IT TRENDS 2 by Swiss Webacademy

B U S I N E S S

I N

T H E

D I G I T A L

A G E

Nr. 2 - Februarie 2009

EV ENIM ENT IT-ul, o provocare pentru administraþie

DOSAR Business Intelligence

Inteligenţa depăşeşte criza

MASA ROTUNDĂ Eficienţã prin comunicaþii

FOCUS rry BlackBerry Curve 8900

Gabriel Sandu „Este vital să ne concentrăm pe timpul de accesare a fondurilor structurale europene”

Nr. 2 - Februarie 2009

1 E

„Nu ne mai trageţi pe dreapta”

titudinea UE faţă de eterna problemă a browser-ului din sistemele Microsoft Windows seamănă izbitor de mult cu miliţienii ce se ascund în tufiş ca să te prindă când încalci vreo regulă de circulaţie. Nu ştiu

şi, cinstit să fiu, nici nu mă interesează care comisie s-a „sesizat” că Microsoft profită de poziţia dominantă pe piaţă

Dan Iancu, redactor şef

ca să impună Internet Explorer. Pentru cei avizaţi folosirea anumitor componente ale sistemului de operare ţine doar de cerinţe funcţionale şi nimeni nu se apucă să scrie docu-

deşi au existat încercări cu nume celebre. Dintre toate au

mente în Notepad. Că foloseşti sau nu IE e o opţiune, care

rezistat MacOS şi mai nou venitul Linux. Sistemul de ope-

ţine deja de un anumit grad de alfabetizare şi nu există

rare de la Apple, foarte eficient, este limitat de echipament

vreun impediment de a pune orice altceva.

şi te întrebi dacă UE nu aplică în fapt un dublu standart.

Pe de altă parte, ai spune că UE e un soi de protecţie a

Mă gândesc la ce spunea cineva pe un forum, cum că dacă

consumatorului la nivel global, uitând că există opţiunea

situaţia ar fi fost inversă, Apple ar fi „beneficiat” de atenţia

clasică de a refuza acest sistem de operare din start. Am

exclusivă a UE. Sunt sigur pentru că e tot un produs ameri-

mai vorbit şi altă dată de aberaţiile europene, iar recursul

can, iar frustrările unor şefi europeni de a nu fi vioara întâi

la metodă arată de fapt, nu dorinţa de a apăra o cauză

în politica mondială se traduc şi prin măsuri economice.

nobilă, cât impotenţa funciară de a găsi metode în promovarea unei alternative.

Concurentul gratuit al celor două este evident colecţia de primăvară-vară de Linux-uri din ce în ce mai mici şi mai

Putem compara de exemplu diferenţele de „alfabetizare”

personalizate. Versiunile grele, cele pe bani, evident nu fac

în domeniu. Dacă la Microsoft există o preocupare con-

obiectul acestei discuţii, pentru că un vânzător de cutii nu

stantă în promovarea prin şcolarizare şi atragere spre

pune un sistem de operare, decât dacă aduce bani de acasă.

În loc de a găsi metode constructive în a stimula concurenţa, atotştiutorii de la Bruxelles inventează amenzi.

Situaţia interesantă e că omul îşi ia cutia, merge la un prieten şi instalează un XP piratat în locul Linuxului din dotare. Mai mult, unii reclamă că nu le merge obiectul. De ce? Pentru că nu există alternativă educaţională. Lumea habar nu are de altceva şi nu e chiar atât de simplu de folosit un Linux. Ori dacă o versiune gratuită nu implică şi responsabilitatea cuiva, de ce să nu pui una piratată, cu care măcar te-ai întâlnit pe ici, pe colo?

lumea calculatoarelor a celor mai puţin preocupaţi de as-

Aceasta e de fapt problema de atitudine a UE. În loc

pectele tehnice, în cealaltă parte agresivitatea este prezentă

de a găsi metode constructive în a stimula concurenţa,

numai în zona profesionistă. Am constatat pe vremea PC

atotştiutorii de la Bruxelles inventează amenzi. Lipsa lor

Magazine România cât de greu era să fac rost de articole

de imaginaţie nu ajută o piaţă normal concurentă, ci pro-

folositoare neiniţiaţilor în ale Linux-ului sau OpenOffice-

tejează lenea şi lipsa de efort a unor jucători. De ce ar face

ului. În această zonă lumea e deja convinsă de supremaţie,

un efort de informare un om simplu? Sunt pline ziarele de

iar a folosi ceva de la Microsoft e taxat drept acţiune

„nenorociri” produse de unele componente ale Windows-

criminală, dacă nu imbecilă. Despre acţiuni de culturalizare

ului. Atunci de ce oare lumea tot aia vrea? Doar că s-a

nici vorbă. Mde...

obişnuit? Aşa ne obişnuisem cu Gopher, Mosaic sau cu

Am lucrat pe destule sisteme de operare de pe vremea

Netscape. Şi? Mai ţine minte cineva FrontPage? Câţi mai

când informatica se potcovea cu ani buni de meserie, iar

utilizează VMS? Ce-i aia, mă întrebă unii şi au dreptate. Nu

programarea era o ştiinţă, nu ca acum, o meserie obişnuită.

amenzile dictează cursul natural al vieţii. Ele pot apăra, dar

Folosirea calculatorului nu mai este apanajul unora şi din

numai când legea e aceeaşi pentru toată lumea. Poziţia UE

ce în ce mai mulţi oameni învaţă să-l utilizeze foarte bine.

e asemănătoare cu aceea de la noi, unde unii fac puşcărie

O mare parte din „vină” o are desigur Microsoft, care a

la greu şi alţii nu „suportă” regimul penitenciar sau se lasă

ştiut să meargă din ce în ce mai aproape de dorinţele utili-

cu suspendare. Urmările se văd şi cu ochiul liber.

zatorului normal. Apariţia altor sisteme de-a lungul vremii nu a împiedicat extinderea în popularitate a Windows-ului, www.ittrends.ro

dan.iancu@agora.ro

CUPRINS 24

EDITORIAL

CONTEXT

28 29 30

„Nu ne mai trageţi pe dreapta”

EVENIMENT 4

Aşteptări pe 2009 Telecomunicaþii - tendinþe 2009 Business Ecosystem Afacerea ca organism viu

IT-ul, o provocare pentru administraţie

6 6

Rute ecologice

DOSAR

Plasmele nu vor fi interzise

în UE

IT de închiriat

Gestionarea energiei la nivel de organizaţie

6 7

Software as a Service

Consum redus la jumătate Cisco Networkers 2009

34 35 36 38

Securitatea ca serviciu Afacerea din nor Serviciile IT, în creştere Business Intelligence Inteligenţa depăşeşte criza

FOCUS 8 8

Blackberry Curve 8900 Diskeeper 2009, rapid şi intuitiv

10 11

Valoarea din Business Intelligence

39 40

Dinamica pieţei Profil de utilizator BI

Internet Banking – vulnerabilităţi specifice

MASA ROTUNDĂ

Minimizarea riscurilor

Eficienţă prin comunicaţii

în Data Centere

13 13

Experienþa KVM cu Adder BPM Wave - Metastorm DNATM GOLD Partner

IT-ul şi banul public

CHANNEL 16 18

Creştere pe Telecom Comparaţii, prognoze şi viitor,

STIL 46 46 46 47 47 47 48

Lenovo W700 Stick-uri wireless Soluţie completă marca Linksys Viitor rege al performanţei Mai bun ca Maradona 9,5 ore Calendar

cu Brother

20 21 26

2008, anul cumpărăturilor online Cinci trucuri de… hârtie

CLUB 22 24 26 27

Cisco, în centrul inovaþiilor De la MCTI la MCSI Eficienţă prin integrare Servicii IT, de la a la z

www.ittrends.ro

OPINII 3 9 12 14 41

Panicã gratis pentru toþi 10 Tendinþe IT pentru 2009 Mere şi pere Chifla de prost gust Faceþi clãdiri deştepte!

Nr. 2 - Februarie 2009

3 O

Panică gratis pentru toţi -am ce face şi seara mai deschid ocazional televizorul.

O cucoană înţepată şi isterică îi sufocă pe cei din studio „Cum e posibil aşa ceva?” şi încearcă să-mi bage cu forţa în cap concluziile ei. Partea proastă e că eu ştiam

subiectul de o sută de ori mai bine ca ea, „Legea privind retenţia datelor din comunicaţii” sau „Legea Big-Brother” ca titlu de

Constantin Teodorescu

scandal, nu de alta, dar am avut-o pe cap mai mult de un an de zile, negociind-o cu furnizorii de comunicaţii, cu Senatul sau cu camera Deputaţilor. Pretinşi jurnalişti toarnă gaz peste foc

laptop-ul la un HotSpot în piaţa Braşovului, de la o cofetărie

fără o minimă documentare. În primele zile „burtierele” pos-

sau la un Peco este total inutilă. La ce folos că o sută de firme

turilor de ştiri la grămadă ne anunţau că de-acu’ înainte, „ser-

din România se chinuie să stocheze datele de trafic pentru

viciili” ne vor asculta zi şi noapte. Am încercat să mă calmez şi

mailul pe portul 25, când orice terorist, care nu este idiot, îşi

mi-am dat seama că mass-media se hrăneşte din panica pe

face cont de mail pe Yahoo sau Gmail, pe care-l mai poate

care o propagă, m-am convins că de pomană vrei să lămurești

accesa şi prin https.

poporul că raţa măcăne, dacă moderatorul ţine morţiş să facă

Presupunând prin absurd că s-ar putea filtra şi înregistra

rating arătând că ea behăie. De aceea, m-am hotărât ca măcar

(cu ce costuri!) chiar şi acele mesaje, la ce-i foloseşte dom-

aici să încerc să explic ce-i cu legea asta şi cum a ajuns să fie

nului comisar detectiv Şerloc Holmescu informaţia: „Pe 15

aşa, poate mai reduc unora tensiunea şi le prelungesc viaţa

ian 2009, la ora 14:50, a plecat un mail de la raţa_turbată@

cu câteva zile.

yahoo.com către calu_bălan@gmail.com”. Cine-i raţa ? Cine-i

Când am citit prima dată proiectul de lege, am rămas per-

calu’ ? Cine ştie ce-o fi fost în mesajul respectiv, i-o fi cerut

plex. Dar asta nu din motive gen „dreptul la viaţă privată”,

prietenie sau i-o fi trimis un attachment cu planurile de acces

ci din cauza costurilor pe care furnizorii de Internet le vor

prin subsolurile Pentagonului, criptate cu orice program luat

Concluzia e evidentă, eforturile sunt costisitoare şi inutile pe deasupra.

de pe internet? Mai are rost să vorbim despre steganografie? Să le aducem aminte că există şi reţele de anonimizare a traficului prin Internet cum ar fi Onion, Tor ? Concluzia e evidentă, eforturile sunt costisitoare şi inutile pe deasupra. Când am prezentat respectiva lege în comisia juridică de la

avea pentru a pune în practică o directivă venind de la comi-

Senat, am arătat inutilitatea demersului, le-am spus atunci

sia juridică UE. Am citit forma originală a directivei în limba

că s-ar putea să avem mai mare succes la detectat reţelele de

engleză, cu speranţa că poate românul care a tradus-o a greşit

terorism dacă-i rugăm frumos pe terorişti ca atunci când au

pe undeva. Nici gând. Amploaiaţi UE, ale căror cunoştinţe în

de trimis un mail, să pună şi S.R.I.-ul la Cc: şi S.I.E. la Bcc: (ca

informatică nu depăşesc cu mult deosebirea găurii de USB

să nu se supere primii). Am încercat să prezint comisarului

de cea pentru alimentare, pretinzând că luptă împotriva tero-

european Viviane Reding problema la prima întâlnire la mi-

rismului, au zis că furnizorii de Internet trebuie să reţină ora

nister şi am primit un răspuns rece: „Nu mă interesează, nu

cuplării la Internet, ora decuplării, sursa şi destinaţia unui

e directiva mea!”. Sub ameninţarea procedurii de infringe-

mesaj, când a fost el trimis. Să ne înţelegem din capul locu-

ment, legea a trecut de Senat, a ajuns la Camera Deputaţilor

lui: nu se stochează CONŢINUTUL convorbirii, al SMS-ului

unde împreună cu Varujan Pambuccian, care a înţeles imediat

sau corpul mail-ului; nu „SERVICIILI” fac stocarea datelor,

enormitatea la care ne obliga directiva, am adus modificările

ci furnizorii de comunicaţii electronice de orice tip, deci este

de natură să producă cele mai mici efecte negative în piaţa de

exclus că ar putea face exces de zel stocând şi convorbirile

telecomunicaţii.

sau tot mailul, că e pe banii lor; accesul la datele stocate la

Şi cam cu asta , basta. Ce nu înţelege lumea e că în confrun-

furnizori se face în baza unor mecanisme juridice mai grele

tarea dintre „dreptul la intimitate” şi „lupta contra terorismu-

decât cele care se utilizează la punerea sub ascultare a unor

lui”, lupta-i lungă şi nu se ştie bine cine va câştiga. Mai corect

telefoane. Nu doresc să intru în detalii privind datele din

ar fi să-i lămurim pe cei de la UE că directiva nu ajută deloc

comunicaţiile telefonice. Acelea ORICUM erau stocate pentru

scopului declarat şi că orice terorist care nu-i redus mintal are

că aşa am dorit EU, pentru că vreau factură detaliată.

o mie şi una de căi să discute în secret orice vrea, cu cine vrea,

Pentru Internet însă, cerinţele erau cel puţin absurde. Informaţia că cineva s-a conectat cu telefonul mobil sau www.ittrends.ro

la orice oră, cu toate datele lor stocate. brailateo@gmail.com

Nr. 2 - Februarie 2009

4 E

IT-ul, o provocare pentru administraţie de Monica Muscã

eria de conferinţe Agora Technologies Conferences a continuat în 30 ianuarie 2009, prima temă din noul an fiind „Soluţii pentru Administraţia Publică”. Soluţiile IT pentru acest domeniu sunt extrem de variate pornind de la servere, infrastructură IT, soluţii integrate pentru cetăţeni, aplicaţii specializate de protecţie a datelor, soluţii de managementul documentelor etc., soluţii care au fost prezentate în cadrul evenimentului. Parteneri au fost Sun Microsystems, Dell, S&T România, Fujitsu Siemens Computers, DocuSoft şi Microsoft. De asemenea, firma Star Storage a oferit participanţilor un print personalizat pentru a exemplifica modul de funcţionare al serviciilor externalizate de printare.

namental” o serie de poveşti de succes din implementările în domeniul administraţiei publice cum ar fi: Implementarea infrastructurii IT pentru şase spitale militare din România, Sistemul de votare online din Turcia, Hungary eTax, un proiect în valoare de 7,5 milioane de euro cu circa 1,2 milioane de plătitori etc. Printre proiectele în care este implicat SUN se numără şi laboratorul din cadrul

„Ne propunem ca în acest an să organizăm

Universităţii Politehnica din Bucureşti,

şi mai multe evenimente de tip B2B decât

anul acesta urmând un upgrade al siste-

anul trecut, evenimente în care aducem la

melor actuale.

un loc studii de caz, soluţii pentru nevoile

Preşedintele Asociaţiei pentru Servici-

diverselor domenii ale economiei”, a de-

ile Societăţii Informaţionale (ASSI), Daniel

clarat în deschiderea conferinţei Romulus

Gruia, a prezentat un raport la 15 luni de

Maier, directorul general Agora Media.

la înfiinţarea organizaţiei pe care o con-

Din partea Ministerului Comunicaţiilor

duce, evidenţiind de această dată nu doar

şi Societăţii Informaţionale a participat

planurile de viitor, ci mai ales acţiunile

Andrei Săvulescu, consilier în cadrul

întreprinse deja. După înfiinţare, ASSI a

Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii

realizat o analiză Business Process Reen-

Informaţionale.

gineering pentru Punct Unic de Contact.

Potrivit

domniei

sale,

„Ministerul Comunicaţiilor este determinat să construiască soluţii consistente în

„Printre realizările ultimului an ale agenţiei

Alexandru Tecuceanu

se numără implementarea procedurii de

administraţie, fiind necesară o separare

licitaţie restrânsă în cadrul sistemului

a soluţiilor pentru administraţia locală de

genereze eficienţă, creştere economică”, a

e-licitaţie cu criteriul de atribuire «preţul cel

soluţiile

declarat Andrei Săvulescu.

mai scăzut»”, a explicat Daniel Gruia, dar şi

pentru

administraţia

centrală,

unde există şi aici mai multe felii în funcţie

Reprezentantul

SUN

Microsystems,

implementarea criteriului de atribuire «cea

de anumite părţi ale executivului care

Alexandru Tecuceanu, Solutions Ar-

mai avantajoasă ofertă din punct de vedere

urmează anumite direcţii. Soluţiile pen-

chitect, a adus în discuţie în cadrul pre-

economic». Ca obiective pentru perioada

tru administraţia publică sunt capabile să

zentării „Soluþii Sun pentru sectorul guver-

următoare, preşedintele ASSI a menţionat

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

5 E

Şerban Zirnovan că păstrează intenţia de a înfiinţa Grupul

Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediu-

În cadrul ultimei prezentări am avut prile-

lui, Direcţia Sisteme Informaţionale, solici-

jul să vedem practic modul de funcţionare

tând detalii despre soluţiile Open Source

al portalului pentru informare realizat de

de tip GIS, soluţii recomandate de Uniunea

Microsoft în parteneriat cu Siveco pen-

Europeană pentru domeniul administraţiei

tru Liceul Gheorghe Şincai. Prezentarea

publice.

fost susţinută de Sanda Foamete, SNR

Constantin Teodorescu, cunoscut adept

Education Program Manager Microsoft,

al Open Source, a ţinut o prezentare în sti-

alături de Anca Ileana, fost profesor de

lul care l-a consacrat, pe tema soluţiilor in-

informatică al liceului. Site-ul include

formatice pentru securizarea informaţiilor

o zonă publică cu informaţii generale şi o

publicate cu semnătura electronică. Pre-

zonă privată în care se pot accesa eveni-

zentarea sa „Registratura naţională unică

mentele specifice, se pot posta documente

– încă un obstacol în calea birocraţiei...

personale.

pentru ca să putem sta la coadă şi în

La conferinţă au luat parte directori de

spaţiul virtual”, după cum a mărturisit

IT din administraţia centrală şi locală,

evanghelistul Open Source.

reprezentanţi de la ministere care se ocupă

CIO din Guvern, implementarea punctului

de programele IT şi implementarea aces-

de contact unic, infrastructura PKI şi im-

tora în diverse domenii, manageri IT din

plementarea programului guvernamental

agenţii şi alte organisme guvernamentale,

2009-2011.

reprezentanţi ai unor asociaţii profesionale,

Şerban Zirnovan, Equal Logic SME

directori generali ai unor companii care au

Manager Key Emerging Markets Dell,

ca obiect de activitate sectorul IT.

a readus în discuţie creşterea explozivă a

Prezentările şi dezbaterile din cadrul con-

datelor stocate, „remarc o creştere de şase

ferinţei ATC s-au axat pe conceptele şi soluţiile

ori a datelor într-o perioadă de patru ani,

IT&C de ultimă oră legate de nevoile sectoru-

majoritatea nestructurate, urmând ca în

lui public. Participanţii au dezbătut, împreună cu vorbitorii şi organizatorii, direcţiile prioritare de informatizare a administraţiei şi au analizat soluţiile practice propuse de furni-

Radu Climescu

zori. Conferinţele de Tehnologie Agora (ATC) reprezintă o suită de manifestări menite a

Susţinerea jucăuş ilustrată a fost axată pe

prezenta soluţii concrete pentru administraţia

exemple concrete de utilizare a semnăturii

publică centrală şi/sau instituţiile financiar-

electronice pentru cereri de finanţare sau

bancare, telecom, utilităţi şi marile companii.

subvenţii, afişarea documentelor de interes public, înscrierea la licitaţii publice, afişarea documentelor de interes public prin apelare http, afişarea la registrul auto, înregistrarea documentelor de interes fiscal. Prezen-

Anca Ileana

tarea a fost însoţită de toate cele necesare pentru testarea codurilor. Ca elemente dis-

2010 să ajungem la 988 exabytes, circa

tinctive pentru siguranţă sporită sunt fo-

1000 de terabytes ca imagine a dimen-

losite semnătura precedentă şi semnătura

siunii”, reprezentantul Dell subliniind că

următoare.

„nu toate informaţiile necesită sau îşi permit acelaşi nivel de servicii”.

Radu Climescu, IT Architecture Consultant în cadrul Fujitsu Siemens Com-

În cadrul prezentării S&T, Anca Ileana,

puters, a explicat modul de protecţie

Senior Consultant – Business Solutions,

inteligentă a datelor atât de importantă

a prezentat scenariul actual al Primăriei On-

pentru anumite segmente din domeniul

line, cu drumurile nesfârşite între ghişeuri,

administraţiei publice.

Sanda Foamete ATC sunt organizate în Bucureşti împreună

apoi optimizând şi evidenţiind eficienţa

„e-Administraþie bazată pe manage-

cu instituţii ale statului (MCSI, ASSI), sau

adusă de arhivarea electronică. Interesantă

mentul documentelor” a fost tema susţinu-

cu instituţii specializate (Institutul Bancar

a fost paralela între funcţionalităţi şi

tă de reprezentantul DocuSoft, Zoltan

Român, CIO Council). Evenimentele ATC

soluţii de la diferiţi furnizori pe care le

Somodi, director executiv, activitatea sa

sunt organizate în parteneriat cu revista IT

implementează S&T România.

din fostul minister fiind valorificată acum

Trends, ediţia precedentă a revistei incluzând

în implementări specifice în domeniul de

un dosar dedicat administraţiei publice.

Prezentarea a stârnit o serie de discuţii şi întrebări, Victoria Durac, consilier în cadrul

business. www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

6 E

Rute ecologice

armin, lider global în producerea de sisteme de navigaţie, a anunţat disponibilitatea lui ecoRoute, un software gratuit care îi ajută pe şoferi să micşoreze consumul de benzină. ecoRoute va adăuga sistemelor de navigaţie Garmin

câteva funcţii precum monitorizări privind distanţele parcurse în kilometri şi consumul aferent de benzină, emisiile de CO2, costurile călătoriei. De asemenea, software-ul va indica drumurile care solicită cel mai puţin motorul. ecoRoute afişează costurile aferente combustibilului înaintea unei călătorii, funcţie ce îi va ajuta pe şoferi să hotărască dacă vor folosi maşina sau e mai rentabil transportul în comun. În plus

autoturism” din meniul ecoRoute. Aici pot fi introduse date referi-

faţă de comenzile deja existente privind preferinţele de rulare, uti-

toare la consumul propriei maşini şi preţurile curente la carburant,

lizatorii nüvi pot opta acum pentru „consum redus”. Şoferii au şi

pentru ca nüvi să poată calcula cheltuielile legate de transport.

posibilitatea de a personaliza sistemul de navigaţie nüvi pentru a-l adapta propriilor autoturisme prin accesarea comenzii „Profil

Plasmele nu vor fi interzise în UE

Pentru a afla dacă nüvi-ul pe care îl deţineţi este compatibil cu ecoRoute, accesaţi www.garmin.co.uk/ecoroute.

Gestionarea energiei la nivel de organizaţie isco a introdus tehnologia inovatoare Cisco EnergyWise pentru switch-urile

Potrivit EICTA (European Information&Communications Technology Industry Association), informaţiile apărute în presă la jumătatea lunii ianuarie privind posibilitatea interzicerii comercializării televizoarelor cu plasmă în spaţiul Uniunii Europene, din cauza presupusului consum mare de energie, sunt incorecte. Conform reglementărilor europene în vigoare, tehnologiile de producţie pe bază de plasmă nu pot fi interzise de la comercializare atâta timp cât sunt utilizate la fabricarea de televizoare ce respectă toate cerinţele UE referitoare la consumul de energie. Atât Uniununea Europeană cât şi ţările membre ale Uniunii lucrează în prezent la elaborarea unor noi reglementări pentru a asigura îmbunătăţirea consumului de energie al televizoarelor, indiferent de tehnologia de fabricaţie folosită, incluzând aici şi ecranele plasmă, LCD-urile, televizoarele cu tub catodic şi altele. Toţi producătorii vor trebui să respecte pe viitor aceste standarde referitoare la consumul de energie, pentru a-şi asigura continuitatea activităţii de fabricare, import şi comercializare pe pieţele din Uniunea Europeană. Aceste noi reglementări vor fi publicate cel mai probabil în a doua jumătate a anului 2009. Producătorii vor avea la dispoziţie o perioadă în care să facă tranziţia către tehnologii şi produse conforme cu noile reglementări. Din a doua jumătate a anului 2010, toate televizoarele ce vor fi produse sau comercializate pe teritorul UE vor trebui să respecte noile cerinţe referitoare la consumul de energie. Toate tehnologiile relevante pe baza cărora se fabrică seturi TV, precum cele cu plasmă, cristale lichide (LCD) şi tub catodic (CRT), consumă în mod diferit energie electrică iar acest consum este măsurat diferit. Din acest motiv, la nivel de industrie s-a convenit unificarea tuturor criteriilor prin care consumul de energie este măsurat la nivelul acestor tehnologii de fabricaţie, astfel încât consumatorii să poată compara uşor consumul de energie al unei plasme, al unui LCD sau televizor de tip CRT.

Catalyst prin care se măsoară, raportează şi reduce proactiv consumul de

energie la dispozitivele cu protocol Internet (IP) cum ar fi telefoane, laptopuri şi puncte de acces. De asemenea, Cisco a mai anunţat soluţii ale partenerilor industriali care vor permite gestionarea consumului de energie asociat instalaţiilor din clădiri, cum ar fi cele de iluminat, ale lifturilor şi de aer condiţionat/încălzire. Cisco EnergyWise face parte din planul tehnologic al companiei pentru schimbarea lanţului de valori al tehnologiei informatice (IT) prin introducerea reţelei inteligente exact în miezul problemei privind modul în care companiile reduc emisiile de gaze cu efect de seră (GhG) la nivelul întregii organizaţii. Implementarea tehnologiei se va desfăşura în trei etape: în prima fază (februarie 2009), Controlul reţelei, tehnologia Cisco EnergyWise se va introduce la switch-urile Catalyst şi va gestiona consumul de energie al dispozitivelor IP cum ar fi telefoane, camere de supraveghere video şi puncte de acces wireless. În faza următoare (vara 2009), Controlul IT, tehnologia se va extinde la nivel industrial, la dispozitive cum ar fi computerele personale (PCuri), laptop-uri şi imprimante, urmând ca în faza finală (începutul lui 2010), Controlul clădirilor, să acopere gestionarea instalaţiilor din clădiri.

Consum redus la jumătate amsung Electronics a anunţat lansarea a trei noi modele de monitoare LCD,

ce se alătură familiei de display-uri cu „Touch of Color” (ToC). Prevăzute

cu cea mai bună tehnologie şi design de top, noile modele P2070, P2270 şi P2370 vor fi disponibile din luna martie 2009. Noile monitoare Samsung ToC consumă jumătate din energia altor monitoare prin folosirea a două lămpi cu consum scăzut de energie. Procesul de producţie elimină apariţia culorilor supărătoare şi duce la posibilitatea de reciclare a întregului monitor. „Înţelegem nevoile diverse ale consumatorilor şi continuăm să oferim monitoare de înaltă calitate, design şi siguranţă”, a precizat R.A. Atanus, vice preşedinte Marketing de produs în cadrul diviziei Information Technology din cadrul Samsung. „Prin lansarea acestor monitoare, ce funcţionează cu două lămpi ce reduc consumul de energie, demonstrăm că suntem preocupaţi de problemele cu care se confruntă mediul. Totodată, monitoarele au unul dintre cei mai rapizi timpi de răspuns de pe piaţă, mai precis 2ms.”

Paginã realizatã împreună cu

www.green-report.ro www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

7 E

Cisco Networkers 2009 de Cristian Lãcraru

isco Networkers 2009 e deja un eveniment mai mult decât cunoscut. Evenimentul se desfaşoară în mai multe locaţii, pe mai multe continente. În Ianuarie a fost rândul Barceloniei să găzduiască 3.378 de oameni ce activează în vreun fel sau altul în businessul IT. Şi nu e uşor să organizezi un aşa eveniment. Aici a ajutat şi Barcelona, zona de afaceri nou costruită având un complex pentru conferinţe absolut superb şi bun de exemplu „aşa da”.

Evenimentul a început devreme, la ora 7.30

securitate. Am fost interesat de modalităţile

având deja prima întâlnire pentru a partici-

de reducere a consumurilor. Chiar dacă lu-

pa la deschidere. La Networkers 2009 au

crurile sună foarte SF, am văzut într-adevăr

participat peste 40 de Jurnalişti din Euro-

prima aplicaţie la lucru, care poate face nu

pa, evenimentul fiind dedicat continentu-

numai reducere, dar şi monitorizare şi ra-

părinţi români. În cazul sistemelor video

lui nostru. De data asta am avut parte de

portare, simplu şi eficient. Asta după ce ai

este necesar a trimite un mesaj în piaţă pen-

ceva special, John Chambers, CEO al Cisco,

reuşit să faci conectarea tuturor aparatelor.

tru a face o companie să se gândească la o

fiind nu numai prezent dar şi deschizând

Pentru că în acest sistem chiar şi lampa de

astfel de soluţie. Cisco încearcă să ofere în

printr-un lung şi excelent discurs ediţia din

birou ajunge să fie un dispozitiv contro-

soluţiile sale trei atribute: simplitate în uti-

acest an. Ideea constuită de el se învârte în

lat prin soft. Aplicaţia EnergyWise de la

lizare, calitate şi scalabilitate. Elad a povestit

jurul apariţiei unei noi ere a comunicaţiilor,

Cisco poate comanda orice echipament din

despre existenþa câtorva mii de utilizatori ai

un moment nou care nu se asemănă cu ce am

clădire, putând chiar seta profiluri cu acti-

sistemului de teleprezenţă şi era foarte încân-

văzut până acum. Lumea trebuie să treacă

vare automată sau nu. Lucrurile au fost

tat de apariţia unui nou sistem, Public Tele-

la comunicare sporită şi să colaboreze. Cât

foarte frumoase la prezentare, însă mi-am

presence, în care poţi închiria pentru câteva

mai mult. Lucru în niciun caz rău, mai ales

dat seama că foarte complicat în implemen-

ore sistemul şi purta o discuţie urgentã şi

când te afli într-o perioadă nu prea fericită

tare. Pentru că una e să dai porneşti sau să

foarte importantă de afaceri, fără a fi nevoie

a anului. Este deci nevoie de comunicare,

opreşti o lampă de birou şi alta e să comanzi

de a te echipa la sediul companiei, când eşti

de colaborare, de crearea unor comunităţi

o instalaţie de aer condiţionat cu mult mai

încă prea mic pentru o astfel de investiţie.

puternice. „Viitorul productivităţii este con-

multe stări intermediare. Dar se poate face şi

În sistemele clasice de videoconferinţă, 5%

dus de inovaţie şi colaborare”, a spus John

am înţeles apoi asta în urma unei discuţii cu

din timp este folosit pentru comunicare. În

Chambers. Iar abilitatea de a comunica ţine

Sriram Balasubramanin, inginer tehnic pen-

teleprezenţa de la Cisco, Elad vorbeste de o

de reţeaua din care faci parte, indiferent de

tru această soluţie la Cisco.

utilizare în peste 80% din timp, devenind

Elad Shaviev, Head of Video Business Operations Europe

acum destul de greu sa găsesti un loc liber

Când productivitatea scade, trebuie să investeşti în IT. Poþi creşte productivitatea prin investiţii, generând noi modele de afaceri.

pentru o programare. Networkers 2009 a avut pe toatã durata evenimentului şi o expoziţie unde am putut vedea la lucru toate cele povestite mai

conţinut, locaţie, hardware sau software.

Tot pentru reducerea consumurilor am

sus şi încă multe despre care nu am destul

S-a vorbit deci despre o a doua fază a In-

asistat la o demonstraţie interesantă. Softul

spatiu să povestesc. Multe soluţii pentru

ternetului şi de un nou ciclu de produse,

permite vizualizarea încărcării energetice

SMB, toatã lumea îndreptându-şi atenţia

aceasta fiind tendinţa nu numai pentru con-

pe fiecare data center din ţările unde aces-

către acest sector. Telefoane din ce în ce

sumatori ci şi pentru guverne şi instituţii.

tea sunt localizate. Dar dacă pe serverul

mai sofisticare, routere, antene... şi mulţi

Pentru următoarele 12-18 luni, la Cisco se

din SUA ai un consum neadecvat, poþi

parteneri cu soluţii gata pregătite pentru a

va vorbi mult despre strategie şi execuţie, cu

muta o serie de servere şi procese virtuale

putea fi cumpărate. Special pentru SMB au

încercarea de a identifica oportunităţi noi.

către un alt data center, mai liber şi care

fost prezentate şi cele mai noi echipamente,

În 1997 se vorbea despre conceptul „all in

mai are mult până la limita maxim admisă

telefonul Cisco SPS 525G, Cisco NSS2000 şi

one”, care mai există şi azi în alte domenii.

de consum, indiferent de locaţia sa, că se

NSS3000 Network Storage Systems şi Cisco

În 2000 a apărut conceptul „network of net-

află sau nu în USA. Sistemul permite chiar

Spam and Virus Blocker. Sunt probleme cu

works”, iar în anul 2006 apărea ideea de

şi alegerea tipului de energie pe care să o

care fiecare se întâlneşte în fiecare zi când

„network as a platform”. Din 2008 lumea

consume (nuclear, eolian, hidro...). Asta

deshide calculatorul şi pentru care avem în

lucrează la altceva, o reţea de colaborare,

dacã îţi permite şi furnizorul bineînţeles.

permanenţă nevoie de soluţii. Şi nu se va

inovaţie şi compatibilităţi. Cisco Networkers

Am stat de vorbã la eveniment şi cu Elad

termina niciodată. Am stat o zi întreagă, de

2009 a vorbit în principal despre reducerea

Shaviev, Head of Video Business Opera-

dimineaţa până seara. Obositor dar foarte

consumurilor, sisteme video , data centere şi

tions Europe foarte apropiat de România, cu

interesant şi informativ.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

8 F

Blackberry Curve 8900

range România şi Research In Mo-

clasic, iar dimensiunile sunt şi elee

tion (RIM) au lansat la sfârşitul

în acelaşi ton. Astfel, tranziţia de la

lunii ianuarie noul BlackBerry

un telefon normal la Curve 8900 se

Curve 8900. Pe lângă aplicaţiile

poate face fără eforturi speciale.

clasice pentru telefonie, email, mesaje,

Camera

foto

telefonului,

organizator, browser web şi multime-

deşi are doar 3,2MP, face poze-

dia, Curve 8900 vine şi cu suport pentru

le foarte clare şi este uşor de

conectivitate sporită. Aceasta înseamnă că

utilizat chiar şi de cei ce nu-s

poate fi folosit pentru legarea la reţelele

obişnuiþi cu autofocusul. Un alt

Wi-Fi şi EDGE, dar nu şi 3G. Pentru a

lucru îmbucurător este buna

putea utiliza într-un mod cât mai agreabil

funcţionare a comenzilor vo-

toate facilităţile software incluse, 8900

cale. Adică faţă de alte telefoane

este echipat cu un puternic procesor la

la care am probat funcţia asta,

512 MHz.

la acesta chiar funcţionează

Ecranul de 2,4 inci, ceea ce înseamnă

simţitor mai bine.

că este mai mic decât al lui Bold. Însă

Noul model este un aparat

claritatea este mult mai bună, cu lumi-

suficient de elegant prin dimen-

nozitate mai mare, are scrisul mult mai

siuni şi excelent dotat pentru oa-

lizibil. Greutatea lui nu este foarte mare,

meni de afaceri grăbiţi, dar care nu ţin

fiind foarte apropiată de cea a unui telefon

să-şi deplaseze tot biroul cu ei.

Diskeeper 2009, rapid şi intuitiv ansat în luna decembrie

Microsoft Operation Manager

tinat întreprinderilor mici şi

rea de sarcini), Computer Pane

anul

Diskeeper

şi Systems Center Operation

mijlocii cu predilecţie, pachetul

(afişează toate hard disk-urile

2009 aduce faţă de ver-

Manager, îmbunătăţirea teh-

se instalează rapid şi intuitiv,

detectate, nivelul de fragmen-

siunea anterioară o serie

nologiei I-FAAST (disponibilă

un administrator putând fo-

tare şi informaţii generale des-

de caracteristici noi, dintre care

doar pentru Diskeeper Enter-

losi modulul Diskeeper Admi-

pre fiecare volum) şi Volume

subliniem: o defragmentare mai

priseServer, Diskeeper Server

nistrator Edition pentru ampla-

Pane (vizualizează şi comută

bună a discurilor, integrarea cu

şi Diskeeper Pro Premier). Des-

sarea softului simultan, pe mai

între

multe calculatoare din reţea.

Log şi History). Este interesant

Interfaţa grafică este destul

faptul că Diskeeper este com-

de complexă în schimb, având

patibil şi cu hard disk-uri SSD,

însă şanse minime să nu te

acestea necesitând un alt tip de

descurci. Aceasta este formată

defragmentare şi setări. Optimi-

din următoarele componente

zarea volumelor se poate face

distincte: Menu Bar (oferă o

fie din Windows, fie înainte de

metodă de acces alternativă la

iniţializarea sistemului de ope-

funcţiile produsului), Toolbar

rare cu ajutorul modulului Boot

(oferă un acces rapid la funcţiile

Time Defragmentation, aceasta

comune), quick Launch Pane

având avantajul de a putea re-

(oferă un acces rapid la funcţiile

organiza şi fişierele ce nu pot fi

comune, la care se adaugă câte-

mutate atunci când Windows-

va shortcut-uri pentru realiza-

ul rulează.

trecut,

www.ittrends.ro

secţiunile

Dashboard,

Nr. 2 - Februarie 2009

9 O

10 tendinţe IT pentru 2009

n ceaţa care învăluie economia, toată lumea aşteaptă semnale sonore de la balizele care pot aduce progres. Pe lângă fondurile miraculoase subvenţionate de guvernele marilor puteri, toată lumea este cu ochii pe IT,

ca principală sursă de eficientizare şi reducere a costurilor

Radu Crahmaliuc

de operare. Iată o serie de tendinţe tehnologice prezentate într-o ordine a importanţei stabilită de Gartner şi o analiză a evoluţiei

tegrat. Prin posibilitatea de asociere rapidă între diferite

faţă de clasamentul similar de anul trecut.

aplicaţii şi servicii Web, acest instrument conferă utilizato-

Virtualizarea – am mai spus, 2009 va fi anul virtualizării. Astăzi poţi virtualiza orice: servere, aplicaţii enterprise, sto-

rilor flexibilitatea de a combina date din interiorul sau exteriorul unui sistem.

care, desktopuri. Din perspectiva costurilor, virtualizarea

Sisteme specializate – un alt concept nou pe lista Gartner

este exact antibioticul de care are nevoie o organizaţie pen-

care se referă la orice gen de echipament sau dispozitiv, de la

tru a-şi reduce cheltuielile de operare. În România, deşi marii

un router, la un echipament specializat Java, data warehous-

jucători software, hardware sau networking sunt prezenţi

ing sau alte procese. Sistemele specializate sunt generatoare

de ani buni cu soluţii de virtualizare, nu putem vorbi încă

de reduceri de costuri şi pot fi integrate cu uşurinţă în siste-

despre o piaţă matură.

mele open source.

Cloud computing – o premieră pe lista Gartner, care îl vede

Social software şi social networking – o nouă găselniţă

atât ca o tehnologie strategică ca infrastructură pentru „soft-

a marilor organizaţii care au nevoie de popularitatea reţelelor

Va reuşi tehnologia să resusciteze economia?

ware as a service”, cât şi ca o platformă de calcul şi stocare

sociale pentru a asigura o comunicare mai atragătoare pentru toţi utilizatorii. În absenţa unor posibilităţi reale de integrare în comunităţile Europene, românii vor adera în continuare la reţelele sociale, fără un impact major asupra industriei IT locale.

pentru informaţii şi procesele de business. La noi promotorii

Comunicaţiile unificate – situate pe locul 2 în clasamen-

noului concept sunt în primul rând ofertanţii de network-

tul Gartner din 2008, tehnologiile de networking asociate

ing şi storage, dar nu se aşteaptă o evoluţie spectaculoasă a

comunicaţiilor unificate şi reţelelor multimedia vor continua

pieţei în această direcţie.

să se impună şi în viitor. În România principalii operatori

Computing fabrics – tehnologiile server evoluează

de-abia au început să îşi implementeze astfel de soluţii,

către un punct în care utilizatorul va putea să îşi procure

creşterea concurenţei generând o reducere a preţurilor şi di-

resursele fizice de care are nevoie, indiferent că este vorba

versificarea gamei de servicii.

despre memorie, conectori I/O sau un procesor. Dezvoltarea

Business intelligence – deşi nou venit în clasamentul

datacenter-elor va putea marca şi evoluţia acestor soluţii în

Gartner, este unul dintre sectoarele cheie ale soluţiilor en-

România.

terprise. După ERP şi CRM, modulele BI sunt imperios ne-

Arhitectura orientată Web – un alt concept nou, care

cesare pentru valorificarea superioară a informaţiilor de pe

poate fi asemănat cu cel mai consacrat de platformă Web.

desktopul oricărui manager. Conform IDC, piaţa soluţiilor BI

Pe lângă potenţialul oferit de tehnologiile Web ca model de

se va dezvolta în continuare şi în România, cu o rată medie

livrare a serviciilor, în ultimul timp se asociază şi noţiunile

de 20%, mai mică decât creşterea spectaculară a pachetelor

legate de felul în care modelele Web vor influenţa arhitec-

ERP.

tura orientată pe servicii. Piaţa soluţiilor online va evolua în

Green IT – aşa cum anticipam, ocupanta primei poziţii

continuare în România. Nu poţi să te împotriveşti progresu-

în clasamentul Gartner din 2008 îşi va pierde din elan şi

lui... iar soluţiile enterprise Web oriented se vor apropia de

va reveni dincolo de declaraţiile sforăitoare de marketing,

maturizare.

un simplu instrument de evaluare a consumului energe-

Enterprise mashups – iată un termen haios, cu conotaţii

tic. Situaţa economică specială va conduce în continuare

culinare (pe când o structură informatică de tip „Ghiveci

la adoptarea pragmatică a oricărei soluţii care poate reduce

Calugăresc?”) care reprezintă o aplicaţie Web ce combină

factura de energie.

informaţiile provenite din resurse diferite într-un tool inwww.ittrends.ro

rcrahmaliuc@yahoo.com

Nr. 2 - Februarie 2009

10 F

Internet Banking – vulnerabilităţi specifice de Florin Iliescu, CISA

n sistem de Internet Banking, este în esenţă o aplicaţie web este caracterizată prin tehnologia specifică care permite utilizarea folosind un program de navigare pe Internet. Interacţiunea se face în ultimă instanţă prin schimbul unor mesaje http ceea ce induce o serie de vulnerabilităţii specifice acestui mod de lucru.

Arhitectura unei aplicaţii web impune un server web care este capabil să rezolve

vulnerabilitate referită şi ca „Remote File Inclusion”, permite inserarea unor secvenţe de cod ce pot avea efecte devastatoare. Executarea de cod maliţios afectează PHP, XML sau orice alt limbaj care lucrează cu nume

Următoarele vulnerabilităţi sunt caracteristice aplicaţiilor web:

de fişiere sau fişiere de la utilizatori. Referirea directă nesecurizată a obiec-

cererile clienţilor lansate dintr-un program

Cross Site Scripting (XSS) – Presupune

telor – Referirea directă a unui obiect are

de navigare prin introducerea unei adrese

preluarea datelor introduse de un utilizator

loc când programatorul expune referinţa la

de tipul URL (Uniform Resource Locator).

şi trimiterea acestora către un program de

un obiect intern, cum ar fi un fişier, direc-

În spatele serverul de web există de obicei

navigare fără validare sau criptare. Acest

tor, înregistrare în baza de date ca URL sau

un server de aplicaţi şi de baze de date care

lucru permite executarea unor instrucţiuni

parametru întrun formular web.

asigură logica aplicaţiei şi stochează datele

în programul de navigare al utilizatorului

Cross Site Request Forgery (CSRF) –

necesare asigurării funcţionalităţilor dorite.

victimă prin care i se poate deturna sesi-

Un atac CSFR, care înseamnă interpunerea

Securitatea aplicaţiei web poate fi com-

unea, modifica conţinutul sitului, introdu-

unor cereri falsificate de acces, forţează

cerea unor secvenţe de cod maliţioase.

programul de navigare al victimei care s-a

promisă la nivelul serverului web care preia cererile venite de la utilizatori şi le prezintă

Injection Flaws – Injectarea unor fluxuri

autentificat la un site să trimită cereri către

răspunsul întors de serverul de aplicaţie, la

de date, caz particular fiind injectarea unor

aplicaţia web la care utilizatorul este conec-

nivelul serverului de aplicaţie care rezolvă

instrucţiuni SQL, SQL injection, sunt pro-

tat, executând acţiuni ostile în interesul

cererile primite prin intermediul serveru-

bleme comune ale aplicaţiilor web. Injectarea

atacatorului.

lui de web, aplică logica implementată,

are loc atunci când date furnizate de utiliza-

Scurgerea de informaţii şi tratarea

accesează baza de date pentru consultare

tor ajung să fie interpretate ca parte a unei

improprie a erorilor – Relevarea neinten-

sau actualizare, sau la nivelul bazei de

comenzi păcălindu-l să execute comenzi sau

ţionată de către aplicaţie a unor informaţii

date unde sunt stocate toate informaţiile

să modifice anumite informaţii. Un rezultat

de configurare sau cu caracter privat ca

rezultate din exploatarea aplicaţiei. Gradul

al acestui atac se poate solda de exemplu cu

urmare unor scăpări de programare.

cel mai mare de expunere o are serverul de

forţarea unei aplicaţii de comerţ electronic

Forţarea autentificării şi managemen-

web care este accesibil tuturor utilizatorilor

să afişeze toate comenzile din baza de date

tul sesiunilor – Protejarea insuficientă

aplicaţiei sau oricărei persoane cu acces la

sau modificarea preţului de achiziţie a unui

a cheilor de sesiune sau a credenţialelor

Internet. Sensibilitatea cea mai mare o are

produs.

de autentificare permite atacatorilor să-şi

însă serverul de baze de date la care accesul trebuie atent restricţionat.

Executarea de cod maliţios – Codul vulnerabil la includerea de fişiere de la distanţă,

asume identităţi false. Criptare insuficientă a informaţiilor stocate – Aplicaţiile web nu folosesc în general criptare pentru datele stocate, şi uneori nici pentru cheile de autentificare. Neprotejarea comunicaţiei – Criptarea eşuată a traficul de reţea poate permite intercepţia informaţiilor sensibile. Folosirea unor algoritmi cu chei de criptare simetrice este mai preferată fiind mai uşor de implementat decât algoritmii cu chei asimetrice dar prezintă riscul interceptării cheilor de criptare înainte de stabilirea canalului criptat. Restricţionarea eşuată a accesului URL – Deseori aplicaţiile web protejează anumite funcţionalităţi senzitive prin prevenirea afişării legăturilor sau adreselor URL utilizatorilor neautorizaţi. Accesarea directă de către atacatori a acestor adrese permite însă efectuarea unor acţiuni neautorizate.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

11 F

Minimizarea riscurilor în Data Centere de Dan Pascu, Managing Director Data Center Dpt. LASTING System

ehnologia informaţiei este una din uneltele indispensabile pentru poziţionarea competitivă pe piaţa globală a unei companii. Companiile care nu sunt încă „online” nu pot fi parte din procesul globalizării. Legile si reglementările existente, cum ar fi legea pentru control şi transparenţă în zona de business (KonTraG), Basel II sau actul Sarbanes-Oxley aproape că integrează structura de IT a companiilor în procesele corporatiste generale.

prin fisurile apărute. În acest moment nu mai există o barieră etanşă împotriva fumului degajat de incediu. Infiltrarea acestuia în cameră şi combinarea cu aburul deja prezent duce la formarea acidului clorhidric (dacă fumul provine din arderea de PVC, mate-

Eşecul sistemului IT este privit în multe com-

particulele de fum de cele mai mici dimensi-

rial foarte des întâlnit), combinaţia rezultată

panii ca fiind cea mai mare catastrofă ce li

uni, invizibile (cu o sensibilitate de aproxi-

fiind nocivă pentru sistemele IT. Incendiul

s-ar putea întâmpla. Cererile pentru des-

mativ 0,01% - dispersie luminoasă/m).

poate afecta deopotrivă atât pereţii cât şi pla-

păgubiri din partea clienţilor, pierderile de

Acţiunea gazului exctinctor este mult mai

foanele camerei, fisurarea acestora ducând

productivitate, întreruperea procesului de

rapidă în comparaţie cu acţiunea spumei,

şi la infiltatrea apei folosită pentru stingere,

business, impactul negativ asupra imaginii

pulberilor sau a apei; acesta are şi avantajul

atât a celei provenite de la sprinkler-e de la

companiei şi riscuri de responsabilitate greu

ca nu lasă reziduuri, camera si echipamen-

etajele superioare, cât şi a celei folosite de

de evaluat, sunt doar câteva din consecinţele

tele protejate sunt ferite de interacţiunea cu

brigăzile de pompieri veniţi la faţa locului.

insecurităţii sistemelor de IT. Dacă privim

apa şi asigură o reluare rapida a activităţii

Iniţial, standardul care reglementa limitele

problema securităţii IT în ansamblul ei, vom

după terminarea procedurii de stingere.

superioare admise pentru data centere era

recunoaşte imediat că protecţia structurilor

Cum gazele inerte nu conduc electricitatea,

F90 - EN1363 (DIN 4102). Conform aces-

IT împotriva ameninţărilor fizice are o im-

nu există riscul de scurt-circuit în timpul şi

tuia, în cazul unui incediu exterior care

portanţă deosebită. Riscurile principale care

după terminarea procesului de stingere.

se dezvoltă până la temperatura de 1000

pot apărea în exploatarea unui data center

Pe lângă gazul FM-200 şi cele din clasa

oC, temperatura din interior nu trebuia să

pot fi: incediu (în interiorul şi în afara came-

FE (FE 13, FE 25, FE 36), sunt folosite şi

depăşească 180 oC, dupa 90 de minute;

rei propriu-zise), apa provenită de la stinge-

gaze nobile (de exemplu, argonul), azot,

umiditatea nu era însă limitată.

rea incendiului, fum şi gaze corozive, căderi

Inergen sau dioxid de carbon; toate aceste

În prezent însă, reglementările sunt mult

de tensiune, răcire inadecvată, vandalism,

gaze „sufocă” incediul prin îndepărtarea

mai stricte, standardul EN 1047-2 impunând

access neautorizat, interferenţe electromag-

oxigenului. Există, de asemenea, şi gaze

o protecţie împotriva incendiului pentru

netice, praf, explozie sau căderea unor bucăti

exctinctoare care sting focul prin absorbţia

minim 180 de minute, cu menţinerea tem-

din structura clădirii în cazul unui cutremur.

căldurii, cum ar fi de exemplu noul NovecTM

peraturii şi umidităţii sub valorile de 70°C

1230. Atât sistemele EFD cât şi cele de stin-

şi, respectiv, de 85%. Aceste limite pot fi

Riscul de incendiu

gere a incendiilor sunt acum disponibile de

garantate doar de soluţii testate şi certificate

Doar aproximativ 20% din toate incendiile

la producători de vârf ce asigură o tehnolo-

de ECSB (European Certification Board –

apar direct în camera serverelor sau în ime-

gie 1 HU, cu o ocupare redusă a spaţiului şi

Security Systems), autorizarea ECBS fiind

diata ei vecinătate. Statistic, cele mai multe

uşor de instalat, astfel încât o bună protecţie

un „must have” în cazul în care dorim obţi-

incendii - aproape 80% - se aprind în afara

să nu mai depindă de spaţiul disponibil.

nerea unui anumit Tier conform TIA-942.

data-centerelor, ceea ce înseamnă că riscul trebuie privit la două niveluri (incendiu interior şi incendiu exterior camerei protejate)

Un exemplu de cameră de protecţie care

Soluţii pentru protecţia împotriva incendiilor exterioare camerei serverelor

îndeplineşte standardele EN în vigoare este Lampertz Modular Data Room ce are urmă-

Ideea că un perete de beton cu grosimea de

toarele caracteristici: protecţie la foc – certi-

50 cm este o protecţie suficientă împotriva

ficare ECBS în conformitate cu EN 1047-2,

focarelor externe s-a dovedit de-a lungul

protecţie la apa provenită de la stingerea

Protecţia împotriva incendiilor care apar

timpului greşită, o serie de data-centere fiind

incendiului conform IP code-EN 60529,

în camera securizată poate fi asigurată de

slab protejate din acest punct de vedere.

umiditate maximă (EN 1047-2), rezistenţa

sisteme de detectare rapidă a incendiilor

Primul efect ce apare în cazul unui incediu

la praf (IP code-EN 60529), rezistenţa la

(early fire-detection – EFD system), alarme

exterior care se dezvoltă în 60 minute până

impact (bucăţi din structura clădirii în cazul

de incendiu şi sisteme de stingere a aces-

la temperatura de 1000 oC este încălzirea

unui cutremur) în conformitate cu EN 1363

tora. De asemenea, aceste sisteme pot fi pro-

peretelui de beton pana la câteva sute de

(3 x 200 Kg de la o înălţime de 1.5 m), acces

iectate pentru a asigura o bună redundanţă,

grade, căldura radiată distrugând rack-urile

neautorizat (EN 1627), protecţie la explozie

astfel încât să se evite alarmele false. Siste-

aflate la mai puţin de 4 m de perimetru.

(test cu 200 Kg TNT la o distanţă de 40 m),

mele EFD extrag în permanenţă aer din

După o scurtă perioadă peretele începe să

protecţie la interferenţe electromagnetice

rack-urile protejate, folosind sisteme active

crape, iar apa aflată în compoziţia betonului

(EN 50147).

de extracţie a fumului, pentru a detecta şi

va intra în data center sub formă de abur,

Soluţii de detectie şi stingere a incediilor în interiorul data centerelor

www.ittrends.ro

www.datacenters.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

12 O

Mere şi pere

ilele trecute – pe 24 ianuarie – s-a împlinit un sfert de veac de când prima generaţie Macintosh a fost lansată pe piaţă. N-aş vrea ca aceste rânduri să sune ca un articol omagial deşi, până la urmă, Mac-ul ar merita

aşa ceva. Aproape tot ce defineşte astăzi un „calculator per-

Mircea Sârbu

sonal” a pornit de la ciudăţenia aceea pătrăţoasă, pe care unul dintre proiectanţi – Jef Raskin – a botezat-o după soiul său preferat de mere, McIntosh (doar suntem la Apple, nu-i

menită să ajute individul să-şi afirme gândirea creatoare (de

aşa?). Redactorii de la ZDnet remarcă faptul că astăzi A:\>

altfel, o întreagă campanie desfăşurată de Apple a mizat pe

nu mai este o interfaţă, ci un emoticon. Iar dacă unii cititori

sloganul Think Different). Într-un fel, apariţia Macintosh-

nu ştiu că acesta era prompt-ul dischetei în MS-DOS, trebuie

ului marchează sfârşitul epocii industriale.

să ştie că li se trage de la Macintosh – chiar dacă n-au văzut

Nu este nici un secret că toate computerele personale

niciodată vreunul. Pentru că Mac-ul a schimbat radical

moderne au preluat ideile pe care Mac-ul le-a impus. Chiar

modul în care interacţionăm cu calculatoare, aducându-ne

dacă după fulminantul succes din anii 80 Mac-ul a pierdut

interfaţa grafică şi mausul fără de care 99% dintre utiliza-

supremaţia pe piaţă, supremaţia tehnologică nu i-a putut fi

torii de calculatoare de astăzi n-ar putea nici măcar să scrie

contestată, Apple continuând cursa inovaţiilor cu o ambiţie

un e-mail. Pentru conformitate, ar mai trebui spus că nu

aproape sinucigaşă.

Apple a inventat această nouă paradigmă (ci cei de la Xerox

După 25 de ani înţelegem de ce 1984 nu a fost ca „1984”. Pentru că atunci a apărut Macintosh.

Revenirea lui Steve Jobs la conducerea companiei şi lansarea liniei iMac a reprezentat o nouă cotitură în zbuciumata istorie a computerelor personale, astfel că la 25 de ani de la lansare Mac-ul este din nou în plină glorie iar lumea tehnologiei aşteaptă în continuare de la Apple ideile revoluţionare. Cu toate că Macintosh este în mare măsură creaţia lui (sau măcar izvorât din viziunea sa), Jobs mărturiseşte că nu are deloc nostalgia primelor modele şi chiar a aruncat multe

PARC), dar Apple a văzut în ea viitorul computerelor per-

dintre „cutiile bej” când a avut nevoie de spaţiu. „Dacă în

sonale şi a avut curajul să o impună pe piaţa de consum.

această industrie priveşti înapoi, eşti distrus. Trebuie să

Însă dincolo de meritele tehnice, Mac-ul mai are ceva unic: a devenit un simbol cultural. În acest sens, reprezentativă

priveşti înainte” spunea Jobs redactorilor revistei Wired în urmă cu câteva luni.

este celebra reclamă difuzată pe 22 ianuarie 1984 (cu două

Redactorii de la ZDnet i-au urmat îndemnul şi au lansat o

zile înainte de lansare), în timpul finalei Super Bowl. Deşi

anchetă despre cum va arăta Mac-ul când va împlini 50 de

este considerată o capodoperă care a marcat istoria publicităţii

ani, adică în 2034 (nu fără să-şi ia o măsură de precauţie:

(căutaţi „Mac ad 1984” pe YouTube), interpretările care i se

dacă ideea computerelor personale va mai fi în uz). Cel mai

dau sunt divergente. Regizat de Ridley Scott imediat după

probabil, Mac-ul la 50 de ani nu va mai fi o cutie, ci poate

ce a terminat Blade Runner, spotul de 60 de secunde ne

doar un mic accesoriu de prins la centură (un fel de „comu-

prezintă viziunea distopică a unei lumi conduse de un Big

nicator” ca cele din Star Trek), într-o lume în care procesarea

Brother televizat, care vorbeşte despre „unificarea gândirii”

s-a mutat de mult „în nori”. S-a vorbit despre „wearable”,

unui auditoriu format din oameni deja unformizaţi, aliniaţi,

despre ecrane pliante şi câte şi mai câte, dar poate că un

dezumanizaţi. O atletă în şort roşu (singura pată de culoare)

oarecare Paul are dreptate când crede că peste 25 de ani vic-

pătrunde în încăpere urmărită de gărzi şi aruncă ciocanul

toria stilului asupra substanţei va fi deplină şi Mac-urile nu

în uriaşul ecran iar pe fundalul exploziei se titrează: On

vor mai putea face nimic util. Vor fi nişte ornamente hi-tech,

January 24th, Apple will introduce Macintosh. And you’ll

pe care oamenii încă le vor iubi.

see why 1984 won’t be like „1984”. În spatele aluziei la romanul lui Orwell nu stă însă personificarea lui IBM – aşa

Sau poate dreptate are o anonimă care crede ca Mac-ul va deveni, pur şi simplu, un măr.

cum au crezul cei mai mulţi – ci o întreagă lume industrială în care omul este depersonalizat, este doar o rotiţă anonimă

mircea.sarbu@intraweb.ro

într-un imens angrenaj, iar Mac-ul este o unealtă personală

www.intraweb.ro

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

13 F

Experienţa KVM cu Adder de Andrei Bunea

ehnologia KVM este folositoare pentru

fie una excelentă, lucrul cu aplicaţia nu

orice organizaţie, mică sau mare, care

trebuie să fie dificil de făcut.

vrea să aibă un control al infrastructurii

Conceptul de user experience îl putem

ei. Cu ajutorul soluţiilor Adder admi-

defini pe scurt ca simplitatea în folosire. Să

nistratorii pot avea accees la echipamente de

luăm de exemplu în discuţie calitatea video

oriunde, oricând, la orice oră, pentru a rezol-

care este foarte importantă pentru utilizato-

Adder este cunoscut la nivel global ca

va diferitele problemele. Există câţiva factori

rii de KVM. Un semnal digital excesiv poate

fiind cel mai mare producător de switch-uri

cheie ce diferenţiază o soluţie KVM de alta.

crea aşa numitul efect de „screen noise” ce

KVM, echipamente KVM over IP şi soluţii

Cea mai importantă este poate experienţa în

poate înceţoşa ce vedem. Pe de altă parte,

de management la distanţă. Beneficiile

lucrul cu produsul, aspect trecut de cele mai

un semnal video prea slab poate face ca

implementării unei soluţii oferite de această

multe ori cu vederea de cumpărătorii unui

refresh-ul să se execute prea lent.

companie sunt multiple, existând practic

astfel de dispozitiv.

O altă caracteristică ce nu trebuie uitată

aproape orice dispozitiv pentru orice cere-

Acest lucru se întâmplă de cele mai

atunci când vorbim de astfel de soluţii

re. Printre caracteristicile ce diferenţiază

multe ori datorită faptului că majoritatea

este dată de necesitatea de a putea scala

produsele Adder se numãrã: tehnologia de

cumpărătorilor nu au avut de-a face cu

imaginea, în cazul în care diagonala lap-

compresie adaptativă pentru a se asigura

astfel de produse, aşa că nu ştiu la ce să

top-ului sau a monitorului este mai mică

cea mai bună performanţă posibilă ţinând

se aştepte şi nu pot face comparaţii directe

decât cea a dispozitivului pe care doreşti

cont de reţea); scalarea flexibilă a ecranu-

între echipamentele existente pe piaţă. Iar

să îl controlezi. Astfel de probleme sunt

lui şi capturarea şi salvarea automată a

acest lucru costă. Administratorii de sistem

destul de comune, iar de cele mai multe

setărilor mouse-ului pentru fiecare echipa-

vor fi nevoiţi să folosească aceste soluţii

ori cumpărătorii nu ştiu aceste lucruri şi

ment; un timp de răspuns al mouse-ului

zi de zi, iar pentru ca productivitatea să

cumpără în necunoştinţă de cauză.

mic şi o interfaţă grafică intuitivă.

BPM Wave -

B BPM PM WAVE

The process-oriented approach

Metastorm DNATM GOLD Partner

arteneriatul BPM Wave cu Metastorm, corporaţie

de o gamă extinsă de beneficii, pe care Metastorm le pune la

clasată printre cei mai importanţi furnizori de soluţii

dispoziţia partenerilor săi: asistenţă sporită pentru oferirea de

BPM la nivel mondial, a reprezentat în anul 2008 o

soluţii customizate clienţilor, crearea de noi oportunităţi de

sursă bogată de oportunităţi de ambele părţi.

afaceri în piaţa internaţională, suport în campaniile de vânzări

„Construirea unei reţele de parteneri şi consolidarea porto-

şi marketing, perfecţionarea continuă a specialiştilor.

foliului corporate au reprezentat pentru noi două obiective

„Ca urmare a parteneriatului cu un lider în domeniul soluţiilor

majore pentru anul ce s-a încheiat, obiective ce au necesitat

BPM, echipa noastră a beneficiat de o infuzie de tehnologie şi

pe lângă voinţă şi perseverenţă, o strategie coerentă de abor-

know-how la cele mai înalte standarde, pe care le-a oferit mai

dare a pieţei locale”, declară Adela Cornescu, General Manager

departe unor clienţi precum Rompetrol Downstream, Dyneff

BPM Wave.

SAS, Rompetrol Gas, Primăria Baia Mare, Serviciul Public de

În luna ianuarie a acestui an, BPM Wave a fost desemnată

Cooperare Internă şi Internaţională Ilfov, Smartree, Consiliul

Metastorm Gold Accredited Partner, ca o recunoaştere a

Judeţean Dolj, Consiliul Judeţean Gorj, Asociaţia Română a

competenţelor dobândite şi a rezultatelor financiare obţinute

Apei, Smart Technologies. Pentru anul în curs ne propunem

din distribuţia suitei Metastorm BPM® şi a instrumentului de

atacarea unor verticale de business din piaţa locală, cu mode-

modelare Metastorm ProVision®. Astfel, BPM Wave deţine

le de referinţă, precum şi extinderea pe pieţele externe, prin

locul întâi în topul vânzărilor de produse Metastorm la nivel

deschiderea unor reprezentanţe în Ungaria, Ucraina şi Bulga-

internaţional. În calitate de Gold Partner, BPM Wave se bucură

ria”, precizează Adela Cornescu.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

14 O

Chifla de prost gust

ştire difuzată recent spunea sec: „Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României pentru a evita o nouă «restructurare pripită» a autorităţii de reglementare în comunicaţii,

notificarea formală fiind primul stadiu din cele trei înainte

Bogdan Marchidanu

ca dosarul să fie trimis Curţii Europene de Justiţie.” Ei bine, tocmai expresia „restructurare pripită” ascunde esenţa chiflelor răsuflate oferite de România (a se citi clasa politică

demis de primul-ministru în 2005. Comisarul european pen-

românească) Europei pe post de măsuri administrative de

tru telecomunicaţii şi-a manifestat, totodată, disponibilitatea

reformă în stil european. Dar să vedem istoricul unei aseme-

de a sprijini autorităţile române şi în special pe ministrul

nea decizii europene:

Gabriel Sandu pentru a armoniza reglementările naţionale

Bruxelles-ul a declanşat procedura de încălcare a Tratatului de aderare la UE (infringement), ca urmare a „încălcării grave

cu legislaţia UE, astfel încât să fie respectată în întregime independenţa autorităţii naţionale de comunicaţii.

a independenţei autorităţii naţionale de comunicaţii”, după

În septembrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti a suspen-

ce guvernul Tăriceanu l-a demis pe preşedintele instituţiei şi

dat decizia luată cu o lună înainte de primul-ministru de

a restructurat autoritatea, deşi justiţia suspendase aplicarea

atunci al României, Călin Popescu Tăriceanu, de a-l înlo-

ordinului. Pentru CE este „de o importanţă crucială evitarea

cui în funcţie pe şeful Autorităţii Naţionale de Reglementa-

unei alte restructurări pripite a autorităţii de comunicaţii”, se

re în Comunicaţii. Ca urmare a acestei decizii, preşedintele

arată acum în comunicatul CE.

instituţiei ar fi trebuit reinstalat în funcţie.

Ei bine, tocmai expresia „restructurare pripită” ascunde esenţa chiflelor răsuflate oferite de România (a se citi clasa politică românească) Europei pe post de măsuri administrative de reformă în stil european.

Comisia Europeană a trimis două scrisori de avertizare, în 19 septembrie şi 14 octombrie 2008, prin care reclama gravitatea acestui caz şi cerea explicaţii autorităţilor române. „Cu toate acestea, nu s-a primit un răspuns satisfăcător la aceste scrisori. În consecință, Comisia a transmis României o notificare de punere în întârziere, prima etapă a procedurii de infringement, conform articolului 226 din Tratatul CE”, se arată în comunicatul CE.

Comisarul european pentru telecomunicaţii Viviane Reding a

Comisia a mai iniţiat proceduri de acest fel împotriva unor

vorbit la telefon cu actualul ministru al Comunicării şi Teh-

state membre pentru intervenţii în independenţa autorităţilor

nologiei Informaţiei, Gabriel Sandu, despre modul în care

naţionale de telecomunicaţii. Unele dintre ele au putut fi între

ilegalitatea făcută ar putea fi remediată, în conformitate cu

timp închise (Bulgaria, Slovenia, Cipru, Slovacia şi Luxem-

litera şi spiritul legilor Uniunii Europene (UE).

burg), după ce autorităţile au luat măsuri pentru rezolvarea

„Autorităţile naţionale independente sunt baza normelor

situaţiei. Polonia a fost deferită Curţii Europene de Justiţie în

privind telecomunicaţiile în UE şi, de aceea, e nevoie de o

iulie 2008. Procedurile împotriva Letoniei şi Lituaniei, de-

reglementare corectă. E îngrijorător să vedem că guvernul

clanşate în septembrie 2008, sunt încă în derulare.

unui stat membru a anulat, în 2008, efectele deciziei unei

Ce se mai poate adăuga la un asemenea exemplu elocvent

instanţe, mai ales că nu este prima dată când asemenea fapte

de gogoşerie mioritică cu gust de ulei rânced? Poate doar

au loc în România. Am vorbit cu autorităţile române să facă

că determinarea comisarului Reding de a rezolva un caz

tot ce este posibil pentru a asigura independenţa şi stabili-

conform unei legi în vigoare va avea, în sfârşit, darul de a

tatea autorităţii naţionale de telecomunicaţii, atât pentru a

decide Bruxelles-ul să treacă la acţiune şi în privinţa altor

îndeplini legea, cât şi pentru a asigura o corectă reglementare

domenii unde România (a se citi populaţia acestei ţări) are cu

a pieţei”, a precizat Reding.

adevărat nevoie de instaurarea unei legi. Chiar dacă această

Ea a reamintit că în 2006, când România nu era membru

trecere la acţiune va însemna călcarea în picioare a orgoliilor

al UE, Guvernul de atunci a reorganizat autoritatea de regle-

şi pretenţiilor de zei a multor şefi şi şefuţi locali pe care listele

mentare în comunicaţii printr-o ordonanţă de urgenţă, prin

de partid i-au pus în situaţia nesperată anterior de a împărţi

care a evitat aplicarea unei decizii judecătoreşti de reinsta-

merinde altora.

lare în funcţie a preşedintelui acestei autorităţi, care fusese www.ittrends.ro

bogdan.marchidanu@agora.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

15 L

IT-ul şi banul public IT TRENDS: În perioada de criză nu tă-

aplicaţia de drumuri apare instantaneu şi în

ierea costurilor este soluţia, ci abordarea

cea de urbanism şi invers a fost un bonus

unor proiecte unde tehnologia găseşte căi de

care s-a potrivit perfect cu planurile noastre

a eficientiza fiecare leu. Dacă este vorba de

pe termen lung de a integra aplicaţiile infor-

banul public teza este acută. Cum aţi ajuns

matice la nivelul Consiliului Judeţean.

la ideea că o soluţie IT poate să rezolve pro-

IT TRENDS: Ce înseamnă pentru un de-

blemele mai eficient decât o abordare clasică

partament de urbanism informatizarea cu o

care chiar include elemente de informatică?

soluţie geospaţială? De ce nu ar fi suficientă

Constantin Moga: Dacă aţi solicitat vreo-

Constantin Moga, Şef Compartiment pentru Informatizarea Administraţiei Publice, Consiliul judeþean Mureş

una de Document Management?

dată o autorizaţie de construcţie sau de altă

Constantin Moga: E drept, când spui ar-

cu soluţiile existente. Orice proiect nou îl

natură de la un departament de urbanism

hive şi eficientizare, te gândeşti automat la

privim ca pe un modul suplimentar al ce-

al unei instituţii publice, probabil că vă nu-

o soluţie de genul acesta. Însă în cazul unei

lor existente şi îmbogăţim continu banca

măraţi printre cei nemultumiţi de lungile

soluţii de tip DM, planurile noastre de ur-

de date tehnice a Consiliului Judeţean. Nu

perioade de aşteptare ca documentul să fie

banism, planşele cadastrale, toate documen-

experimentăm, ci fiecare proiect nou este

emis. Ce nu ştiţi este că, pentru a elibera

tele specifice, legislaţia şi toate modificările

verificat prin experienţele anterioare şi in-

acel document de doar câteva rânduri une-

acesteia vor fi analizate tot ca fişiere sepa-

clude toate condiţiile astfel încât să se con-

ori, mai mulţi funcţionari depun un volum

rate, ceea ce nu ne ajută foarte mult. Nu ne

serve avantajele investiţiilor anterioare în

imens de muncă. Pentru fiecare adresă

este suficient doar să identificăm repede un

date şi aplicaţii, fără costuri ascunse viitoare.

verificată ei trebuie să caute în arhive prin

anumit document şi să-l accesăm în formă

De exemplu proiectul european (program de

mii de documente, să analizeze câteva sute

electronică. În cazul unei soluţii geospaţiale,

cooperare între Flandra şi Europa Centrală şi

şi să interpreteze câteva zeci. Asta înseamnă

fiecărui document de interes îi este asociată

de Est) referitor la „monitorizarea traficului

foarte mult timp consumat şi o probabilitate

informaţia geografică, ceea ce permite

şi efectele sale pe reţeaua de drumuri care

mare de eroare, care, la rândul ei, conduce la

funcţionarului să studieze direct din hartă

utilizează banca de date tehnice existentă,

un consum şi mai mare de timp datorită ve-

ariile fiecărei documentaţii avizate. Mai

creată prin proiectul de drumuri şi gene-

rificărilor încrucişate pentru a evita emiterea

mult, faptul că informaţiile sunt relaţionate

rează date noi despre trafic, utile în sta-

unor documente greşite. O soluţie informatică

în baza de date permite ca majoritatea anali-

bilirea planului de investiţii. Un alt exem-

bine construită face acelaşi lucru de sute de

zelor făcute înainte manual, să se desfăşoare

plu este gestiunea traseelor de transport la

ori mai mai repede şi nu greşeşte.

acum automat. De exemplu, regimul tehnic

nivelul judeţului care va folosi infrastructura

necesar completării unui certificat de urba-

creată prin proiectul de drumuri şi baza de

nism poate fi generat cu ajutorul unei co-

date privind traficul. Nu ascundem necesi-

Constantin Moga: Experienţa trecută este

menzi din aplicaţie. În plus, aplicaţia conţine

tatea extinderii modulului de urbanism ast-

cea care ne-a convins. Mă refer aici la faptul

şi funcţii care permit exploatarea la maxim a

fel încât să includă în viitor indicatori despre

că aveam deja în cadrul Consiliului Judeţean

datelor pe care le deţinem. De plidă, pentru a

populaţie şi fluxurile de populaţie la nivelul

alte soluţii dezvoltate de Intergraph, cum este

sprijini dezvoltarea economică a zonei vom

judeţului, care, analizate împreună cu datele

cea pentru administrarea drumurilor. Faptul

putea genera direct din sistem rapoarte de

privind infrastructura existentă şi cu cele

că noua soluţie este de fapt un modul nou

fundamentare pentru politicile judeţene sau

de trafic, să asigure soluţii de trasee care să

integrat cu soluţia existentă a contat, însă

pentru investitori particulari, dar vom putea

răspundă obiectiv necesităţilor populaţiei şi

aspectul cel mai important a fost faptul că

să studiem şi efectul pe care anumite decizii

agenţilor economici.

Urban Planner nu este o aplicaţie generică,

îl pot avea asupra judeţului, rulând scenarii

Pot să vorbesc despre proiectul iniţiat de

ci una dezvoltată special pentru departa-

simulate. Aplicaţia permite observaţii în me-

Agenţia de Dezvoltare Regională unde un

mentul de urbanism, conform legislaţiei

diul virtual ale consecinţelor deciziilor în do-

cuvânt important privind necesarul Băncii

actuale. Acest lucru face ca atât interfeţele,

meniul urbanismului.

de date tehnice la nivelul regiunii de dezvol-

IT TRENDS: Care au fost criteriile de alegere a soluţiei de la Intergraph?

cât şi funcţiile să se potrivească foarte bine

IT TRENDS: Cum vedeţi viitoarele extin-

tare l-a avut Consiliul Judeţean Mureş, care

peste fluxurile noastre de lucru şi peste

deri şi cum veţi decide dacă cerinţele create

are deja experienţă în soluţiile geospaţiale

activităţile cotidiene ale biroului nostru. Mai

de noile experienţe sunt perfect justificate

pentru gestiunea drumurilor şi urbanism, în

mult, am avut plăcuta supriză să constatăm

din punctul de vedere al contribuabilului?

colaborare cu unităţile administrative com-

că în anumite cazuri, aplicaţia include şi

Constantin Moga: O regulă generală, pe

ponente pentru preluarea datelor privind

exemple de bune practici, ce vor fi la dis-

care am învăţat-o pentru evitarea costurilor

impozitele locale, registrul agricol şi venitul

poziţia funcţionarilor noştri. Iar faptul că ori

ascunse viitoare, a fost solicitarea încă de

minim garantat. Toate acestea sunt planurile

de câte ori o informaţie este modificată în

la începutul oricărui proiect a integrării

noastre pe următorii 1-2 ani.

Paginã realizatã împreună cu

www.ingr.ro www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

16 C

Creştere pe Telecom de Cristian Lăcraru

untem într-un an în care cheltuielile companiei trebuie verificate de mai mult de două ori, dar în care în acelaşi timp ar trebui să se cheltuiască mulţi bani pentru infrastructură. Pentru a putea onora proiecte este evident nevoie de cineva care să cheltuiască, să plătească această necesitate pe care o va simţi în perioada următoare. Fără o reţea foarte bine pusă la punct, fie că eşti o firmă mare sau medie, lucrurile nu pot merge bine. Şi nu e vorba doar de fluxuri de documente şi alte informaţii ci chiar de bani. Fără o reţea bine aşezată şi pe care să o şi înţelegi, vei pierde bani. Ca furnizor de echipamente şi servicii de reţea trebuie să asculţi foarte atent piaţa din jurul tău în astfel de momente.

Am stat de vorbă cu domnul Dragoş Marinescu, Country Manager Allied Telesis Romania pentru a evalua piaţa de reţelistică a acestui an în care ai nevoie de inovaţii şi colaborare pentru a te putea menţine în poziţie. IT TRENDS: Cum a fost acest sfârşit de an comparat cu sfârşitul lui 2007? Dragoş Marinescu: Sfârşitul lui 2008 a

Dragoş Marinescu, Country Manager Allied Telesis Romania

fost puternic influenţat de efectele negative ale recesiunii economice globale. Fără efectele acestei crize se putea replica suc-

D.M.: Perioada următoare de timp pe

orice companie fie din mediul SMB, Enter-

cesul lui 2007 în multe domenii. Aş com-

care o vom traversa este una dificilă. Toate

prise sau Telecom îşi va conserva bugetele

para anul 2008 cu o cursă ecvestră, în

calculele, toate proiecţiile asupra anului

şi va adopta politici de austeritate în ceea

care startul a fost exemplar, majoritatea

care a debutat de curând nu-şi mai găsesc

ce priveşte investiţiile. Şi asta va influenţa

cursei desfăşurându-se în limite normale,

fundament în condiţiile actuale, în conjunc-

inclusiv domeniul nostru IT&C.

participanţii având evoluţii conforme cu

tura economică precară. În opinia multor

Personal mi-aş dori o creştere pentru

prognozele oferite de casele de pariuri,

specialişti, în momentul actual nu putem

2009 atât în SMB şi Enterprise cât mai ales

elementul de surpriza apărând neanunţat

face prognoze cu un grad nici măcar mo-

în Telecom. Din experienţa anilor trecuţi am

doar după ultima turnantă în finalul cursei,

derat în ceea ce priveşte acurateţea aces-

putea spune că verticalele SMB şi Enter-

fapt ce a influenţat total rezultatul final.

tora. Previziunile sunt distorsionate din

prise sunt mai puţin expuse la influenţele

IT TRENDS: În ultimii ani, deşi orienta-

cauza efectelor crizei financiare globale.

unei astfel de crize pe care o traversăm

rea principală a companiei a fost către ver-

Variabilele din această ecuaţie mondială

acum, verticala Telecom având o dinamica

ticalele SMB şi Enterprise, o pondere foarte

sunt numeroase, se încearcă abordări şi

diferită de SMB şi Enterpise şi fiind mult

mare a proiectelor a fost reprezentată de

soluţii de ieşire din impas pe care nimeni

mai expusă în faţa unor „defecţiuni” sau

lucrul cu companiile Telecom. Cele două

nu le-a mai aplicat înainte. În acest context

evenimente necontrolate .

pieţe sunt destul de diferite. Pentru anul în

e dificil si pentru consultanţii cu experienţă

IT TRENDS: Aţi observat o încetinire

curs unde credeţi că va exista o cerere mai

să emită predicţii. Referitor strict la în-

a ritmului proiectelor de infrastructură în

mare, între cele două direcţii?

trebare vă pot spune cu siguranţă însă că

ultimele luni?

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

17 C

D.M.: Da, dacă vorbim despre infrastructuri IT, s-a observat o încetinire a ritmului proiectelor în special în Q4.

fiind completate cu echipamente furnizate

le sunt prezentate strategii de vânzări ce

de alţi vendori (platforme multivendor).

vizează anumite verticale, studii de caz,

Ne dorim ca toţi clienţii să realizeze în

implementări de soluţii, success stories,

IT TRENDS: Se văd semne de teamă în

mediile lor un lanţ trofic care să aibă pe

toate aceste elemente venind în sprijinul

acţiunile întreprinse de parteneri? Stagnează

fiecare palier echipamente din portofoliul

activităţii lor curente. Prin intermediul

ei pentru moment implicare în proiecte noi? D.M.: Teamă este prea mult spus, însă acţiunile întreprinse sunt planificate judicios, oamenii fac analize mult mai profunde, se aplică tot mai mult principiul „înainte de a tăia o dată, e bine să măsori

Variabilele din această ecuaţie mondială sunt numeroase, se încearcă abordări şi soluţii de ieşire din impas pe care nimeni nu le-a mai aplicat înainte. În acest context e dificil si pentru consultanţii cu experienţă să emită predicţii.

de două ori”. Desigur, avem parteneri cu care avem frumoase referinţe şi care au amânat lan-

nostru, însã nu vom condiţiona niciodată

acestor sesiuni asigurăm premisele unei

sarea unor proiecte sau care au indus o

un client sau un integrator să nu opteze

colaborări eficiente, iar succesele partene-

temporizare în desfăşurarea unor etape din

pentru echipamentele altor vendori care

rilor noştri sunt si succesele noastre.

proiectele aflate în derulare. Este normal

furnizeaza performanţe similare.

IT TRENDS: Anul acesta a existat un

ca în momente de criză să fii prevăzător,

IT TRENDS: Aveţi în acest moment

focus destul de ridicat pe tehnologiile

să-ţi drămuieşti la sânge resursele şi să

patru distribuitori. Plănuiţi o extindere a

numite „verzi”. Şi Allied Telesis a lansat

controlezi costurile. Pe aceste coordonate

numărului pentru perioada următoare?

chiar în Noiembrie un astfel de model,

D.M.: Într-adevăr, ne derulăm activi-

AT-900/28, pe aceeaşi tendinţă de redu-

tatea în România prin intermediul a patru

cere a consumurilor. Este tehnologia verde

IT TRENDS: Oferiţi soluţii de reţele

distribuitori (Elko, Genesys, MB Distribu-

un argument valid în vânzări? Au parte-

end-to-end. Cum se structurează cere-

tion şi Tornado), un integrator de sisteme

nerii, prin existenţa acestor produse, un

rea de soluţii în acest moment, făcând o

(CG&GC) şi o reţea de reselleri autorizaţi

beneficiu într-o vânzare mai facilă?

comparaţie între cererea de soluţii com-

ce acoperă toată ţara (în numar de 135,

D.M.: Într-adevăr, aşa este. Anul trecut

plete şi cererea de echipamente ce urmează

în creştere cu 23% faţă de 2007). Ac-

s-a pus accent pe gradul de conştientizare

a fi integrate în soluţii existente?

ne vom afla cu toţii cel puţin în primul semestru al lui 2009.

tivitatea desfăşurată în această formulă a

al tehnologiilor verzi, al virtualizării, ca

D.M.: Este emblematic faptul că Allied

fost la baza succesului nostru din ultima

mijloace eficiente de a limita consumurile de

Telesis oferă soluţii de reţea end-to-end ba-

perioadă, aşa că vom urma trendul pe care

energie şi utilizare judicioasă a resurselor

zate pe protocoalele Ethernet/IP, însă la fel

îl regăsim în sport la echipe cu renume:

hardware şi software. Şi compania noastră

de important pentru clienţii şi integratorii

atunci când înregistrează succese, garni-

se înscrie în acest trend, iar AT-9000/28

noştri este interoperabilitatea produselor şi

tura câştigătoare nu se schimbă.

este primul produs care răspunde acestor

soluţiilor noastre cu produsele şi soluţiile altor vendori consacraţi din domeniu. În zona soluţiilor high-end în general clienţii ţin la integritatea unei soluţii end-

TRENDS:

Realizaţi

sesiuni

deziderate (din noul set de caracteristici

training pentru reselleri. Care sunt rezul-

„green” aş menţiona managementul efi-

tatele obţinute până acum în urma acestor

cient al consumului de energie electrică şi

cursuri?

reducerea nivelului de căldură degajată).

to end din motive obiective, însă avem şi

D.M.: În fiecare an invităm toţi re-

Toate echipamentele care vor fi lansate în

clienţi care se bazează pe interoperabili-

sellerii noştri la o sesiune de autorizare

acest an sunt proiectate să respecte aceste

tatea furnizată de soluţiile/produsele noas-

(din cadrul fiecarei companii invităm o

cerinţe. Mai mult decât atât, echipamentele

tre, iar în cadrul anumitor infrastructuri

persoană dedicată vânzărilor şi un in-

existente în oferta noastră sunt într-un

realizate, ei utilizează cu precădere anumite

giner de la departamentul tehnic). În

stadiu avansat de reproiectare astfel încât,

produse din portofoliul nostru care vizează

cadrul acestui eveniment, partenerilor le

în scurt timp şi acestea să răspundă noilor

o anumita zonă din acea infrastructură; alte

sunt prezentate ultimele noutăţi, le sunt

cerinţe şi să devină „verzi”. În mod cert

componente din cadrul acelei infrastructuri

furnizate informaţii de natură tehnică,

partenerii vor beneficia de acest „key selling point” în oferta lor către end-user. Reducerea consumurilor de energie, creşterea

Despre Allied Telesis

gradului de utilizare a resurselor hard şi

Fondat în 1987, Allied Telesis este membru al Grupului Allied Telesis, furnizor global de soluţii de acces Ethernet/IP securizate şi lider în dezvoltarea sistemelor IP Triple Play pe infrastructură de cupru şi fibră optică. Platformele integrate POTs-to-10G de tip Access pentru servicii multiple iMAP şi iMG intelligent Multiservice Gateways, alături de soluţiile avansate de switching, routing şi de transport bazat pe tehnologii WDM, permit operatorilor şi furnizorilor de servicii, publici şi privaţi, să dezvolte reţele scalabile şi perfomante de tip Carrier pentru furnizarea serviciilor de date, voce şi video asigurând o mare flexibilitate în configurare şi un bun raport calitate-preţ.

soft prin tehnici de virtualizare, reprezintă cerinţe vitale mai ales în contextul actual şi nu mai trebuie privite ca lucruri exotice. IT TRENDS: Pentru anul viitor care va fi tendinţa preţurilor echipamentelor de reţea? D.M.: Nu cred că preţurile vor suferi modificări importante.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

18 C

Comparaţii, prognoze şi viitor, cu Brother de Andrei Bunea

onform celor auzite din piaţă, luna decembrie nu s-a dovedit a fi nici pe departe ceea ce aşteptau producătorii de echipamente IT. Previziunile realizate la începutut anului au fost date peste cap atât de cursul valutar, cât şi de consumul scăzut. Luna aceasta am purtat o discuţie cu Bogdan Strătulă, Customer Sales Support Brother România, pentru a afla cum stau lucrurile în acest moment în piaţa de printing, ce impact are această recesiune asupra distribuţiei de produse IT şi cu ce probleme se confruntă un producător în sfârşitul de an care tocmai a trecut şi începutul anului 2009.

Bogdan Strătulă, Customer Sales Support Brother România

IT TRENDS: Criza financiară este abia

IT TRENDS: Dacă facem o comparaţie

echipamente multifuncţionale lansate de

la început. Prognozele nu sunt bune deloc.

directă cu aceeaşi perioadă din 2007, ce

Brother în această toamnă. Legat de lan-

Una dintre problemele cele mai ridicate în

putem spune despre vânzările generate de

sarea noului concept şi a noilor game, dar

piaţă este apariţia din ce în ce mai des a

piaţa de printing în Q4? Ce gamă de pro-

şi de faptul că Brother este recunoscut la

depăşirii termenelor de plată. Aţi simţit

duse din categoria SOHO s-a vândut cel

nivel mondial drept un pionier al echipa-

această problemă până acum?

mai bine?

mentelor

multifuncţionale,

preferinţele

Bogdan Strãtulã: Depăşirea termene-

B.S.: Aş vrea să separăm pe canale

consumatorilor s-au îndreptat pe acest

lor de plată şi recuperarea datoriilor de la

evoluţia în Q4 2008 faţă de 2007. Dacă în

sfârşit de an cel mai mult către echipamen-

clienţi sunt probleme iminente, indiferent

retail au existat nişte probleme, cum spu-

tele all-in-one, în aceeaşi măsură multi-

de contextul economic global. Însă, în con-

neam şi mai devreme, dacă achiziţiile pu-

funcţionale cu sau fără fax.

diţiile în care cererea şi rulajul încep să se

blice – şi mă refer aici la proiectele mari - au

IT TRENDS: Cât de afectată este piaţa

diminueze, există posibilitatea să apară

fost de asemenea afectate, atât de cele două

de consumabile de această criză? Practic,

acumulări de stocuri şi, implicit, întârzieri la

runde de alegeri, iar mai recent de măsurile

ai echipamentul acasă, dar ai cartuşele sau

plată. Se simte o uşoară lipsă de lichidităţi

sugerate de autorităţi pentru limitarea con-

tonerul gol. Au scăzut în această perioadă

pe acest sfârşit de an, unul dintre factorii

sumului, în zona de companii fluctuaţiile,

vânzările de consumabile originale în detri-

importanţi fiind diminuarea cererii dinspre

deşi au existat, nu au fost atât de evidente.

mentul celor remanufacturate?

retail. Din informaţiile pe care le avem de

la partenerii noştri cu prezenţă importantă în retail, se pare că au fost discutate dealuri importante pentru sfârşitul de an, distribuitorii au aprovizionat cantităţile, iar

Depăşirea termenelor de plată şi recuperarea datoriilor de la clienţi sunt probleme iminente, indiferent de contextul economic global.

ulterior retailerii şi-au diminuat estimările şi comenzile, lăsându-i pe primii cu sume

Business-ul Brother în România este con-

B.S.: Dacă vorbim de echipamentul de

importante blocate în stocurile de promoţii.

struit în principal pe parteneriate puternice

acasă, într-adevăr, e posibil să te complaci

Brother apreciază şi sprijină în acelaşi timp

cu parteneri ce activează în zona B2B. Din

în situaţia în care ai cartuşul gol, şi nu con-

efortul distribuitorilor şi riscurile pe care

acest motiv, scăderea generală a cererii din

sideri necesar să cumperi altul. În zona de

aceştia şi le asumă pentru promovarea pro-

octombrie-noiembrie a influenţat într-o

utilizatori casnici, printarea nu este tocmai

duselor noastre în retail.

măsură mai mică obiectivele Brother. În

una dintre nevoile primare, şi atunci este

Chiar dacă nu avem echipamente Brother

toamna 2008, Brother a lansat conceptul

normal ca în situaţii de criză sau nu, când

în situaţia amintită mai devreme, evident

„Do More”, împreună cu noua gamă de

este necesară limitarea consumului, să

că un astfel de blocaj, fie el şi tempo-

multifuncţionale inkjet, ale căror vedete

renunţi la „capricii”, cum ar fi imprimarea,

rar, afectează în mod colateral numărul,

sunt primele multifuncţionale inkjet A3

de exemplu, sau să apelezi, atunci când nu

valoarea şi regularitatea comenzilor pla-

din lume. „Do More” este un concept care

poţi evita sub nici o formă, la un serviciu

sate de parteneri. Dincolo de acest aspect,

promovează funcţionalitatea multiplă, pro-

specializat sau la un vecin. Este cam aceeaşi

plăţile se fac în general conform condiţiilor

ductivitatea, eficienţa şi uşurinţa în utiliza-

situaţie care definea „normalitatea” în urmă

contractuale.

re, toate acestea fiind caracteristicile noilor

cu şase-şapte ani.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

19 C

Dacă vorbim însă de echipamentul de

sunt, pe de o parte, rezervaţi să cheltuiască

şi datorită utilizării îndelungate a echipa-

la birou, aici lucrurile stau un pic diferit.

în IT, pe de altă parte, lipsa unei educaţii

mentului şi folosirii de consumabile origi-

Poţi reduce costurile eventual evitând une-

adecvate în ceea ce priveşte bunurile cu uti-

nale. Cu alte cuvinte, un echipament laser

le investiţii în hardware sau scăzând rata

lizare îndelungată fac misiunea noastră mai

oferă vânzătorului beneficii atât instant, cât

de înlocuire a echipamentelor. Imprimarea

dificilă, însă pe termen lung rezultatele sunt

şi pe termen lung. Legat de ce spuneam mai

este însă o nevoie primară în zona de busi-

promiţătoare.

devreme despre gradul de educare al româ-

ness, şi aceasta nu poate fi evitată. Fac-

Recomandările europene vizează în prin-

nilor referitor la beneficiile utilizării con-

turile, rapoartele, bilanţurile trebuie tipărite

cipal economisirea de resurse şi reciclarea

sumabilelor originale, pot afirma că utiliza-

în continuare, şi asta înseamnă consum de

deşeurilor din materiale greu bio-degrada-

torii de laser, în principal companiile, sunt

cerneală şi hârtie, în primul rând. Şi cum

bile, fiind un lucru cunoscut că rezervoarele

mai receptivi la mesajele noastre şi folosesc

volumele mari de imprimare se înregistrează

de cerneală şi toner au în componenţă în

cu preponderenţă consumabile recomandate

în segmentul de business, necesarul de con-

principal material plastic. Legat de acest as-

de producători.

sumabile este influenţat în cea mai mare măsură de activitatea din această zonă. Evident, există şi aici o tendinţă de a urma situaţia economică globală sau locală, însă impactul nu este la fel de mare ca în cazul investiţiilor în achiziţionarea de echipa-

Dincolo de volume de vânzari, marje de profit şi calcule de rentabilitate, Brother îşi doreşte în primul rând ca experienţa utilizatorului, de-a lungul folosirii unui echipament, să fie 100% pozitivă.

mente noi, de exemplu. Legat de utilizarea de alte consumabile decât cele recomandate

pect, Brother a implementat la nivel mon-

IT TRENDS: Pentru a putea vinde în con-

de producător, cred că aici ţine mai degrabă

dial un program de colectare şi reciclare a

tinuare consumabile pentru echipamentele

de nivelul de informare şi educaţie al pieţei

deşeurilor rezultate în urma utilizării con-

deja existente în piaţă, care trebuie să fie

în general şi al fiecărui utilizator în parte.

sumabilelor, dând practic ocazia oricărui

mesajul pe care un merchandiser trebuie să

Nu cred că o perioadă mai dificilă sau mai

utilizator cu spirit civic să contribuie la pro-

îl transmită?

relaxată economic poate influenţa în mod

tejarea mediului şi economisirea resurselor,

B.S.: Aşa cum spuneam mai devreme,

direct şi vizibil preferinţele utilizatorului

prin returnarea tonerelor şi cartuşelor de

consumabilele originale oferă utilizatorului

pentru un tip sau altul de consumabile.

cerneală goale, în ideea reciclării acestor

garanţia unei imprimări de calitate, dar şi o

IT TRENDS: Este utilizatorul român

deşeuri. Toate costurile legate de returnare

durată prelungită de viaţă a echipamentu-

conştient de faptul că, prin folosirea de

sunt suportate de Brother. Programul este

lui, evitând uzarea prematură. A, şi aş mai

consumabile originale, se prelungeşte via-

actualmente în curs de implementare şi în

sfătui merchandiserul, mai ales dacă se află

ţa dispozitivelor de printing? Că există

România.

într-o reţea de retail, să îndemne clientul

posibilitatea ca din cauza unui cartuş

IT TRENDS: Până acum, vânzătorii

să se uite cu atenţie la preţ. Chiar dacă nu

neîncărcat corect sau remanufacturat echi-

obţineau un profit mai mare din vânzarea

cumpără. Am remarcat de o vreme faptul că

pamentul să se strice, iar reparaţia să nu

de inkjet-uri, comparativ cu tehnologia la-

unii utilizatori, în majoritate utilizatori cas-

mai fie rentabilă? Comisia europeană re-

ser. Care este ponderea în acest moment în

nici, pleacă de la premisa că un consumabil

comanda în acelaşi timp utilizarea, într-o

vânzări, între cele două tehnologii?

original oricum e scump şi se orientează

oarecare măsură, de consumabile remanu-

B.S.: Fenomenul de tranziţie dinspre ink-

facturate. Se poate găsi un echilibru corect

jet către laser s-a accentuat în ultimii ani,

pentru utilizator?

odată cu creşterea nevoii şi volumelor de

Se ajunge deseori la situaţii în care clien-

B.S.: Alături de ceilalţi producători de echi-

imprimare, pe de o parte, şi apariţia unor

tul plăteşte pentru o improvizaţie 70-80%

pamente de printing, promovăm utilizarea

echipamente laser accesibile din ce în ce

din preţul consumabilului original. Prac-

de consumabile originale. Este foarte greu

mai multor categorii de utilizatori, pe de altă

tic, pentru un aşa-zis discount de 20% îşi

să creezi un consumabil capabil în acelaşi

parte. În acelaşi timp, inkjetul va rămâne

expune echipamentul la riscul defectării şi

timp să ofere o calitate bună de imprimare

o soluţie viabilă pentru utilizatorii care

pierderii garanţiei, în condiţiile în care vor-

şi să menajeze pe termen lung echipamen-

caută un echipament compact, cu un preţ

bim de cele mai multe ori de un preţ mediu

tul. Trebuie să cunoşti în detaliu acel echi-

de achiziţie mic şi cu volume mici de im-

de 30-35 RON. Contrar acestor convingeri,

pament şi să investeşti. Brother aloca sume

primare. La nivelul anului trecut, 75% din

Brother oferă consumabile accesibile pentru

importante în cercetare-dezvoltare, pentru a

echipamentele Brother vândute către clienţii

toate categoriile de utilizatori, în funcţie de

crea consumabile capabile să ofere aceeaşi

din România au fost echipamente laser.

buget şi de volumul de imprimare. Cheia

calitate superioară de imprimare, din prima

Acest rezultat subliniază importanţa pe care

stă până la urmă în informare. Brother

până în ultima zi de utilizare. Restul sunt

Brother o acordă acestei tehnologii, precum

derulează constant acţiuni de şcolarizare

improvizaţii, iar consumatorul trebuie avi-

şi pieţei-ţintă pentru echipamentele laser

cu personalul de vânzări al partenerilor şi

zat că se expune unor riscuri. Aici intervine

A4, companiile mici şi mijlocii.

din reţelele de magazine, care la rândul lor

către metode „alternative” fără a se interesa măcar de preţul consumabilului original.

rolul nostru, al producătorilor, să informăm

Dacă punem în discuţie profitabilitatea,

încearcă să informeze într-o primă fază, iar

consumatorii despre riscurile pe care le pre-

echipamentele laser sunt mai profitabile

pe termen lung să educe consumatorul, în

supune utilizarea altor consumabile decât

atât datorită preţului mediu de vânzare, care

legătură cu beneficiile utilizării echipamen-

cele agreate de producător. Faptul că românii

depăşeşte preţul unui echipament inkjet, cât

telor recomandate de producător.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

20 C

2008, anul cumpărăturilor online de Andrei Bunea

ediul online atrage prin simplitate, rapiditate şi gama de produse foarte variată. Este mai comod să cumperi în felul acesta, economiseşti, deopotrivă, timp şi bani. Promoţiile sunt atrăgătoare, practic un produs ce într-un magazin online costă 100 de euro, dacă te duci şi îl cumperi din retail sau magazin specializat te va costa cu cel puţin 10 euro mai mult. Nu este o regulă, dar de cele mai multe ori aşa se întâmplă.

mare al cumpărătorilor şi cât de bine se poate controla un canal online astfel încât clientul să fie fidelizat. P.S.: Distribuţia online oferă un confort mai mare clientului şi permite vânzătorului să ofere preţuri mai mici, datorită costurilor mai reduse pe care le implică un magazin

Problema cea mai mare este că, dacă apelezi

Pentru a ne face o idee despre cum au

virtual faţă de unul clasic. Fidelizarea se

la online, nu ai posibilitatea de a pune

decurs lucrurile de-a lungul anului 2008, am

face odată cu prima cumpărătură prin inter-

întrebări unei persoane tehnice, care te

realizat un interviu cu domnul Paul Stancu,

mediul comerţului online – clientul observă

poate ajuta să iei cea mai bună decizie. Însă

General Manager S.C. MediaKauf S.R.L.,

din start avantajele pe care i le oferă genul

te poţi ajuta de site-urile de review-uri. Cu

anul 2008 reprezentând pentru site-ul de

acesta de achiziţie, şi anume timpul câştigat

bune, cu rele, online-ul a crescut. Cât va mai

cumpărături online www.kauf.ro primul

şi economia de bani.

creşte, momentan, nu se ştie. Prognozele

an complet de activare pe piaţă. Interviul a

nu sunt tocmai bune pentru anul în curs.

fost realizat la finele anului trecut, în luna

Însă, nu de puţine ori, analizele de piaţă nu

decembrie.

s-au dovedit tocmai corecte sau, mai bine zis, aplicabile şi pentru România. Lumea

IT TRENDS: Cum se împacă stocul cu online-ul? P.S.: Ca să vă răspund scurt şi la obiect,

IT TRENDS: Cât de mult a afectat criza economică vânzările din ultima perioadă?

aş putea spune că se împacă foarte bine. Un magazin online presupune şi existenţa

cumpără. Mai ales că din ce în ce mai multe

Paul Stancu: Este greu de estimat acest

unor stocuri, stocuri care sunt gestionate

site-uri oferă posibilitatea de plată cu ajuto-

lucru, înainte de a încheia luna decembrie

în funcţie de vânzări. Cred că aici intervine

rul cardurilor bancare. Statisticile arată că,

şi de a putea determina dinamica vânzărilor

abilitatea fiecărui manager de magazin în

comerţul electronic cu plata online prin card

din această perioadă. Românii cumpăra

a-şi selecta ce fel de produse decide să co-

bancar a crescut în 2008 cu 53% faţă de

produse, nu pot spune că există o scădere a

mercializeze din stoc şi care nu.

2007, numărul total de tranzacţii înregis-

vânzărilor. S-au schimbat mult şi produsele

IT TRENDS: Aveţi în plan să atacaţi

trate fiind de 652.000 (cu o valoare de 53,1

care se vindeau acum un an – acum sunt la

şi segmentul corporate, având în vedere

milioane de euro).

mare căutare alte categorii de electronice şi

faptul că piaţa este mai mare şi fidelizarea

electrocasnice. Există o dinamică a pieţei de

se realizează mult mai uşor?

„Acest fenomen se va intensifica în 2009, mai ales în perspectiva condiţiilor

la an la an şi este firesc să fie aşa.

P.S.: Segmentul corporate este atractiv pentru mediul online şi deja avem clienţi din acest domeniu cu care colaborăm foarte

Distribuţia online oferă un confort mai mare clientului şi permite vânzătorului să ofere preţuri mai mici, datorită costurilor mai reduse pe care le implică un magazin virtual faţă de unul clasic.

bine. Orice piaţă poate fi interesantă pentru un jucător de pe piaţa comerţului online, atâta vreme cât îi asigură acestuia dezvoltarea şi întărirea poziţiei în piaţă. IT TRENDS: Din punct de vedere al structurii de vânzare pe clase de produse,

economice severe pe plan mondial şi

IT TRENDS: Mediul online este de

naţional. Internetul este canalul care aduce

multe ori acuzat că distruge brandul şi că

multe oportunităţi de vânzare şi promova-

implică o poziţionare proastă în piaţă. Cum

re la costuri mult mai reduse şi va fi o parte

comentaţi?

cine conduce (laptop-urile, PC-urile, monitoarele…)? P.S.: În momentul de faţă, laptop-urile sunt vedetele acestei categorii de produse.

importantă a strategiei companiilor pentru

P.S.: Personal, cred în viitorul comerţului

Faptul că au ajuns la aproape aceleaşi

perioada următoare. Acesta este şi motivul

online şi în capacitatea lui de adaptare.

preţuri ca un desktop şi că au performanţe

pentru care nu consider că vom asista la

După cum bine ştiţi, există din ce în ce mai

similare cu acestea a făcut din calculatoarele

o scădere a volumelor tranzacţionate on-

multe voci care susţin că şi comerţul cu pro-

portabile o variantă mult mai atractivă pen-

line sub nivelul anului 2008. Tendinţa de

duse de lux ar putea avea succes în mediul

tru clienţii noştri.

creştere va continua, într-un ritm mai pon-

online. Deci nu cred că mediul online dis-

derat, iar pentru finalul anului estimăm o

truge brandul, ci, mai degrabă, îl adaptează

valoare totală a comerţului electronic cu

pieţei şi îi oferă o mai bună vizibilitate.

IT TRENDS: Câte produse aveţi listate pe site, lunar? P.S.: Pe site-ul nostru sunt listate, per-

plata online de aproximativ 70 milioane

IT TRENDS: Este distribuţia online mai

manent, peste 6.000 de produse, sumă care

de euro”, apreciază Carmen Sebe, CEO

simplă în comparaţie cu cea de la raft? Cât

poate varia în funcţie de sezon şi în funcţie

GECAD ePayment.

de mult diferă gradul de educare şi infor-

de noile game introduse în oferta noastră.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

21 C

IT TRENDS: Site-ul are o zonă dedicată produselor speciale, vârfurilor de gamă?

online. Serviciile pe care le oferim clienţilor trebuie să fie complete – de la asistenţa

P.S.: Avem produse din vârfurile de gamă

telefonică până în momentul în care este in-

şi avem şi mărci care, prin tradiţie, fac parte

stalat produsul în casa proprietarului – toate

din categoria premium. Cea mai recentă

trebuie să fie rapide, simple şi eficiente. De

apariţie de pe site-ul nostru – marca Ya-

asemenea, ne dorim să oferim clienţilor o

maha – vine să confirme faptul că această

gamă cât mai largă de produse, pentru a

categorie de produse devine din ce în ce mai

satisface toate dorinţele cumpărătorilor.

atractivă pentru români. IT TRENDS: Cu ce cifră de afaceri preconizaţi că o să închideţi anul?

TRENDS:

Pot închiria utilizato-

rii diverse produse pe o perioadă limitată de timp, de exemplu proiectoare, pânze

P.S.: Dat fiind faptul că anul 2008 este

de proiecţie, plasme, LCD-uri? Ce servicii

primul an complet în care activăm pe piaţă,

adiţionale în afară de vânzarea de pro-

putem deja face o estimare a cifrei de afa-

duse oferiţi (instalări, devirusări, back-up,

ceri. Cred că vânzările noastre vor atinge

recuperări date...)?

900.000 – 1 milion de euro în acest an, în

P.S.: În acest moment, nu avem disponibil

funcţie şi de vânzările pe care le vom înre-

un serviciu de închiriere pentru diferite pro-

gistra în luna decembrie. Pentru anul 2009,

duse electronice. Ceea ce oferim noi este

preconizăm o creştere a cifrei de afaceri de

un întreg set de accesorii, de la standuri de

peste 60%, mult peste media înregistrată în

masă, standuri de perete, standuri cabinet,

acest domeniu.

pentru plasme şi LCD-uri, standuri mobile

IT TRENDS: Ce strategii de dezvoltare doriţi să implementaţi în anii ce urmează?

şi cele pentru videoproiectoare – toate pentru confortul şi siguranţa clienţilor noştri.

P.S.: Pentru noi, important este să ne

Pentru multe dintre ele asigurăm şi mon-

poziţionăm pe piaţă drept una dintre des-

tajul, montaj care este realizat de o echipă

tinaţiile preferate ale pasionaţilor de comerţ

de profesionişti.

Trecem printr-o perioadă deloc stabilă. Sunt probleme în aproape orice companie mare, se fac restructurări, se micşorează salariile, se schimbă locaţii de sediu, se modifică bugete, se blochează activităţi. Este o perioadă în care nu se prea poate pune problema unei creşteri a încasărilor, ci mai degrabă a încercării de a ieşi pe zero. Este acest lucru valabil şi pentru online? Au scăzut vânzările? Da, au scăzut, dar nu aşa mult. Pentru că sunt oferite preţuri promoţionale, pentru că aproape orice site are un mod de a te atrage: fie îţi livrează gratuit produsele acasă, indiferent de preţul obiectului cumpărat, fie îţi dă vouchere de discount. Te atrage să cumperi. Am ales luna aceasta să discutăm cu domnul Paul Stancu pentru a vedea ce înseamnă această criză pentru o companie nouă ce activează pe segmentul comerţului electronic. Fiind o companie la început de drum, este normal ca problemele cu care se confruntă acum magazinele online mari să fie nişte necunoscute. Probleme de genul neachitării datoriilor faţă de distribuitor. Pentru că, atunci când ai o companie mare, îţi doreşti un stoc cât mai larg, dar aşa te supui unui risc major. Ce faci dacă nu se cumpără produsele?

Cinci trucuri de… hârtie i-am făcut un obicei în a suna câte

lizarea agenţilor optici. Astfel, compania ta

unul dintre clienţii noştri pentru a

echipamentelor de imprimare au integrată

devine şi mai „verde”.

afla cum îi mai merge business-

funcţia de printare duplex, care este foarte

Şi ultimul, dar nu cel din urmă pas este

cumentele de circulaţie internă. Majoritatea

ul şi cum se descurcă la capitolul

uşor de utilizat. Apoi, tot pentru documen-

reciclarea. Chiar dacă la început poate părea

documente. În urmă cu o săptămână, în

tele interne, încearcă să mergi mai mult pe

complicat, hârtia reciclată salvează o canti-

timp ce discutam la telefon cu unul dintre

digital. La fel, multifuncţionalele laser de la

tate semnificativă de material, copaci, ener-

parteneri, acesta mă întreabă: „Marius, cred

Xerox pot scana documentele fizice pentru

gie şi apă. Cam acestea ar fi principalele

că nu e una din întrebările tale preferate,

a le trimite direct către adresa de email a

metode prin care poţi reduce consumul de

dar cum să reduc consumul de hârtie, fără

fiecărui angajat. De asemenea, poţi încerca

hârtie şi salva o parte din resurse.

ca toate celelalte activităţi ale companiei să

să fii mai selectiv cu informaţia. Dacă ai cu

A părut destul de surprins de faptul că

fie afectate?”

adevărat nevoie de o porţiune dintr-un ra-

Xerox este atât de implicată în reducerea

Am râs, şi i-am răspuns că dimpotrivă,

port, printează doar partea respectivă, nu

utilizării în exces a documentelor impri-

mă bucur atunci când cineva este intere-

întreg raportul, sau dacă sunt documente

mate, până la urmă suntem o companie care

sat de acest aspect. Înseamnă că a ajuns

care îşi pierd valoarea în timp, utilizează

„aşterne” semne pe hârtie. Este adevărat,

la un nivel de maturitate managerială, în

versiunea lor electronică. Un alt lucru im-

dar sustenabilitatea pentru noi nu este un

care conştientizează faptul că un business

portant este să ştii să îţi alegi hârtia po-

cost de business, ci o cale de sprijin pentru

inteligent funcţionează mai bine atunci

trivită. De exemplu, Xerox Recycled este

business. Sustenabilitate înseamnă să poţi

când beneficiază de o gestionare la fel de

produsã 100% din materiale reciclabile şi

satisface nevoile generaţiei de astăzi, fără a

inteligentă a resurselor. Şi Xerox este un

certificată „Nordic Swan” pentru emisii re-

compromite şansele generaţiilor viitoare de

business care procedează la fel.

duse în procesul de producţie. Poţi să încerci

a se bucura de aceleaşi resurse.

Uite ce te sfătuiesc, i-am spus: una dintre

chiar gama Recycled Supreme, produsă în

Marius Perşinaru,

metodele mele preferate este imprimarea pe

proporţie de 80% din materiale reciclate şi

Country General Manager Xerox

ambele feţe ale hârtiei, mai ales pentru do-

albită printr-o metodă specială, fără uti-

România & Republica Moldova

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

22 C

Cisco, în centrul inovaþiilor de Elena Andreea Liþã

n 2008, Cisco România a împlinit 10 ani de prezenţă pe piaţa românească. Despre trecut şi viitor, despre obiective şi adoptarea noilor tehnologii de comunicaţii în România a avut amabilitatea să ne vorbească Bogdan Constantinescu, General Manager Cisco Romania.

IT TRENDS: Care au fost cele mai notabile realizări ale Cisco România în 2008?

tate contribuie la menţinerea continuitãţii activităţilor comerciale, de exemplu în

Bogdan Constantinescu: Putem spu-

condiţii meteorologice nefavorabile, şi poate

ne că anul 2008 a însemnat confirmarea

genera reduceri de costuri imobiliare prin

unui angajament pe termen lung, pentru

eliminarea cerinţelor de spaţii suplimentare

că în acest an Cisco România a împlinit 10

pentru birouri.

ani de prezenţă pe piaţa românească. 2008

IT TRENDS: Cum intenţionaţi să impul-

a fost, deci, un an de bilanţ. Evoluţia Cisco

sionaţi adoptarea noilor tehnologii de co-

România în acest deceniu s-a bazat pe re-

municaţii pe plan local?

Bogdan Constantinescu, General Manager Cisco Romania platformă, de aceea vedem astăzi o conver-

laţiile cu partenerii, construite şi dezvoltate

B.C.: Dacă ne gândim la viitor, impul-

continuu, precum şi cu clienţii săi, prin

sionarea adoptării tehnologiilor de vârf se

genţă a tehnologiilor. Transformarea reţelei într-o platformă schimbă valoarea întregu-

înţelegerea mai bună a provocărilor pe care

poate face doar educând noua generaţie de

lui lanţ de tehnologii şi plasează reţeaua în

aceştia le întâlnesc şi a priorităţilor, pentru a

specialişti în acest sens. Cisco va investi în

centrul inovaţiilor. Se estimează că 14 de

putea prezenta cele mai bune soluţii tehno-

continuare în educaţie, programele dezvol-

miliarde de dispozitive vor fi conectate la

logice în măsură să satisfacă obiectivele de

tate la nivel global fiind preluate şi adaptate

Internet până în anul 2010. Explozia de dis-

afaceri ale acestora. Abordarea Cisco permite

specificului sistemului naţional de educaţie,

pozitive va fi susţinută de către tot mai multe

stabilirea unui limbaj comun şi a unui dialog

dar mai ales cerinţelor pieţei forţei de muncă

servicii şi operaţiuni ce vor fi derulate online,

cu membrii conducerilor companiilor. Să nu

din România în ceea ce priveşte specialiştii

de la simple apeluri telefonice la schimbul de

uităm Cisco Networking Academy, care de

calificaţi în domeniul IT&C. Este vorba,

conţinut video personalizat. Conectivitatea

asemenea a împlinit 10 ani în 2008. Progra-

fireşte, de Cisco Networking Academy. De

înseamnă, de asemenea, că vom avea reţele

mul Cisco Networking Academy a afirmat

la deschiderea primei academii în România,

de bandă largă în întreaga ţară. Reţelele de

România printre primele şapte ţări din Eu-

peste 18.000 de tineri din 191 de instituţii

bandă largă vor deveni cel de al patrulea

ropa, ceea ce Cisco România îşi propune şi

de învăţământ autorizate din toată ţara au

element de infrastructură esenţial, pe lângă

ca cifră de afaceri.

absolvit programul Cisco Networking Aca-

apă, electricitate şi transport, iar Cisco este şi

demy, iar numărul tinerilor înscrişi la cursu-

îşi propune să rămână un jucător important

rile din domeniul reţelelor de comunicaţii din

în această industrie.

IT TRENDS: Ce soluþii Cisco s-au vândut cel mai bine în acest an în România? B.C.: Tendinţele dinamice ale companiilor

cadrul programului a crescut în fiecare an.

mijlocii şi mari, cu un număr tot mai mare

IT TRENDS: De exemplu, tehnologia

şi o distribuţie mai largă a angajaţilor, im-

Cisco TelePresence va ajunge în 2009 şi în

pun acces la aplicaţii şi servicii colabora-

România?

IT TRENDS: Care credeţi că vor fi tendinþele predominante pe piaţa românească de IT&C în 2009? B.C.: Există trei tendinţe majore pe care le

tive din cadrul afacerii în afara birourilor de

B.C.: În următoarele trei luni, Cisco inten-

putem vedea în prezent: video, colaborare

companie. Companiile caută opţiuni de lucru

ţionează să aducă pe piaţa locală sistemele

şi mobilitate. Aceste tendinţe influenţează

flexibile şi rentabile, mai ales în situaţia im-

Telepresence, care au un preţ de pornire de

modul în care companiile vor lucra în vii-

punerii unor politici de reducere a costurilor.

299.000 de mii de dolari. Costurile nu sunt

tor şi, de asemenea, vor defini viitorul in-

Cisco a oferit acestor companii soluţii de

colosale, dacă stăm să punem în balanţă

dustriei IT. Un pas important va fi probabil

comunicaţii în reţea, care integrează com-

costul echipamentelor cu timpul pierdut pe

impactul tehnologiilor avansate aspura în-

ponente de switching, securitate, wireless,

drumuri, nervii angajaţilor care pleacă mai

treprinderilor mici şi mijlocii. Datorită teh-

telefonie IP şi tehnologii de control pentru

des din companii şi banii cheltuiţi pe ben-

nologiei şi reţelelor de comunicaţii, actorii

politici, în soluţii de tip „birou de companie”

zina maşinilor de serviciu sau pe biletele de

locali pot deveni jucători la nivel global. Teh-

administrată central, care asigură servicii

avion. E chiar un cost neglijabil, iar recupe-

nologia poate ajuta pe cineva să se conecteze

de comunicaţii de voce/date/video/wire-

rarea investiţiei ar trebui să vină rapid.

la lanţuri internaţionale de aprovizionare

less foarte securizate. Sunt soluţii flexibile,

IT TRENDS: Pe ce segmente de piaţă

şi să devină mai competitive, atât pe piaţa

care permit angajaţilor să lucreze în locaţii

intenţionaţi să vă consolidaţi poziţia anul

internă, cât şi internaţional. Având un sector

diverse, cu tehnologii şi servicii care sunt la

acesta?

de afaceri conectat, inovator, competitiv la

fel de avansate ca şi cele utilizate la nivelul

B.C.: Orice formă de comunicare (da-

birourilor de companie. Această flexibili-

te, voce, video) se raportează la reţea ca www.ittrends.ro

nivel global, ar fi o schimbare majoră pentru România.

Nr. 2 - Februarie 2009

Roadshow de Tehnologie și Finanţări C

Gestiunea resurselor întreprinderii Infrastructuri IT pentru afaceri Comunicaţii Finanţări

ora 9:30 Hotel Ibis Sala de conferinţe Ovidiu

17.03.2009

C O N S TA N ŢA (Constanţa, Tulcea şi Călăraşi) Parteneri principali

Parteneri

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Parteneri media

19 februarie PLOIEȘTI (Prahova, Dâmboviţa și Giurgiu) 17 martie CONSTANŢA (Constanţa, Tulcea și Călărași) 19 martie GALAŢI (Galaţi, Brăila și Ialomiţa) 14 aprilie CRAIOVA (Dolj, Olt și Teleorman) 16 aprilie DROBETA TURNU-SEVERIN (Mehedinţi și Gorj)

12 mai

BAIA MARE (Maramureș și Satu-Mare) Suceava (Suceava și Botoșani) 9 iunie TIMIȘOARA (Timiș și Caraș-Severin) 11 iunie Arad (Arad și Hunedoara) 7 iulie PiteȘti (Argeș și Vâlcea) 14 mai

9 iulie

SIBIU (Sibiu și Alba) 16 septembrie CLUJ-NAPOCA (Cluj și Bistriţa-Năsăud) 18 septembrie ORADEA (Bihor și Sălaj) 13 octombrie BRAȘOV (Brașov și Covasna) 15 octombrie TÂRGU-MUREȘ (Mureș și Harghita)

10 noiembrie BACĂU (Bacău și Neamţ) 12 noiembrie IAȘI (Iași și Vaslui) 8 decembrie BUZĂU (Buzău și Vrancea)

Înscrieri se pot face la telefon: 021.330.92.82, pe e-mail: solepad@agora.ro și online la adresa: www.solepad.ro/inregistrare www.ittrends.ro Persoana de contact: Marina Enache, coordonator SolePAD

Nr. 2 - Februarie 2009

24 C

De la MCTI la MCSI oarte mulţi din domeniul TIC s-au întrebat după alegerile din toamna lui 2008 cine va prelua conducerea ministerului. Considerat, nu de puţine ori, ca fiind doar o monedă de schimb departamentul mileniului trei este condus acum de Gabriel Sandu, economist de formaţie şi „un manager înainte de toate” după cum se autocaracterizează. Interviul care urmează este începutul unui dialog cu un ministru tânăr ce-şi doreşte foarte multe şi care a început prin a schimba denumirea instituţiei, vrând astfel să dea un semn major în piaţă despre alte transformări majore, ce ni le prezintă pe scurt aici la debut de mandat.

IT TRENDS: Cum credeţi că vor influenţa modificările aduse bugetului pe 2009 domeniul TIC, considerând că într-o perioadă de criză soluţiile eficiente mai ales din punct de vedere financiar ar trebui să cuprindă adoptarea unor tehnologii foarte avansate? Gabriel Sandu: Eu cred că bugetul alocat de Guvern, 0,15% din P.I.B. şi accesarea fondurilor structurale europene vor permite MCSI să realizeze o mare parte din proiecte. Conform proiectului de buget pe 2009, ministerul pe care îl conduc va avea la dispoziţie 313,9 milioane de lei.

Gabriel Sandu: La nivel european şi

Voi mai încuraja şi o colaborare foarte

Din sumă, M.C.S.I. va aloca investiţiilor

mondial, domeniul IT&C este considerat

clară între ANC (Autoritatea Naţională

196 milioane de lei. Cel mai important este

unul dintre cele mai eficiente şi fezabile

pentru Comunicaţii), UMT (Unitatea pen-

să creăm plus-valoare, de aceea este vital

moduri de atenuare a efectelor crizei. Ro-

tru managementul proiectelor din cadrul

să ne concentrăm pe timpul de accesare a

lul meu şi al ministerului vizează iden-

MCSI) şi SNR (Societatea Naţională de

fondurilor structurale europene.

tificarea unor soluţii de criză în contextul

Radiocomunicaţii), care ar trebui să îi

internaţional, demersuri care vor crea,

permită să îşi îndeplinească obiectivul

bineînţeles, şi locuri de muncă.

de dublare a numărului de cetăţeni care

Cu banii pe care îi avem la dispoziţie şi cu cei pe care dorim să îi atragem din surse externe, vom începe dezvoltarea

Pornind de la programul „România

portalurilor cu servicii interactive pentru

- o societate informaţională”, vom pro-

IT TRENDS: Care este prima prioritate

cetăţeni - cum ar fi e-guvernare şi e-Ro-

pune până la jumătatea lunii februarie o

acum la început de februarie în activitatea

mania, dar şi aplicarea Strategiei Naţionale

hotărâre de guvern care va stabili strate-

ministerului?

de Broadband.

gia de trecere de la transmisiunile TV ana-

Gabriel Sandu: Pentru mine este foarte

IT TRENDS: Care va fi rolul MCSI în

logice la cele digitale, iar la începutul lunii

important să spun ceea ce am făcut, nu

guvernarea PD-L - PSD, având în vedere

martie vom finaliza Strategia Naţională

ce voi face. Deja am finalizat strategia de

că până acum ministerul nu a excelat în

de Broadband care prevede dublarea nu-

trecere de la transmisiunea de tip analogic

impunerea unor politici ample în domeniu,

mărului de cetăţeni cu acces la internet în

la cea de tip digital, avem în lucru strate-

ci mai mult prin soluţii punctuale sau de

bandă largă. Până la jumătatea lunii mar-

gia naţională de broadband şi pe cea pen-

faţadă? Cum şi când vom vedea un proiect

tie vom finaliza şi consultările cu parte-

tru realizarea serviciului unic la un nivel

unitar pentru aceşti patru ani?

nerii şi marii jucători din piaţă.

actual. Foarte importantă este implemen-

www.ittrends.ro

accesează internetul broadband.

Nr. 2 - Februarie 2009

25 C

tarea e-guvernare, într-un mod integrat,

nisterului, pentru a eficientiza procesele

soluţiilor novatoare, încurajarea cercetării/

unitar şi coerent.

de abosorbţie a fondurilor. De asemenea,

dezvoltării şi a parteneriatelor cu mediul

Totodată, MCSI doreşte să îndeplinească

ne propunem să realizăm proiecte prin

academic, o serie de facilităţi proprii sec-

toate obligaţiile ce decurg din calitatea de

care să implementăm o parte a strategiilor

torului, creşterea numărului de specialişti

stat membru al UE şi de aceea a stabilit o

naţionale din domeniu din bani europeni.

în domeniul IT, un important avantaj com-

legătură directă de colaborare transparentă

IT TRENDS: Cele mai multe voci susţin

parativ care face România o destinaţie

şi eficientă cu oficialii Comisiei Europene.

nevoia unei coordonări unice, prefera-

favorită pentru companiile multinaţionale.

S-a stabilit deja ca, în data de 12 februa-

bil din partea MCSI, a tuturor proiectelor

Vom prelua toate proiectele care au

rie a.c., să efectueze o vizită la Bucureşti

IT&C majore din administraţia centrală.

potenţial şi vom dezvolta unele proiecte

domnul Fabio Colasanti, director general

Care este poziţia dumneavoastră în acest

semnificative pentru care s-a făcut prea

al Directoratului General pentru Socie-

sens?

puţin, cum ar fi Punctul Unic de Contact

tatea Informaţională şi Media, urmând

Gabriel Sandu: Prin adoptarea H.G.

Electronic.

ca, pe17 februarie a.c., să am, la Praga,

de înfiinţare a M.C.S.I.,

noi am devenit

IT TRENDS: Care va fi relaţia cu marile

la Conferinţa Europeană pe Comunicaţii,

unicul coordonator al proiectelor de IT&C

firme din domeniu, atât româneşti cât şi

o întâlnire cu doamna Viviane Reding,

la nivel naţional. MCSI îşi propune o abor-

internaţionale? Există vreo implicare a lor

comisarul european.

dare integrată, care permite transpunerea

în deciziile luate în minister şi în agenţiile

eficientă a administraţiei şi guvernării în

subordonate? Veţi încheia anumite parte-

formă elctronică.

neriate strategice?

IT TRENDS: Care consideraţi că sunt principalele priorităţi ale MCSI pentru actualul mandat?

IT TRENDS: Există o serie de proiecte

Gabriel Sandu: Relaţia cu operatorii

Gabriel Sandu: Avem mai multe prio-

începute, de obicei nefinalizate în ceea ce

startegici constituie o prioritate, mai ales în

rităţi. M.C.S.I. are nevoie de un manage-

priveşte e-guvernarea precum şi alte e-uri

acestă perioadă de criză. România are ne-

ment performant. Obiectivul meu este ca

legate de administraţie. Când veţi lua o

voie de menţinerea şi crearea de noi locuri

la finalul mandatului toţi românii, ori-

hotărîre privind soarta lor, dezvoltare sau

de muncă, iar MCSI va susţine iniţiativele

unde s-ar afla, să aibă posibilitatea de a

sistare, de la caz la caz?

private. După cum am menţionat, am în

accesa informaţiile publice şi de a obţine

Gabriel Sandu: Avem o strategie de ser-

vedere încheierea de protocoale şi parte-

orice document în numai câteva minute.

vicii integrate şi vom încheia parteneriate

neriate atât cu autorităţile publice central

O prioritate este Strategia Naţională de

cu mai multe ministere şi autorităţi pu-

şi locale, cât şi cu mediul universitar.

Broadband, pentru că prin implementarea

blice locale, cum ar fi Educaţie, Sănătate

ei vom crea plus-valoare şi genera locuri

şi Cultură.

IT TRENDS: Dacă aţi fi putut alege un alt minister, care ar fi fost acela?

de muncă. Internetul de bandă largă se

De exemplu, punctând doar câteva dintre

Gabriel Sandu: Toată lumea consideră

înscrie în programul anti-criză al Uniunii

proiectele MCSI pe 2009, prin eEducaţie se

că domeniul IT&C este motorul economiei.

Europene. Alte priorităţi vizeaza absorbţia

va asigura transpunerea în format electro-

Până acum, acest minister a fost un fel

cât mai rapidă şi mai eficientă de fon-

nic a întregii curricule şcolare permiţân-

de Cenuşăreasa Guvernului. Optica asu-

duri comunitare si dezvoltarea servici-

du-se astfel utilizarea pe scară largă a

pra MCSI trebuie schimbată, eu consider

ilor integrate, care să genereze în primul

celor mai noi instrumente educaţionale.

că ar trebui privit ca unul dintre cele mai

rând interoperabilitatea între instituţiile

eRomania va constitui portalul tuturor

importante ministere, având în vedere că

statului, creşterea capacităţii de absorbţie

localităţilor din ţară, integrând informaţiile

oferă soluţii rapide şi eficiente de ieşire din

a fondurilor structurale, dezvoltarea So-

turistice şi culturale şi direcţionând utili-

criză.

cietăţii Informaţionale şi a clusterului de

zatorii către toate serviciile publice elec-

IT TRENDS: Guvernul a hotărât o

competenţă naţională în domeniul IT (sec-

tronice disponibile la nivel central şi local.

micşorare a efectivului din executiv. Care

tor cu o rată de creştere semnficativă şi o

Dar misiunea MCSI nu se termină odată cu

este procentajul în MCSI şi care vor fi cri-

contribuţie importantă în PIB, cu atractivi-

implementarea şi punerea în funcţiune a

teriile de selecţie? În cazul unor restrângeri

tate mare din punct de vedere al investi-

sistemelor, Societatea Informaţională im-

substanţiale luaţi în considerare colaborări

torilor străini dar şi cu jucători locali care

plicând şi atragerea cetăţenilor către ser-

externe cu diverşi specialişti pe anumite

au reuşit să se afirme ca lideri regionali) şi

viciile publice electronice.

proiecte?

dezvoltarea infrastructurii broadband.

IT TRENDS: IT&C este unul din sec-

Gabriel Sandu: Şi la MCSI va fi aplicată

IT TRENDS: Ce măsuri veţi lua astfel

toarele cu cel mai mare potenţial de valoare

această măsură de reducere a efectivului.

încât să sporiţi capacitatea de absorbţie a

adăugată din economie. Cum intenţionaţi

Diminuarea este necesară pentru a eficien-

finanţărilor europene?

să creşteţi nivelul acestei valori adăugate

tiza activitatea şi pentru a fluidiza luarea

pe durata mandatului dumneavoastră?

deciziilor. În ceea ce priveşte colaborările

Gabriel Sandu: Scopul nostru este acela de a accesa în cel mai scurt timp, dacă

Gabriel Sandu: Pregătim o serie de

cu specialişti externi, acestea nu sunt ex-

este posibil chiar până la sfârşitul anului

proiecte pentru investiţii. Ne propunem să

cluse în niciun caz. Spre exemplu, am de-

2009, întreaga sumă de 383 milioane de

actualizăm şi să îmbunătăţim legislaţia

marat discuţii în vederea schimburilor de

euro alocată de către Uniunea Europeană

cu identificarea de facilităţi pentru inves-

experienţă cu parteneri din străinătate în

pentru următorii 4 ani. Am reorganizat

titorii în domeniul IT&C. Avem în vederea

vederea adoptării rapide a practicilor de

Organismul Intermediar din cadrul Mi-

stimularea cererii prin încurajarea adoptării

succes.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

26 C

Eficienţă prin integrare de Bogdan Marchidanu

upă ce a fost redactor şef la The Money Channel, Sorin Freciu a fost numit preşedinte al diviziei Business Media din cadrul trustului Realitatea-Caţavencu. O poziţie din care Freciu a anunţat recent planuri ambiţioase de dezvoltare a afacerii, în cadrul cărora un rol central îl va juca integrarea operaţională a redacţiilor.

Bogdan Marchidanu: Aţi anunţat lan-

tranzacţiilor, nu mai există o valoare de

sarea procesului de integrare pentru divi-

piaţă a activelor imobiliare.Va fi un an ex-

zia de Business pe care o conduceţi. Ma-

trem de greu, în care informaţia economică

nagerial, este mult mai simplu de urmărit

devine vitală pentru toţi participanţii la

un singur proces. Din punct de vedere

viaţa economică şi financiară a ţării.

Sorin Freciu

al jurnaliştilor implicaţi în proces, însă,

B.M.: Aţi afirmat că la sfârşitul proce-

această integrare va însemna şi inter-

sului veţi dispune de un număr de circa

schimbabilitate profesională?

150 jurnalişti economici. Acest număr

B.M.: Cum veţi gestiona procesul de

va reprezenta o reducere sau o mărire a

omogenizare a resurselor umane impli-

numărului total de jurnalişti existenţi?

cate?

Sorin Freciu: Aici nu este vorba despre simplificarea

procesului

managerial

print, online, mobil etc. Suntem lideri de necontestat aici.

despre creşterea eficienţei şi calităţii. Este

S.F.: Economia nu înseamnă doar bănci

S.F.: Acest proces, cum bine anticipaţi,

vorba despre evoluţie. Integrarea nu pre-

şi burse. Agricultura, turismul, transpor-

nu este unul simplu. El a început însă cu

supune

interschimbabilitate

turile şi multe, multe alte domenii sunt

ceva timp în urmă şi rezultatele încep să

profesională, însa conferă această şansă

obligatoriu

cele care o compun. Ne-am propus ca la

apară. Există deja şedinţe comune de sta-

oricărui jurnalist. Integrarea poate aduce

finalul acestui proces să acoperim în to-

bilire a sumarelor pentru ziua următoare,

un plus important, însă desigur că poate

talitate aceste domenii, fără excepţie. Asta

există deja proiecte comune care au fost

creea şi anumite dificultăţi. Este vorba

înseamnă desigur o creştere a numărului

duse cu bine la capăt şi care au demon-

despre dificultăţi de adaptare, de priori-

actual de jurnalişti care lucrează în di-

strat chiar şi celor mai sceptici avantajele

tizare, de folosire a exclusivităţilor. Sunt

vizia de business a grupului Realitatea

pe care lucrul în comun le poate genera. În

conştient că este vorba despre un ex-

Caţavencu.

cadrul acestui proces, o primă etapă a fost

periment, dar este un experiment cu mari

B.M.: Din punct de vedere operaţional,

şanse de reuşită. Recesiunea şi falimen-

ce va însemna această integrare, având în

tul sunt cuvinte care vor fi des auzite în

vedere mediile diferite implicate (print, tv,

acest an. Impredictibiltatea indicatorilor

online)?

trecută deja cu succes. B.M.: Aţi anunţat şi modificări în zona online. Puteţi detalia despre ce e vorba? S.F.: Nu fiţi atât de nerăbdători. La

economici face extrem de dificilă misiunea

S.F.: Vorbim despre folosirea în comun

managerilor, care trebuie să reconstruiască

a resurselor, despre o redacţie comună,

B.M.: Integrarea presupune, cel puţin

bugete de venituri şi cheltuieli, şi planuri

despre dotări comune, despre un parc

teoretic, şi investiţii de natură logistică,

de business pentru propriile firme. În lipsa

auto comun. Asta însă nu ne împiedică

tehnologică şi IT. La ce se referă aceste

unui buget de stat aprobat la începutul

ca abordările să fie diferite. Comentari-

investiţii în cazul diviziei pe care o

anului, cu un curs valutar imprevizibil

ile sunt de autor, deci diferă. Analizele,

conduceţi?

şi o stagnare sau scădere a consumului,

interviurile pot avea unghiuri diferite de

S.F.: Sigur că un asemenea proces nu

este tot mai greu să stabileşti o politică de

abordare. Ştirea de televiziune iţi spune ce

poate avea loc fără investiţii, iar acestea

preţuri şi salarii. Prudenţa îndeamnă însă

se întamplă acum, ziarul iţi poate spune ce

nu sunt deloc neglijabile. Vom avea stu-

la reducerea sau la îngheţarea salariilor,

urmează să fie mâine în comparatie sau în

diouri noi, dotate cu aparatură de ultimă

la optimizarea costurilor prin reducerea

funcţie de ce a fost ieri, iar săptămânalul

generaţie. Digitalizarea este cuvântul de

cheltuielilor care nu au un impact direct

iţi explică de ce. Există o serie întreagă de

ordine în cadrul acestui proces. La final,

şi imediat asupra veniturilor pe termen

proiecte, care sunt mult mai uşor de reali-

redacţia va fi una dintre cele mai dotate

scurt. O serie de firme care se confruntă cu

zat în comun. Apoi mai apare un avantaj

din ţară, putând fi comparată cu cele ale

probleme de lichiditate şi nu mai au acces

imens pe care această divizie îl are. Noi,

grupurilor de presă consacrate din Euro-

la credite vor încerca să vândă active pen-

ca divizie, suntem singurii din piaţă capa-

pa şi din lume. Lucrăm intens în această

tru a supravieţui, dar piaţa imobiliară este

bili să livrăm audienţă integrată, proiecte

perioadă la tot ce înseamnă fluxuri de lu-

şi ea blocata în conditiile în care, în lipsa

speciale desfăşurate pe toate mediile, TV,

cru, de personal, operaţionale etc.

www.ittrends.ro

începutul lunii martie veţi afla.

Nr. 2 - Februarie 2009

27 C

Servicii IT, de la a la z de Elena Andreea Liþã

erot Systems a anunţat pe 3 februarie extinderea operaţiunilor din Bucureşti, considerând România un centru tehnologic avansat şi o componentă critică în livrarea serviciilor globale integrate pentru zona EMEA. Mai multe detalii despre Perot Systems, un nume mai puţin cunoscut pe piaţa românească, ne-a oferit Ciprian Constantineanu, Country Manager Perot Systems România.

Ciprian Constantineanu, Country Manager Perot Systems România

IT TRENDS: Perot Systems activează în

şi clienţii noştri, şi de aceea şi decizia de

structurii IT sunt organizate după principiile

România din 2005. Ce aduce nou această

a ne extinde într-un sediu nou reprezintă

ITIL (The IT Infrastructure Library), care au

decizie?

un eveniment important pentru noi şi o

devenit standarde în lumea întreagă, Perot

Ciprian Constantineanu: Perot Systems

ocazie de a ne face cunoscuţi. Până acum,

Systems fiind unul dintre primii furnizori

este o corporaţie fondată în 1988 în Ame-

România ne-a interesat din punct de vedere

de servicii care au implementat aceste stan-

rica de domnul Ross Perot Sr., omul care a

al competenţelor tehnice, al calităţii oame-

darde. De aceea, credem că acesta este unul

inventat domeniul de outsourcing pe vre-

nilor pe care să-i aducem în firmă, să livrăm

dintre avantajele pe care le aducem clientu-

mea când a înfiinţat firma EDS. Compania a

servicii din România, nu pentru România.

lui. O altă unitate de business este cea de

ajuns astăzi la peste 23.000 de angajaţi în

Pe măsură ce echipa a crescut şi vom con-

Applications Solutions. Putem implementa

întreaga lume şi o cifră de afaceri de peste

tinua să creştem, pe măsură ce piaţa din

sisteme standard de tip ERP sau Human

2,6 miliarde de dolari, acestea fiind ultimele

România se maturizează şi are nevoie de

Resources Management, CRM şi altele, pe

cifre oficiale publicate pe anul 2007. Anul

acest tip de servicii, cred că vom conside-

orice tehnologie. Noi suntem vendor inde-

2008 este în curs de publicare, dar cifrele

ra cu mai multă atenţie oportunităţile care

pendent, lucrăm cu toate tehnologiile ma-

vor fi mai mari. Ca şi pieţe, în momentul de

apar. Astăzi nu am un target bine fixat,

jore şi suntem parteneri cu majoritatea

faţă activăm şi oferim servicii preponderent

dar şi când apar oportunităţile sperăm să

producătorilor sau furnizorilor de tehno-

în Statele Unite, dar ne extindem foarte mult

putem aduce expertiza noastră aici. Noi ne

logii. Clientul ideal pentru noi este cel

pe pieţele internaţionale, Europa, Orientul

diferenţiem faţă de furnizorii de astfel de

căruia îi externalizăm întreaga funcţie IT

Mijlociu, Africa dar şi Asia, în zona Chinei.

soluţii din întreaga lume combinând aceste

- Infrastructură, sistemele de business, tot.

Locaţia noastră din România reprezintă un

competenţe tehnice cu expertiza în domeni-

Dar lucrăm şi pe outsourcing-ul de funcţii

centru de suport şi livrare servicii. Prezenţa

ile în care activăm. De exemplu, suntem cel

parţiale din IT sau mergem până a lucra şi

aici a început la sfârşitul lui 2005, cu un

mai mare furnizor de servicii IT în domeniul

la nivel de proiect.

client, dar în câteva luni rezultatele au fost

healthcare în Statele Unite, 50% din cifra

atât de bune încât s-a hotărât extinderea pe

noastră de afaceri provenind din această

motivul strategic că avem nevoie de un cen-

zonă. Evident, activăm şi în alte domenii,

C.C.: Planurile pentru 2009 ar fi să con-

tru în Europa Centrală şi de Est, în condiţiile

cum ar fi sectorul guvernamental – acesta

tinuăm să creştem în structura business-

extinderii business-ul în pieţele Europei de

doar în Statele Unite, sectorul comercial,

ului în zona EMEA, iar din punct de vedere

Vest, Germania şi Anglia. Motivele pentru

producţie sau telecom, dar avem servicii şi

al locaţiei România, să continuăm să creş-

care am ales România au fost disponibili-

în zona financiar bancară şi de asigurări.

tem pentru a sprijini acest business. Dacă

IT TRENDS: În condiţiile economice actuale, care sunt planurile pe 2009?

tatea competenþelor tehnice, fluenţa într-o

IT TRENDS: Ce soluţii oferiþi?

este să mă leg şi de prima parte a întrebării,

limbă străină, engleza, dar şi germana

C.C.: Perot Systems oferă, în general, în-

considerăm că această criză ne oferã opor-

fiind de interes pentru noi, compatibilitatea

treaga gamă de servicii IT, de la a la z. Şi

tunităţi. Perot Systems a profitat de cele

culturală şi impunerea eticii în muncă cu

cum ne-am împărţit aceste servicii în unităţi

două, trei recesiuni de care a trecut în cei

pieţele externe, apropierea fuselor orare fa-

de business, una dintre acestea este cea de

20 de ani de la înfiinţare, luând decizii stra-

ţă de pieţele din Europa de Vest, precum şi

Infrastructure Solutions, care se ocupă de

tegice şi chiar crescând în acele momente de

disponibilitatea oamenilor de a călători.

ceea ce înseamnă infrastructura IT a unui

criză. Se pare cã într-adevăr criza actuală

Extinderea operaţiunilor în România adu-

client - telecomunicaţii, centre de date, ges-

este mai profundă decât cele anterioare,

ce nou faptul că Perot Systems România a

tionarea parcului de PC-uri. Sunt clienţi

dar tocmai în acest moment în care multe

devenit şi s-a oficializat ca un centru impor-

mari care au zeci sau sute de mii de PC-uri.

business-uri suferă sau se clatină, cred că

tant. A fost o muncă de doi, trei ani în care

Cineva trebuie să se ocupe de ele şi într-un

au nevoie să-şi eficientizeze munca, proce-

echipă cu echipă, om cu om am dovedit că

mod eficient. Noi suntem acel cineva pen-

sele interne şi aici îi putem ajuta noi. De ce?

putem oferi servicii de calitate din România

tru clienţii noştri. Toate procesele noastre

Pentru că avem acea expertiză şi în servici-

pentru corporaţie, pentru Perot Systems

interne de suport în acest domeniu al infra-

ile IT dar şi în domeniul lor de activitate.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

28 C

Aşteptări pe 2009 ste de aşteptat ca tehnologia să

voile dispozitivelor. O diferenţă de doar un

Legea lui Moore şi riscul

aibă de suferit de pe urma climatu-

grad ar putea avea un impact semnificativ

Se estimează că în acest an peste un mi-

lui

în

asupra costurilor de răcire. Analiza oricărei

liard de documente cu caracter personal pot

acest an. Dar nu trebuie să uităm că

forme de pierdere de energie ar putea scoate

fi pierdute sau furate, ca urmare a utilizării

avem nevoie mai mult ca oricând ca

la iveală probleme importante şi uşor de re-

pe scară largă a stick-urilor de memorie,

sectorul de tehnologie să eficientizeze

mediat. Un sistem de alimentare neperfor-

MP3 playerelor, şi a echipamentelor care

costurile, să contribuie la îmbunătăţirea

mant ar putea genera scurgeri de energie

stochează informaţii valoroase. Companiile

productivităţii şi să stea la baza noilor

de peste 10 la sută, chiar înainte de a intra

trebuie sa conştientizeze aceasta nouă re-

produse şi servicii. Pe scurt, în timp ce la

în clădire. Sistemele de ventilaţie şi aerisire

alitate şi să ia masuri de precauţie.

nivel global creşterea ar putea fi ciclică,

poziţionate incorect pot duce, de asemenea,

nevoia de tehnologie este, şi va rămâne

la scurgeri de energie. Companiile pot chiar

constantă. Acestea sunt principalele con-

să ia în considerare externalizarea centrelor

Reducerea dimensiunii spaţiului de stocare digitală

cluzii ale unui raport emis recent de com-

de date, folosind facilităţi cu cele mai recen-

Scăderea preţului la stocarea digitală a făcut

pania de consultanţă şi audit Deloitte.

te şi mai eficiente tehnologii.

ca gestionarea fişierelor să devină riscantă în

macroeconomic

defavorabil

multe companii. În timp ce stocarea digitalã

Încetarea progresului computerelor: evoluţia netbook-urilor

Brand-ul devine o noţiune generică

s-a ieftinit, costul facilităţilor şi resurselor

În climatul economic incert din prezent, un

implicate în procesul de stocare a crescut.

În 2009 netbook-urile ar trebui să evo-

brand care odată însemna calitate, fiabili-

lueze considerabil, cu noi modele care in-

tate şi chiar atractivitate poate fi perceput

corporeazã procesoare mai eficiente şi hard

acum doar ca o simplă extravaganţă. În

Încălcările reglementărilor din domeniul digital sunt suprataxate

disk-uri îmbunătăţite. Deşi netbook-urile

2009, companiile par a fi dispuse sa încerce

Litigiile din domeniul digital ar putea fi o

au potenţialul de a ameninţa computere-

mărci mai ieftine, în tentativa de a reduce

dovadă a recesiunii, sau chiar contra-ciclice

le şi alte sub-sectoare, dezvoltarea pieţei

costurile. Dar, având în vedere schimbarea

în 2009. Climatul economic poate face ca

şi aplicaţiile extinse oferă, de asemenea,

furnizorilor, companiile ar trebui să efectu-

persoanele fizice şi companiile să devină

oportunităţi însemnate. Producătorii de

eze o analiză cost-profit pe termen mediu.

mai agresive, în ceea ce priveşte încălcarea

computere ar trebui să se orienteze către

Întrebuinţarea de noi furnizori poate cere

drepturilor de autor, drepturile de proprie-

piaţa de netbook-uri, producând sisteme

utilizatorilor să înveţe o noua interfaţă, pro-

tate digitală, precum şi sănătatea muncito-

de operare care dezvoltă produse concepute

vocând scăderea productivităţii.

rilor şi satisfactia consumatorilor.

special pentru astfel de echipamente. Alte

Producătorii de dispozitive tehnologice

companii de tehnologie ar trebui să profite

trebuie să aibă în vedere modul în care im-

de unităţile centrale de procesare necos-

pactul mărcilor se modifică într-o recesiune

Reţelele sociale utilizate de companii

tisitoare cu consum redus de energie ale

economică. Producătorii trebuie să dezvolte

Se pare că 2009 va fi un an foarte bun pen-

netbook-urilor. Sistemele de home-media,

mărci mai ieftine sau generice. Cu toate

tru reţelele sociale folosite de companii. Mari

aparatele video digitale, consolele de jocuri

acestea, mărcile consacrate pot alege ca, pe

companii de IT intenţionează să cheltuiască

valorifică deja noile procesoare. Operato-

termen scurt, să se confrunte cu o scădere

sume considerabile în 2009 pe aplicaţii de

rii de reţele wireless vor să subvenţioneze

bruscă a vânzărilor, deoarece preţurile în

reţele sociale şi investesc în centre de cer-

achiziţiile de netbook-uri pentru a închide

scadere pot duce la ieftinirea imaginii pe

cetare care sunt destinate exclusiv reţelelor

în acestea date despre abonaţii wire-

termen lung.

sociale din companii.

Alte tendinţe

Păcătoşii devin sfinţi

Evoluţia SmartGrid

cepută în prezent ca o sursă de energie

Este de aşteptat ca în 2009 energia electrică

necesară în multe ţări dezvoltate, ar putea

Semnificaţia IT-ului verde

să reprezinte peste 16 la sută din totalul de

creşte cu 1,3 la sută în 2009.

Perspectivele din domeniul energetic rămân

energie utilizat. Cu toate acestea, rata medie

De asemenea, reglementările privind

incerte, iar organizaţiile ar trebui să ia în

de randament a reţelelor electrice este în jur

interzicerea culturilor modificate genetic

considerare cât mai multe opţiuni posibile de

de doar 33 la sută. Răspunsul legat de op-

ar putea fi anulate, pentru a contribui la

reducere a consumului. O sursă de economii

timizare este dat de tehnologiile SmartGrid.

hrănirea populaţiilor, precum şi pentru con-

este reprezentată de centrele de date. Dacă

Companiile SmartGrid utilizează inteligenţa

servarea apei. Prin urmare, dacă păcătoşii

facilităţile casnice au fost proiectate iniţial

computerelor şi reţelele din cadrul reţelelor

sunt priviţi cu ochi buni în 2009, putem

pentru oameni, centrele de date ar trebui

electrice existente, obţinând economii ale

considera că unele abordări „sfinte” se află

să fie reconfigurate, pentru a reflecta ne-

consumului de până la 30 de procente.

în decădere?

less. Netbook-urile pot fi utilizate de către angajaţi în locul convenţionalelor computere şi pot să înlocuiască Clipboard-urile sau PDA-urile.

www.ittrends.ro

Cândva defăimată, energia nucleară, per-

Nr. 2 - Februarie 2009

29 C

Telecomunicaţii - tendinţe 2009 ste puţin probabil ca sectorul telecomu-

operatorii să obţină venituri directe de la terţi,

Comunicarea digitalã îşi pierde mesajul

nicaţiilor, să nu aibă deloc de suferit de

din descărcarea de aplicaţii există mai multe

În multe companii, eficienţa comunicării digi-

pe urma climatului economic global.

opţiuni de generare de venituri. Consumato-

tale a avut de suferit de pe urma utilizării ex-

Dar nu trebuie să uităm că rolul sectorului de

rii vor beneficia de pe urma magazinelor de

cesive. În 2009, se întrevede că angajaţii vor

telecomunicaţii de a conecta oamenii şi com-

aplicaţii, dar ar trebui să conştientizeze riscul

dedica până la două ore pe zi e-mailurilor, cu o

paniile din lume este mai important ca niciodată.

aparent inexorabil că unele aplicaţii pot fi

valoare estimatã de 20 megabiþi pe angajat şi

Pe scurt, în timp ce la nivel global creşterea ar

contaminate cu viruşi.

pe zi. Companiile trebuie să ajute utilizatorii să

se reobişnuiască cu disciplina, încurajându-i

putea fi ciclică, nevoia de telecomunicaţii este şi va rămâne fundamentală.

Tarifele de terminare

să se concentreze pe calitate, nu cantitate.

Tarifele de terminare a convorbirilor în

Telefoanele inteligente

reţelele mobile din Europa au fost întotdeau-

Declinul economic din 2009 poate avea efecte

na mai mari decât echivalentul tarifelor din

Integrarea eliberează telefoanele mobile de sub povara convergenţei

negative asupra profiturilor producătorilor de

reţelele fixe. În cursul anului 2008, tarifele

Convergenţa în domeniul telefoniei mo-

telefoane inteligente. În incercarea de a re-

de terminare a convorbirilor în reţelele mo-

bile a rămas în mare măsură o promisiune

duce costurile, operatorii de telefonie mobilă,

bile din Europa se situau între 0.02 € şi 0.18

neîmplinită în ultimii ani, cerând consuma-

principalul canal de pe piaţa telefoanelor

€ pe minut. Aceasta în comparaţie cu tarifele

torilor care doresc performanţe de top cu

inteligente, ar putea să acorde subvenţii la

percepute în mod obisnuit în retelele fixe, de

alternative puţine să transporte mai multe

handset-uri, în care industria investeşte zeci

0.01 €. Dar în iunie 2008, Comisia Europeană

dispozitive. Dar, în 2009, compromisul con-

de miliarde de dolari anual. Producătorii de

a recomandat ca asimetria dintre retelele fixe

vergenţei poate fi depăşit.

telefoane mobile trebuie să arate operatorilor

şi mobile să fie redusă, propunând ca tarifele

de telefonie mobilă că telefoanele inteligente

de terminare a convorbirilor în reţelele mobile

ar putea oferi un randament al investiţiilor

să scadă cu 70 la sută în următorii trei ani.

Adio telefoane mobile, bun-venit dispozitive wireless

superior comparativ cu concurenţa, precum

Operatorii de telefonie mobilă care ar putea fi

Telefonul mobil va evolua de la un dispozi-

şi cu celelalte tipuri de telefoane, mai ieftine.

afectaţi negativ de această reducere ar trebui

tiv dedicat reţelelor celulare mobile la un

Ei ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea

să sugereze alte alternative la propunerea CE.

dispozitiv cu adevărat wireless.

şi promovarea telefoanelor inteligente pen-

Dar, operatorii trebuie să evite să accentueze

tru ale căror caracteristici consumatorii sunt

impactul reducerii tarifelor de terminare a

Banda largã mobilã privitã cu încetinitorul

dispuşi să plătească în ciuda vremurilor vi-

convorbirilor. Pretenţiile exagerate nu vor în-

Vânzările de bandă largă mobilă la nivel

trege. Pentru afaceri, producătorii ar putea

lesni negocierile cu autorităţile de reglemen-

mondial au depăşit patru tera biţi pe lună

face ca telefoanele inteligente să substi-

tare, şi pot chiar spori îngrijorările investito-

în cursul anului 2008, şi se aşteaptă să se

tuie laptop-urile. Producătorii de handset-

rilor. De fapt, aceste scăderi ale tarifelor de

dubleze în 2009. Efectele care se răsfrâng

uri ar putea să transfere o parte din pre-

terminare sunt susceptibile să accelereze iar,

asupra reţelelor ar putea fi semnificative.

siunea exercitată de preţurile descendente

operatorii trebuie să evalueze atent impactul

producătorilor de componente de telefonie

asupra profitabilităţii, analizând serviciile de

Televiziunea mobilă pierde semnalul

mobilă, care, la rândul lor, pot fi nevoiţi să

date pentru a contrabalansa scăderea veni-

Televiziunea mobilă a cunoscut o evoluţie de-

reducă costurile. În ceea ce priveşte operato-

turilor din convorbiri. De asemenea, operato-

zamăgitoare în 2008, iar declinul său temporar

rii de telefonie mobilă – aceştia ar trebui sa

rii de telefonie mobilă care vor să obţină profit

poate să se accelereze în 2009 în contextul

reducă cu grijă subvenţiile la telefoane inteli-

din reducerile tarifelor de terminare ar trebui

crizei economice. Reducerile de lichidităţi ar

gente: aceste dispozitive generează peste 25

să ia în considerare impactul pe scară largă:

putea face ca investiţiile în transmisii video

la sută din traficul de date mobile.

consumatorii se pot aştepta să primească fac-

digitale să fie puse sub semnul întrebării.

turi mai mici de la toţi operatorii.

Reţelele de fibră schimbă forma concurenţei

Eliminarea intermediarilor

Alte tendinţe

Pe măsură ce presiunea apasă pe operatorii de

intermediarilor: intruziunea unei terţe părţi în

De la subsol, la sala de consiliu

din cupru la cele din fibră, este de aşteptat ca

relaţia operator - client. Dar, în 2009, este de

Informarea clienţilor a făcut parte mult

viabilitatea continuă a concurenţei în materie

aşteptat ca utilizatorii de telefoane mobile să

timp din baza de active a operatorilor de

de infrastructură să fie dezbătută. În timp ce

descarce peste 10 miliarde de aplicaţii pentru

telecomunicaţii, dar până acum, colecţia a

consumatorii pot beneficia de pe urma aces-

telefoanele mobile-majoritatea acestora de pe

depăşit introspectiva. Având în vedere per-

tei abordări, ea poate duce la o dublare a ac-

site-uri administrate de producătorii de dis-

spectivele economice, o mai bună informare

tivelor pe scară largă.

pozitive mobile, firme de electronice, şi com-

a clienţilor poate ajuta operatorii să reţină şi

panii de software. Deşi este puţin probabil ca

să atragă clienţii.

Operatorii de telefonie mobilă au fost mult timp preocupaţi de problematica eliminării

www.ittrends.ro

reţele fixe pentru a face trecerea de la reţelele

Pagini realizate de Bogdan Marchidanu

Nr. 2 - Februarie 2009

30 C

BUSINESS ECOSYSTEM -

Afacerea ca organism viu de Monica Muscă

ermenul de Business Ecosystem reprezintă un concept de planificare strategică în afaceri care a fost propus de către James F. Moore la începutul anilor ’90. Conceptul a fost cu rapiditate adoptat în mod extins de comunitatea ştiinţifică economică, dar şi implementat cu succes de mari companii IT&C celebre la nivel mondial, cum ar fi Cisco, HP, Microsoft, SAP, IBM etc. În contextul actual mi se pare interesant de analizat cât ajută acest concept de business companiile să facă faţă provocărilor actuale.

să investească masiv pentru a putea oferi acelaşi set de servicii.

Feed-back de la clienţi pentru EMEA Service Ecosystem Roy Hanif a fost autorul sistemului denumit EMEA Services Ecosystem (1999). El şi-a format o echipă de management

Conform definiţiei, prin Business Ecosys-

activităţile la direcţiile impuse de una sau

excepţională care a avut ca obiectiv atra-

tem se înţelege o comunitate economică

mai multe companii centrale care formează

gerea în interiorul acestui ecosistem EMEA

construită pe fundaţia unor organizaţii şi

nucleul.

a cât mai multor firme partenere – unele

indivizi care interacţionează – organis-

Acele companii care preiau rolul de

chiar aflate în mod tradiţional în competiţie

mul lumii de business. Această comu-

leadership se pot schimba în timp, dar

– care să ofere către clienţii Cisco cele mai

nitate economică produce bunuri şi ser-

funcţiunea liderului din ecosistem este

bune servicii şi produse de cea mai bună

vicii cu valoare pentru consumatori, care

foarte valoroasă pentru comunitate întru-

calitate.

sunt ei înşişi membri ai ecosistemului.

cât permite membrilor să se dezvolte

Modelul a fost dezvoltat să fie inde-

Organizaţiile membre includ de asemenea

prin împărtăşirea viziunilor de aliniere la

pendent de Cisco, iar valoarea firmelor să

furnizorii, producătorii principali, competi-

investiţiile proprii şi să găsească suport

fie dată doar de feedback-ul de la clienţi

torii şi alţi stakeholderi.

mutual în asumarea rolurilor. Un ecosistem

pe baza performanţelor firmelor partenere.

sănătos se caracterizează printr-un echili-

Astfel fiecare firmă parteneră avea un

bru natural între cooperare şi competiţie în

rating generat în mod dinamic cu ajutorul

condiţiile unei pieţe libere dinamice.

unui algoritm logic calculat pe baza datelor

Interdependenţa biologică în ecosistem Termenul de ecosistem este o metaforă

comunicate de către clienţi. Pur şi simplu,

biologică care subliniază interdependenţa

Succesul conceptului aplicat de Cisco

un furnizor oferea unui client un serviciu,

dintre toţi actorii din mediul economic şi

Cisco Systems a preluat acest concept stra-

clientul îl nota pe web folosind un sistem

de afaceri. Membrii comunităţii economice

tegic şi l-a implementat transformându-l

standard de notare, toate datele ajungeau

comunică între ei, îşi dezvoltă activităţile

într-un model strălucit de afaceri. Compa-

într-o bază de date care era actualizată

împreună, se influenţează şi se ajută.

nia Cisco a creat o reţea de parteneri de afa-

zilnic. În acest mod satisfacţia clienţilor era

De-a lungul timpului atribuţiile şi rolurile

ceri externalizând toate funcţiile de afaceri

atent monitorizată şi conducea la existenţa

lor se interferează, tinzând să îşi alinieze

auxiliare către firme specializate în dome-

unor competiţii serioase, bazate exclusiv

niu şi păstrându-şi doar activităţile cheie

pe îmbunătăţirea performanţelor.

Crearea de valoare în ecosistem

de producţie şi procesele strategice ale

Companiile partenere Cisco au format

companiei. Motto-ul Cisco a devenit „fă

astfel o reţea virtuală în care comunicau

Conceptul de business ecosistem a dus şi la construirea unei viziuni diferite pentru a obţine supremaţia pe piaţă pentru companiile leadership. Performanţele unei companii incluse într-un ecosistem nu mai depind doar de propriul mod de a face afaceri ci derivă dintr-o perspectivă mult mai largă – succesul şi valoarea întregului ecosistem. Această reţea strâns interconectată – furnizori, distribuitori, firme de outsourcing, producători de servicii şi produse, furnizori de tehnologii şi chiar alte tipuri de organizaţii – afectează şi sunt afectate fiecare de realizările celorlalte firme.

ceea ce ştii tu să faci cel mai bine şi lasă-i

şi în care lucrau împreună exact ca un

pe ceilalţi să se ocupe de restul”.

ecosistem viu. Roy Hanif şi echipa sa de

Cisco a folosit parteneri pentru vânzări, marketing,

producţie,

suport

manageri conducea o sedinţă de manage-

tehnic

ment virtual în care urmărea săptămânal

sau noi instalări. Acest model a permis

evoluţia ecosistemului. Echipa centrală

firmei Cisco să se adapteze cu rapiditate

de la Cisco „guverna” ecosistemul, sta-

la schimbările de pe piaţă, să îşi extindă

bilea direcţiile strategice, seta nivelele de

operaţiunile de bază cerinţelor clienţilor

performanţă, făcea prognoze şi aproba noi

fără a realiza investiţii riscante. Această

parteneri pe care, după ce erau introduşi în

nouă strategie a creat unul dintre cele mai

sistem, îi lăsa apoi să se descurce singuri.

de succes modele de afaceri din anii ’90 şi

Echipa centrală Cisco oferea suport, însă

a dus pentru Cisco la obţinerea poziţiei de

nu intervenea în conducearea companiilor

lider pe piaţă, devansându-şi competitorii

partenere, care acţionau independent în

direcţi (Lucent, Nortel şi 3-Com) nevoiţi

spiritul eficienţei, dar şi a competiţiei.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

31 C

Concept de succes preluat de marile companii IT

şi-a schimbat în timp modul de lucru şi s-a

Din acest motiv, firmele leadership dintr-

adaptat la noile tendinţe. Stilul de busi-

un ecosistem sunt mult mai interesate de

Roy Hanif şi-a denumit modelul de busi-

ness a determinat adaptarea la un mod de

păstrarea unei stări sănătoase în sistem,

ness „Liga Darwiniană”, model care a de-

a naviga într-o reţea complexă formată din

de un echilibru pe termen lung, decât doar

venit un success şi a fost ulterior utilizat

companiile clienţilor, colegilor sau parte-

de dezvoltarea capabilităţilor proprii.

şi de alte companii mari cum ar fi Hew-

nerilor. Astfel, companiile care se mişcă

Principalul aspect care trebuie urmărit

lett-Packard, IBM, Intel, Microsoft, SAP

rapid pentru a adopta cultura colaborativă

pentru îmbunăţirea productivităţii unui

şi multe altele. Acest sistem a reprezentat

permit prin comunicaţii unificate, business

ecosistem este simplificarea comunicării

un prim sistem de e-commerce lăsat să

video şi Web 2.0 obţinerea unor avantaje

dintre membrii unei reţele atât de com-

se dezvolte şi să trăiască în mod natu-

competitive. Angajaţii realizează avantajul

plexe şi eficientizarea procesului de creare

ral fără intervenţia vendorilor. Successul

de a şti să se conecteze şi să împărtăşească

de produse noi de către parteneri externi.

modelului a fost generat şi de numărul

informaţii prin tehnologiile Web 2.0, Face-

Un ecosistem are o valoare cu atât mai

mare de participanţi: peste 200 de firme

book, LinkedIn, wikis. Colaborarea este

puternică cu cât este capabil să încorporeze

internaţionale, comerţ de peste 10 miliarde

permisă prin tehnologii precum reţele so-

rapid inovaţiile tehnice şi să ofere suport şi

de dolari în servicii şi 2 miliarde în produse

ciale, mesagerie instant, echipă virtuală,

un punct de stabilitate chiar şi în condiţii

Cisco. Organizaţia virtuală a avut peste

web sharing, conferinţe audio, video şi tele-

noi sau nesigure. Firma leader poate să în-

3000 de ingineri certificaţi care ofereau

fonie. În plus, companiile sunt puse în faţa

curajeze crearea de valoare de nişă prin fa-

servicii tehnice în peste 30 de ţări.

provocării de a şti cum să combine valoa-

cilitarea tehnologiilor inovative către foarte

Cisco oferă suport pentru toţi partenerii,

rea, viteza şi flexibilitatea instrumentelor

multe companii partenere din ecosistem.

spre exemplu, şi-a ajutat partenerii, furni-

Web 2.0 fără a compromite securitatea,

zorii etc. în transferul de la tranzacţii fizice

fiabilitatea şi politicile reţelelor proprii.

la tranzacţii online, fiind de-a lungul tim-

De sănătatea ecosistemului depinde în final întreaga comunitate şi eliminarea

La fel ca diferitele specii care trăiesc într-

sistemului poate duce la colaps. Un exem-

un ecosistem biologic, fiecare membru al

plu concludent l-a reprezentat căderea

unei comunităţi economice îşi desfăşoară

firmei WorldCom care a avut un efect

Adaptarea la stilul colaborativ

activitatea în acelaşi mediu şi în acest mod

negativ puternic asupra întregului eco-

Prin capacitatea de a observa cele mai noi

împărtăşesc aceeaşi soartă a mediului, in-

sistem de furnizori şi producători de echi-

tendinţe şi a se adapta ecosistemului, Cisco

diferent de puterea şi valoarea sa aparentă.

pamente de telecomunicaţii. De aceea, doar

pului un promotor vizibil al Internetului.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

32 C

o atenţie permanentă spre îmbunătăţirea

eBay Ecosistem

sistemului este cheia spre prosperitate şi

Un alt exemplu de succes al unei companii

success. Aceasta este strategia firmelor cu

care a creat valoare în întreg ecosistemul

rol de lider pentru a-şi păstra ecosistemul

său este firma eBay. A creat valoare în mai

valoros şi a obţine o poziţie avantajoasă

multe moduri: în primul rând a dezvol-

în faţa clienţilor. Viziunea nu mai poate fi

tat o serie de instrumente care au uşurat

individuală, ci trebuie gândită o strategie

munca utilizatorilor, le-a îmbunătăţit atât

bazată pe întreg ecosistemul în ansamblu.

productivitatea cât a încurajat şi intrarea de noi membri în reţea. De exemplu, un

Ecosistemul Microsoft

instrument deosebit de util l-a reprezentat

Firma Microsoft de exemplu este una din

eBay Seller Assistant, care facilitează şi

companiile care a înţeles şi a folosit cu

uşurează publicarea ofertelor de la clienţi.

succes ideea de ecosistem şi a investit con-

Alt instrument este serviciul Turbo Lister

stant în valoarea acestui sistem. Deşi pro-

care ţine evidenţa miilor de liste ale fiecărui

dusele Microsoft au avut un impact global

utlizator în parte.

Open Source bazat pe business ecosystem Pe conceptul de business ecosystem se creează valoarea open source. Practic, există o platformă cheie în jurul căreia apar dezvoltările, utilizatorii având posibilitatea de a interveni în procesul de dezvoltare. Astfel, sistemul funcţionează tocmai în baza reţelei de utilizatori, cu toţii membri ai comunităţii open source. Pentru a avea libertatea de a implementa modificări şi de a publica versiuni îmbunătăţite ale unui program, este nevoie de accesul la codul-sursă, o condiţie necesară pentru a putea califica un program drept „liber”.

asupra mediului de afaceri, Microsoft nu

eBay a stabilit şi menţinut anumite

a reprezentat decât o mică parte din în-

standarde de performanţă pentru a asigu-

tregul ecosistem IT. Atât veniturile sale,

ra stabilitatea sistemului. Vânzătorii şi

cât şi numărul de angajaţi total Microsoft

cumpărătorii se notează, oferind un sistem

de succes. Modul de lucru prin parteneri

reprezintă doar 0.05% din valorile totale

de rating care îmbunătăţeste încrederea în

există, însă o implementare coerentă a

ale sistemului. Cu toate acestea contribuţia

sistem. Vânzătorii care sunt evaluaţi pozi-

unei strategii, gândirea strategică care

şi influenţa sa au fost mult mai mari, avan-

tiv obţin o poziţie avantajoasă în sistem,

să confere independenţă partenerilor prin

tajul strategic fiind reprezentat de modul de

în schimb evaluarea negativă poate duce

alinierea la acest model de business nu

a-şi atrage cât mai mulţi membri în sistem,

chiar la excluderea din sistem. eBay îşi

am aflat. În România, modelul natural

a oferi serviciile sale către un număr cât

împarte valoarea cu toţi membrii din eco-

este parţial funcţional, iar evaluarea prin

mai mare de utilizatori şi, în acest mod,

sistem, dar şi obţine valoare din sistem.

intermediul clientului încă nu pare a fi o

a se impune pe piaţă. În mod secundar,

Membrii eBay plătesc o taxă – moderată

variantă.

Microsoft a ştiut să împartă succesul cu

– în schimbul acestor servicii. Tool-urile

Mulţi antreprenori din domeniul IT din România îşi doresc să creeze un Google, eBay sau Cisco, branduri concepute ca

Al doilea aspect important pentru o firmă cheie este echilibrul între valoarea oferită către parteneri şi propriul profit. Doar o creştere a valorii permite firmei să împartă din profit cu ceilalţi membri ai comunităţii.

„business ecosystem obsessed”, însă nu au ajuns la o abordare strategică care să le permită să preia un rol de leadership într-un astfel de sistem. Esenţa succesului acestei strategii este tocmai centrarea pe ceea ce ştie fiecare să facă mai bine şi

alţi participanţi din ecosistem – furnizori

introduse de eBay sunt foarte utile tutu-

independenţa participanţilor la dezvoltarea

de hardware, reţele sau distribuitori.

ror membrilor comunităţii. Controlul este

ecosistemului, iar mentalitatea românească

Al doilea aspect deosebit de important

delegat foarte mult către utilizatori şi, în

este tocmai aceea de „bun la tot”.

pentru o firmă cheie îl reprezintă echili-

acest mod, eBay economiseşte substanţial

Şi la noi influenţele internaţionale pă-

brul între valoarea oferită către parteneri

cheltuielile cu monitorizarea şi feedback.

trund, însă ceea ce lipseşte managemen-

şi propriul profit. Acest aspect nu este

Pe de altă parte, comisionul către firma

tului românesc este tocmai gândirea

chiar atât de uşor de obţinut cum pare la

eBay are o valoare mult mai mică – circa

strategică. Birourile din România ale

prima vedere. Firma leadership trebuie să

7% din valoarea tranzacţiei – spre deose-

companiilor sunt orientate îndeosebi pe

se asigure că valoarea platformei pe care

bire de valori între 30-70% normale pen-

nivel operaţional sau au unele proiecte

o oferă se măreşte de-a lungul timpului,

tru distribuitori. Valoarea eBay este dată

marginale nefiind implicate la nivel de

nu doar prin a-şi autofinanţa costurile

de mărimea reţelei şi a ecosistemului creat

strategie. Companii multinaţionale sunt

de creare, dezvoltare şi suport. Doar o

care duce la performanţe mult mai ridicate

reprezentate şi la noi prin zeci de parte-

creştere a valorii permite firmei să împartă

atât pentru el cât şi pentru întreaga comu-

neri, parteneri uneori concurenţi care

din profit cu ceilalţi membri ai comunităţii.

nitate din ecosistem.

sunt evaluaţi de către pionul central

De exemplu, datorită dezvoltării rapide a

(compania cu rol de leader) şi cărora li se

Internetului, o serie de afaceri au dat fali-

Business ecosistem în România

atribuie diferite certificări de tip platinum,

ment pentru că numărul de utilizatori s-a

Din nefericire conceptul nu este aproape

gold sau silver. De remarcat este faptul că

mărit foarte rapid, dar au dus şi la mărirea

deloc cunoscut la noi în ţară, deşi avem

modelul funcţionează, compania centrală

exponenţială a costurilor de dezvoltare şi

companii de IT formate la noi în ţară care

nu încurajează monopolul, iar partenerii

suport. Pieţele business-to-business sunt

chiar funcţionează conform acestui con-

sunt extrem de variaţi, cu interesul de a fi

astfel de exemple.

cept datorită modelelor internaţionale

buni în ceea ce fac.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

www.eliberatica.ro

FLOSS The 3rd International Conference

May the 22nd-23rd 2009 POLITEHNICA University of Bucharest, Romania

Open Source in an Economic Downturn get to know!

community www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

34 D O S A R

–

S O F T W A R E

a s

S E R V I C E

IT de închiriat de Cristian Faur

T-ul a devenit o parte vitală din aproape orice afacere. Mai mult, el este cel ce va face diferenţa de performanţă pe termen lung, cu cât sunt mai mari companiile, cu atât mai mult. Dar el presupune şi investitii şi cheltuieli. Cum poţi să faci afaceri şi să economiseşti tocmai din IT? Soluţii există, iar despre două dintre ele vom vorbi în continuare. Software as a Service (SaaS) reprezintă un model de software în care o aplicaţie este găzduită ca serviciu furnizat clienţilor prin intermediul Internetului. Prin eliminarea nevoii de a instala şi a rula aplicaţia pe propriul computer al clientului, SaaS uşurează povara de mentenanţă software, continuitate operaţională şi suport. Ca termen, SaaS este asociat în general cu software-ul de business, fiind considerat ca o modalitate tipică de reducere a costurilor pentru ca afacerile să obţină aceleaşi beneficii ca atunci când folosesc licenţe comercializate, software rulat intern fără complexitatea asociată şi costurile iniţiale ridicate. Domenii de aplicaţii cum ar fi Customer Relationship Management (CRM), video-conferinţă, resurse umane, managementul serviciilor IT,

contabilitate, securitate IT, analiză web, managementul conţinutului web şi e-mail sunt doar câteva din aplicaţiile de succes ale SaaS. De cealaltă parte, Cloud Computing desemnează tot un mod de utilizare a tehnologiilor bazată pe Internet, Cloud fiind doar o metaforă folosită pentru a reprezenta Internetul: Network, as a Cloud. Cloud Computing este o modalitate de a gândi în legătură cu distribuirea de servicii în viitor. Cloud Computing se află încă în fazele iniţiale, dar creşte rapid, ca un jucător major în pieţele medii cu afaceri IT. Deja se desprind configuraţii „personalizate”. Cloud computing serveşte domenii cum ar fi: computing power, data storage sau aplicaţii dintr-o locaţie de tip data center, unui „grătar” de mii şi milioane de utilizatori, pe baza unui abonament. Nu trebuie uitate oportunităţile oferite de modelul de business pe care îl presupune SaaS în condiţiile economice actuale. Cornel Giurgea, preşedintele companiei CG&GC, ne-a declarat: „piaţa de retail IT a scăzut, se închid magazinele mici; în acest context, singura creştere cred că va fi în domeniul serviciilor, prin externalizarea acestor costuri ale companiilor către firme specializate. Astfel, criza financiară va influenţa în mod pozitiv piaţa de servicii IT.”

Securitatea ca serviciu acă mulţi credeau că doar stocarea

prinderilor existente în prezent. Pentru a

din contră, păstrează întreagă infrastruc-

sau procesarea fac parte din cate-

se adresa acestor provocări, noile soluţii

tura de gestiune în cadrul infrastructurii

goria nevoilor de IT care pot fi re-

de programe software oferite ca serviciu

vânzătorului. În această privinţă cu cât

zolvate printr-un serviciu, iată că

(SaaS), în curs de apariţie, pot înlocui sau

mediul va fi mai distribuit, cu atât economi-

această abordare poate fi folosită şi pentru

extinde capabilităţile produselor tradiþio-

ile vor fi mai mari (de obicei, fiecare locaţie

securitate.

nale. În special, soluţiile de management

într-un mediu distribuit necesită cel puţin

Toate companiile se confruntă în prezent

SaaS împotriva programelor malware pen-

un server). Luând în considerare o imple-

cu o dependenţă crescândă de sistemele

tru desktop, cum ar fi Panda Managed

mentare de valoare medie a unei soluţii

IT pentru derularea operaţiunilor specifice

Office Protection (PMOP), pot fi accesate

de securitate împotriva programelor dău-

şi ca urmare, au devenit mai sensibile la

în orice moment, din orice browser web,

nătoare într-o întreprindere mijlocie, eco-

vulnerabilităţi şi sunt mai preocupate de

oferind o administrare simplă şi uşor de

nomiile datorate unei soluţii Saas ar putea

securitatea IT. Adăugaţi la aceasta creşterea

utilizat a firewallurilor şi a măsurilor de

atinge 50% din costurile totale.

mobilităţii forţei de muncă şi dificultăţile

protecţie împotriva programelor malware.

Al doilea beneficiu important al unei

inerente în gestionarea dispozitivelor mo-

Primul avantaj al unei soluţii software

soluţii SaaS este acela că permite canalului

bile şi obţinem un scenariu în care gestio-

ca serviciu precum PMOP, comparativ cu

să furnizeze utilizatorilor finali servicii cu

narea operaţiunilor de securitate devine tot

sistemul tradiţional de protecţie pentru

valoare adăugată, ceea ce mulţi dintre ei

mai complexă, costisitoare şi sofisticată.

desktop, îl constituie absenţa investiţiilor

caută, încercând să redobândească renta-

De fapt, cauza multor căderi ale sistemelor

directe pentru implementarea acesteia.

bilitatea pe care au pierdut-o în decursul

IT şi a timpiilor morţi sunt erorile uma-

Sistemele de securitate tradiţionale pen-

ultimilor ani datorită posibilităţiilor limi-

ne, prin natura manuală de gestionare a

tru desktop necesită investiţii în hard-

tate oferite.

soluţiilor IT tradiţionale.

ware şi software în cadrul sediilor (ser-

Potrivit AMI Partners „partenerii de

În acelaşi timp, conform afirmaţiilor

vere de administrare, de stocare de baze

reţea (CPs) ce îşi concentrează atenţia

Gartner, personalul de securitate reprezintă

de date), introducând puncte suplimentare

asupra vânzării serviciilor către întreprin-

resursa IT cel mai dificil de depistat şi păs-

în care sistemul poate eşua, vulnerabilităţi

derile mici şi mijlocii sau către firmele cu

trat pentru întreprinderile mici şi mijlocii,

adiţionale, nevoia de întreţinere periodică

până la 999 de angajaţi din Statele Unite

acestea reprezentând majoritatea între-

şi costuri de actualizare. O soluţie Saas,

fac eforturi să formuleze pretenţii asupra

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

35 D O S A R

serviciilor gestionate în curs de dezvoltare şi oportunităţilor privind programele software ca servicii (SaaS).” Se estimează că întreprinderile mici şi mijlocii vor cheltui 1,6 miliarde de dolari cu programele software ca servicii (SaaS) în anul 2008. În cazul POMP, partenerii de canal pot exploata aplicaţia „Partner Console” ceea ce le permite să gestioneze în mod eficient sistemul de protecţie al mai multor clienţi, de la o singură consolă web, la distanţă şi fără a necesita investiţii în hardware sau software. Astfel, întreprinderile mici şi mijlocii au acum posibilitatea de a externaliza funcţiile de management al securităţii către reţeaua parteneră (un MSSP). În cele din urmă, cel de-al treilea beneficiu constă în posibilitatea naturală a acestui model de a se ocupa de forţa de muncă mobilă în creştere. În prezent, monitorizarea şi administrarea soluţiilor folosite de

–

S O F T W A R E

a s

S E R V I C E

ERP mai ieftin La 4 luni după lansarea SeniorERP Online, primul client care a optat pentru formula Software as a Service oferită de Senior Software, vorbeşte despre reducerea cheltuielilor la fiecare nivel din organizaţie: „Principalul beneficiu pentru o companie care implementează SeniorERP este reducerea cheltuielilor: ERP-ul te ajută sa identifici pierderile într-o afacere și să le elimini la timp. Concret, un ERP implică o mai bună organizare, vizibilitate în timp real asupra tuturor activelor firmei și implicit, permite luarea de decizii în timp util. Lansarea SeniorERP Online ne-a ajutat să accesăm un sistem complex, încadrându-ne într-un buget modest. Am externalizat o serie de cheltuieli care ar fi triplat costul investiției într-un ERP”, declară Cristiana Alexandru, Director Financiar Sea Bell Trading SeniorERP Online aduce ca principal beneficiu faptul că nu necesită costuri de licențiere, infrastructură hardware/software de tip server sau mentenanță aferente unei implementări ERP. Stocarea datelor și managementul infrastructurii de tip server revin în responsabilitatea furnizorului de software, în timp ce clientul accesează funcționalitățile și datele online, în timp real și din orice locație, în baza unui abonament lunar de la 69 de euro pe utilizator. „Varianta SeniorERP Online s-a dovedit cea mai aproape de nevoile noastre în condițiile în care aveam un număr mic de utilizatori, nu aveam departament de IT și se cerea achiziția de noi servere. Această variantă presupune accesarea și operarea SeniorERP online, pe baza unui abonament lunar. Datele noastre pot fi accesate în timp real din sistem, indiferent de locație”, spune Cristiana Alexandru.

angajaţii care călătoresc şi utilizează laptopuri reprezintă o sursă de îngrijorare

să monitorizeze de la distanţă şi să con-

sonale de tip firewall pentru laptopuri, in-

pentru administratori. Datorită soluţiei

figureze soluţiile de securitate împotriva

diferent de locaţie sau de tipul conexiunii

PMOP, un administrator (sau MSSP) poate

programelor dăunătoare şi protecţiile per-

la Internet.

Afacerea din nor n a doua jumătate a anilor ’90, ven-

ca şi serviciu, cu ajutorul Internetului. O

Dar lucrurile nu s-au oprit la SaaS. Tot

dorii de IT îşi îmbogăţeau ofertele cu

adevărată ocazie pentru lumea afacerilor

pe la sfârşitul anilor ’90, a început să

un concept nou: Software as a Ser-

să mai scape de instalări, mententanţă,

prindă contur un nou concept: cloud com-

vice. Ce era acesta? Conform definiţiei

troubleshooting şi toate acele operaţiuni

puting. Gartner defineşte cloud compu-

Gartner, SaaS înseamnă software care

complicate care încărcau nota departamen-

tingul drept un stil de computing în care

este deţinut, furnizat şi administrat de la

tului IT. Dar nu numai clienţii finali profită

capacităţi IT masiv scalabile sunt furnizate

distanţă de unul sau mai mulţi provideri.

de pe urma acestui stil de lucru: şi pro-

ca şi serviciu către clienţii externi cu aju-

Providerul pune la dispoziţie un set sin-

viderii pot apela pentru partea hardware

torul tehnologiilor din Internet. O funcţie

gular de cod şi de definiţii de date, oferite

la terţi, economisind, astfel, şi ei bani. Nu

IT de acest tip poate fi o aplicaţie software.

în ultimul rând, metodele de licenţiere cu

Dar dacă ţinem cont de faptul că şi SaaS

mai multor clienţi pe un model de plată fie

tot aplicaţii înseamnă, atunci, orice formă

„Cutia” este moartă. Patrick Harr, CEO Nirvanix, a folosit chiar aceste cuvinte literal pentru a descrie ceea ce urmează. Pe site-ul companiei, el spune următoarele: „sunt prea multe obstacole de trecut, prea multe eforturi de a cumpăra şi administra atâta hardware şi este mult prea complex pentru companii ca ele să mai cumpere instrumente de stocare de la vendorii de astfel de cutii pentru a le introduce şi administra în propriile reţele.”

de SaaS care are potenţial de a fi scalabilă masiv este, de fapt, cloud computing. Deja sună nebulos. Cum s-a ajuns aici? „Al treilea val al infrastructurilor IT îl constituie Telecom-ul. Mai exact, este vorba de tot ceea ce înseamnă IT bazat pe Web. Dacă ne uităm în jurul nostru, putem vedea că reţeaua (Web-ul) a devenit deja un imens calculator; există unităţi de pro-

pentru număr de utilizări, fie prin abona-

care se lucrează tind să asigure venituri

cesare, există arhitecturile (însăşi arhitec-

mente.Un concept şi un nou model de

continue pentru cei ce vând SaaS. Denu-

tura Web) şi există şi partea de stocare de

business. O aplicaţie care nu mai necesită

mirea exista de mai demult, dar la sfârşitul

date pentru că sunt servicii deja specia-

instalarea în sistemele proprii ale com-

decadei respective noţiunea de SaaS şi-a

lizate care oferă aşa ceva. În atari condiţii,

paniilor client. Respectivele programe sunt

câştigat definitiv locul în vocabularul din

prevăd că în viitorul foarte apropiat întreg

găzduite la locaţia furnizorului şi accesate

branşă.

peisajul IT se va schimba fundamental în www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

36 D O S A R

–

S O F T W A R E

a s

S E R V I C E

sensul în care nu vom mai vorbi de calcu-

Peste 3000 de companii se înscriu zilnic să

intriga cea mai interesantă este cel enter-

latoare (unităţi de stocare, procesare), vom

folosească Google Apps. Pot 3000 de man-

prise. Aici, Google şi SalesForce vorbesc

vorbi doar de terminale de acces la toată

ageri să greşească toţi odată? Puţin proba-

tot mai mult de potenţialul pe care îl oferă

această infrastructură bazată pe Web, care

bil. Una din mişcările cele mai interesante

serviciile lor pentru companiile mari.

există deja şi se va dezvolta exponenţial.”

din ultima perioadă în această privinţă a

„Cloud computing, ori Platform-as-a-

(Varujan Pambuccian, Preşedintele Comi-

făcut-o Dell. În strategia lor, care vizează

Service, are un potenţial enorm pentru

siei IT&C, Parlamentul României – eLibe-

abandonarea imaginii de simplu furnizor

zona enterprise”, spunea Marc Benioff ,

ratica 2008).

de calculatoare şi trecerea la cea de furni-

Chairman and CEO, Salesforce.com. „Cloud

computing-ul oferă putere de procesare aproape nelimitată şi opţiuni de colaborare

„Cloud computing, ori Platform-as-a-Service, are un potenţial enorm pentru zona enterprise”, spunea Marc Benioff , Chairman and CEO, Salesforce.com.

la scară imensă. Avem, acum, instrumentele pentru a face din cloud computing ceva util pentru mediul enterprise.” Deci, conceptul de cloud nu este văzut

Mulţi ştiu asta deja. Nirvanix, CommVault,

zor de servicii, compania forţează intrarea

cu ochi foarte buni de toată lumea. Motivul

IBM Arsenal, AmeriVault, Iron Mountain,

pe această piaţă. Anul trecut, Dell raporta

invocat cel mai mult fiind acela al fidelităţii

Comcast, AT&T, Verizon şi alţii cam au

5,2 miliarde de dolari venituri din servicii,

faţă de modelul clasic de business. Dar cum

idee ce va urma şi se pregătesc să profite

în creştere faţă de anul trecut cu patru pro-

bătălia între granzii precum HP şi IBM se

de oportunitate, de conceptul numit cloud,

cente, aceasta fără achiziţii cu adevărat

dă tot mai mult în segmentul mid-market

această combinaţie de oportunităţi găzduite

majore, precum cea anunţată recent, şi

sau SMB, este greu de crezut că vechiul

în afara sediului clienţilor, aplicaţii şi sto-

anume cea a lui Electronic Data Systems

stil de distribuţie va rezista foarte mult în

care la un loc.

de către Hewlett-Packard pentru mai bine

această formă la proporţiile de acum. Chiar

Impactul asupra distribuţiei de software

de 13 miliarde de dolari. Dar oficialii Dell

previziunile pentru România indică faptul

ar putea fi unul foarte interesant. Întregi

susţin că ideea pe care o promovează în

că furnizorii clasici de servicii va trebui să

reţele ar putea dispărea sub presiunea

prezent se apropie tot mai mult de con-

se adapteze pentru că nu vor reuşi să facă

opţiunilor gratuite sau mult mai ieftine

ceptul de cloud şi de ceea ce înseamnă

faţă în curând presunii pe care o pun marii

pe care le prezintă folosirea unor astfel

acesta. Deci şi într-un domeniu care încă

jucători pe ei. Aceştia vor fi nevoiţi să

de servicii (software as a service). În ter-

nu poate fi considerat main-stream, deja

aleagă între a dispărea sau a oferi servicii

meni de costuri, oferta pare foarte tentată.

marii s-au luat la întrecere. Domeniul cu

specifice, cu valoare adăugată mare.

Serviciile IT, în creştere iaţa serviciilor IT a crescut mult

şi producţie au adus cu ele şi nevoia de

şi consultanţă şi adaptare de aplicaţii

peste aşteptări în România, con-

armonizare a infrastructurii IT, de aliniere la

(15,2%). Specialiştii IDC se aşteaptă ca

form

ani,

politicile centrale IT, ca şi de implementare

aceste categorii de servicii să continue

creşterea a fost una accelerată în

a standardelor şi bunelor practici”, spunea

să joace un rol foarte important pe piaţa

ţara noastră, în timp ce predicţiile sunt

Laurenţiu Popescu, Country Manager, IDC

românească de IT şi în următorii cinci ani.

optimiste, în ciuda perspectivelor unor

România. „Aceste proiecte de armonizare

Cel mai important client pentru ser-

condiţii economice mai puţin faste. Din

au devenit surse excelente de venit pentru

viciile IT în România anului 2007 a fost,

datele unui studiu recent efectuat de IDC,

subsidiarele locale ale unor companii de IT

combinat, sectorul producţiei, cu 18,3%

cheltuielile pe servicii IT în România în

internaţionale de talie mare şi, mai recent,

din totalul cheltuielilor. Administraţia a

2007 s-au situat la peste 363 de milioane

pentru nume mari din consultanţa IT.”

fost cea de-a doua, cu 18,2%. Al treilea

IDC.

În

ultimii

doi

de dolari, reprezentând o creştere de la an

Piaţa serviciilor IT din România este

mare cumpărător de servicii IT a fost cel

la an de 48,7%. Aceasta, în dolari ame-

dominată de jucătorii internaţionali, care

financiar, cu o cotă de piaţă de 15,6%

ricani. Echivalentul în moneda naţională

ocupă primele zece locuri din top. Cei mai

procente.

corespunde unei creşteri de 29,2 procente.

mari trei provideri au fost HP, IBM şi S&T,

IDC se aşteaptă ca în zona de servicii IT

Creşterea a fost determinată, în principal,

cu o cotă de piaţă adunată de 31%. În timp

din România cheltuielile să continue să

din necesităţile unor proiecte mari din in-

ce HP şi IBM au făcut schimb de poziţii faţă

crească rapid ân următorii cinci ani, cu o

dustria petrolului şi a gazelor, din dome-

de anul anterior, S&T a câştigat un loc şi a

creştere anuală de circa 22%. Investiţiile

niul bancar, cel al telecomunicaţiilor şi din

urcat de pe locul 4, înlocuind SIVECO.

în servicii IT vor avea ca fundamente efec-

administraţia centrală.

Integrarea de sisteme a constituit partea

tele directe şi indirecte ale intrării ţării în

„Valul de investiţii străine din sectoarele

cea mai mare din veniturile din servicii

Uniunea Europeană, dezvoltarea econo-

româneşti ale băncilor, telecomunicaţiilor,

IT în 2007, cu 26,7 procente, urmată de

mică şi creşterea consumului de tehnolo-

industriei petroliere şi a gazelor, retail

suport şi instalare hardware (cu 15,5%)

gie în general.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

30 ianuarie 2009 Soluţii pentru Administraţia Publică 11 februarie Software as a Service (SaaS) / Cloud Computing 11 martie Backup & Restore 25 martie Unified Communications 8 aprilie Business Intelligence / Data Mining 23 aprilie Virtualizare 6 mai Soluţii de optimizare a gestiunii întreprinderii (ERM) 3 iunie Document Management 17 iunie Externalizarea de servicii pentru mediul financiar-bancar 1 iulie Wireless: wire, less wire - Reţele inteligente 9 septembrie Soluţii de administrare a infrastructurilor IT&C 23 septembrie Business Continuity / Disaster Recovery 7 octombrie Optimizarea relaţiei cu clienţii (CRM/SFA) 4 noiembrie Service Oriented Architecture 18 noiembrie Securitate 2 decembrie 2009 Soluţii pentru clădiri inteligente

PARTENERI

MEDIA

Agora

NEWS

Înscrieri se pot face la telefon: 021.330.92.82, pe e-mail: atc@agora.ro și online la adresa: www.techconf.ro- inscriere Persoana de contact: Anca Ilie, ATC Project Manager www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

38 D O S A R

–

B U S I N E S S

I N T E L L I G E N C E

Inteligenţa depăşeşte criza de Monica Muscã

nstrumentele de Business Intelligence (BI) vin să valorifice datele companiilor, date aflate într-un moment de impas datorită volumului imens la care au ajuns şi a imposibilităţii de a mai fi valorificate simplu şi tradiţional. Acum piaţa românească a ajuns în punctul critic de a face faţă riscurilor prezentate de criza economică, a concurenţei acerbe şi a situaţiilor imprevizibile curente. Şi cum altfel poţi face faţă situaţiilor economice actuale dacă nu folosind inteligenţa? Soluţiile de Business Intelligence au acum prilejul să arate ce pot pe diferite niveluri: de la companii

mici care au nevoie de informaţii structurate despre profilul utilizatorului, rapoarte de piaţă complexe pentru a valorifica cele mai eficiente linii de business, până la marile companii care sunt interesate să valorifice cele mai noi oportunităţi adaptându-şi soluţiile la cererea pieţei. Cu ajutorul studiilor Gartner şi informaţiilor din piaţa autohtonă prezentăm în paginile ce urmează valoarea adusă de soluţiile de BI, dinamica acestor soluţii marcând momentul de consolidare al pieţei la nivel internaţional din 2007 şi profilul utilizatorului de BI din România aşa cum este văzut de jucătorii locali.

Valoarea din Business Intelligence

„C

um se generează valoarea de

Micşorarea costului total de utilizare

şi a agilităţii în afaceri. Organizaţiile fac

business?” este prima între-

TCO – prin folosirea mai eficientă a teh-

eforturi pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile

bare la care orice firmă trebuie

nologiei şi prin eliminarea obstacolelor

de a lua decizii strategice cu rapiditate şi

să răspundă înainte de a achi-

tehnologice sau operaţionale.

cât mai eficient, iar, la baza acestora, stă în

ziţiona o soluţie de tip Business Intelli-

Creşterea agilităţii şi a măsurii – care

primul rând accesul la informaţii. În cazul

gence. Conform studiilor Gartner, există

duce direct la creşterea calităţii produselor,

în care este dificil să se măsoare succesul

diferite metode de a măsura valoarea de

serviciilor şi a operaţiilor de business.

unei asemenea soluţii se recomandă efec-

business generată de achiziţia unei ast-

Studiul Gartner denumit „Platformele

tuarea de sondaje printre utilizatori legate

fel de soluţii şi de investiţiile în domeniul

Business Intelligence: evoluţia achiziţiilor

de relevanţa, acurateţea, consistenţa şi ra-

managementului informaţional.

şi a investiţiilor planificate” s-a adresat

piditatea obţinerii de informaţii.

Valoarea obţinută este evaluată din două

CIO şi directorilor IT, evidenţiind pe de

Multe componente ale unei investiţii

perspective diferite, cea a IT-ului şi cea a

o parte eficienţa operaţională şi trans-

de tip Business Intelligence sunt dificil de

departamentului de business. Din perspec-

formarea strategică a afacerii, pe de altă

măsurat în termeni financiari. Multe com-

tiva de business, informaţia şi tehnolo-

parte reducerea TCO şi creşterea gamei

panii nu ştiu cum să evalueze informaţia

gia sunt principalii factori care generează

Conform Gartner, principalele aspecte urmărite la optimizarea valorii de business a unei soluţii de Business Intelligence sunt:

valoare de business. Această valoare se concretizează în agilitate, eficienţă, scalabilitate sau atingerea unui anumit nivel de transformabilitate al afacerii. Există patru componente majore prin care

organizaţiile obţin valoare din investiţiile de tip Business Intelligence: Eficienţă operaţională – prin îmbună-

tăţirea considerabilă a modului efectiv de utilizare a informaţiilor ca suport decizio-

nal pentru business. O soluţie Business Intelligence duce la obţinerea în timp real de informaţii mai relevante, mai exacte şi consistente. Transformare strategică – utilizarea efectivă a acestor informaţii pentru a transforma şi îmbunătăţi strategic performanţele companiei.

Alinierea investiţiei cu strategia de business a companiei, cu obiectivele strategice de business ale investitorilor; Managementul performanţelor obţinute prin stabilirea unor seturi de indicatori cât mai adecvaţi pe diferitele nivele ale cadrului de lucru: o structură ierarhică de indicatori pentru fiecare componentă de business, pentru fiecare funcţie şi fiecare proces de business; Îmbunătăţirea abilităţilor de utilizare a managerilor şi dezvoltatorilor prin mutarea accentului către înţelegerea business-ului şi spre competenţe mai analitice; Stabilirea unei viziuni generale a companiei asupra Business Intelligence – definirea unei politici la nivel de companie, stabilirea de standarde, metode şi proceduri, cât şi a unui program de management în această direcţie; Integrarea aplicaţiilor, a planurilor şi analizelor pentru a conduce la decizii inteligente obţinute rapid şi pe baza colaborării între diverse departamente din companie; Definirea de analize cost-eficienţă, stabilirea combinaţiilor optime dintre capabilităţile platformei de Business Intelligence pentru prioritizarea proceselor de business; Managementul informaţiilor ca pe un bun strategic al companiei prin definirea unei infrastructuri pentru management informaţional la nivelul întregii companii.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

39 D O S A R

–

B U S I N E S S

I N T E L L I G E N C E

ca un bun al companiei. Totodată valoarea

care au pierderi şi luarea unor măsuri în

dicatori, procese, utilizatori, componente,

generată de soluţia aleasă de BI depinde în

aceste direcţii. Gartner propune utilizarea

metodologii şi capabilităţi asociate pe

mod direct de abilitatea utilizatorilor de a

unui cadru de lucru pentru crearea unei

diferite nivele şi plasarea lor într-un con-

interpreta rezultatele obţinute şi de a lua

viziuni şi a unui plan pentru investiţiile

text de business mai larg şi mai orientat

deciziile cele mai bune conform acestor

în BI şi pentru evaluarea perfomanţelor

spre

rezultate. Mulţi utilizatori îmbunătăţesc

acestor iniţiative. Cadrul permite defini-

Acest cadru este util şi pentru evaluarea

valoarea prin identificarea punctelor în

rea, alinierea şi integrarea diverşilor in-

ulterioară a soluţiei alese.

obţinerea

obiectivelor

strategice.

Dinamica pieţei entru a înţelege dinamica şi evoluţia

În acest scop se folosesc cuburile OLAP

funcţionale ale celor de la ALG (manage-

soluţiilor de Business Intelligence

cu ajutorul cărora se pot face analize multi-

mentul profitabilităţii), Inxight (text min-

vom porni de la funcţionalităţile pe

dimensionale ale datelor, tabele pivot, fişe

ing), Nsite (SaaS), Firstlogic (calitatea

care aceste produse le oferă, susţine

de evaluare Balanced Scorecard pentru

datelor) şi Cartesis (CPM), iar IBM a intrat

Dan Sommer, research analyst în cadrul

compararea indicatorilor de performanţă

şi ea pe piaţă prin achiziţia soluţiei Cog-

unui studiu Gartner realizat la sfârşitul

obţinuţi cu benchmarcurile de pe piaţă,

nos care încorporase anterior soluţiile de

anului trecut.

modele predictive şi tehnici de vizualizare

la Celequest (segmentul BAM – business

Pe lângă funcţionalităţile de bază, cum

deosebit de atractive. Prin implementarea

activity monitoring) şi Applix (planificări

ar fi generarea de rapoarte complexe, posi-

corectă a rezultatelor obţinute cu aceste

OLAP).

bilitatea unor interogări de date obţinute pe

instrumente, compania poate ajunge la

Dinamica pieţei de soluţii de BI poate fi

moment, realizarea de grafice, de analize

schimbări spectaculoase cu un impact pu-

observată în cele două grafice care reflectă

şi grafice financiare, toate aceste instru-

ternic asupra business-ului.

efectele consolidării aplicaţiilor cât şi

mente permit utilizatorilor analiza datelor

Înainte de a alege o anumită soluţie de

măsura în care acestea devin tot mai con-

stocate pentru a înţelege ce s-a întâmplat.

la un anumit vendor, compania trebuie să

trolate de marii vendori de soluţii: Oracle/

Intrumentele de BI permit analiza rezul-

analizeze care sunt funcţionalităţile cele

Hyperion, SAP/Business Objects, Microsoft

tatelor deja obţinute pentru a putea lua

mai importante pentru business-ul său şi la

şi IBM/Cognos/Applix. Dacă la sfârşitul lui

decizii în vederea îmbunătăţirii situaţiei

ce nivel îşi doreşte să implementeze această

2006, Microsoft, Oracle şi SAP erau princi-

viitoare. În acest segment denumit generic

soluţie în companie. Segmente diferite de

palii jucători de pe piaţă oferind soluţii care

Information Delivery, noile soluţii de BI

utilizatori vor avea nevoie de module dife-

se dezvoltau foarte rapid, ei totuşi contro-

includ modulul de raportare a datelor în

rite de Business Intelligence, de la rapoarte

lau doar o pătrime din piaţă. După 2007,

timp real – Business Activity Monitoring

statice până la aplicaţii analitice sofisticate.

marii vendori ajung să controleze două treimi din piaţă (65%) căpătând o mai mare putere şi devenind mult mai importanţi. Se prognozează că piaţa îşi va continua creşterea cel puţin în următorii patru ani cu un procent anual de circa 5,6%, după cum apare în studiul Gartner. Marii furnizori vor continua să domine piaţa ocupând două treimi din aceasta. Astfel, se recomandă alegerea unei soluţii care să respecte standardele pieţei şi să fie caracterizată în principal prin abilitatea de a evolua în special în domeniul scalabilităţii, a simplificării modului de

5 2 mld 5,2 ld dde ddolari l i (î(în lilicenţe ţ şii mentenanţă) t ţă) - CCota t dde piaţă i ţă pe vendori d i bbazată tă pe veniturile it il ttotale tl din software în 2007 - momentul consolidării pieţei

lucru şi prin oferirea de funcţionalităţi cât mai avansate. Piaţa acestor soluţii va continua să se

(BAM). Segmentul de Information Delivery

2007 – Punct de referinţă pentru BI

consolideze ceea ce va duce la schimbări

reprezintă componenta de bază a oricărui

Anul 2007 este considerat un an de

şi în rândul comportamentului clienţilor.

Business Intelligence. O altă componentă a

referinţă în evoluţia soluţiilor de Business

Pentru a micşora acest risc, se recomandă

acestor soluţii se referă la aspectul analitic,

Intelligence. Astfel Microsoft a anunţat

negocierea punct cu punct a fiecărui up-

prin care se cautã răspuns la întrebări de

soluţia sa PerformancePoint, Oracle a

grade funcţional pentru a avea un produs

tipul: De ce s-a întâmplat aşa în trecut? Ce

cumpărat Hyperion, SAP a cumpărat Busi-

care include cele mai noi funcţionalităţi de

se va întâmpla în viitor?

ness Objects care încorporase în ea soluţiile

pe piaţă.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

40 D O S A R

–

B U S I N E S S

I N T E L L I G E N C E

Profil de utilizator BI acă până nu demult soluţiile BI erau

o analiză comportamentală a pieţei, depar-

de retail) care procesează un volum mare de

considerate un lux datorită preţului

tamentul financiar – pentru analiza date-

date şi utilizează rapoarte de marketing re-

acestora, acum piaţa este mai recep-

lor şi statistici financiare etc. Cantitatea de

alizate cu instrumente de tip Data Mining”.

tivă trecând de la implementarea

date colectată zilnic de companii este, dacă

Mihai Vâlcea –

unui sistem de bază ERP către aplicaţii

o putem numi aşa, un ocean de informaţie

Solution Development

specifice CRM şi funcţionalităţi avansate

neexploatat corect.

Manager Microsoft

oferite de BI pentru controlul şi optimiza-

De aici nevoia de a veni în ajutorul fac-

rea performanţelor proprii. Prezentăm mai

torului uman, evident depăşit de canti-

„Sistemul de BI

jos profilul tipic al utilizatorului de BI din

tatea masivă de informaţie, cu sisteme

este

România în viziunea câtorva reprezentanþi

operaţionale informatizate a activităţilor

de ERP-ul gazdă

ai furnizorilor din domeniu:

critice. De aici nevoia pentru o soluţie

S&T România

Dynamics NAV:

şi,

dependent automat,

ERP sau o aplicaţie CRM. Dar Business

acurateţea cu care este întreţinut. Aşadar, o

Intelligence nu reprezintă doar un set de

soluţie de BI funcţională poate fi considerată

Nicoleta Chivu,

rapoarte generate într-un tabel, înglobând

«un premiu» acordat unui sistem ERP

Business Applications

tranzacţiile şi operaţiunile unei companii.

implementat cu succes şi exploatat cu efi-

Sales Representative:

Acesta este rolul sistemelor operaţionale.

cienţă, iar realizarea acesteia ar trebui să se

„Profilul tipic al

Business

toate

facă atunci când sistemul ERP este matur

utilizatorului de

aceste date în informaţie. Informaţie care

şi capabil să ofere informaţii vitale în afara

BI din România

va genera analize complexe, fără ca această

rapoartelor clasice”.

este reprezentat

activitate să necesite timp şi personal spe-

companiile

cializat. Conceptul în sine presupune mai

medii şi mari care au o concurenţă reală

multe activităţi precum procesare analitică,

Silviu Teodoru,

pe piață (bănci, companii de producţie şi

interogare, data mining şi raportare.

Technology Senior Sales

Intelligence

transformă

ORACLE

distribuţie din sectorul FMCG, companii

Pe măsură ce compania realizează ne-

de asigurări etc.) şi sunt interesate să

voia unei analize a presiunii concurenţei,

„Din

afle care este cel mai bun produs de pe

va realiza deasemenea nevoia unei ana-

afacerii, multe or-

piaţă, care este cel mai profitabil client,

lize a profitabilităţii departamentelor, a

ganizaţii se con-

care sunt tendinţele în comportamentul de

calcului indicatorilor de performanţă, a

fruntă cu una sau

cumpărare al clienţilor şi ce noi produse ar

analizelor demografice şi financiare - toate

mai multe din ur-

trebui să lanseze pentru a satisface cererea

funcţionalităţile oferite de soluţia de Busi-

mătoarele probleme care necesită adopta-

în schimbare. Alături de competitivitate, la

ness Intelligence. Sau, cum ne place nouă

Consultant: perspectiva

tor soluţii mai contribuie necesitatea de a

rea unei soluţii de BI: să spunem clienţilor cărora le oferim soluţia Existenţa datelor, dar lipsa cunoştinţelor; Business Strategy - «Do your BUSINESS Lipsa imaginii de ansamblu;

optimiza procesele şi îmbunătăţi deciziile,

using our INTELLIGENCE»”.

adoptarea şi amortizarea investiţiei aces-

Acţionarea cu întârziere; Lipsa unei soluţii unitare.

volumul mare de date acumulate în sistemele operaţionale, precum şi standardele

AGER Solutions

În lipsa unei soluţii de BI, angajaţii recurg

europene şi internaţionale impuse di-

Valentin Rozescu –

la a exporta datele din diferite aplicaţii în

verselor industrii”.

Program Manager

fişiere sau o bază de date locală, unde le vor

Profit – think business

combina, analiza şi vor crea rapoarte pe care

ahead:

ulterior le vor prezenta managementului, iar

Singular Logic: Roxana Mangiru,

„Companiile

acest flux se va repeta de fiecare dată când

Marketing Manager:

multe documente

factorii de decizie doresc o situaţie de rapor-

„La prima vedere,

şi cu organigramă

tare. Acest proces este însă consumator de

o soluţie de BI se

pe mai multe de-

timp, predispus erorilor, limitat la intervale

adresează ierar-

partamente sunt primele pe care le avem în

periodice, iar informaţia astfel obţinută nu

hiei

decizionale

vedere. În general, aceste companii trebuie

este oportună, consistentă şi de încredere,

de top a unei

să raporteze către un comitet director care

astfel încât această abordare nu poate con-

companii – CEO,

are nevoie de diverse combinări între

stitui calea pentru o organizaţie de succes.

preşedinte, însă utilizarea sa nu trebuie

rapoarte şi de o dinamică mare în ceea ce

Organizaţiile care se confruntă cu oricare

să se limiteze la un singur departament al

priveşte utilizarea informaţiei, în timpul

dintre aceste probleme le pot rezolva prin

companiei. Fiecare departament poate uti-

dezbaterilor din şedinţe. O altă categorie

adoptarea unei soluţii de BI care va conduce

liza resursele unei astfel de soluţii: depar-

sunt companiile cu o răspândire mare în

în final la obţinerea unui avantaj pe piaţă

tamentele de marketing şi vânzări - pentru

piaţă (mai multe birouri, cum ar fi lanţurile

faţă de competitori”.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

41 O

Faceţi clădiri deştepte!

rice problemă de rețea ai avea, echipamente pentru a o rezolva găsești. Mai scump sau mai ieftin ai să găsești. Nu contează că ai relocat un birou întreg sau că ai închiriat un sediu nou și ai nevoie de dez-

voltarea infrastructurii. Ai și unde să întrebi și cu cine să

Cristian Lăcraru

rezolvi. Bani să fie până la urmă. Dar din punct de vedere tehnic soluţii există.

sau chiar mai mulţi productori pe acelaşi tip de echipament.

În cele mai multe cazuri rețeaua e înțeleasă ca o întindere

E alegerea ta. Dar nu le ai legate una de alta. Şi dacã un

de cabluri sau echipamente, asta ca să poți avea net, secu-

soft poate fi instalat pe sisteme de reţea diferite, fabricate

ritate și acces la documente și mail. Cam la asta se rezumă

de producători diferiţi, ai un început. Dar mai e nevoie ca

ideea de rețea de cele mai multe ori. Am văzut luna trecută

şi cei de la Samsung, LG, Philips sau alte nume pe care le

la Barcelona, la Cisco Networkers 2009 o nouă idee, mult

ai în clădire, să colaboreze şi ei la realizarea unui astfel de

mai interesantă și de luat în seamă dar şi foarte complicat

sistem. Culmea e că nu e complicat deloc din punct de ve-

de pus în practică. Poate imposibil chiar, sau posibil doar

dere tehnic. Sau aproape deloc. Lucrurile sunt înţelese bine

dacă o faci fără să îţi dai seama. La fel ca atunci când citești

şi chiar testate. Am văzut şi m-am jucat cu un astfel de

o carte de logică... totul pare logic și simplu. Doar că nu te-ai

sistem. Dar totul se rezumă la colaborare. Cum ar fi dacă un

gândit până acum la asta. Dar e logic și simplu. Nu simplu

calculator ar lua starea vremii de pe net, ar corela rezultatele

de aplicat, ci simplu de înțeles.

cu un senzor exterior şi ar face în plus toate aceste lucruri:

Degeaba îţi creezi cele mai bune echipamente de reţea şi gândeşti protocoale extraordinare. Toate astea vor funcţiona pentru tine şi încă alţi câţiva.

modifică transparenţa geamurilor, modifică temperatura şi lumina ambiantă, setează sistemele de aer condiţionat şi alege sursa de energie (fosil, hidro, solar etc.) doar pentru a-ţi reduce cu mult consumul global pe clădire. Poate fi vorba de procente cu două cifre. Astfel toată lumea are un mediu de lucru bine definit şi sănătos, fără a interveni manual asupra niciunui factor mai sus enumerat. Comunicare şi colaborare. Dar ai mai fi ceva. Ceva care

Cum arată și ce înseamnă o rețea adevărată? Asta e o

se numeşte înţelegere. Astfel de sisteme nu sunt complicate

etapă pe care lumea de abia acum o dezvotă, dar care a mai

dar este nevoie să vezi cum funcţionează pentru a înţelege

avut câţiva paşi importanţi. Am avut şi ideea de „reţeaua

pe deplin şi pentru a lua decizii de utilizare. Dacă acum aş

reţelelor”. Acum se vorbeşte despre reţeaua comună. Adică

avea o clădire de birouri în proiect, neapărat mi-aş rezerva

despre cooperare şi multă comunicare, compatibilitate.

câteva zile de discuţii şi calcule. Investiţie, recuperare mai

Degeaba îţi creezi cele mai bune echipamente de reţea şi

bună, responsabilitate şi actualitate tehnologică. Te-ai simţi

gândeşti protocoale extraordinare. Toate astea vor funcţiona

bine pe toate planurile. Plus că pentru o vreme ai fi printre

pentru tine şi încă alţi câţiva. Nu poţi acoperi toată piaţa

singurii ce deţin clădiri deştepte care se adaptează singure la

indiferent cât de mare crezi că eşti. Dezvoltarea unor stan-

condiţiile create. Poţi să te mai gândeşti şi la cât de uşor s-ar

darde în paralel nu duce la lucruri bune nici măcar pe termen

face depanările, pentru că de data aceasta cunoşti şi con-

mediu. Pentru că te extinzi şi ai nevoie de toată lumea, nu

trolezi bine firele, senzorii şi undele care aleargă prin pereţii

doar de câţiva, pe care îi poţi face să te înţeleagă.

clădirii. Indiferent de cum mai merg lucrurile, investiţia în

Am văzut o demonstraţie la Barcelona despre cum poţi controla întreaga clădire de birouri din punct de vedere teh-

tehnologie mixată cu cooperare duce fără discuţie la succes. Doar să te prinzi la timp şi să şi faci ceva.

nic şi electric. Nu contează că vorbeşti de carduri de acces,

Mi-a plăcut demonstraţia de la Barcelona. Deşi e evident

calculatoare, instalaţii de aer condiţionat sau simple lămpi

că aşa trebuie procedat, sunt foarte curios să văd gradul de

de birou. Totul poate fi conectat la o singură reţea şi la un

deschidere la cooperare din partea tuturor celor care ar putea

singur soft. Cu o condiţie, ca toată lumea să colaboreze.

fi implicaţi. Poate nu vor avea de ales.

Adică poţi avea echipamente de reţea Cisco, monitoare de la Samsung, becuri de la Philips şi aer condiţionat de la LG www.ittrends.ro

cristian.lacraru@agora.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

42 O

Eficienţă prin comunicaţii reşterea eficienţei prin folosirea optimă a comunicaţiilor a

Exemple în acest sens au fost date de diverse companii încă de

constituit tema generală a celei de-a doua mese rotunde

la mijlocul anului trecut, când criza economică părea încă departe

organizate de revista IT Trends. Comunicaţiile în ansam-

de România. De la renunţarea la deplasări cu scopul întâlnirilor

blul lor sunt deja motorul principal de inovaţie tehnologică

de afaceri şi înlocuirea lor prin sisteme de tele şi video conferinţă,

pe scara largă a societăţii, iar companiile nu pot face excepţie de

şi până la folosirea mai intensă a accesului de la distanţă pentru

la această tendinţă. Diverse studii efectuate în ultimii ani arată că

eliminarea cheltuielilor cu transportul angajaţilor, soluţiile mo-

prin comunicaţii adecvate sau, dimpotrivă, mai puţin fericit alese,

derne de comunicaţii par să ofere cu adevărat răspunsuri eficiente

companiile pot cîştiga, prin economii semnificative aduse bugetu-

la problemele de optimizare a bugetelor. Cu o singură condiţie:

lui de cheltuieli, sau, din contră, pot pierde bani în măsură sufi-

Existenţa unei infrastructuri adecvate. Este România pregătită

cient de mare încât starea lor financiară să fie serios perturbată.

pentru folosirea unor astfel de soluţii? Din păcate, răspunsul pare

Iar într-o perioadă de criză, astfel de perturbări se pot dovedi ex-

a fi, încă, da şi nu. Chiar dacă nu excelează, infrastructura există.

trem de grave, uneori, din nefericire, fatale chiar.

Problema continuă să rezide însă în mentalităţi, mai ales din punct

Este şi motivul pentru care la o astfel de masă rotundă, cu o

de vedere al celor responsabili de destinele companiilor. Aceasta

tematică relativ generală, au fost prezenţi toţi actorii implicaţi în

este, de altfel, una din concluziile majore desprinse în urma aces-

domeniu, de la producători de echipamente de comunicaţii, la in-

tei mese rotunde. Pentru alte concluzii, vă invităm să parcurgeţi

tegratori de sisteme şi operatori telecom. Ideea de la care s-a plecat

materialul care urmează.

a fost foarte simplă: Cum îşi pot companiile eficientiza activitatea

Bogdan Marchidanu

prin utilizarea mai judicioasă a comunicaţiilor interne şi externe?

Masa rotundã poate fi cititã integral pe www.ittrends.ro

Invitaţi: Sorin Baltag – Director General, GENESYS SYSTEMS RO Lucian Bâlă – Sales Director, INES GROUP Octavian Dicu – Director executiv, GSCorp Good Spirit Daniel Durigo – General Manager Global Services Division, The Commercial Corporate Group - Business Segment, ROMTELECOM Felix Enescu – Exp Executive Partner, GARTNER Bogdan Mihalcea – Country Sales Manager, D-LINK Sorin Pârlog – Pre-Sales & Solutions Manager, OMNILOGIC www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

43 M

Bogdan Marchidanu: Cum se poziţio-

categoric există presiunea în reducerea

nează comunicaţiile faţă de infrastructura

preţului unitar. Mi se pare că s-a pornit

IT din perspectiva eficientizării în afaceri?

cumva pe dos legat de faptul că s-a vorbit

Daniel Durigo: Romtelecom încă de anul

de filtrarea de URL-uri supraveghere şi aşa

trecut din septembrie a dezvoltat un produs

mai departe. Aproape de fiecare dată când

numit BlueBox care oferă exact ce spuneţi

încercăm să rezolvăm tehnologic o problemă

dumneavoastră precum şi filtrare a acestui

umană sau managerială soluţiile dau în cel

trafic către site-uri de divertisment şi aşa

mai bun caz rezultate mixte. Aş spune că

mai departe. Este un produs pentru firmele

înainte de a aplica o soluţie tehnologică,

mici şi mijlocii, astfel încât să crească efi-

trebuie rezolvate problemele de organizare.

cienţa firmei prin această filtrare a traficu-

Aş spune brutal că, dacă oamenii au timp

lui angajaţilor firmei. E vorba de nişte cutii

să se dea pe ProSport înseamnă că nu au

CISCO „managed” care, practic, le putem accesa remote în funcţie de nevoile clientului

încărcare, că nu sunt controlaţi, că nu li se

Sorin Baltag

dau task-uri şi aşa mai departe. Dacă ar

pentru a filtra anumite URL-uri sau port-uri

avea încărcare nu ar mai avea timp pentru

din reţeaua clientului. Credem că am fost

atunci încearcă să scadă de unde se poate. Ar

aşa ceva. Răspunsul la întrebarea ta era: în-

primii care au intrat pe piaţă cu un astfel de

fi un nivel operaţional, acolo e vorba efectiv

totdeauna vor încerca să minimizeze costul

produs standard. Totodată, suntem primii

de organizarea companiei, de modul în care

unitar prin renegociere.

operatori din România care pentru segmen-

ea îşi gestionează sucursalele, oamenii care

tul business oferă la pachet cu conectivitate

sunt mobili, cei care nu sunt mobili, deci să

soluţii antivirus complete.

facă o reorganizare a proceselor astfel încât

Daniel Durigo: Prin soluţii diverse. Nor-

Bogdan Marchidanu: Dar cum simte

să vadă dacă e nevoie să consume atât de

mal că şi noi avem presiunea asta şi că

Romtelecom atitudinea faţă de comunicaţii

mult în comunicaţii, dacă poate să facă ceva

trebuie să fim din ce în ce mai flexibili într-o

a companiilor într-o astfel de perioadă?

mai eficient.

astfel de perioadă.

Bogdan Marchidanu: Şi cum răspund operatorii la aşa ceva?

Daniel Durigo: Normal că se modifică

Şi în final vine nivelul tehnologic unde,

Octavian Dicu: Sunt de acord cu acest

pentru că o să vină o perioadă de criză, dar

evident, sunt soluţii multiple. Dar la toate

punct de vedere că mai mult ar trebui să ne

noi estimăm o scădere a creşterii nevoilor

cred că un lucru este comun, reducerea de

concetrăm pe eficientizarea comunicaţiilor

clienţilor, nicidecum o recesiune. Noi suntem

costuri şi chiar se pune problema reducerii

decât pe îngrădirea lor. Poate în acest sens

fericiţi pentru piaţa de telecomunicaţii faţă

costului de ownership şi calcularea oricărei

companiile ar trebui să se focuseze pe acest

de alte industrii cum ar fi auto sau imobiliar.

punct de vedere. Eficientizarea presupune

S-ar putea să fie prematur să discutăm în

mobilitate şi am putea să ne gândim la o

perioada actuală despre o recesiune pe piaţa

soluţie de remote office în care angajaţii nu

telecomunicaţiilor.

sunt legaţi de un birou în aceea companie

Bogdan Marchidanu: Scăderea creşterii

şi angajatul ar putea să îşi execute sarcinile

este motivată de ce anume?

şi îndatoririle de acasă sau din orice alt loc

Daniel Durigo: Este motivată, bineînţeles,

şi astfel nu ar mai fi îngrădit de reguli şi de

de scăderea costurilor. Deci toţi clienţii au

proceduri, mai mult ar trebui să fie „con-

început să îşi reducă costurile...

strâns” de opţiunea lui.

Sorin Baltag: Aici pot să ajut eu pentru

Sorin Baltag: Normal, în conjuncţie cu

că suntem şi client Romtelecom şi ştim că o

angajatorul...

prioritate pentru orice companie este acum să îşi reducă bugetul la nivelul cheltuielilor operaţionale şi aici intră şi partea de telecom

Bogdan Marchidanu: Bun, angajatul e clar că are nişte avantaje, cum îl convingeţi

Lucian Bâlă

pe angajator că aceste avantaje îi reduc to-

şi este o constrângere pe care o observăm

tal cost of ownership?

la toţi. Se încearcă obţinerea de mai mult

investiţii pentru amortizare cât mai rapidă.

Lucian Bâlă: Pãi dacă voi aţi avea biroul

de la operator cu aceeaşi sumă sau chiar

Eu vedeam structurată această discuţie pe

nu total aici, aţi reduce cheltuielile, chirie,

să-şi reducă banda sau nivelul de apeluri

cele trei niveluri, bineînţeles, cu accentul

angarele şi aşa mai departe şi oamenii ar

în reţeaua fixă pentru a se încadra în acest

pus pe ceea ce ne interesează pe noi, adică

presta de acasă cu un remote office. Depinde

buget. Şi se pare că ajută şi disponibilizările

pe tehnologie.

foarte mult de natura business-ului, dacă ai

pentru că scade numărul de oameni care

Bogdan Marchidanu: Eu aş vedea aici

nevoie să îi strângi pe toţi angajaţii la un loc.

consumă bandă din păcate. Dacă discutăm

un paradox, pe care poate mi-l explicaţi

Sunt o grămadă de call center-uri care îţi ţin

de tehnologii, sigur, fiecare dintre noi are

dumneavoastră, adică într-o astfel de pe-

oamenii acasă şi le forward-ează telefoanele

câte o soluţie pe care poate să o propună şi

rioadă companiile ar trebui să investească

către casă.

eu vedeam puţin structurat pe 3 niveluri.

în comunicaţie în loc să taie bugete.

Sorin Baltag: Şi venind pe domeniul ăsta,

Un nivel al bugetelor, deci presiunea depar-

Felix Enescu: Firmele nu ţin neapărat

nu pot să mă abţin să nu spun de soluţiile

tamentelor financiare care trebuie să aibă

să reducă cantitatea de unităţi cumpărate,

Citrix care permit accesul remote al unui uti-

un cashflow decent în această perioadă şi

minute, megabiţi şi aşa mai departe, dar

lizator în reţelele de arie largă de pe orice

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

44 M

tip de terminal, poate să fie şi telefon mobil,

anumite decizi atunci când angajatul depă-

poate să fie şi calculatorul de acasă, poate să

şeşte o anumită limită.

fie inclusiv un 486, pentru că Citrix nu ţine

Felix Enescu: O singură observaţie apro-

cont de hardware sau de sistemul de operare

pos de termenul „discret”. Discret nu înseam-

şi el poate accesa toate aplicaţiile de pe serve-

nă fără ca angajatul să ştie. Sunt nişte preve-

rele companiei şi cel mai important aspect

deri pe care probabil le cunoaştem cu toţii,

este că totul se întâmplă folosind o bandă

dar e bine să fie menţionate. Oamenii trebuie

foarte îngustă. Adică cu maxim 25KB/s se

să îşi dea acordul, trebuie să semneze nişte

poate obţine acces la toată aplicaţia şi de-

hârtii în sensul ăsta. În niciun caz o firmă

spre asta, cum se spunea, e vorba în cazul

nu poate face acest lucru fără a-şi informa

utilizatorilor din call center. Pe lângă acest

angajaţii şi fără ca ei să-şi dea acordul.

aspect, ar trebui şi privit timpul pierdut în traficul nostru înebunitor. Octavian Dicu: Soluţii ar fi, eu mã refe-

Octavian Dicu: Aceste proceduri diferă de la companii la companii. Unele permit

Octavian Dicu

comunicaţia prin messenger de exemplu,

ream în principal la mobilitate. Cum este şi

altele nu. Sau poate diferi chiar de la ţară

soluţia de la Aruba Networks, practic avem

se pune dacă această activitate afectează în

la ţară. În Dubai, de exemplu, se blochează

un headquarter unde avem un nor wireless

mod negativ. E clar că nivelul operaţional

voice over ip de la nivel de telecom. Plus că

iar soluţia de remote acces este dată de un

trebuie să fie ajutat cumva de nivelul teh-

se blochează toate site-urile pornografice

remote access point în care orice angajat, fie

nologic prin anumite instrumente. Evident

sau chiar politice

acasă, fie în deplasare, va avea acces la reţea

că toţi managerii încearcă să îşi controleze

Bogdan Marchidanu: Este o chestiune

printr-un canal VPN encriptat către head-

angajaţii, însă modul în care o fac creează

potrivită pentru România, având în vedere

quarter. Şi în plus va avea şi acces pe voce,

apetitul de comunicare al românilor?

deci nu va fi nevoit să folosească reţeaua de

Bogdan Mihalcea: Un nivel de libertate

telefonie din ţara respectivă.

trebuie să existe, dar nu trebuie depăşită

Bogdan Marchidanu: Vorbim de ati-

limita. Iar soluţiile tehnologice există pentru

tudinea managerilor faţă de investiţii. Nu

a putea controla accesul utilizatorului. Eu

ajungem într-un impas extrem de greu de

vorbesc din prisma vendorului, pentru că

surmontat?

acolo se strâng toate firele şi de acolo poate

Octavian Dicu: Aici cred că este vorba

fi limitat accesul

mai mult de management. Eu nu mă refe-

Bogdan Marchidanu: Tocmai că vorbiţi

ream la constrângere din punct de vedere al

din punct de vedere al vendorului, care ar

managementului ci de oferire a altor opor-

fi metricile pe care le oferiţi unui manager

tunităţi pentru angajat

pentru a putea investi?

Bogdan Marchidanu: De acord, dar până la urmă cel care ia decizia de investiţie

Bogdan Mihalcea: Uzual se aplică metrici

Daniel Durigo

de genul: utilizatorul respectiv poate accesa

nu este angajatul.

între orele de lucru respectivele site-uri. De

Sorin Baltag: Managerul trebuie să fie cel

acel confort sau disconfort şi tocmai de

obicei nu am primit reguli foarte restrictive

ce gândeşte această soluţie şi să obţină un

aia noi, ca şi vendor, oferim diverse soluţii

de la clienţii noştri tocmai pentru că nu poţi

beneficiu din treaba asta, evident. Nu anga-

pentru a monitoriza activitatea angajaţilor.

să îngrădeşti „pe faţă” chiar aşa. Dar în mod

jatul vine să propună: „aş vrea să lucrez de

Evident, acest lucru trebuie să se întâmple

sigur ni s-a cerut să se ştie foarte clar ce s-a

acasă”. Deci ţine de companie. Ca şi moni-

cât mai discret pentru a nu creea disconfort.

întâmplat, adică managerul să poată vedea

torizarea accesului la diferite site-uri. Există

Acest lucru îi permite managerului să ia

dacă doreşte un raport despre activitatea

studii ale companiilor ce au limitat accesul

respectivului angajat.

la anumite site-uri şi ale companiilor ce nu

Felix Enescu: Lucruri pe care le-am văzut

au limitat accesul. Şi rezultatul este un fel de

folosite cu succes sunt rapoarte uneori pu-

balans între eficienţă şi frustrare. Şi angajaţii

blice de tipul top 5 care au stat cel mai mult

frustraţi produc mai puţin. Deci, aici nu aş

pe non-business sites. Sau cei care au făcut

merge până la capăt cu ideea aceasta. Evi-

cel mai mare trafic. Este incredibil de efi-

dent, trebuie oprit accesul aplicaţiilor de tip

cient. Dacă oamenii se ştiu monitorizaţi, îşi

torrent sau cele ce încarcă reţeaua companiei.

schimbă comportamentul şi până la urmă

Dar faptul că accesează din când în când un

tind să uite. Dar în momentul în care aceste

site pe care vrea să găsească o informaţie sau

topuri se publică, îşi readuc aminte şi se

o reţea socială, este un lucru normal.

autocorectează.

Bogdan Mihalcea: Din păcate, e o

Sorin Baltag: Ce aş vrea să mai adaug

problemă a managerilor din ziua de astăzi.

aici, pentru că acum ne concentrăm foarte

Angajaţii sunt oameni şi mai trebuie să se

mult pe accesul la internet. Făcând aşa o

Felix Enescu

mai relaxeze şi ei din când în când. Problema

analiză, ne uităm la costuri şi vedem că cele www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

45 M

mai multe costuri vin din zona de voce, atât

exact pe partea de comunicaţii. Deci tot ce

partea fixă cât şi partea GSM. Deci, nu pot

se lucrează acolo, se lucrează pe serverele

spune că pe noi ne afectează foarte mult

deja existente.

partea de date. Şi sunt foarte multe com-

Romulus Maier: Romtelecom nu vede o

panii care cheltuiesc foarte mult pe partea

scădere, ci vede o scădere a creşterii. Întreb

de voce, chiar mai mult decât pe internet.

celelalte companii cum văd 2009?

Şi problema se pune asupra mutării a unei

Sorin Pârlog: Depinde foarte mult de

părţi cât mai mari din voce pe cea de date.

segment. Ne adresăm în principal în zona

Bogdan Marchidanu: Care ar fi totuşi

de enterprise, telecom, public unde ştiţi şi

pragul de rentabilitate pentru adoptarea

dumneavoastră că sunt foarte multe pro-

unei soluţii voice over internet în com-

iecte care au fost îngheţate şi nu numai şi

panii?

pe câteva dintre ele le-am câştigat împreună

Felix Enescu: Hai să răspund eu foarte pe scurt, din fosta mea experienţă ca şi

Bogdan Mihalcea

client. Dacă discutăm de o companie care

cu Romtelecom. Pe zona de enterprise, în special banking, am observat că sunt foarte multe intenţii şi în majoritatea cazurilor bu-

are o infrastructură existentă, este practic

Sorin Baltag: Noi am avut, spre exemplu,

getele nu au suferit modificări foarte mari,

imposibil să justifice înlocuirea infrastruc-

depozitul nostru în Dimitrie Pompei, Pipera

însă clienţii încearcă să testeze înainte de

turii de telefonie internă existentă strict

şi l-am mutat în afara Bucureştiului pe A1

a alege o soluţie, ceea ce în trecut nu se

din considerente de costuri. În momentul

şi am avut la început foarte mari presiuni

întâmpla.

în care discutăm de o locaţie nouă sau de

din partea reseller-ilor care pierdeau prea

Lucian Bâlã: Cred că una din chestiile

o infrastructură nouă, merită aproape 100%

mult timp până acolo. Aşa am luat decizia

care nu ni se întâmplă numai nouă este să

pentru că preţurile încep să devină cam

constatăm scăderea disciplinei financiare,

aceleaşi la telefonia clasică versus o centrală

indiferent sub ce pretexte, termenele de

IP care este capabilă de toate facilităţile. În

plată şi ritmicitatea plăţilor se deteriorează.

momentul în care clientul are astfel de cen-

Sorin Baltag: Va trebui să vorbesc des-

trale, i se deschid nenumărate posibilităţi.

pre ambele companii din grup pentru că

Poate să îşi facă mult mai uşor interconectări

sunt două direcţii complet diferite şi le-am

directe cu operatorii.

luat în calcul. În activitatea de distribuţie, e

Bogdan Mihalcea: Eu aş putea da un

clar că am luat în calcul scăderea puternică

simplu exemplu, un client mai mare de al

a zonei de retail şi încercăm să compensăm

meu. Tot aşa, era vorba de locaţii noi şi se

prin zona SMP, să zicem, deci resell-erii

punea problema „să montăm o centrală

care vând către companiile mici şi mijlocii

IP performantă sau nu”. Şi una din datele

bazate şi ele pe diverse investiţii pe care le

problemei este, evident, existenţa angajaţilor mobili. Şi s-a făcut o comparaţie între costul

fac sau fonduri structurale. Deci e posibil ca

Sorin Pârlog

în distribuţie multe companii să înregistreze

cetralei care se ridică la 40000 euro plus

o scădere. Noi încercăm să ne menţinem la

terminale plus instalare sau un abonament

să facem noi toate livrările în Bucureşti. Dar

acelaşi buget ca anul trecut. Iar în partea

de la un operator mobil care oferea foarte

dacă am pune echipa de vânzări ar fi dezas-

de soluţii, acolo unde mergem mai mult pe

avantajos convorbirea între angajaţii care

tru pentru că angajaţi vor acces la metrou,

servicii, am observat că deocamdată aceste

erau şi mobili şi s-a ajuns la concluzia că e

să aibă locuri de întâlnire aproape. Deci, ne

bugete de servicii ale companiilor mari şi

mult mai avantajos un operator mobil.

putem gândi la fabrici pe care să le punem

medii cu care lucrăm se păstrează. Deci cre-

Bogdan Marchidanu: Ar fi o soluţie

în afara Bucureştiului, sau depozite, dar de-

dem că nu vom fi atât de afectaţi pe partea

adoptarea de soluţii mixte. Ca furnizori,

partamentele de servicii sunt aproape impo-

de servicii. Sigur, va scădea distribuţia de

ca vendori poate în colaborare cu operato-

sibil de mutat în afară.

PC-uri, notebook-uri, dar va creşte segmen-

rii, cum îi ajutaţi pe aceşti clienţi ca să îşi satisfacă această nevoie? Sorin Pârlog: Multe companii oferă noţi-

Bogdan Marchidanu: Cu cât v-au crescut costurile ca vendor în urma acestei măsuri faţă de cum era înainte?

tul de virtualizare, de storage şi în mod sigur acolo se vor face investiţii. Bogdan Marchidanu: Aţi simţit deja,

unea de managed services. Şi companiile

Sorin Baltag: Dacă ne referim strict la

ca vendori, la clienţi accesarea acestor

beneficiare nu sunt nevoite să îşi achizi-

partea de logistică, depozitul actual este

fonduri structurale în comunicaţii sau în

ţioneze propriile calculatoare, propriile ser-

mult mai mare şi chiria este şi ea mai mare.

infrastructură IT?

vere sau echipamente de comunicaţii. Şi

Deciza a fost naturală, pentru că, în primul

Daniel Durigo: Din păcate, au venit fon-

când se duce într-o nouă locaţie ia de la un

rând, nu mai era loc şi în al doilea rând nu

durile la noi în piaţă şi nu e nimeni edu-

integrator toată partea de infrastructură,

mai aveam acces cu camioanu sau tiruri

cat. Deci asta a fost experiena noastră pe

partea de operare este făcută de integrator.

care să vină în zona noastră. Şi singurele

partea de fonduri. Ne dorim ca guvernul sau

Deci pur şi simplu la fiecare livrare a locaţiei

costuri suplimentare au venit datorită di-

organizaţiile abilitate să continue această

nu trebuie să schimbe sau să aducă un sur-

mensiunii depozitului pe care l-am amena-

campanie cu împingerea proiectelor către

plus de echipamente.

jat şi am încercat să minimizăm costurile

fonduri europene.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

46 S

Lenovo W700

tunci când vorbeşti de laptop-uri pentru aplicaţii grafice, imediat apare în scenă numele Apple. Sistemele produse de compania americană au fost alegerea firească pentru cei mai mulţi fotografi sau ingineri. De ceva vreme însă,

lucrurile au început să se schimbe. Au apărut pe piaţă notebookuri ce pot să satisfacă cerinţe din cele mai diverse, însă, parcă niciunul nu a spart tiparul. Lenovo a reuşit să facă acest lucru. A lansat la finele anului trecut W700, un adevărat monstru de 3,76kg. Cu siguranţă că Lenovo W700 nu este accesibil oricui. Preţul de achiziţie în configuraţie standard depăşeşte pragul de 30 3000$. Este adresat gra-

Stick-uri wireless

ie că ai un notebook cu placa Wireless defectă, fie că pur

şi simplu te-ai săturat ter-ul să pierzi semnalul cu router-ul aflat la mai puţin de cinci metri de tine, primele două produse de la Linksys ără doar şi poate. reprezintă o soluţie viabilă, fără Primul stick, USB300N, este un adaptor Wireless ce foloseşt foloseşte cea mai nouă tehnologie Wireless, draft n, 802.11n. Aşa că,

fic ficienilor profesionişti şi ing inginerilor ce proiectează

dacă îţi mai iei şi un router care să integreze această tehnologie

sch schiţe în programe CAD. As pentru că, notebookAsta

muţi la vecini pentru câteva seri. Dacă nu, este bine de precizat

ul integrează o tabletă dig digitală creată de WACOM.

nologiei, că draft n este compatibil cu versiunile anterioare, aşa

Din punct de vedere al desig sign-ului, notebook-ul nu atr atrage privirea, dar nici nu

mai vechi, Wireless G sau B.

are de ce, pentru că, este de ev evitat să faci foarte multe

asemenea echipament. Semnalul captat pe durata testelor a

dru drumuri cu el. Greutatea ma nu este deloc de nemare gli glijat, pragul de 4kg fiind

cea mai bună performanţă este recomandată folosirea aces-

de destul de aproape. Cât desp spre dimensiunile fizice, est aproape imposibil să îl este

posibil datorită prezenţei mai multor antene de captare a

aş aşezi pe măsuţa de la fast food. Probleme vei avea inclusiv în găs găsirea unei genţi de laptop. Plus că nu este indicat să foloseşti notebook-ul pe picioare, dacă lucrezi din pat. Aşa că, noţiunea de portabilitate este relativă. Totul trebuie privit prin prisma faptului că este până la urmă un desktop replacement, ce merită doar în cazuri excepţionale să îl iei cu tine la întâlniri. Tastele sunt clasice. Practic, dacă facem o comparaţie directă cu cele de pe un X31 de acum 4-5 ani nu vom găsi mari diferenţe. Să trecem acum la ecran. Lenovo nu ne-a obişnuit cu LCD-uri de 17”, dar era normal ca acest notebook să aibă un LCD ieşit

nu vei avea probleme legate de calitatea semnalului nici dacă te încă o dată, cu toate că a trecut ceva vreme de la lansarea tehcă nu vei avea niciun fel de probleme în conectarea la routere Cel de-al doilea produs, Linksys WUSB 100, este adresat utilizatorilor ce nu au buget foarte mare de investit într-un fost excelent, fiind de precizat faptul că, pentru a se obţine tui stick Wireless în corelare cu un router ce face parte din gama de produse rangePlus. Semnalul bun captat a fost semnalului.

Soluţie completă marca Linksys

ie că este vorba de supravegherea copiilor, fie a bunurilor, noua cameră

audio/video,

Wireless

WVC54GCA, de la Linksys se

descurcă de minune. Are integrat un

puţin din tipare. Astfel, cu o rezoluţie de 1920x1200, WUXGA,

server web ce permite conectarea la reţea,

şi o luminozitate de 400 cd/m2, pot spune că Lenovo va reuşi

fără să fie necesar un calculator, putând astfel fi poziţionată

destul de uşor să îşi creeze un nume şi pe acest segment de piaţă.

oriunde în casă. Singurul de care ai nevoie este un router care

Mai mult, există posibilitatea de a calibra monitorul, pentru a fi

să îţi partajeze Internetul. Conform producătorului, camera

sigur că ce vezi pe ecran vei vedea şi pe output. Gamutul de cu-

de supraveghere suportă protocoalele de securitate WEP-64,

loare acoperă 72% din spaţiul RGB. Puterea de lucru este datorată

WEP-128, WPA şi WPA2. Configurarea pentru fiecare dintre

procesorului Q9300, adică cel mai ieftin dintre quad core-uri. În

ele nu durează mai mult de 2-3 minute, fie că rulezi wizard-

aceste condiţii este extrem de greu să găseşti un program care

ul fie că accesezi meniul de configurare manuală. Setările de

să nu ruleze la capacitate maximă. Aşa cum ne puteam aştepta,

securitate sunt multiple, însă de departe cea mai interesantă

placa video este o nVidia Quadro FX 3700M, fiind nevoie de o ac-

este posibilitatea de a primi un email de atenţionare de oricâte

celerare 3D mare, nu de putere pentru jocuri, aceasta oferind nu

ori în raza de acţiune predefinită este detectată mişcare. Este

mai puţin de 1GB memorie GDDR3.

de precizat că nu este recomandat să folosiţi această camera în afara clădirilor. www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

47 S

Viitor rege al performanţei

oshiba a ţinut o demonstraţie

ar reuşi să includă şi un port TV-

în care subiectul principal a fost

out, pentru că până la urmă este

TG01, telefon pe care urmează

foarte utilă această caracteristică şi

să îl lanseze şi ce are la baza

din păcate cam ignorată de produ-

chipsetul SnapDragon de la Qual-

cătorii de telefoane. Folosind chip-

comm. Cu ocazia lansării Windows

set-ul Snapdragon ce rulează la

Mobile 6.1 din Londra, Toshiba a

1GHz, TG01 devine cel mai rapid (în

trezit curiozitatea tuturor cu TG01,

termeni de megaherzi) telefon din

ce are touchscreen-ul cu o diagonală

lume, făcându-l să ajungă pe locul

de 9,9mm. Toshiba TG01 este mai

2, cu tot cu cei 800MHz ai săi. Chip-

subţire decât iPhone 3G(12,3mm)

set-ul de la Qualcomm este bazat pe

9,5 ore

eja se pot face comenzi pe Internet pentru noul notebook Eee PC 1000HE de la Asus. Principalul avantaj pe care acesta

îl aduce faţă de versiunile precedente este o durată de viaţă a bateriei de până la 9,5 ore. Evident, această durată este teoretică. Pe lângă noua baterie, Asus a folosit şi cel mai nou procesor pentru nootbook-uri de la Intel. Bateria, despre care ziceam că ţine teoretic 9,5 ore, este una de 6 celule şi face parte din seria „Super Hybrid Engine”. Procesorul folosit este Intel Atom N280, ce are un consum de aproximativ 2,5W. Notebook-ul va veni echipat cu un ecran de 10”, 1 GB de memorie RAN şi un hard disk de 160GB. Partea bună este că

sau Touch HD(12mm), dar faţă de

o arhitectură ARM şi integrează atât

greutatea lui va rămâne mică, însă nu la fel

acestea două foloseşte un ecran

procesorul, cât şi cipul grafic plus

ca la modelele precedente. De data aceasta

touch similar cu cel al lui Blackberry

reţelistică 3G.

se ajunge la 1,45 Kg. Accesul la reţelele

Storm. Acest lucru ar putea stârni

Nu a fost făcut un anunţ oficial cu

wireless nu va fi limitat de nimic, deoarece

multe critici pe viitor, pentru că este

privire la data lansării, dar în mod

placa de reţea este capabilă să comunice

un tip de ecran inferior celui folosit

sigur va stârni interes mai ales pen-

atât cu access point-uri 802.11b/g cât şi

pentru iPhone. Printre alte carac-

tru partea multimedia.

802.11n. Sistemul de operare de care va fi

teristici se numără şi camera de 3,2 Megapixeli, HSDPA, WiFi şi Blue-

Pagini realizate de

tooth. Ar fi foarte util dacă Toshiba

Andrei Bunea şi Octavian Fulger

însoţit laptop-ul este Windows XP. e site-ul Asus este 399$ Preţul pe

Oak Cask Malbec 2006

Mai bun ca Maradona Trapiche, aflat în provincia Mendoza, Argentina, este un binecunoscut producător de vin şi cea mai duexportată marcă de vin a Argentinei. Încă de la început, din sec. al XIX-lea, a fost dedicat producerii de vinuri de o calitate superioară. Gama Trapiche Oak Cask este produsă din struguri provenind de la poalele Munţilor Anzi, unde combinaţia de altitudine şi soare produce fructe concentrate, aromate. Maturarea în baricuri de stejar adaugă fineţe, armonie şi complexitate. Soiul de struguri Malbec este un vin corpolent având o culoare intensă, prezintă arome de mure şi prune, combinate cu note afumate provenind din maturarea în stejar. Îl recomandăm cu carne la grătar, brânzeturi sau paste cu sosuri roşii.

www.ittrends.ro

Nr. 2 - Februarie 2009

Calendar Februarie Jo 26

Aprilie

Masă Rotundă - Soluţii pentru administrarea afacerilor

Martie Mi 04

3/2009

Mi 11

Backup & Restore

Ma 17

Constanţa (Constanţa + Tulcea)

Mi 18

4/2009

Jo 19

Galaţi (Galaţi + Brăila)

Mi 25

Unified Communications

Jo 26

Mi 01

5/2009

Mi 08

Business Intelligence/ Data Mining

Ma 14

Craiova (Dolj + Olt)

Mi 15

6/2009

Jo 16

Dr. Turnu-Severin (Mehedinţi + Gorj)

Jo 23

Virtualizare

Mi 29

7/2009

Masă Rotundă - Open Source: între gratuitate şi calitate

EDITORIALIŞTI:

Agora Media SA

Radu Crahmaliuc

Web: http//www.agora.ro rcrahmaliuc@yahoo.com

Str. Constantin Rãdulescu Motru nr. 13, et. 8, ap. 83, sector 4, Bucureºti 040361 sau CP 85-OP 44/042350 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 ittrends@agora.ro

REDACÞIA: Dan Iancu - editor-in-chief dan.iancu@agora.ro Bogdan Marchidanu – business editor bogdan.marchidanu@agora.ro Elena Andreea Liþã – senior editor elena.lita@agora.ro Cristian Faur – editor cristian.faur@agora.ro Monica Muscã – editor monica.musca@agora.ro Octavian Fulger – editor octavian.fulger@agora.ro Nicolae Bucur – tehnoredactor nicolae.bucur@agora.ro Marian Teodorescu – fotoreporter marian.teodorescu@agora.ro Elena Netea – web editor elena.netea@agora.ro Eugen Silişte – news editor eugen.siliste@agora.ro

Mircea Sârbu mircea.sarbu@intraweb.ro

Editor al publicaþiilor: „IT TRENDS” şi „Channel REPORT”

Cristian Lăcraru cristian.lacraru@agora.ro Constantin Teodorescu brailateo@gmail.com

Director GENERAL:

ABONAMENTE:

Director EXECUTIV: abonamente@agora.ro

Romulus Maier romulus.maier@agora.ro

Adrian Pop adrian.pop@agora.ro

PUBLICITATE: Mihai Bucuroiu

MARKETING: mihai.bucuroiu@agora.ro

Isabelle Bey

Daniel Dan

isabelle.bey@agora.ro daniel.dan@agora.ro

Costin Pecinginã

ADMINISTRAÞIE: costin.pecingina@agora.ro

Ingrid Maier ingrid.maier@agora.ro

ISSN: 2065 - 4766 Agora Media SA este membru al Biroului Român pentru Auditarea Tirajelor

CONTABILITATE: Ilona Pap ilona.pap@agora.ro

TIPAR: ARTPRINT

NOTÃ COPYRIGHT:

Str. Sulina 26, sector 4, Bucureşti Tel./Fax: 021-337.01.43 www.ittrends.ro