai ales a celor pentru distante lungi 3. Lupta cu imaginea ca Elvetia este o destinatie scumpa 4. Dependenta de vreme 78

3.Punerea la punct a sistemului de licentiere in industria turismului 4.Promovarea vizitelor lungi si a excursiilor la sfirsit de saptamina si crearea unei noi imagini 5. Stimularea initiativelor comunitatilor locale de crestere a nivelului serviciilor si suportarea locala a dezvoltarii infrastructurii turismului Portugalia 1. Calitatea oferita fata de calitatea cererii 2. Diversificarea productiei 3. Promovarea competitiei 4. Realizarea de evenimente ca "Orasul cultural" Lisabona

Romania 1. Imbunatatirea accesului si a capacitatii punctelor de frontiera 2. Imbunatatirea calitatii infrastructurii transporturilor si telecomunicatiilor 3. Insuficienta resurselor de capital pentru investitii 4. Embargoul impus Iugoslaviei

Slovacia 1.Scaderea cresterii economice in sursele de piata 2. Inexistenta centrelor turistice 3. Insuficienta investitiilor interne pentru reamenajarea institutiilor turistice vechi 4. Lipsa asociatiilor de turism local si regional 5. Insuficienta serviciilor de informatie in citeva centre turistice

Spania 1.Imbunatatirea infrastructurii si a facilitatilor turistice 2. Imbunatatirea relatiei pret / calitate in servicii 3.Implementarea inovatiilor tehnologice pentru a imbunatati serviciile 4.Conservarea diversitatii si abundentei atractiilor turistice

Sursa : OMT, Tourism market Trends 1985-1994

Tabel nr.8

Anexa PROGNOZA TENDINTELOR IN SOSIRILE TURISTILOR -1995

Originea/ Destinati a

Seria

Bulgaria

VF

Ungaria

TF

Polonia

VF

Surse de piata in crestere 1.Germania 2.SUA 3.Turcia 4.Israel 5.Olanda 1.Germania 2.Austria 3.Franta 4.Japonia 5.Estonia 1.Germania

Cuantum Surse de Cuantum de piata piata in de piata % 1994 stagnare % 1994 Europa Centrala si de Est 2,88 1.

0,73 0,32 Scandinavia 33,07 38,87 2.Europa C 0,30 0,14 3.Austria 0,39 0,32 4.Franta 0,13 14,05 5.Belgia 27,23 10,93 1.Romania 9,12 0,99 2.R.Ceha 2,12 0,18 3.Italia 0,39 n.a 4.Danemarca 62,60 16,84

Surse de piata in scadere

Cuantum de piata % 1994

1. Africa 2.Australia 3.Spania 4.Portugalia 5.Iugoslavia 1.Iugoslavia

0,26 0,09 0,07 0,02 13,09 12,80

1.Romania

0,42 79

Romania

VF

Slovacia

Finlanda

NHS

2.Austria 3.Olanda 4.Suedia 5.SUA 1.Germania 2.Italia 3.Franta 4.Israel 5.SUA 1.Belgia 2.Franta 3.Olanda 4.Danemarc a 5.Slovenia

0,39 0,36 0,32 0,26 3,35 1,21 0,78 0,52 0,62 n.a. n.a n.a. n.a.

1.Germania 2.Fed. Rusa 3.Franta 4.Japonia 5.Estonia

16,79 n.a.

3,73 2,54 n.a.

1.R Ceha 2.Fed.Rusa 3.Franta 1.Ungaria 2.Polonia 3.Anglia 4.Grecia 5.Turcia 1.R.Ceha 2.Ungaria 3.Polonia 3.Austria 4.SUA

15,89 0,37

2.Ungaria

0,38

13,28 2,63 0,79 0,75 3,47 n.a. n.a. n.a. n.a. n.a.

1.Fed.Rusa 2.Ukraina 3.Iugoslavia 4.Scandinavi a 5.Europa -E. 1.Ungaria 2.Italia 3.Ukraina 4.Anglia 5.Fed.Rusa

n.a. n.a.

0,47 1,42 n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a.

Europa de Nord 1.Suedia 22,74 2.SUA 6,73 3.Italia 3,41 4.Danemarca 2,86 Europa de Sud

Croatia

NCE

Grecia

Italia

Tabelul nr.8

1.Germania 2.Austria 3.Italia 4.R. Ceha 5.Ungaria 1.Germania 2.Anglia 3.Italia 4.Olanda 5.Austria 1.Anglia 2.SUA 3.Austria 4.Japonia 5.Olanda (continuare)

15,34 13,42 15,20 10,66 3,78 20,84 23,09 6,67 5,85 3,69 3,21 2,58 10,63 1,48 2,40

1.Franta 2.Elvetia 3.Anglia 4.Scandinavia

0,72 0,41 0,51 0,77

1.SUA 2.Orientul Indepartat

0,37 n.a.

1.Germania 2.Franta 3.Elvetia 4.Canada

17,53 17,56 20,13 0,17

1.Spania 2.Suedia 3.Belgia 4.Danemarca

1,21 0,83 1,56 0,74

PROGNOZA TENDINTELOR IN SOSIRILE TURISTILOR-1995 Originea/ Destinatia

Seria

Malta

TF

Portugalia

TF

Slovenia

VF

Spania

TF

Surse de piata in crestere 1.Germania 2.Italia 3.Franta 4.Libia 1.Anglia 2.SUA 3.Spania 4.Suedia 5.Olanda 1.Ungaria 2.Germania 3.Olanda 4.Austria 5.Elvetia 1.Germania

Cuantum de piata % 1994 15,31 7,58 4,53 3,84 14,36 1,78 47,56 1,13 3,79 1,88 10,15 1,38 15,56 0,96 14,02

Surse de piata in stagnare 1.Anglia

Cuantum de piata % 1994 52,43

Surse de piata in scadere

Cuantum de piata % 1994

1. Franta 2.Belgia 3.Germania 4.Italia 5.Japonia 1.Italia 2.Israel 3.Norvegia

7,29 2,15 9,14 2,90

1.Croatia 2.Brazilia

0,74 n.a.

26,36 n.a.

0,12

1.Finlanda 2.Irlanda 3.Portugalia

0,16 n.a.

1.America

0,47

1.Finlanda

0,52 80

2.Anglia 3.Italia 4.Franta

11,77 3,34 21,31

Austria

TF

1.Europa-E 2.SUA

3,00 3,28

Franta

TF

Germania

CE

Elvetia

CE

1.Anglia 2.SUA 3.Olanda 4.Belgia 5.Elvetia 1.Olanda 2.Europa-E 3.Suedia 4.Anglia 5.SUA 1.Germania 2.Olanda 3.Belgia 4.SUA

13,75 3,36 10,39 11,92 3,96 12,54 3,26 6,60 9,41 12,46 33,95 5,78 3,67 9,36

2.Brazilia 3.Argentina 4.Japonia 5.T.Nordice Europa de Vest 1.Germania

0,19 0,23 0,40 2,63

2.Irlanda 3.Portugalia

55,83

1.Spania 2.Italia

5,86 12,03

1.Anglia 2.Olanda 3.Italia 4.Franta

3,94 6,76 6,38 3,86

1.Italia 2.Scandinavia 3.Spania

7,52 2,52 2,77

1.T. Nordice

12,04

1.Europa-E 2.Suedia 3.Italia 4.Finlanda

42,58 1,69 2,23 1,47

1.Franta 6,97 2.Austria 1,97 3. Anglia 6,64 4.Canada 0,96 5.Japonia 5,06 Europa Est-Mediteraneeana Cipru TF 1.Germania 5,13 1.Anglia 54,62 2.Elvetia 2,61 Turcia VF 1.Anglia 4,44 1.Olanda 2,89 2.SUA 2,57 2.Elvetia 1,11 3.Canada 0,37 3.Grecia 2,07 4.Japonia 0,51 4.Austria 2,89 5.Spania 0,66 CE=unitati turistice colective; TF= sosiri de turisti internationali la frontiera VF=sosiri de vizitatori internationali la frontiera Sursa: OMT, Tourism market Trends 1985-1994

0,37 20,90

81