IT Trends - Octombrie 2012

Page 1

B U S I N E S S

Nr. 10 - Octombrie 2012

I N

T H E

D I G I T A L

A G E

www.ittrends.ro

IN TERVIU RI

Darren Grasby, Corporate Vice President & General Manager Pag. 15 AMD EMEA

Radu Georgescu, Founding Partner & Chairman GECAD Group

Pag. 6

Monica Florea, Director Departamentul Research&Development, SIVECO Romania

Pag. 7

Victor Maghiari Technology General Business Leader, Oracle România

«Clasamentul final „Trends of Tomorrow” s-a datorat entuziasmului, încrederii şi determinării cu care fiecare dintre echipe şi-a susţinut proiectul.» Pag. 11

Ognian Dantchev, Country Manager D-Link România și Bulgaria

Pag. 13

Nr. 10 - Octombrie 2012

1 E

D

I

T

O

R

I

A

L

Lăsaţi IT-ul să lucreze

D

acă nu aş fi văzut livezile rodnice de meri şi peri din Buzăul natal al tatălui meu culcate la pământ pentru a face loc pe sute de hectare porumbului modificat genetic al celor de la Monsanto, dacă nu aş fi vorbit

Bogdan Marchidanu

cu oameni (destui) care au preferat să-şi bage pământurile la APIA ca păşune doar ca să nu le muncească şi să primească subvenţie pe ele, dacă nu aş fi fost obligat să cumpăr din

căreia lipsa cronică a unei viziuni politice şi a unor proiecte

pieţe doar legume importate de aiurea sau crescute în solar

multianuale guvernamentale îşi spun din greu cuvântul. În

din seminţe fără gust, poate că nu aş fi scris aceste rânduri.

IT&C, din păcate, mizeria se răspândeşte ca sumă a răului

Actualii guvernanţi au confirmat zilele acestea o neagră

individual exprimat, în vreme ce binele are nevoie de acţiune

bănuială pe care, de alfel, am şi exprimat-o în articolele

comună şi susţinere socială.

mele. O parte (importantă) din banii obţinuţi din vânzarea

Situaţia însă se poate schimba în bine. Şi încă repede. Ce-ar

de licenţe 4G de către guvern se va duce la despăgubirea

fi, de pildă, dacă acele 100 de milioane anunţate ca plecând

agricultorilor afectaţi de secetă în acest an. Privind lucru-

spre despăgubiri ar fi fost plasate în continuarea proiectului

rile sub un alt unghi, o parte importantă din posibile fon-

Economia Bazată pe Cunoaştere, un proiect care vizează dez-

duri pentru investiţii lucrative, cu coeficient de multiplicare

voltarea comunităţilor rurale prin intermediul tehnologiei?

al randamentului de ordinul zecilor, se va duce într-o gaură

Sau dacă aceste fonduri ar fi fost alocate pentru proiecte de

devenită neagră e economiei României.

interoperabilitate a sistemelor IT publice cu scop de întărire a

Nici nu mai contează acum cine e de vină pentru fantas-

controalelor astfel încât fraude de gen raportare a unui teren

ticul potenţial ratat al aşa-numitei agriculturi româneşti. Nu

fertil ca păşune doar în scop de primire a unor bani de la

mai are nicio importanţă că de vină sunt oamenii care au fu-

administraţia centrală să devină tot mai neînsemnate?

rat din bunul public aproape toate elementele necesare unor

Din păcate, astfel de soluţii la probleme stringente ale

irigaţii eficiente, sărăcia care i-a împins pe mulţi să vândă

României înseamnă viziune şi voinţă politică. Iar mie, unul,

pe nimic şi ce nu au, clanurile de profitori de orice culoare a

îmi vine tare greu să mai cred că, în prag de alegeri par-

pielii care au văzut în rodnicia pământului doar o sursă de

lamentare, după eşecul unui referendum de demitere al

îmbogăţire rapidă şi frauduloasă, sau toate acestea la un loc.

unui preşedinte devenit obsesiv de incomod pentru unii

Dacă cele 100 de milioane de euro provenite din vânzarea

politruci şi la orizont cu pericolul unor mase de pensionari

licenţelor 4G şi anunţate ca fiind îndreptate spre despăgubiri

strânşi la proteste de către indivizi specializaţi în diversi-

ar fi avut darul de a salva şi de a reporni motoarele agricole

une şi manipulare, mai există vreun actor politic care să se

în România, aş fi privit totul ca pe un rău necesar, ba chiar

gândească la randamente economice şi posibilităţi de dez-

ca pe o acţiune marcată de optimism. Ele însă nu vor rezolva

voltare modernă irosite.

nimic în acest sens, în afară de a mai amâna un sfârşit

Anunţul autorităţilor amintit de mine la începutul aces-

aproape inevitabil în condiţiile modificărilor climaterice şi de

tui articol îmi conferă adevărata măsură a însemnătăţii

a mai cumpăra nişte voturi.

IT&C-ului în România din punct de vedere guvernamental:

Am mai scris asta: este foarte adevărat că IT&C reprezintă

zero barat. Este motivul pentru care, de pe această pagină de

un instrument cu două capete. Unul fertil şi generator de

revistă, le spun acestor bieţi împărţitori vremelnici de bucate:

viaţă, celălalt sterp şi cu potenţial ucigaş. IT&C înseamnă

lăsaţi banii din IT&C acolo, tot în IT&C. Lăsaţi aceşti bani să

ajutor oferit oamenilor în activitatea lor umană şi eficien-

se multiplice, aşa cum de multe ori IT-ul a demonstrat că ştie

tizare a randamentelor, precum şi asanare a unor peisaje

să o facă. Faceţi asta şi atunci vom mai putea vorbi de un

sociale marcate de minciuni. În acelaşi timp, IT&C înseamnă

viitor. Alternativa e prea sumbră ca să o mai menţionez...

maree mâloasă plină de dejecţii ale frustrărilor umane expri-

bogdan.marchidanu@agora.ro

mate în spaţiul public şi potenţială transformare a omului în robot axat doar pe creşerea productivităţii. Depinde de noi toţi, ca societate, pe care capăt al instrumentului preferăm să îl folosim mai abitir. Că în România se manifestă tot mai intens capătul sterp al acestui instrument este o realitate nefericită, la existenţa www.ittrends.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

2 P

E

S

C

U

R

T

Oracle România și MECTS demarează inițiativa de formare Java în România prezența Ministrului Educației și Cercetării Tineretului și Sportului, doamna Ecaterina ÎnAndronescu, Oracle a demarat pe 18 octombrie oficial inițiativa de formare Java în România. Anunțat inițial în luna mai a.c., programul

sitari care predau cursurile din cadrul pro-

derulat de Oracle Academy va organiza 6

gramului Oracle Academy – Advanced Com-

evenimente de formare până la sfârșitul

puter Science.

acestui an în Germania, Muntenegru, Polonia, România, Elveția și Marea Britanie.

esențiale, care le oferă un avantaj net com-

În timpul stagiilor de formare, profesorii participanți vor avea ocazia de a dobândi

petitiv pe măsură ce se pregătesc să intre în rândul forței de lucru.

Această inițiativă face parte din angaja-

noi competențe tehnologice folosind Java,

„Oracle Academy oferă diferite programe

mentul permanent al Oracle Academy de

unul dintre limbajele de programare de top

de pregătire destinate tuturor elevilor și

a oferi cursuri extinse de dezvoltare pro-

pe plan mondial, cu peste 9 milioane de dez-

studenților interesați să obțină competențele

fesională, care ajută profesorii la pregăti-

voltatori. În plus, la finalizarea cu succes a

necesare pentru dezvoltarea unei cariere de

rea elevilor/studenților în dezvoltarea unei

pregătirii, participanții vor avea ocazia să

viitor”, a declarat Sorin Mîndruțescu, Country

cariere de viitor.

continue cu certificarea Oracle.

Leader Oracle România. „În calitate de lider

Peste 60 de profesori români vor lua parte

În programele Oracle Academy sunt

tehnologic, Oracle se află în poziția unică

la un nou program avansat de formare a

înscriși peste 1,9 milioane de elevi și

de a oferi profesorilor cursuri inovatoare și

competențelor IT, axat pe Java Fundamentals

studenți din 97 de țări. În regiunea EMEA,

extinse de dezvoltare profesională pentru a

și Java Programming. Printre participanți se

Oracle Academy sprijină 2.900 de instituții

ajuta elevii și studenții de top să-și dezvolte

vor număra: 50 de profesori de liceu care la

educaționale și 696.400 de studenți din 60

cunoștințele și competențele necesare pen-

momentul actual predau cursurile din cadrul

de țări.

tru viitor. Suntem onorați să colaborăm cu

programului Oracle Academy – Introduction

Beneficiarii programului Oracle Academy

to Computer Science și 16 profesori univer-

dezvoltă competențe tehnologice și de afaceri

www.ittrends.ro

Ministerul Educației din România pentru a duce la bun sfârșit acest efort.” (RM)

Nr. 10 - Octombrie 2012

3 I

N

T

E

R

V

I

U

REDEFINEČ˜TE aČ™teptările legate de centrele de date prin puterea convergenĹŁei

HP ProLiant Gen8—cele mai inteligente servere revolutioneaza lumea IT, astfel ĂŽncât eČ™ti pregătit pentru ce urmează. GeneraĹŁia următoare de servere HP ProLiant cu arhitectură HP ProActive Insight aduc peste 150 de inovaĹŁii* care te vor ajuta la satisfacerea cererii de noi servicii Č™i de creČ™tere a performanĹŁei. De exemplu: • performanĹŁÄƒ crescută de 6X* • productivitate administrării crescută de 3X* • rezolvarea problemelor cu 66% mai repede* Doar o companie care este lider global de 20 de ani ĂŽn domeniul serverelor poate oferi aČ™a ceva, iar tu poĹŁi transforma aceste inovaĹŁii ĂŽn creČ™terea afacerii tale.

VizionaĹŁi un nou videoclip Computerworld referitor la serverele HP ProLiant Gen8 la hp.com/go/proliantgen8_redefine

Servere HP ProLiant DL360p Gen8 si HP ProLiant DL380p Gen8 echipate cu Procesor IntelÂŽ XeonÂŽ Seria E5-2600 *Pentru detalii complete, vizitaĹŁi hp.com/go/proliantgen8_redefine Š Copyright 2012 Hewlett-Packard Development Company, L.P. InformaĹŁiile conĹŁinute aici pot fi modificate fără notificare prealabilă. Intel, logo-ul Intel, Xeon Č™i Xeon Inside sunt mărci sau mărci ĂŽnregistrate ale Intel Corporation ĂŽn S.U.A. Č™i/sau alte ĹŁÄƒri.

$ISPONIBILEÂ?PRINÂ?PARTENERIIÂ?!SESOFTÂ?$ISTRIBUTION "ACAUÂ? Â?#YBERNETÂ?\Â?3TR Â? Â?-AIÂ?NR Â? Â?\Â?TEL Â? Â? Â? Â?\Â?OFlCE CYBERNET ROÂ?\Â?WWW CYBERNET RO "UCURESTIÂ? Â?+APSCHÂ?2OMANIAÂ?\Â?0IATAÂ?-ONTREALÂ?NR Â? Â?\Â?TEL Â? Â? Â? Â? Â?\Â?OFlCE ROMANIA KAPSCH NETÂ?\Â?WWW KAPSCH NETÂ? "UCURESTIÂ? Â?0OWERÂ?.ETÂ?#ONSULTINGÂ?\Â?3TR Â?-IHAIÂ?%MINESCUÂ?NR Â? Â?\Â?TEL Â? Â? Â? Â? Â?\Â?SALES POWER ROÂ?\Â?WWW POWER RO "UCURESTIÂ? Â?0YTHONÂ?3YSTEMSÂ?\Â?3TR Â?"ARBUÂ?6LADOIANUÂ?NR Â? Â?\Â? Â? Â? Â? Â?\Â?OFlCE PYTHON ROÂ?\Â?WWW PYTHON RO #ONSTANTAÂ? Â?&ORTEÂ?3YSTEMSÂ?\Â?"D Â?!L Â?,APUSNEANUÂ?NR Â? Â?\Â?TEL Â? Â? Â? Â?\Â?OFlCE FORTESYS ROÂ?\Â?WWW FORTESYS RO 'ALATIÂ? Â?2OMLOTUSÂ?#OMPUTERSÂ?\Â?3TR Â?!L Â?)Â? #UZAÂ?NR Â? Â?\Â?TEL Â? Â? Â? Â?\Â?OFlCE ROMLOTUS ROÂ?\Â?WWW ROMLOTUS RO )ASIÂ? Â?1UARTZÂ?-ATRIXÂ?\Â?"D Â?#AROLÂ?)Â?NR Â? Â?\Â?TEL Â? Â? Â? Â?\Â?OFlCE QUARTZMATRIX ROÂ?\Â?WWW QUARTZMATRIX RO /RADEAÂ? Â?#' '#Â?(I4ECHÂ?3OLUTIONSÂ?\Â?3TRÂ?- Â?+OGALNICEANUÂ?NR Â? Â?\Â?TEL Â? Â? Â? Â?\Â?OFlCE CG HITECH ROÂ?\Â?WWW CG HITECH RO 4IMISOARAÂ? Â?%ASTERNÂ?$IGITALÂ?\Â?3TR Â?"UCOVINEIÂ?NR Â? Â?\Â?TEL Â? Â? Â? Â?\Â?EDC EDC ROÂ?\Â?WWW EASTERN DIGITAL RO

www.ittrends.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

4 P

E

S

C

U

R

T

EMC Forum 2012 EMC a organizat în 2 octombrie, EMC Forum 2012. A fost un eveniment cu peste 200 de participanți, în cadrul căruia EMC și partenerii Cisco, VMWare, S&T, Crescendo, Bull și Romsys au prezentat informaţii despre modul în care soluţiile cloud, de virtualizare şi big data pot transforma infrastructurile IT şi revoluţiona procesele de afaceri. De altfel întreaga conferință a stat sub semnul transformării pe care aceste tehnologii o induc asupra IT-ului, a afacerilor și nu în ultimul rând chiar asupra noastră. Evenimentul a fost deschis de Valentin

industrie, evident tot despre cele ante-

Stănescu, EMC România Country General

rior enumerate și a încercat să convingă

Manager care a vorbit tocmai despre

audiența că drumul cel bun, calea corectă,

33 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi

această transformare prin care trecem

nu poate duce decât spre virtualizare,

Africa, printre care se numără şi Germania,

și despre faptul că EMC crede cu tărie că

cloud și aplicații pe bază de abonament,

Marea Britanie, Polonia, Arabia Saudită,

acesta este viitorul. De altfel tehnologiile

ca serviciu și despre faptul că EMC este

Finlanda, Maroc şi Rusia. În cadrul expu-

EMC sunt prezente în toate centrele de date

un partener de nădejde care poate ajuta

nerilor au fost prezentate și studii de caz

majore din România.

companiile să străbată acest drum, furni-

cu cele mai recente soluţii integrate de la

zându-le cele mai noi și performante teh-

EMC şi produse ale partenerilor EMC, ca şi

nologii.

un laborator virtual EMC.

Principala prezentare i-a revenit lui John O’Callaghan, Senior Director, EMC Executive Briefing Programs EMEA. John

EMC Forum România face parte dintr-o

Evenimentul a fost încheiat cu un con-

a vorbit despre principalele tendințe din

serie de manifestări similare organizate în

cert susținut de The Amsterdams. (RM)

www.ittrends.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

5

www.ittrends.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

6 I

N

T

E

R

V

I

U

Antreprenoriat şi asociativitate de IT Trends

R

adu Georgescu, Founding Partner & Chairman GECAD Group, este un nume de referinţă pe piaţa IT locală, atât ca antreprenor în afaceri, cât şi ca investitor în incubatoare de afaceri IT. Domnia sa foloseşte actualmente experienţa acumulată ca generator de proiecte şi direcţii de acţiune în cadrul asociaţiei patronale a industriei de software (ANIS), al cărei membru în Board este.

zona de inovaţie şi antreprenoriat în generarea de IP. ITT: Revenind la talente, ce abilităţi anume căutaţi să descoperiţi pe piaţa locală? RG: Diferit de jobul meu

IT

TRENDS:

un

în ANIS, ca investitor caut

căutare

să descopăr companii tinere

de talente. Există şi un pro-

de software care mizează pe

gram de acţiune ANIS pen-

inovaţie şi schimbarea regulilor

tru „creşterea” acestor talente

în industria globală şi care sunt

după descoperirea lor?

conduse de oameni dedicaţi,

business

angel

Sunteţi în

Radu Georgescu: Eu perso-

cu spirit puternic antrepreno-

nal sunt un investitor în cău-

rial, dornici să dărâme munţi.

tarea unor business-uri sănă-

În ANIS sprijin atragerea de

toase, care pot aduce inovaţie,

membri din generaţia nouă de

schimbare în industria de soft-

companii inovatoare. De altfel,

ware globală. Sunt ferm con-

asociaţia a gândit un palier de

vins că astfel de business-uri

membership în care start-up-

există acum în Romania, altele

urile nu trebuie să plătească

se vor crea în anii următori şi

cotizaţie, dar pot beneficia de

toate acestea pot fi încurajate

avantajele apartenenţei la o

să se dezvolte la nivel inter-

organizaţie care să le apere in-

naţional. Ca membru în Board-

teresele în relaţia cu guvernul,

ul ANIS încerc să aduc valoare

alte instituţii ale statului, care

adăugată asociaţiei exact în

să le promoveze business-ul în

domeniile la care sper că mă

rândul partenerilor externi şi

pricep mai bine: antreprenoriat,

aşa mai departe.

startup-uri, finanţare/investiţii,

ITT: Declaraţi că experienţa

exit-uri. ANIS este implicată în

acumulată prin GECAD Group

susţinerea mai multor iniţiative

vă ajută enorm în demersurile

care să sprijine creşterea co-

actuale. În ce măsură folo-

munităţii de antreprenori în

siţi şi forţa organizaţională

industria de software locală şi dezvoltarea de startup-uri ino-

GECAD

Radu Georg rges escu cu, Fo Founnding ding ng Parttnerr & Cha hair irma mann GECA GECAAD Grouup

în

demersurile

din

cadrul ANIS?

vatoare. ANIS susţine iniţiative

RG: GECAD este un mem-

precum conferinţele How to

păr talente, ci să aduc ca aport

de dezvoltare a companiilor

bru

Web, comunităţile de business

valoric experienţa acumulată

româneşti de software către

mai degrabă experienţa şi cu-

angels,

organizează

al

Asociaţiei.

Folosesc

cursuri

în dezvoltarea companiilor din

producţia de IP şi exportarea

noştinţele mele în sprijinirea

specializate care să ajute com-

GECAD Group în cei 20 de ani

acestuia.

este

obiectivelor ANIS şi încerc să

paniile în vânzări, manage-

care au trecut de la înfiinţarea

mult mai eficient pe termen

aduc mai multă valoare adău-

ment, căutarea de investitori

primei firme. Iniţiez şi sprijin

lung dacă industria software

gată pentru ceilalţi membri

sau pregătirea unui exit.

acele acţiuni ANIS care au ca

românească se va îndrepta

ANIS decât pentru GECAD ca

Consider

că

ITT: În afară de descoperire

efect dezvoltarea ponderii com-

tot mai mult către proprietate

membru ANIS. Rolul meu în

de talente, care sunt anga-

paniilor inovatoare ce dezvoltă

intelectuală decât outsourcing

Board este de a veni cu idei şi

jamentele dumneavoastră în

proprietate intelectuală în in-

sau servicii de call center. Şi

iniţiative care să sprijine antre-

cadrul ANIS?

dustria

locală.

din acest considerent, acţiunile

prenoriatul şi crearea de pro-

RG: În cadrul ANIS mi-am

Am iniţiat un proiect prin care

mele în cadrul ANIS se vor în-

prietate intelectuală în indus-

propus nu neapărat să desco-

vom identifica oportunităţile

drepta în exclusivitate către

tria de software românească.

de

software

www.ittrends.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

7 I

N

T

E

R

V

I

U

Cum este ajutată cercetarea de domeniul IT? C reşterea economică şi a locurilor de muncă depind de cercetare şi inovare. Statele membre ale Uniunii Europene sunt încurajate să investească 3% din PIB în cercetare şi dezvoltare până în 2020, lucru care ar duce la crearea a 3,7 milioane de locuri de muncă şi ar determina o creştere anuală a PIB-ului cu circa 800 de miliarde de euro.

trebuie implementate în România în domeniul produselor tradiţionale. Acelaşi suport l-am oferit şi pentru

proiectele P.CEZANNE (susţinut prin programul FP6), ACGT (FP6), Eurocancercoms (FP7), Linked2Safety (FP7), TE-

La nivelul organizaţiilor private mari, cer-

manageri - Lifelong Learning Programme)

RENCE

cetarea este parte a strategiei de dezvoltare

oferim o platformă de învăţare colaborativă,

programme), EduTubePlus (eContentPlus

sustenabilă. Este şi cazul SIVECO Romania,

care ajută la abordarea situaţiilor reale

programme), GUARANTEE (ITEA2), DE-

firmă implicată de 7 ani în proiecte de cer-

simulate de specialişti cu experienţă. În

CIDE-IT (Lifelong Learning Programme),

cetare. Monica Florea, directorul Depar-

proiectul european ToI4Food (Transfer of

dar şi pentru proiectele naţionale de cer-

tamentului

Research&Development,

(FP7),

ASPECT

(eContentPlus

cetare şi inovare: eMulticult, PAELIS,

ne-a vorbit despre domeniile de re-

eLPIS, SEFIN etc.

ferinţă şi despre beneficiarii proiec-

IT TRENDS: Ce finanţări există

telor de cercetare.

pentru aceste programe?

IT TRENDS: În ce domenii vă

Monica Florea: Programele la care

orientaţi activitatea de cercetare?

am făcut referire oferă finanţări limi-

Monica Florea: Ne concentrăm

tate. Activitatea de cercetare are un

asupra domeniilor unde avem expe-

caracter precompetitiv, negenerând

rienţă consolidată de 20 de ani.

profit imediat. De la proiect la proiect,

Este vorba de domeniile eLearning,

cofinanţarea pe care noi o asigurăm

eHealth şi eGovernment. Proiectele

din fonduri proprii este între 25% şi

pe care le dezvoltăm sunt susţinute

50% din valoarea activităţilor pe care

pe de o parte prin Planul Naţional de

le implementăm în cadrul proiectelor.

Cercetare cu cele două subprograme

IT TRENDS: Cine sunt beneficiarii

- INOVARE şi PARTENERIATE - şi

cercetării aplicative?

prin Programele europene FP7 (The

Monica Florea: Proiectele la care

Seventh EU Research Framework

lucrăm, în parteneriat cu universităţi

Programme),

şi institute de cercetare din Româ-

Lifelong

Learning,

EUREKA, ITEA2.

nia şi Europa, ajută organizaţiile de

IT TRENDS: Ce vizează proiectele

învăţământ să îşi adapteze oferta

în care lucraţi?

educaţională la cerinţele reale ale

Monica Florea: Ne concentrăm pe cercetarea aplicativă care este destinată, în principal, utilizării cunoştinţelor ştiinţifice pentru perfecţio-

pieţei de muncă, prin utilizarea celor

Monica Florea, director Departamentul Research&Development, SIVECO Romania

narea sau realizarea de noi produse, tehnologii şi servicii.

mai noi tehnologii, şi în acelaşi timp să pregătească studenţii pentru societatea informaţională. De asemenea, proiectele din domeniul cercetării

knowledge and training for European tra-

medicale aduc noi speranţe pacienţilor, în

ditional food producers related to inno-

timp ce proiectele din zona formării pro-

vative quality control methodologies -

fesionale sporesc competenţele angajaţilor

Monica Florea: Dezvoltăm programe

Lifelong Learning Programme) dezvoltăm

şi elimină barierele lingvistice. Proiectele

de eLearning, cursuri digitale, platforme

o metodologie de formare educaţională,

de eGovernment permit dezvoltarea de noi

colaborative, GIS (Geographic Information

precum şi o platformă colaborativă pe

tehnologii care duc la creşterea calităţii ser-

System). De exemplu, în proiectul RENOVA

care se vor derula cursurile online. Proiec-

viciilor publice, îmbunătăţind relaţia dintre

(Transfer de cunoştinţe pentru personalul

tul urmăreşte realizarea unui transfer de

cetăţeni şi instituţiile publice. Pe scurt,

de asistenţă medicală din întreaga Europă

cunoştinţe din Portugalia şi Spania în ma-

beneficiarul major al proiectelor noastre de

pentru a dezvolta abilităţile profesionale ca

terie de reguli şi proceduri europene care

cercetare este întreaga societate.

IT TRENDS: Ca firmă de software, care este implicarea dumneavoastră efectivă?

www.ittrends.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

8 I

N

T

E

R

V

I

U

Succes românesc replicat și pe alte piețe de Romulus Maier

entru a avea succes într-un domeniu este esențial să-l cunoști foarte bine din interior. Este și cazul companiei Qbis, ai cărei acționari au lucrat în industria farmaceutică înainte de a-și înființa propria companie. Experiența câștigată i-a ajutat să dezvolte produse pentru industria farmaceutică, care să se bucure de succes nu numai pe piața românească ci și în afara țării. Acum Qbis este pregătită să abordeze și alte verticale de business și să replice succesul și pe alte piețe.

P

Rep.: Care este istoria companiei Qbis? Vă rog să punctați câteva repere din evoluția companiei.

fiind Ucraina și Turcia, piețe cu potențial important. Pe de altă parte având un contact foarte

Qbis: Qbis este o companie înființată în

strâns cu industria farmaceutică, am început

2001 de către un grup de investitori care au

să dezvoltăm și alte produse, de care aceas-

făcut echipă încă din 1997, când lucrau la o

ta avea nevoie. Un astfel de produs este un

companie farmaceutică. Acolo au avut șansa

Registru Național de Pacienți. Ceea ce CNAS

să participe la implementarea unui proiect

se străduie să facă de câțiva ani de zile, noi

un CRM obișnuit este faptul că se pune ac-

pilot în domeniul sănătății, România fiind

facem deja și nu doar în România. Primul

centul pe persoane și nu pe companii, că se

țara aleasă pentru implementarea acestuia.

proiect l-am avut în urmă cu 4 ani şi pe o

înregistrează volume mult mai mari de date,

Este vorba despre ETMS, Electronic Territo-

perioadă de 3 ani cu Societatea Română de

că este un sistem distribuit geografic, ceea

rial Management System, care presupune

Cardiologie, pentru care am făcut un regis-

ce impune replicări și consolidări de date și

monitorizarea reprezentanților de vânzări

tru pentru bolnavii cu infarct miocardic. Toți

că include instrumente de analiză, nemai-

și promovare, colectarea de informații din

pacienții din 250 de clinici din România

fiind necesară utilizarea unor instrumente

teren, analiza statistică a acestora și ajus-

– au fost înregistrați cu diagnostic, trata-

BI care să fie achiziționate separat. Apoi

tarea corespunzătoare a strategiei de marke-

ment, evoluție și pe baza acestor informații

pentru farma și sănătate avem aplicațiile de

ting și promovare. Implementarea respectivă

se verifică dacă este respectat ghidul tera-

tip registru. Mai avem aplicații de Document

a durat 3 ani, iar apoi proiectul a fost ex-

peutic, dacă acesta dă rezultate sau tre-

Management, pe care le vom prezenta și la

tins în regiune, din Rusia până în Bulgaria.

buie modificat etc. Am mai implementat

Binary. Ar mai fi aplicația de analiză de date,

Bazându-ne pe experiența câștigată cu acel

un registru de detrese respiratorii. Prin-

pe care o vom oferi și separat. O aplicație

prilej și remarcând niște neajunsuri ale siste-

cipala cauză de mortalitate la nou născuți

de HR, gândită mai mult pentru manage-

mului care puteau fi înlăturate, ne-am decis

se datorează insuficiențelor respiratorii. La

mentul companiilor decât pentru departa-

să înființăm această firmă și să dezvoltăm

acest capitol România se află pe primul loc

mentele de HR din acestea. Un alt produs ar

o soluție mai performantă, pe o platformă

în Europa, depășind până și Albania. Dar

fi platforma PSG, o platformă de dezvoltare

nouă. Soluția a fost implementată în 2002 la

până la implementarea acestui registru, nu

de aplicații de tip client-server, care crește

Labormed și ulterior pas cu pas am crescut,

se știa acest lucru. Acum să nu vă imaginați

productivitatea programatorilor și care per-

ajungând lideri de piață, în acest domeniu,

că acest registru este implementat în toate

mite creșterea echipei cu programatori cu un

în industria farmaceutică. Acest fapt ne-a

țările. România a devenit a 5-a țară la nivel

nivel de instruire mai redus.

ajutat și ca recunoaștere în piață, pentru că

european care are un astfel de registru, fapt

Rep.: Ați dezvoltat această platformă

atunci când ai clienți ca Johnson & Johnson

care este foarte apreciat, așa că am primit

mai mult pentru necesități interne sau doriți

sau Sanofi, ai referințe foarte puternice.

solicitări din Serbia, Rusia și Bielorusia pen-

să o comercializați și separat?

Ulterior am început să replicăm succesul din

tru ca proiectul din România șă fie replicat

România și în alte țări, prima piață externă

și la ei.

fiind Polonia, unde suntem deja prezenți de 3 ani de zile. Rep.: Ați deschis un birou local în Polonia?

Alina Gagiu, Executive Director, Qbis

Qbis: Momentan toate produsele noastre sunt dezvoltate pe această platformă.

Rep.: Ce alte aplicații ați mai dezvoltat în domeniul sănătății?

Dezvoltându-le, am testat practic platforma. Considerăm că am ajuns în stadiul în care

Qbis: ETMS-ul este de fapt un CRM și îl

platforma ar putea fi comercializată ca un

dezvoltăm și în zona dispozitivelor mobile,

produs în sine la nivel global. În noiembrie

Qbis: Nu, avem doar un partener local

dar nu este o soluție dedicată exclusiv indus-

vom prezenta această platformă la un târg

care asigură partea de suport și din această

triei farmaceutice. El poate fi la fel de bine

internațional la Frankfurt.

primăvară avem un partener care se ocupă

utilizat și în bănci, asigurări, industrie. De

de partea de promovare, următoarele piețe

altfel avem deja un proiect și în industrie. Pe

Continuarea materialului o puteţi citi

principale după Polonia, pe care le vizăm,

de altă parte ceea ce diferențiază ETMS de

pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

9 A

D

V

E

R

T

O

R

I

A

L

Acces unificat wireless și wired de la HP Mobilitatea a transformat modul în care oamenii lucrează, dându-le posibilitatea de a fi activi de oriunde și în orice moment. Cu toate acestea, pe măsură ce angajații petrec mai puțin timp la birou, folosesc din ce în ce mai mult dispozitivele mobile pentru a rămâne conectați atât la viața profesională, cât și la aspecte ale vieții lor personale. Organizațiile resimt extinderea la scară largă a mobilității și realizează că rețelele de înaltă performanță de tip WLAN sunt esențiale pentru a susține extinderea rapidă a utilizării laptopurilor, tabletelor, telefoanelor inteligente și a altor dispozitive mobile. Rețelele campus trebuie să se adapteze la noile cerințe de mobilitate wireless impuse de noul stil de viață digital generat de consumerizarea tehnologiei. Un studiu recent, realizat în timpul conferințelor Gartner desfășurate în Statele Unite și în Europa, indică faptul că, până în 2014, 80% din forța de muncă globală poate deveni eligibilă pentru programe de tip BYOD (bring-your-own-device). Pentru a livra servicii de voce și video la o calitate pe măsura așteptărilor utilizatorilor, rețelele campus trebuie să evolueze semnificativ în termeni de lățime de bandă, utilizatori și servicii.

Redefinirea regulilor în domeniul conectivității HP schimbă regulile în rețelistică prin arhitectura HP FlexNetwork, componentă a portofoliului HP Converged Infrastructure. Această soluție permite rețelelor să devină deschise, scalabile, sigure, agile și consistente începând din centrul de date, de unde sunt generate aplicațiile, și până în campus și subsidiare, acolo unde sunt utilizatorii. HP FlexCampus, parte integrantă din arhitectura HP FlexNetwork, permite unificarea accesului pentru rețelele campus pentru o experiență de utilizare mai bună, un nivel mai ridicat de securitate și administrare simplificată. Laptopurile, tabletele, PC-urile de tip desktop, telefoanele bazate pe IP, serverele și alte terminale pot accesa rețeaua și serviciile asociate indiferent de modalitatea de conexiune – wireless sau wired. Astfel, rețeaua campus are o infrastructură sigură, flexibilă, agilă și unificată, care satisface cerințele actuale în materie de mobilitate și aplicații multimedia. „Magic quadrant for wired and wireless LAN infrastructure”, cel mai recent studiu realizat de Gartner, plasează HP în poziția de lider în domeniul conectivității de tip wireless și wired, datorită soluției de acces unificat livrate de companie.

www www.ittrends.ro w.ittrends.ro it

Pași în adoptarea accesului unificat Viziunea HP este aceea de a asigura un proces evolutiv, în trei etape, pentru unificarea accesului la rețea, care protejează investițiile existente și minimizează incidența discontinuităților. Pe parcursul primei etape, organizațiile unifică accesul wireless și wired, îmbunătățind astfel experiența utilizatorilor și diminuând cheltuielile operaționale și de capital. HP asigură controller-e integrate și dedicate, administrare centralizată, unificarea politicilor și a securității și suport complet pentru BYOD. Cea de-a doua fază presupune optimizarea rețelei campus pentru conectivitate de tip wireless. Soluția HP Virtual Application Networks oferă o abordare virtualizată asupra unei rețele abstractizate de echipamentul fizic și transformă rețeaua organizațională fizică și rigidă într-o rețea virtuală, programabilă și compatibilă cu aplicații. Switch-urile mobile-aware sunt un element cheie al soluției HP Virtual Application Networks, îmbunătățind per formanța și siguranța rețelei și optimizând livrarea serviciilor de rețea. În cele din urmă, în etapa a treia, conexiunea wireless devine principala formă de conexiune, conectivitatea wired fiind accesată numai atunci când este necesar. Platforma HP Intelligent Management Center (IMC) constituie baza soluției Virtual Application Network și asigură instrumentele necesare pentru proiectarea, construirea și administrarea rețelelor virtuale. Soluțiile de acces unificat de la HP prezintă un avantaj net în comparație cu soluțiile wired sau de tip WLAN, datorită accesului pentru vizitatori și cel de tip BYOD, ajustării consistente a politicilor și administrării centralizate. De asemenea, soluțiile HP garantează un consum eficient de energie, switch-urile HP, inclusiv Seriile HP 5400 și 3800, avînd Energy-Efficient Ethernet (EEE), precum și o mai bună imagine asupra performanțelor rețelei – specificația sFlow oferă o vizibilitate clară a gradului de utilizare și a căilor active, atât în cazul conexiunilor wired, cât și în cazul celor de tip wireless.

Nr. 10 - Octombrie 2012

10 L

O

R

E

D

A

N

A

’

S

V

O

I

C

E

5 lucruri pe care e bine să NU le faceţi în relaţia cu jurnaliştii

R

elaţia cu presa este o activitate importantă şi adesea cel mai căutat lucru într-o colaborare client-agenţie. Se doreşte ca omul de relaţii publice – sau agenţia – să aibă deja nişte relaţii cu jurnalişti relevanţi pentru

companie. Desigur, acestea se pot şi crea odată începută o

Violeta-Loredana Pascal

colaborare. Important, ca în orice altă relaţie, este modul în care te porţi cu jurnaliştii. Să nu uităm că în final avem în fapt relaţii care se stabilesc între oameni, indiferent că unii

ceva vă doriţi! Mai mult, nu este nimic mai deranjant pentru

lucrează în companii, alţii în presă, o parte în agenţii sau alţii

cineva care lucrează la un site să fie sunat şi întrebat dacă a

au bloguri.

primit un comunicat de o persoană care nici măcar nu a veri-

Există multe articole cu sfaturi pentru a avea relaţii bune cu

ficat siteul unde apăruse deja articolul. Un minim de cercetare

jurnaliştii. M-am gândit însă ca eu să vă ofer un material cu

înainte este necesar! În plus, nu uitaţi că la final de e-mail aveţi

cinci lucruri pe care este recomandat să nu le faceţi în relaţia

deja trecute datele de contact, astfel încât, dacă un jurnalist are

cu jurnaliştii; asta, desigur, dacă vă doriţi să aveţi o colaborare

nevoie de mai multe informaţii, ştie de unde să le ceară.

frumoasă.

scrie despre produsele ori serviciile oferite, să se prezinte

3

informaţiile despre noile versiuni sau opţiuni adăugate. Să se

că odată un client al meu era toată ziua în întâlniri şi eu am

vorbească despre noile produse lansate şi despre evenimen-

primit o astfel de solicitare – de răspuns la nişte întrebări în

tele organizate sau conceptele folosite. Adesea, comunicatele

decurs de câteva ore. Am sunat clientul, am trimis un SMS

sunt trimise prin curier alături de un cadou sau de produsul

precizându-i că îl rog să îmi dea un semn când poate vorbi şi

lansat oferit spre testare. Este foarte bună iniţiativa, mai ales

i-am spus de ce; m-a sunat din maşină, între întâlniri, mi-a

atunci când bugetul o permite – jurnalistul are oportunitatea

răspuns la întrebări şi eu am trimis mai departe răspunsurile,

de a vedea şi testa produsul despre care scrie –, însă ea nu

iar articolul a apărut la timp.

Nu întârziaţi cu răspunsurile/solicitările jurnaliştilor

1

Nu consideraţi că trimiterea unui cadou/produs spre testare înseamnă articol garantat

Jurnaliştii au şi ei termene-limită şi de aceea, deseori, când vă solicită răspunsul la întrebări suplimentare pentru un articol

Sigur, toate companiile îşi doresc să apară în media. Să se

vă oferă şi dumneavoastră un deadline. Respectaţi-l, pentru a avea o relaţie bună cu jurnalistul şi pe viitor. Mi-aduc aminte

garantează publicarea unei ştiri, lucru care se face în funcţie de

informaţii), jurnalistul trebuie să le sorteze, să vadă ce trebuie

4 5

şi cum merge inserat în ediţia publicaţiei. Să facă propuneri

amintite în titlu. Adaug însă un element care se leagă de cele

care să fie aprobate de redactori. În loc însă să stea să publice

de mai sus: Nu faceţi diferenţe când trimiteţi cadouri. Nu e

sau, după caz, să pregătească propuneri, el stă să răspundă la

tocmai indicat să apară pe Facebook poze cu noul tricou sau

telefoane, pentru că toţi care îi trimit (sau cei mai mulţi dintre

fotografia jurnalistului X care a primit ceva de Crăciun în timp

ei) găsesc că este oportun să şi sune. Ştiţi ce veţi rezolva astfel?

ce alţii nu au primit. Ori trimiteţi la toţi cei care vă publică sau

Veţi ţine respectiva persoană din treabă. Sigur, unii clienţi spun

care vă doriţi să vă publice, online sau print, ori mai bine nu

„insistă, că aşa publică” – cu alte cuvinte, ca să scape de tine,

trimiteţi. Repet şi că un cadou trimis nu înseamnă automat

om de PR. Dar nu e tocmai aşa, ba unii îşi permit, mai ales

publicare articol.

subiectele disponibile atunci şi de toate celelalte criterii luate în

Nu trimiteţi acelaşi comunicat de mai multe ori Dacă nu aţi primit mesaj de nelivrare, înseamnă că acel comu-

calcul de reprezentanţii presei.

nicat a ajuns cu bine doar că nu prezintă, pe moment, interes.

2

Nu stresaţi constant sunând după ce aţi trimis un articol Aveţi o veste. Culmea este însă că şi alte companii îndrăznesc să aibă informaţii şi să le trimită chiar în aceeaşi zi în care trimiteţi şi voi. Şi-s multe companiile, aşa că şi comunicatele pot fi multe. Imaginaţi-vă că un jurnalist primeşte pe zi, să zicem, 50 de comunicate (noi la PRwave primim cel puţin atâtea pe zi). Când nu vorbim de online (unde pot intra mai multe

pentru că nu sunt articole plătite, să nu publice deloc. Şi nu aşa www.ittrends.ro

Nu trimiteţi în zile diferite acelaşi comunicat doar-doar jurnalistul îl va publica!

Nu uitaţi că relaţiile se stabilesc şi se întreţin Încercaţi să păstraţi o relaţie cu acel jurnalist. Sigur, nu se poate să deveniţi cel mai bun prieten al tuturor, şi nu despre aşa ceva este vorba, însă încercaţi să creaţi relaţii. Şi-ar mai fi multe nu-uri, dar le-am terminat pe cele cinci

loredana@prwave.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

11 I

N

T

E

R

V

I

U

Mentor pentru viitor de Romulus Maier

„Trends of Tomorrow” este o campanie educațională organizată de Samsung pentru elevii din liceele din România. Ediția de anul acesta a început în luna mai

Activând într-o companie de top a industriei

și s-a desfășurat în 3 etape: În luna mai, în

IT, mi-a făcut plăcere să constat faptul că ti-

câteva licee din cele mai mari 5 orașe (Brașov,

nerii care astăzi se pregătesc pentru a intra

Iași, Cluj, Timișoara, București) au fost

în activitatea profesională, au o înţelegere

susținute seminarii de orientare în carieră

extrem de matură a provocărilor acestei in-

pentru elevii din clasele 11-12, împreună

dustrii şi consideră o profesie în domeniu ca

cu un psiholog și un reprezentant Samsung.

fiind o şansă pentru viitorul lor.

În aceeași perioadă, pe pagina de Facebook Trends of Tomorrow a fost disponibil un

Rep.: Ce proiecte au depus echipele din cadrul secțiunii Inginerie & IT?

Victor Maghiari, Technology General Business Leader, Oracle România Rep.: Care este clasamentul final? Cine sunt câștigătorii? V.M.: Departajarea a fost plăcut de complicată (!) prin faptul că toate proiectele au avut un nivel ridicat al mesajului şi a modului de abordare. Am ales o echipă finalistă

scurt test care împărțea utilizatorii în 3 tipuri:

V.M.: Proiectele depuse au fost variate,

pentru că acest concurs trebuia să aibă una,

tipul sociabil, artistul sau geniul tehnic.

de la idei inedite în abordarea problemati-

dar oricare din proiectele aflate în faza de

În cea de-a doua etapă, tinerii care au com-

cii de tip „mobile”, la inteligenţa artificială

mentorat putea să intre în ultima etapă. Cla-

pletat aplicația puteau forma echipe de câte

sau chiar direcţii diferite de abordare a pro-

samentul final s-a datorat entuziasmului,

3 persoane. Fiecare din cele 3 persoane din

fesiei în industria de IT. Un lucru foarte in-

încrederii şi determinării cu care fiecare din-

echipă trebuia să își dorească o carieră în

teresant este şi acela că majoritatea proiec-

tre echipe şi-a susţinut proiectul. Lista echi-

același domeniu, astfel încât să poată lu-

telor au o abordare antreprenorială, echipele

pelor finaliste este disponibilă pe pagina de

cra ulterior împreună la un plan de carieră.

propunându-şi încă de la început, o stabili-

Facebook „Trends of Tomorrow”, urmând ca

Cele 6 domenii profesionale propuse în

tate prin forţe proprii. Cred că acest lucru

prezentarea proiectelor şi festivitatea de pre-

cadrul proiectului au fost: Arta & Cultură,

este de interes în condiţiile în care motoarele

miere să se întâmple în luna noiembrie.

Comunicare & Mass-media, Marketing &

principale ale oricărei economii sunt compa-

Retail, Medicina, Juridic, Inginerie & IT.

niile medii, dinamice, agile, capabile să ia

Ulterior au fost selectate câte 5 echipe pentru

decizii rapide în faţa provocărilor economice.

V.M.: Pe măsură ce acest proiect s-a de-

fiecare domeniu, care au trecut mai departe

Rep.: În ce a constat activitatea de

rulat au rezultat o serie de experienţe care

în perioada de mentorat & dezvoltare pro-

mentorat pe care ați desfășurat-o?

Rep.: Ce credeți că s-ar putea îmbunătăți la edițiile viitoare?

se pot constitui în direcţii de îmbunătăţire.

iecte, pe durata lunii septembrie. Sesiunile

V.M.: Obiectivul pe care l-am avut în

Unele direcţii: lucrul în echipă, concizie şi

de mentorat s-au ținut fie pe Skype, fie în

această activitate a fost acela de a ghida

concreteţe în expunerea subiectelor ar putea

cadrul unor grupuri închise pe Facebook. În

energiile, imaginaţia şi abordările cu care

fi îmbunătăţite în câteva sesiuni de mento-

luna noiembrie va avea loc susținerea pro-

echipele au căutat soluţii pentru temele pro-

ring şi mai degrabă, ar putea face obiectul

iectelor și premierea.

puse, astfel încât la final să ajungă cât mai

educaţiei şcolare. Tinerii noştri au idei ab-

Am avut ocazia să îi luăm un scurt inter-

concludent la scopul pe care şi l-au propus.

solut remarcabile pe care nu reuşesc întot-

viu lui Victor Maghiari, Technology General

Mi-ar plăcea să pot urmări nu numai echipa

deauna să le susţină sau să le contureze

Business Leader, Oracle România, care a fost

care va câştiga, dar şi celelalte echipe, pe

potrivit în vederea găsirii formulei de lucru

mentorul secțiunii Inginerie & IT.

parcursul lor profesional către scopul pe care

potrivite sau a sponsorilor necesari ducerii

şi l-au propus.

la final a acestor idei. Ar putea ajuta la în-

Rep.: Cu siguranță aveți o agendă încărcată. Ce v-a determinat să vă implicați

Rep.: Ați întâmpinat probleme datorate

ceputul proiectului definirea unor modele

în calitate de mentor în cadrul proiectului

comunicării exclusiv prin mijloace electro-

de lucru comun, a unor practici uzuale care

Trends of Tomorrow?

nice (Skype, Facebook)? Au fost momente

să înscrie proiectele pe direcţia succesului.

în care v-ați fi dorit și o interacțiune față-

Prezentarea şi înţelegerea corectă nu numai

în-față?

a criteriilor de departajare, dar şi a metodelor

V.M.:

Proiectul

propus

de

Samsung

România a fost încă de la început atractiv atât prin scop, cât şi prin audienţă. Testarea

V.M.: Prin natura activităţii mele sunt mai

de construcţie corectă a proiectului, trebuie

modelelor şi a oportunităţilor de carieră

degrabă înclinat către o interacţiune faţă în

să fie o prioritate pentru organizatori şi ti-

pe care societatea le pune la dispoziţia

faţă. Modalitatea de comunicare prin mijloa-

nerii participanţi.

studenţilor şi elevilor în ziua de astăzi poate

ce electronice a fost uneori problematică,

să ofere rezultate revelatoare privind gradul

mai ales în coordonarea discuţiilor, însă nu a

de atractivitate a ofertelor profesionale.

constituit o piedică în scopul propus. www.ittrends.ro

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

12 I

N

T

E

R

V

I

U

ZyWay, o cale mai ușoară pentru formularistică de Romulus Maier

hinslices este o companie tânără, din Iași activă în zona de mobile cloud. Vlad Bodi, unul dintre membri fondatori, ne-a vorbit despre produsul ZyWay, găzduit pe platforma Microsoft Azure, și despre strategia companiei.

T

Rep.: Vă rog să prezentați o scurtă istorie a companiei Thinslices. De când sunteți pe piață? Cum ați evoluat? Unde sunteți acum? Ce avantaje competitive aveți? Vlad Bodi: Thinslices a fost fondată de Ilie Ghiciuc și Vlad Bodi în septembrie 2010. În ianuarie 2011 eram o echipă de 5 persoane, iar în momentul de față suntem 15 persoane. Am plecat cu proiecte simple, site-uri și alte mini proiecte pe care le contractam din rețeaua de contacte personale. În 2011 am decis să investim în produse proprii și să ne axăm ca expertiză în zona

Thhinnslic ssllic ices ceess teaam

de mobile cloud. Avem o echipă mixtă de dezvoltatori tineri

Rep.: Toată lumea folosește formulare... și

cu specializări în tehnologii iOS, Android,

nu este chiar comod să concepi un formular.

.NET și PHP. În 2012 am extins și echipa de

Totuși cum ați ajuns la ZyWay? Ce avantaje

V.B.: Platforma ZyWay este momentan

management cu un nou Managing Director

prezintă față de alte produse similare? Ce

disponibilă pe web dacă discutăm de toate

al Thinslices, Emanuel Martonca și un nou

funcționalități BPM, ERP și BI oferă?

funcționalitățile și dacă vorbim de funcțio-

Product Manager pentru ZyWay.

lar? Cum pot fi definite și modelate procesele de business specifice afacerii proprii?

V.B.: Principalele avantaje ale platformei

nalitățile de data entry ne referim și la plat-

Ca avantaj competitiv ne dezvoltăm un

ZyWay sunt ușurința în folosire, flexibili-

formele mobile: Android, iOS și Windows

mod de lucru bazat pe experiența noastră

tatea și disponibilitatea pe multiple plat-

8. Utilizarea platformei web va fi necesară

de start-up în care produsele trebuie

forme, în special platformele mobile. Nu

pentru crearea formularelor și aplicarea tu-

lansate rapid, dar eficient. Încercăm să

în ultimul rând, avem creat un API care

turor setărilor în funcție de nevoile utiliza-

abordăm o gândire pragmatică în fiecare

permite foarte multe integrări pentru cei cu

torilor.

proiect și să ne convingem și clienții că

nevoi mai specifice.

Rep.: Ce fel de clienți aveți deja? Care ar

dezvoltarea de produse complexe în prima

În momentul de față lucrăm intens la

fi profilul clientului tipic de ZyWay? Câți

fază nu e profitabilă pentru ei. Încercăm să

partea de Analytics pentru ZyWay încât

clienți aveți deja? Câți sunt din țară și câți

dezvoltăm în echipa de dezvoltare abilități

utilizatorii să aibă acces la un minim de

din afară?

de business pe lângă cele de programare,

Business Intelligence. Restul funcționalită-

V.B.: Momentan avem un număr mic de

skill-uri de prezentare, înțelegere a proce-

ților sunt în stadiul de plan. Produsul nos-

utilizatori pe planul gratuit și nu am putea

selor de business, pentru a putea să livrăm

tru principal va fi o vreme ZyWay Forms.

spune că se încadrează în vreun profil tipic.

orice proiect nu din punct de vedere tehno-

După testarea adopției Forms, vom începe

De asemenea, soluția fiind universală, sun-

logic, ci al business-ului clientului și a va-

implementarea de produse integrate în

tem siguri că vom avea extreme de multe

lorii pe care acesta o va capta în timp. Ne

zona de ERP, BPM și BI.

profile de utilizatori, cu doar câteva carac-

place să lucrăm cu start-up-uri și de multe

Rep.: Pe ce platforme este disponibil

ori în această zonă nu avem o competiție

ZyWay? Câte formulare predefinite oferă?

directă.

Cât este de ușor să concepi un nou formuwww.ittrends.ro

teristici comune. Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

13 I

N

T

E

R

V

I

U

D-Link, planuri noi! de Romulus Maier

n 2 octombrie la World Trade Center / Hotel Pullman București, a avut loc conferinţa de presă D-Link, Connect to more - noi perspective în rețelistică. Cu această ocazie a fost prezentat dl. Ognian Dantchev, noul Country Manager D-Link România și Bulgaria. Dl. Dantchev are o experiență de peste 17 ani în industria IT, timp în care a colaborat cu companii de renume internațional precum Intel, Hewlett-Packard sau Microsoft. Vreme de 15 ani a activat în domeniul hardware, iar în ultimul an a contribuit semnificativ la dezvoltarea operațiunilor companiei D-Link pe piața din Bulgaria.

Î

Ognian Dantchev, Country Manager D-Link România și Bulgaria

Cu acest prilej Ognian Dantchev a prezentat

zona firmelor de telecomunicații și a furnizo-

am lucrat până acum. Vizăm parteneri activi

și noua strategie D-Link pentru Cloud, re-

rilor mari de servicii de internet.

în sectorul telecom și parteneri activi în zona

spectiv Cloud-ul personal pentru manage-

Rep.: România și Bulgaria sunt țări cu o

mentul independent al rețelei, de pe telefonul

putere de cumpărare scăzută și din această

mobil. Viziunea D-Link pentru Cloud constă

cauză furnizorii de soluții de telecomunicații

Rep.: Sunteți deja într-o fază avansată a

în furnizarea de servicii integrate, alături

oferă routere și switchuri ieftine. Cum veți

negocierilor? Când veți anunța noile partene-

de toate dispozitivele conectate la Internet,

depăși acest obstacol?

riate?

supravegherii video via IP. Acestea sunt, de regulă, companii foarte specializate.

oricând și din orice locație. pentru utilizatorii

O.D.: În mod tradițional nu avem o bună

O.D.: Mai întâi vom recruta câțiva oameni

casnici (personal Cloud), companii (business

penetrare în această zonă în țările din Europa

noi în echipa D-Link din România, pe vânzări

Cloud) și service provider (Personal/Busi-

de Est. Dar eu cred produsele D-Link sunt

și suport tehnic. Aceștia, cunoscând mai bine

ness/Infotainment Cloud).

foarte bune, dispun de o serie de caracteristici

piața locală, vor trebui să găsească și să poarte

Routerele D-Link Cloud, Camerele pentru

foarte performante, oferă valoare, și în timp

negocierile cu viitori parteneri.

Cloud și dispozitivele de Storage pentru Cloud

acest lucru va fi apreciat și în Europa de Est.

Rep.: Furnizorii mari de infrastructură au

sunt deja disponibile și în România, inclusiv

Eu cred că succesul nostru nu va rămâne limi-

început să ofere și produse de tipul centru de

routerul Gigabit dualband 802.11ac DIR-

tat la Europa de Vest și că vom avea succes și

date într-o cutie. Acum oferiți soluții de net-

865L, cu tehnologie Wi-Fi 802.11ac ce per-

aici.

working și de storage. D-Link are în plan even-

mite rate de transfer de până la 1.750 Mbps.

Rep.: Piața s-a contractat în ultimii ani.

Elementul central în ceea ce privește ma-

S-a simțit acest efect și la D-Link? În ultimul

nagementul cloud-ului personal și al echi-

an ați avut o creștere sau o scădere a cifrei de

pamentelor din gama D-Link pentru Cloud

afaceri înregistrate în România?

tuale parteneriate cu producători de servere, de ex., pentru a oferi astfel de soluții integrate? O.D.: Nu, din acest punct de vedere ne vom baza exclusiv pe integratorii locali de sisteme,

este portalul mydlink™. Aplicațiile mydlink™

O.D.: Din acest punct de vedere nu am în-

care să integreze produsele noastre în soluțiile

pentru iPhone, iPad și dispozitivele cu

registrat o modificare semnificativă a cifrei de

pe care aceștia le oferă. Nu ne-am planificat să

Android completează portofoliul de produse;

afaceri. Am încercat să ne adaptăm prin lan-

adresăm piața în acest mod.

servicii adiționale corespunzătoare sunt deja

sarea pe piață a unor noi produse, cu caracte-

Rep.: Oferiți soluții de Personal Cloud prin

în lucru.

ristici speciale. Am lansat routere și switch-uri

intermediul cărora clienții își pot accesa datele

La finalul conferinței de presă dl. Ognian

noi pentru retail. Avem produse care au prețuri

stocate acasă de oriunde. Cât de siguri pot fi

Dantchev a avut amabilitatea să ne răspundă

apropiate de cele mai ieftine produse de pe

utilizatorii că datele lor nu vor ajunge și pe

la câteva întrebări.

piață, dar care sunt mai fiabile și mai stabile.

mâini nedorite? Ce soluții de securitate oferiți?

Rep.: Vă doriți o penetrare mai bună a pieței, atât pentru IMM-uri cât și pentru utilizatorii casnici. Cum vă propuneți să faceți acest lucru?

Rep.: Cum credeți că va evolua piața în anul care urmează și ce planuri aveți?

O.D.: Da oferim soluții pentru cloud privat, atât pentru uz personal, cât și pentru IMM-

O.D.: Sper să înregistrăm o creștere a cifrei

uri. Din punct de vedere al securității fizice,

de afaceri cu 10-15%, în mod special datorită

datele sunt stocate la utilizatori acasă, sau

O.D.: Fostul Country Manager a făcut o

faptului că ne vom întări prezența în sec-

la sediul IMM-urilor. Deci utilizatorii știu în

treabă foarte bună, în special în zona retail-

torul telecom și ISP. Planul nostru este să ne

permanență unde se află datele lor. Noi oferim

ului. Eu mă voi concentra în mod special pe

menținem cota de piață în retail și IMM-uri și

soluții de accesare și de stocare a datelor. Pe

telecom și infrastructură, pe conexiunile pe

să ne creștem cota de piață în sectoarele an-

partea de acces avem funcționalități de tip VPN

cablu pentru locuințe, pe ofertanții de soluții

terior menționate și prin stabilirea unor noi

și lucrăm cu furnizori de top de soluții de secu-

triple play. Pentru toate tehnologiile oferite de

parteneriate. Vom lucra în continuare prin cei

ritate. Portalul nostru de acces este găzduit pe

companiile de telecomunicații noi avem soluții

4 distribuitori, Asesoft Distribution, ElkoTech

Amazon, din acest punct de vedere ne bazăm

foarte bune. Așa cum avem o bună penetrare

România, Lasting System şi SCOP Compu-

pe securitatea oferită de AWS. Pe partea de

în zona IMM-urilor și a utilizatorilor casnici,

ters, dar vom încerca să atragem ca parteneri

supraveghere video investim de asemenea

sperăm să obținem o penetrare mai bună și în

și câțiva integratori de sistem mari cu care nu

foarte mult în soluțiile noastre.

www.ittrends.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

14 O

P

I

N

I

I

Happy Hour în reţelele sociale de business

C

am cu un an în urmă făceam o analiză a modului în care companiile acceptă sau nu angrenarea angajaţilor în bioritmul comunităţilor online. Concluziile nu erau prea încurajatoare, marile reticenţe fiind legate de pierderea

Radu Crahmaliuc

timpului şi implicaţile implicării sociale în eficienţa individuală. Impactul tehnologiilor mobile şi a serviciilor cloud au condus rapid către o schimbare de macaz în zona de business,

business. Desigur că totul depinde de seriozitatea cu care sunt

unde asistăm la evoluţii spectaculoase în concepele de bază

privite aceste activităţi. Cunosc cazuri de firme importante care

ale comunicării şi colaborării. Desigur, că încă mai există şefi

şi-au creat grupuri pe LinkedIn, dar nivelul de participare al

scorţoşi care privesc cu ură angajaţii ce se fofilează prin reţelele

membrilor e foarte redus, culminând cu situaţia hilară în care

sociale, cum încă mai există politici care restricţionează acce-

într-un grup „de firmă” cu peste 500 – 600 de înregistraţi

sul la You Tube, deşi majoritatea tutorialelor de educare sau de

nu exista nicio postare, deşi majoritatea liderilor de opinie

prezentare a unor noi produse sunt postate acolo..., după cum

se lăudau cu rezultatele activităţii profsionale pe Facebook...

încă mai există executivi care mizează pe anemice pagini de

Eficienţa unei reţele sociale de tip entrerprise depinde de toţi

Intranet de tip „gazetă de perete”, în locul unei implicări active

participanţii, şi de manageri, şi de liderii de opinie, dar şi de

şi interactive a angajaţilor.

simplii executanţi care nu se rezumă la rolul de „băgători de

Din fericire, există şi vizionari, care au realizat principalele

seamă” sau de critici anonimi, ci se angrenează într-o parti-

avantaje ale reţelelor sociale profesionale. Sunt manageri cu

cipare interactivă la activităţile comunităţii online. Şi aceste

mintea deschisă, pe care nu îi interesează prin ce metode sau

activităţi pot să acopere toată încrengătura de relaţii sociale şi

cît timp a petrecut angajatul pentru a face „o treabă”, ci care

profesionale dintr-o companie, de la serviciile administrative,

e rezultatul şi cum contribuie acesta la bunul mers al afaceri-

financiare şi logistice, la compartimentele tehnice de proiectare,

lor. În fond, totul se rezumă la comunicare şi colaborare, care

cercetare şi execuţie, până la echipele de marketing, vânzare

împreună definesc socializarea de business. O ştiţi... Se aplică

şi consultanţă. Practic, socializarea nu are limite. Peste 45%

de mult... Pentru majorităţi se asociază cu o bere bună la happy

dintre cei 1400 de directori financiari chestionaţi de studiul

hour, pentru manageri cu un pahar de şampanie la un business

Robert Half Management Resources admit că preferă mai mult

networking, iar pentru elite o ploscuţă de whisky la o partidă

reţelele de socializare profesionale decât interacţiunea de tip

de yahting, tenis sau golf.

„in-person networking”, iar 60% dintre aceştia văd creşterea

Sunt fericit să constat că sunt tot mai populare reţelele so-

businessului ca principală ţintă a activităţilor de socializare.

ciale profesionale care dincolo de funcţiile de socializare sunt

Desigur că fenomenul reţelelor sociale enterprise este de-abia

folosite ca instrument de business. Printr-un simplu e-mail eşti

la început. Computerworld estimează că doar 10-12% dintre

invitat să te înregistrezi la grupul social al companiei unde ai

companiile Fortune 500 au o reţea internă care să ofere toate

posibilitatea să creezi, să participi sau să monitorizezi o activi-

funcţionalităţile de interacţine specifice reţelelor sociale. Cei

tate, să soliciţi o opinie sau o decizie, să organizezi un Chat, să

interesaţi au la dispoziţie o mare varietate de softuri şi soluţii

adaugi instrumente deştepte de colaborare, să interacţionezi cu

enterprise pentru socializarea de business. Ca funcţionalitate,

toţi colegii şi să te angrenezi în acţiuni care pot părea o joacă,

infrastructură şi interfaţă, aceste soluţii specializate nu diferă

dar care au un rol motivaţional esenţial în buna colaborare de

foarte mult de un CRM online, putând foarte bine să fie recunoscute ca instrumente de ERM (Employee Relationship

5 Avantaje cheie ale reţelelor sociale de business

Management).

1. Contribuie la crearea culturii de comunitate online la nivel de companie 2. Asigură o rată de implicare ridicată la nivelul angajaţilor 3. Uşor adaptabilă la orice compartiment, grup de lucru sau proces de business 4. Oferă informaţii corecte provenite din toate sursele 5. Necesită eforturi minime de întreţinere a infrastructurii de comunicare şi colaborare.

tradiţionale de comunicare şi colaborare în business să fie mi-

Ce va urma? Mulţi mizează pe tendinţa ca toate metodele

www.ittrends.ro

grate online. În mod sigur, se va merge şi către o extindere a ariei de inter-relaţionare de la reţea socială internă, la cel de angrenare a partenerilor şi clienţilor, cu alte cuvinte cât de curând vom putea vorbi despre TRM (Total Relationship Management)... rcrahmaliuc@yahoo.com

Nr. 10 - Octombrie 2012

15 I

N

T

E

R

V

I

U

AMD lider la performanțele grafice de Romulus Maier şi Bogdan Marchidanu

C

u ocazia lansării noii generații AMD APU în România, am avut prilejul să stăm de vorbă cu Darren Grasby, Corporate Vice President & General Manager AMD EMEA, care ne-a dezvăluit câteva dintre planurile de viitor ale companiei.

Rep.: Vă rugăm să ne dați câteva informații despre evenimentul pe care l-ați organizat astăzi. AMD: Astăzi am lansat a 2-a generație de

Practic acum se pot vedea roadele faptului că am achiziționat ATI. Rep.: Este Intel Haswell o amenințare pentru AMD?

APU-uri (Accelerated Processing Unit). Dacă

AMD: Depinde din ce punct de vedere

vă uitați la performanța pe care o oferim cu

privești problema. Este o amenințare? Nu,

această a doua generație, este o îmbunătățire

Intel este un competitor și fiecare competitor

semnificativă, de 30-40% pe partea de grafică

are câte o slăbiciune. Noi trebuie să ne uităm

și o îmbunătățire semnificativă, de 25% în ceea ce înseamnă frecvența. (Detalii: http://

unde este poziționată tehnologia noastră și

cred doar că PC-ul se va schimba. Cred că vom

unde poate oferi cele mai bune soluții. Prin

vedea tot mai multe echipamente hibride, de

www.agora.ro/stire/noi-procesoare-amd-seria-a).

ceea ce am lansat astăzi este clar că oferim

genul tablete care pot fi puse într-un docking

Rep.: În 23 octombrie veți lansa CPU-ul FX

cea mai bună tehnologie și cel mai bun raport

station. Cred că Windows 8 va fi un punct de

calitate/preț pentru consumatori. Cu siguranță

referință în istoria PC-urilor.

Vishera?

Darren Grasby, Corporate Vice President & General Manager AMD EMEA

AMD: Da, vom lansa noua serie de pro-

că și Intel dezvoltă tehnologii performante,

Rep.: În ultimul an o serie întreagă de direc-

cesoare FX. (AMD FX Vishera va avea până

dar în același timp consumatorii trebuie să

tori executivi AMD au părăsit compania, iar

la 8 nuclee x86 Piledriver (a doua generație

poată să aleagă.

prețul acțiunilor AMD a scăzut cu 50%. Cum

Bulldozer), controller de memorie DDR3

Rep.: Unele voci afirmă că Intel Haswell

dual-channel, 8 MB L3 cache, tehnologie de

va forța AMD să rămână în zona produselor

AMD: Nu pot face comentarii despre pre-

creștere dinamică a performanțelor Turbo

low-end, ieftine, pe care Intel nu și le dorește.

țul acțiunilor sau despre directorii care au

Core 3.0). Nu vă putem da încă detalii legate

AMD: Nu, nu cred că se va întâmpla așa.

părăsit compania. Dar pot vorbi despre viitor.

de preț, deoarece informațiile sunt încă sub

Dacă vă uitați la piața de desktop-uri de

Tehnologiile pe care le avem ne permit să ne

embargou. Ne așteptăm ca acesta să repre-

astăzi, acolo unde se realizează volume im-

adresăm mai multor verticale. Cred că viitorul

zinte un real succes.

portante de vânzări, noi credem că piața se

arată foarte bine. Piața se schimbă, tehnolo-

Rep.: Ne puteți da ceva detalii despre pla-

va orienta spre zona low-power (consum de

giile se schimbă, este normal să fie schimbări

nurile pentru anii următori? Se vorbește

putere redus). Dacă vă uitați la performanțele

și la nivelul managementului. Cred că la nivel

despre diferite nume de cod, cum ar fi Sea

pe zona de grafică, suntem lideri fără discuție.

macroeconomic sunt provocări la nivelul în-

Islands pentru 2013, Volcanic Islands în

Prin performanțele grafice pe care le oferă

tregii planete. Dar cred că atâta timp cât ne

2014, Pirates Islands în 2015...

APU-urile noastre cred că suntem cel mai bine

îndreptăm spre zona low-power viitorul arată

poziționați.

foarte bine pentru noi.

AMD: Nu vă pot spune prea multe despre

vedeți starea actuală și viitorul companiei?

ce se va întâmpla din 2014 încolo. Dar, după

Rep.: Intrăm într-o eră post-PC?

cum vedeți, azi am lansat a 2-a generație

AMD: În urmă cu câțiva ani dacă ai fi afir-

de APU-uri. Vom continua să investim și să

mat că netbook-urile vor muri ai fi fost privit

AMD: Cred că tendințele din piață se

inovăm în jurul tehnologiei APU. Reacțiile

cel puțin ciudat. Astăzi acest lucru aproape

schimbă foarte rapid. Schimbările din ultimile

din piață legate de ceea ce este și oferă APU

că s-a întâmplat. Dacă priviți la schimbările

12 luni au fost cele mai dinamice din întreaga

sunt foarte pozitive. Cu siguranță aceasta va

care se produc acum este clar că tabletele sunt

istorie a PC-urilor. Cred că acum există o

fi strategia de viitor. Va urma a 3-a generație

pe val, este clar că primează echipamentele

oarecare confuzie în piață. Multe publicații

de APU, chiar dacă nu vă pot da date mai con-

de dimensiuni reduse, este clar că este mo-

vorbesc despre mobilitate ca despre ceva ce

crete despre o dată sau un moment anume.

mentul mobilității. Este aceasta o eră post-

va înlocui PC-urile. Eu cred că o parte din

În ceea ce privește CPU-urile discuțiile care se

PC? Noi credem că nu. Este o schimbare, fără

aceste schimbări sunt dictate de schimbările

poartă sunt legate de modul în care va arăta

îndoială, dar urmează să fie lansat Windows

la nivel macroeconomic. Dar nu există nici o

piața peste 2 ani. Piața evoluează extrem de

8. Cred că vor crește foarte mult interfețele

îndoială că există și o tranziție în industrie

rapid. Dacă vorbim despre grafică, în acest

bazate pe gesturi și că va fi o convergență

spre mobilitate.

moment AMD produce cele mai rapide plăci

între comercial și consumer (echipamente mai

grafice de pe planetă. Evident vom investi și

mici, mai ușoare, cu baterii care durează mai

Continuarea materialului o puteţi citi

vom inova în continuare și în această direcție.

mult). Nu cred că intrăm într-o eră post-PC,

pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

Rep.: Cum vedeți viitorul apropiat, previzibil?

Nr. 10 - Octombrie 2012

16 O

P

I

N

I

I

Linux Install Fest 2012 de Răzvan Sandu <razvan.sandu@zando.ro>

C

a în fiecare an, tinerii studenți ai Facultății de Automatică și Calculatoare din Politehnica București au fost ajutați să instaleze GNU/Linux de către voluntarii Asociației ROSEdu.

Foto: Nicu Buculei

În octombrie, nu ne bucurăm doar de

Software-ului Liber la noi în țară. Mai precis,

culatoare cu ecrane mari, vizibile, prezentau

belșugul recoltei adunate în hambare. Pentru

utilizarea în universități, școli și alte instituții

doritorilor, spre testare, mai multe distribuții

cei tineri, toamna înseamnă și întoarcerea în

de educație, nucleul ROSEdu aflându-se la

GNU/Linux, dintre care aceștia puteau alege.

școli și facultăți, revederea colegilor, poate

Facultatea de Automatică și Calculatoare

Mi-au atras atenția Debian, Ubuntu, open-

o altă gazdă, noi prietenii... Anul acesta, în

de la Politehnica București. În același efort

SUSE, Linux Mint, Fedora, Trisquel, precum

zilele când toți aleargă după manuale și re-

sunt implicate și alte ONG-uri românești,

și câteva distribuții românești, promovate

chizite, cunosc profesorii, studiază orarele

dintre care menționez Asociația PROLinux

neobosit de voluntarii Ceata: RogentOS, Kiwi

și trec prin furcile caudine ale birocrației

http://www.prolinux.ro, Fundația

Ceata

Linux, Stella GNU/Linux și TFM GNU/Linux.

cazării în veșnic neamenajatele cămine, am

http://www.ceata.org și Asociația pentru

Deși nu toate aceste sisteme de operare sunt

avut plăcerea să fiu invitat în Politehnica

Tehnologie

Internet (APTI) http://

la fel de potrivite pentru instalarea pe un

București, la o sărbătoare a celor ce învață

www.apti.ro. Trebuie spus că PROLinux este

laptop și pentru folosirea de zi cu zi – din

să stăpânească informația. Linux Install

centrată pe marii furnizori de Internet din

motive de comoditate la utilizare – studenții

Fest 2012 a fost a șasea ediție a unui eve-

România, Ceata dorește să facă cunoscută

au avut curiozitatea să încerce și să instaleze

niment anual deja tradițional: momentul

la noi ideologia Software-ului Liber, în sen-

distribuții diverse.

când voluntarii Asociației ROSEdu – studenți

sul „pur”, recomandat de Richard Stallman,

În final, cei mai mulți au ales să-și doteze

mai mari sau cadre didactice ai Facultății de

iar APTI oferă mereu publicului român

calculatoarele personale fie cu popularul și

Automatică și Calculatoare – își ajută colegii

informații pertinente despre aspectele juri-

comodul Ubuntu, fie cu Debian, distribuția pe

abia înscriși în anul I să-și pregătească com-

dice ale funcționării Internetului, despre păs-

care o vor „diseca” în laboratoarele facultății,

puterele pentru laboratoarele și seminarele

trarea anonimatului online și despre mult-

pe parcursul primului an de studiu.

ce vor urma.

dorita neutralitate a rețelei (Net Neutrality).

Întâlnirea s-a încheiat într-un amfiteatru

Ideea că programele trebuie să poată fi

Toate aceste organizații au în comun dorința

alăturat, unde două echipe tehnice, formate

studiate fără restricții, „demontate” piesă

de a educa societatea românească privitor la

din profesioniști, s-au întrecut în a prezenta

cu piesă pentru a li se cunoaște alcătuirea

beneficiile folosirii Standardelor Deschise,

publicului caracteristicile platformelor de

și funcționarea și chiar modificate, pentru

a eficientizării sistemelor informatice gu-

telefonie mobilă rivale, Android și iOS. Con-

a fi îmbunătățite, constituie însăși esența

vernamentale prin folosirea Software-ului

cursul interactiv și antrenant, numit Rival

Software-ului Liber. Curiozitatea firească a

Liber și a reutilizării datelor publice prin

Ideas, s-a încheiat echilibrat, Android fiind

oamenilor – mai ales cea a tinerilor care au

„deschiderea” lor (conceptul Open Data).

apreciat covârșitor pentru caracteristicile sale

calculatorul și informația digitală ca obiecte

Idei generoase și aducătoare de progres,

tehnice, iar iOS pentru cele artistice și de

principale de studiu – nu trebuie să se

care, până acum, și-au făcut prea puțin loc în

design al interfeței grafice.

izbească de secretele impuse de patente sau

administrația publică românească...

și

Evenimentul, deosebit de plăcut, mi-a

de interesele comerciale ale diverselor firme

Alături de reprezentanții tuturor asocia-

lăsat fireasca întrebare: de ce nu se întâmplă

din domeniu. Scris cu acest ideal generos

țiilor menționate, am participat sâmbătă,

asemenea întâlniri de popularizare, entuzi-

în minte, Software-ul Liber devine mediul

6 octombrie, la Linux Install Fest 2012,

aste și interactive, care să promoveze Soft-

ideal de învățare, nu numai pentru studenții

întâlnirea unde studenții anului I au instalat

ware-ul Liber și adevărata deschidere și în

automatiști, ci pentru orice persoană care

GNU/Linux pe laptopurile și calculatoarele

alte instituții de educație? Mă gândeam la

dorește acces neîngrădit – și, de cele mai

proprii.

colegii din alte facultăți tehnice bucureștene

multe ori, și gratuit – la cantități enorme de

Într-o atmosferă de entuziasm molipsi-

(în special cele cu profil ne-electric), la

cunoștințe umane variate, bine sistematizate

tor, tinerii instructori ROSEdu și-au așteptat

studenții agronomi, mediciniști, juriști... Ca

și prezentate.

colegii mai mici în holul EC al Facultății de

să nu mai vorbesc despre economiști sau cei

Romanian Open Source Education –

Automatică. Aici au fost instalate șiruri lungi

de la Administrație – unii, viitori manageri –

Asociația ROSEdu http://www.rosedu.org

de mese și o infrastructură de rețea fixă

la facultăți la care documentația programelor

– este una dintre organizațiile non-guver-

(switch-uri și cabluri volante de rețea și de ali-

proprietare, închise, se studiază, încă, ca o

namentale românești, formal constituite ca

mentare). După înregistrarea participanților,

persoane juridice, care promovează folosirea

pe una dintre laturile sălii, un număr de cal-

dogmă nediscutabilă, literă de lege... Dar, poate, cine știe...?

www.ittrends.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

17 e

H

E

A

L

T

H

Aplicații Google pentru o companie mai eficientă Gmail

Google Drive

25 GB spaţiu de stocare email pentru fiecare utilizator Serviciu integrat de căutare Google

Capabilităţi de procesare documente text, foi de calcul, prezentări Colaborare în timp real în toate documentele

Google Sites

GTalk

Creare şi editare site-uri, fără cunoștințe HTML Pot fi inserate documente, calendare, hărți

Mesaje instant Comunicare voce și imagine Fără aplicații client instalate

Google Groups

Calendar Google Planificare facilă a întâlnirilor şi şedinţelor Partajare şi publicare calendar Încorporare calendar în pagini web

Creare de comunităţi on line şi partajare securizată a informaţiilor prin e-mail sau forumuri de discuții - simplu şi rapid

Google Video

Postini Soluţie pentru securitate şi conformitate Protecţie contra spamului şi al viruşilor şi definire de politici de securizare e-mail

Găzduire şi partajare video la nivel corporate Gestionare centralizată a materialelor video Video-urile pot fi încorporate oriunde

Google Apps Premier Edition

• Economii demonstrate: aplicaţiile Google nu necesită achiziţii de hardware sau software şi necesită administrare minimală • Datele pot fi accesate de oriunde, oricând, cu orice browser de internet, inclusiv de pe dispozitive mobile • De 50 de ori mai mult spațiu de stocare decât media în industrie • 99,9% timp garantat de funcţionare • Suport clienţi 24/7 • Securizare informaţii și control asupra datelor BITSoftware Str. Zambilelor nr. 4, Brașov, Tel. 0268 314446, Fax: 0368 710611, e-mail: office@bitsoftware.ro www.bitsoftware.eu www.ittrends.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

18 T

E

H

N

O

L

O

G

I

E

UX Design sau arta de a crea cozi de Mihai Nadăş

T

răim într-o lume în care Designul Experienței de Utilizare (User Experience Design sau UXD) devine mai important pentru produsele software decât tehnologia ce stă la baza lor. Problema este că în continuare marea masă a aplicațiilor de business acționează diferit. De ce?

Se dă următoarea situație – în pregătirea

sunt beneficiarii produsului, ce-și doresc

următoarei excursii pe munte un monta-

aceștia și cum vor folosi produsul pentru

niard amator are de ales între o pereche

a crea, în final, o experienţă de utilizare

de încălțări specifice acestui tip de acti-

unică ce combină elemente de design vi-

vitate și niște bocanci de bazar. Aparent

zual (i.e. cum arată produsul), arhitectura

ambele opțiuni rezolvă problema dată însă

informațiilor (i.e. cum comunică produsul)

întrebarea este: care decizie de cumpărare

și utilizabilitate (i.e. cât de ușor este de

va aduce satisfacția clientului pe termen

utilizat și cum răspunde nevoilor utiliza-

lung? În afara cazului în care avem de-a

torului).

face cu pasionați de coborâri asistate de

Dieter Rams și Sir Johnatan Ive ca prac-

serviciul de Salvamont, concluzia ar trebui

ticieni alături de Donald Norman ca înte-

să fie destul de clară.

meietor al acestei arii de cunoaștere au

Limba română are limitele sale în ceea

contribuit prin activitatea lor la crearea

ce privește lumea tehnologiei informației,

unor produse superioare care, dincolo de

iar până recent am crezut că același lucru

faptul că au încântat milioane de utiliza-

se aplică pentru design. Nimic mai fals.

tori, au determinat decisiv succesul lor

Limba română are o construcție magnifică

comercial. Acesta este motivul pentru care

pentru a descrie esența procesului de

Johnny Ive lucrează pentru compania care

design și aceasta pornește de la verbul a

creează cozi la lansare, iar Jin Soo Kim

gândi. În practică arată astfel: „Îmi place

depune mărturii în săli de judecată.

ghiozdanul ăsta, e gândit bine” sau „Măi,

Probabil unul dintre cele mai importante

nu știu ce să zic - arată bine, dar parcă nu-i

lucruri pe care Apple le-a reușit a fost să

gândit cum trebuie. Hai să mai căutăm”.

aducă în discuția legată de rentabilitatea

Nu-i așa că-i grozav? Cât de simplu, însă

financiară a investițiilor în UXD argumente

în același timp complet.

solide care acum determină schimbări

Revenind la exemplul anterior, motivul pentru care satisfacția clientului va fi superioară în cazul ghetelor de munte este

Ǥ „C’mon people, it’s just a phone”

Mihai Nadăș este CTO la Yonder, în rolul său fiind responsabil de activitățile R&D și creșterea nivelului de inovație al produselor partenerilor Yonder. Yonder este o companie Europeană furnizoare de servicii IT cu sediu în Utrecht şi centru de dezvoltare în Cluj-Napoca. Ambiţia Yonder este de a anticipa soluţii prin identificarea inovaţiilor ce pot contribui la dezvoltarea partenerilor săi şi mai apoi implementarea lor prin procese de excelenţă şi înaltă competenţă tehnică. Yonder face parte din grupul Total Specific Solutions, un grup olandez de companii IT cu peste 1800 de angajaţi ce acoperă un spectru larg de domenii de competenţă, pornind de la inovaţie în aplicarea şi implementarea de soluţii software, sănătate, leasing, farmaceutice şi continuând cu inginerie de business, sisteme integrate, testare şi asigurarea calităţii.

(Sursa: finance.google.com)

că acestea sunt gândite pentru drumeții. Cu alte cuvinte, cineva a petrecut timp în cadrul unui proces de design al cărui unic obiectiv a fost oferirea unei experiențe superioare de utilizare celui care va urma să poarte ghetele într-o drumeție. Gradul de calitate al designului va fi astfel determinat nu doar de atingerea așteptărilor utilizatorului, dar mai ales de depășirea acestora în sens pozitiv. Designul Experienței de Utilizare este, prin urmare, un proces ce

transpune întreaga cunoaștere despre cine www.ittrends.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

19 T

spectaculoase ĂŽn lumea IT. Dincolo de graficul alăturat care prezintă modul ĂŽn care Apple a depÄƒČ™it indicele compozit NASDAQ ĂŽn mod consecvent din 2009 până ĂŽn prezent stă mărturie Windows 8, un sistem de operare bazat pe un limbaj de design ce pune un accent mai puternic ca niciodată pe UXD. Consider că avem de-a face cu unul dintre acele momente ĂŽn care argumentul coincidenČ›ei nu e valid.

Cele două capete ale spectrului de practici UXD ĂŽntr-un raport recent intitulat „User Experience Design: From Web to Mobile to Socialâ€? compania de cercetare Gartner

E

H

N

O

L

O

G

I

E

Top 10 greČ™eli de evitat ĂŽn practicarea UXD pentru produse software Cu toate că vorbim de un domeniu vast, despre care s-a scris Č™i se va scrie mult, există mereu un mod practic de a ĂŽncepe Č™i anume prin evitarea unor greČ™eli fundamentale pe viitor. Iată cele 10 pe care Gartner le menČ›ionează ĂŽn raportul citat anterior : 1. Selectarea tehnologiei ĂŽnaintea clarificării aspectelor de UXD. 2. Presupunerea că toată lumea cunoaČ™te ceea ce-Č™i doresc utilizatorii. 3. Convingerea că procesul de design presupune doar adăugarea de funcČ›ionalitÄƒČ›i (Č™i nu totodată renunČ›area la acestea). 4. Stivuirea funcČ›ionalitÄƒČ›ilor Č™i nu proiectarea lor ca parte a unui scenariu coerent. 5. Adăugarea de funcČ›ionalitÄƒČ›i ĂŽn defavoarea unei interacČ›iuni rapide cu aplicaČ›ia (i.e. viteza de utilizare). 6. Lipsa unei arhitecturi de participare. 7. Neutilizarea puterii de calcul a serverului. 8. Proiectarea unei soluČ›ii complete acum ĂŽn defavoarea unui vocabular expresiv mai târziu. 9. Ignorarea elementelor nonvizuale din vocabularul de design (i.e. interacČ›iunea socială). 10. Acceptarea compromisurilor politice ca decizii de design.

vorbeČ™te pe larg despre două capete ale spectrului de practici UXD: Intuituion-

Rezultatul este unul predictibil. Pe de-o

utilizare a produselor software a devenit

Driven și Evidence-Based (UXD bazat pe

parte avem echipa de produs care este

un factor principal ĂŽn luarea unei decizii de

intuiție și UXD bazat pe dovezi).

frustrată vis-Ă -vis de pretenČ›iile tot mai

cumpărare pentru clienČ›ii moderni.

Problema În ceea ce privește aplicațiile

mari pe care le au utilizatorii cu privire la

Č˜tiu cazuri de persoane ce au schimbat

„clasice� de business este că, de cele mai

experienČ›a de utilizare degradată pe care

banca cu care lucrau din cauza aplicației

multe ori, acestea nu pot accesa nici practi-

le-o oferă produsul pentru care plătesc,

mobile de Internet Banking a concurenței

cile bazate pe intuiție și nici cele bazate pe

iar pe de alta competiția care Înțelege

ce avea un UXD superior. În același timp

dovezi din cauza lipsei de talent, respec-

această nouă competenČ›Äƒ Č™i felul ĂŽn care

să nu uităm de zecile de magazine online

tiv a lipsei de unelte (i.e. tools). Aceasta

ea s-a transformat ĂŽn ultimii ani ĂŽntr-un

ce oferă produse la preČ› minim ce sunt ig-

dincolo de faptul că, ĂŽn mai toate cazurile,

avantaj competitiv ce poate răsturna cla-

norate ĂŽn favoarea liderului de piaČ›Äƒ care

vorbim de fapt de design neintenționat ce

samente de lideri de piaČ›Äƒ neschimbate de

pune accent pe experiența de utilizare.

nu are la bază procese care să definească

ani buni.

În ultimele luni am experimentat o presiune tot mai mare din partea pieței

rolul unui designer ĂŽntr-un proiect Č™i felul ĂŽn care acesta interacĹŁionează ĂŽn ciclul de

Concluzii

asupra companiilor software de produs

decizie și feed-back cu rolurile clasice din

Dincolo de statistici, opinii ale analiștilor și

ce-i determină să considere designul ex-

procedeul de dezvoltare.

voci ale scepticilor, calitatea experienței de

perienČ›ei de utilizare o competenČ›Äƒ fun-

Â’ Â’ è Č‹ ‹Â?–—‹Ï‹‡ è‹ „ƒœƒ– ’‡ Â†Â‘Â˜Â‡ÂœÂ‹ČŒǤ Caracteristicile principale ale celor două tipuri de practici UXD Č™i câteva exemple notabile IntuitionÇŚDriven EvidenceÇŚBased —Â?‘ƒè–‡”‡ ’”‘ˆ—Â?†£ ƒ —–‹Ž‹œƒ–‘”‹Ž‘” ‡‹Â?˜‡Â?–ƒ”‡ Â…Â”Â‡ÂƒÂ–Â‹Â˜ÂŁ „•‡•‹ƒ Â’Â‡Â”ÂˆÂ‡Â…ĂŹÂ‹Â—Â?‹‹ ‘‡”‡Â?ĂŹÂŁ Ă Â? ‡…Š‹’£ ƒœƒ– ’‡ –ƒŽ‡Â?– è‹ ’”‘…‡•‡ ’‡”•‘Â?ƒŽ‡ Apple, Facebook

Â’

‡ƒŽ‹–ƒ–‡ƒ …‘Â?†—…‡ ‡œ—Ž–ƒ–‡ „ƒœƒ–‡ ’‡ ’”ƒ‰Â?ƒ–‹•Â? ‘Žƒ„‘”ƒ”‡ Â„ÂƒÂœÂƒÂ–ÂŁ ’‡ ’”‘…‡•‡ ’”‡†‡ˆ‹Â?‹–‡ ……‡’–ƒ”‡ƒ Ž‹Â?‹–‡Ž‘” ƒÂ?–‹…‹’£”‹‹

damentală ĂŽn configurarea strategiei de diferenČ›iere pe piaČ›Äƒ, iar după părerea mea suntem doar la ĂŽnceputul fenomenului.

Legături externe 1. innovation.tss-yonder.com 2. mihainadas.com

Amazon, Gmail, Expedia

www.agora.ro PRIMA TA SURSÄ‚ ĂŽN TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ĹžI COMUNICAŢIILOR OMUNICAŢIILOR

www.ittrends.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

20 A

D

V

E

R

T

O

R

I

A

L

50 ani de tehnologie LED LED-ul modern a fost creat acum 50 de ani în luna octombrie. Jeanine Chrobak-Kando, Business Development Manager de la Verbatim, ne descrie cât de mult s-a dezvoltat tehnologia de iluminat într-un timp atât de scurt.

D

iodele cu emitere de lumină (LED-uri) au devenit dispozitive comune prezente în multe aplicaţii. În 2011, aplicaţiile generale de iluminat au

înregistrat cea mai mare cotă

(35%) din piaţă LED, urmate de dispozitivele mobile

(30%) şi apoi de aplicaţiile de semnalizare (18%). Până în 2020, se estimează că preţul unui bec LED va scădea la jumătate din preţul actual, conform MarketWatch. Punctul de inflexiune va fi atins atunci când LED-urile vor fi disponibile la un preţ care le va plasa în top. Deci, cum a început? Acum 50 de ani, a fost creat primul LED funcţional. Deşi fenomenul de electroluminescenţă a fost pentru prima dată descoperit în 1907 de către cercetătorul Henry Round. Abia în octombrie 1962 fizicianul Nick Holonyak a devenit „fondatorul LED”. El a depus un patent despre crearea unui LED cu spectru roșu vizibil

LED-uri portocalii, galbene şi verzi în 1980, până la LED-urile

bazat pe fosfura galiu-arseniu (GaAsP)- la Institutul American de

de înaltă intensitate bazate pe nitrura de galiu albastru (Gan) un

fizică, în timp ce lucra la General Electric. Invenția lui Holonyak

deceniu mai târziu. În 1991, profesorul japonez Shuji Nakamura

a dus la lansarea comercială de display-uri LED la începutul lui

a făcut încă o descoperire LED odată cu crearea de lumină albă. A

1964. Aceste dispozitive lucrate manual erau scumpe, iar în

prezentat primul LED de înaltă intensitate care utiliza un emiţător

primul deceniu, erau disponibile numai LED-uri roşii. Datorită

de galiu care producea lumină albastră, convertită parţial spre

dimensiunilor mici, LED-urile roşii

galben prin utilizarea unui inveliş de fosfor.

aveau o intensitate şi durată de

Desigur, acum este disponibil nu numai spectrul larg de cu-

viaţă suficiente pentru a fi utilizate

lori LED, ci şi intensitatea semnificativă de lumină şi eficienţă

ca indicatori în calculatoarele de

energetică. Este interesant cum ritmul de dezvoltare al LED-urilor

buzunar şi afişaje de ceas digital,

are o legătură strânsă cu Legea lui Moore în universul semicon-

în perioada anilor ’70.

ductor, numită Legea lui Haitz. Propusă prima oară în anul 2000

Holonyak, care i-a fost student

de către Dr Rolan Haitz, legea stabileşte ca pentru fiecare dece-

câştigătorului de premiu Nobel,

niu, costul de a produce LED-uri per lumen (unitate de lumină

John Bardeen care a creat tranzis-

utilizată emisă) va scădea cu de 10 ori în timp ce lumina emisă

torul, a inventat de asemenea la-

per LED va creşte de 20 de ori. Haitz a prezis că eficienţa ilumi-

serul cuantic (devenind baza pen-

Profesorul Nick Holonyak. Foto: Bill Wiegand, Universitatea Illinois la Urbana-Champaign

tru fibra optică şi CD player) şi primul regulator de lumină pentru iluminatul casnic.

Amploare globală De atunci, proliferarea aplicaţiilor LED a fost posibilă datorită inovaţiei în ştiinţele materiale, optice şi dezvoltării tehnologiilor semiconductoare, oferind redare mai puternică de lumină, eficienţă sporită şi o gamă variată de culori. Utilizarea compuşilor semiconductori precum galiu aluminiu arseniu fosfură (GaAlAsP), indiu galiu nitrură (InGaN), aluminiu galiu fosfură (AlGaP) şi aluminiu galiu fosfură (AlGaP) în combinaţie cu straturile de fosfor, a permis dezvoltarea LED-urilor care dezvoltă spectru larg. În decursul ultimilor 50 de ani, tehnologia a avansat de la LED-uri roşii, la www.ittrends.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

21 A

D

V

E

R

T

O

R

I

A

L

natului bazat pe LED ar putea atinge 200lm/W în 2020 dacă o investiţie suficientă în cercetare şi dezvoltare va fi direcționată de către guvern şi industrie către tehnologiile LED. Utilizarea LED-urilor pentru iluminarea ecranelor LCD s-a extins până la aplicaţiile mobile precum telefoanele mobile, aparate foto digitale, playere MP3 şi televizoare, cu avantaje majore faţă de iluminatul cu catod fluorescent rece (CCFL), precum costul redus, alimentarea eficientă, unghi de vizualizare larg, contrast mare şi o gamă vastă de culori, pe lângă capacitatea de a fi extrem de flexibile. Un aspect LED important de menţionat este tehnologia organică LED sau OLED-uri, acestea fiind compuse dintr-un strat de material electrolumniscient plasat între două straturi organice. Tehnologia OLED promite să ofere o nouă dimensiunie soluţiilor de iluminat. Mitsubishi Chemical Corporation, compania fondatoare Verbatim, a făcut progrese semnificative în procesele implicate pentru fabricarea panourilor OLED cu reglaj de culoare, bazându-se pe expertiza şi cunoştinţele cumulate în industria de iluminat.

va câştiga noi cote de piață până în 2014. Iar până în 2012, se

Verbatim a prezentat recent primul modul OLED reglabil care oferă o strălucire de până la 2,000 cd/m². Seriile noi de module

aşteaptă ca iluminatul LED să câştige mai mult de 50% din piaţa de construcţii comerciale.

VELVE OLED ale companiei oferă o strălucire de două ori mai

Optaţi pentru LED

puternică faţă de dispozitivele anterioare. Arhitecţii şi designerii de interior pot utiliza tehnologia OLED

În septembrie 2012, a fost interzis exportul si fabricarea

pentru a crea iluminat ambiental fără a genera puncte fierbinţi,

becurilor cu incandescență în toată Uniunea Europeană. Mişcarea

sclipiri sau intensitate incomodă. Modulele VELVE OLED de la

a fost introdusă datorită nivelului slab de eficienţa energetică de

Verbatim pot fi utilizate pentru a crea suprafețe cu iluminare

care dau dovadă becurile cu incandescenţă – de obicei utilizează

dinamică. Modulele OLED sunt în mod special potrivite pentru

mai putin de 10% din energia

iluminarea scenică şi aplicaţiile din cluburi şi baruri, ce oferă o

transmisă către bec pentru a crea

redare armonioasă a luminii, calibrare integrată şi o distribuţie

lumină vizibilă. Asta înseamnă

egală a luminii de la panou la panou.

că profesioniştii şi consumatorii vor trebui să opteze pentru alter-

Eficienţa LED

native economice, precum diode

LED-urile stabilesc standardul pentru iluminarea publică precum

cu emitere de lumină (LED-uri)

semnalele luminoase rutiere, semnale de avertizare şi indicatoare.

şi lămpi compacte fluorescente

În industria auto se fac mari eforturi pentru înlocuirea lămpilor

(CFL). Spre deosebire de CFL-uri,

incandescente cu lămpi LED. Datorită eficienţei energetice, lămpile

lămpile LED au o durată de viaţă

LED sunt potrivite în mod special pentru automobilele hibride sau

de 5 ori mai mare, se aprind in-

electrice. Se spune că utilizarea farurilor LED va extinde auto-

stantaneu şi nu conţin materiale

nomia automobilelor electrice cu aproximativ şase mile.

periculoase cum ar fi mercurul.

Acvariile, crescătoriile de păsări şi horticultura sunt de aseme-

Lămpile LED oferă o rezistenţă

nea zone ideale pentru creştere substanţială. Spre exemplu plan-

sporită la şocuri şi vibraţii.

tele sunt foarte sensibile la anumite intensităţi de lumină, ce poate

Anticipând aceste mişcări, Verbatim a introdus o gamă completă

aduce modificari la absorţia sporită de clorofilă şi fotosinteză

de lămpi LED retro-fit eficiente pentru utilizare casnică, pentru

atunci când sunt expuse la lumină roşie şi albastră. Cel mai im-

a face faţă cererii de iluminat sigur, performanţe excelente şi de

portant, se aşteaptă ca LED-urile să devină în următorii ani prin-

înaltă calitate.

cipalele dispozitive de iluminare eficientă-energetică, astfel vor prelua piaţa deținută de tehnologiile de iluminat cu incandescenţă,

LED-urile in viitor

halogen şi compact fluorescente. Punctul de inflexiune va apărea

Ce rezervă viitorul pentru dispozitivele LED care vor deveni din

atunci când LED-urile vor fi disponibile la un preţ care le va plasa

ce în ce mai eficiente şi disponibile la o intensitate ridicată? Este

în top.

clar că LED-urile vor deveni inteligente. O frază pe care o vom auzi

Conform Electronics.ca Research Network, piața LED-urilor

destul de des în următorii ani este „Internet of Things”, urmând

pentru iluminare generală ar putea ajunge la $19.5 miliarde

ca toate dispozitivele electronice să dispună de adresă IP, chiar şi

(€15.5 miliarde) în 2012 şi $31.4 miliarde (€25 miliarde) în

lămpile LED. Acest lucru înseamnă că vom putea programa ilumi-

2017. În timp ce monitorul LCD şi aplicaţiile LED de iluminare TV

natul din locuinţe sau de la birou de pe smartphone.

înregistrează această creştere la momentul actual, urmate de dispozitivele mobile, analiştii preconizează că iluminatul cu LED-uri

Indiferent ce ne rezervă viitorul, acesta este unul strălucit pentru LED-uri.

www.ittrends.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

22 S

O

L

U

Ţ

I

I

Este informația digitală apărată și de lumea fizică? de Roxana Popescu

ând ne gândim la securizarea transferului de date, de cele mai multe ori primul lucru la care facem referire este un antivirus. Poate pentru că vedem transferul de date ca pe un proces online sau pentru că prima amenințare la care ne gândim este un atac digital, mai exact un virus. Ultimul lucru la care ne gândim însă este o securizare fizică a informației digitale. CD-urile au început să devină depășite, dar stick-urile USB sunt mai folosite ca niciodată.

C

Ca un dispozitiv „plug and play”

cu care o cantitate mare de date poate fi

care interacționează atât de ușor cu

transferată, sunt avantaje și ar trebui tra-

un calculator, acesta poate reprezenta

tate ca atare.

un adevărat risc de securitate. Unul dintre riscurile de securitate gene-

Pentru o companie însă, amenințarea

Roxana Popescu, PR & Communication Officer, Class IT

stick-ului USB nu se limitează la viruși.

rate de ușurința cu care un USB stick

Volumul mare de informații și viteza cu

pecte (nume, dimensiuni sau data la care a

accesează un calculator a fost modul în

care un trasfer se poate face s-au dovedit

fost creat) a fost copiat pe un drive USB de

care sistemul de operare Windows gestio-

însă a fi săbii cu două tăișuri pentru com-

la un anumit terminal, poate investiga mai

na funcția de AutoRun. Până în februarie

panii, indiferent de dimensiunea lor. Pen-

departe incidentul. Acesta îl poate contacta

2009, când Microsoft a lansat un update

tru că dispozitivele de stocare a datelor de

pe utilizatorul calculatorului respectiv și

care să remedieze problema, un stick co-

tip USB sunt foarte folosite pentru trans-

poate cere informații suplimentare.

nectat la calculator era accesat instanta-

ferul intern de date, acestea funcționează

Dacă se dovedește că traficul de date este

neu de sistemul de operare. Această ca-

și trebuie să funcționeze fără constrângeri.

unul intenționat și malițios, atunci se pot lua

racteristică a sistemului a fost văzută ca

Transferul de date în sine nu trebuie limi-

măsuri pentru a recupera datele, sau dacă

o posibilă vulnerabilitate de către hackerii

tat sau îngreunat în niciun fel, pentru a nu

nu, se poate încerca minimizarea pagube-

care au dezvoltat foarte repede o aplicație

afecta funcționarea optimă.

lor. Pierderea de informații poate fi însă și

de tip «malware», ce se transmitea automat

Traficul de date via portul USB ar trebui

una accidentală, iar simpla informare a uti-

de pe un USB flash drive infectat direct pe

însă să fie monitorizat. Informațiile in-

lizatorului despre întâmplare poate evita o

calculatorul utilizatorului.

terne ale unei companii cum ar fi cifrele de

posibilă escalare a incidentului.

În timp însă, problema «infectării» via

vânzări, bazele de date, campaniile de pu-

Pentru mai multe detalii despre acest

USB a fost abordată atât de Microsoft, care

blicitate sau data exactă de lansare a unui

subiect și soluțiile disponibile, așteptăm me-

a limitat funcția de AutoRun a Windows-

produs nou sunt informații confidențiale

sajele pe pagina de Facebook a Class IT Out-

ului doar la CD\DVD-ROM-uri, dar și de

ce trebuie păzite îndeaproape. O aplicație

sourcing (www.facebook.com/classit) sau

programele antivirus. Accesibilitatea în

software care monitorizează fișierele ce

direct pe adresa de e-mail office@classit.ro.

sine a sistemului USB nu trebuie însă în

intră și ies dintr-o companie poate preveni

niciun fel «reparată». Ușurința cu care un

un adevărat dezastru financiar.

calculator interacționează în comunicare

Un angajat al departamentului IT care

cu un dispozitiv USB, precum și viteza

depistează că un fișier cu caracteristici sus-

www.ittrends.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

23 O

P

I

N

I

I

Culoarea roșie de pe talpa pantofului

N

u trece luna și pac la războiu cu procesul pentru încălcarea unor licențe! Probabil din cauză că sacul cu inspirație s-a cam golit și că lumea s-a cam obișnuit și cu funcțiunile cam limitate cu care a fost îmbrobodit

mai noul „briceag electronic” care a devenit telefonul. Firmele rămase pe linia de plutire încep să tragă fiecare de plapuma care acoperă piața de clienți și când nu mai au încotro încep să caute

Constantin Teodorescu

concurența la batistuță, unghiuțe și licențe. Mai nou, am aflat dintr-un articol al colegului Mircea Sârbu, că e mai comod să-ți faci firmă de informatică, fără programa-

puțin amabilă. Este suficient ca legislația să specifice că prin în-

tori, ci doar burdușită cu avocați care scotocesc prin licențe vechi

chiderea companiei sau cumpărarea acesteia, TOATE licențele

deținute de niscai firme cu idei, dar fără noroc, le cumpără cu

obținute vreodată de aceasta trec în categoria de bun public,

totul sau doar licențele și acționează în justiție marile companii

sau PUBLIC DOMAIN.

pe motiv de viol de patent gen „rotunjimea delicată a colțurilor la telefon” sau „culoarea roșie a tălpii la pantof”.

Dacă același lucru ar fi fost aplicat și în România, nu ne-am mai fi trezit cu hârtii făcute prin Grecia prin care niște

Nu râdeți că exemplul nu-i inventat! Doar cu puțin timp

«

în urmă, U.S. Appeals Court din Manhattan i-a dat dreptate

Vă recunoaștem dreptul de proprietate intelectuală, însă doar pe lacul de culoare roșie aplicat pe talpa pantofului, în contrast cu culoarea de pe fața acestuia.

necunoscuți urmași, cu semnături și identități incerte, vindeau unor „investitori” sute de hectare din jurul localității „Podu’ Înalt” unde stră-stră-stră-bunicul cică le primise de la Ștefan cel Mare cado’, de bucurie că a câștigat lupta. Prin trecerea în „domeniul public” a licențelor firmelor care și-au închis porțile sau au fost preluate prin achiziție de rechini mai mari, s-ar face și o reparație morală deoarece în memoria breslei ar rămâne definitiv autorul respectivei contribuții către

domnului Louboutin în procesul cu Yves Saint Laurent

patrimoniul universal. Stră-nepoții noștri vor ști că Java a fost

America Inc., recunoscându-i primului dreptul de proprietate

inventată de SUN, o companie cu rădăcini în mediul universi-

intelectuală, însă doar pe „lacul de culoare roșie aplicat pe talpa

tar, la Stanford University și nu de Oracle, de exemplu. Sau că

pantofului, în contrast cu culoarea de pe fața acestuia”.

părintele lui BerkeleyDB, una dintre cele mai folosite baze de

Era și pe la noi același obicei, când șmecherii care știau bine tabla împărțirii cu primarii, cumpărau drepturile litigioase de

date embedded din lumea asta a fost o firmă numită Sleepycat și nu Oracle.

la foștii proprietari care, unii din ei cu un picior în groapă, pre-

Ar fi fost complet incorect nu numai din punct de vedere

ferau să le vândă de zeci de ori mai ieftin după ce s-au lămurit

istoric, dar și moral, ca noi să nu fi știut că „vinovat” pen-

că au umblat ani buni cu dosarele să-și caute dreptatea.

tru inventarea parașutei, vehicolului blindat de război sau

După ce unii au reușit să demonstreze ușurința cu care

deltaplanului este Leonardo da Vinci.

instituțiile abilitate certificau proprietatea intelectuală și acordau

Periodic, micile firme vor primi astfel de baloane de oxigen

brevete inclusiv pentru invenția de-i zice „roată”, lumea (mai

însemnând dreptul de a folosi diferite porțiuni de cod fără să

mult Europa) a început să mârâie și să strâmbe nasul la ideea

plătească o „taxă de șmecher”. Dacă firmele mari se vor con-

de patent în domeniul software. Pe undeva e și normal, dacă te

centra nu pe descoperirea de tinere talente cărora să le cum-

gândești că mătușa de la țară ar putea să încaseze o amendă

pere realizările când sunt la ananghie, ci pe perfecționarea pro-

cândva, dacă vreun judecător cu simțul extrapolării mai dezvol-

gramelor proprii și adăugarea de funcțiuni utile, toată lumea ar

tat, consideră că zăvorul de la poiata găinilor violează puțintel

fi mulțumită.

patentul pe găselnița „Slide to unlock” de pe telefoanele mobile.

În varianta de acum propusă de capitalismul sălbatic, sunt

În opinia mea, tămbălăul cu astfel de licențe s-ar încheia

create toate condițiile pentru crearea unor poli de dominație

mult mai repede dacă legislația cu privire la dreptul de proprie-

absolută, un soi de găuri negre în univers care, încet, încet,

tate intelectuală ar da drepturile cuvenite DOAR proprietarului,

distrug ideea de concurență liberă și împing utilizatorul fi-

celui care a pretins că a descoperit că rața împunge, nu și celui

nal o tehnologie mono sau cel mult bicoloră. O simplă privire

care a cumpărat între timp compania inventatorului, cu tot cu

aruncată în lumea open-source a informaticii ne arată adevărul

rață și patentul pe coarnele ei.

de dincolo de indicii bursieri, o lume a libertății de alegere și a

Zilnic astfel de companii se nasc, se dezvoltă și mor, unele prin închiderea definitivă, altele prin preluare mai mult sau mai www.ittrends.ro

inovației continue. constantin.teodorescu@mozartrocks.ro

Nr. 10 - Octombrie 2012

24 E

V

E

N

I

M

E

N

T

Virtualizare, Cloud Computing, Software as a Service, Totul ca serviciu de Romulus Maier

Î

n 11 octombrie, Agora Group a organizat conferința de tehnologie cu tema Virtualizare, Cloud Computing, Software as a Service, Totul ca serviciu la sediul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO din București.

Știm deja că prin virtualiza-

Va crește și numărul compa-

re - decuplarea logicii com-

niilor care vor achiziționa IaaS

putaționale de infrastructura

(Infrastructure as a Service) și

fizică - se pot pot obține redu-

PaaS (Platform as a Service).

ceri importante de costuri, prin

De fapt aceasta este direcția

achiziția a mai puține echipa-

spre care evoluează industria,

Se mai pun întrebări, la fel

este gradul de implementare și

mente fizice și prin utiliza-

din ce în ce mai multe lucruri

de justificate, despre securita-

utilizare a unor astfel de servicii

rea acestora la o încărcare mai

vor fi achiziționate pe bază de

tea datelor și locul în care

și în România.

mare, se poate obține flexi-

abonament, ca serviciu. IBM

acestea sunt stocate. Anumite

Andrei Ionuț Damian, Public

bilitate, o siguranță sporită în

vorbește deja și despre MaaS

date, sensibile, nu pot fi stocate

Sector Cloud Advisor, a vorbit

utilizare și se pot reduce timpii

(Marketing as a Service).

în afara granițelor unei țări.

despre „Tendințe în Cloud Com-

Pe de altă parte, deși viitorul

La fel de important este și

puting”, subliniind importanța

Am început să ne obișnuim

va fi aproape sigur în Cloud,

gradul de dependență de furni-

alegerii corecte a furnizorului de

deja să cumpărăm software

fie el public, privat, mixt sau

zorul de servicii de cloud com-

soluție, în funcție de serviciile

ca serviciu, adică să nu mai

hibrid, există încă rețineri, nu

puting. Ce se întâmplă în cazul

oferite, de costuri, dar și de alți

cumpărăm software la pachet,

în întregime nejustificate, în

în care doresc să schimb un

parametri. A mai fost subliniat

ci să plătim o taxă lunară

adoptarea noii paradigme.

furnizor de servicii? Pot s-o

faptul că este importantă mini-

fac? Cât este de complicat?

mizarea riscului și complexității

de implementare.

pentru utilizarea acestuia. Fe-

Se pun încă întrebări lega-

nomenul va lua amploare în

te de disponibilitate și ce se

perioada următoare, în mod

Conferința

„Virtualizare,

în cazul integrării de servicii de

întâmplă dacă serviciul devine

Cloud Computing, Software as

cloud multiple, reducerea riscu-

special datorită modului în

indisponibil pentru o anumită

a Service, Totul ca serviciu”,

rilor de securitate și minimiza-

care SaaS este promovat de

perioadă de timp. Să nu uităm

și-a propus să răspundă unor

rea problemelor operaționale.

apropate toți giganții software,

că astfel de probleme au avut

astfel de întrebări și să facă o

cum ar fi Microsoft, Adobe sau

aproape toții giganții activi pe

radiografie a pieței românești

Continuarea materialului o puteţi citi

Autodesk.

această piață.

de profil, pentru a vedea care

pe site-ul www.ittrends.ro

O PUBLICAŢIE

EDITORIALIŞTI:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro

Radu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.com Constantin Teodorescu brailateo@gmail.com Rãzvan Sandu razvan.sandu@zando.ro Violeta-Loredana Pascal loredana@prwave.ro

Elena Andreea Liþã, Senior editor elena.lita@agora.ro

MANAGEMENT:

Cristian Faur, Business editor cristian.faur@agora.ro

Romulus Maier, Managing Partner romulus.maier@agora.ro

Nicolae Bucur, Tehnoredactor nicolae.bucur@agora.ro

Mihai Bucuroiu, Sales Manager mihai.bucuroiu@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreporter marian.teodorescu@agora.ro

Andreea Maier, Marketing & PR Manager andreea.maier@agora.ro

REDACÞIA:

www.ittrends.ro

AG GO ORA

ISSN: 2065 - 4766 NOTÃ COPYRIGHT: Copyright © 2012 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA: Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Bl. 13, Et. 8, Ap. 84, camera 1, Sect. 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.