B U S I N E S S
Nr. 3 - Martie 2013
I N
T H E
D I G I T A L
A G E
www.ittrends.ro
IN TERVIU RI
Martin Plessow, Regional Vice President, Executive Partner, Gartner
Pag. 13
Vera Carmazan, Office Division Business Group Lead, Microsoft România
Pag. 10
Dan Nica
Ministru, Ministerull pentru t Societatea S i t t IInformațională f ți lă
«...[pentru] „Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România” ... Avem astfel patru axe majore: e-Guvernare, Interoperabilitate, Cloud Computing, Media Sociale; TIC în slujba Educaţiei, Sănătății și Culturii; E-commerce, TIC și cercetare–dezvoltare–inovare și Bandă largă şi infrastructura de servicii digitale.»
Mihai Bătrâneanu, președinte ANISP
Pag. 22
Pag. 16-18
Nr. 3 - Martie 2013
1 E
D
I
T
O
R
I
A
L
Confirmări nedorite
A
m scris de mai multe ori despre înaintarea
va avea loc o combinaţie a acestei revoluţii tehnologice, a
inexorabilă a robotizării pe tărâmul activităţii eco-
apariţiei unor noi produse, cu schimbarea politicilor fiscale
nomice şi despre impactul pe care acest fenomen
ale guvernelor, atunci putem fi optimişti”, a spus Redeker.
îl va avea asupra omenirii. Experţi internaţionali,
Toate bune şi frumoase, numai că stoparea deschiderii
preluaţi de către agenţia de presă Mediafax, au confirmat
de noi fabrici în China şi Africa, însoţită de pătrunderea
recent asemenea previziuni.
tot mai profundă a robotizării în sfera serviciilor, naşte cel
Conform lui James Ross, manager de portofoliu la Alliance
puţin câteva întrebări. Printre cele mai beningne dintre ele
Bernstein, una din cele mai redutabile firme de analiză a
sunt cele legate de soarta a zeci de milioane de oameni
pieţei din punct de vedere al impactului tehnologiilor, anul
care astăzi încă lucrează la bandă în astfel de teritorii.
2013 ar putea fi anul în care roboţii ar putea deveni o forţă
Aşa cum am mai scris de câteva ori, avansul tehnologic
recunoscută, iar până în 2020 piaţa automatizărilor ar
are şi o parte extrem de neplăcută. El poate ucide orice
putea creşte de patru ori, la 400 de miliarde de dolari.
urmă de umanism fără să ţină cont de sex, rasă, religie
Din anii ’50, când a început dezvoltarea filmelor de
sau oricare alt element component al fiinţei care se cheamă
science fiction, oamenii au început să urmărească evoluţia
om. De aceea, am susţinut şi susţin cu tărie că a sosit clipa
roboţilor. Dar în loc să se teamă de aceste maşini, oamenii
în care gunoiul acumulat sub preş ar trebui dezvelit cu
ar trebui să vadă cum să investească în ei, a declarat Ross,
curaj pentru a se analiza la rece care va fi calea de urmat
care crede că sectorul de profil ajunge la o masă critică,
în viitor.
fiind pregătit pentru dezvoltare, având în vedere progresele care au avut loc în tehnologie.
Un singur exemplu, pentru a fi mai bine înţeles. Globalizarea şi avansul tehnologic au mutat o bună parte din
Analistul anticipează o schimbare rapidă a pieţei
producţia mondială în China. O ţară cât un continent care
automatizării în următorii câţiva ani. Acum este de circa
mai adăposteşte şi aproape un sfert din totalul populaţiei
100 de miliarde de dolari, dar este aşteptată o creştere de
de pe glob. Producţia mutată acolo a însemnat şi un fac-
patru ori până în 2020, urmând să ajungă la egalitate cu
tor esenţial de a menţine această populaţie, în linii mari,
comerţul electronic.
pe loc. Oprirea producţiei ar putea însemna debutul unui
Între companiile interesante pentru plasamente în acţiuni se află Proto Labs şi Stratasys, specializate în crearea de
fenomen migraţionist fără precedent în istoria omenirii. Fără precedent din perspectiva legii numerelor mari.
obiecte solide tridimensionale obţinute din modele digitale.
Suntem noi pregătiţi, oare, pentru un asemenea fenomen
„Este o tehnologie cu potenţial uriaş. Va schimba industria
migraţionist? Chiar dacă o asemenea ipoteză poate părea
prelucrătoare tradiţională. Nu va fi nevoie de atât de multe
fantezistă acum, ea ar trebui luată în calcul de către toată
fabrici în China sau Africa, dacă se va dezvolta”, a declarat
lumea. Iar un asemenea fenomen este doar unul dintr-o
Ross pentru canalul media CNBC.
multitudine care au apărut deja şi care, probabil, se vor
Alte tehnologii care sunt în dezvoltare sunt cele pen-
manifesta tot mai pregnant în viitorul apropiat.
tru maşinile fără şoferi şi roboţii pentru curăţenia casnică.
De mii de ani încoace, o mare parte a omenirii a preferat
„Ştiu că aceste lucruri sună a science fiction, dar devin
întotdeauna să fie minţită frumos şi lăsată să doarmă în
practic ştiinţă reală”, a spus Ross.
linişte la adăpostul unor iluzii de factură religioasă, socială
O altă investiţie bună ar fi cea în acţiuni ale companiei
sau economică. Până în clipa în care s-a trezit asaltată de
FANUC, cel mai mare producător mondial de roboţi indus-
chipul răului. Iar atunci reacţia haotică a generat multe,
triali, care fabrică roboţi utilizaţi în industria chineză, ca şi
prea multe pierderi iremediabile de vieţi şi, implicit, de
Intuitive Surgical, furnizor de roboţi chirurgicali. Alliance
valori. Oare va fi această parte a omenirii, de această dată,
Bernstein anticipează că vor exista două etape clare în
capabilă să îşi privească viitorul în faţă cu ochii reci ai
„revoluţia automatizării”. Se va începe cu industria pre-
lucidităţii?
lucrătoare, care va urca rata de creştere a pieţei mondiale a automatizărilor de la 6,5% în prezent la peste 20% după 2015. În a doua etapă, până în 2020, automatizările se vor extinde în sectorul serviciilor. Hans Redeker, director la Morgan Stanley, consideră că viitoarea revoluţie robotică poate fi realizată dacă va exista cerere, iar aceasta poate fi încurajată de furnizori. „Dacă www.ittrends.ro
bogdan.marchidanu@agora.ro
Nr. 3 - Martie 2013
2 E
V
E
N
I
M
E
N
T
Peste 250 de manageri IT și reprezentanți ai pieței s-au reunit la conferința „The future of IT, the future of profession” Prima conferință a managerilor de IT din România „The future of IT, the future of profession”, care s-a desfășurat miercuri, 13 martie la JW Marriott Hotel București, a reunit peste 250 de CIOs, manageri și profesioniști în IT din cele mai importante companii din România, inclusiv din sectorul public.
asigura o securitate mult mai bună decât soluțiile interne, dacă sunt construite corect”. Consilierul de Stat al Primului-ministru, domnul Radu Puchiu a anunțat intenția Guvernului
„Conferința CIO Council a punctat din nou că
bugetele de IT vor crește în 2013 cu 8% față de
României de a crea un comitet consultativ în do-
lumea IT-ului este la un moment de cotitură.
2012. Companiile participante se vor concentra
meniul IT pe lângă primul ministru și deschiderea
Trăim o schimbare de paradigmă datorită noilor
pe creșterea veniturilor, achiziția de noi clienți și
în cadrul CIO Council România a secțiunii dedicate
tehnologii și trenduri, iar rolul CIO se transformă.
mărirea cotei de piață. 75% dintre companii și-au
directorilor din sectorul public. Domnul Puchiu
Departe de a fi o sperietoare a pierderii locurilor de
bugetat creșterea veniturilor și peste jumătate
a apreciat invitația de a deveni membru al CIO
muncă, Cloud-ul și noile tehnologii sunt un fac-
din ele se așteaptă să realizeze acest obiectiv pe
Council România. Călin Rangu, CEO al CIO Council,
tor de progres și marcheză o etapă evolutivă în
baza câștigării de cotă de piață de la competiție.
a prezentat proiectului susținut de asociație de a
lumea de business. Fiecare dintre noi trebuie însă
Investițiile în IT vor viza în principal proiecte care
promova un management IT profesionist în sec-
să începem să gândim din punct de vedere al busi-
să ducă la reducerea costurilor și îmbunătățirea
torul public prin intermediul conceptului de CIO
ness-ului și fiecare CIO trebuie să se reinventeze.
securității.
Office Guvernamental, modelul similar din SUA și
CIO Council a demonstrat că se pot organiza
21 de speakeri cu influență în industrie au elec-
UK, la eveniment participând reprezentanți ai Mi-
evenimente de mare clasă pentru comunitatea
trizat sala cu subiecte cheie pentru reprezentanții
nisterului Finantelor Publice, ANAF, Ministerului
IT din România și le mulțumim sponsorilor și
departamentelor de IT, într-un eveniment interac-
de Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Servi-
revistei CARIERE pentru că au sprijinit această
tiv și plin de energie - Aurelian Sin, Marcel Chi-
ciul Român de Informații, CERT-RO și alții. Călin
inițiativă singulară”, spune Yugo Neumorni –
riac, Constantin Mareș, Bogdan Constantinescu,
Rangu a declarat: „Scopul nostru este maturizarea
Președintele CIO Council și moderatorul întregului
Bogdan Băndilă, Marius Văcăroiu, Călin Rangu,
pieței și dezvoltarea serviciilor electronice eficiente
eveniment.
Bogdan Popa, Mircea Țiplea și mulți alții. Dez-
pentru cetățeni și companii, definirea serviciilor
Conform studiului anual „CIO Priorities” efec-
baterea pe subiectul cloud computing a generat
electronice publice ca serviciu universal, disponibil
tuat de CIO Council și prezentat de Felix Enescu,
o opinie unicat: „Soluțiile în cloud computing pot
tuturor celor care își doresc să îl acceseze.”
www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
3
7UHEXLH Vă OXFUH] $P QHYRLH GH DOLPHQWDUH ĂşL UăFLUH UHGXQGDQWH potrivite bugetului meu!
IT-ul este destul de complex! Pentru centrul de date am nevoie GH R VROXÄ LH XĂşRU GH IRORVLW GH OD SURLHFWDUH SkQă OD UHDOL]DUH
Compania&IT-ul cresc! $P QHYRLH DVWă]L GH SXWHUH ĂşL UăFLUH SHQWUX VHUYHUH QRL
ĂŽn sfârĹ&#x;it, centrul dumneavoastră de date poate creĹ&#x;te odată cu compania! Doar InfraStruxure asigură disponibilitate 24/7/365, viteză Ĺ&#x;i economii de cost prin creĹ&#x;terea eficienĹŁei
CreĹ&#x;tere Companie
Introducem InfraStruxure de ultima generaĹŁie 'DFă ILUPD GXPQHDYRDVWUă WRFPDL ĂşL D GXEODW YkQ]ăULOH VDX SHUVRQDOXO WUHEXLH Vă Yă DVLJXUDÄ L Fă FHQWUXO VăX GH GDWH SRDWH VXSRUWD DFHDVWă FUHĂşWHUH Âą ĂşL QX R YD vQWkU]LD 7RWXĂşL GH IRDUWH PXOWH RUL FRPSDQLLOH VXQW FRQVWUkQVH GH FDSDELOLWÄƒÄ LOH WHKQRORJLHL LQIRUPDÄ LHL ,7 ĂşL D LQIUDVWUXFWXULL GH VXSRUW ([LVWă VSDÄ LX GHVWXO vQ UDFNXUL SHQWUX DOWH VHUYHUH" $UH VXUVD FDSDFLWDWHD GH D DOLPHQWD VDUFLQL ,7 PDL PDUL" $VWă]L $3&ÂŒ E\ 6FKQHLGHU (OHFWULFÂŒ HOLPLQă DFHVWH REVWDFROH FX VROXÄ LD VD FRPSOHWă SUREDWă ĂşL GH vQDOWă SHUIRUPDQÄ Äƒ SHQWUX DUKLWHFWXUD FHQWUHORU GH GDWH ,QIUD6WUX[XUHÂŒ
Centrele de date InfraStruxure ĂŽnseamnă afaceri! 1RL VSXQHP Fă FHQWUHOH GH GDWH ,QIUD6WUX[XUH70 vQVHDPQă DIDFHUL 'DU FH vQVHDPQă DFHDVWD SHQWUX GXPQHDYRDVWUă" 5ăVSXQVXO HVWH VLPSOX 8Q FHQWUX GH GDWH vQVHDPQă DIDFHUH FkQG HVWH SHUPDQHQW GLVSRQLELO ĂşL IXQFÄ LRQHD]ă vQWRWGHDXQD OD FHO PDL vQDOW QLYHO SRDWH FUHĂşWH FX YLWH]D XOXLWRDUH D FRPSDQLHL FRQWLQXă Vă GHYLQă GLQ FH vQ FH PDL HILFLHQW HQHUJHWLF Âą GH OD SODQLILFDUH OD RSHUDÄ LXQL ĂşL SRDWH FUHĂşWH RGDWă FX FRPSDQLD 0DL PXOW ,QIUD6WUX[XUH70 HVWH R VROXÄ LH LQWHJUDWă FDUH SRDWH IL FRQFHSXWă GLQ VWDUW FRQIRUP FHULQÄ HORU GXPQHDYRDVWUă UăPkQkQG FDSDELOă Vă VH DGDSWH]H viitoarelor nevoi ale companiei.
Tripla promisiune a InfraStruxure InfraStruxure70 vQGHSOLQHĂşWH WULSOD QRDVWUă SURPLVLXQH FDOLWDWH VXSHULRDUă FH DVLJXUă FHD PDL vQDOWă GLVSRQLELOLWDWH YLWH]ă FH DVLJXUă DOLQLHUHD UDSLGă ĂşL XĂşRDUă D VHUYLFLXOXL ,7 OD QHYRLOH FRPSDQLHL ĂşL HFRQRPLL ILQDQFLDUH GDWRUDWH HILFLHQÄ HL HQHUJHWLFH &H FDOH H PDL EXQă SHQWUX ÂłDIDFHUL´ GHFkW DFHHD FDUH DVLJXUă FDOLWDWH YLWH]ă ĂşL HFRQRPLL GH FRVWXUL Âą VLPXOWDQ"
%XVLQHVV ZLVH )XWXUH GULYHQ ™ $3& E\ 6FKQHLGHU (OHFWULF HVWH SLRQLHUXO LQIUDVWUXFWXULL PRGXODUH D FHQWUHORU GH GDWH ĂşL D WHKQRORJLHL LQRYDWLYH GH UăFLUH 6ROXÄ LLOH ĂşL SURGXVHOH VDOH LQFOXVLY ,QIUD6WUX[XUH VXQW SDUWH LQWHJUDQWă D SRUWRIROLXOXL 6FKQHLGHU (OHFWULF ,7
Data Center Projects: Growth Model
> Executive summary
Contents 1 2 7 7 9 10
Ani
Scalare centru de date
Centrele de date InfraStruxure ĂŽnseamnă afaceri! Disponibilitate: Timpul de funcĹŁionare 24/7/365 este posibil cu ajutorul celor mai bune surse cu unitÄƒĹŁi modulare de distribuĹŁie a puterii tip “snap-inâ€?, răcire ĂŽn cuplaj strâns Ĺ&#x;i software de monitorizare proactiv. Viteză: Implementarea este rapidă Ĺ&#x;i simplă pentru că toate componentele sistemului sunt proiectate să lucreze ĂŽmpreună Ĺ&#x;i sistemul poate creĹ&#x;te cu viteza ameĹŁitoare a companiei. EficienĹŁÄƒ: EficienĹŁa energetică Ĺ&#x;i economiile reale sunt obĹŁinute prin proiecte moderne, inclusiv convertizoare ĂŽn trei trepte ĂŽn unitÄƒĹŁile UPS Ĺ&#x;i ventilatoare cu viteză variabilă ĂŽn unitÄƒĹŁile de răcire. Flexibilitate a controlului: Portfoliul Software de Management StruxureWare vă permite să vedeĹŁi Ĺ&#x;i să gestionaĹŁi capacitatea Ĺ&#x;i nivelele redundante ale răcirii, puterii Ĺ&#x;i spaĹŁiului ĂŽn rackuri pentru o sănătate optimă a centrului de date. SupleĹŁe: Flexibilitatea se datorează dulapurilor compatibile cu orice furnizor IT Ĺ&#x;i scalabilitÄƒĹŁii complete a sistemului pentru putere Ĺ&#x;i răcire.
PlanificaĹŁi creĹ&#x;terea centrului de date simplu Ĺ&#x;i eficient! DescărcaĹŁi acum Studiul #143, “Data Center Projects: Growth Model,â€? pentru ĂŽndrumare. VizitaĹŁi www.SEreply.com Cod cheie 32853p Tel. 0 800 894 309
‹ 6FKQHLGHU (OHFWULF $OO 5LJKWV 5HVHUYHG $OO WUDGHPDUNV DUH RZQHG E\ 6FKQHLGHU (OHFWULF ,QGXVWULHV 6$6 RU LWV DIILOLDWHG FRPSDQLHV ZZZ VFKQHLGHU HOHFWULF FRP ‡ B$B52
www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
4 O
P
I
N
I
I
De ce e nevoie de o alfabetizare în Cloud?
S
Radu Crahmaliuc
criam recent într-o postare online – simple vorbe aruncate în Cloud – despre un articol manifest publicat de ZDNEt şi realizat de Jason Perlow, un adevărat
evidenţă a celor mai frecvente păreri preconcepute despre
gladiator în arena noilor tehnologii. Ce mi-a plăcut
cloud şi cum pot fi ele şlefuite sau dezamorsate, aşa cum
la această postare a fost modalitatea de abordare puţin
apar ele într-un White Paper realizat de HP în colaborare
neortodoxă pentru mediile IT şi retorica argumentelor fo-
cu Intel. (Five myths of cloud computing, http://h20195.
losite pentru a demonstra cum inamicii de azi ai Cloudului
www2.hp.com/V2/GetDocument.aspx?docname=4AA3-
vor sfârşi prin a fi asimilaţi de acesta… Realitatea este că nu
4550ENW)
trebuie să fim chiar atât de radicali şi că principala noastră preocupare trebuie să fie cea legată de găsirea modalităţilor cele mai adecvate de alfabetizare a structurilor executive cu rol decizional, care trebuie să adopte cele mai portivite soluţii
Mituri despre cloud
1
Cloudul public este cea mai puţin costisitoare platformă pentru folosirea de servicii IT
în eficientizarea infrastructurii informatice. Exerciţiul argumentelor mi-a adus aminte de unul din
Unul dintre beneficiile majore oferite de plaformele bazate
speech-urile memorabile ale lui Larry Ellison la începutul
pe cloud public este reducerea costurilor de infrastructură,
anilor 2000, în care „oracolul” din Redwood Shores prezi-
pe baza modelului „plăteşti-pentru-ce-foloseşti”. La prima
cea moartea conceptului de PC care trebuia să fie înlocuit cu
vedere servicii Web precum cele oferite de Amazon EC2 sunt
cel de NC (Network Computing). Dar deşi a fost susţinut cu
mult mai convenabile decât cele asigurate de sistemele cla-
fervoare de o alianţă tehnologică majoră, în care principalii
sice, unde în calculul costurilor intră şi cele de hardware,
poli de putere erau Oracle, IBM şi Sun Systems, fenomenul
software şi administrare. Dar asta la prima vedere. La o
NC nu a produs mutaţiile aşteptate, deşi s-au întâmplat
analiză mai atentă se poate constata că în cazul unor resurse
multe după aceea. NC-ul a fost bulgărele care a declanşat
de care e nevoie în mod constant, se pot face optimizări şi
avalanşa conceptelor ulterioare de mobile network compu-
obţine costuri cel puţin comparabile folosind resursele parta-
ting, outsourcing, grid computing şi cloud computing.
jate dintr-un datacenter sau o infrastructură de cloud privat.
În fine, care este portretul robot al unui duşman al cloudului în viziunea lui Jason Perlow? În primul rând, orice individ care nu se împacă cu renunţarea la comodităţile asigurate de modul de lucru „individual computing”. Un astfel de individ
2
Singura modalitate de migrare la cloud este tranziţia printr-un model de virtualizare
Sunt mulţi cei care încă nu realizează care sunt diferenţele
detestă în mod nativ orice e oferit pe bază de subscripţie,
între virtualizare şi cloud computing. Virtualizarea este un
este veşnic un cârtitor în privinţa conectivitaţii asigurate de
prim pas către optimizarea unei infrastructuri care poate fi
comunicarea în cloud, dar mai ales nu crede în garanţiile de
eficientizată pe baza resurselor existente şi a unei flexibilităţi
securitate oferite de cloud. Morala? Potrivit autorului, ori-
crescute, conferite de maşinile virtuale sau de utilizarea de
cine se opune, oricine e reticent, oricine denigrează astăzi
aplicaţii în mod virtual.
cloudul, nu are decât un viitor… Va fi asimilat de cloud…
O transformare majoră nu are loc decât atunci când
Dar orcine cunoaşte realităţile pieţei știe că aceste argu-
organizaţiile se decid să migreze total către platforme
mente sunt uşor exacerbate şi că nu trebuie să absolutizăm.
cloud. Cel mai apropiat model este cloudul privat, care
În fond, aşa cum între alb şi negru există o infinitate de to-
asigură certe beneficii legate de reducerea complexităţii, di-
nuri, şi între cele două tabere pot coexista o serie întreagă de
minuarea costurilor de mentenanţă şi livrarea mai flexibilă
modele hibrid, concepute astfel încât să ne confere o cât mai
a serviciilor.
mare flexibilitate şi să reducă riscurile.
rcrahmaliuc@yahoo.com
Şi ca să vedem că există destule argumente pro şi contra, bazate pe viziuni mult mai realiste, iată o trecere în www.ittrends.ro
Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
5
www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
6 B U S I N E S S
P R O C E S S
M A N A G E M E N T
Ciclul de viață al proceselor de business de Cristian Ivănuș, Senior IT & Business Consultant Membru IIBA, ABPMP
În cel de-al treilea pas al călătoriei noastre, vom face cunoștință cu „Ciclul de viață al proceselor de business”. Pentru început, voi insista puțin asupra semnificației proceselor de business și a contextului în care acestea capătă sens și valoare. Ne aducem aminte că procesele sunt elabo-
Pentru a înțelege modul în care se
rate după ce se stabilește strategia și
execută procesele de business, în prima
obiectivele de business pe care dorim să
fază se elaborează modele ale acestora.
le realizăm. În acel moment știm ce avem
Reprezentările grafice se materializează în
de făcut și definim activitățile cheie pe
diagrame de proces care încep a fi create de
Pe de altă parte, modelarea detaliată,
care le vom derula pentru a atinge obiec-
la zero, în etape succesive, până se atinge
automatizarea, respectiv execuția procesului
tivele. Adăugând un set de reguli asupra
nivelul de detaliere necesar implementării.
sunt faze în care se folosește intensiv tehno-
activităților, stabilind condițiile în care se
În faza următoare se decide asupra modu-
logia. Conform ultimelor două afirmații,
desfășoară acestea, precum și lista celor care
lui în care anumite activități repetitive pot fi
putem trage o concluzie foarte simplă.
le execută, ajungem să vorbim despre proce-
automatizate. Se stabilesc actorii și rolurile
Atunci când vorbim despre BPM, tre-
sele de business. Practic, avem de-a face cu
pe care le vor avea aceștia în execuția pro-
buie să înțelegem lucrurile din perspectiva
o tranziție a proceselor din aria tactică în cea
cesului. La pasul următor definim indicatorii
unei discipline de management care tre-
operațională de execuție.
de performanță atât la nivelul activităților
buie să fie completată întotdeauna cu un
Odată cu trecerea în zona de execuție,
cât și la nivelul procesului în ansamblul lui,
set de instrumente care fac posibilă mode-
procesele încep sau ar trebui să înceapă să
iar procesul poate trece în faza de execuție.
larea, automatizarea, executarea, controlul
aducă valoare. Evaluarea valorii pe care o
Urmează cele două faze cu o puternică
și monitorizarea proceselor. Componentele
aduce execuția unuia sau mai multor pro-
tentă calitativă și analitică, în care se
de management și de tehnologie sunt com-
cese de business constituie un factor cheie în
monitorizează rezultatele execuției procesu-
plementare, dar nu pot fi privite separat
viața oricărei organizații indiferent de natura
lui, respectiv se decide ce anume se va opti-
atunci când vorbim despre BPM.
acesteia. Este foarte important să stabilim
miza. Optimizarea procesului este urmată de
Încercând o sinteză a tuturor celor par-
când, cum și ce trebuie să evaluam. Practic,
remodelarea acestuia. Se anunță momentul
curse până acum putem enumera câteva
trebuie să „atașăm” proceselor de business
de la care instanțele procesul actual vor fi în-
dintre conceptele de bază ale BPM. Acestea
un set de elemente esențiale de control și de
locuite de cele declanșate de cel nou.
ar fi pe scurt: BPM este o disciplină de management
indicatori pe baza cărora să poată fi luate anumite decizii.
Toate cele de mai sus fac parte din ceea ce numim „Ciclu de viață al procesului”.
Cristian Ivănuș, Senior IT & Business Consultant
1 2 3
îmbogățită cu setul de tehnologii nece-
sare îndeplinirii obiectivelor strategice. BPM este compus dintr-un set de faze
Se stabilește un interval semnificativ
În lucrările de specialitate(*), „o abordare
pentru colectarea și măsurarea rezultate-
unitară și organizată de identificare, proiec-
lor obținute. În urma măsurării, se verifică
tare, execuţie, măsurare, monitorizare, con-
modul în care acestea sunt în concordanță cu
trol atât a procesele de business automate
obiectivele stabilite. În funcție de diferențele
cât și manuale pentru în scopul obținerii
care pot apărea, se iau decizii de optimizare
unor rezultate consistente aliniate cu obiec-
a procesului. Iar ciclul se reia... În această
tivele strategice organizaționale”, poartă nu-
când sunt promovate în cadrul structurilor
situație putem considera fără echivoc, că
mele de Management al Proceselor de Busi-
avem de-a face cu un ciclu de viață al proce-
ness (sau Business Process Management).
organizațiilor funcționale. BPM conține un set de reguli clare și indi-
sului de business. În cele mai multe cazuri, ciclul de viață al unui proces de business este compus din cinci mari etape. Acestea sunt:
Ciclul de viață al procesului este esențial atunci când privim procesele din două
distincte cu roluri bine determinate și co-
nectate într-o structură ciclică repetitivă. BPM cere un angajament total prin introducerea unor concepte noi atunci
4
catori de performanță dedicați conducerii
proceselor de business de tip end-to-end. Pe măsură ce vom avansa în călătoria
perspective. În primul rând, ciclicitatea, măsurarea
noastră, această listă va fi actualizată.
Modelarea procesului
și analizarea rezultatelor execuției proce-
Începând cu numărul viitor al revistei
Automatizarea
selor folosind indicatorii de performanță
vom trece în revistă fiecare dintre cele 5
Execuția
sunt componente cu o puternică tentă
faze majore ale BPM, primul subiect asupra
Monitorizarea
managerială, dar care au nevoie de tehnolo-
căruia ne vom concentra fiind Modelarea
Optimizarea.
gie pentru a exista.
Proceselor de Business.
www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
7 I
N
T
E
R
V
I
U
Ce trebuie să ştiţi atunci când alegeţi un sistem de gestiune a afacerilor mplementarea unui sistem ERP este un proces complex care eficientizează substanţial activităţile din cadrul unei firme. Pentru a face cea mai bună alegere trebuie să ştiţi înainte de toate care sunt obiectivele pe care doriţi să le atingeţi. Unde vreţi să ajungeţi, când, cum şi cu cine?
I
Pentru a veni în sprijinul celor care vor să
IT Trends: Costul este un factor important
facă o asemenea investiţie ne-am adresat
atunci când vorbim de o soluţie ERP. De ce
unui expert: Ştefăniţă Ghiţă, Director Dez-
depinde acesta?
voltare SIVECO Applications 2020 în cadrul SIVECO Romania.
Ştefăniţă Ghiţă: Depinde de modulele implementate, de mărimea companiei, de nu-
IT Trends: Dacă nu aţi fi furnizor de
mărul punctelor de lucru, de nevoile specifice
soluţii ERP, ci cumpărătorul unui astfel de
ale fiecărui departament. Sunt foarte mulţi
sistem, ce aţi lua prima oară în consideraţie?
factori care concură la alcătuirea preţului,
Ştefăniţă Ghiţă, Director Dezvoltare SIVECO Applications 2020
Ştefăniţă Ghiţă: Înainte de toate trebuie
dar trebuie urmărit un raport corect
analizate şi evaluate nevoile şi obiectivele
preţ-performanţă. În costurile directe intră
O mare atenţie trebuie acordată serviciilor
companiei şi stabilite soluţiile care pot răs-
achiziţia licenţelor, întreţinerea sistemului,
de suport tehnic post-implementare. Este
punde cel mai bine acestora. Scenariul care
echipamentele
implementarea,
bine să vă asiguraţi că furnizorul vă poate
va fi realizat împreună cu furnizorul va ţine
customizarea şi dezvoltările. Costurile indi-
oferi suport ori de câte ori intervin modificări
cont atât de mijloace, cât şi de scop, şi va fi în
recte sunt cele care decurg din schimbarea
legislative, când este nevoie de upgrade-uri,
concordanţă cu dimensiunea companiei.
organizaţională. Automatizarea proceselor
în cazul în care se modifică numărul de useri,
Este foarte importantă experienţa furni-
aduce o schimbare profundă în procedurile,
pentru corectarea anomaliilor survenite în
zorului, implementările făcute de acesta şi
fluxurile, şi chiar în cultura organizaţională.
funcţionarea sistemului informatic etc.
rezultatele pe care le-a obţinut. Flexibilitatea
Nu este de neglijat efortul utilizatorilor fi-
şi capacitatea de a finaliza cu succes pro-
nali pentru asimilarea noului instrument de
iectele de informatizare sunt criterii impor-
lucru, efortul managementului pentru tre-
Ştefăniţă Ghiţă: Rezultatele dorite pot
tante în alegerea acestuia. De asemenea,
cerea la conducerea afacerii prin intermediul
fi atinse doar dacă sistemul este explotatat
furnizorul de software trebuie să cunoască
sistemului ş.a.
la parametri pentru care a fost configurat.
specificul domeniului în care activează clientul care are necesităţi proprii. Astfel, soluţia
hardware,
IT Trends: În ce moment preia beneficiarul noul sistem?
IT Trends: Când se vor vedea rezultatele investiţiei?
Efortul din partea managementului şi al utilizatorilor trebuie să fie continuu. O stra-
oferită se va plia pe particularităţile dome-
Ştefăniţă Ghiţă: După ce furnizorul a
tegie corectă de business dublată de auto-
niului, diferite faţă de alte industrii. Compo-
instruit personalul beneficiarului, a predat
matizarea proceselor va duce negreşit la un
nentele sistemului trebuie să aibă capacitate
licenţele împreună cu întreaga documentaţie
control mai bun asupra tuturor deciziilor
de parametrizare şi configurare, astfel încât
de utilizare şi întreţinere necesară utilizato-
organizaţionale, la eficientizarea activităţii şi
modificările legislative sau organizatorice care
rilor finali, beneficiarul va prelua controlul
implicit la îmbunătăţirea relaţiei cu clienţii şi
intervin să fie operabile cu eforturi minime.
total asupra proceselor sistemului.
creşterea satisfacţiei acestora.
www.agora.ro PRIMA TA SURSĂ ÎN TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR OMUNICAŢIILOR
www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
8 B
U
S
I
N
E
S
S
A
N
A
L
Y
T
I
C
S
Sisteme informatice destinate analizei și deciziei la nivelul operațional al afacerilor de Daniel Cruceanu
orbeam în ediția anterioară despre tendința sistemelor informatice destinate afacerilor de a „face lucrurile altfel” și anume de a prezenta informația când și cum trebuie, asigurându-i utilizatorului flexibilitate, mod de lucru interactiv și suport de interacțiune socială. În acest articol ne vom concentra pe nivelul operațional al afacerilor, acolo unde datele sunt analizate și se iau decizii în timpul execuției activităților curente aferente derulării afacerii.
V
Am putea face o comparație cu conducerea
Acest tip de gândire înglobează istoria
unui autoturism, căruia trebuie să îi dăm
emoțională a persoanei, dar mai ales ne
comenzi în timp real pentru a ne menține
permite să recunoaștem tipare sau să
parcusul dorit, pentru a fi în siguranță, dar
facem asocieri gen „foame-hrană”. În
tuale cu experiența de lucru în domeniul
și pentru a evita eventualele obstacole.
acest mod, neuronii se conectează în rețele
respectiv, cu discuții cu alte persoane im-
Trebuie să luăm și decizii în „intersecții”
neuronale, întărite de experiențe pozitive
plicate și chiar cu vizite la fața locului.
pentru a parcurge drumul către destinația
sau negative. Din acest mod de gândire
Nevoile descrise mai sus, încearcă să le sa-
dorită, dar nu suntem precocupați, în re-
sunt inspirate sistemele informatice cu
tisfacă produsele de business intelligence,
spectivul moment, dacă destinația sau par-
autoînvățare bazate pe rețele neuronale.
concentrându-se pe modul interactiv de
cursul general definit sunt cele corecte.
Tocmai acest mod de gândire asociativ
selecție a datelor, cu răspuns cvasi-imediat
Daniel Cruceanu
Pentru a evalua corect cum răspunde
este cel specific înțelegerii și recunoașterii
și cu modele de vizualizare cât mai expre-
sistemul informatic nevoiilor utilizatorului
situației curente, mai mult o observare
sive. Dacă răsfoim materialele de prezen-
de a „conduce mașina”, hai să ne oprim
reflexivă decât o analiză stricto senso și
tare ale acestor produse vom regăsi de-
un moment să vedem cum fac oamenii
mai ales specific luării deciziilor. Doar
scrieri ca: „intuitiv, flexibil, asociativ,
acest lucru fără a avea, în mod necesar, un
pentru a avea o imagine completă, există
colaborativ, ad-hoc”.
sistem informatic predefinit. Deși modul
deja dovezi științifice despre existența unei
Unul dintre primii producători care au
de funcționare al creierului uman este cu-
gândiri spirituale, cea creativă și creatoare,
observat nevoia de lucru în mod asociativ
noscut în proporție la fel de mică în care
revelatoare, care încalcă regulile și care se
este QlikView, și poate de aceea produsul
cunoaștem spațiul cosmic sau oceanele,
pare ca funcționează ca o unificare între
lor a avut și continuă să aibă un asemenea
s-au determinat științific trei moduri de
gândirea serială și cea asociativă, fiind
succes. Vă recomand să vedeți un filmuleț,
gândire, și implicit de inteligență umană.
cea care dă semnificație evenimentelor și
care poate fi găsit pe situl acestei compa-
Primul mod de gândire este „în serie”,
cunoștințelor. Sistemele informatice nu pot
nii, despre cum ne putem juca cu datele,
cea lineară, logică, imparțială, ea fiind
reproduce acest tip de gândire, și zic eu nici
menținute în contextul lor, pe un exemplu
realizată prin conectarea neuronilor în
nu o vor putea face vreodată, așa că ne mai
de căutare a actorilor și regizorilor care
secvențe de program fix, în concordanță cu
rămâne și nouă oamenilor ceva de fãcut.
joacă în diverse filme. În mod tradițional,
logica formală. De aici a derivat și modul
Acum ceva timp, am încercat să defi-
dacă vrem să facem o selecție după trei
în care funcționează marea masă a cal-
nesc modul în care făceam eu activita-
criterii și folosim trei combolist-uri afe-
culatoarelor de azi și care prin viteza de
tea de analiză și decizie, cu scopul de a
rente lucrăm după cum urmează: selectăm
calcul asigură performanțe superioare ce-
le-o explica și altora, dar nu prea mi-a
primul parametru și obținem o nouă listă
lor umane. Există suficiente modele for-
reușit. Dar, discutând cu alte persoane cu
cu datele filtrate după primul criteriu, fa-
male de analiză și luare a deciziei, imple-
experiență în acest domeniu am identifi-
cem o a doua selecție și obținem un al
mentate sau nu în aplicații software, și pe
cat că este nevoie să observi un volum de
treilea set de date filtrat de primele două
care le găsim în diverse cărți sau cursuri,
date cu care să te poți efectiv „juca” în sen-
selecții. Ce se întâmplă dacă vrem altă
numai că în realitate, oamenii nu iau de-
sul sintetizării sau adâncirii nivelului de
selecție? O luăm de la capăt.
cizii în acest mod, ci folosind un alt tip de
observare, cu modul de vizualizare, pentru
gândire, și anume cea asociativă, cea care
a putea avea imagini din perspective dife-
Continuarea materialului
se sintetizează în inteligența emoțională.
rite și să coroborezi aceste informații ac-
o puteţi citi pe www.ittrends.ro
www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
9
16MAI 2013 www. zcom.ro
UNIUNEA EUROPEANA
MINISTERUL COMUNICATIILOR SI SOCIETATII INFORMATIONALE
PARTICIPANTI LA EDITIA 17
EDI IA 2013
ALCATEL‐LUCENT, ALLVIEW, APPLE, ASUS, BULL, certSIGN, COSMOTE, ERICSSON, EUROWEB, EVOLIO, GOOGLE, HITACHI, HONEYWELL, HUAWEI, INTEL, KAPSCH, LENOVO, LG ELETRONICS, NEC, ORANGE, Q EAST SOFTWARE, RADIOCOM, RCS – RDS, ROHDE&SCHWARZ, ROMKATEL, ROMSYS, ROMTELECOM, SONY, STAR STORAGE, TEAMNET, VODAFONE, XEROX, ZTE
17
CONFERIN Ă INTERNA IONALĂ TELECOM
PARTENERI MEDIA Agerpres, Agora Group, Auto Bild, Business Arena, Business24.ro, Chip, ComputerBlog.ro, Comunica i Mobile, Connect, Diplomat Club, Fin.ro, FinWatch, IDG, Income Magazine, Inform Media, IT Trends, Media Expres, Medialook, Money.ro, MTR Press, Piata Financiara, Railway PRO, T&T, Tribuna Economica, Ziare.com, Ziarul Financiar
ASOCIATII ACC, ACD, ADSI, AEN, AITR, Al. Digitala, AmCham, ANEIR, ANIS, ANISP, ANSSI, AOAR, AOMR, AOTR, APDETIC/ECOTIC, APERO, APREL, APTI, ARB, ARCA, ARIES, ARMO, ATIC, AXTI, BSA, CCIRC, Internet Society, ORDA, RONIX, SUNE
ZIUA COMUNICATIILOR - EDI IA 16, 2012
CES LAS VEGAS 2013
INREGISTRAREA PARTICIPARII LA:
MWC BARCELONA
www.zcom/inregistrare
www.ittrends.ro
CEBIT HANNOVER
tel: 021 2557900
NETWORKING
email: office@agnor.ro
Nr. 3 - Martie 2013
10 I
N
T
E
R
V
I
U
Office 365, pasul definitiv în cloud de Cristian Faur
oul Office este de ceva timp în România și mulți au discutat despre noul model de distribuție, în care suita va disponibilă direct din cloud. Dar destul de puțini vorbesc despre ceea ce poate face Office-ul pentru afacerea noastră. Și mai important, puțini știu cum pot face ei înșiși business cu Office. Vera Carmazan, Office Division Business Group Lead, Microsoft România, a avut amabilitatea de a ne răspunde câtorva curiozități despre Office, unele mai business-minded.
N
Rep.: Să vorbim despre modelul de dis-
la început. În Excel, de exemplu, se pot face
tribuție, pentru că la lansare spuneați că
multe aplicații, se pot face aplicații de Busi-
prin parteneri Office ar putea fi mai ieftin
ness Intelligence, care te ajută să-ți vezi
decât direct de la Microsoft.
datele din companie. Și multe altele. Practic,
Vera Carmazan, Office Division Business Group Lead, Microsoft România
Vera Carmazan: Ca orice alt produs, și
posibilitățile sunt nelimitate pentru parteneri
serviciile Office 365 se vând prin parteneri.
acolo și asta încercăm să încurajăm. Oferim
pentru companii avem această ofertă de mai
În acest moment, există un model prin care
training-uri, trebuie să fie apți din punct de
bine de un an și jumătate pe piața locală.
noi putem vinde prin parteneri. Partenerul
vedere tehnic să implementeze soluțiile pe
Caracteristicile tehnice ajută foarte mult.
are libertatea de a-și fixa prețurile. Prin ur-
care le propun, trebuie să știe să ajungă la
Cifre precum 99,99%, care se traduc în circa
mare, o ofertă mai bună poate să vină chiar
clienți. Noi avem dialoguri la nivel executiv
55 de minute pe an downtime – nu poți să
de la partener. Pe de cealaltă parte, prețurile
cu partenerii, astfel încât să înțeleagă ceea ce
faci asta cu un server de mail în casă, după
Microsoft sunt standard, sunt afișate pe site
propunem noi: un nou model de business.
calculele noastre. E adevărat, aici e rolul nos-
și toată lumea le cunoaște. Noi încurajăm
Rep.: Microsoft nu e la prima experiență
tru, să-i spunem clientului. Dacă el nu știe
100% vânzarea de Office 365 prin parteneri.
cu vânzare de servicii în România. Cum
ce garanție SLA are, dacă noi nu-i facem un
Mai mult decât atât, focusul nostru este să
reacționează piața noastră la ele, din ce ați
calcul tip TCO, dacă nu-i arătăm ce cheltuieli
dezvoltăm rețeaua de parteneri care să vândă
văzut până acum?
are lună de lună și an de an folosind un
servicii. Noi aici ne concentrăm resursele,
V.C.: Aici sunt mai multe aspecte. N-aş
bugetele și pot să spun că numărul de parte-
poziționa neapărat România ca fiind un early
neri care vând cloud a crescut exponențial
adopter din punct de vedere SaaS. Deci, nu
Rep.: În final, să ne întoarcem la modelul
de la o lună la alta. În acest moment, avem
este neapărat vârful de lance global. Pe de
de business, pentru că am auzit de niște
un număr de peste 40 de parteneri care vând
altă parte, nu suntem foarte departe. Clienții
distribuitori de Office mai puțin obișnuiți
deja cloud și mai avem 170 de parteneri cu
noștri au înțeles foarte repede modul în care
până acum.
care lucrăm să-i dezvoltăm, să-i creștem,
pot să economisească niște bani trecând la
V.C.: Ca parte a strategiei noastre orien-
să-i aducem în punctul în care să vândă cu
acest model. Faptul că nu mai investesc în
tate către cloud, am și anunțat parteneriatul
succes servicii. Pentru asta investim în ei,
servere, faptul că au aceste cheltuieli recu-
cu Vodafone. Ei fiind cei mai noi parteneri
investim în training, în capabilitățile lor de
noscute altfel în sistemul lor contabil, au
ai noștri pentru Office 365, vor încorpora
vânzare de cloud, îi încurajăm să-și dezvolte
înțeles și asta i-a făcut să adopte, pentru
oferta cu noul Office în oferta lor pentru
aplicațiile proprii.
că altfel am vorbi doar despre specificații,
companii. Este, dacă vreți, un nou model de
Rep.: Chiar vroiam să vă întreb despre
iar acest lucru nu-l interesează niciodată pe
parteneriat. Astfel, clienții își pot plăti soft-
scenariile pentru cei care nu doar vând, ci
client. Pe el îl interesează ce valoare obţine
ware-ul laolaltă cu factura de telefonie sau
creează și valoare adăugată.
cum și ce valoare are acest produs pe ter-
internet. Este un alt punct prin care arătăm
model sau altul… Ține și de noi ca vendori să le arătăm clienților ce se întâmplă.
V.C.: Asta este ceea ce încurajăm, pentru
men lung. Altfel, din câte știu eu, la nivel
că ne îndreptăm puternic către clienți prin
că până la urmă, partenerul acolo își pune
global, unul din cinci clienți a trecut în cloud.
toți partenerii. Mai avem un contract și cu
amprenta, își poate face oferta ca fiind a lui
În România, vorbim de sute bune, mii de
UPC, iar restul parteneriatelor le vom anunța
și nu doar o ofertă generică de la Microsoft.
clienți care au trecut în cloud deja. Vorbim de
după ce vom semna.
Acolo își poate vedea clientul problema lui
companii de la cinci utilizatori la 2 – 3000.
Rep.: Cât timp mai au la dispoziție cei
rezolvată, nu neaparat o ofertă generică
Fiecare dintre ele a văzut în acest model o
care încă nu vor în cloud să folosească ver-
din partea cuiva. Îi încurajăm. Avem parte-
reducere de costuri și mai puțină bătaie de
siuni de Office mai vechi? Cât mai oferiți su-
neri care au făcut aplicații de genul mana-
cap, că și asta e important.
port pentru Office 2010, de exemplu?
gementul cererilor de concedii, de exem-
La partea de consumator, noi am lansat
V.C.: Data de încheiere pentru suportul
plu, sau administrare de flote de mașini. În
oferta abia acum, până pe 29 ianuarie n-au
mainstream este 13.10.2015, iar pentru
Office. Sunt o mulțime. Dar este totul încă
avut o opțiune neaparat denumită așa. Dar
suportul extins, data este 13.10.2020.
www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
11
www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
12 I
N
T
E
R
V
I
U
Conferința națională a directorilor IT de Romulus Maier Rep.: Prima ediție a conferinței naționale
și-au manifestat dorința de a se apropia
a directorilor de IT, CIO Conference, a fost
de business, de a-și depăși condiția de
un succes. Cu ce frecvență vă propuneți să
expert tehnic, de a-și construi o carieră
organizați astfel de conferințe?
care să poată conduce și către alte poziții
Felix Enescu: Vom organiza astfel de
de management din cadrul organizațiilor.
conferințe cel puțin odată pe an. Încă nu
Pe de altă parte, din păcate, majoritatea
știm dacă mai frecvent, dar cu siguranță
celor care au participat la studiu au arătat
vom organiza cel puțin o conferință anuală.
preocupări mai degrabă în linie cu vechile
Rep.: Unul dintre anunțurile făcute în
obiceiuri. Majoritatea încă sunt preocupați
cadrul conferinței s-a referit la relaxarea
de reducerea costurilor, ceea ce nu este rău,
condițiilor de admitere în rândul CIO
cu condiția să nu fie singura lor preocu-
Council. Până la ce nivel a fost coborât
pare. Iar în zona tehnologiilor aș afirma că
rilor de IT. Întrebarea este validă în măsura
acest prag? Veți relaxa și mai mult aceste
majoritatea preocupărilor se află mai mult
în care promovarea unor astfel de tehnolo-
condiții?
în zona de igienă, de tipul soluțiilor de
gii ajută la satisfacerea cerințelor formu-
F.E.: În momentul de față în CIO Council
securitate, fără ca în topul preocupărilor să
late de directorii generali, de acționariatul
se poate înscrie oricine este director de IT
se afle tehnologii care să aibă un potențial
companiilor, acele cerințe enumerate ante-
într-o companie cu o cifră de afaceri de cel
de creștere a afacerilor, cum ar fi cele le-
rior, noi clienți, noi cote de piață etc.
puțin 25 milioane euro, dar consiliul de
gate de mobilitate, de social media, de noi
Rep.: ...o creștere chiar în condițiile
administrație poate aproba și excepții. În
procese și noi produse. În concluzie, există
în care piața nu crește, o creștere bazată
plus mai avem și membri din zona vendo-
o oportunitate dar depinde de fiecare în ce
pe adjudecarea unor cote de piață de la
rilor, pentru că inevitabil lucrăm împreună
măsură va reuși s-o exploateze.
competiție.
în piață. Nici noi nu putem fără ei, nici ei nu pot fără noi.
Felix Enescu, CIO Council
Rep.: Creșterea de 8% este valabilă
F.E.: Da, noi nu ne așteptăm ca piața
pentru marile companii. În ce mod putem
locală în ansambul ei să crească semni-
Rep.: În cadrul conferinței ați prezentat
extrapola această creștere la nivelul în-
ficativ și 30% dintre companii să-și mă-
și un studiu, realizat în rândul membrilor
tregii piețe de IT? Dacă bugetele de IT ale
rească veniturile ca o consecință a acestei
CIO Council, privind piața românească de
marilor companii vor crește în 2013 cu 8%
creșteri ci ne așteptăm la o piață extrem de
IT și principalele tendințe pentru perioada
față de anul anterior, cam cum ar putea
concurențială, în care directorii de IT vor
următoare. Care sunt prinicipalele elemen-
arăta imaginea la nivelul întregii piețe?
avea un cuvânt foarte important de spus,
te pe care le relevă acest studiu?
F.E.: Este foarte greu să facem estimări
în sensul în care vor putea oferi acele
F.E.: Studiul a fost făcut la nivel na-
la nivelul întregii piețe de IT, mai ales că
instrumente care să ajute companiile la
țional, la nivelul marilor companii dar răs-
aceasta include și zona de consumer. O es-
îndeplinirea obiectivelor.
punsurile au venit preponderent din zona
timare personală ar fi că piața de IT în în-
Rep.: În cadrul conferinței s-a discutat
capitalei. Principala concluzie rezultată în
tregul ei va crește cu cca. 4% în 2013, dar
și despre modificările la care vor fi supuse
urma studiului este că ne aflăm în fața
dacă ne raportăm exclusiv la piața B2B,
pozițiile de management IT, în sensul că
unei mari oportunități pentru industrie și
cred că o creștere de 8% este realistă.
unele funcții vor dispărea, că vor apărea
pentru directorii de IT. Se pare că în acest
Rep.: Preocupările legate de securitatea
altele noi, că unele departamente de IT vor
an vom asista la o relaxare a presiunilor
IT sunt firești, de înțeles. Există preocupări
ieși din cadrul companiilor și se vor muta
bugetare, investițiile în IT vor fi reluate.
vizibile și față de alte tendințe la modă?
la furnizorii de servicii. Cât de actuală este
Bugetele de IT vor crește cu o medie
Măcar spre virtualizare, care presupun că
această provocare? Se întâmplă deja sau
ponderată de 8% în acest an, în euro, ceea
la noi abia se întâmplă, spre Cloud Com-
este mai mult un avertisment pentru viitor?
ce este clar peste inflație și peste ceea ce se
puting?
F.E.: Nu este o provocare de moment, nu
întâmplă la nivel global. Pe de altă parte
F.E.: Aceste preocupări nu par a se afla
se va întâmpla în acest an în toate compa-
aceste investiții vor veni cu niște cerințe.
în prima linie. Am făcut un studiu în acest
niile, dar este un fenomen care se întâmplă
Companiile, directorii generali, cer în mod
sens vara trecută. Îl vom relua în acest an.
deja de ceva vreme încoace. Acest fenomen
principal ca aceste investiții să conducă
Astfel de preocupări se cifrau undeva în
nu se întâmplă doar în IT ci în întreaga so-
la o creștere, a cifrei de afaceri, a cotei de
jur 55%. Întrebarea este utilă din punctul
cietate, deja de câteva sute de ani.
piață, a numărului de clienți și aș afirma
de vedere al soluțiilor care vor trebui pro-
că aceasta este o oportunitate pentru că
movate, dar o consider mai puțin utilă din
Continuarea materialului
majoritatea participanților la conferință
punctul de vedere al comunității directo-
o puteţi citi pe www.ittrends.ro
www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
13 I
N
T
E
R
V
I
U
Design organizațional și Lean IT de Romulus Maier
ecent am avut plăcerea să îl întâlnim în București pe Martin Plessow, Regional Vice President, Executive Partner, Gartner, care a avut amabilitatea să ne împărtășească, din experiența proprie, aspecte privind punerea la punct a strategiei IT, comunicarea valorii pe care IT-ul o aduce organizației, despre faptul că trebuie să măsurăm serviciile pe care IT-ul le oferă și să le comparăm cu alte servicii similare disponibile pe piață și despre modul în care trebuie să le îmbunătățim și să inovăm în permanență.
R
Rep.: Cum pot fi create organizații de
la schimbările care apar în piață. Aceasta
IT de clasă mondială? Ce sfaturi puteți
este abordarea corectă, să îți stabilești
da companiilor românești în această
mai întâi strategia de business, pe baza ei
privință?
să îți construiești strategia de IT și apoi
Martin Plessow: Nu cred ca există un
să începi să-ți construiești organizația
specific local din acest punct de vedere.
ca un mix de IT dedicat, servicii parta-
Întrebarea care se pune este cum poți crea
jate, servicii externalizate – și trebuie să
organizația IT perfectă? O să vă dau un
mapezi diferitele servicii de IT și de suport
exemplu care pornește de la un exercițiu
pe fiecare divizie în parte.
pe care îl fac în deschiderea prezentărilor
Rep.: De la ce dimensiune a unei orga-
pe care le susțin. Presupun că sunteți fa-
nizații în sus ar trebui avută o astfel de
miliarizat cu Tangramele. Ceea ce fac de
abordare?
Martin Plessow, Regional Vice President, Executive Partner, Gartner structura diviziei de IT astfel încât aceasta
obicei este să dau câte un pachet de tan-
M.P.: Nu depinde doar de dimensiunea
grame participanților de la fiecare masă
organizației. Pot exista organizații foarte
și le cer să compună un model, la libera
mari dar care să aibă o singură linie de
Rep.: De obicei CEO-ul și CIO-ul vor-
lor alegere. Făcând o paralelă, dacă am
business și care să fie interesate doar de
besc limbi diferite, de multe ori se rătăcesc
considera că fiecare piesă este o parte a
excelența în operații și atunci să aibă o
printre cuvinte (Lost in Translation). Cum
propriei organizații IT, să spunem că o
structură foarte centralizată. Așa cum
poate CIO-ul să-și „vândă” mai bine de-
piesă este proiectarea aplicațiilor, alta să
alte organizații de dimensiuni similare să
partamentul de IT către CEO?
fie infrastructura, alta partea operațională.
trebuiască să răspundă unor modificări
M.P.: Există două aspecte majore de care
Ca și în jocul cu tangrame, există multe
din piață într-un mod mult mai dina-
trebuie să țină seama. Unul este valoarea
moduri în care poți să le combini. Și toate
mic. Abordarea își are sensul chiar și în
pe care IT-ul o poate aduce operațiunilor pe
combinațiile pot să aibă sens, în funcție de
organizații mai mici, dacă acestea sunt
care le desfășoară organizația, furnizând
specificul organizației. Pentru ca să găsești
organizații foarte dedicate IT, care pot sau
servicii fiabile, la un preț competitiv. Pen-
cea mai potrivită formă trebuie să îți fie
nu să utilizeze și servicii IT externalizate.
tru aceasta trebuie să-ți evaluezi serviciile
foarte clar care este strategia de business.
Există anumite zone din piață în care
în comparație cu alte servicii similare de pe
Pe baza strategiei de business poți apoi
companiile încearcă să fie cât mai inova-
piață (benchmark). Al doilea aspect este
să îți definești strategia de IT și în funcție
tive și să răspundă cât mai rapid unor
legat de investiții. IT-ul trebuie să fie capa-
de aceasta poți stabili ce capabilități de IT
tendințe din piață. Modelul poate fi utilizat
bil să înțeleagă și să comunice în termeni
sunt necesare în organizație, care sunt
pentru toate dimensiunile de organizații,
de business și nu în termeni de IT. CEO-ul
cele mai importante capabilități IT și apoi
în funcție de ce anume îi este specific unei
este mai puțin interesat de o tehnologie
te poți apuca să îți construiești structura
organizații și de nevoile reale ale acesteia.
sau alta, el este interesat de modul în care
de IT de care ai nevoie. De obicei aceasta
Rep.: Cine ar trebui să aibă aceasta
îl poți ajuta în situații specifice și pentru
este un mix de IT foarte dedicat, de servi-
viziune și această abordare, CEO-ul sau
a-l câștiga trebuie să îi demonstrezi că
cii distribuite, în funcție de dimensiunea
CIO-ul?
înțelegi și poți comunica în termeni de
organizației, de servicii foarte speciale
M.P.: CIO-ul trebuie să înțeleagă foarte
să răspundă cât mai bine nevoilor organizației.
business. Dacă faci acest lucru atunci poți
dedicate anumitor divizii de business.
bine
Este important să diferențiezi diferitele
acesteia,
servicii de IT pentru a putea furniza servi-
baza acestei înțelegeri trebuie să ajungă
ciile solicitate, la o calitate corectă și la un
la un consens cu conducerea organizației.
Continuarea materialului
cost corect, pentru a putea răspunde rapid
CIO-ul este cel care trebuie să construiască
o puteţi citi pe www.ittrends.ro
specificul
organizației,
roadmap-ul
strategia
organizației.
www.ittrends.ro
Pe
traduce ulterior aceste cerințe în termenii proprii departamentului de IT.
Nr. 3 - Martie 2013
14 F
I
L
E
D
E
P
O
V
E
S
T
E
Începuturi ale istoriei Internetului în România
De la Free Software la Internet de Alexandru Rotaru, Ph.D.
deea intervenției mele în revista IT Trends pleacă de la o recentă întâlnire cu Richard Stallman care a revenit după 19 ani în România la lansarea fundației Ceata. Seara târziu, după ce Stallman s-a ridicat de la masă, am început să discut cu Romi Maier și ne-am dat seama că au trecut 20 ani de la niște evenimente care au marcat introducerea free software-ului în România dar au influențat și apariția operatorilor Internet. Este vorba, în principal, despre asociația GURU (Grupul Utilizatorilor de Unix din România) și despre seria de conferințe ROSE ‘93-’96 (Romanian Open Systems Event).
I
Așadar am să încep cu începutul, adică din
Alexandru Rotaru
anul 1991. Atunci lucram la IIRUC într-un
mitem și să primim email-uri din Internet (de tip: nume@pi-bucuresti.th-darmstadt.de),
colectiv de proiectare pentru „sisteme de
printr-un gateway UUCP-TCP/IP conectat la
fost lipsa de aplicații software din România,
diagnoză automată”. În același timp coordo-
Internet prin Darmstadt. Singurul inconve-
cam pentru orice domeniu, în condițiile în
nam proiecte de diplomă pentru studenți din
nient era că răspunsurile la email-uri veneau
care nu existau bani pentru cumpărarea unor
ani terminali la Facultatea de Automatică.
abia după 24 ore.
programe cu licență, pentru platforme stan-
În vara anului 1991 am constatat că din
Tot în 1991 apăruseră câteva colective de
dard de tip IBM PC sau pentru stații de lucru
60 de ingineri care lucrasem la IIRUC în
proiectare private, dintre care cel mai spec-
cu procesoare RISC. Toate aplicațiile vechi,
cercetare-proiectare începând din 1981, mai
taculos pentru mine era bazat pe o rețea de
erau fie dezvoltate sub RSX-11M pe mini-
eram în România doar câțiva. Pe de altă parte
calculatoare NeXTStep. Astfel prima dată am
calculatoare sau pe microcalculatoare sub
multe dintre proiectele noastre nu mai pu-
luat contact cu câteva dintre aplicațiile care
CP/M, ISIS II, SFDX. Aplicațiile existente nu
teau fi continuate din lipsă de fonduri. Așa
aveau să devină standard peste câțiva ani
rulau pe IBM PC sau pe alte platforme hard-
că, forțat de situație, a trebuit să-mi mut
(voice mail, multimedia over network și un
ware din acea perioadă.
colegii rămași dar și minicalculatorul Coral
sistem de ferestre PostScript, toate rulând
Un mare noroc a fost că GURU a apărut
4030, cu RSX-11M, la etajul 1, pentru a-l
sub un kernel Mach despre care nu aflasem
într-un moment crucial pe plan internațional.
conecta cu alte platforme ale firmei: o rețea
până atunci decât din povești).
Trebuie să ne amintim că încă din 1985
Novell Netware, un PC 386 cu SCO Unix și
Văzând că susținerea financiară la IIRUC
apăruse Free Software Foundation, înființată
un cluster CTOS de la Burroughs Sperry. În
devenea din ce în ce mai slabă, am luat
de Richard Stallman, iar în 1991 Linus Tor-
acea toamnă, cu niște studenți din anul 4,
legătura cu alți cunoscuți care lucraseră în
valds inventase kernel-ul Linux plecând de
am reușit să pun în funcțiune o rețea UUCP
cercetare în special la sisteme de operare
la sistemul Minix distribuit de Arthur Tanen-
prin dial-up în 40 de orașe, care transporta
de tip Unix din alte colective: Politehnica
baum în universități. În august 1992 inde-
atât email-uri interne din IIRUC cât și job-uri
București, ITC, Centru de Calcul al Ministe-
pendent de GURU, dar aproape simultan cu
pentru contabilitate. Acestea se prelucrau
rului Industriilor etc., în ideea de a construi
noi, pe newsgroup-ul emigrației române:
prin FoxBase sub rețeaua Novell folosind
o asociație neguvernamentală pentru promo-
„soc.cult.romanian” s-a anunțat inițiativa
un Listserver instalat pe Unix. Arborele de
varea diverselor variante de Unix cât și pen-
„Free Unix for Romania” coordonată de
servere Unix 286 UUCP din teritoriu era
tru acele platforme de aplicații din categoria
Marius Hâncu de la CRIM Montreal. Ime-
verificat continuu cu agenți de testare trimiși
„Open Systems”. Astfel am fondat GURU, pe
diat am luat legatura cu Marius Hâncu, prin
ca attachment la email-uri. Astfel la fiecare
care ulterior l-am înregistrat ca asociație în
colectivul lui Mircea Bodea de la Facultarea
jumătate de oră primeam rapoarte email cu
martie 1992. Am fost la început cel mult 20
de Electronică din București, dar și cu prof.
starea rețelei. Nu aveam însă nici conexiune
de membri fondatori, iar după un an, în oc-
Irina Athanasiu de la Catedra de Calculatoare
la Internet on-line și nici adrese de email tip
tombrie 1992, aveam peste 100 de membri
din București și cu prof. Kalman Pusztai de
Internet. Numărul studenților interesați de
înscriși.
la Catedra de Calculatoare din Cluj pentru
Noi atunci am plecat în primul rând de la
distribuția Linux-ului și a cărților primite
Începând din toamna anului 1991 luasem
situația noastră ca profesioniști proveniți din
prin donații de la români aflați în universități
legătură cu Internetul, prin Politehnica din
colective de cercetare și care eram forțați, din
din Europa și Statele Unite.
București, folosind nucleul inițial al rețelei
motive materiale, să lucrăm aplicații triviale
ROEDUNET,
coordonarea
(programe de contabilitate, personal, gesti-
Continuarea materialului o puteţi citi
lui Nini Popovici. De acolo puteam să tri-
une s.a.m.d.). Al doilea punct de plecare a
pe www.ittrends.ro
plaformă era într-o creștere evidentă.
înființată
sub
www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
15 S Ă P T Ă M Â N A
C O M P E T E N Ţ E L O R
D I G I T A L E
Dezvoltarea competenţelor digitale în centrul strategiei europene „Problema competenţelor digitale comportă atât o dimensiune calitativă, cât și una cantitativă. Europa are nevoie de specialiști IT cu înaltă calificare, care să corespundă nevoilor complexe ale angajatorilor. Strategia paneuropeană a competenţelor digitale nu se poate cantona doar într-un orizont pe termen scurt. Problematica cererii și ofertei de competenţe digitale se va acutiza. Va crește cererea de infrastructură tehnologică combinată cu competenţele necesare unei forţe de muncă bazate pe cunoaștere.” (sursa: Manifestul competenţelor digitale) În acest context, în 2010 a fost iniţiată de Comisia Europeană campania de conștientizare eSkills Week. Campania din 2012 a fost coordonată la nivel european de DIGITALEUROPE și European Schoolnet și s-a derulat în 37
Adrian Cioroianu, Business Development Manager, Intel Romania
de ţări incluzând 2.335 de evenimente la care au luat parte peste 1.800.000 de participanţi. În urma evaluării externe, 80% dintre repondenţii adulţi s-au declarat mulţumiţi de rezultatul campaniei, iar două treimi dintre repondenţii tineri au afirmat că informaţiile legate de cariere bazate pe aptitudini digitale au contribuit la luarea în consideraţie a unei asemenea opţiuni. În România, campania a fost coordonată de Asociaţia producătorilor și distribuitorilor de echipamente de tehnologia informaţiei și comunicaţiilor (APDETIC, www.asociatiait.ro) și s-a adresat tinerilor interesaţi de cariere în sectorul ITC, oamenilor aflaţi offline dornici de a deveni activi online și utilizatorilor care doresc să devină mai competitivi prin utilizarea de noi aplicaţii.
Prin programul Intel Education Initiative, în ultimii 10 ani, am investit practic peste 1 miliard de dolari. Există două mari direcții în ceea ce privește educația, care sunt importante pentru Intel. Ambele direcții sunt dezvoltate, prin programe specifice și în România. O directivă majoră este dedicată profesorilor și este denumită Intel Teach. Prin acest program dorim să ajutăm profesorii să utilizeze tehnologia în clasă, în educație. Practic nu îi învățăm doar cum să folosească un calculator, ci cum să utilizeze calculatorul pentru a-și pregăti lecțiile, să livreze lecțiile către elevi și cum să folosească tehnologia pentru a evalua elevii. Întregul program Intel Teach este conceput de către profesori și este dedicat profesorilor. Noi credem că nu
www.ittrends.ro
este suficient doar să echipezi sălile de clasă cu tehnologie, ci trebuie să-i și instruiești pe profesori cum să utilizeze acea tehnologie, pentru că altfel întreaga investiție este inutilă. O a doua inițiativă este dedicată elevilor, și mă refer aici în primul rând la sistemul preuniversitar, pornind de la grădiniță și până la clasa a XII-a. Ne dorim să facilităm accesul elevilor la tehnologie și să se ajungă în situația în care fiecare copil să aibă în fața sa un laptop și fiecare profesor să aibă laptop-ul propriu. Într-o clasă ideală ar trebui să avem profesorul cu lecțiile pe laptop, să avem copiii cu laptop-urile proprii, o tablă electronică, acoperire Wi-Fi și acces la internet pentru toți și să avem conținut educațional.
Nr. 3 - Martie 2013
16 I
N
T
E
R
V
I
U
Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România va fi finalizată până în vară de Romulus Maier şi Bogdan Marchidanu
Domnul Ministru Dan Nica, revenit la conducerea MSI, a avut amabilitatea să ne prezinte prioritățile ministerului și strategia pentru perioada următoare. Rep.: Ministerul pentru Societatea Infor-
Pentru a implementa obiectivele cu-
mațională este o nouă denumire pentru o
prinse în programul de guvernare are loc
instituție care și-a schimbat de mai multe
o reorganizare a compartimentelor minis-
ori denumirea și structura în decursul
terului, în concordanță cu sarcinile ce
timpului? De ce era necesară reorganiza-
derivă din atingerea acestor obiective. De
rea instituției și ce presupune ea? Vor
asemenea, se va realiza o analiză privind
fuziona Centrul Naţional de Management
eficientizarea activității centrelor aflate
pentru Societatea Informaţională (CNMSI)
în subordinea ministerului în vederea
și Centrul Naţional „România Digitală”
diminuării unor costuri.
(CNRD)? Dan Nica: Ministerul și-a schimbat
Rep.: Care sunt prioritățile Dvs. pentru perioada imediat următoare?
Dan Nica, Ministru - Ministerul pentru Societatea Informațională
denumirea pentru a fi în concordanță
D.N.: Cea mai importantă sarcină pe care
cu noile priorități europene reflectate de
o avem de realizat este finalizarea, până
Agenda Digitală pentru Europa, care se
în iunie 2013, a Strategiei Naționale pri-
Un alt obiectiv major îl reprezintă
regăsesc și în programul de guvernare pe
vind Agenda Digitală pentru România,
îmbunătăţirea disponibilității serviciilor
care ni l-am asumat.
document ce transpune prevederile Agen-
în bandă largă pentru cetăţenii români şi
La nivel european, se pune accent pe
dei Digitale pentru Europa 2020, aliniind
întreprinderile din zonele rurale, prin rea-
dezvoltarea de servicii publice electronice
cadrul legislativ al dezvoltării societății
lizarea unei infrastructuri de bandă largă
bazate pe interoperabilitatea sistemelor
informaționale în România la cadrul le-
(reţele de distribuţie), care să acopere în-
informatice ale instituțiilor publice în ve-
gislativ comunitar. Aceasta va constitui
tregul teritoriu al României. În acest sens,
derea îmbunătățirii calității vieții. Pentru
umbrela tuturor strategiilor sectoriale şi a
am relansat proiectul Ro-NET, care are
asigurarea cadrului strategic în domeniul
planurilor naţionale specifice priorităţilor
drept scop realizarea unei astfel de infra-
de referinţă al Ministerului pentru Societa-
de dezvoltare în domeniu.
structuri. Prin aceasta se va asigura con-
tea Informaţională, în contextul îndeplini-
Printre direcțiile strategice pe care le
struirea infrastructurii de comunicații în
rii condiţionalităţilor ex-ante în relația cu
vom urmări și care se vor regăsi în acest
bandă largă în toate regiunile României
Uniunea Europeană, va fi realizată „Strate-
document merită subliniată asigurarea
unde mecanismele pieței nu au fost su-
gia Naţională privind Agenda Digitală pen-
interoperabilităţii sistemelor. Aceasta re-
ficiente. În acest fel, vom contribui la re-
tru România”.
prezintă o condiție indispensabilă pen-
ducerea decalajului digital din România
Această viziune strategică naţională
tru e-guvernare și furnizarea de servicii
și, totodată, vom stimula concurența. De
unică va fi anvelopa tuturor strategiilor
publice electronice și are drept repere
curând, au fost selectați consultanții pen-
sectoriale şi a planurilor naţionale speci-
implementarea unui sistem centralizat de
tru realizarea studiului de fezabilitate și
fice priorităţilor de dezvoltare în dome-
autentificare şi identificare unică a utili-
pentru managementul de proiect printr-o
niu în vederea asigurării unei coordonări
zatorilor și asigurarea cadrului de inter-
licitație publică. Totodată, privatizarea
unitare a obiectivelor Strategiei europene
operabilitate coordonat cu cel al Uniunii
Poștei Române este un proces în derulare
Agenda Digitală pentru Europa.
Europene.
asupra căruia ne concentrăm. www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
17 I
Rep.: Ce strategie veți aborda pentru privatizarea Poștei Române? Care sunt elementele care vă determină să sperați că va fi o privatizare de succes?
N
T
E
R
V
I
U
matice din administrație să devină reali-
atingerea obiectivelor de reducere a biro-
tate în mandatul Dvs. de ministru?
crației, a redundanțelor de proces, a uni-
D.N.: Acțiunile ce vor fi întreprinse pen-
formizării formularelor și a celorlalte obi-
tru ca interoperabilitatea sistemelor infor-
ective propuse la nivel UE pe acest subiect;
D.N.: Compania Națională Poșta Română
matice din administrație să devină reali-
dezvoltarea schimbului de informație
S.A. va fi privatizată prin majorare de capi-
tate sunt menționate în primul punct din
securizat (implică și managementul iden-
tal până la mijlocul lunii iunie. Anunțul de
capitolul aferent domeniului IT&C – din
tității și autentificării ei, precum și mana-
selecție a potențialilor investitori a fost pu-
Programul de guvernare. Au fost dema-
gementul accesului la informație); definirea arhitecturii și procedurilor
blicat în presa națională și internațională
rate pe plan național o serie de proiecte de
la sfârșitul lunii februarie. Începând cu
interes major în care a fost pusă condiția
data de 11 martie 2013, dosarul de prezen-
obligatorie de interoperabilitate între siste-
identificarea și soluționarea impli-
tare poate fi achiziționat de potențialii in-
mele existente. Totodată, se preconizează
cațiilor legislative noi ale interoperabilității;
vestitori de la sediul Ministerului pentru
realizarea unei structuri consultative care
economisirea de resurse financiare
Societatea Informațională. Documentele
să asiste ministerul în avizarea proiec-
pentru achiziționarea informației datorită
de precalificare precum și ofertele neanga-
telor din domeniul IT&C pentru asigura-
unor cerințe implicând un număr mare de
jante ale potențialilor investitori urmează a
rea elaborării, integrării, corelării şi moni-
persoane din organizații diferite.
fi depuse la sediul MSI până pe data de 11
torizării politicii în domeniul serviciilor
aprilie 2013. După etapa de precalificare,
societăţii informaţionale.
interoperabilității;
Un exemplu grăitor este cel al „Sistemului informatic integrat de emitere a
potențialii investitori precalificați urmează
Măsurile care sunt întreprinse constau
actelor de stare civilă”, care are caracte-
a prezenta documentele de participare la
în primul rând în crearea premiselor nece-
ristici tehnice prin care cetățeanul nu mai
etapa de selecţie şi a ofertelor finale fer-
sare realizării interoperabilității guverna-
este obligat să colecteze un întreg dosar
me. La începutul lunii iunie 2013, va fi
mentale, în special:
de acte de la diverse entități ca spitalul,
finalizată procedura de analiză a ofertelor
analiza și modelarea proceselor de
primăria, tribunalul, Ministerul Justiției
finale ferme, conform grilei de punctaj și va
lucru colaborativ al instituțiilor din per-
sau alte instituții sau entități implicate
fi anunțat ofertantul câștigator. La mijlocul
spectiva deservirii cetățeanului;
în procesul de eliberare a actelor de stare
lunii iunie urmează a fi finalizată etapa de
alocarea rolului de responsabil către
civilă. Cetățenii se vor putea prezenta cu
negociere a contractului de privatizare cu
autoritățile care oferă servicii de e-guver-
actul de identitate la autoritatea emitentă
ofertantul declarat câștigător.
nare astfel încât acestea să își poată crea
și, pe baza verificării on-line a documen-
Avem convingerea că finalizarea proce-
propriul cadru de obținere a informațiilor
telor, care actualmente sunt solicitate în
sului de privatizare al Companiei Naționale
necesare luării deciziilor pentru soluțio-
format fizic, vor obține actele dorite. Una
Poșta Română S.A. va permite valorifica-
narea cererii cetățenilor, inclusiv obținerea
din cerințele de realizare a acestui sistem o
rea resurselor și a capitalului uman din
de informații de la alte instituții. Aceasta
reprezintă realizarea interoperabilității cu
companie în vederea repoziționării pe
presupune ca, în viitor, cetățeanul să se
sistemele existente și a mijloacelor nece-
piața serviciilor poștale. Privatizarea com-
adreseze unei singure autorități pentru
sare pentru asigurarea cu sisteme viitoare.
paniei va aduce programe de investiții și
obținerea rezultatului unui serviciu și să
Rep.: Ce vă propuneți pentru proiectul
programe de restructurare a activității
nu mai fie nevoit să meargă la mai multe
eRomânia, un proiect susținut de mulți
prin deschiderea de noi linii de business.
instituții pentru culegere de informații și
actori ai pieței românești, dar care pare să
Dezvoltarea gamei de produse și servicii
formulare, care, în final, sunt transmise
bată pasul pe loc?
poștale va fi orientată cu precădere în zona
unei alte autorități;
D.N.: Din iunie 2012, în MSI s-a con-
serviciilor financiare, serviciilor de curierat
adaptarea cadrului legislativ care
stituit o Comisie responsabilă cu manage-
rapid și express, atât pentru zona de retail,
susține derularea serviciilor de e-guver-
mentul contractului eRomânia, al cărei
cât și pentru segmentul B2B.
nare către expunerea acestuia în mediul
prim rezultat a fost deblocarea proiectu-
Rep.: Anul trecut s-au obținut circa 680
virtual (adaptarea legilor care guvernează
lui. În urma evaluării făcute de către
de milioane de euro din vânzarea licențelor
activitatea tuturor instituțiilor care deru-
Comisie, folosind drept criterii prevederi-
4G. Ce destinație aveți în vedere pentru
lează activități care cad sub incidența
le caietului de sarcini și ale contractului,
acești bani?
Directivei Serviciilor pentru susținerea
funcționalitatea portalului, relevanța con-
furnizării serviciilor de e-guvernare);
ținutului
D.N.: Până acum au fost încasați doar
informațional
și
respectarea
o parte din acești bani, restul urmând a
înființarea unei autorități care să
fi încasați până la 30 iunie. O parte dintre
asigure aplicarea spiritului de interopera-
aceștia vor fi transferați către Ministerul
bilitate, așa cum este agreat la nivel euro-
De la momentul evaluării și până în
Apărării pentru spectrul radio eliberat.
pean din punct de vedere strategic și or-
prezent, s-a lucrat activ la dezvoltarea
Restul va fi încasat de Guvern, care este
ganizațional. Această autoritate ar trebui
unui sistem care să permită interoperabili-
responsabil de redistribuirea și cheltuirea
să se asigure că autoritățile din România
tatea datelor deținute de diverse autorități,
lor.
conlucrează pentru furnizarea de servicii
gestionare de informații, interactivitate cu
Rep.: Ce măsuri veți întreprinde pen-
de e-guvernare eficiente. De asemenea,
publicul utilizator și generare de conținut
tru ca interoperabilitatea sistemelor infor-
această autoritate ar trebui să asigure
informațional.
www.ittrends.ro
standardelor profesionale s-au constatat o serie de neconcordanțe.
Nr. 3 - Martie 2013
18 I
N
T
E
R
V
I
U
Noul proiect va fi un portal de relevanţă
În cadrul programului a fost dezvoltat și
care se intenționează reducerea termenelor
naţională structurat ca o sursă de infor-
portalul www.ecomunitate.ro, cel mai com-
de semnare a contractelor de finanțare.
maţie pentru orice cetățean, turist sau in-
plex site de conţinut finanţat de Guvernul
Această măsură presupune ca organismul
vestitor.
României, în care utilizatorii fac transfer
intermediar să invite reprezentanții legali
Portalul care va fi lansat în primăvara
de cunoaștere și generează conținut prin
ai beneficiarilor să semneze contractele
anului 2013 va conține două tipuri de
tehnologii web 2.0. În prezent, portalul in-
la o anumită dată, cu indicarea documen-
informaţii. Sunt informaţiile pe care am
clude peste 9.000 de utilizatori înregistraţi
tele specifice pe care trebuie să le prezinte,
reuşit să le cream într-un sistem inter-
şi peste 1 milion de vizitatori şi reprezintă
în timp ce reprezentantul beneficiarului
operabil de la ministerele de resort şi sunt
principalul instrument media al programu-
studiază contractul pus la dispoziție de or-
informaţiile pe care orice autor de articol
lui EBC.
ganismul intermediar, ofițerul din cadrul
vrea să le propună spre a fi postate pe
Tot know-how-ul acumulat în urma im-
acestuia din urma verifică documentele
acest portal. Conținutul informațional se
plementării de concepte inovative bazate
și emite o decizie cu privire la acestea. În
va baza pe contribuţia instituțiilor din
pe principii de colaborare, transfer de cu-
acest sens, se realizează o verificare în timp
administraţia centrală și locală - primării,
noaștere și competiție între comunități va fi
real a dosarului de contractare și se reduce
şcoli, antreprenori, cetățeni - care vor fi
utilizat în creionarea programelor și măsu-
perioada de contractare.
atraşi voluntar de ţintele pe care şi le pro-
rilor ulterioare susținute de MSI și finanțabile
pune acest proiect.
din exercițiul financiar 2014-2020.
În privința evaluării proiectelor de pe operațiunea Conectarea la Internet și servi-
La baza noului concept al portalului a
Rep.: Ce măsuri vă propuneți pentru
ciile conexe s-a demarat simplificarea pro-
stat dorința de a stimula cetățenii în sensul
creșterea gradului de absorbție a fondurilor
cedurii de evaluare prin unirea grilelor
generării de conţinut digital relevant pen-
europene și pentru scurtarea timpilor dintre
de administrativ, eligibilitate și evaluare
tru România si participării în medii digi-
momentul depunerii unui proiect și eva-
tehnico-economică și reducerea de la patru
tale colaborative, precum și de a promova
luarea și eventual semnarea contractelor de
la două a numărului de scrisori de solicitare
și implementa sisteme colaborative online,
finanțare? În ce stadiu se află în acest mo-
clarificări, acesta fiind în faza de avizare la
instrumente și servicii electronice participa-
ment proiectele aflate în evaluarea OIPSI?
Autoritatea de Management.
tive la inițiative publice sau guvernamentale pentru persoane și mediul de afaceri.
europene
În ce privește verificarea și controlul
gestionate de MSI a fost și este unul din-
D.N.:
Absorbția
fondurilor
cererilor de rambursare depuse de bene-
Rep.: Proiectul KBE (Economia Bazată
tre obiectivele noastre prioritare. În sen-
ficiari, suntem în etapa finală a procedurii
pe Cunoaștere) are ca dată de încheiere
sul atingerii acestuia, au fost inițiate mai
de achiziție publică specifică. Atribuirea
acest an. Aveți în vedere continuarea lui?
multe demersuri cu scopul de a sprijini și
acestui contract va dinamiza activitatea
Dacă da, cum?
dezvolta capacitatea administrativă a Orga-
specifică cu efecte directe asupra gradului
D.N.: Proiectul EBC s-a finalizat în 28
nismului Intermediar pentru Promovarea
de absorbție a fondurilor structurale și asu-
februarie 2013. Acest program a parcurs
Societății Informaționale (OIPSI) din cadrul
pra beneficiarilor. O altă măsură în dome-
mai multe faze de dezvoltare prin care Mi-
ministerului. Printre cele mai importante
niul verificării cererilor de rambursare, care
nisterul pentru Societatea Informaţională a
măsuri se află utilizarea fondurilor speci-
se află în implementare la nivelul organis-
construit în 255 de comunităţi din România
fice de asistență tehnică prin contractarea
mului intermediar, este legată de verificarea
dezavantajate din punct de vedere al acce-
de experți externi care să sprijine procesul
achizițiilor publice imediat după finalizarea
sului la informaţie, câte o rețea integrată de
de evaluare a proiectelor și de verificare și
acestora de către beneficiari, astfel încât la
acces la cunoaștere (Rețeaua Electronică a
control al cererilor de rambursare depuse
data solicitării cheltuielilor specifice veri-
Comunității Locale), alcătuită din patru no-
sau ce urmează a fi depuse de beneficiari.
ficările să se axeze asupra elementelor de
duri de utilitate publică importante: primăria,
Astfel, încă din luna ianuarie 2013 au
școala, biblioteca și un Punct de Acces
fost contractate servicii specifice de eva-
Pe de altă parte, pentru a crea premisele
Public la Informație (PAPI). Programul EBC
luare a propunerilor de proiecte depuse
unui grad ridicat de absorbție a fondurilor
a intervenit la nivel local pe următoarele
spre finanțare, ceea ce a determinat ca în
gestionate la nivelul organismului interme-
direcţii: asigurarea accesului la tehnologii
prezent, cele peste 1500 de proiecte depuse
diar din cadrul ministerului, a fost realizată
moderne de comunicare și informaţii; dez-
să se afle în stadii avansate de evaluare.
o analiză a disponibilităților financiare exis-
voltare de competențe digitale și curricule
Estimăm că aceste proiecte vor putea fi con-
tente la nivelul Axei prioritare III a POS CCE,
pentru profesori, bibliotecari, mediul de
tractate până la sfârșitul primului semes-
iar în urma acesteia s-a luat decizia lansării
business, personal din primării, fermieri,
tru al anului 2013. În același sens, este în
unor noi apeluri de proiecte direcționate
alți membri ai comunităților locale; sprijin
plină desfășurare activitatea de dezvoltare
in special către dezvoltarea sistemului na-
in vederea atragerii de finanțări externe
și utilizare extinsă a capacităților IT în ac-
țional de evidență a persoanelor și către
pentru dezvoltare sustenabilă comunitară
tivitatea organismului intermediar, astfel
autoritățile publice locale pentru dezvolta-
prin integrare TIC; stimularea mediului de
încât să contribuie la reducerea timpilor de
rea și îmbunătățirea sistemului electronice
afaceri local prin e-commerce și e-business.
redactare a corespondenței specifice.
de evidență a registrului agricol.
natură financiară specifice.
Beneficiarii direcţi ai intervențiilor progra-
O altă măsură legată de procesul de eva-
mului societăţii cunoaşterii sunt peste 1
luare, care se află în analiză la nivelul mi-
Continuarea materialului o puteţi citi
milion de locuitori.
nisterului în acest moment, este aceea prin
pe www.ittrends.ro
www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
19
www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
20
Prima soluție ERP & CRM disponibilă în cloud Strategie. Agilitate. Flexibilitate. Costuri reduse. ERP&CRM de clasă mondială
Beneficii SocrateCloud
SocrateCloud furnizează o funcţionalitate ERP şi CRM, bogată, complet integrată şi uşor de utilizat, asigurând astfel o gestionare performantă a afacerii. SocrateCloud susţine managementul companiilor cu 10 angajaţi, dar și pe al celor cu 300.000 de angajaţi. SocrateCloud este disponibil în cloud public sau privat. Construit pe o arhitectură inovatoare, SocrateCloud este o soluţie complexă, scalabilă şi flexibilă, care susţine performanţa de business, indiferent de mărimea organizaţiei sau de ritmul de creştere al acesteia.
• Proces rapid de selecţie • Funcţionalitate integrată • Specializat pe industrii • Implementare rapidă • Migrare automată la versiuni noi • Scalabilitate automată • Fără investiţii în infrastructură • Abonament anual/lunar cu costuri mici • Securizare date şi aplicaţie
Specializat pe industrii Dezvoltat să se muleze pe anumite industrii/domenii, SocrateCloud include funcţionalităţi specifice şi şabloane preconfigurate (pentru servicii profesionale, agricultură, telecomunicaţii, distribuţie etc.), făcând implementarea soluţiei mult mai uşoară pentru organizaţiile care activează în aceste domenii.
Acoperire globală
• Titulari multipli • Multi-societate • Multi-valută • Multi-contabilitate • Multi-taxe • Multi-costuri • Multi-limbă Arhitectură cloud
Implementare lină, mai rapidă Un proiect de implementare ERP trebuie privit întotdeauna ca un proiect de management al schimbării. Implementarea poate avea multe consecinţe în modul de lucru al angajaţilor. Asta înseamnă că interesele angajaţilor şi al companiei trebuie să fie aliniate. BITSoftware introduce o metodologie de implementare lină, fiind cunoscut faptul că performanţele unei organizaţii sunt determinate de modelul de construcție al acesteia. Acesta cuprinde nişte procese, o interacţiune între actorii din organizaţie
www.ittrends.ro
• Scheme/industrii multiple • Customizări la nivel de titular • Scalabilitate şi disponibilitate totală • Nu există timpi morţi datoraţi migrării • Independent de cloud şi platformă • 100% web. RIA. • Arhitectură SOA • Servicii Web & API
Nr. 3 - Martie 2013
21
şi organizaţia în sine. Modelele oferă o mai bună transparenţă când vine vorba de maparea soluţiei ERP în organizaţie, furnizând informaţii despre aplicabilitatea soluţiei în companie şi despre posibilele probleme pe care sistemul trebuie să le rezolve. Chiar dacă modelul organizaţional este specific fiecărei companii în parte, SocrateCloud include deja câteva modele specifice pentru anumite industrii, făcând implementarea mai rapidă şi mai uşoară.
Costuri reduse de deţinere SocrateCloud are un cost de deţinere mult mai mic, comparativ cu soluţiile ERP tradiţionale, deoarece se accesează simplu, doar cu ajutorul unui browser de internet şi este pregătit funcţional pentru diferite industrii. BITSoftware, prin furnizori consacrați de cloud, găzduieşte şi menţine toată infrastructura pe care rulează sistemul, asigurând permanent funcţionalitatea şi securizarea acestuia. Procesul de migrare la versiuni noi asigură implementarea rapidă şi fără probleme a acestora, păstrarea adaptărilor şi continuitate în utilizarea soluţiei. SocrateCloud este oferit pe bază de abonament anual, acest mod de plată ajutând la planificarea facilă a cheltuielilor pentru ERP.
Arhitectură Cloud SocrateCloud are la bază o arhitectură modulară care furnizează scalabilitate şi adaptabilitate sporite şi suportă servere multiple, tranzacţii mari de date, un număr foarte mare de utilizatori, pentru a asigura cel mai scurt timp posibil de dezvoltare şi implementare. Mai mult de atât, în cloud nu există timpi morţi şi indisponibilitate a serviciului, deorece fiecare modul poate fi actualizat independent, pe baza conceptului de actualizare continuă a versiunilor. Platformă/tehnologie Independent de sistemul de operare Baze de date: Oracle 11 g Tehnologie: J2EE & SOA Independent de serverul de aplicaţie: Glassfish, Jboss, Oracle Weblogic Servicii Web RESTful Interfaţă utilizatori: Ajax-GWT
• • • • • •
er
n
Ediţii
Infrastructură
Mărime Companie
SocrateCloud Cloud Public
infrastructură cloud instanţe partajate
Mică/Medie
SocrateCloud Cloud Privat
infrastructură cloud instanţe private
Mare/Enterprise
SocrateCloud instalare locală
instalare pe Enterprise infrastructura clientului
A u t o riz a
Alătură-te Programului de Parteneriat SocrateCloud și beneficiază de noi oportunități de creștere a afacerii.
www.bitsoftware.eu/ro/comunitate/parteneriat
www.bitsoftware.eu
BITSoftware SRL, Str. Zambilelor nr. 4, Brașov, România Tel: +40268 314446, Fax: +40 368710611 E-mail: office@bitsoftware.ro www.ittrends.ro
t
Par te
Află cum poți să devii Partener Autorizat
Ediţii SocrateCloud
ud lo
ra Soc teC
Nr. 3 - Martie 2013
22 I
N
T
E
R
V
I
U
ANISP, conflict deschis cu NetCity de Cristian Faur
ihai Bătrâneanu, președintele ANISP, iese la atac. După ce reprezentantul acestei asociații a furnizorilor de internet a organizat și o conferință de presă pe tema NetCity, a venit și rândul revistei noastre să îl întrebe ce anume acuză. Despre activitățile pe care le consideră în neregulă și ilegale, despre vinovații din această poveste și soluția pe care o vede puteți citi în continuare.
M
Rep.: Cine sunt cei afectați de lucrurile pe care le reclamați dumneavoastră?
în cele din urmă, ne-au adus în situația actuală. Pe care am să v-o prezint.
Mihai Bătrâneanu: Toată industria de
Din punct de vedere legal, am deschis
telecom. Absolut toată industria. Impactul
litigiu la ANCOM, facem plângere la Consi-
NetCity este, atât din punct de vedere ope-
liu Concurenței, memorii la Primul Minis-
rațional, extrem de important, atât din punct
tru, Ministrul Comunicațiilor, avem întâl-
de vedere tehnologic, prin crearea unei
nire aprobată cu Neelie Kroes, Comisarul
dubitabil legea 154. Deci, în acest moment,
noi rețele și dezafectarea rețelei aeriene.
European pentru Agenda Digitală, Vice-
Primăria este semnatar al contractului în
Aceiași clienți vor trebui deserviți cu o altă
președintele Comisiei Europene… Atenție.
calitate de concedent și este în afara legii.
infrastructură mult mai scumpă, respectiv,
Mare atenție! Agenda Digitală prevede
UTI Systems, câștigător al licitației, în cali-
tehnologia cu microfibră. Și aici vorbim
scăderea dramatică a prețului accesului la
tate de concesionar, este în afara legii. Pen-
numai de investiții, nu vorbim de costurile
internet, la roaming. Or, noi, în București,
tru că ei furnizează servicii către operatori
lunare care apar și care sunt împovărătoare.
capitală europeană, ne confruntăm cu creș-
în baza unui contract care încalcă în mod
Și din punct de vedere financiar impactul
terea prețurilor, pentru că acest NetCity,
clar legea 154 - a infrastructurii asociate.
este decisiv, de ce: pentru că inainte, un
cu prețuri arbitrare, inventate, va duce la
Acesta este un aspect. Iar noi vom trimite
kilometru întins pe structura RATB sau
falimentul multor operatori iar, în cele din
notificări zilnice către ANCOM, către Mi-
Electrica costa între 30 și 35 de euro chiria
urmă, la dispariția unor operatori de pe
nisterul Comunicațiilor, către Corpul de
lunară. În acest moment, costurile de chirie,
piață, la distrugerea concurenței și, impli-
Control al Primului Ministru, către Consiliul
incluzând taxele abuzive, respectiv, acele
cit, la creșterea prețurilor, pentru că aceste
Concurenței și către Curtea de Conturi. Că
branșamente, taxe de supraveghere, taxe
taxe vor fi puse, până la urmă, în spatele
acest NetCity funcționează și facturează în
de conectare la stâlp și altele ajung la un
bucureșteanului. Pentru că operatorii nu
baza unui contract ilegal în acest moment.
cost de 185 de euro sau peste.
Mihai Bătrâneanu, președinte ANISP
le pot suporta. Aceasta este evoluția. La
Nu a fost adaptat și modificat conform unei
Deci, aceste aspecte, pe de o parte, crează
zece ani de la liberalizarea prețurilor, este o
legi care e în vigoare în România. Asta vom
distorsiuni uriașe din punct de vedere
bătaie de joc pentru cetățeanul bucureștean
face începând de mâine: vom notifica zilnic
tehnic operatorilor – și pe acestea ni le-am
așa-zis european.
și vom trimite către presă fiecare notificare
asumat, pentru că noi am fost un susținător
Rep.: Chiar doream să vă întreb dacă se
în care argumentăm ilegalitatea contractului
al acestei idei, pentru că am fost conștienți
încalcă prevederi din înțelegeri, dar și dacă
de concesiune în baza căruia funcționează
că nu pot rămâne cablurile atârnate prin
ați observat aspecte infracționale.
NetCity.
București. Tocmai de aceea am susținut
M.B.: Există două aspecte: eu, ca pre-
Primăria. I-am asigurat consultanță tehnică,
ședinte al furnizorilor de internet din
am format un grup de lucru în cadrul ANISP
România nu pot să fac afirmații de natură
pentru NetCity, în care participau directorii
penală; în schimb, pot să atrag atenția asu-
ANCOM-ul este autoritatea care trebuie
tehnici ai celor mai mari companii din
pra unor aspecte pe care le considerăm in-
să ia decizii, care are obligația să dea aviz
cadrul ANISP, reprezentantul Primăriei și
corecte și ilegale: în primul rând, contractul
de conformitate tehnico-economic, iar Pri-
directorul tehnic de la NetCity. Deci, noi
de concesiune încalcă în mod flagrant în
măria trebuie să-și însușească acel aviz,
am fost un adevărat partener pentru dez-
totalitatea lui legea 154, care a intrat în
care apare în urma analizei tehnico-eco-
voltarea acestui proiect. Ei, în momentul în
vigoare în noiembrie 2012. Legea 154 se
nomice, în care se calculează costurile și un
care ei s-au văzut cu sacii în căruță, practic,
referă la infrastructura asociată, la proiecte
profit rezonabil și se raportează la perioada
în momentul în care companiile s-au văzut
de genul NetCity. Exact pentru asta a fost
de concesiune de 49 de ani. După calculele
sub presiunea tăierii cablurilor de către
creată, mai bine de cinci ani am lucrat la ea,
noastre cu specialiștii noștri am ajuns la un
Primărie, cu cuțitul în spate, pot să spun,
tocmai pentru a evita astfel de monopoluri.
preț de 30 euro/kilometru. Fără alte taxe.
operatorii au fost obligați să semneze acte
Ei, dacă luați articol cu articol contractul de
Ne-am raportat la perioada de concesiune
dezavantajoase, cu clauze abuzive și care,
concesiune, el încalcă în mod flagrant și in-
de 49 de ani și am fost extrem de toleranți,
www.ittrends.ro
Rep.: Cine ar trebui să se sesizeze, în baza legii 154? M.B.:
Legea
154
menționează
că
Nr. 3 - Martie 2013
23 I
N
T
E
R
V
I
U
i-am lăsat și 20 de ani să facă profit. Încă
euro/km. Asta este situația în acest mo-
suspectă și căruia, dacă nu ia imediat
un aspect foarte important: de ce s-a dat
ment.
măsuri și nu respectă legea îi vom face plân-
perioadă de concesiune de 49 de ani și nu
Este o situație incredibilă, în care se pare
s-a dat de 20 de ani sau de 10 ani sau de
că acest grup format din Primărie, UTI și
15 ani? Tocmai pentru a proteja operatorii,
Elbit s-au gândit să pună pe butuci piața
pentru ca investițiile să nu greveze efortul
de telecomunicații din orașul București.
de dezvoltare, să nu-i aducă în genunchi, în
S-au gândit că dacă merge așa bine, dacă
M.B.: Trebuie un administrator neutru.
faliment. De asemenea, costurile lunare să
în București sunt implementate ultimele
Trebuie un administrator care să aibă,
nu distrugă EBITDA, să poată fi suportate
tehnologii din lume, dacă Akamai rapor-
din punctul nostru de vedere, o atitudine
și costurile lunare. Eu am pus o întrebare.
tează cele mai mari viteze din Europa și locul
echidistantă față de toți operatorii din piață
Și este suspect de pasiv ANCOM-ul. Eu
3 pe plan mondial, hai să stricăm prăvălia,
și să aibă niște tarife care să nu afecteze
am pus o întrebare președintelui ANCOM:
că e prea bine. Sau să plătească ăștia mai
economic operatorii. Un calcul al nostru,
„domnule președinte, dumneavoastră spu-
mult, să se îmbogățească unii sau alții.
făcut cu specialiști, pe care l-am transmis
neți să mergem la Consiliul Concurenței, să…” După presiunile uriașe pe care le-am
Rep.: Cine sunt vinovații pentru că s-a ajuns în această situație?
gere penală, și Consiliul Concurenței. Care, iarăși, dă dovadă de o pasivitate suspectă. Rep.: Care este cea mai bună soluție, totuși?
și ANCOM-ului, făcut pentru 1000 de kilometri care sunt relevanți pentru București,
făcut, a realizat că trebuie să dea o decizie.
M.B.: Primul este primarul Videanu,
raportat la investiție, cu un return on in-
Că nu vroia să dea nicio decizie. Și eu am
inițiatorul proiectului; al doilea, primarul
vestment relativ rapid, de 20 de ani, dă
întrebat „dacă mâine acest monopol UTI –
Oprescu; al treilea, președintele Consiliul
o sumă de 30 de euro pe kilometru. Un
Elbit spune că branșamentul costă 1000
de Administrație UTI, Tiberiu Urdăreanu,
calcul simplu și clar, pe care nu trebuie
euro. Dacă vrei să intri într-o casă, trebuie
al patrulea, Joseph Gaspar, vicepreședintele
să fii mare specialist să-l faci. L-am co-
să plătești la UTI 1000 euro. Interveniți sau
Elbit. Ei sunt vinovați de situația creată. Ei
municat ANCOM-ului, iar ANCOM-ul nu
nu?” N-a știut ce să-mi răspundă. N-a știut
sunt toți, să-i arătați pe toți. Și, pe de altă
face nimic. Deși e obligat de lege să emită
ce să-mi răspundă! Ei, așa se întâmplă și
parte, Curtea de Conturi, Nicolae Văcăroiu,
un aviz de conformitate tehnico-economic
acum. Nu-i 1000 euro, e 900 euro/kilome-
care trebuia să intervină imediat. Pentru
al proiectului. Lucru pe care ANCOM-ul îl
tru. Deci, raportând pro rata, am făcut în
că este un contract care nu respectă legile
tergiversează.
fața jurnaliștilor socoteala, un branșament
în vigoare; Cătălin Marinescu, președintele
de 21 metri cu 20 euro iese undeva la 900
ANCOM, care dă dovadă de o pasivitate
Interviul complet poate fi citit pe www.ittrends.ro.
Drept la replică ANCOM „Încă dinaintea apariţiei Legii privind regimul infrastructurii
în data de 29 noiembrie 2012 din partea Primăriei Generale a
reţelelor de comunicaţii electronice, ANCOM a urmărit cu maximă
Municipiului Bucureşti o cerere de emitere a avizului conform
atenţie evoluţiile legate de implementarea proiectelor de acest
pentru condiţiile tehnice şi economice în care se realizează acce-
gen, având în vedere impactul semnificativ pe care acestea îl pot
sul la infrastructura Netcity al furnizorilor de reţele de comunicaţii
avea asupra dezvoltării reţelelor şi serviciilor de comunicaţii elec-
electronice. La solicitarea ANCOM, în data de 15 ianuarie 2013,
tronice la nivel naţional şi s-a pronunţat public cu fermitate asu-
PMB a completat cererea iniţială cu o serie de documente esenţiale.
pra implicaţiilor acestor proiecte (Râmnicu Vâlcea, Cluj Napoca, Bucureşti).
În data de 18 februarie 2013, ANCOM a primit o solicitare prin care ANISP cerea intervenţia Autorităţii în anumite aspecte
Referindu-ne la proiectul Netcity, în cadrul procesului de
ale relaţiilor contractuale dintre Netcity Telecom (furnizorul de
consultare publică a proiectului de hotărâre pentru aprobarea
infrastructură angajat de Primăria Municipiului Bucureşti) şi
Normelor de aplicare ale Hotărârii Consiliului General al Muni-
furnizorii de reţele de comunicaţii electronice din capitală. ANCOM
cipiului Bucureşti nr. 252/2008 privind amplasarea în subteran
este preocupată de soluţionarea acestei situaţii, însă prevederile
a echipamentelor şi reţelelor de comunicaţii electronice pe terito-
legii infrastructurii şi atribuţiile care îi revin nu îi permit aplicarea
riul municipiului Bucureşti, ANCOM a transmis în data de 25
procedurii de soluţionare a litigiilor în acest caz. În concluzie,
februarie 2009 către Primăria Municipiului Bucureşti un set
Autoritatea nu are competenţa legală de a soluţiona cererea prin
de observaţii şi comentarii cu privire la unele măsuri de im-
procedura dorită de asociația furnizorilor.
plementare a proiectului „NETCITY” la nivelul municipiului
ANCOM a primit atribuţii legale în ceea ce priveşte acordarea
Bucureşti. Textul acestui document poate fi consultat pe pagina
avizului conform pentru proiecte precum Netcity abia la finalul
de internet a Autorităţii.
anului 2012. Oircând însă, de la semnarea contractelor cu Netcity,
Conform recent adoptatei legi a infrastructurii, ANCOM îi revine
ANISP ar fi putut sesiza Consiliul Concurenţei dacă a considerat
atribuţia de a acorda avizul conform proiectelor de instalare de
comportamentul Netcity ca fiind abuziv pentru că singura auto-
infrastructură realizate cu participarea/sprijinul autorităţilor
ritate care poate interveni pentru a sancţiona posibile abuzuri de
administraţiei publice, cum este şi Netcity. ANCOM a primit
poziţie dominantă de piaţă este Consiliul Concurenţei.”
www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
24 P
R
O
J
E
C
T
M
A
N
A
G
E
M
E
N
T
Despre predictibilitate în dezvoltarea software Cum poţi face ordine în haos sau 5 etape de creştere a maturităţii unei companii IT de Adrian Cighi
„Un proiect prost planificat îşi va depăşi de trei ori durata, în schimb, un proiect bine planificat numai de două ori” sau „nu este niciodată timp să faci lucrurile bine de la început, dar este întotdeauna timp destul să refaci totul corect” – iată numai două „maxime” care circulă în lumea project managerilor din industria IT. Din postura de project manager, aces-
este unul creativ până la comparaţii cu alte
tea ar fi cu adevărat hazlii dacă nu ar
industrii mature, iar managerul IT face
intra în contradicţie cu ceea ce, de fapt,
elogiul muncii intelectuale în faţa muncii
aşteaptă clienţii să se întâmple: „Vrem de
fizice.
la managerii din IT predictibilitate”, „Vrem
Dar dincolo de a face haz de necaz sau
ca estimarea din IT să aibă o deviaţie
de a adăuga câteva vorbe de duh, trebuie
acceptabilă”,
să ne întrebăm cu toată seriozitatea - De
„Vrem
predictibilitate
în
bugete, în costuri, în deadline-uri”, etc. În aceste condiţii, prima reacţie, naturală, este aceea de a găsi câteva scuze care
Adrian Cighi este Delivery manager, cu o experienţă de peste 10 ani în industria IT. Ca şi Process Improvement Manager a coordonat echipa de implementare a practicilor CMMI, reuşind, în 2012 să obţină certificarea CMMI level 3 pentru companie.
ce ajungem la astfel de situaţii şi cum putem găsi o soluţie astfel încât să fim
Yonder este o companie europeană furnizoare de servicii IT cu sediu în Utrecht şi centru de dezvoltare în Cluj-Napoca. Ambiţia Yonder este de a anticipa soluţii prin identificarea inovaţiilor ce pot contribui la dezvoltarea partenerilor săi şi mai apoi implementarea lor prin procese de excelenţă şi înaltă competenţă tehnică.
predicitibili?
par întemeiate la prima vedere, mai ales că domeniul ne pune la dispoziţie o su-
Ce este „Predictibilitatea în IT”
medenie de astfel de scuze începând de la
Concret, haideţi să vedem ce se ascunde
ideea că procesul de dezvoltare software
în spatele expresiei „Predictibilitate în
Typical percentage of effort by category of work
Yonder face parte din grupul Total Specific Solutions, un grup olandez de companii IT cu peste 1800 de angajaţi ce acoperă un spectru larg de domenii de competenţă, pornind de la inovaţie în aplicarea şi implementarea de soluţii software, sănătate, leasing, farmaceutice şi continuând cu inginerie de business, sisteme integrate, testare şi asigurarea calităţii. IT”. Pentru uşurinţa exemplului, vom face o
analogie
(http://calleam.com/WTPF/
wp-content/uploads/articles/Whatmakes.pdf) cu industria de construcţii (ştim că unii dintre cititori ar putea fi cel puţin surprinşi de această analogie). Aşadar, avem un client care doreşte să îşi construiască o casă: merge la o echipă © Copyright 2009 Calleam Consulting Ltd The Story Behind the High Failure Rates in the IT Sector
www.ittrends.ro
de specialişti care îi dă, într-o marjă de eroare de +/- 30%, o estimare de preţ şi
Nr. 3 - Martie 2013
25 P
R
O
J
E
C
T
M
A
N
A
G
E
M
E
N
T
deadline. Spre deosebire de construcţii, în
în care experienţa, expertiza şi interesul
Experienţa ne-a demonstrat că, în
IT majoritatea clienţilor se plâng că nu pot
pentru realizarea unui proiect de calitate
această etapă, este importantă crearea
obţine astfel de estimări din partea com-
îşi spun cuvântul. Şi atunci, de ce nu am
unei baze care să înglobeze toate bunele
paniilor din IT. Şi atunci – întrebarea: de
lua best-practice-urile dovedite de la ni-
practici descoperite în etapele 1, 2, 3, 4.
unde această diferenţă? Am putea crede,
vel individual şi să le extrapolăm la nivel
Mai mult, această bază de date (Com-
la prima vedere, că deosebirea stă numai
de proiect, unde toţi din echipa proiectului
pany Knowledge Base) trebuie să cu-
în diferenţa dintre munca fizică şi cea
pot beneficia de ele?
prindă şi măsurătorile (KPIs) proiectelor
intelectuală, creativă şi, prin urmare, mai
Această fază, care îi revine project
existente. Baza de date adună toate
greu de aproximat. În realitate, lucrurile
leaderului, este una de colectare de in-
informaţiile colectate în timpul derulării
nu stau chiar aşa. Concluzia studiului ci-
formaţii, consumă mult timp şi solicită
proiectelor, bunele practici, măsurătorile
tat spune că în construcţii se iau puţine
maturitate pentru a face deosebirea între
– devenind o „bibliotecă” de referinţă
decizii după începerea proiectului (faţă de
ceea ce este bun, relevant şi aplicabil şi
pentru proiectele viitoare. Astfel, toate
cele discutate anterior lui şi se iau cen-
ce nu. Beneficiile acestei faze se văd însă
informaţiile rămân în interiorul com-
tralizat, numai de câteva persoane), pe
imediat în calitatea produsului, dar mai
paniei, putând fi cu uşurinţă consultate,
când în dezvoltarea de software se iau o
ales în productivitatea echipei. Trecerea de la procese şi bune prac-
iar dezvoltarea proiectelor viitoare se
tici de proiect la cele formalizate la
pe cunoştinţe individuale. Share the best practice - Ultimul
sumedenie de decizii, la orice nivel şi în orice fază de derulare a proiectului. De aici apare nevoia de a crea un proces
3
nivel de organizaţie
bazează pe bune practici dovedite şi nu
5
pas ar fi implementarea proceselor
care să descrie, în linii mari, activităţile
Cu toate că etapa anterioară aduce o serie
dinăuntrul unui proiect IT, care să ducă
de îmbunătăţiri asupra modului de lucru,
adunate la nivel de companie, din nou
la o estimare corectă şi realistă atât a ter-
există, totuşi o problemă. Unele proiecte
pe proiecte
menelor, cât şi a costurilor şi care să ofere
merg mai bine decât altele. Nu există încă
Această fază începe prin traininguri şi
calitate produsului dezvoltat.
o constanţă şi predictibilitate la nivel de
workshopuri atât la nivel de project ma-
Ca să revenim înapoi în sfera IT -
companie. De ce? Pentru că unele proiecte
nagement, dar şi la nivel de echipe pe
predictibilitatea şi calitatea în IT sunt date
au deja procese mai performante după care
fiecare proiect. Ca şi rezultat – procesele
de combinaţia a trei elemente:
se ghidează, iar altele nu, şi asta poate
devin unitare la nivel de companie. În
1. Oameni bine pregătiţi.
depinde atât de specificul unui proiect, cât
această etapă se face şi adaptarea proce-
2. Procese bine structurate.
şi de experienţa oamenilor implicaţi. În
selor organizaţionale la situaţia particulară
3. Tehnologie şi tool-uri performante care
aceste condiţii apare nevoia de împărtăşire
a fiecărui proiect (pentru că nu există „the
să poată fi folosite ca suport pentru
de cunoştinţe între proiecte, apare nevoia
perfect process that fits them all”).
implementarea proceselor.
de a transfera bunele practici şi procesele
Bineînţeles că nu există o reţetă uni-
de proiect la nivel de organizaţie. Formalizarea proceselor la nivel
versal valabilă prin care să creşti maturi-
4
panie bazată încă pe procese individuale
de mai sus, dar cu siguranţă următorii 5
grup care să se concentreze pe process
sau de proiect către procese standard su-
paşi sunt de mare ajutor, dacă nu chiar
improvement şi instrumente de lucru
portate de tools şi executate de oameni
determinanţi. Viziune
(tools)
foarte bine pregătiţi care pot oferi mult-
1
companie,
organizarea
Cei cinci paşi de mai sus pot ghida o com-
unui
tatea unei organizaţii pe cele trei direcţii
de
Ai reuşit, continuă
În această fază, apare nevoia cen-
dorita predictibilitate din IT.
În primul rând, o companie trebuie
tralizării, rafinării şi formalizării tuturor
Odată ce compania parcurge paşii de
să îşi propună la nivel de politică să îşi
proceselor venite de la nivel de proiect.
mai sus este esenţială îmbunătăţirea con-
îmbunătăţească cele trei direcţii de mai
Ca şi best practice: recomandăm for-
tinuă a modului de lucru deja standar-
sus. De luat în considerare este şi costul
marea unui grup intern de lucru, a cărui
dizat. Acest proces trebuie să fie unul
acestora, deloc neglijabil, atât la nivelul
responsabilitate să fie formalizarea aces-
continuu.
resurselor umane cât şi al celor financiare,
tor procese. Grupul va avea menirea de a
cu menţiunea că acestea vor funcţiona
rafina instrumentele de lucru (tools) care
În loc de concluzii
mai ceva ca un bumerang, aducând be-
apoi să faciliteze implementarea proce-
În concluzie, drumul spre îmbunătăţirea
neficii pe termen lung. Tranziţia de la procesele personale
sului. Cel mai mare pericol ar fi acum să
calităţii şi al predictibilităţii pentru com-
se ajungă la un proces birocratic care ar
paniile de IT din România este unul din
duce la creşterea de costuri şi îngreunarea
„secretele” care pot oferi un avantaj com-
Odată setată viziunea şi drive-ul la nive-
modului de lucru. Cum putem face să nu
petitiv, mai ales pe fondul presiunii de preţ
lul companiei, un al doilea pas ar fi unifi-
ajungem la birocraţie? Cu ajutorul instru-
venite din India sau China, dar şi din cauza
carea proceselor la nivelul fiecărui proiect.
mentelor de lucru (tools) care ne permit
aşteptărilor ridicate din partea clienţilor
De ce? Şi, mai ales, cum facem asta?
automatizarea unor activităţi din proces.
care doresc produse software de calitate, la
2
la cele de proiect
Putem porni de la ideea că „oamenii
Ex.: tools de testare automată, de issue
sfinţesc locul”, dar sunt unii care îl sfinţesc
tracking, automatic code inspection, de
mai bine decât alţii, cu alte cuvine, cazuri
project management etc. www.ittrends.ro
preţurile şi termenele estimate.
www.tss-yonder.com
Nr. 3 - Martie 2013
26 O
P
I
N
I
I
Folosirea programelor proprietare este imorală! Rãzvan Sandu
de Răzvan Sandu <razvan.sandu@zando.ro> Motto - despre nevoia acută de responsabilitate și morală: „Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri”. Majestatea Sa Regele Mihai I al României
scos, mereu, în evidență și care furnizează și principalele calități tehnice programelor în cauză. Deși, în mare, termenii „programe libere” („Free Software”) și „programe cu sursă deschisă” („open source software”) desemnează același tip de programe, primul termen accentuează ideea de libertate, ca scop, iar cel de-al doilea se
Afirmația din titlu este dură. „Cum așa?”
lor. Atunci când numiți «piraterie» copierea
referă la avantaje pur practice, uneori secundare
veți întreba. „Folosirea majorității progra-
neautorizată a unui program, nașteți în mintea
- cum ar fi disponibilitatea codului-sursă și, de
melor cu care publicul larg este atât de obișnuit
interlocutorilor voștri ideea că gestul firesc de a
cele mai multe ori, gratuitatea. Cum nu toate
– începând cu unele ca Microsoft Windows,
împărți programe de calculator cu prietenii este
programele libere sunt și gratuite, iar cuvân-
AutoCAD sau Adobe PhotoShop – este imorală
echivalent moral cu a fura și a ucide oameni,
tul „free” are, în limba engleză, dublul sens de
și, deci, nerecomandată, reprobabilă? Cine
atacând o navă pe mări”, explică Stallman. „Dar,
„liber” și „gratuit”, confuzia terminologică creată
îndrăznește să afirme așa ceva?”
dacă aveți de ales între două rele, alegeți răul
convine de minune promotorilor software-ului
Ei bine, există cel puțin o voce, o personali-
cel mai mic – nu uitați, el nu înseamnă, totuși,
proprietar, care, în propaganda lor, urmăresc să
tate notabilă pe Terra care afirmă, răspicat, acest
bine! Anume, nu trădați încrederea prietenilor
reducă avantajele Software-ului Liber la aspecte
lucru. Richard Matthew Stallman, „părintele”
voștri care vă solicită o copie a programului, ci
mai mărunte, pur practice și pecuniare. De ase-
noțiunii de Software Liber, a vizitat de curând
menea, accentuarea ideii de „libertate ca scop”
România, cu ocazia lansării oficiale a Fundației
pune în dificultate organizațiile cu tendințe
Ceata. Revederea cu publicul român a avut loc pe
autoritariste – guvernele, corporațiile – care
22 februarie, în Aula Magna a Universității din
caută să încetățenească termenul alternativ de
București (Stallman nu se afla pentru prima dată
„software opensource” tocmai pentru a eluda
la noi, prima sa vizită având loc la Conferințele
semnificația de bază. Așa se face că veți întâlni
ROSE de la începutul anilor ’90). În sala-simbol
cuvântul „opensource” mai ales în mediile de
a Dreptului românesc, celebrul militant pentru
afaceri, în timp ce persoanele și organizațiile
libertate a explicat tinerilor de ce folosirea soft-
care susțin activ drepturile individului, inclusiv
ware-ului proprietar este, pur și simplu, imorală.
în mediul digital, numesc același tip de software
„Dacă, într-o zi, un prieten vede programul
„programe libere”.
proprietar cu care Dvs. lucrați și vă roagă să-i
Pentru materializarea conceptului de libertate
dați și lui o copie, vă găsiți în fața unei dileme
în domeniul calculatoarelor, Proiectul GNU al
de conștiință. O ieșire este să vă refuzați prie-
Fundației pentru Software Liber (vedeți http://
tenul, adică să faceți un gest neamical, contrar
www.gnu.org și http://www.fsf.org) a început,
legăturii voastre. Cealaltă este să încălcați con-
în 1984, să creeze un sistem de operare complet
tractul pe care-l aveți cu producătorul progra-
liber. Nouă ani mai târziu, acest sistem, inspi-
mului (licența), realizând o copie neautorizată.
rat din filozofia Unix, era scris în cea mai mare
Orice variantă ați alege, veți face un lucru rău,
îndreptați răul împotriva dezvoltatorului de soft-
parte: lipsea o singură componentă importantă:
încălcând fie morala, fie legea. Soluția acestei
ware proprietar care, prin licențele sale nelibere,
nucleul (kernel-ul). În 1993, Linus Torvalds
dileme este să utilizați doar software care nu vă
vă pune în fața unor astfel de alegeri nedorite”.
a adăugat proiectului kernel-ul său, botezat
ridică, del la bun început, astfel de probleme –
Este Richard Stallman omul care a dat naștere
„Linux”. A rezultat sistemul de operare larg cu-
adică Software Liber, care poate fi copiat și dis-
conceptului de „program opensource”? În nici
noscut azi sub numele de Linux, dar a cărui de-
tribuit în mod legal”.
un caz: el respinge cu vehemență folosirea con-
numire corectă este GNU/Linux sau GNU+Linux
Păi, atunci, ce părere are „domnul RMS” de-
ceptului de „opensource” (program cu sursă
(pentru a recunoaște meritul tuturor creatorilor).
spre piraterie? „Să ataci vase este un lucru foarte
deschisă). De ce? „Cuvintele pe care le folosim
În întâlnirile viitoare cu cititorii mei, vă
rău”, spune el, râzând. „Nu cădeți în capcana
accentuează o idee sau alta”, arată el. În cazul
voi detalia și alte idei prezentate audienței
ideologică a furnizorilor de software proprie-
programelor, ca și în sensul larg, politic și social,
românești de către Prof. Stallman, cu prilejul
tar, repetând inconștient termenii propagandei
libertatea este conceptul central, cel care merită
vizitei la București.
www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
27 O
P
I
N
I
I
Big Brother în era Internet-ului
L
ucrările
Conferinței
Mondiale
privind
Telecomunicațiile
Internaționale (WCIT-12) din Dubai nu s-au încheiat după cum doreau mulți actori. Într-o ultimă zvâcnire de protecție a libertății de informare și exprimare au fost evitate unele decizii
de îngrădire a Internet-ului. Uniunea Europeană va continua însă, așa după cum declară, dezvoltarea strategiei de securitate cibernetică.
Constantin Teodorescu
Sincer să fiu, n-am reușit să aflu niciodată care este pericolul major pe care l-am evita dacă furnizorii de Internet ar implementa cerințele de retenție a datelor de comunicație electronică prin e-mail. La ce-i
în miez de noapte, să-i reamintească de episod și să-l atenționeze că
folosește cuiva faptul că la ora 15:30 dorel@iacasa.ro de la IP-ul
nevastă-sa ar putea să nu fie încântată de munca lui de documentare.
82.23.42.128 a trimis un mesaj cu subiectul „N-o să-ți vină să crezi
Dincolo, la unchiul Sam, situația este oareșcum asemănătoare!
ce rochie și-a tras Esca la balul premiilor Oscar” către utilizatorul
Washington Post ne anunță că Pentagonul pregătește o ditamai
țuchi@iahuu.ro!
divizia de cybersecuritate (peste 4000 de oameni, față de sub 1000 cât
Nu știu dacă vor fi memorate și scrisorile în lanț, alea pe care nu
sunt acum) care va sta cu ochii pe țeava optică păzind (cică) domenii
trebuie să le rupi pentru că altfel 12 ani de nenoriciri se vor abate
vitale: energia, telecom, transporturi! Fac o paranteză, adică exact
asupra ta! Dar dacă legea-i lege… atunci eu propun ca aceia care
domeniile alea pe care România s-a grăbit să le depună ca plocon în
vor cheltui mulți bani pentru a stoca toate tâmpeniile astea (în loc
brațele partenerilor noștri europeni (precum își cinstește eschimosul
să fie cheltuiți pentru spitale, medicamente, sănătate sau educație)
musafirul, oferindu-i nevasta) pentru a ne demonstra atașamentul
«
măcar să facă treaba completă și să continue ei lanțul scrisorilor cu
față de valorile uniunii. Aaa, da… am uitat, și băncile!
... exact domeniile alea pe care România s-a grăbit să le depună ca plocon în brațele partenerilor noștri europeni (precum își cinstește eschimosul musafirul, oferindu-i nevasta).
Multe mii de oameni vor lucra la un sistem de operare pentru care la
În felul ăsta se va rezolva probabil și criza locurilor de muncă! ora asta există cei mai mulți viruși (dacă există, înseamnă că au avut hibe pe care să le exploateze), alte multe mii de oameni vor lucra la programe antivirus (dacă există și e un biznis înseamnă că e nevoie de ele) și alții lucrează să scrie viruși. Acum îmi explic și de ce atâta împotrivire la folosirea pe scară largă a Linux-ului, nu mai vin im-
rugăminți către Cel de Sus, alegând aleator câte 10 corespondenți din lista celor cu care discutăm mai des, pentru a îndepărta în mod organizat, ghinionul cât mai departe de plaiurile mioritice!
pozite la buget! Mă pregăteam să scriu articolul de față și nu trecură nici 24 de ore că în premieră, în Uniunea Europeană, asistarăm la un șantaj oficial,
O ultimă încercare de a introduce controlul strict al Internet-ului,
prin care Cipru era somat, nici mai mult nici mai puțin, să „confiște”
mascându-l sub pretextul unor cauze credibile, a fost făcută zilele
1/10 din averile „celor îmbogățiți pe căi oculte” și care-și țineau banii
trecute, pe 12 martie, când s-a pus în discuție o lege care ar fi dus
dosiți în conturile băncilor cipriote. Iar pentru că oficialii ciprioți le-au
la interzicerea pornografiei atât în mass-media cât și pe Internet.
răspuns că n-au cum să afle care dintre sutele de mii de firme cipriote
Deocamdată această lege n-a întrunit numărul favorabil de voturi și
cu sediul într-o cutie poștală, care vând „know-how” din greu în toată
a fost probabil un pic amânată, în căutarea unui machiaj mai bun.
Uniunea Europeană (și Rusia) sunt ale „dușmanilor uniunii”, le-a
Rațiunea acestui val de pudibonderie modernă este îndoielnică, mai ales într-un moment în care nici o emisiune n-are succes fără
fost sugerat să aplice „naționalizarea lui 10%” tuturor conturilor, deopotrivă, că așa n-au cum să rateze!
vreo asistentă cu lactație generoasă, nici un film nu scapă fără vreo
O astfel de măsură, dacă va fi pusă în aplicare, ar putea zdruncina
scenă fierbinte (nu de alta, da’ să fie credibil). Așa cum în vremu-
serios încrederea populației în bănci, oricare ar fi ele! Dacă ne amintim
rile prohibiției, consumul de alcool nu s-a diminuat, doar a trecut în
că prin decembrie 2011 HSBC Bank a fost de acord să plătească un
subteran, pentru că afacerea era prea bănoasă să se renunțe subit
mizilic de 1.9 miliarde dolari amendă pentru că a fost prinsă spălând
la ea, nici în cazul unei interziceri a pornografiei în online ea nu va
bani pentru cartelurile de droguri mexicane (și nimeni n-a fost nici
dispărea!
măcar o oră în pârnaie), lucrurile nu stau chiar pe roze.
Însă în acel moment, vor fi permise toate scanările și interceptările
Și poate din acel moment, BitCoin, moneda electronică experi-
de comunicații, pasămite pentru detectarea traficului ilegal de imagini
mentală, care nu-i emisă de vreun FED, nu-i acoperită în aur sau
pornografice. Dacă la interceptări mai pică și-un fraier de parlamentar
argint din rezerve pe care nimeni nu le-a văzut și pe care nici o bancă
care negociază prețul pentru o noapte de „documentare” cu tineretul
nu ți-o poate dijmui, va avea o evoluție la fel de spectaculoasă ca și
partidului, informația e bună, se pune la catastif, e de neprețuit la
Internetul.
vreun vot de moțiune de cenzură când cineva îl sună pe respectivul www.ittrends.ro
constantin.teodorescu@mozartrocks.ro
Nr. 3 - Martie 2013
28 T
E
N
D
I
N
Ţ
E
IT fără strălucire la CeBIT 2013 de Bogdan Tudor, CEO & Founder Class IT Outsourcing
Simplitatea este cuvântul de ordine la CeBIT 2013. Iar dacă nu mai există strălucire, atunci măcar să încercăm să îi punem o poleială. Cam așa ar putea fi descrisă ediția din acest an, pe măsură ce IT-ul alunecă din ce în ce mai mult către comoditizare. Nici o lansare spectaculoasă în zona de consumer care să țină capul de afiș. Zona de business începe să domine spațiul expozițional ceea ce comunică o tendință pe care am remarcat-o și la edițiile anterioare. O bună parte din spațiu este ocupat de standurile de țară.
Bogdan Tudor, CEO & Founder Class IT Outsourcing
Tendințele identificate în masă la ma-
Social Media deși promovată ca încă o
lizate, probabil cel mai mare competitor
joritatea expozanților sunt cele de cloud,
tendință, personal, nu o mai văd de actua-
devenind evenimentul de comunicații mo-
big data, social media și... simplitate.
litate în condițiile în care observ că utili-
bile de la Barcelona.
Cloud-ul este cel mai bun exemplu al teo-
zatorii au ajuns la saturație și oboseala în
riei care susține că ambalajul vinde!
a fi „social” începe sa fie resimțită. Din ce
Concluzii după eveniment
Deși există de ani buni sub diverse
în ce mai mulți utilizatori își diminuează
forme, acum marketing-ul a ajuns la apo-
expunerea la tot ce înseamnă aplicații
Mi-a atras atenția o afirmație grea, căreia
geu. Orice produs sau serviciu, trebuie să
sociale și preferă din ce în ce mai multă
presa i-a acordat atenția cuvenită, într-o
conțină cloud în denumire și devine mai
simplitate.
declarație publică a candidatului la funcția
ușor de promovat și de vândut. Chiar și
Consider că această principală tendință
de cancelar al Germaniei, care a afirmat că
infrastructura locală a devenit „private
a evenimentului este exact simplitatea.
Germania și implicit Europa trebuie să se
cloud infrastructure”.
Accentul cade de pe complexitatea unui
reinventeze pentru a putea concura curen-
Concepte ca TCO sau ROI nu se mai
produs sau soluții exact pe partea opusă.
tele inovaționiste de peste ocean. Vechile
aplică pentru că nu mai avem de a face
Un produs sau serviciu este cu atât mai
rețete nu se mai aplică.
cu Ownership sau Investment, de aceea
bun cu cât este mai simplu, mai specific în
Aș adăuga ceva ce mi-am adus aminte
mai mult ca oricând astăzi companiile
rezolvarea unei singure nevoi și reușește
instant ascultându-l. E o afirmație a unui
au nevoie cu adevărat de un consultant
să atragă clienți comunicând clar benefici-
profesor de antreprenoriat de la MIT, de
competent care să ajute în a identifica ce
ile către cei care îl folosesc.
peste ocean: „pentru a susține inovația,
anume este real și ce anume este doar
Majoritatea celor care s-au oprit la
companiile și guvernele trebuie să cum-
„cloud”. Analistul trebuie să înțeleagă ne-
standul nostru au întrebat în primul
pere de la cei care inovează pentru a-i
voia reală și să îți prescrie CURA potrivită
rând despre simplitate. Ca expozant,
susține, iar acest lucru trebuie să devină
– nu căutați pe internet ce înseamnă,
Class IT și OptimumDesk, parte a stan-
o practică curentă.”
este creație proprie și provine de la Cloud
dului României, au primit vizitatori din
Simplitatea devine cuvântul cheie pen-
Usage and Risks Analysis.
toate colțurile lumii. Am fost surprins să
tru un produs, pentru o afacere și pentru
Big Data presupune tehnici de colec-
constat că cei mai interesați de servici-
CeBIT în viitor. Fără poleială, complexi-
tare și analiză a imensului volum de date
ile sau produsele noastre rămân cei din
tatea și fastul aparțin altei ere. Cei care
statistice care colectează zilnic și extrag
America de Nord, urmați de America de
suntem în această industrie trebuie să ne
informațiile relevante care să ajute o com-
Sud și Asia. S-a confirmat încă o dată că
obișnuim cu acest lucru.
panie în luarea deciziilor. Această tendință
nemții cumpără de la nemți, francezii de
este de actualitate mai mult ca oricând pe
la francezi și așa mai departe, cu excepția
măsura ce datele utilizatorilor privați și
românilor care cumpără de la... americani.
ale companiilor se concentrează în spații comune.
CeBIT cu poziționarea sa generalistă pierde teren în favoarea târgurilor speciawww.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
29 L
O
R
E
D
A
N
A
’
S
V
O
I
C
E
Investiţi în păstrarea clienţilor existenţi?
N
oi clienţi sunt întotdeauna necesari pentru o afacere, dar la fel de importanţi sunt, sau, mai corect spus, ar
Violeta-Loredana Pascal
trebui să fie şi clienţii existenţi. Cred că exemplul cel mai simplu în acest sens este domeniul serviciilor
de telefonie mobilă. Îţi faci un abonament, pentru unul
Companiile ar trebui să înţeleagă mai întâi ce este
sau doi ani, timp în care pe piaţă apar tot felul de oferte
important pentru client de-a lungul întregului proces de
noi sau îmbunătăţiri ale abonamentului pe care îl ai (mai
achiziţie şi în perioada post-vânzare.
multe minute, adăugarea unui număr de SMS-uri, o viteză
Loialitatea emoţională protejează companiile de reducerile
mai bună la opţiunea de date etc.) însă tu, client existent,
exagerate care duc la diminuarea marjei de profit. Clienţii
nu beneficiezi de o actualizare automată. Rămâi cu ceea
fideli împărtăşesc experienţele plăcute pe care le au cu o
ce ai luat şi aştepţi să expire perioada în care nu poţi
anumită companie prietenilor lor (78%), cumpără mai mult
face modificări pentru a solicita un abonament mai bun.
(69%) şi nu se uită la produsele competitorilor (54%), arată
Cei care îşi fac însă noi abonamente sau care vin din altă
o analiză a ClickFox realizată pe utilizatorii de internet din
reţea au parte de promoţii foarte bune, unele de care tu,
SUA.
Clienţii existenţi aduc un trafic mic pe site, însă sunt responsabili pentru 41% din vânzările realizate.
Strategii pentru îmbunătăţirea loializării clienţilor
«
O cercetare realizată de Edgell Knowledge Network arată că există câteva metode care pot duce la programe de loialitate mai eficiente. Cheia este acordarea atenţiei la detalii şi
client existent, nu beneficiezi nici în momentul prelungirii
oferirea unei experienţe de cumpărare cât mai agreabile.
abonamentului cu modificarea sa ori a unor opţiuni. Retailul
Retailerii din SUA au menţionat, în lista elementelor care
online este o altă zonă în care adesea clienţii existenţi par a
duc la programe de loializare mai eficiente, oferirea mai
fi neimportanţi pentru afaceri.
multor oferte personalizate (68%), implicarea lor în cadrul reţelelor sociale (64%), integrarea mai multor canale (40%),
Clienţii existenţi, care au făcut una sau mai multe cumpărături, aduc mai mulţi bani companiilor
introducerea unor noi recompense (38%), mărirea bugetului
Un studiu recent al eMarketer arată că se investeşte foarte
bază de subscriere, celor care devin membri (24%) ş.a.
pentru recompense (28%), oferirea unor servicii speciale pe
mult în atragerea de noi clienţi în retailul online şi extrem de
Sigur, lucrurile menţionate în raportul amintit aici nu sunt
puţin în păstrarea celor existenţi. O analiză realizată de cei
nemaiîntâlnite. În fapt, pentru succes în afaceri se recomandă
de la Adobe arată că deşi clienţii existenţi sunt responsabili
ca în procesul de marketing clienţii să fie urmăriţi atât în
de doar 8% din traficul de pe site, ei aduc 41% din vânzările
timpul procesului de achiziţie, cât şi a celui post-vânzare.
de pe site. Mai mult, cei care au făcut una sau mai multe
De asemenea, se recomandă să existe programe de loializare
cumpărături deja au avut o medie a valorii comenzii şi rata
alături de acţiuni de atragere a unor noi clienţi pentru a
de conversie mai mari decât cei care nu mai făcuseră o
asigura realizarea unui număr cât mai mare de vânzări. Cu
achiziţie anterior.
toate acestea, se pare că în zilele noastre există o discrepanţă foarte mare între investiţiile realizate în păstrarea clienţilor
Programe de loializare a clienţilor
care au făcut una sau mai multe achiziţii şi cele pentru
Dennis Armbruster, vicepreşedinte al LoyaltyOne Consulting,
atragerea unor noi clienţi, mai ales în condiţiile în care
precizează faptul că retailerii pun adesea semnul egal între
clienţii fideli aduc multe beneficii retailerilor, chiar dacă nu
fidelizarea clienţilor şi un program de loialitate bazat de
şi trafic la fel de mare.
puncte, oferirea de reduceri sau recompense materiale.
Orice afacere trebuie să ţină cont de ambele tipuri de
Din acest motiv clienţii ajung să cumpere doar atât timp
clienţi, însă retailerii trebuie să găsească un echilibru
cât primesc o recompensă financiară, fapt dăunător pentru
între investiţiile făcute pentru atragerea de noi clienţi şi
afacere şi program în sine. Cu alte cuvinte, loializarea
fidelizarea celor existenţi.
clientului ar trebui să aibă alte baze.
loredana@prwave.ro
www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
30 R
E
V
I
E
W
Toshiba Portege Z930 + Toshiba 32RL938 Smart TV de Mihai Oprea, Senior System Administrator, Class IT
P
entru persoanele care călătoresc frecvent caracteristicile cheie ale unui laptop sunt greutatea scăzută, cât mai multe porturi, tastatură
laptop-uri
iluminată şi o durată de viaţă a bateriei
de
ridicată. Toshiba Portege Z930 îndeplineşte
existente pe piaţă la
aceste condiţii şi doreşte să fie cel mai uşor
ora actuală. Un alt punct forte
laptop de 13.3 inch din lume.
al acestui laptop este acela că vine echipat
cidental atunci când scrii. Sunetul este
13
inch suficient de bine plasat astfel încât să nu-l atingi ac-
Laptopul este livrat într-o cutie compactă
cu o varietate mare de porturi, precum:
unul foarte bun la un volum mediu, însă
care conferă o protecţie superioară echipa-
Ethernet Gigabit, VGA, HDMI, 2 porturi
datorită membranelor mici, la volume mari
mentului. De asemenea, în cutie veţi găsi
USB 2.0 şi unul 3.0, SD card reader şi 3G.
acesta este distorsionat. Astfel pentru cei
o husă de protecţie cu rol antistatic care
Fiind construit dintr-un aliaj de magne-
împătimiţi de muzică la volum ridicat este
poate fi folosită foarte bine pentru protecţia
ziu, la atingere lasă impresia unui plastic
recomandat să utilizeze un set de căşti sau
laptop-ului la transport în fiecare zi.
nu foarte fin, dar finisajele sunt unele de
boxe externe. Deşi cooler-ul şi zona de
calitate.
ventilaţie lasă impresia că sunt subdimen-
Modelul testat este echipat cu un procesor Intel Core i5 – 3427U, cu 6 GB RAM,
Ecranul are o rezoluţie de 1366 x 768
sionate, sistemul nu se încălzeşte excesiv,
SSD 128GB şi 3G, o configuraţie bună pen-
şi un contrast de doar 171:1. Vorbind de
menţinându-se într-o temperatură maximă
tru un gadget de 13 inch. Dar dacă luăm în
ecran am apreciat faptul că este mat iar
de 37˚C în utilizare intensă. Bateria are o
considerare că modelele din această serie
luminozitatea de fundal este foarte bună,
durată de viaţă bună oferind suport pentru
pot fi echipate cu procesor i7, 8 GB RAM,
însă unghiurile de vizualizare sunt com-
aproape 4.5 ore, timp în care s-a utilizat
512GB SSD şi 3G, toate acestea într-un
promise de contrastul mic.
Internetul şi muzica la căşti.
laptop de 1.15Kg, într-adevăr acesta este
Sistemul este foarte uşor de utilizat,
Modelul vine instalat cu Windows 7
unul din cele mai performante şi uşoare
tastatura fiind compactă iar touch pad-ul
Professional şi beneficiază de tehnologia WiDi (Intel Wireless Display) care permite conectarea la un Smart TV, fără a fi nevoiţi să utilizăm un cablu pentru interconectare. Am testat această tehnologie împreună cu un televizor Toshiba 32RL938 cu o diagonală de 80 cm. Voi reveni asupra acestei tehnologii şi a caracteristicilor ei după ce voi trece în revistă punctele forte şi cele mai puţin forte ale Smart TV-ului Toshiba 32RL938. Televizorul impresionează prin design-ul simplist, liniile drepte şi finisajele bune. În cutie alături de televizor veţi găsi manualul de instrucţiuni şi accesoriile acestuia, telecomanda cu bateriile aferente, piciorul suport şi şuruburile de prindere. După asamblare, care a fost foarte
www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
31 R
E
V
I
E
W
rapidă, trebuie făcută configuraţia iniţială.
a conţinutului digital şi permit navagirea
ecranul laptop-ului. Atunci când suntem
Acest proces poate dura până la 5 mi-
prin acesta la fel de simplu ca din faţa unui
conectaţi prin WiDi sunetul este redat de
nute pentru utilizatorii mai puţin tehnici,
laptop.
către televizor
dar este foarte intuitiv. Meniul este sufi-
Daca veţi utiliza o conexiune bazată
Aplicaţia Intel Wireless Diplay WiDi
cient de sugestiv pentru a putea deduce
pe cablu Ethernet, veţi constanta faptul
are opţiunea de auto-conectare pentru un
opţiunile şi funcţionalităţile pe care le
că lucrurile diferă puţin, browserul este
echipament deja existent în configuraţia
putem găsi în fiecare categorie, chiar dacă
prevăzut cu o tastatură virtuală accesibilă
sa. Astfel, atunci când se activează
lipsesc descrierile scurte. Ecranul Full HD
printr-un mouse, lucru mult mai plăcut şi
funcţia WiDi pe televizor, aceasta se va
(1080p) deşi are o dinamică a contrastu-
uşor de utilizat, însă uneori tastatura are
conecta automat cu laptop-ul. Veţi putea
lui dinamic nu foarte mare (1.000.000:1)
timpi de răspuns foarte mari.
observa uneori câteva puncte slabe pen-
impresionează redând imagini de înaltă
Fiind conectat atât cu TV-ul cât şi cu
tru acest televizor, cum ar fi mici blocaje
rezoluţie foarte clar. Unghiurile de vizua-
laptop-ul la wireless există posibilitatea
ale aplicaţiilor, însă compensează calitatea
lizare sunt foarte bune, până la 178˚ iar
activării rapide a funcţiei WiDi din bu-
imaginii prin WiDi, timpul de răspuns mic,
modurile de vizualizare predefinite (Dy-
tonul Quick Access, aflat pe telecomandă.
neexistând o întârziere sesizabilă între TV
namic, Game, Hollywood 1&2, PC ) sunt
În prealabil trebuie deschisă pe laptop
şi laptop. Digital Noise Reduction îşi face
utile permiţând ajustarea caracteristicilor
aplicaţia Intel Wireless Display WiDi, care
simţită prezenţa prin reducerea efectu-
imaginii în funcţie de ambient într-un mod
are rolul de a identifica televizorul în mod
lui de blur la imaginile în mişcare com-
facil. Televizorul este prevăzut cu 3 porturi
automat şi de a facilita conectarea aces-
parativ cu laptop-ul. Iluminarea LED de
HDMI, un port VGA, unul SCART, 2 porturi
tuia. La prima accesare prin WiDi, pe TV
care dispune redă imagini de o claritate
USB, PC Input, Digital Audio Output, port
va apărea un cod de securitate care trebuie
mare, cu un negru perfect, culori naturale,
pentru căşti audio şi portul Ethernet dublat
introdus în profilul conexiunii din aplicaţia
strălucitoare şi vii.
şi de existenţa unei plăci wireless.
Intel Wireless Display WiDi. Acesta are
Un fapt interesant pe care l-am desco-
Toshiba, fiind unul dintre puţinii pro-
rolul de a securiza conexiunea şi de a nu
perit atunci când am testat aceste două
ducători care dezvoltă echipamente IT
permite altor echipamente care posedă
produse a fost de asemenea şi garanţia No
foarte variate (TV, laptop-uri, tablete, tele-
această tehnologie să intervină. Implicit la
Matter What.
foane, camere video, etc.) le echipează cu
conectarea prin WiDi vom obţine o clonă
Toshiba îşi surprinde mereu clienţii prin
tehnologii care permit interconectarea lor
a diplay-ului laptop-ului pe televizor.
servicii excelente, astfel oferind pentru tele-
foarte uşor. Astfel, tehnologia WiDi, per-
Din aplicaţia Intel Display aferentă plăcii
vizoare, laptop-uri şi tablete garanţia „No
mite conectarea Smart TV-urilor la con-
video, se poate modifica modul în care să
Mather What”, gratuit în primele 12 luni.
ţinutul digital aflat pe sisteme de calcul.
funcţioneze TV-ul ca şi monitor secundar.
Toshiba oferă reparaţie gratuită pentru
Pentru a putea folosi tehnologia WiDi,
Este permisă configurarea ca ecran extins
orice problemă care împiedică funcţionarea
trebuie ca atât laptopul cât şi televizorul
sau clonă la rezoluţii diferite pentru TV şi
optimă a produsului respectiv.
să fie conectate la o reţea wireless. Sunt disponibile 3 modalităţi de configurare a conexiunii wireless, automat, asistat şi manual. Modul automat este utilizat atunci când router-ul este configurat să permită conexiuni utilizând un cod PIN. Modul asistat va căuta toate conexiunile wireless disponibile şi permite conectarea manuală la o reţea, utilizatorul fiind nevoit să introducă parola de acces la wireless. În cazul în care avem o reţea al cărui SSID este ascuns, modul manual de configurare permite completarea individuală a tuturor câmpurilor (SSID, metoda de criptare, parola de acces). Având o conexiune la Inter-
Plus Laptop Configuraţie hardware puternică Foarte uşor (1.13 KG) Multitudinea de porturi Durata de viaţă a bateriei WiDi
Plus TV Imagine foarte clară Uşor de configurat şi utilizat Porturi USB Plug and Play Conectivitate wireless şi Ethernet WiDi
Minus Laptop Contrastul scăzut al monitorului
Minus TV Mici „îngheţări” ale aplicaţiilor Tastatura controlabilă din telecomandă
net setată se poate accesa Toshiba Places, portal unde puteţi descoperi aplicaţii precum Vimeo, Youtube, Skype şi un browser web. Porturile USB disponibile permit conectarea plug and play a unui mouse şi a unui webcam, un plus important pentru acest televizor, făcând astfel posibilă utilizarea Skype-ului pentru apeluri video. Youtube şi Vimeo permit căutarea rapidă www.ittrends.ro
Nr. 3 - Martie 2013
32 R
E
V
I
E
W
O cameră video
accesibilă
Camerele 3D sunt considerate de majoritatea utilizatorilor ca fiind device-uri premium, cu preţuri de achiziţie foarte mari. Prin lansarea Camileo Z100, Toshiba vine să schimbe această concepţie. Camera are un preţ de achiziţie recomandat de
cumpăraţi şi un card
999 RON, fiind astfel una dintre cele mai ieftine
de memorie SDXC.
camere video 3D din lume. Este dedicată utiliza-
Capacitatea de stocare
torilor limitaţi de buget, dar care îşi doresc să fil-
internă a Camileo Z100
meze în 3D petreceri, ieşiri în parc, sau concedii.
este de 128MB, suficientă
În ciuda preţului mic, Toshiba a ales să folosească
doar pentru 30 de secunde de filmare.
doi senzori CMOS de 5MP, cu tehnologie de ilumi-
Prin această lansare Toshiba demonstrează
nare back-side. Camera poate filma la rezoluţiile:
că pot fi dezvoltate şi camere 3D performante
FullHD - 30 fps-uri, 720p - 30 sau 60fps şi VGA
la preţuri accesibile. Rezultatele înregistrate de
– 30fps.
Camileo Z100 sunt în parametrii optimi, singurul
Clipurile 3D realizate pot fi urmărite pe ecranul
minus fiind lipsa zoom-ului optic. Industria 3D
camerei, nefiind nevoie de ochelari speciali.
este într-o continuă creştere, din ce în ce mai multe
LCD-ul încorporează tehnologia Parallax Barrier,
device-uri încep să integreze această tehnologie.
ce presupune plasarea unui dispozitiv în faţa unei
Avem în acest moment laptop-uri 3D, televizoare
surse de afişare, precum un LCD, pentru a per-
3D, camere video 3D, imprimante 3D. Probabil că
mite acestuia să afişeze conţinut stereoscopic sau
peste câtiva ani o bună parte din conținutul de pe
multiscopic. Activarea modului de filmare 3D se
Internet va fi în 3D. Dar, pentru ca rata de adopţie
realizează rapid, prin apăsarea unui buton ampla-
a acestei tehnologii să fie rapidă, pasul făcut de
sat sub ecranul LCD.
Toshiba cu această cameră trebuie făcut şi de alţi
Din meniul camerei am putut acţiona senzorul
producători. 3D-ul costă în continuare destul de
de mişcare, care acţionează procesul de înregis-
mult, chiar dacă tehnologia este considerată una
trare doar la detectarea mişcărilor din cadru şi seta
matură. Astfel, salutăm iniţiativa Toshiba de a
capabilităţile de facetracking şi timelaps.
dezvolta produse video de ultimă generaţie şi pen-
În termeni de calitate de filmare, Camileo Z10 asigură o bună fidelitate a culorilor. Dacă vă decideţi să achiziţionaţi acest produs, vă recomandăm să
tru mass market. Camera este disponibilă în ofertele partenerilor
Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro
Nicolae Bucur, Tehnoredactor nicolae.bucur@agora.ro Marian Teodorescu, Fotoreporter marian.teodorescu@agora.ro
MANAGEMENT: Romulus Maier, Managing Partner romulus.maier@agora.ro Mihai Bucuroiu, Sales Manager mihai.bucuroiu@agora.ro Andreea Maier, Marketing & PR Manager andreea.maier@agora.ro
REDACÞIA:
Cristian Faur, Business editor cristian.faur@agora.ro
cameră video FullHD tehnologie 3D ecran LCD 7,1 cm format 16:9 3D mod 2D sau 3D senzor 2x 5MP CMPS zoom digital: - 10x mod 2D - 4x mod 3D slot de memorie SD/SDHC/ SDXC memorie maximă 128 GB conectivitate: - miniHDMI - miniUSB 2.0
SKIN. (Cristian Faur)
Cod QR IT TRENDS
Elena Andreea Liþã, Senior editor elena.lita@agora.ro
Specificaţii tehnice:
EDITORIALIŞTI: Alexandru Rotaru arot@idgrup.ro Constantin Teodorescu brailateo@gmail.com Cristian Ivănuș cristian.ivanus@neurosoft.ro Daniel Cruceanu daniel.cruceanu@daxor.ro Mihai Nadăș mihai.nadas@tss-yonder.com Monica Muscă monica.musca@gmail.com Radu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.com Rãzvan Sandu razvan.sandu@zando.ro Violeta-Loredana Pascal loredana@prwave.ro
www.ittrends.ro
O PUBLICAŢIE
AG GO ORA
Cod QR AGORA
ISSN: 2065 - 4766
NOTÃ COPYRIGHT: Copyright © 2013 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.
ADRESA: Bd. Dimitrie Cantemir Nr. 12-14, Sc. D, Et. 2, Ap. 10, Sector 4, Bucureºti, 040243 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro