B U S I N E S S
Nr. 7 - Iulie 2011
I N
T H E
D I G I T A L
A G E
www.ittrends.ro
IN TERVIU RI
Eugen Preotu, Consilier MCSI
Pag. 16-17
Cristian Ivănuş, membru CIO Council
Pag. 9
Radu Enache Director General HP România
Octavian Oancea, Country Manager ZyXEL România
Pag. 11
„Dacă noi vrem să ne păstrăm oameni bine pregătiţi în România, dacă vrem să exportăm inteligenţă, trebuie să susţinem în continuare IT-ul”. Pag. 14-15
Nr. 7 - Iulie 2011
1 E
D
I
T
O
R
I
A
L
Undiţele la gunoi
A
m participat recent la un simpozion organizat de Camera de Comerţ a Bucureştiului şi dedicat formării unui grup ţintă de antreprenori care să intre în afaceri prin fructificarea oportunităţilor oferite de diverse
regiuni de dezvoltare ale României, una dintre acestea fiind chiar Bucureşti-Ilfov. Oportunităţile în cauză chiar există, conform studiilor efec-
Bogdan Marchidanu
tuate, şi multe dintre ele implică inovare tehnologică, precum şi aplicarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor. Ele sunt legate de procesul de dezvoltare durabilă, dar şi de fenomenul inexorabil al globalizării, iar regiunea Bucureşti-
marea lor majoritate unor proxeneţi nu mai surprinde pe
Ilfov este singura din România, din păcate, care dispune de
nimeni. Poate doar pe politicienii obişnuiţi de atâţia ani cu
resursele, mai ales umane, necesare pornirii şi dezvoltării
minciunile încât ajung să se mire dacă cineva le demonstrează
unor asemenea afaceri.
faptul că ei înşişi practică aşa ceva.
Simpozionul a făcut parte dintr-un proiect multianual lansat
Lucrurile se schimbă însă radical atunci când o aseme-
de Cameră pentru instruirea întreprinzătorilor şi potenţialilor
nea mentalitate pătrunde sfera afacerilor şi cea socială. Se
întreprinzători în folosirea eficientă a metodelor de inovare
schimbă deoarece este atacată însăşi fibra existenţială a unei
pentru reuşita în afaceri. Cu alte cuvinte, în instruirea privind
societăţi. Iar dezinteresul crunt pentru instruire se numără în
modalităţile de folosire a undiţelor moderne pentru un pescuit
mod clar printre simptomele unei boli terminale. Că Româ-
eficace şi îndestulător. În plus, o instruire gratuită.
nia nu este singura ţară care manifestă astfel de simptome
Care a fost rezultatul participării la simpozionul dedicat regiunii Bucureşti-Ilfov? Un singur potenţial întreprinzător
nu cred că e de natură să încălzească acum pe foarte mulţi oameni.
interesat. Unul singur. Nici măcar cât să se poată vorbi de o
Într-un film în care personajul principal este un extrate-
floare aducătoare de speranţe, fie şi în debut de plin sezon
restru cu chipul lui Keanu Reeves, inteligenţe superioare din
canicular.
Univers ajung la concluzia că singura speranţă de salvare a
Într-o ţară cu mentalităţi cât de cât normale, un asemenea
planetei Pământ, una din puţinele oaze de găzduire a vieţii
proiect, dublat de garanţii indubitabile de calitate a instru-
din Univers, este exterminarea fără milă a oamenilor, cei care
irii oferite de cei doi parteneri principali, centrul de resurse
prin comportamentul şi atitudinea lor faţă de planetă s-au
umane al Politehnicii bucureştene şi Institutul de Cercetări şi
dovedit adevăraţii viruşi distrugători ai vieţii, şi salvarea tu-
Proiectări în Electrotehnică (ICPE), numărul de participanţi ar
turor celorlalte specii de animale.
fi depăşit, probabil, cu mult, grupul ţintă de întreprinzători
Un alt personaj din film, laureat al premiului Nobel, îl roagă
care să urmeze procesul de instruire planificat. În definitiv,
pe Reeves să mai acorde o şansă pământenilor, spunând că
criza economică este departe de a se fi terminat, iar tehnolo-
există o şansă de schimbare odată de oamenii îşi dau seama
gia şi inovarea se numără printre puţinele arme cu adevărat
că au ajuns la fundul sacului şi că nu mai pot continua să
redutabile capabile să se opună dezastrului.
spere la ceva cu felul lor curent de a fi.
România este însă o ţară a paradoxurilor. O ţară unde un
Ei bine, ca martor al unui eşec trist al unei acţiuni cu rol
simplu examen de bacalaureat organizat pentru prima dată
exact de schimbare a mentalităţii umane, nu pot să nu mă
pe principii de competenţă arată cu forţa datelor concrete di-
întreb cât de aproape este acest fund al sacului şi câţi oameni
mensiunea deşertului uman. O ţară unde impostura şi non-
conştientizează ce poate însemna viitorul. În România, uneia
valoarea ajung, mai repede decât şi-ar fi închipuit cineva, să
dintre pietrele care puteau clădi un viitor mai luminos i s-a
facă legea.
dat cu piciorul de către oameni. Astfel de pietre încă există, în
Aşa cum declara unul dintre partenerii din proiectul mai
număr mare şi în întreaga lume. Dacă şi lor li se va da tot mai
sus amintit, România a ajuns ţara în care nicio unealtă de
mult cu piciorul, atunci Keanu Reeves nu va mai apărea cu
făurire a unui trai nu mai e acceptată, chiar şi oferită gratuit.
chip uman pentru a încerca găsirea unei soluţii de ultim mo-
Este ţara în care există o singură cerere: mâncare, sub orice
ment. Va apărea direct sub chipul lui real, de exterminator. bogdan.marchidanu@agora.ro
formă ar fi ea dată. Cuvântul cheie aici este dată. Adică pusă pe tavă şi înmânată. Indiferent de preţul ascuns al unei asemenea oferte, adesea otrăvite. Din nefericire, când o astfel de situaţie coboară din sfera politică în cea de afaceri şi socială, ea devine tragică. Axioma politicii asemuite unei curve şi a politicienilor asemuiţi în www.ittrends.ro
Nr. 7 - Iulie 2011
2 P
E
S
C
U
R
T
Nokia N9: comunicare cu un singur gest Nokia a anunţat pe 21 iunie la nivel
să avem trei ecrane diferite, care au fost
global, inclusiv în România, Nokia N9,
alese pe baza studiului a ceea ce fac în mod
un terminal creat pentru utilizatorii care
frecvent utilizatorii cu un smartphone. Pe
apreciază o combinaţie impresionantă de
baza acestor informaţii am ales să avem pe
design şi tehnologie smartphone de ultimă
terminal un ecran cu aplicaţii, un ecran cu
oră. Nokia N9 aduce un nou design inova-
notificări şi un al treilea ecran ce permite
tor, în care butonul de navigare este înlo-
realizarea mai multor sarcini simultan. Al
cuit cu un simplu gest: o glisare.
treilea aspect este legat de design”.
„Nokia N9 aduce o metodă nouă de
Terminalul este realizat dintr-o singură
interacţiune între utilizator şi terminal.
bucată de policarbonat, fără îmbinări în
În engleză o numim swipe şi reprezintă
carcasă, completându-se perfect cu sticla
un gest intuitiv, de mişcare de la stânga
curbată. Ecranul de culoare neagră, de
la dreapta sau de la dreapta la stânga pe
3,9 inci, oferă utilizatorului o interacţiune
interfaţa terminalului, foarte asemănător
fluidă cu conţinutul, imaginile fiind proiec-
cu datul paginii în lumea cărţilor”, a spus
tate exact la suprafaţa terminalului.
Răzvan Petrescu, country manager Nokia
Nokia N9 va fi disponibil pe piaţă mai
România. „Această formă de interacţiune
târziu în acest an, în trei variante croma-
cu terminalul aduce câteva lucruri noi. În
tice – negru, magenta şi cyan, oferind o ca-
primul rând elimină nevoia de a avea orice
pacitate extinsă, ce permite stocarea unui
buton hardware sau software pe suprafaţa
volum mare de conţinut: 16GB şi 64GB.
terminalului. Al doilea element este faptul
Sistemul de operare este MeeGo 1.2 Har-
că am ales în construcţia acestui terminal
mattan. (EL)
APC a deschis un centru de suport IT la Bucureşti
Hărţi Google pentru Android
Schneider Electric a inaugurat pe 14 iunie, la Bucureşti, un centru de relaţii cu clienţii pentru divizia sa de IT. Centrul din România va gestiona relaţia cu clienţii APC by Schneider Electric din Europa, răspunzând solicitărilor venite din Franţa, Italia, Spania, Germania, Olanda, Elveţia, Austria, Belgia, Luxemburg,
Saulo Spaolanse, Preşedinte Schneider Electric România
Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, România, ţările Adriatice şi Israel.
Noii angajaţi vor comunica în limba
„Alegerea României drept ţară de imple-
maternă a fiecărui client şi vor oferi informaţii
mentare a centrului regional de suport APC
cu privire la produsele, soluţiile şi serviciile
by Schneider Electric pentru întreaga Europă
APC by Schneider Electric, precum şi despre
reprezintă o investiţie importantă a companiei
termenele de livrare şi specificaţiile tehnice ale
în piaţa de muncă din România, precum şi
produselor.
o recunoaştere a potenţialului acesteia. În
În prezent, centrul regional de relaţii cu
procesul de recrutare am avut în vedere atât
clienţii numără 44 de angajaţi. Procesul de an-
absolvenţii facultăţilor de limbi străine, cât şi
gajare a avut loc în perioada octombrie 2010
cei ai facultăţilor cu profil tehnic sau economic.
– mai 2011 şi a fost urmat de cursuri complete
Departamentul este în prezent funcţional, iar
despre produsele APC by Schneider Electric,
aprecierile pozitive ale clienţilor nu au întâr-
precum şi de sesiuni practice pentru dezvolta-
ziat să apară”, a declarat Saulo Spaolanse,
rea competenţelor necesare gestionării unei relaţii eficiente cu clienţii companiei. (EL)
Preşedinte Schneider Electric România.
www.ittrends.ro
Google a anunţat pe 27 iunie disponibilitatea în România a serviciului de Navigare cu Hărţi Google (Beta) pentru terminale mobile cu Android 1.6 sau mai recent. Navigarea este o aplicaţie gratuită integrată în Hărţi Google, care funcţionează ca sistem de navigare prin GPS, oferind indicaţii de orientare cu ghidare vocală. Navigarea foloseşte conexiunea de internet a telefonului mobil, pentru a oferi cele mai recente hărţi sau informaţii despre companii, restaurante, cafenele etc, de pe ruta dorită. Nu este necesară achiziţia hărţilor şi nici actualizări ale acestora, utilizatorii având acces întotdeauna la cea mai recentă versiune a Hărţilor Google. Totodată, aceştia au posibilitatea de a vizualiza în diferite modalităţi ruta pe care se deplasează, atât de la nivel stradal cât şi din aer. Navigarea cu Hărţi Google este o aplicaţie gândită să funcţioneze ca un echipament GSP conectat la internet, cu următoarele funcţionalităţi: Street View; vizualizarea rutei suprapusă peste imaginile din satelit în relief 3D; căutare similară cu cea de pe Hărţi Google şi căutare de-a lungul rutei. Pentru a beneficia de aplicaţie, este necesară descărcarea din Android Market a celei mai noi versiuni de Hărţi Google pentru telefonul mobil Android 1.6+. (EL)
Nr. 7 - Iulie 2011
3
www.ittrends.ro
Nr. 7 - Iulie 2011
4 P
E
S
C
U
R
T
Proiecte româno - chineze în IT&C ANIS şi MCSI au organizat pe 30 iunie, la Bucureşti, Forumul economic bilateral China – România în sectorul IT&C. La eveniment au participat oficiali ai Guvernului Chinez, precum şi reprezentanţi ai marilor companii IT&C din China şi România. „Astăzi pe piaţa IT&C din România sunt prezente companii chineze de mare renume, Huawei, ZTE, iar tehnologia chineză este din ce în ce mai prezentă în viaţa cotidiană a românilor. Tenacitatea Chinei poate fi combinată cu potenţialul creativ al poporului român, care la ora actuală are un cuvânt important de spus în domeniul IT&C”, a declarat Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme. Forumul a adus în atenţia audienţei informaţii despre cadrul şi oportunităţile de investiţii în China, precum şi despre stadiul dezvoltării industriei şi companiilor. „Colaborarea în domeniul comunicaţiilor dintre cele două părţi a început devreme, dezideratele acestei cooperări sunt puternice
devenit deja un nume cunoscut în domeniul telecomunicaţiilor din
şi rezultatele înregistrate remarcabile. Astăzi se află în vizită în
România şi un important furnizor de produse”.
România delegaţia Asociaţiei din Industria de Software din China,
Guo Jiangbing, Director în cadrul Ministerului Industriei şi
prilej cu care a fost oraganizat acest forum, pentru a spori şi mai
Tehnologiei Informaţiei din China, a subliniat în acelaşi context că
mult cunoaşterea reciprocă şi a lărgi colaborarea”, a declarat Am-
sectorul IT&C este unul dintre principalele domenii de cooperare
basadorul Chinei în România, Liu Zengwen. „Companiile ZTE
între cele două ţări, România devenind cel de-al patrulea partener
China şi Huawei Techologies şi-au mărit continuu cota de piaţă în
comercial al Chinei în Europa, activităţile comerciale dintre cele
România, şi-au dezvoltat neîncetat domeniile de colaborare şi au
două ţări ridicându-de la o valoare de 3,7 miliarde USD. (EL)
Internet de mare viteză pe HTC Sensation Vodafone România a lansat pe 16 iunie noul HTC Sensation, cel mai performant smartphone al momentului din portofoliul HTC. Terminalul integrează cea mai recentă versiune a sistemului de operare Android, 2.3, şi noua interfaţă HTC Sense 3.0. „Ne bucurăm să lansăm pe piaţa din România noul HTC Sensation, cel mai recent dispozitiv care demonstrează că smartphone-urile au evoluat către stadiul de mini-centre de divertisment. HTC Sensation îmbină puterea procesorului dual-core cu
device-ului, de 4,3 inci, oferă o rezoluţie
internetul de mare viteză furnizat de Voda-
qHD. Carcasa de aluminiu înglobează o
fone, astfel încât utilizatorii au garantată o
cameră cu senzor de 8 megapixeli, capabilă
experienţă cursivă de navigare. Sperăm ca
să înregistreze Full HD, la 1080p, cu sunet
prin această lansare să le demonstrăm din
full stereo, cu o frecvenţă de 30 de cadre pe
nou utilizatorilor din România că lucrăm în
secundă.
permanenţă pentru oferirea de noi funcţii
Cea mai recentă interfaţă HTC Sense
şi inovaţii care îmbunătăţesc experienţa
3.0 transformă lockscreen-ul, în timp real,
mobilă”, a declarat Dimitris Vathis, Director
într-o fereastră către cele mai importante
de vânzări, HTC SEE.
informaţii şi conţinut, precum actualizările
Smartphone-ul HTC Sensation funcţionează cu un procesor dual-core Qualcomm
din Social Media, fotografii, actualizări meteo sau ale activităţilor la bursă.
Snapdragon de 1,2 GHz, care facilitează
Clienţii Vodafone România pot achiziţiona
redarea graficii complexe şi rapiditatea în
noul telefon la preţuri ce pornesc de la 139
adresarea comenzilor. Ecranul generos al
EUR (TVA inclus). (EL) www.ittrends.ro
ePayment se extinde în Ungaria ePayment, parte a integratorului de plăţi online PayU, a anunţat pe 30 iunie implementarea soluţiei integrate de plăţi online pe piaţa din Ungaria, ca urmare a strategiei grupului PayU care intenţionează să-şi extindă operaţiunile în peste 10 ţări din Europa în următoarele luni. Pentru a susţine noile planuri strategice ale companiei, ePayment va demara o campanie amplă de angajări, urmărind dublarea echipei în următoarele luni. În prezent, în ePayment lucrează o echipă de 36 de specialişti, cărora li se vor adăuga încă 44 de noi colegi în departamentele de software development, project management, implementare şi testare. Primul client care va beneficia de platforma ePayment în Ungaria este Vatera, lider de piaţă în licitaţii online, care are în portofoliu o cifră de peste 2 milioane de utilizatori, 57% din numărul total de utilizatori de internet cu vârsta peste 14 ani. Conform unui studiu GKIeNET în 2011, la o populaţie de puţin peste 10 milioane de locuitori, rata de penetrare a internetului în Ungaria este de 34% (utilizatori de internet cu vârsta +14 ani), 35% dintre aceştia făcând cumpărături online. În Ungaria există în prezent aproximativ 2700 de magazine online dintre care aproape jumătate au implementat o soluţie de plată online. (EL)
Nr. 7 - Iulie 2011
5 O
P
I
N
I
www.ittrends.ro
I
Nr. 7 - Iulie 2011
6 P
E
S
C
U
R
T
A day in the clouds cesta este numele evenimentului or-
Oracle sau VMware. Acestea au vizat mai
fel încât să ţină cont şi de nevoia utilizatoru-
ganizat de Intel la sediul laboratoare-
multe zone în care cloud computing-ul se
lui, dar şi de capacitatea device-ului.
lor sale de cercetare din Kontich, în
poate face util şi mai multe scenarii în care
Concluzia? Dacă am fi vorbitori nativi de
Belgia. Gigantul american şi-a luat
poate fi folosit. Participanţii au putut asista,
limba engleză, am putea spune „the best is
în serios rolul de industry driver şi a invitat
de exemplu, la lucrul în private, public sau
yet to come”. Tehnologia care face posibil
jurnalişti din multe ţări, dar şi pe mulţi dintre
hybrid cloud.
cloud computing-ul nu numai că are multe
A
partenerii săi cei mai importanţi la acest eve-
Revenind la efortul Intel de a promova
în plus să ne ofere de-acum încolo, dar nici
niment dedicat cloud computing-ului. „Am
tehnologiile ce ţin de cloud computing, Dylan
noi, utilizatorii, n-am început s-o adoptăm la
vrut să arătăm presei, partenerilor, clienţilor
Larson a menţionat organizarea de către com-
scară largă. Sau, cum a conchis Alan Priest-
şi tuturor celor interesaţi care este situaţia
pania să a Open Data Center Alliance. Aceasta
ley: „Cloud-ul nu a ajuns la maturitate. Anu-
cloud computing-ului acum şi direcţia în care
este o organizaţie care are ca scop principal
mite tehnologii care fac parte din el au atins
merge. Arătăm şi cum funcţionează, şi cum
tocmai promovarea şi adoptarea celor mai
grade diverse de maturitate. Mai avem multe
se ajunge la el. Dar demonstrăm şi cum in-
bune practici, a celor mai noi tehnologii şi a
de făcut. Aţi auzit ceea ce spunea colegul meu
dustria IT poate ajuta organizaţiile să ajungă
celor mai potrivite standarde pentru un me-
Dylan, despre viziunea noastră care cuprinde
în cloud. Tot organizând astfel de evenimente,
diu cloud cât mai util, mai uşor de adoptat
un orizont de timp care se întinde până în
atragem atenţia şi clienţilor asupra muncii de
şi interoperabil. Pentru că, în 2015, deja ne
2015. Deci, mai avem, poate, cinci ani până
cercetare şi dezvoltare pe care o desfăşurăm
putem aştepta la un internet populat cu încă
când vom ajunge la gradul de automatizare
împreună cu partenerii noştri tehnologici şi
un miliard de utilizatori care vor accesa me-
pe care ni-l dorim, de exemplu. Dar şi atunci,
asupra soluţiilor ce apar de aici”, a spus Alan
diul online de pe mai mult de 15 miliarde
în 2015, va trebui să ne gândim ce facem
Priestley, Marketing Manager, Intel Gmbh.,
de device-uri, generând peste un zetabyte
după. Oricum, nu este numai o problemă de
una din gazdele evenimentului.
de trafic. Astfel că, pentru a putea răspunde
tehnologie. Vorbim şi de nivelul de maturi-
Cea mai importantă prezentare i-a aparţinut
acestei provocări, provider-ii de cloud trebuie,
tate al furnizorilor, dar şi de gradul de des-
lui Dylan Larson, Manager pentru platforma
în opinia celor de la Intel, să poată face din
chidere de care dau dovadă clienţii. Ca orice
Xeon la Intel. Acesta a vorbit despre Cloud
această tehnologie, una „federated, auto-
tehnologie, şi aceasta beneficiază de o curbă
2015 Vision, strategia Intel de implicare în
mated and client-aware”. Adică, să permită
a adopţiei. Unii clienţi sunt early adopter-i,
dezvoltarea de soluţii pentru cloud împreună
utilizatorilor folosirea celor trei tipuri de cloud
alţii se aliniază când o fac toţi, unii rămân
cu partenerii. O parte din noile soluţii, de alt-
într-o manieră cât mai sigură; să permită
în urmă. Cert e ca şi cloud computing-ul face
fel, au putut fi văzute la lucru chiar în cadrul
oamenilor de IT să petreacă mai mult timp
parte dintr-o întreagă mişcare a organizaţiilor
conferinţei, mulţumită demonstraţiilor făcute
inovând şi mai puţin administrând; nu în ul-
de parteneri Intel precum HP, EMC, Dell,
timul rând, serviciile trebuie organizate în aşa
către un mod de lucru în care IT-ul este un serviciu, iar asta cere timp.” (CF)
IT pentru energie HP a organizat anul acesta a unsprezecea ediţie a evenimentului
importante cerinţe în domeniul energetic în ziua de astăzi. Ce vrem
anual Executive Energy Conference la Istambul. Într-o lume aflată
noi să le transmitem clienţilor este că le punem la dispoziţie soluţiile
într-o goană tot mai frenetică după resurse, infrastructurile fac din
noastre, creaţiile noastre (soft, produse şi soluţii) care pot ajuta în
ce în ce mai greu faţă, iar problemele de securitate sunt din ce în
toate cerinţele pe care le-am spus mai devreme. Pot ajuta o companie
ce mai frecvente. În ciuda numelui evenimentului, în cadrul său
de petrol sau gaze să găsească zăcăminte mai uşor, pot permite unei
s-a discutat mai mult decât probleme şi soluţii legate de energie.
companii de electricitate să lucreze mai eficient, pot ajuta companii
Specialiştii HP au prezentat şi tehnologii pentru infrastructuri de
de utilităţi publice să aibă relaţii mai bune cu clienţii şi, împreună,
comunicaţii sau servicii publice . În centrul discuţiilor a fost, totuşi,
pot să-şi aducă toţi contribuţia la un mediu mai curat”.
IT-ul şi rolul său în îmbunătăţirea vieţii oamenilor şi a organizaţiilor, din punctul de vedere al energiei.
Şi specialiştii în energie şi utilităţi au fost de acord: IT-ul este cel care poate face dezideratele realizabile şi în aceste domenii. Con-
„Partea de IT în toate companiile, inclusiv cele din domeniul ener-
verged infrastructure, application transformation, information op-
giei, este în plină transformare”, a spus Douglas Hanson, Director,
timisation, enterprise security şi hybrid delivery nu sunt simple
Global Energy and Resource Industries, HP Enterprise Business, HP.
concepte teoretice. Presiunea pusă pe infrastructuri şi pe mediu,
„Reprezint o companie care poate ajuta clienţii să treacă prin această
volumul de date tot mai mare, cererea tot mai mare de energie, ne-
transformare cu succes. Această transformare este marcată de ne-
voia de securitate şi de o relaţie cât mai bună cu clienţii trebuie să
voia de aprovizionare în siguranţă, de nevoia de relaţii mai bune şi
fie rezolvate, iar tehnologia este răspunsul. Numai aşa putem trăi
administrare mai bună a bazei de clienţi, de excelenţă operaţională
cu toţii într-o lume mai sigură, mai prosperă şi care respectă mediul
şi de impact cât mai redus asupra mediului. Acestea sunt cele mai
înconjurător. (CF)
www.ittrends.ro
Nr. 7 - Iulie 2011
7 E
V
E
N
I
M
www.ittrends.ro
E
N
T
Nr. 7 - Iulie 2011
8 P
E
S
C
U
R
T
Schimbări la MCSI M
işcări interesante anunţate de ministrul Valerian Vreme la ultima conferinţă de presă: Romtelecom va fi listat la Bursă, apare Centrul National de Supercomputing, iar SNR se reorganizează.
Referitor la Radiocom, ministrul comunicaţiilor a declarat că Societatea Naţională de Radiocomunicaţii a inregistrat în primele cinci luni ale anului 2011, o creştere a volu-
Referitor la compania Romtelecom, minis-
În ceea ce priveşte procesul de reorga-
mului de vânzări faţă de aceeaşi perioada
trul Valerian Vreme a informat presa cu pri-
nizare şi modernizare a celor 3 instituţii
din anul 2010. În vederea eficientizării com-
vire deciziile care au fost luate în cadrul în-
din subordinea MCSI, ministrul Valerian
paniei s-a urmărit reducerea cheltuielilor le-
trevederii pe care a avut-o cu reprezentanţii
Vreme a declarat că există un proiect de
gate de personal, cheltuielilor legate de de-
OTE. În acest sens, s-a stabilit un calen-
HG prin care Centrul Naţional de Manage-
plasări, precum şi reducerea sporurilor de
dar comun pentru listarea pe bursă în 12
ment pentru Societatea Informaţională,
responsabilitate şi complexitate, urmând a fi
luni a titlurilor deţinute de statul român la
Centrul Naţional România Digitală şi Cen-
desfiinţate un număr de 450 de posturi.
Romtelecom, fuzionarea Cosmote cu Rom-
trul Naţional de Supercomputing se vor
Unul dintre principalele obiective ale Ra-
telecom, precum şi numirea domnului Ste-
comasa şi se va infiinţa Centrul „România
diocom este creşterea calităţii serviciilor de
fanos Theocharopoulos drept candidat co-
Digitală”.
broadcasting pentru a permite difuzarea
mun la conducerea companiei Romtelecom. Pentru
evaluarea
şi transportul radio şi TV în format în for-
proce-
pa de gestionarea Sistemului Electronic
mat digital T-DAB (Terrestrial Digital Audio
sului de fuziune şi listare la bursă vor fi
de Achiziţii Publice (SEAP), Sistemului
Broadcasting) şi DVB-T (Terrestrial Digital
angajaţi consultanţi independenţi, o bancă
Naţional Electronic de Plată a Taxelor şi Im-
Video Broadcasting).
de investiţii de reputaţie internaţională,
pozitelor – Ghişeul.ro, Sistemului Electro-
În prezent, Radiocom a lansat două pro-
agreată de ambii acţionari, care va fi
nic Naţional (SEN), Serviciului de Atribuire
iecte pilot pentru transmisii digitale: unul
angajată
Electronica a Autorizatiilor de Transport
pentru televiziune, DVB-T (Digital Video
(SAET), Punctului de Contact Unic (PCU).
Broadcasting-Terrestrial), şi unul pentru
până
la
beneficiilor
Centrul „România Digitală” se va ocu-
1.09.2011,
precum
şi o o societate de avocati care va oferi consultanţă şi asistenţă juridică în scopul
Prin unirea celor trei centre se vor
protejării intereselor legale ale acţionarilor
desfiinţa 6 posturi de conducere, va exis-
Audio Broadcasting). Ambele proiecte fac
Romtelecom şi Cosmote, care va fi angajată
ta un singur preşedinte şi se vor reduce
parte din strategia de modernizare a rețelelor
până la 1.08.2011. Consultanţii vor realiza
cheltuielile administrative, precum şi chel-
publice de radiodifuziune și televiziune. Nu în
un raport şi un plan de proiect până la data
tuilele cu personalul, activitatea devenind
ultimul rând, o reorganizare a fost anunţată
de 1 decembrie 2011.
mult mai flexibilă şi eficientă.
de către ministru şi la Poşta Română. (CF)
radiodifuziune,
T-DAB
(Terrestrial-Digital
Frontal Communication – singurul VMware Premier Partner în România
F
rontal Communication anunţă că a dobândit cel mai înalt grad de parteneriat VMware şi anume, cel de Premier Solution Provider, fiind singurul partener VMware din România din categoria sa ce deţine acest titlu.
Sebastian
Bănică,
Executive
Director
Frontal Communication. Certificarea VMware Premier Solution Provider diferenţiază major Frontal Com-
Dobândirea statutului de VMware Premier
atât din punct de vedere tehnic, cât şi
munication de ceilalţi parteneri VMware din
Solution Provider presupune îndeplinirea
comercial.
România, fiind primul partener care deţine
cerinţelor pentru atingerea unei game
„În contextul economic actual, com-
în prezent toate cele trei competente fără de
largi de expertiză, precum şi dezvoltarea
paniile trebuie să se diferenţieze şi să-şi
care nu s-ar putea obţine un înalt grad de
competenţelor şi abordarea unui model de
schimbe modelul de business pentru a
satisfacţie a clienţilor: Infrastructure Virtua-
business orientat către client. Totodată,
face faţă provocărilor. De aceea, Fron-
lization, Business Continuity şi Desktop
statutul de Premier necesită un volum
tal Communication este compania care,
Virtualization. Mai mult decât atât, aceste
de business cu VMware de minim 500
pentru a susţine creşterea, diferenţierea
competente atestă capabilităţile Frontal
000 USD pe an ceea ce atestă, pe lângă
şi profitabilitatea clienţilor săi care vor
Communication în designul şi integrarea de
competenţele tehnice, şi forţă financiară,
să apeleze la resurse tehnice calificate,
soluţii virtuale fiind, astfel, un consultant de
Frontal Communication având capaci-
investeşte permanent în certificările şi
încredere pentru clienţii interesaţi în imple-
tatea de a aborda proiecte de anvergură
calificările personalului” - a declarat
mentarea unei arhitecturi virtuale. (CF)
www.ittrends.ro
Nr. 7 - Iulie 2011
9 I
N
T
E
R
V
I
U
Nevoie de metodologii de Bogdan Marchidanu
C
ristian Ivănuş este CIO în cadrul Medicover, una din reţelele private de sănătate de pe piaţa românească, şi unul din cei mai noi membri ai CIO Council. Din această poziţie, domnia sa a împărtăşit IT Trends viziunea sa legată de rolul pe care un CIO va trebui să îl joace în societate în viitorul imediat.
IT Trends: Cum pot fi împărtăşite
în cadrul grupului, astfel încât şi ceilalţi să
experienţele din CIO Council în măsură tot
şi le însuşească. Din toate aceste cazuri se
mai mare restului pieţei?
pot construi bune practici. În acest fel, cei
Cristian Ivãnuş: Vreau să precizez că sunt un foarte proaspăt membru al
care vin din urmă pot beneficia de acest
să fie consultat din punct de vedere al afa-
know-how de care noi dispunem.
cerii. Noi trebuie să luptăm, ca organizaţie,
CIO Council. Din punctul meu de vedere, organizaţia va suferi şi trebuie să sufere o modificare de structură în momentul de
Cristian Ivănuş, membru CIO Council
să schimbăm această situaţie. Aşa cum am ITT: Poate să existe o deschidere a acestor practici şi către restul societăţii?
mai spus, IT-ul nu este un generator de afaceri, dar este motorul care duce aface-
faţă. Modificarea trebuie efectuată pe mai
C.I.: Prezentările de cazuri trebuie să se
multe nivele, astfel încât să fie compatibilă
facă în grupuri mari. Încă un lucru impor-
sută la sută cu guvernanţa IT. De ce? Pen-
tant aici este transformarea conceptului de
ITT: Are nevoie CIO Council de vectori
tru că atâta timp cât nu ştim să guvernăm
CIO. Trebuie definit în mod foarte clar sta-
puternici de imagine, aşa cum a procedat
companiile după nişte reguli foarte clare şi
tutul unui CIO. Fiecare organizaţie poate
recent, de pildă, ANIS?
după nişte principii moderne, pe care nu
spune la un moment dat că dispune de un
C.I.: Eu văd în viitor o alianţă foarte
le-am inventat noi, nu vom face absolut
CIO, dar persoana respectivă nu are nimic
puternică între CIO Council şi ANIS. Sunt
nimic. Părerea mea este că trebuie atraşi
comun cu ceea ce defineşte un asemenea
două organizaţii în aparenţă distincte. În
cât mai mulţi oameni în organizaţie, care
post. Trebuie să existe nişte bariere, un
realitate, cred că, împreună, prin coagu-
să îşi aducă o contribuţie personală. Pe
cadru de funcţionare pentru un CIO.
larea eforturilor, cele două organizaţii pot
urmă, este datoria noastră, a tuturor, de a cristaliza şi de a pune într-o anumită ordine toate ideile care apar acolo. Un
rile înainte.
ajunge la impunerea unor standarde. Noi ITT: Şi cum poate CIO Council formaliza aşa ceva?
avem enorm de multă nevoie de standarde şi metodologii.
alt punct unde cred că CIO Council poate
C.I.: În primul rând este nevoie de un
avea o mare influenţă trebuie să fie în
dialog permanent cu autorităţile. Mă re-
ITT: Ce şanse există ca astfel de stan-
zona guvernamentală. Aici trebuie să fie
fer aici mai ales la Varujan Pambuccian,
darde şi metodologii să fie adoptate pe
un partener credibil, de luat în seamă,
care poate deveni un ghid pentru noi.
scară largă de o societate unde multe
pentru că oamenii care aderă la această
Până la urmă, definirea şi reglementarea
afaceri sunt conduse după instinct?
organizaţie sunt competenţi, cu ani buni
rolului unui CIO nu se adresează doar
C.I.: Pornind de la redefinirea rolului
de practică în spate. Ar trebui ca oamenii
zonei private, ci şi celei publice. Şi acolo
strategic al unui CIO, acesta va deveni
din CIO Council să fie permanent consultaţi
este foarte multă nevoie de redefinirea
partener al conducătorului unei afaceri.
în privinţa elaborării strategiilor viitoare.
poziţiilor din fiecare entitate bugetară.
Prin aceasta, el poate recomanda seturi de
Aşa cum ANIS a reuşit să facă un pas în
Evident, o asemenea transformare nu se
standarde şi de metodologii. Evident, nu le
această direcţie, CIO Council poate veni cu
poate efectua de azi pe mâine. Vom avea
poate impune, însă el poate oferi instru-
o viziune corectă şi coerentă în privinţa
nevoie de perioade, de tatonări, de grupuri
mente acelor afaceri care nu dispun de aşa
strategiilor de viitor. O a treia direcţie va fi
de discuţii. Cred totuşi că acum este mo-
ceva. Per ansamblul societăţii, noi nu mai
cea de formare continuă. Cred că oamenii
mentul cel mai bun, odată cu schimbarea
avem nevoie de afaceri care dau tunuri
trebuie să înveţe permanent. Noi trebuie să
Codului Muncii, ca să ne canalizăm efor-
peste noapte şi dispar a doua zi, ci de
ne construim acel depozit de cunoştinţe pe
turile în sensul schimbării definiţiei unui
afaceri care evoluează. Pentru aceasta este
care să le partajăm cu alţii.
director de IT. Mai mult, cred că unul din
nevoie de existenţa unui set de standarde
aspectele cele mai importante este dat de
bine puse la punct şi de metodologii. Şi de
ITT: Cum?
rolul strategic pe care trebuie să îl aibă un
cunoaştere. De aceea, cred că este foarte
C.I.: Luăm cazurile unul după altul.
CIO. Din păcate, în România, rolul IT-ului
util ca oamenii de afaceri să participe în
De exemplu, sunt foarte multe cazuri de
într-o organizaţie non-IT este de suport.
viitor la sesiunile deschise pe care le vom
management de proiect. Ele pot fi povestite
Nu am văzut multe companii unde IT-ul
ţine la CIO Council.
www.ittrends.ro
Nr. 7 - Iulie 2011
10 P
E
S
C
U
R
T
Lumea Geospațială 2011
O
rganizată ca un eveniment de informare și actualizare,
În timpul cinei festive de la restaurantul Cheile Grădiștei, s-a
Lumea Geospațială reunește anual pe toți cei implicați în
ținut ceremonia de premiere a celor mai valoroase proiecte și
managementul informațiilor geospațiale din România. Și
inițiative ale ultimului an din perspectiva Intergraph. Acestea au
anul acesta s-au alăturat manageri, consilieri și persoane
fost:
de decizie din administrații centrale și locale, dar și din companii de transporturi, utilități și comunicații pentru a discuta și dezbate probleme legate de domeniul geospațial. Cei prezenți au folosit la maxim acest prilej pentru a comunica liber cu omologi din același domeniu de activitate, de a primi informații și de a împărtăși succesele pe care le-au avut sau obstacolele cu care s-au confruntat în încercarea de a implementa cea mai eficientă soluție pentru o problemă instituțională concretă.
Premiul pentru efort susținut și perseverență - Carmen Misinszki - Primăria Municipiului Oradea Premiul pentru promovarea domeniului geospațial - Ilona Csortan - Consiliul Județean Mureș Premiul pentru comunicare geospațială inter - instituțională - ANCPI Premiul pentru comunicare geospațială inter - instituțională - INS
Anul acesta, tema principală a conferinței a fost Soluțiile
Premiul pentru impact național - IGPR
geospațiale - începutul maturizării. Aceasta s-a regăsit în ma-
Anul acesta au fost înscrise în concurs opt postere foarte in-
joritatea prezentărilor teoretice din prima zi de conferință, dar și
teresante și foarte apreciate de participanții la conferință. Peste
în discuțiile interactive de la masa rotundă moderată de doam-
50 dintre aceștia au votat și le-au ales pe cele mai reușite trei.
na Sevil Sumanariu, Președinte ANIAP și unde au fost invitați
Acestea au fost: „GeoMedia – Adaptare eficientă la cerințe de
domnul Victor Dinculescu, Director Adjunct Direcţia Diseminare
interconectivitate” realizat de Titus - Luigi Sultan, IGPR „GIS
Informaţii Statistice şi Relaţii cu Publicul al INS, domnul Constan-
- Connecting People” realizat de Cozmin Ciovică, Primăria Mu-
tin Ene, Director General Adjunct al ANCPI, domnul Gheorghe
nicipiului Sibiu și „Soluții geospațiale pentru oprirea încălzirii
Pătrașcu, Arhitect Șef al Municipiului București, domnul Corneliu
globale”realizat de Sorin Borza, Universitatea Lucian Blaga,
Grigore, domnul Wili Apreutesei, Șef UCAI, IGPR.
Sibiu. (CF)
Ericsson: broadband x 10 tilizatorii din Suedia au fost primii din lume care au avut acces la servicii LTE comerciale. Acum, Ericsson (NASDAQ: ERIC) a demonstrat următoarea etapă a dezvoltării LTE, cunoscut ca LTE Advanced, pentru Agenţia Telecom şi de Poştă din Suedia (PTS). Demonstraţia, desfăşurată în localitatea Kista din Suedia, a arătat că noua tehnologie poate oferi viteze de transfer de date de peste 10 ori mai mari decât cele disponibile în acest moment utilizatorilor LTE.
U
se estimează că primele implementări de LTE Advanced vor deveni operaţionale la nivel comercial în 2013. „Ericsson încurajează autorităţile de reglementare să aloce spectru armonizat cât mai repede cu putinţă”, a spus Ulf Ewaldsson, Vice President şi Head of Product Area Ra-
Sistemul, susţinut integral cu ajutorul unor
licenţe pentru spectru armonizat în benzile
dio, Ericsson. „Următoarea generaţie de LTE
echipamente comerciale, a fost operat pe o
de frecvenţă de 2.6 GHz şi 800 MHz, precum
îmbunătăţeşte oferta existentă de servicii,
frecvenţă de test oferită de PTS. Acest fapt
şi prima ţară în care a fost implementată co-
performanţa şi viteza de transmisie a date-
i-a permis companiei Ericsson să demon-
mercial tehnologia LTE. Demonstraţia de
lor şi le oferă operatorilor posibilitatea să
streze diferite funcţionalităţi ale tehnologiei
astăzi reprezintă o dovadă clară că tehnolo-
îşi valorifice mai bine infrastructura de care
LTE Advanced cum ar fi extinderea lăţimii
giile de broadband mobil continuă să se dez-
dispun. Ericsson face toate eforturile pentru
de bandă disponibilă transmiterii de date
volte foarte repede.”
a răspunde nevoilor operatorilor pe măsură
printr-o tehnică numită „carrier aggregation”
LTE
Advanced
asigură
îmbunătăţirea
ce aşteptările şi cerinţele legate de servicii de
cu 3 x 20 MHz (rezultând astfel o lăţime
vitezei şi capacităţii de care va fi nevoie
totală de 60 MHz) pentru prima oară într-un
pentru transformarea viziunii unei societăţi
În 2010, primul an în care tehnologia a
mediu mobil.
permanent conectate în realitate în perioada
fost operaţională, numărul de utilizatori cu
Urban Landmark, şeful departamentului
următoare. Tehnologia este în conformitate cu
acces la reţele LTE a crescut până la 150 de
de reglementare din cadrul agenţiei de regle-
standardul global 3GPP Release 10. Recent,
milioane de persoane. Ericsson a furnizat
mentare PTS din Suedia, a spus: „Suedia este
Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor
majoritatea acestor reţele LTE comerciale şi
una dintre cele mai dezvoltate pieţe de broad-
(ITU) a confirmat că LTE Advanced se numără
a semnat contracte cu şase dintre cei mai
band mobil din lume. Suedia s-a numărat
printre tehnologiile care respectă criteriile
mari şapte operatori în funcţie de venituri în
printre primele state din lume care a oferit
Internaţionale de Telecomunicaţii Mobile şi
2010. (CF)
www.ittrends.ro
broadband mobil devin tot mai complexe.”
Nr. 7 - Iulie 2011
11 I
N
T
E
R
V
I
U
Optimism moderat de IT Trends
O
ctavian Oancea a fost recent numit director al biroului din România al Zyxel, unul din producătorii importanţi din Taiwan de produse şi soluţii de networking. Domnia sa a discutat cu IT Trends despre planurile imediate legate de începutul şi dezvoltarea afacerii pe piaţa locală.
IT Trends: De ce s-a luat decizia de intrare pe piaţa locală?
ITT: Vor continua serviciile oferite operatorilor telecom?
Octavian Oancea, Country Manager ZyXEL România
Octavian Oancea: Decizia a venit ca ur-
O.O.: Desigur. Am avut astfel de contracte
mare a analizei pieței românești, dar și în
cu operatorii telecom în trecut şi ne dorim
contextul potențialului de creștere pe care
să continuăm astfel de proiecte pe piața
apoi prin intermediul partenerilor ne pro-
zona Europei de Est o reprezintă în domeniul
românească. Cu aproximativ 10 milioane de
punem să-i ajutăm oferindu-le consultanță,
reţelisticii. Credem că sunt multe de făcut
utilizatori internet, România are un potențial
produse și servicii. Produsele pe care le gân-
în zona de retail, unde prezența noastră
important de creștere, iar portofoliul nostru
dim pentru acest segment variază din zona
până acum a fost una limitată iar canalul
de produse și servicii poate aduce valoare
de reţelistică până la zona de storage de
de distribuție pentru produsele și serviciile
unui operator telecom. Sunt câteva servicii
rețea. Din ce în ce mai mult sistemele sunt
noastre este unul care poate fi dezvoltat cu
cum ar fi calitatea customizării firmware-
expuse riscului pierderii datelor, iar datele pe
siguranță.
ului pentru adresarea nevoilor specifice a
care administrația publică le procesează sunt
acestor clienți, care ne diferențiază în piață.
foarte sensibile. Vom ajuta, prin expertiza
ITT: Cum veţi adresa zona de companii?
oferită local, la protejarea acestor date prin
va fi pe Value Added Resellers și Integratori,
O.O.: Prin intermediul integratorilor şi
oferta de produse începând de la firewall
care vor fi asistați de noi împreună cu distri-
al revânzătorilor cu valoare adăugată. Am
și până la servicii de back-up prin pachete
buitorul local în a-și crea competenţe. Ei vor
venit cu o gamă largă de produse şi soluţii
oferite de partenerii noștri.
putea accesa în felul acesta domeniile Enter-
demo pe piaţa locală, pe care le vom pune
prise și SMB. Piața va fi segmentată și prin
la dispoziţia canalului de distribuţie pentru
parteneri vom atinge toată gama de clienți
training, pentru ca în final să ajungă la utili-
O.O.: Produsele noastre servesc deja cen-
finali cu întregul portofoliu de produse. Dacă
zatorul target pentru testare. Vom avea trai-
trele de date ale ISP-urilor din toată lumea.
discutăm de portofoliu, esenţa afacerii noas-
neri proprii, dar şi parteneri de training. Ast-
Mă refer aici la soluții Enterprise cum ar fi
tre se desfăşoară în zona telecom şi furnizori
fel, va creşte expertiza la nivel de parteneri.
Firewall-uri, soluții VPN și UTM, toată gama
ITT: Asta însemnând ce anume? O.O.: Pentru canalul de distribuție, focusul
ITT: Aveţi şi soluţii pentru centrele de date?
de servicii. Aici suntem şi cei mai cunoscuţi
ITT: Cine vor fi aceşti traineri?
de Switch-uri profesionale, soluții xDSL și
în România, cu gama noastră de produse
O.O.: În prima fază vom susține canalul de
Enterprise WLAN. Cei care au avut ocazia
VPN, firewall şi management de reţea. Avem
distribuție aducând traineri externi furnizați
să lucreze cu ele au devenit la rândul lor
și un istoric cu unii din cei mai mari jucători
de birourile noastre din regiune, urmând
retransmitățori ai beneficiilor pe care acestea
din telecom locali, iar la nivel mondial avem
ca în câteva luni să angajăm şi să pregătim
le aduc.
alianțe cu majoritatea jucătorilor din telecom
traineri locali. Nu ne gândim încă la un cen-
mari. Dacă vorbim un pic și despre partea de
tru de dezvoltare local, însă competenţele
produse care se adresează utilizatorilor in-
la nivel de țară vor fi foarte puternice. Am
O.O.: Evident că îmi doresc o creştere
dividuali, aici avem disponibilă toată gama
vorbit despre dezvoltare și aș dori să sub-
explozivă pe piaţa locală și din punct de
de produse de tip router, switch-uri, VPN,
liniez importanța pe care ZyXEL o acordă
vedere al brand awareness-ului, dar și al
xDLS, telefonie IP, dar și storage și multi-
cercetării. Aproape jumătate din forța de
vânzărilor. Acest lucru este posibil, chiar
media, însă până acum am fost mai puţin
muncă angajată la nivel mondial lucrează în
dacă, în acest moment, estimările privind
prezenţi pe piaţă. Cu siguranță acest lucru se
acest domeniu.
piața din România arată mai puţin optimist
va schimba vizibil în scurt timp. ITT: Asta înseamnă că veţi intra şi în marile spaţii de retail?
ITT: Care este interesul faţă de zona de administraţie publică?
ITT: Ce vă doriţi să realizaţi pe piaţa locală din punct de vedere al afacerii?
decât arătau la începutul anului. Cu toate astea, ne dorim să investim, însă această
O.O.: Cunoaștem foarte bine potențialul
investiţie va fi făcută având în vedere o
O.O.: Da, campaniile de promovare care
clienților din administrația publică și ne
creştere profitabilă, fiind direct corelată cu
vor urma vor fi susținute cu existența pro-
dorim să devenim în scurt timp unul din-
rezultatele de business. Estimez că un birou
dusului la raft în cele mai importante lanțuri
tre furnizorii preferați de acest segment de
la dimensiune optimă pentru piaţa locală în
de retail generalist și specializat, dar și în
piață. Pentru început ne gândim chiar la
acest moment va cuprinde undeva între opt
cele mai importante magazine online.
câteva sponsorizări pentru acești clienți,
şi zece oameni.
www.ittrends.ro
Nr. 7 - Iulie 2011
12 E
V
E
N
I
M
E
N
T
Resurse pentru IMM-uri la Cluj și Oradea TL Design şi Agora Group au organizat la începutul lunii iunie două noi ediţii ale seriei de conferinţe „Soluţii pentru dezvoltarea IMM-urilor”. Evenimentele au avut loc pe 1 iunie la Cluj respectiv 2 iunie, la Oradea, şi i-au avut ca invitaţi pe Cristian Haiduc – Preşedinte AIPPIMM, Elisabeta Dumitru – Director Executiv Camera de Comerţ şi Industrie Cluj, Mariana Man – Şef serviciu, Direcţia Finanţelor Publice Cluj, Ilie Bolojan – Primar, Primăria Oradea şi Dan Octavian – Director General Asociaţia Firmelor Bihorene.
B
lei”, a spus Andreea Paul Vass, Consilier de stat al Primului-Ministru. Cristian Haiduc, Președintele AIPPIMM, a explicat că programul va avea la bază o aplicație electronică aflată pe site-ul
Adresate atât top manage-
Danil,
FGCR,
în revistă de Răzvan Perșa,
Agenției,
mentului, cât şi specialiştilor şi
care a prezentat posibilităţile
Consilier Programe OTIMMC
Acesta a subliniat că IMM-urile
responsabililor IT din IMM-uri,
de garantare a creditelor acor-
Cluj, şi Cristian Raţiu, Consilier
vor avea un acces simplu, ra-
cele două conferinţe au adus în
date beneficiarilor publici şi
OTIMMC.
pid, transparent și vor putea
discuţie soluţii de finanţare și
privaţi din mediul rural. Geana
Reprezentant
În context, în ședința din
să observe în fiecare minut
29 iunie 2011, Guvernul a
pe ce poziție se află, care sunt
aprobat
problemele și ce acte trebuie
printr-o
Ordonanță
de Urgență „Programul Mihail Kogălniceanu
pentru
depuse.
Între-
acest program, IMM-urile pot
Tehnologii enterprise în IMM-uri
obține o subvenționare parțială
Provocările de business pentru
a dobânzii unui credit contrac-
IMM-uri sunt legate în prezent
tat de la o bancă și, totodată, o
de platformele tehnologice evo-
garanție guvernamentală pen-
luate - cloud computing, virtu-
tru respectivul credit.
alizare, mobilitate, disponibili-
prinderile Mici şi Mijlocii”. Prin
„Avantajele pe care le prezintă acest program sunt două:
tate şi soluţii de securitate. „Securitatea este un proces
maximum
nu un produs. Adoptarea de
70% din rata dobânzii aferen-
noi tehnologii este urmată şi
te creditului pe care un IMM
de creşterea potenţialului de
subvenționarea
CClluujj
www.aippimm.ro.
a
soluţii IT pentru scăderea cos-
Matei,
UNIQA
dorește să îl acceseze, dar nu
criminalitate informatică. Im-
turilor şi eficientizarea afaceri-
Asigurări, a venit în comple-
mai mult de 6,5% pe an; iar pe
portant este să vă revizuiţi ris-
lor. „Pentru orice proiect pe care
tare cu o serie de soluţii de
partea de garanții de stat, Fon-
curile de securitate în perime-
firma vrea să-l dezvolte trebuie
asigurare pentru companii.
dul național de garantare, pen-
trele deschise. Trebuie să știți
Reprezentant
să alocăm resurse financiare.
mereu unde vă sunt datele și
De aceea am invitat în calitate
cum sunt ele accesate”, a sub-
de vorbitori bănci, fonduri de
liniat Teodor Cimpoeşu, Mana-
garantare şi autorităţi de ges-
ging Director Kaspersky Lab.
tionare a fondurilor europene
Asiraf Pandele, Sales Account
şi guvernamentale”, a declarat
Manager Softline Internaţional,
Ion Radu, Managing Director
a vorbit despre cerinţele care
BTL Design.
au dus la apariţia acestor noi
În deschiderea conferinţelor
tehnologii, precum accesibili-
de la Cluj şi Oradea, Dorel
tate, scalabilitate, flexibilitate,
Coteţ, Director Sucursala CEC
siguranţă şi costuri, oferind
Bank Cluj, şi Dan Gabriel
cinci motive pentru a adopta
Maier, Director Sucursala CEC
soluţii enterprise la nivel de
Bank Oradea, au vorbit despre oferta CEC Bank pentru IMM-
IMM: „Vorbim în primul rând
Orad Or adeaa
de reducerea costurilor IT cu
uri, constând în produse de creditare, facilităţi de restruc-
peste 60%, fără investiţii de Programele de finanţare na-
tru maximum 80% din valoarea
capital, apoi de legalizare şi
turare a creditelor în derulare
ţionale
pentru
creditului, garantează creditul
actualizare, de acces imediat
şi
accesarea
IMM-uri aflate în curs de deru-
pe care îl ia o întreprindere mică
la aplicaţii, plătim ce folosim,
fondurilor europene. În zona
lare, precum şi facilităţile ofe-
și mijlocie, dar garanția nu
iar securitatea nu mai este un
finanţărilor a rămas şi Ioana
rite de acestea, au fost trecute
poate să depășească 100.000 de
coşmar”. (EL)
soluţii
pentru
şi
europene
www.ittrends.ro
Nr. 7 - Iulie 2011
13 E
V
E
N
I
M
E
N
T
Interes pentru dezvoltare la Constanţa şi Galaţi
C
riza economică – oportunitate sau dezastru? Cum ne finanţăm afacerea pe timp de criză? Soluţii pentru eficientizarea afacerii - Scăderea costurilor sau mărirea productivităţii? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care au făcut obiectul discuțiilor din cadrul ultimelor două ediții din acest semestru ale seriei de conferințe „Soluţii pentru dezvoltarea IMM-urilor”.
foarte importante pentru companii, deoarece oferă multiple beneficii angajaţilor, precum accesul rapid la e-mail, transferul de date sau deschiderea către noi canale de comunicare, dar deseori
Desfășurate pe 22 și 23 iunie,
DEEE (deşeuri de echipamente
gramelor de finanțare pentru
sunt neglijate atunci când vine
la Constanța și Galați, cele două
electrice şi electronice) ca fiind
IMM-uri, subiectele dezbătute
vorba de protecţie”, spune Teo-
conferințe i-au avut ca invitați pe
soluţii de manangement al deşe-
axându-se pe problemele apărute
dor Cimpoeşu. „Kaspersky End-
Dumitru Nancu – Vicepreşedinte
urilor la standarde europene. Din
în activitatea de evaluare şi im-
point Security 8 for Smartphone
AIPPIMM, Andreea Paul-Vass
19 martie 2011, de la reluarea
plementare a programului POR
minimizează riscurile compro-
- Consilier de stat al Primului-
campaniei
2007-2013, dar și pe garanțiile
miterii
și
de
atunci când telefoanele mobi-
Fondul Naţional de Garantare
le sunt furate sau pierdute şi
a Creditelor pentru IMM-uri și
previne instalarea frauduloasă de
Fondul Român de Contragaran-
software periculos”.
„Locul
deşeurilor
contragaranțiile
oferite
de
date
confidenţiale
tare, pentru facilitarea accesului
Activitatea companiei Maguay
la finanţare şi îmbunătăţirea ratei
se bazează pe convingerea că,
absorbţiei fondurilor structurale
pentru domeniul IT, singura ale-
de către IMM-uri.
gere viabilă este cea a fiabilităţii şi a performanţei. Costin Bacilă,
Connsta Co tanþ anþ nþa
Finanţări pentru echipamente IT
Area Sales Manager Maguay,
În secțiunea dedicată soluţiilor
le-a vorbit participanţilor despre
IT&C pentru dezvoltarea IMM-
proiectul de sprijinire a compani-
urilor, Teodor Cimpoeşu, Mana-
ilor pentru obţinerea de până la
Ministru, Samuel Calotă – Sub-
nu este în casă. Trimite-le la
ging Director România & Bul-
25.000 euro din partea Uniunii
secretar de Stat, Vicepreşedinte
plimbare”, s-au colectat peste
garia Kaspersky Lab, a evidenţiat
Europene pentru echipamente IT.
Agenţia Naţională pentru Pro-
270.000 kilograme DEEE din
câteva servicii de securitate care
Ca urmare a certificărilor tehnice
tecţia Consumatorilor, Mihai Go-
28 de judeţe. Astfel, în doar trei
pot fi implementate pentru prote-
obținute de-a lungul timpului,
gancea Vătăşoiu – Subsecretar de
luni ale anului 2011, cantitatea
jarea companiilor şi a datelor lor.
Maguay poate ajuta companiile
Stat, Vicepreşedinte Agenţia Na-
interesate să găsească cele mai
ţională de Administrare Finan-
bune soluţii IT, să alcătuiască
ciară, Marius Necula – Senator,
cererea de finanţare şi să depună
Parlamentul României şi Bogdan
proiectul.
Drăgoi – Secretar de Stat, Minis-
„Interesul pe care l-au arătat
terul Finanţelor Publice.
firmele din Galaţi şi Constanţa
Primele prezentări din secțiu-
demonstrează încă o dată că mo-
nea dedicată finanțărilor, susţi-
torul de dezvoltare al economiei
nute de Sultana Popescu, Director
în România nu poate fi decât
sucursala CEC Bank Constanţa,
sectorul IMM. Soluţiile oferite
şi Lenuţa Subţirică, Director sucursala CEC Bank Galaţi, au adus
de autorităţile locale, centrale şi
Gallaaþiþi Ga
companiile private au găsit ecou
în discuţie produsele de creditare
în rândul oamenilor de afaceri
CEC Bank pentru IMM-uri, de la
de DEEE colectată a depăşit-o
Un exemplu este soluţia de
prezenţi la aceste două eveni-
credite pentru investiţii până la
pe cea înregistrată în cadrul
securitate business Kaspersky
mente. Datorită succesului avut
soluţii pentru accesarea fonduri-
campaniei din întreg anul 2010.
Endpoint Security 8 for Smart-
în prima parte a anului, BTL De-
lor europene.
Doar în luna mai, au participat
phone, care oferă suport pentru
sign şi Agora Group vor continua acest program de conferinţe şi în
Pornind de la premisa că re-
la campanie aproximativ 400 de
telefoanele mobile inteligente cu
ciclarea înseamnă respect pentru
voluntari, 16 judeţe, peste 60 de
sistem de operare Google An-
semestrul al doilea”, a declarat
lege și pentru noi înșine, Cătălin
localităţi şi s-au colectat nu mai
droid, precum şi pentru cele cu
Ion Radu, Manager BTL Design,
Gurău, Reprezentant Asociaţia
puţin de 85.664 kilograme DEEE.
versiuni noi ale platformelor
cu ocazia încheierii primei sesi-
Română pentru Reciclare RoRec,
O componentă importantă a
Symbian şi BlackBerry. „Tele-
uni de conferințe dedicate IMM-
a prezentat centrele de colectare
conferințelor a fost dedicată pro-
foanele mobile inteligente sunt
urilor din acest an. (EL)
www.ittrends.ro
Nr. 7 - Iulie 2011
14 C
L
U
B
Dezvoltare responsabilă de Bogdan Marchidanu
adu Enache, director general HP România, este una din cele mai autorizate voci de pe piaţa românească din punct de vedere al dezvoltării şi implicaţiilor generate de industria IT în societate. Domnia sa a discutat cu IT Trends despre planurile companiei, dar şi despre rolul şi locul pe care IT-ul îl joacă în societatea contemporană.
R
ITT: HP este, practic, singura companie din lume care oferă gama completă de soluţii şi produse IT. Cât de sustenabilă este o asemenea strategie? Radu Enache: Eu cred că pe termen lung această strategie este sustenabilă, din două motive. În primul rând, clienţii ne solicită soluţii. Ei nu mai sunt interesaţi doar de produse, poate cu excepţia zonei de consumer. În al doilea rând, noi suntem structuraţi în interior pe unităţi de business independente, cu planuri de afaceri proprii, de natură să asigure profitabilitatea fiecărei unităţi. Această structurare sănătoasă ne protejează de o canibalizare a afacerii între diversele produse. ITT: Atunci se naşte o altă întrebare:
Radu Enache, director general HP România
Ce nu este încă acoperit de HP şi ar trebui acoperit în viitorul imediat?
corporate sau din zona enterprise. În rest,
ITT: Cum procedaţi?
RE: Preocupările companiei sunt, de-
furnizăm soluţii prin parteneri. Aici există
RE: Practic, este un proces intern de
sigur, legate de toată gama de produse, însă
diferenţe de la unitate de afaceri la uni-
analiză a oportunităţii, în care se adoptă o
eu mă aştept ca în perioada următoare un
tate de afaceri. Anumite produse din zona
decizie privind unitatea de afaceri care con-
accent tot mai mare să se pună pe partea
PC, imprimante, chiar şi servere low end
duce proiectul respectiv. În cele mai multe
de middleware, care probabil va fi un
au devenit mărfuri similare bunurilor de
cazuri, departamentul de Enterprise Ser-
diferenţiator principal pentru clienţii noştri
larg consum şi se vând doar pe canalul de
vices este cel care se ocupă de asta. Opti-
în alegerea unei soluţii. Alături de ultimele
distribuţie. În cazurile proiectelor mari însă,
mizarea unei activităţi presupune luarea
achiziţii efectuate de companie în dome-
cheia o reprezintă într-adevăr colaborarea
în considerare a tuturor opiniilor. Îmi face
niul securităţii şi al sistemelor de operare,
între diversele unităţi de afaceri. În cadrul
plăcere să spun că de curând am primit vi-
mă aştept să asistăm la achiziţii semnifica-
HP, de regulă rolul de integrator îl are de-
zita vicepreşedintelui executiv al HP, Cassie
tive în această zonă, de natură a completa
partamentul nostru de Enterprise Services.
Lesjack. Ei bine, la întâlnire s-a discutat
portofoliul existent şi a permite HP să ofere
Aici concentrăm ofertele de hardware, sis-
exact despre colaborarea între diversele de-
soluţii mai bine definite clienţilor lor.
teme de operare, middleware, servicii etc.
partamente ale companiei, iar Cassie a ac-
ITT: Când se pune problema unor proiecte
Cred că aici rezidă, de altfel, şi efortul nostru
centuat că prima calitate a unui lider este de
interdisciplinare, cum se realizează colabo-
principal pentru viitor, anume de a dezvol-
a asculta şi de a integra opinii de la membrii
rarea între diversele unităţi de afaceri HP?
ta abilitatea noastră de a integra diversele
echipei cu care lucrează.
RE: Noi ne adresăm direct pieţei doar în cazul unui număr limitat de clienţi din zona
noastre unităţi de afaceri într-o ofertă coerentă pentru clienţi. www.ittrends.ro
ITT: Trăim pe o piaţă unde mulţi jucători caută să câştige clienţi cu orice preţ.
Nr. 7 - Iulie 2011
15 C
Dezvoltarea
leadershipului
şi
L
U
B
echipelor
muncă, eu cred că asistăm la o oarecare ali-
va mai fi interesat de ceea ce oferă HP ca şi
înseamnă dezvoltarea de metodologii şi
niere a societăţii la standardele europene de
echipamente, ci doar de un număr de SLA-
standarde. Cum procedează HP într-o ase-
pregătire profesională. Din fericire pentru
uri bine întocmite pentru activitatea lui. În
menea situaţie, care cel puţin la prima ve-
HP, noi recrutăm doar tineri bine pregătiţi,
acest context, ne aşteptăm să dezvoltăm şi
dere pare conflictuală?
care vor să muncească. Suntem privilegiaţi
un centru de date HP în România.
RE: Mie mi se pare că lucrurile sunt
că putem recruta astfel de oameni.
ITT: Cum va reuşi un gigant precum
foarte simple pentru noi. Noi aplicăm stan-
ITT: Un tânăr fără foarte multe cunoş-
HP să-şi păstreze conştientizarea de
dardele de afaceri ale companiilor ameri-
tiinţe de specialitate, dar ambiţios şi dor-
brand în condiţiile în care fenomenele pre-
cane. Sunt standarde pe care noi chiar
nic de muncă, are şanse de a fi angajat
cum cloud computing duc la micşorarea
vrem să le implementăm. O concurenţă
la HP?
importanţei echipamentelor din spatele
desfăşurată în condiţii oneste este singu-
RE: Eu cred că da. Colegii de la resurse
ra cale pentru ca mediul de afaceri să se
umane nu analizează doar diplome şi hârtii,
RE: Personal, cred că nu există acest
dezvolte. În măsura în care furnizorii de
ci profile individuale complete. Entuziasmul
pericol, deoarece va exista o concurenţă în-
soluţii prezenţi în România vor promova
şi dorinţa de a munci sunt elemente extrem
tre furnizorii de software şi hardware de a
asemenea idei şi atitudini, avem şanse se-
de importante. Vorbim până la urmă de
oferi integratorilor, furnizorilor de servicii,
rioase ca derularea proiectelor să se facă
motivaţie. Pentru toţi tinerii care vin la noi
produse de natură să le ieftinească aces-
exclusiv în interesul clienţilor.
mi se pare foarte important faptul că lor li
tora serviciile oferite. Problema optimizării
ITT: Dacă se va realiza reorganizarea
se oferă posibilitatea de a se dezvolta într-o
costurilor se va tranfera mereu către HP, nu
administrativă a României, vă veţi implica
mare companie. Pentru generaţia tânără
către furnizorii de servicii.
şi în proiectele regionale?
din România, capacitatea de a se integra şi
ITT: Beneficiaţi şi de experienţa Am-
RE: Deocamdată nu suntem implicați
de a lucra o perioadă de timp într-o mare
Cham. De aceea, îmi permit să vă întreb ce
în astfel de proiecte. La modul principial,
companie multinaţională, cu standardele de
înseamnă, din punctul dumneavoastră de
noi credem că HP în România dispune de
lucru aferente şi cu productivitatea de aici
vedere, IT-ul pentru România?
resursele tehnice, experienţa şi capacitatea
reprezintă o şansă pentru întreaga lor viaţă
financiară de a se implica în astfel de pro-
profesională.
iecte. Da, suntem interesaţi să participăm direct şi la proiecte regionale care să ajute
serviciilor oferite?
RE: AmCham a susţinut dintotdeauna industria IT. Îmi face plăcere să spun că şi
ITT: Le ce ne putem aştepta de la centrul de cercetare-dezvoltare de la Cluj?
Guvernul României, chiar şi în condiţii de criză, susţine industria IT. În contextul în
la dezvoltarea ţării. Avem circa 3500 de
RE: Avem planuri de dublare a numărului
care practic, în România a dispărut econo-
angajaţi în România, ne aşteptăm în conti-
de cercetători de la Cluj în următorii doi ani.
mia de comandă, care a determinat limita-
nuare să creştem, atât în centrul de servicii,
Este vorba de o echipă de tineri recrutaţi în
rea activităţii de cercetare şi o finanţare mai
cât şi în centrul de cercetare-dezvoltare de la
special dintre absolvenţii Politehnicii din
restrânsă, rolul IT ca vector al dezvoltării
Cluj, dar dincolo de numărul de oameni, dis-
Cluj, care sunt integraţi în echipele noas-
gândirii ştiinţifice este extrem de impor-
punem de resurse şi experţi, plus experienţa
tre de cercetare-dezvoltare din California.
tant. Sunt foarte bucuros că acest mesaj este
HP din Europa. Cred că cu ceea ce am adu-
Esenţial aici este faptul că în urmă cu câţiva
înţeles în mare măsură de clasa politică.
nat în timp ne permite sa putem aborda cu
ani, HP a consolidat centrele de cercetare-
Dacă noi vrem să ne păstrăm oameni
succes astfel de proiecte.
dezvoltare la nivel mondial. Centrul de la
bine pregătiţi în România, dacă vrem să
ITT: Aţi pomenit de resursa umană.
Cluj s-a dezvoltat în aceeaşi direcţie, iar
exportăm inteligenţă, trebuie în continuare
Vă doriţi în continuare să creşteţi resursa
acest lucru s-a datorat exclusiv datorită
să susţinem IT-ul. Eu, unul, promovez
umană angajată în HP, dar, pe de altă par-
competenţei celor de acolo.
ideea ca statul român să susţină mai mult
te, există o opinie cvasi-unanimă conform
ITT: Ne putem aştepta şi la deschiderea
industria IT locală, în special firmele care
căreia calitatea resursei umane tinere se
de altfel de centre HP în România, cum ar
dezvoltă software şi integrează proiecte. Iar
degradează de la an la an. Cum reuşiţi să
fi un centru de date pentru servicii de tip
aici poate exista o colaborare de succes în-
împăcaţi dorinţa cu realitatea de pe piaţă?
cloud?
tre HP şi astfel de firme locale, nu doar în
RE: Noi ne dezvoltăm activitatea în Ro-
RE: Filozofia HP susţine că dezvoltarea
mânia pentru că suntem în măsură să
către servicii de tip cloud se face treptat, iar
recrutăm oameni foarte buni. Mă refer la
una din căile de dezvoltare este externaliza-
tineri bine pregătiţi şi dornici să muncească.
rea de servicii. Mie mi se pare că este esenţial
RE: Planurile mele sunt legate de dez-
Tineri pasionaţi de ceea ce fac. Sigur că nu ne
să urmăm cerinţele clienţilor şi nu să con-
voltarea în continuare a prezenţei HP în
bazăm doar pe pregătirea lor din facultate.
struim centre de date pe care apoi să căutăm
România. Suntem încă la începuturi în dez-
Dispunem de un sistem foarte bine pus la
să le populăm cu clienţi. Dispunem de ast-
voltarea societăţii informaţionale, în Româ-
punct de training şi dezvoltare profesională.
fel de facilităţi în centrele de date HP din
nia. HP, ca lider mondial şi local în domeniul
Revin aici la Cassie, care a menţionat resur-
Europa şi din întreaga lume. Lucrul pozitiv
IT, are o datorie faţă de societate. Ca român,
sa umană din România ca fiind un element
aici este acela că şi în România avansăm cu
mie mi se pare aceasta o provocare care mă
fundamental al dezvoltării HP aici. Dacă
contractele de externalizare de servicii, in-
onorează. Vã asigur că HP va produce în
ne referim la ceea ce se petrece în general,
clusiv de externalizare de servicii de centru
continuare surprize foarte plăcute pentru
ca o opinie personală legată de forţa de
de date. Va veni şi vremea în care clientul nu
societatea românească.
www.ittrends.ro
România, ci şi în alte ţări europene. ITT: Ce planuri personale aveţi pentru viitorul imediat?
Nr. 7 - Iulie 2011
16 I
N
T
E
R
V
I
U
Ziua Comunicaţiilor 2011, poate ultima ediţie de Cristian Faur
e pare că anul acesta s-a desfăşurat ultima ediţie a Zilei Comunicaţiilor. Asta, dacă nu reuşeşte nimeni să-l convingă pe Eugen Preotu, Consilier MCSI şi organizator al evenimentului, să se răzgândească şi să ne invite la ea şi anii următori. Deocamdată, din cauza feedback-ului destul de şters din partea mass-media şi a sprijinului financiar destul de timid din partea industriei pentru acest important eveniment, organizatorul pare decis să pună capăt unei tradiţii de 15 ani. Cel puţin aceasta este impresia pe care ne-a lăsat-o cu ocazia ultimei discuţii avute împreună pe acest subiect, e drept, mai mult un monolog dulce-amar.
S
ITT: Ce s-a întâmplat, de fapt, la Ziua Comunicaţiilor anul acesta?
Eugen Preotu, Consilier MCSI
meu, pentru colegii mei. Că aşa, deşi au
Dacă ne referim la primii trei opera-
fost 49 de giganţi, foarte mulţi n-au dat
tori, este vorba de Deutsche Telekom care,
Eugen Preotu: Este o mare diferenţă
bani. E bine să ştim asta. Şi s-au dat foar-
împreună cu OTE şi cu Romtelecom – Cos-
între realitate şi imagine în ziua de astăzi.
te puţini, încât nu-ţi mai arde de nicio
mote sunt operatori la noi. Al doilea ope-
Din multe puncte de vedere. Americanii
conferinţă. Toată lumea spune „e minunat,
rator – Vodafone, cel britanic cu Vodafone
spun despre conferinţa noastră că dacă o
e încântător”, lumea scrie sau nu, dar nu
România. Şi al treilea, France Telecom, care
conferinţă care este foarte bună, cu peste
înţelege că, totuşi, trebuie sponsorizate
nu e numai francez, că toate companiile
600 de participanţi, cu subiecte de la 49
evenimentele ca să iasă ca lumea şi ţin
ajung transnaţionale, care are Orange la noi.
de giganţi IT&C nu este bine prezentată în
foarte mult să le mulţumesc celor care, cu
În această idee, aş vrea să precizez, că toată
presă, ea dispare. Dacă o conferinţă este
multe luni înainte de eveniment, au avut
lumea întreabă de cei trei operatori, dintr-o
mediocră, dar bine reflectată în media, ea
încredere şi au finanţat această activitate.
obişnuinţă proastă, pentru că MCSI şi AN-
rămâne. Iată cât de gravă este situaţia în
Şi ei au fost mulţumiţi, iar acest lucru mă
COM se ocupă de operatori. De fapt, furni-
năuceala globalizării de tâmpire, prostire.
interesează. Evenimentul, pentru că am
zorul, dacă va fi vreodată salvată planeta
făcut şi nişte statistici, a ieşit excepţional.
asta, va veni cu inginerii lui s-o salveze. Şi,
Restul nu prea mă interesează.
a propos de ce se se spune peiorativ despre
Tot legat de follow-up, vroiam să mai spun că acesta se vede în presă, în materiale foto şi video de pe site, plus în diplo-
Totuşi, ar trebui să vorbim aici şi des-
ingineriile financiare, eu nu sunt inginer,
me şi într-o serie de interviuri. Dar mult
pre felul cum s-au reflectat în presă lu-
eu sunt mândru că sunt inginer, alături de
mai importante mi se par subiectele care
crurile petrecute în cadrul evenimentului.
doctori şi de alte profesii pe care să fiu scu-
s-au ales pentru Ziua Comunicaţiilor şi
Din păcate, ar fi trebuit să se scrie că au
zat că nu le mai enumăr. Din această cauză,
faptul că am avut 49 de giganţi. Giganţi
fost prezenţi primii trei furnizori din lume.
şi la operatorii care sunt numărul unu pe
care înseamnă şi un plus şi un minus. Ar
Primii trei operatori din lume au fost
piaţă în alte domenii, precum McDonald’s,
fi foarte simplu să calculăm totul aritmetic.
prezenţi în România. Nu pentru că
am
Coca Cola şi alţii, eu am adus directorii
Din păcate, viaţa mizerabilă din ziua de azi
fi noi deştepţi. Dar asta e globalizarea.
tehnici, specialiştii care menţin reţelele în
nu se rezumă la aritmetică, ea ajunge până
Partea bună a globalizării, pentru că are
funcţiune. Demni de menţionat mai sunt
la funcţii matematice.
şi părţi bune, nu numai părţi de tâmpire
şi GTS Telecom, Mira Telecom, RCS-RDS,
Talk show-urile de astăzi, care, din
şi prostire. Primii furnizori din lume sunt
Teletrans, Transelectrica sau Ernst&Young.
păcate, nu-ţi aduc foarte multe informaţii
Ericsson. Imediat în spate este Huawei.
Au fost, în total, 12 operatori. Imens. E
pe minut, lucrează foarte mult cu arit-
După aceea, ar fi Alcatel – Lucent. Al pa-
prima dată, prima ediţie când au fost toţi
metica. Da sau nu. Stânga sau dreapta.
trulea este Nokia Siemens. Dar la noi n-a
operatorii ţării. De asemenea, au fost foar-
Viaţa, însă, este deosebit de complexă şi
făcut contracte, deci n-a intrat în selecţia
te mulţi furnizori. Mai mulţi decât opera-
pentru mine, care am avut un milion de
de 40 de firme (din 400) pe care perso-
tori. Nu doar 12. Aproape 20. Pentru că, în
dezamăgiri până acum, pentru că am con-
nal le-am vizitat şi le-am ales după 20 de
afară de cei trei mari, au mai fost Romkatel,
dus în telecom, faptul că mi-am păstrat un
criterii, din care numai unul este legat de
Rohde & Schwarz, a fost 2K Telecom din
zâmbet a fost de la direcţia proactivă pe
sponsorizare. Dar sunt criterii legate de
grupul Asesoft şi mulţi alţii. Se remarcă
care o are un om deştept, nu de a fi reactiv
proiectele desfăşurate, de context, de res-
Evolio, Radiocom, Allview şi Panasonic,
la toate prostiile. M-am şi ţinut în ultimii
pectul de care se bucură în domeniu, să nu
care a adus un ecran de renume mondial şi
15 ani să fiu proactiv, pentru domeniul
fure cu statul şi aşa mai departe.
care a fost la primele congrese din acest an,
www.ittrends.ro
Nr. 7 - Iulie 2011
17 I
N
T
E
R
V
I
U
Sony, care, tot aşa, a adus nişte noutăţi, dar
pentru că au fost 49 de giganţi. Ci formal-
externalizată. Şi dumneavoastră, ştiţi, care
şi Dell, Romsys, HP şi multe alte firme. De
festiv. Am avut chiar şi harpe. Şi pictură
sunteţi echipa care a făcut cel mai mult în
asemenea, giganţi IT care au fost implicaţi
telecom. Nu toţi şi-au dat seama, dar pe
organizarea de evenimente. Sigur, sunt
în telecom: IBM şi HP, Oracle şi SAP…
pereţi erau picturi telecom, plecând de la
mulţi concurenţi, dar grupul Agora, pe care
ITT: Ce a fost specific acestei ediţii?
Michelangelo cu a lui atingere divină.
îl ştiu din anii ’90, a făcut imens de mult
EP: Cert este că noi suntem în criză în
Este vorba de scena de pe cupola Capelei
şi a făcut pe praful ăsta, fără să se vaite şi
telecom în ultimii trei ani pe toată planeta.
Sixtine, când Dumnezeu l-a creat pe Adam
mergând înainte. Acum, în afară de grupa
Nu mă refer politic, pentru că eu am fost
– primul semn de comunicaţie, dat de
internă, există grupa externă. Cred că am
consilier apolitic în zece ani la unsprezece
Dumnezeu. Apoi, trecând prin multe tipuri
avut 50 de oameni cu care m-am ajutat. A
miniştri. Mă refer la faptul că telecomul,
de comunicaţii, terestre, aeriene, pe apă,
trebuit, în afară de cei de la Crowne Plaza,
care era odată (eu am terminat în 1968)
chiar şi gornistul din războiul de inde-
să folosesc mai mulţi lideri, să apelez la
un lucru de vârf, astăzi este un serviciu,
pendenţă dădea un semnal de victorie către
diverşi oameni, de la muzică la pictură.
alături de electricitate, apă, gaz… Impor-
trupele româneşti care asaltau redutele
Dar am lucrat şi cu zece tipografii, de la
tant este cu ce te poţi remarca pentru fie-
turceşti înarmate cu mitraliere nemţeşti.
fiecare am luat elemente de siguranţă şi
care industrie. Din cauza asta am adus
Trebuia să ai curaj să faci faţă răpăielii de
nici nu aş putea să menţionez câţi am avut
industria reală. Nu numai petrol, gaze,
gloanţe, deci, trebuia o comunicare umană.
în outsourcing. Cred că practica de a con-
electricitate. Dar şi din celelalte ramuri ale
La această ediţie s-a comunicat uman, toată
duce patru fabrici, practica de manager pe
economiei pe care iar nu le mai enumăr.
lumea a fost mulţumită şi am căutat să fac
care am avut-o mi-a dat această prudenţă
Am adus din peste 20 de ramuri.
puţin bine în stresul care ne înconjoară.
şi rapiditate în mişcări şi tot nu fac faţă la
Un alt aspect care ar fi trebuit subliniat
ITT: De ce, totuşi, ultima ediţie?
câte prostii sunt astăzi, pentru că primiti-
la ediţia a cincisprezecea, la care am mun-
EP: Păi, te saturi! În ţara asta, cam
vii care au bani nu prea se uită la noi. Noi
cit foarte mult şi care colegii din telecom
ajungi să te saturi. Măcar dacă ai rămâne
vorbim despre nişte chestii pe care ei le so-
au remarcat că a ieşit foarte bine. Eu, ori-
cu ceva bani sau dacă lumea ar fi... Dar
cotesc primitive şi uite-aşa constituim mii
cum, mă uit la participanţii cei care stau
aici, fiecare o vede ca pe o mână de la
şi mii de Românii. De asemenea, tombola din acest an a conţinut, că tot vorbeam de lucrativ, smartphone-uri, tablete, receivere, antene şi tot felul de lucruri „grele”. Participarea serviciilor de comunicaţii ale statului a fost foarte importantă, pentru că ele sunt implicate, ca în orice ţară, în construcţia infrastructurilor de comunicaţii şi IT. Au fost SRI, STS, Ministerul de Interne, MApN, Ministerul Justiþiei, SIE, SPP şi alţii. În mod sigur, una dintre cele 12 grupe de interes a fost cea a militarilor. Am avut şi 15 ambasade. Dar presa a fost inundată de diverse întâmplări, scandaluri, divorţuri, copii daţi… Ce vină avem noi? Canalele TV se
Temele Zilei Comunicaţiilor 2011 au fost telecom, IT&C, economie reală, administraţie, domeniul militar, universitar/academic, ambasade, consultanţă, asociaţii, presă, banking şi vinuri.
duc numai la scandaluri. Evenimentele noastre trec neobservate. Poate că ăsta-i adevărul. Poate că lumea nu are nevoie
de la început până la sfârşit la conferinţă.
Dumnezeu şi s-a întâmplat un eveniment
de IT, poate lumea are nevoie numai de
Mă interesează cine a venit dintre cei pe
şi fiecare critică. Trebuia să fie prăjitură
lucruri primitive şi de bani. Noi am făcut
care i-am invitat, cine n-a venit de ce n-a
mai pe stânga sau pe dreapta sau cine
această conferinţă ţinând cont de alte eve-
venit şi aşa mai departe. Eu, ca şi premiant
ştie… te cam saturi. Sigur, beneficiezi
nimente importante în plan mondial. Este
din şcoală şi facultate, în aceeaşi zi când
de faptul că o serie de oameni deosebit
vorba de CES, de CeBIT, de evenimente din
am luat premiul, mi-am găsit o sută de mi-
de deştepţi şi care sunt colegii noştri în
Olanda, China, Japonia sau Coreea de Sud.
nusuri. La acest eveniment mi-am calculat
telecom m-au sprijinit şi s-au angrenat.
Dar noi n-am auzit de ele. Suntem primitivi
o sută cinci zeci de minusuri pentru mine,
E de ajuns, aşa cum e de ajuns un PC să
şi necivilizaţi, o civilizaţie vocală, în care
pentru că echipa mea n-a mai făcut calcu-
infectezi o mie de sisteme, sunt de ajuns
căutăm cu vorbe să înlocuim fapte când, de
lul. Ce aş vrea să spun este că cei care au
câţiva cârcotaşi ca să te saturi să mai faci
fapt, vorba trebuie să fie egală cu fapta şi
stat de la început până la sfârşit au fost
acest eveniment. De asemenea, aş vrea să
să fie faptă. Ar fi multe de spus...
încântaţi şi asta m-a interesat. Pentru că
spun că am făcut foarte mult outsourcing.
a cincisprezecea ediţie, cu un aspect ani-
Evenimentele pe care le faci în globaliza-
versar, a fost profund lucrativă. Nu numai
re le faci cu echipa prezentă şi cu echipa www.ittrends.ro
Citiţi varianta integrală a interviului pe www.ittrends.ro
Nr. 7 - Iulie 2011
18 O
P
I
N
I
I
Ofensiva tablet, între gadget şi business tool
A
părute mai întâi ca display-uri detaşabile, cu acces remote de la tastatura unui laptop, ulterior ca extensie a celor mai populare smartphone-uri touchscreen, dispozitivele tablet câştigă popularitate pe zi ce trece. Rolul Apple în această
nouă cursă a miniaturizării tehnologice a fost esenţial. Practic, dacă nu ar fi existat prima generaţie de iPad nici nu se putea vorbi despre
Radu Crahmaliuc
o piaţă de tablet-uri... Primul media tablet de la Apple s-a vândut anul trecut în peste 10 milioane de exemplare, deţinând o cotă de piaţă de peste 60%. Modelele whitebox care au invadat în special
tabletu pe masă la restaurant sau să îţi citeşti mesajele din fotoliul
piaţa asiatică vin tare din urmă, indiferent de diagonala ecranului şi
de la club. Deşi acum mai toată lumea are un tablet, sunt destul de
de renumele producătorului. Operatorii de telefonie au ieşit şi ei în
puţini utilizatori dispuşi să renuţe la comoditatea oferită de smart-
câştig din afacerea aceasta, în special pentru că vânzările de tablet-
phone, în schimbul unui browser mai performant sau al unui ecran
uri nu au afectat dinamica pieţei de mobile. Peste 40% dintre iPad-
mai mare.
urile vândute în 2010 au avut şi conexiune 3G.
Pe de altă parte, chiar şi cele mai performante tablet-uri de azi
Se va păstra acest trend? Mulţi sunt optimişti. Numai Apple
se pot apropia destul de greu de performanţele oferite de un laptop,
estimează vânzări de peste 100 de milioane de unităţi la nivelul
chiar când e vorba de o simplă navigare pe Web. Lipsa suportului
anului 2015. Un rol esenţial îl va avea şi rata de absorbţie a gad-
pentru Flash la iPad sau incompatibilităţile dintre formatele video
«
get-urilor în zona soluţiilor enterprise. Mobilitatea şi accesul 3D la
În ciuda cârcotelilor celor care nu cred în folosirea de gadgeturi în business, tablet-urile vor juca un rol important în dezvoltarea accelerată a virtualizării desktop şi a soluţiilor mobile computing.
recunoscute de sistemele Blackberry sau Android restrâng destul de mult facilităţile de navigare şi standardele multimedia. Dar în ciuda acestor cârcoteli, la care se adaugă şi faptul real că sunt mult mai fragile decât laptop-urile sau unele smartphone-uri, tablet-urile au mari şanse de adopţie în unele verticale industriale precum sănătatea, serviciile la distanţă sau unele aplicaţii mobile. Printre optimişti se numără în primul rând vendorii de soluţii mobile care văd în tablet-uri dispozitivele ideale pentru acce-
distanţă au determinat o creştere spectaculoasă a rolului termina-
sarea aplicaţiilor la distanţă. Un studiu publicat de compania
lelor smartphone în activităţile curente de business. De la accesarea
Good Technology, specializată în soluţii de mobilitate enterprise
căsuţelor de e-mail personale şi a reţelelor sociale, până la posibili-
multiplatformă, relevă faptul că peste 28% dintre clienţii care şi-au
tatea de a rula aplicaţiile specifice de business, nu e decât un pas.
activat dispozitivele în luna decembrie 2010 au preferat iPad, în
Vor reuşi tablet-urile să înlocuiască popularitatea de care se
timp ce 40% au folosit ca platform mobile diferite versiuni iPhones
bucură acum un laptop? Cele mai noi modele de iPad, BlackBerry
şi 32% dispozitive bazate pe Android. Acest fenomen este explicat
PlayBook, Samsung Galaxy Tab, Galaxy Tab 10.1 şi Motorola Xoom
ca o creştere a ratei de adopţie a tablet-urilor la nivel de business,
mizează pe asta…
multe organizaţii preferând aceste dispozitive pentru dotarea echi-
Dincolo de miniaturizare şi tehnologie, va conta în primul rând
pelor lor mobile de vânzări sau de service.
permisivitatea mediilor de business. Scepticii nu văd în tablet-uri
Un studiu Gartner de la începutul anului releva că tablet-urile
viitorul conceptului de mobile computing. Printre argumente se
vor câştiga peste 10% din piaţa de PC-uri tradiţionale (desktop şi
numără atributele de „jucărioară” care nu poate oferi nimic în
laptop) ceea ce va determina o largă orientare a producătorilor de
plus pentru un utilizator de afaceri ce foloseşte un tandem format
soluţii către aceste tipuri de terminale. Producătorii de soluţii de vir-
din laptop-smartphone. Dar spirala evoluţiei ne oferă numeroase
tualizare desktop au fost primii care au mizat pe tablet-uri, oferind
exemple de dispozitive la modă care şi-au pierdut treptat populari-
utilizatorilor de business aceleaşi facilităţi de accesare a aplicaţiilor,
tatea, la apariţia unor noi generaţii. Să nu uităm ce s-a întâmplat cu
ca de pe orice laptop sau smartphone. E drept că media tablet-urile
discurile de ebonită la apariţia magnetofoanelor şi casetofoanelor,
nu au aceleaşi performanţe de procesare sau stocare ca laptopu-
istorie care s-a repetat cu benzile şi casetele la apariţia CD-urilor şi
rile cu configuraţie medie, dar cu ce sunt dispozitivele thin client
DVD-urilor…
mai evaluate atunci când sunt folosite în virtualizarea desktop?
Numărul ridicat de accesorii şi fragilitata sunt alte argumente ce
Posibilităţile de accesare a canalelor de comunicare tradiţionale,
infirmă o largă adopţie a tablet-urilor ca instrumente de business.
portaluri de business şi intranet-uri sau aplicaţii specifice migrate
Chiar dacă au ecrane de 7 inch şi pot încăpea cu uşurinţă într-un
pe desktopuri virtuale, vor face ca din ce în ce mai multe companii
buzunar mai generos de jeans, e destul de dificil să te aşezi cu un
să prefere media tablet-urile pentru dotarea forţelor mobile de pro-
tablet în buzunarul de la spate, fără să îţi asumi riscurile de rigoare.
movare, vânzări şi suport.
Majoritatea utilizatorilor şi-au luat tablet cagadget. E cool să ieşi cu www.ittrends.ro
rcrahmaliuc@yahoo.com
Nr. 7 - Iulie 2011
19 S
E
C
U
R
I
T
A
T
E
Asigură-ţi securitatea în Cloud de Bogdan Tudor, Founder&CEO Class IT Outsourcing
eneficiile economice, din punct de vedere al investiţiei de capital mult reduse sau al transferării costurilor de operare către o terţă parte reprezintă argumente pro cloud ce nu pot fi ignorate de niciun utilizator şi de nicio companie. Însă, ultimele evenimente legate de securitatea sau disponibilitatea soluţiilor stocate în cloud, la care se adaugă permanent situaţii neaşteptate de avarie, obligă utilizatorii sau companiile să îşi regândească strategiile de utilizare sau - mai important - de stocare a datelor personale pe Internet.
B
Bogdan Tudor, Founder&CEO Class IT Outsourcing
O regulă de bază a asigurării funcţionării neîn-
Securizarea datelor tranzitate
trerupte este să identifici în avans ce ar putea
Un alt moment prielnic pentru un eventual
să nu meargă conform planului şi să planifici
atacator este la transferul datelor între cloud
În cazul în care e nevoie de o confirmare
ce trebuie făcut pentru a asigura această con-
şi computerul personal, unde datele vor trebui
suplimentară ca hibrid este strategia câş-
tinuitate. În cloud, complexitatea soluţiilor ce
să ajungă la un moment dat. Celebrul tip de
tigătoare, industria auto vine să întărească
poate duce la situaţii de avarie sau stocarea
atac în care se foloseşte o poziţie intermediară
această tendinţă.
unui număr enorm de date personale într-un
care îşi deghizează identitatea în cea a sursei
Confirmarea cea mai puternică a acestei
singur loc, au un efect de „borcan de miere”
îşi găseşte aici cea mai importantă aplicaţie
tendinţe vine însă de la promotorul principal
pentru grupurile de hackeri, reprezentând
– man-in-the-middle pentru cei care au mai
al cloudului, Google. Clientul de email de la
ameninţări serioase pentru disponibilitatea
interacţionat cu teoria securităţii.
Google permite, începând cu ultima variantă
soluţiilor şi securitatea datelor stocate.
Pentru a evita situaţiile potenţiale de in-
lansată în urmă cu câteva zile, folosirea locală!
terceptare a datelor valide care tranzitează o
Cum aş putea să evit afectarea ca utilizator sau ca afacere în cazul unei avarii în cloud?
nea facilitate şi atunci când o oferă asigură-te
Renegocierea condiţiilor de livrare
că o foloseşti.
Dacă deja eşti în cloud sau ai în plan mi-
reţea, selectează furnizorii care oferă o aseme-
Lipsa sau ignorarea modalităţilor de protecţie
grarea, este un moment bun să renegociezi
Conştientizarea importanţei securităţii de către utilizatori
termenii de livrare a serviciilor. Majoritatea
dezastru. Utilizatorii şi companiile devin conştienţi că situaţiile de insecuritate sau
Orice soluţie de securizare a datelor stocate
oferă nici o garanţie de asigurare a securităţii
indisponibilitate reprezintă o realitate ce
sau tranzitate este lipsită de finalitate în cazul
datelor şi, în cel mai bun caz, condiţiile se
îi poate afecta în mod direct. Acest lucru se
în care parolele folosite de utilizatori sunt în
referă la disponibiltate. În cazul unui eveni-
poate întâmpla oricând şi singurul lucru care
sine nesigure. Foloseşte sau încurajeaza uti-
ment de avarie probabil că în condiţiile stan-
contează este cât de pregătit eşti pentru un
lizatorii să folosească parole formate din cel
dard tot ceea ce poţi primi astăzi este un mesaj
asemenea eveniment.
puţin zece caractere, din care cel puţin două
de scuze sau un voucher de reducere pentru
cifre şi un caracter special.
servicii viitoare. Asigură-te că sunt prevăzute
în cloud reprezintă cea mai sigură cale spre
Am identificat 5 modalităţi care odată implementate vor diminua dramatic riscurile de folosire a soluţiilor în cloud:
furnizorilor asigură garanţii minime sau nu
Acolo unde datele sunt absolut critice –
în contract penalizări, atât pentru neasigu-
şi recomand includerea căsuţei de email în
rarea disponibilităţii, cât şi mai serios pen-
această categorie – foloseşte autentificarea
tru situaţiile în care securitatea datelor este
Criptarea datelor stocate
dublă. Aceasta poate fi implementată cu un
afectată.
Atunci când stochezi date în cloud alege cu
token, cu o cheie de criptare sau prin retri-
atenţie şi asigură-te că datele sunt criptate
miterea unui cod pe telefonul mobil al utili-
Concluzie
cu o cheie de criptare sigură – cel puţin 256
zatorului. Cere sau studiază posibilitatea ca
Beneficiile utilizării serviciilor în cloud nu pot
de biţi – pe serverele pe care sunt stocate. În
furnizorul actual să o folosească.
fi trecute cu vederea, la fel cum trecerea cu vederea a ameninţărilor existente reprezintă
această situaţie, un eventual atacator ce ar putea avea acces direct la acestea nu ar putea
Disponibiltatea mixtă
să le transforme în date utile decât după un
Hibrid este cuvântul cheie. Foloseşte o stra-
Am oferit cinci modalităţi prin care riscu-
efort de decriptare îndeajuns de lung pentru
tegie în care să stochezi datele şi aplicaţiile
rile din cloud sunt conştientizate, şi mai mult,
ca acestea să nu mai prezinte interes.
atât local cât şi în cloud. În cazul în care ope-
vă dau posibilitatea de a planifica minimiza-
un risc major ce nu poate fi ignorat.
Alege cu atenţie furnizorii care oferă această
rarea locală nu este posibilă, lucrezi în cloud.
rea acestora. Astfel, impactul negativ asupra
posibilitate. Abordarea sigură a stocării impli-
Dacă nu există conexiune Internet sau soluţia
utilizatorilor sau asupra afacerilor va fi mult
că un efort de resurse suplimentar din punct
în cloud suferă o avarie, poţi opera fără pro-
mai redus, oferindu-vă confortul de utilizare a
de vedere al furnizorului, de aceea nu toţi
bleme local. Astfel disponibiltatea ta creşte şi
oferă posibilitatea criptării datelor stocate.
beneficiezi de avantajele ambelor lumi.
cloudului în scopul experimentării beneficiilor oferite de aceste soluţii.
www.ittrends.ro
Nr. 7 - Iulie 2011
20 O
P
I
N
I
I
Fedora. Cinșpe. Linuxu’, nu pălăria de Răzvan Sandu
n septembrie 1998, o cunoscută revistă de IT românească publica, pe CD-ul atașat, distribuția Red Hat Linux 5.1. Într-o după-amiază însorită, m-am oprit la chioșc – chiar pe colțul de visa-vis de Perla – și am cumpărat, într-o doară, revista. Îmi atrăsese atenția, întâmplător, titlul de pe discul argintiu din vitrină: tocmai terminasem de citit prima carte despre GNU/ Linux din viața mea, care descria versiunea anterioară, 4.2. Și mi-am dorit „upgrade”-ul. Așa a început totul...
Î
O să mărturisesc, de la bun început, că sunt „fan”
dus comercial al Red Hat, un software de înaltă
al distribuțiilor Red Hat. Prima prietenă, prima
performanță folosit de mari companii, burse
mașină și prima distribuție nu se uită niciodată...
internaționale, giganți telecom, administrații gu-
Pe vremea aceea, singura distribuție GNU/Linux
vernamentale, NATO...
Rãzvan Sandu
de care îmi fusese dat să aud era un produs – liber
Fedora are reputația de a fi nu numai un sistem
și gratuit – al firmei americane. Desigur, exista și
de operare bazat în întregime pe Software Liber,
însă, minunatul efect pe care Fedora și Red Hat
o versiune plătită, destinată corporațiilor, dar nu
dar și unul care include primul noutățile tehno-
reușesc să-l atingă, mai mult și mai frumos decât
aceea concentra interesul hacker-ilor în devenire.
logice ce apar. Freedom, Friends, Features,
oricare altă distribuție: ascultarea publicului,
Mica distribuție gratuită Red Hat Linux încăpea
First (Libertate, Prieteni, Facilități, Primii) con-
permanenta colaborare benefică între utilizatorii
pe o fracțiune dintr-un CD și începuse să fie dorită,
stituie deviza proiectului Fedora.
programelor și cei care le creează. Și, nu în ultimul
comentată, instalată, urmărită internațional... Se
Dinamica proiectului este, într-adevăr, uimi-
rând, depășirea inerției personale, omenești: fie-
scriau și primele cărți despre ea. Abia mai târziu
toare. Eventualele erori depistate în software
care utilizator, oricât de netehnic, este încurajat,
– în 2003 – firma Red Hat avea să renunțe la dez-
sunt rezolvate prompt, de către o comunitate
sfătuit și ajutat să devină, din consumator final
voltarea produsului său gratuit, transformându-l
internațională de programatori pasionați, în doar
al software-ului, contributor, potrivit intereselor,
în marele proiect întreținut de comunitate care
câteva zile sau chiar ore. În acest timp, alte echipe,
gusturilor și abilităților sale.
este azi distribuția Fedora (http://fedoraproject.
formate din contributori specializați, de toate
Dacă doriți să încercați distribuția, proiectul Fe-
org/ro/).
vârstele, se ocupă de standardizarea legăturilor
dora dispune și de o pagină în limba română, cu
Pe atunci, instalarea GNU/Linux era un pro-
între modulele distribuției, de designul și ergono-
conținut și grafică excelente: http://fedoraproject.
ces ce putea dura peste trei ore, iar cunoașterea
mia interfețelor grafice, de „împachetarea” pro-
org/ro . Software-ul ce poate fi descărcat are, și el,
prealabilă a tuturor detaliilor hardware era obliga-
gramelor, de marketing, traduceri, documentație...
mai multe variante (spin-uri), în funcție de scopul
torie. Nu se putea spera succesul decât pe anumite
Pentru ca rodul acestei munci colective să aibă o
pe care vi-l propuneți. Implicit, distribuția vă oferă
plăci video, ale căror chipset-uri și moduri grafice
audiență cât mai largă, proiectul Fedora preferă să
discuri DVD de instalare cu noua interfață grafică
fuseseră bine documentate dinainte. Iar rezultatul
nu aducă îmbunătățirile doar local, în software-
GNOME 3, dar sunt disponibile și variantele
dorit al infinitului proces de tatonări și reveniri era
ul propriu, ci să contribuie la proiectele „din
KDE (foarte asemănătoare, vizual, cu software-
un ecran negru, în mod text, cu promptul redhat
amonte” (upstream) care compun distribuția.
ul Mac), LXDE și XFCE (destinate, în special,
login: clipind fericit în colțul din stânga-sus.
Astfel, o eroare software care a fost „reparată” de
netbook-urilor și sistemelor mai vechi, cu resurse
Software-ul acesta a cunoscut douăzecișicinci
către unul dintre programatorii Fedora va ajunge,
hardware mai sărace). De asemenea, pentru cei
de versiuni, până la ceea ce este azi Fedora 15 –
mai devreme sau mai târziu, în toate celelalte
care ezită, încă, să instaleze GNU/Linux, există
un sistem de operare complet, de uz general. Azi,
distribuții GNU/Linux care includ programul în
Live CD-uri și imagini minimale, pentru stick USB
uneori, aduc în birou, subsoară, câte un calcula-
cauză.
– care permit rularea unei versiuni minimale de
tor, înainte de a începe vreo ședință cu colegii mei.
Personal, rulez distribuția Fedora pe câteva
Pornesc cobbler, procesul automat de instalare al
zeci de sisteme, și pot spune că nu m-a dezamăgit
Fedora – fără CD, direct din rețeaua locală com-
niciodată. Sisteme de o mare varietate – de la
Pentru începătorii în GNU/Linux :) Software-
paniei – iar dacă, după ședință, nu mă întâmpină
mici netbook-uri la servere, în mediul de afaceri
ul Fedora poate fi descărcat, 100% legal și gra-
un sistem nou-nouț, consider că ceva nu a mers
românesc și în cel de dincolo de granițe. Desigur,
tuit, de la pagina menționată. Tot acolo puteți
cum trebuie...
nu există software 100% fără erori, iar în ca-
găsi, bine ascunsă :-) în secțiunea „Ajutor”, do-
Fedora fără a instala sistemul pe harddisk, direct de pe CD sau stick.
Fedora este un proiect al comunității inter-
zul folosirii Fedora pentru o stație de lucru/lap-
cumentație completă: manualul de instalare, cu
naționale, susținut oficial de către firma Red Hat.
top, preferințele asupra aspectului și ergonomiei
imagini pas cu pas, manualele de utilizare primară
După numeroase teste de asigurare a calității,
interfețelor grafice sunt puternic subiective. De
și trimiteri către documentația ce vă va fi utilă mai
care durează cam un an, un subset colecției de
aceea, consider discuțiile ce se poartă pe foru-
târziu, pe măsură ce experiența Dvs. va crește.
programe dezvoltate aici devin distribuția Red
muri – uneori „aprinse”, pasionale și în contra-
Hat Enterprise Linux (RHEL) – principalul pro-
dictoriu – ca fiind perfect normale. Important este,
Aștept cu plăcere întrebările și comentariile Dvs. la razvan.sandu@zando.ro
www.ittrends.ro
Nr. 7 - Iulie 2011
21 A
N
A
L
I
Z
Ã
HPC – computing la un alt nivel de Cristian Faur HP vă duce în lumea HPC. Ce înseamnă High Performance Computing? O piaţă, o disciplină? Nu. Este o activitate care se desfăşoară în mai multe verticale de piaţă şi care are ca scop îmbunătăţirea înţelegerii şi inovaţiei pentru a ridica standardele competitivităţii şi calităţii. Astfel, HPC îşi poate găsi aplicaţii în multe domenii, precum inginerie mecanică (proiectare şi producţie), design de electronice, ştiinţe naturale (inclusiv previziuni şi hărţi meteo sau management al resurselor naturale), medicină, finanţe şi investiţii (de exemplu, analize de risc), securitate şi apărare, precum şi în tot ceea ce ţine de cercetarea ştiinţifică. Se poate vedea, astfel, cum acest supercomputing devine un instrument cu adevărat important în toate activităţile tradiţionale teoretice şi experimentale în ştiinţă şi inginerie.
importante. Deocamdată, această soluţie oferă viteze de 10 Gb/s şi se pregăteşte să ajungă la 40 Gb/s. Infiniband este soluţia dacă vă doriţi performanţă. Aceasta deja oferă viteze de 40 Gb/s şi va atinge 56 Gb/s în curând. HP vă oferă tehnologii pentru ambele
În High Performance Computing
două tipuri de noduri: un nod de
cantităţi mari de date în şi din
variante. Acest lucru este posibil
se folosesc unităţi de calcul denu-
management (cunoscut şi ca nod
cluster), scalabilitate (pentru a
graţie parteneriatelor companiei
mite computing clusters pentru
de admin, head node etc.) este
putea adăposti seturi de date mari
cu Mellanox şi Qlogic, dar şi pro-
a rezolva probleme complexe şi
nodul de administrare centrală a
sau care cresc), fiabilitate (pentru
priilor soluţii care au îmbogăţit
avansate care presupun fie multe
cluster-ului care instalează cele-
a putea oferi viteză şi disponibili-
portofoliul companiei odată cu
calcule, fie multe date, fie ambe-
lalte noduri, le administrează şi le
tate chiar şi în situaţii adverse),
achiziţionarea 3-COM.
le variante. Aceste procese repre-
monitorizează; apoi, urmează no-
eficienţă în reţea şi simplitate din
Cât priveşte infrastructura soft-
zintă deseori simulări matematice
durile de computing, cele care fac
punct de vedere administrativ. În
ware, soluţiile pe care HP le oferă
de produse, procese, fenomene
calculele. În configuraţii complexe,
ceea ce priveşte stocarea, Hewlett
sunt dintre cele mai variate, atât
etc., iar rezultatele trebuie să fie
mai pot exista noduri pentru în-
Packard va pune la dispoziţie Ibrix
open-source, cât şi comerciale:
cât mai aproape de realitate. Cei
registrarea utilizatorilor, noduri de
X9000 Network Storage Solution
1. Sistem de operare:
de la IDC au ajuns să folosească
service etc. HP a lansat BL 2x220c
(ideală pentru un număr mare de
Linux, în diverse distribuţii:
termenul HPC pentru a descrie
Redhat, Suse, Debian,
toate serverele tehnice folosite de
CentOS, etc. Windows - Microsoft HPC
oamenii de ştiinţă, de ingineri, analişti financiari şi alţii.
Server 2008.
După cum se poate vedea şi
2. Sistem de fişiere: Local, NFS, Parallel File
în ilustraţie, un cluster de High Performance
Computing
este
System
un sistem scalabil cu mai multe
3. Instrumente de
componente interconectate. Acest
management:
sistem se bazează pe hardware
Cluster Management Utility
normal, tip commodity, o reţea
(HP) ori software open
privată pentru provizionare, mo-
source, precum ROCKS,
nitorizare şi atribuire de sarcini,
G7, care este un sistem tip double-
fişiere mici, pentru rate ridicate de
OSCAR sau Onesis.
o reţea de mare viteză pentru
density blade, care poate conţine
operaţiuni cu metadate, care sunt
4. Middleware software:
comunicare în aplicaţii, plus o
până la 12 nuclee de procesor, 96
distribuite între serverele de sto-
Compilatori: Intel, PGI,
infrastructură software bazată pe
GB de RAM şi un card Mellanox
care pentru scalabilitate).
protocoale, sisteme de operare,
ConnectX-2 10GbE/IB pe placa de
O a doua soluţie este Lustre,
sisteme de fişiere, instrumente de
bază. În afară de sistemele blade,
rezultatul unui parteneriat Data
administrare şi monitorizare pen-
HP mai oferă şi alte configuraţii de
Direct Networks/Hewlett Packard
tru cluster şi de management pen-
top, precum familia SL6500 şi, în
( pentru tranzit secvenţial scala-
tru nivelul de încărcare, librării,
special, sistemele SL390 cu Con-
bil pentru fişiere singulare mari
compilatori şi, în final, aplicaţii.
nectX-2 pe placa de bază şi până
şi puţine operaţiuni cu metadate,
la 7 procesoare grafice Nvidia.
unde setul de date este împărţit
În general, acel commodity hardware despre care am vorbit
Stocarea la High Performance
pe mai multe servere de stocare,
presupune două componente: ser-
Computing este şi ea specială
pentru lăţime de bandă maximă la
vere şi stocare.
pentru înaltă performanţă şi sca-
scriere/citire).
GNU gcc. Librării: Blas goto, mkl Interfaţă pentru mesagerie: Platform MPI, Intel MPI sau openmpi ori mvapich (open-source) 5. Manager de resurse şi sarcini: LSF, PBS ori Torque (opensource). 6. Aplicaţia dumneavoastră.
Serverele sunt construite special
labilitate, întrucât trebuie să poată
Partea de reţelistică din cluster
pentru High Performance Com-
lucra cu PetaBytes şi să aibă
poate fi rezolvată prin două soluţii.
Pentru cei care au nevoie de
puting şi scalabilitate. Cea mai
următoarele caracteristici: viteză
Ethernet este cea mai bună soluţie
soluţii de computing de înaltă per-
simplă configuraţie HPC conţine
mare (pentru a putea muta rapid
acolo unde costurile sunt cele mai
formanţă, HP are răspunsul.
www.ittrends.ro
Nr. 7 - Iulie 2011
22 E
V
E
N
I
M
E
N
T
eHealth 2011: să învăţăm din exemple de Elena Andreea Liþã
A
gora Group a organizat pe 9 iunie, la Hotel Intercontinental din Bucureşti, conferinţa eHealth 2011 - Servicii medicale fără bariere.
eHealth constituie un punct important pe Agenda Digitală a Europei, una dintre priorităţile cheie vizând derularea unor activităţi pilot care să asigure cetăţenilor europeni acces online securizat la informaţiile lor medicale până în 2015, nu doar în ţara de reşedinţă, ci în oricare ţară din UE, şi care să asigure implementarea la scară largă a serviciilor de telemedicină până în 2020. România este abia la început de drum. „Sistemele eHealth sunt necesare României de azi şi chiar oportune în acest moment - dacă nu chiar puţin întârziate - spre a fi aplicate în sistemul de sănătate”, a spus
o accesibilitate crescută, alături de creşterea
tru piloni ai sistemului naţional eHealth din
în deschiderea conferinţei Iosif Moldovan,
calităţii actului medical pentru toate cate-
Slovacia - Dosarul Electronic de Sănătate şi
Secretat de Stat în cadrul MCSI. „MCSI a
goriile de pacienţi, indiferent dacă se află în
Dosarul Personal de Sănătate. În prima fază
alocat o sumă de 40 de milioane Euro din
zone urbane foarte bine dezvoltate sau în
sunt implementate nouă categorii, precum
fonduri structurale pentru dezvoltarea a
cătune departe de lume”.
îngrijiri de urgenţă, medicaţie, vaccinări,
două sisteme informatice care vor fi puse în
Revenind la momentul actual, singura
analize de laborator etc., pacientul având
aplicare de Casa de Asigurări de Sănătate;
componentă IT concretă din sistemul de
posibilitatea să vadă, de exemplu, care sunt
este vorba de prescripţia electronică şi do-
sănătate românesc o constituie Sistemul
costurile tratamentului său.
sarul electronic al pacientului. În acest mo-
Informatic Unic Integrat (SIUI) de la Casa
„eHealth nu se referă doar la siste-
ment, CNAS este în procedură de achiziţie
Naţională de Asigurări de Sănătate. „SIUI
mul informatic, ci la întreaga cantitate de
a serviciilor de implementare a prescripţiei
oferă platforma şi infrastructura necesare
informație legată de domeniul sănătății;
electronice, urmând ca într-un timp foarte
introducerii proiectelor care vor completa
tehnologia și software-ul nu fac decât să
scurt să fie achiziţionate şi serviciile pentru
acest sistem, şi anume cardul de sănătate,
ajute acest sistem să se dezvolte într-un
dosarul electronic”.
prescripţia şi dosarul electronic al pacien-
mod eficient. Suportul politic este, în egală
Iosif Moldovan a mai spus că marile
tului, asiguratul fiind punctul central al
măsură, foarte important, deoarece un ast-
corporaţii, multinaţionale sau naţionale,
întregului nostru efort. Toate eforturile
fel de sistem nu este un proiect de un an
care vor câştiga licitaţia pentru implemen-
noastre din ultimul an şi jumătate se vor
sau doi, ci o viziune pe termen lung, care nu
tarea acestor proiecte, trebuie să aibă în
concretiza către sfârşitul acestui an, prin în-
poate fi schimbată la fiecare patru ani după
vedere realizarea unui sistem capabil să
ceperea rulării efective a acestor proiecte”, a
alegeri”, a spus Martin Smutny, Asseco CE
interopereze cu alte sisteme naţionale, totul
declarat Marius Stupu, Director Proiect SIUI
- Business Development Manager, Health-
în folosul pacientului.
din cadrul CNAS.
care Business Unit.
nager Medicover şi Membru CIO Council,
Experienţe şi bune practici
sistemului eHealth din Slovacia, finanţat
a afirmat însă că drumul României către
Sesiunea de prezentări din cadrul conferin-
în cea mai mare măsură din fonduri struc-
eHealth va fi unul de durată, de cel puţin
ței eHealth 2011 a avut ca numitor comun
turale şi evaluat la aproximativ 140 de mili-
zece, douăzeci de ani: „Nu se poate con-
exemple de inițiative eHealth din alte țări, la
oane de euro, a vorbit şi Marcel Hominda,
strui un sistem electronic de sănătate inte-
care au contribuit companiile invitate.
Principal, compania de consultanţă Arthur
Despre
Extrem de realist, Cristian Ivănuş, IT Ma-
experienţe
în
implementarea
grat în mai puţin de zece, douăzeci de ani.
Pe lângă proiectele eHealth din ţara de
Toate iniţiativele, cât şi cei care colaborează
origine, Polonia, Asseco participă în calitate
„Câteva lecţii învăţate din proiectele rea-
la construirea unei astfel de strategii na-
de membru al unui consorţiu de patru com-
lizate pentru Ministerul Sănătăţii din Slova-
ţionale, ar trebui să urmărească ca obiective
panii la implementarea unuia dintre cei pa-
cia sunt necesitatea de a dezvolta o strategie
www.ittrends.ro
D. Little GmbH.
Nr. 7 - Iulie 2011
23 E
V
E
N
I
M
E
N
T
eHealth complexă şi de a atrage specialişti
Beneficii şi impact
tării unei organizaţii PMO foarte bine
din sectorul sănătăţii care să ajute la defini-
Radu Enache, General Manager, HP Româ-
structurată. „Dacă vreţi să obţineţi va-
rea caracteristicilor sistemului, crearea unei
nia, a vorbit în partea a doua a conferinţei
loare, definiţi beneficiile, iar la sfârşitul
organizaţii puternice de management al
despre experienţa bogată a HP în imple-
redactării proiectului începeţi să măsu-
programului (PMO) la nivel naţional, care
mentarea de soluţii pentru sisteme de
raţi beneficiile, analizaţi împreună cu
să aibă capabilitatea tehnică şi managerială
sănătate, la nivel global şi local. „Soluţia
factorii de decizie implicaţi şi calculaţi
de a gestiona implementarea, şi interopera-
HP de la CNAS a fost dezvoltată împreună
impactul a ceea ce veţi implementa”, a
bilitatea”, a afirmat Marcel Hominda.
cu partenerul nostru SIVECO România şi
spus Bart de Witte.
Potrivit IDC, Oracle este numărul unu
într-o strânsă conlucrare cu Serviciul de
Şi pentru că atunci când vorbim de
în lume din punct de vedere al veniturilor
Telecomunicaţii Speciale, HP acţionând
sistemul naţional de sănătate, domeniul
obţinute din soluţii eHealth. Miroslav Kon-
în acest proiect ca integrator pentru im-
îngrijirilor medicale trebuie completat
car, PhD, Healthcare Business Development
plementarea unei prime etape, în opinia
de cel al asigurărilor de sănătate, Dan
Director, Oracle East and Central Europe,
noastră, în realizarea unui sistem infor-
Donciulescu, SIVECO România - Director
Middle East and Africa, a prezentat un
matic de sănătate în România. Suntem
adjunct department eHealth, a punctat
studiu de caz din Lombardia, ePrescribing,
mândri de acest sistem, care funcţionează
în finalul conferinţei cea mai importantă
sistemul eHealth din Italia fiind realizat la
în prezent la parametrii proiectaţi, toţi
caracteristică actuală a SIUI: conectarea
nivel regional. În 2010, prin ePrescribing
furnizorii de servicii medicale cu contract
online. „Prin posibilitatea de conectare
s-au procesat 150 de milioane de reţete,
cu CNAS raportând în acest moment în
online, furnizorii de servicii pot obţine
faţă de 80 de milioane în 2007.
sistem”, a afirmat Radu Enache.
diferite informaţii în timp real, cum ar
„Pentru un proiect de succes este ne-
eHealth este doar un instrument, dar
fi de exemplu calitatea de asigurat a pa-
cesară implicarea tuturor factorilor de de-
funcţionează ca un catalizator pentru
cientului sau o pre-validare a serviciului
cizie, suport politic, alinierea strategiei la
schimbare. Bart de Witte, CEE Health-
care urmează să fie efectuat. Aceasta
cele mai bune practici, standarde şi criterii
care Industry Leader, IBM România, a
transformă, de fapt, sistemul SIUI actua-
de interoperabilitate, precum şi măsurarea
subliniat importanţa managementului
lizat dintr-un instrument care funcţiona
progresului cu indicatori de calitate”, a sub-
schimbării în implementarea sistemelor
reactiv, într-unul proactiv”, a concluzio-
liniat Miroslav Koncar.
eHealth, precum şi necesitatea dezvol-
nat Dan Donciulescu.
CALENDAR
CONFERIN}E AGORA GET IN CONTACT WITH YOUR FUTURE BUSINESS PARTNERS! CONFERINȚELE
2011
DE
TEHNOLOGIE TE TEHNOLOGIILE CARE MODELEAZĂ AFACERILE
9 iunie – eHealth 2011 30 iunie – Programatica 2011 Mobile Services and Apps 8 septembrie – Storage & Business Continuity 29 septembrie – Green IT&C 12 octombrie – Virtualizare 27 octombrie – Cloud Computing, SaaS, IaaS, PaaS 10 noiembrie – Securitate 24 noiembrie – Programatica 2011 Platforme Enterprise 6 decembrie – Centre de date
Solu]ii pentru dezvoltarea IMM-urilor
Modernizarea [i Eficientizarea Administra]iei Publice Locale
22 iunie – Constan]a 23 iunie – Gala]i 21 septembrie – T=rgu Jiu 22 septembrie – Craiova 19 octombrie – Deva 20 octombrie – R=mnicu V=lcea 8 decembrie – Suceava 9 decembrie – Piatra Neam]
www.ittrends.ro
6 octombrie – Moldova - Ia[i 3 noiembrie – Muntenia [i Dobrogea Constan]a 17 noiembrie – Transilvania - Bra[ov 25 noiembrie – Banat [i Oltenia - Craiova
Nr. 7 - Iulie 2011
24 O
P
I
N
I
I
Criza în WWW și Facebook – începutul sfârșitului? Elefantul îl întreabă pe dinozaur: - Bă, ție ți-a dat Noe add friend pe Facebook ? - Nu - Nasol ...
M
i-am adus aminte de bancul de mai sus când am citit recent o știre de pe www.businessinsider.com conform
Constantin Teodorescu
căreia Facebook a pierdut luna trecută 6 milioane de utilizatori în Statele Unite, abonații săi din această zonă
Bursa, după unii motorul economiei dar și motorul care umflă peste noapte baloane de acțiuni ce se dovedesc a fi în final de
scăzând de la 155 milioane la 149 milioane. N-am apucat să mă bucur și eu, tradițional, de moartea caprei
săpun, a creditat „industria social-media” cu o așa putere de dez-
vecinului, când, pe alte canale de știri, dădui de o altă știre care
voltare încât salariile plătite în sutele de startup-uri pe această
zicea că domnul Guan Jianzhong, președinte al Dagong Global
temă au atras programatori de mare valoare, chiar oameni de
Credit Rating Co. Ltd., singura agenție de rating financiar din
știință puși să analizeze grafuri complexe de interacțiune între
China, zice că „În opinia noastră, Statele Unite ale Americii au
grupuri de fani ai castravetelui și posibilele vânzări de scule de
intrat deja în faliment”.
grădinărit. „Jocul” la bursă, la Forex-uri, deși este prezentat sa-
Hopșa-șa, zic eu, înseamnă că cei care ziceau că discursurile
vant ca o mare știință este în esență, pentru fraierii care n-au
lui Obama, deloc optimiste, ascund o posibilă criză financiară în
informații din spatele culiselor, care-i fac doar pe unii să câștige,
W a USA au pe undeva dreptate. Ba eu, mai pesimist din fire, bănuiesc că ar putea fi și o criză în WWW, ca să fie în ton cu IT-ul.
cam la fel ca la jocul de barbut, doar că ultimul e ceva mai cinstit,
Bine, ar putea zice unii, și care-i marea inginerie din chestia
cei care știu ce-nseamnă „Merge Brăila?” și-au dat cu șanul știu foarte bine asta.
asta? Aiasta-i iconomia dă la piață, firme cresc și firme mor. Mai
Probabil că psihologii ar putea încerca să explice apariția gus-
ieri Nokia era în topul firmelor din industria telefoniei mobile iar
tului pentru activități virtuale, cum ar fi moda jucăriilor Tamagot-
unii deja puneau la fiert grâul de colivă firmei Motorola. Astăzi,
chi din anii 2005-2006, când orice japonez care n-avea suficient
o strategie vizionară a adus Motorola iarăși pe buzele tuturor, pe
de mulți bani pentru plăci grafice de putere pentru a experimenta
tsunami-ul produs de Android, pe când Nokia se confruntă cu
jocurile virtuale își putea lua un fel de breloc mai deștept care-i
cele mai drastice scăderi ale cotațiilor sale la bursă, de data asta
ocupa timpul cu îngrijirea animăluțului virtual în metrou, în
datorită unei încăpățânări manageriale de a miza pe un cal care,
drum spre serviciu. Și dacă aceasta cumva murea pentru că n-ai
deși nu era din Pădurea Letea, era slăbănog rău de tot, în defa-
citit manual tehnic, să afli că trei apăsări pe butonul stânga sus
voarea lui MeeGo despre care unii specialiști spuneau că este mai
însemna să-i dai și apă, nu era nici un bai, că pentru a putea fi
bun și mai stabil decât Android.
ușor refolosit era întotdeauna disponibil o gaură minusculă pen-
Problema, așa cum o văd eu, este că acțiunile Facebook la
tru a putea da reset cu un bold.
bursă au crescut în baza speculațiilor pe speranțe deșarte și
Spiritul de competiție a cuprins inițial websurferii, apoi na-
mofturi fashioniste. Dacă .COM-ul de acum câțiva ani s-a bazat
țiunile. Era desuet să te lauzi cu cei 2000 de „prieteni”, năzuiai la
pe speranța (și aceea deșartă) că Internetul va facilita explozia
milioanele de followeri ai lui Lady Gaga, se fac topuri cu numărul
comerțului onlain, biznis-2-biznis și cine știe ce alte mari ingine-
de vizite sau comentarii pe blog, erai „de mare porc” dacă nu
rii își imaginau investitorii de atunci, după falimentul valului
făceai parte din grupul „Pun pariu că România va ajunge prima
.COM au rămas niște lucruri concrete: o infrastructură foarte
națiune care are 1 milion de fani”.
bine pusă la punct, data-centers, fibră optică întinsă, routere,
Nu știu dacă realizatorii grupului de fani ai „Castravetelui mu-
echipamente de comunicație și software pentru managementul
rat”, despre care am mai scris, s-au gândit atunci că nevinovata
comunicațiilor.
legumă va fi, pe nedrept, la baza falimentului unor producători
Falimentul ideii că marile rețele sociale vor sprijini cumva (ni-
agricoli din Europa dar în mod sigur, nici un articol de pe Face-
meni nu-și imaginează cum) progresul, fie el economic, cultural
book, nici un Like sau comentariu n-a ajutat la stoparea zvonului
sau social, va face ca acțiunile umflate ale Facebook sau Twitter
fals despre sursa infecțiilor, nici un Like n-a scăpat balenele de
să dispară la un moment dat în neant, ca un fum, zecile de mi-
vânătoare, nici o Cauză n-a salvat pingunii de încălzirea globală
liarde de tone de legume din fermele virtuale din FarmVille se vor
sau câinii din Iași de „eutanasierea” cu otravă.
fi dus ca în Matrix, milioanele de „proprietăți” din CityVille se vor nărui lăsând în urmă NIMIC, niște discuri goale tocmai bune de ccare-i defavorizează pe autostopiști. formatat și-un semn www.ittrends.ro
Iar clienții Facebook din țara care a inventat exhibiționismul jurnalului personal au început probabil să înțeleagă asta. brailateo@gmail.com
Nr. 7 - Iulie 2011
25 S
T
U
D
I
U
Inovarea ca acţiune cheie de Bogdan Marchidanu
U
n recent studiu PricewaterhouseCoopers arată faptul că, la nivel mondial, cei mai mulţi conducători de firme de toate dimensiunile pun inovarea, în special tehnologică, ca o prioritate pe agenda lor de afaceri.
Cheia succesului aici este dată doar de disciplina încercărilor. Concepţia greşită numărul 5. Inovarea nu poate fi măsurată. În realitate, inovarea
Inovarea ocupă cel mai înalt loc de prio-
nera oportunităţi de reduceri de costuri în
poate şi trebuie măsurată. Este de datoria
ritizarre în industrii unde tehnologiile în
următorii trei ani.
conducătorului afacerii să identifice in-
permanentă schimbare reformulează per-
dicatori de tip ROII (return on innovation
manent aşteptările clienţilor, sau acolo
Concepţii greşite
investment). Prin aceasta, inovarea ar tre-
unde convergenţa tehnologiilor înseamnă
Studiul PwC se ocupă şi de câteva concepţii
bui să aibă parte de aceeaşi rigoare de care
un impact profund asupra modelelor de
greşite legate de inovare, concepţii care
au parte alte zone ale afacerii, evident totul
afaceri. De exemplu, 43% din conducătorii
ar trebui corectate cât mai rapid pen-
plecând de la premisa că în etapele iniţiale
de organizaţii din industriile farmaceutică,
tru ca acest proces să genereze rezultatele
ale procesului de inovare incertitudinile şi
de entertainment şi de media consideră că
scontate.
riscurile asociate sunt la nivele foarte înalte.
oportunităţile lor cele mai mari de creştere
Concepţia greşită numărul 1. Inovarea
într-un an încă de criză precum 2011 se
poate fi delegată. Acţiunea de inovare nu
De câtă inovare e nevoie?
regăsesc în lansarea de noi produse şi ser-
poate începe decât de la vârf. Conducătorii
O industrie este în plină schimbare atunci
vicii. Structura acestor afaceri se schimbă
de afaceri dau tonul schimbării, care poate
când se manifestă cel puţin două din ur-
cu repeziciune, aşa că firmele sunt nevoite
zgudui din temelii structura informală a
să se adapteze din mers.
unei organizaţii şi poate schimba o întreagă
mătoarele cinci situaţii: Se schimbă comportamentul clienţilor
În plus, astfel de schimbări se petrec în
cultură corporatistă. Dacă şeful organizaţiei
1
context de globalizare tot mai accentuată.
nu va recompensa inovarea, nu va proteja
matic în care cărţile în format electronic
De pildă, 41% din oamenii de afaceri
întregul proces sau nu va schimba relaţiile
schimbă din rădăcini întreaga industrie a
implicaţi în industria farmaceutică se
interne de lucru pentru a încuraja inovarea,
aşteaptă ca majoritatea inovaţiilor să fie
întregul efort poate eşua.
publicării de carte. Se schimbă tehnologiile de bază de
cheie. Un exemplu aici este modul dra-
2
producere a produsului sau serviciu-
dezvoltate în alte ţări decât ţara de origine
Concepţia greşită numărul 2. Mana-
a afacerii. Rezultatul va fi acela că vor fi
gerii de nivel mediu sunt aliaţi naturali ai
lui. Exemplul aici este dat de video-on-
căutate inovaţiile care vor genera avantaje
inovării. În realitate, managerii nu excelează
demand şi de site-uri de vide-sharing pre-
competitive pentru pieţele potrivite. Aface-
din punct de vedere al îmbrăţişării inovării
cum YouTube, tehnologii care au schimbat
rile care se desfăşoară majoritar pe pieţe
ca un proces natural de eficientizare a afa-
fundamental modelele tradiţionale de dis-
mature au nevoie de diferenţiere, în vreme
cerii. Tendinţa lor de a creşte profiturile prin
ce acelea care se desfăşoară majoritar pe
eficientizare operaţională îi îndeamnă mai
tribuţie de conţinut. Creşte numărul marilor competitori pe
pieţele emergente caută să avanseze în
degrabă să respingă ideile noi care se pot
3
sus pe lanţul valorii adăugate, cu scopul
abate de la căile verificate de creştere.
teresul crescând al marilor producători de
aceeaşi piaţă. Un exemplu aici este in-
reducerii dependenţei doar de avantajul
Concepţia greşită numărul 3. Talentele
automobile pentru China. Un alt exemplu
costului cu forţa de muncă, un avantaj ex-
inovatoare muncesc doar pentru bani. În
este numărul în creştere de giganţi IT care
trem de labil.
realitate, oamenii inovatori sunt motivaţi de
îşi manifestă interesul pentru domeniul
Inovarea a depăşit în mod cert stadiul
recompensele care ţin de lansările de suc-
alocării de resurse unor oameni în halate
ces de noi produse şi servicii. Banii singuri
sănătăţii. Apar schimbări legislative impor-
albe care să lucreze la diverse proiecte mis-
nu vor determina gradul de succes al unui
terioase în laboratoare izolate de restul lu-
efort de inovare. Pe lângă bani, sunt extrem
mii. Inovarea a ajuns acum să însemne mai
de importante şi alte măsuri compensatorii,
4 5
degrabă o nevoie continuă de îmbunătăţire
cum ar fi recunoaşterea publică a eforturilor
cea care câştigă cel mai des. În ultimul
şi reinventare produse, procese, servicii şi
depuse şi un anumit grad de autonomie.
deceniu au apărut mulţi jucători noi, pre-
tante. Se pierde accesul la clienţi. Firma care este „prima” pe lanţul comenzilor este
chiar brand-uri. O astfel de sarcină implică
Concepţia greşită numărul 4. Inovarea
cum Amazon, Apple şi Google, care şi-au
mult mai mulţi oameni ca înainte, în cadrul
se naşte din accidente norocoase. În reali-
schimbat permanent modelele de afaceri ca
unor procese, structuri şi practici mult mai
tate, inovarea înseamnă un efort imens şi
să ajungă la consumatorii „finali”, tocmai
riguroase. Per global, 78% din oamenii
disciplinat de căutare a unor soluţii noi, în
pentru a nu mai depinde de lanţuri de inter-
de afaceri intervievaţi cred că inovarea va
cadrul unui proces în care de cele mai multe
mediari care induc riscuri în desfăşurarea
genera „suficiente” venituri noi şi vor ge-
ori experimentele ajung să se înfunde.
eficientă a afacerii.
www.ittrends.ro
Nr. 7 - Iulie 2011
26 E
V
E
N
I
M
E
N
T
Învăţăminte marca Orange App Store de Cristian Faur
range a fost prima companie de telefonie care s-a ocupat de distribuţia de soft mobil în România la modul serios. Şi destul de dezinteresat, deşi a deschis un magazine online pentru asta. Una dintre cele mai comprehensive prezentări de la prima ediţie din acest an a conferinţei Programatica a aparţinut lui Tudor Juravlea, product manager la Orange. Speakerul a vorbit despre aplicaţiile din magazinul virtual al companiei pe care o reprezintă, dar şi despre modul în care acestea ajung produse de piaţă.
O
Dezvoltatorii chiar au avut ce învăţa
tantul Orange. „Am făcut lucruri de care
urmărind prezentarea. O primă idee a
suntem mândri şi care arată bine pentru
fost următoarea: cele mai importante trei
utilizatorul român, pentru că ele conţin
lucruri care trebuie avute în considerare
localizare, aplicaţii destinate utilizatorilor
în legătură cu dezvoltarea unei astfel de
noştri. Suntem primul şi singurul utilizator
aplicaţii sunt cu cine concurează un dez-
care a încercat să vândă aplicaţii prin por-
voltator pe piaţă, care este publicul căruia
talul mobil. Suntem singurii (mă refer şi
i adresează şi care este platforma primară
la competitorii noştri) care au lansat pro-
pentru dezvoltă aplicaţii, având în vedere
priile aplicaţii pentru Android şi iPhone.
că nu întotdeauna există resurse de dez-
Şi suntem singurii care au propriul app
voltare pentru toate.
shop. Bineînţeles, sunt mulţi integratori de
Tudor Juravlea, product manager Orange România
Android Market şi monetizarea „Locurile unde se pot câştiga bani în România din Android Market sunt foarte puţine. Este foarte important să ai aplicaţii locale. Informaţii locale. Noi, la Orange, încurajăm foarte mult dezvoltatorii să trimită aplicaţii localizate către utilizatorul final. Pentru că, dacă nu avem conţinut localizat, informaţii despre locuri din România pe care clienţii vor să le viziteze sau să le caute, atunci nu avem relevanţă.” (Tudor Juravlea)
La un an de când Orange investeşte bani
conţinut. Sunt mulţi integratori de aplicaţii.
într-o piaţă de aplicaţii, reprezentantul
App shop-ul Orange a fost anunţat în de-
companiei spune că este mândru de ceea
cembrie şi a devenit utilizabil în ianuarie.
ce s-a întâmplat până acum. Pentru că au
Este încă în stadiu incipient. Este dis-
apărut aplicaţii locale şi localizate, desti-
ponibil doar pe zece modele de telefon.
nate utilizatorilor români. Deocamdată,
Ce facem noi este ca fiecare aplicaţie care
compania pentru care lucrează Tudor Ju-
ajunge pe telefon să fie testată în prealabil
ravlea este singura organizaţie din ţara
cu acel device înainte ca el să ajungă în
noastră care a distribuit aplicaţii prin por-
mâna utilizatorului. Ceea ce gândim este
talul mobil. La fel, este vorba de singura
un mod în care dezvoltatorii, chiar şi cei
companie care a lansat propriile aplicaţii şi
individuali, să poată ajunge cu aplicaţiile
câştigătoare utilizatorilor noştri prin toate
singura care propriul app shop.
lor către clientul final. Ce am mai făcut anul
mijloacele noastre de comunicare”, a mai
„Se împlineşte un an de când noi inves-
trecut a fost să ne implicăm cât mai activ
spus oficialul Orange.
tim resurse în mod serios în a construi un
în comunităţile de dezvoltatori din Româ-
Concluzia managerului Orange, bazată
ecosistem de aplicaţii”, a spus reprezen-
nia. Pentru că avem nevoie de conţinut
şi pe studii de piaţă independente, este că
local, avem nevoie de expertiza dezvolta-
prima şi cea mai importantă posibilitate de
Problema Apple
torilor noştri, care sunt foarte buni. Sunt,
monetizare a dezvoltatorilor romani este
ştiţi, recunoscuţi peste tot în lume. Am
să gândească local. Nu în ultimul rând,
„Datorită dimensiunilor magazinului de aplicaţii Apple, aplicaţiile sunt greu de găsit pentru utilizatori. Pentru că sunt foarte multe, e greu să alegi, e greu să citeşti review-uri pentru fiecare aplicaţie care te-ar putea interesa, iar utilizatorul are foarte, foarte multe alternative. Alege o aplicaţie sau alta care fac acelaşi lucru doar datorită unui layout mai reuşit sau unui mod mai intuitiv de-a interacţiona cu aplicaţia.” (Tudor Juravlea)
organizat concursuri pentru dezvoltare
este de notat că, în acest moment, Orange
de aplicaţii pentru Android împreună cu
face tot ce face fără să se gândească la
HTC. Am organizat de unii singuri un
profit imediat. „Ce se poate remarca este
concurs de dezvoltare de aplicaţii pentru
că, în majoritatea cazurilor, lumea are ne-
iPhone care a avut un succes foarte mare,
voie de aplicaţii cu conţinut local. Dar ce
surprinzător de mare. Am fost primii care
este mai important este că noi nu câştigăm
au contorizat, am făcut o listă de aplicaţii
nimic atunci când un utilizator descarcă o
disponibile pentru utilizatorii români. Am
aplicaţie dintr-un app store. Ce obţinem noi
ajuns să-i cunoaştem pe dezvoltatorii ro-
este un rezultat pe termen lung, o educare
mani de aplicaţii pentru iPhone, care nu
a clientului şi pentru noi, şi pentru dezvol-
se regăseau într-o comunitate. De atunci,
tatori. Şi dezvoltarea unui ecosistem”, a
am continuat să recomandăm aplicaţiile
conchis Tudor Juravlea.
www.ittrends.ro
Nr. 7 - Iulie 2011
27 E
V
E
N
I
M
E
N
T
Programatica Ediţia Mobile
de Cristian Faur
rupul Agora organizează în acest an două ediţii ale conferinţei IT Programatica. Prima deja a avut loc în ultima zi a lunii iunie, având ca temă serviciile mobile şi aplicaţiile. Cei prezenţi la eveniment au putut afla cele mai noi informaţii despre platforme smartphone (Android, iOS, BlackBerry OS, webOS, Windows Phone 7) şi unelte de suport, biblioteci şi compilatoare, app stores şi modele de distribuţie, mobile cloud computing şi Mobile Web (HTML5, MobileAjax, Mobile Flash, J2ME, etc), publicitate mobilă (publicitate targetată, recomandări bazate pe locaţie şi nu numai).
G
La fel ca anul trecut, Programatica 2011 şi-a propus să pună faţă în faţă dezvoltatorii
Teodor Madan
şi comunităţile acestora din România, astfel încât aceştia să afle ultimele noutăţi, strate-
când apar şi alte dispozitive
giile şi direcţiile de evoluţie, să
cu suport Web, precum table-
poată face o comparaţie directă
tele PC sau smartphone-urile”.
între diferitele platforme de
Speaker-ul a discutat despre
dezvoltare, să aleagă cea mai potrivită platformă pentru apli-
bune practici în dezvoltarea
Mihai Nadăş
Lucian Cozma
caţiile pe care intenţionează să
web, în prezentarea „Web Development Best Practices for
le dezvolte, să facă schimb de
„Tendinţa este spre mărirea
Lucian Cozma, Engineering
experienţă şi de idei.
capacităţii de interoperabilitate
Manager Adobe Business Ca-
În continuare, publicul a pu-
şi implicarea comunităţilor. În
talyst Team, a declarat: „Odată
tut afla mai multe despre dez-
multi-screen”.
Prezentări
ultimul an am realizat soluţii
cu creşterea vitezei de conec-
voltare modulară de soft . Teo-
În cadrul prezentării sale in-
de transmitere live a imagi-
tivitate la internetul mobil va
dor Madan, Senior Software
titulate „ După 1 an de Cloud
nilor din interiorul Muzeului
creşte şi adopţia, dar mai ales
Engineer - Freescale Semicon-
Computing în România”, Mihai
Satului, doar cu ajutorul unor
cererea de a se crea conţinut
ductor, a vorbit despre soluţii
Nadăş, Project Manager Yonder
camere web şi a unei conexi-
pe toate aceste device-uri. Şi
de creare modulară a software-
- Microsoft România, a adus în
uni la interent, dovedind ast-
asta fără să iei în cosiderare şi
ului, având ca exemplu platfor-
discuţie evoluţia cloud com-
fel eficienţa şi rentabilitatea
faptul că problema se complică
ma Eclipse, un mediu de dez-
puting-ului în ultima perioadă:
soluţiei Azure”.
pentru dezvoltatori mai ales
voltare software foarte capabil.
www.ittrends.ro
Nr. 7 - Iulie 2011
28 E
V
E
N
I
M
E
N
T
ket sunt disponibile abia din luna mai. De aici creşterea numărului de aplicaţii disponibile în Android Market cu peste 82 de mii de aplicaţii. Majoritatea noilor aplicaţii disponibile sunt în categoriile Cărţi (peste 14 mii) şi Jocuri (12 mii). Per total,
creşterea
Apple
App
Store este deocamdată cea mai
Ionuţ Vodă
lentă, în comparaţie cu Android Market şi Ovi Store. Strategia
Ionuţ Vodă, CTO Zitec, a
Orange este de actualizare a
vorbit despre experienţa în
aplicaţiilor, introducerea de noi
dezvoltarea aplicaţiilor hibrid
aplicaţii, precum TV pentru An-
pentru Android, care „sunt
droid şi preinstalarea Orange
Workshop-uri
puternică de colegi din com-
avantajoase atunci când vrei
App Shop pe terminale”.
După prezentări, participanţii
panie.
să creezi rapid prototipul unui
la eveniment au putut să afle
Cei care au dorit să înveţe
produs,
multi-platform
şi să înveţe mai multe de la
mai multe despre instrumente
printr-un singur deployment, ai
specialişti în cadrul mai mul-
pentru e-commerce au putut
nevoie de mentenanţă uşoară
tor workshop-uri desfăşurate
participa la workshop-ul Ma-
sau vrei un footprint minim”.
simultan. Cei de la Microsoft
gendoo Interactive - „Magento
au organizat o întâlnire cu titlul
Mobile – comerţ online mobil”,
„Cloud Computing cu Windows
unde au putut afla ce-i interesa
Azure în practică”, workshop
şi pune întrebări chiar lui Flo-
susţinut de către Mihai Dan
rinel Chiş, CEO.
vrei
Florinel Chiş
Nadăş, Project Manager Yonder.
Nu în ultimul rând, o întâlni-
Zitec, prin persoana lui Cris-
re interesantă cu participanţii
tian Pena, Lead Software Engi-
a organizat şi Drupal: „Dru-
Florinel Chiş, CEO Magen-
neer, a organizat workshop-ul
pal – soluţii de backend şi
doo Interactive, a precizat
„Versionare pentru baze de
frontend pentru mobile appli-
faptul că în următorii 5 ani
date relaţionale (aplicaţii pe
cations” a fost un workshop
comerţul mobil va fi princi-
MySQL şi PostgreSql)”. Cris-
susţinut de către Alexandru
pala metodă de achiziţionare
tian Pena, de altfel, a bene-
Badiu şi Gabriel Dragomir, re-
Tudor Juravlea, Product Ma-
a produselor. Programatorii
ficiat în cadrul discuţiilor de
prezentanţi ai Asociaţiei Dru-
nager Orange România, a dis-
pot folosi şi platforma open
sprijin de la o echipă destul de
pal România.
cutat
apps.
source Magento, care oferă o
Speakerul a afirmat: „Aplica-
serie de soluţii pentru aplicaţii
ţiile plătite în Android Mar-
mobile.
Tudor Juravlea
despre
Orange
Cea de-a doua ediţie a Programatica 2011 va avea ca temă Enterprise Platforms şi va avea loc pe 24 noiembrie 2011.
EDITORIALIŞTI:
REDACÞIA: Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro Elena Andreea Liþã, Senior editor elena.lita@agora.ro Cristian Faur, Business editor cristian.faur@agora.ro Nicolae Bucur, Tehnoredactor nicolae.bucur@agora.ro Marian Teodorescu, Fotoreporter marian.teodorescu@agora.ro
ISSN: 2065 - 4766
Radu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.com Constantin Teodorescu brailateo@gmail.com Rãzvan Sandu razvan.sandu@zando.ro
MANAGEMENT: Romulus Maier, Managing Partner romulus.maier@agora.ro Mihai Bucuroiu, Sales Manager mihai.bucuroiu@agora.ro Andreea Maier, Marketing & PR Manager andreea.maier@agora.ro
NOTÃ COPYRIGHT:
O PUBLICAŢIE
AG GO ORA
Copyright © 2011 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.
ADRESA: Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Et. 7, Ap. 71, Sector 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro
Download IT Trends Android Market: https://market.android.com/details?id=air.ro.ittrends.android&feature=search_result sau intrând pe https://market.android.com şi căutând „IT Trends Romania”
www.ittrends.ro