Revista Akcees (nr. 2)

Numﾄビul 2

2 | AKCEES

I T I TO D R AG Ă C

R U L E, Numărul 2

Te-ai gândit vreodată că stă în puterea ta să schimbi lumea? Că prin activitatea ta poţi face ca lucrurile să fie aşa cum îţi doreşti, să îţi aduci modesta contribuţie pentru o lume mai bună?

Ei, tinerii antreprenori, se gândesc la asta în fiecare zi. Pentru ei nu contează că rămân târziu în noapte în faţa ecranelor calculatoarelor, că este sfârşit de săptămână sau că prietenii şi apropiaţii lor sunt în vacanţă şi se bucură de soare. Tot ceea ce contează este să ajungă acolo unde îşi doresc, să dezvolte un produs sau serviciu care va face viaţa oamenilor mai bună! Îşi urmăresc obiectivele cu perseverenţă şi determinare şi fac tot ceea ce fac pentru a-şi transforma visurile în realitate şi, oricât de idealist ar suna, pentru a schimba lumea. Pentru ei nu contează că au renunţat la timpul liber şi la viaţa lor socială: e preţul pe care acceptă să îl plătească pentru aspiraţiile lor. De multe ori, banii pe care îi câştigă le permit să trăiască la început la limita subzistenţei. Dar ei nu o fac pentru bani ci pentru că îşi ascultă chemarea pasiunii, pentru că ei cred cu tărie că au un impact prin ceea ce fac.

Au responsabilităţi mai multe decât prietenii lor care au ales confortul corporaţiei. De ei depind oamenii alături de care lucrează, sunt responsabili în faţa clienţilor cărora trebuie să le livreze servicii de calitate, în faţa furnizorilor cărora trebuie să le plătească facturile, iar grijile lor nu rămân niciodată la birou. Le iau cu ei pretutindeni!

Antreprenoriatul nu este o poveste frumoasă cu final fericit. Drumul până la succes e pavat cu provocări şi obstacole, iar la capătul acestuia ajung doar cei puternici. Să fii antreprenor, înainte de beneficii materiale, talent, sau experienţă, presupune un volum imens de muncă. Muncă neobosită şi încrederea că eforturile tale nu vor fi zadarnice şi te vor duce în timp acolo unde îţi doreşti. Ăsta este motivul pentru care antreprenorii sunt, în felul lor, nişte eroi. Tot din acest motiv această revistă le este dedicată. Asta pentru că poveştile lor merită spuse mai departe, pentru că sfaturile lor şi discuţiile cu ei ne dau puterea de a învinge. Acest număr al revistei este dedicat tuturor oamenilor care încă mai cred că visurile devin realitate, tuturor celor care găsesc puterea să lupte pentru un ideal şi să transforme imposibilul în realitate, acelora care găsesc resurse să mai lupte chiar şi atunci când bătălia pare pierdută. În paginile acestui nou număr vei găsi poveşti frumoase ale tinerilor antreprenori culese de echipa Akcees din toate colţurile ţării. Vorbim despre antreprenoriat social şi despre schimbare, despre cum arată ecosistemul antreprenorial românesc şi ce e de făcut pentru dezvoltarea acestuia. Aducem mai aproape de tine evenimentele relevante şi resursele de care ai nevoie pentru a-ţi construi propria afacere de succes.

Business Development Şerban Mogoş, serban@akcees.com

Art Director & Project Manager Teodora Rădulescu, teodora@akcees.com

Editor Coordonator Irina Scarlat, irina@akcees.com

Redactor Şef Oana Coşman, oana@akcees.com

Redactori Cezara Maier Diana Miron Irina Dumitru

Marketing & PR Giorgiana Ene, giorgiana@akcees.com

Noi, echipa Akcees, credem în puterea transformaţională a poveştilor şi credem încă în super-eroi. I-am cunoscut şi ştim că există!

Te invităm şi pe tine să îi cunoşti şi să fii alături de noi într-o nouă călătorie în lumea antreprenoriatului!

Şerban Mogoş Preşedinte Akcees

AKCEES | 3

provepr.com

Specialized PR Services for

Startups Events NGOs

4 | AKCEES

Antreprenoriat Mesaj pentru cititori (p. 3) Trecere în revistă (p. 6) 1 an din pasiune pentru antreprenoriat (p. 8) Cum arată ecosistemul antreprenorial românesc (p. 10) Cât costă să schimbi o viaţă? (p. 32)

28

Leadership Model de antreprenor (p. 28) Toujours á la française (p. 30)

14

Decât un jurnalist (p. 38)

Tineri antreprenori Povestea unui călător prin lume (p. 14) Creştem idei cu sprijinul comunităţii (p. 16) Tânărul care a revoluţionat taximetria (p. 18) Reţetă pentru reuşită (p. 20)

30 46

Antreprenor de profesie (p. 44) Antreprenor prin puterea exemplului (p. 46) În cursa antreprenoriatului (p. 48) În arenă (p. 52)

Resurse Utile O altfel de şcoală de antreprenoriat (p. 22) Lecţii de antreprenoriat din România (p. 26) TechHub Bucharest Engage! (p. 40) Cum finanţezi un start-up? (p. 50) App review: Asana (p. 54) Pasiunea dă forţă! (p. 56)

AKCEES | 5

2013 se anunţa a fi un an greu! Pentru echipa Akcees, 2013 a adus însă o creştere spectaculoasă şi multe alte proiecte şi evenimente dedicate tinerilor antreprenori.

Totul a început într-o seară friguroasă de februarie, când peste 200 de invitaţi au participat la evenimentul aniversar al organizaţiei şi au aflat mai multe despre realizările şi planurile noastre de viitor.

1an

Career Leader Experienţa profesională de calitate a fost accesibilă pentru tineri la cea de a treia ediţie Career Leader. În luna aprilie 60 de participanţi selecţionaţi din 327 de aplicaţii au avut ocazia să lucreze timp de o zi alături de profesionişti de top din trei domenii diferite: consultanţă, banking şi IT.

Workshop Sessions În prima jumătate a anului peste 120 de tineri au dezvoltat noi competenţe şi abilităţi prin metode de educaţie non-formală la cele 5 ediţii Workshop Sessions. Am vorbit despre managementul timpului şi al proiectelor şi am adus în faţa participanţilor traineri de excepţie şi invitaţi speciali relevanţi din industrie.

Surpriza de această dată a fost Enterprise You, program de training pan-european dezvoltat alături de alte 6 organizaţii din Europa, în care participanţii şi-au descoperit potenţialul 6 | AKCEES antreprenorialul şi au învăţat să îşi transforme pasiunea în carieră.

proiectele noastre de până acum

2013 Start Me Up

Ne apropiem acum cu paşi repezi de cea de a doua ediţie Start Me Up, şcoala de antreprenoriat unde tinerii formează echipe, generează idei şi dezvoltă concepte viabile de business alături de antreprenori şi investitori consacraţi.

Caravana Ineditul acestei ediţii a fost Caravana Start Me Up, campanie naţională de promovare a antreprenoriatului. Astfel, echipa Akcees a susţinut workshop-uri despre antreprenoriat în 8 oraşe din ţară şi a adus în faţa audienţei tineri antreprenori de succes.

Pentru restul anului v-am pregătit pe lângă proiectele cu care sunteti deja obișnuiti și câteva surpize. Rămâneti aproape de comunitatea Akcees pentru a afla ce urmează în jumătatea a doua din 2013.

AKCEES | 7

1 AN DIN PASIUNE PENTRU ANTREPRENORIAT

5

proiecte şi peste 35 de zile de eveniment. Peste 50 de parteneri. 664 de participanţi selectaţi din 1828 de aplicaţii. 818 apariţii în presa din România. O comunitate de peste 3500 de membri, tineri pasionaţi de antreprenoriat care îşi doresc să pornească la drum pe cont propriu.

IRINA SCARLAT nostru aniversar, seară de gală care a adus împreună peste 200 de invitaţi: antreprenori şi investitori de succes, reprezentanţi ai unora dintre cele mai importante companii din România, jurnalişti, tineri antreprenori şi alumni Akcees.

Aşa arătau în cifre rezultatele obţinute la finalul primului an de activitate al Akcees.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii în România şi s-a bucurat de prezenţa Alteţei Sale Regale Principele Nicolae al României.

Vineri, 22 februarie - Hotel Intercontinental a găzduit evenimentul

Am început seara cu un mesaj din partea Adelei Jansen, Director

8 | AKCEES

Executiv Resurse Umane BRD Groupe Société Générale, care a vorbit despre importanţa pasiunii pentru transformarea viselor în realitate. A continuat Andrei Pitiş, Preşedinte ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii), antreprenor şi investitor român, care le-a expus tinerilor prezenţi motivele pentru care NU trebuie să devii antreprenor.

Am continuat apoi cu prezentarea rezultatelor primului an. Prin proiectele şi iniţiativele noastre am oferit tinerilor toate resursele de care au nevoie pentru a porni la drum pe cont propriu:

a primit recent o finanţare de $50 000).

Evenimentul aniversar a marcat totodată lansarea revistei Akcees în paginile căreia citiţi astăzi această poveste. Seara de gală a oferit cadrul propice pentru a prezenta audienţei întreaga echipă Akcees, cei 13 voluntari din spatele proiectelor care prin profesionalismul, dedicarea şi entuziasmul lor debordant fac lucrurile să se întâmple.

o reţea relevantă de contacte (Idea Exchange), competenţe şi abilităţi care nu se dezvoltă pe băncile şcolii (Workshop Sessions), experienţă profesională de cea mai bună calitate (Career Leader), deschidere internaţională (Entrepreneurship Trainee) şi, nu în ultimul rând, inspiraţia şi cunoştinţele necesare pentru a-şi materializa ideile şi a face primul pas pentru afacerea pe care şi-o doresc (şcoala de antreprenoriat Start Me Up).

Poveştile de succes ale tinerilor antreprenori şi alumniAkcees stau drept mărturie pentru calitatea proiectelor dezvoltate şi impactul acestora.

Invitaţii la evenimentul aniversar al Akcees au avut ocazia să cunoască parcursul profesional a trei tineri de succes: Ana Maria Constantinescu (alumnus şi Community Manager Akcees), Denis Todirică (fondator Glazeon şi câştigător al Startup Chile) şi Vlad Tudose (alumnus Start Me Up şi fondator Puzzled.by, start-up care

Am încheiat o seară de februarie în lacrimi şi ropote de aplauze, marcând astfel 1 an în care am reuşit, cu pasiune şi determinare, să transformăm imposibilul în realitate. Feedback-ul primit şi oamenii minunaţi pe care îi întâlnim în activitatea noastră de zi cu zi ne dau puterea să mergem mai departe pe drumul pe care am pornit şi să continuăm să contribuim la educarea de noi generaţii de tineri antreprenori pentru România. Asta pentru că avem naivitatea să credem că în noi stă puterea de a schimba lumea, din pasiune pentru antreprenoriat!

AKCEES | 9

CUM ARATĂ ECOSISTEMUL ANTREPRENORIAL ROMÂNESC?

D

IRINA SCARLAT

acă unul din 5 tineri este antreprenor, ceilalţi 4 au locuri de muncă! În contextul în care şomajul este o problemă îngrijorătoare în multe economii ale lumii, antreprenoriatul este privit ca o soluţie viabilă. Pentru a putea stimula dezvoltarea activităţii antreprenoriale, primul pas care trebuie făcut

este înţelegerea complexităţii ecosistemelor naţionale şi a caracteristicilor specifice ale acestora. Acesta este motivul pentru care echipa Akcees a realizat o analiză a mediului antreprenorial românesc şi a identificat principalii factori care au impact asupra dezvoltării acestora şi situaţia în care ei se regăsesc astăzi.

PERCEPŢIA ANTREPRENORILOR ASUPRA ECOSISTEMULUI ROMÂNESC

10 | AKCEES

Cum arată ecosistemul antreprenorial românesc?

Suprinzător, dar bine, potrivit datelor furnizate de Global Entrepreneurship Monitor şi Comisia Europeană. România este prima ţară din Uniunea Europeană din punct de vedere al intenţiilor antreprenoriale, 27% dintre români declarând că vor să pornească la drum pe cont propriu. Procentajul este mai mult decât dublu faţă de media înregistrată în Uniunea Europeană.

Ne numărăm printre primele ţări europene şi atunci când vine vorba despre modul în care antreprenoriatul este privit în societate. 71% dintre români consideră antreprenoriatul ca o alternativă de carieră excelentă, în comparaţie cu doar 58% dintre europeni, în timp ce 74% din populaţia României consideră că antreprenorii au un statut privilegiat în societate.

O evoluţie favorabilă poate fi identificată şi atunci când vine vorba despre percepţia antreprenorilor asupra oportunităţilor existente. Aceştia au aşteptări favorabile legate de creşterea propriilor companii: 48% dintre startup-uri estimau în 2012 că vor angaja cel puţin 5 oameni în următorii 5 ani. În plus, gradul de internaţionalizare şi respectiv de inovaţie al produselor şi serviciilor dezvoltate înregistrează o creştere în ultimii ani potrivit Global Entrepreneurship Monitor. Astfel, la finalul lui 2012 48% dintre start-up-uri declarau că inovează la nivel de produs, în timp ce 39% dintre acestea spuneau că cel puţin un sfert din activitatea desfăşurată se adresează clienţilor din afara graniţelor ţării.

Cultura antreprenorială puternic dezvoltată se datorează în principal presei şi evenimentelor de profil care au ridicat antreprenoriatul la rang de ciste. Cu toate acestea, problemele apar atunci când ne uităm la sustenabilitatea iniţiativelor antreprenoriale. România ocupă locul 6 în Uniunea Europeană (după Austria, Estonia, Letonia, Olanda şi Slovacia) din punct de vedere al activităţii antreprenoriale totale: 9% din populaţia activă este fie în procesul de a începe un business, fie îşi dezvoltă propriile start-up-uri.

Ocupăm însă penultimul loc la nivel european din punct de vedere al sustenabilităţii iniţiativelor antreprenoriale: mai bine de jumătate din companiile nou înfiinţate nu reuşesc să supravieţuiască perioadei critice de 42 de luni (acestea se închid sau îşi suspendă activitatea).

Ce e de făcut în acest sens? Pentru a face recomandări în deplină cunoştinţă de cauză, am hotărît să ne uităm la principalii factori care influenţează dezvoltarea ecosistemului antreprenorial: caracteristicile antreprenorului, accesul la finanţare, taxele şi alte bariere administrative, existenţa reţelelor şi a conexiunilor, cultura şi capitalul antreprenorial,

educaţia antreprenorială şi politicile publice. Fiecare dintre aceşti factori a fost analizat de respondenţii unui chestionar, iar rezultatele au fost discutate cu antreprenori şi investitori activi pe piaţa din România.

1.

Caracteristicile antreprenorului

Antreprenorii împărtăşesc un set comun de trăsături care îi ajută să îşi înceapă propria afacere şi le măresc şansele de reuşită. Printre acestea se numără abilităţile de leadership, capacitatea de muncă, gradul de independenţă dorit, toleranţa la risc sau gradul de responsabilitate pe care doresc să şi-l asume. Românii nu sunt pregătiţi din acest punct de vedere şi simt nevoia să dezvolte aceste caracteristici prin programe educaţionale.

2.

Acces la finanţare

O mare problemă a ecosistemului antreprenorial românesc este lipsa accesului la finanţare. Deşi dintre 48% români îşi doresc să pornească la drum pe cont propriu, mai mult de jumătate dintre aceştia afirmă că nu dispun de resursele financiare necesare pentru a face acest lucru. Acest indicator înregistrează o valoare dublă faţă de Uniunea Europeană, unde doar 21% dintre respondenţi acuză lipsa banilor ca motiv pentru care nu îşi dezvoltă propriile afaceri, potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană.

Temerilor legate de insuficienţa fondurilor li se adaugă şi cele legate de incapacitatea de a returna datoriile. Aceste probleme se diminuează o dată cu creşterea în vârstă, atunci când antreprenorii conştientizează că există numeroase opţiuni de finanţare accesibile în România şi în afara graniţelor.

3.

Taxe şi alte bariere administrative

Taxele şi barierele administrative sunt un impediment major pentru dezvoltarea activităţii antreprenoriale dintr-o regiune. Pentru antreprenori, ele se traduc în fonduri redirecţionate către stat şi timp pierdut în lucruri birocratice, înlocuind timpul ce ar trebui petrecut pentru îmbunătăţirea calităţii produsului sau serviciului oferit.

Indiferent de vârstă, respondenţii sunt unanim de acord că nivelul taxelor şi al impozitelor este ridicat, iar corupţia şi ineficienţa existentă la nivelul instituţiilor publice au un impact negativ asupra posibilităţilor de dezvoltare ale propriilor afaceri.

AKCEES | 11

4.

Existenţa reţelelor conexiunilor

şi

a

Existenţa reţelelor şi a conexiunilor este un factor cu impact asupra nivelului de activitate antreprenorială dintr-o anumită ţară. În România, comunităţi antreprenoriale puternice se dezvoltă în oraşele mari, însă acestea nu sunt încă suficient de prezente. Tinerii acuză de asemenea şi lipsa de conexiuni de business şi mentori relevanţi pentru ei.

Există însă diferenţe semnificative pe grupe de vârstă: reţeaua de contacte a unei persoane creşte semnificativ o dată cu vârsta, ceea ce aduce cu sine şi noi conexiuni de business şi asistenţa de care au nevoie din partea mentorilor. În plus, există diferenţe semnificative şi între antreprenori şi cei care nu au pornit deja propriile afaceri, primii având acces la reţele mai dezvoltate, conexiuni de business şi mentorat.

INFLUENŢA ASUPRA ATITUDINII ANTREPRENORIALE A TINERILOR

5.

Cultura şi capitalul social

Cultura antreprenorială joacă un rol important pentru dezvoltarea activităţii antreprenoriale, iar România stă excelent din acest punct de vedere, având un capital social dezvoltat şi o atitudine pozitivă faţă antreprenoriat.

Atunci când ne uităm însă la categoriile de oameni care influenţează opinia generală aspra antreprenoriatului, observăm că antreprenorii de succes, media, evenimentele şi prietenii au un impact pozitiv ridicat. La polul opus se situează însă profesorii, consilierii de carieră, părinţii şi familia, care influenţează negativ probabilitatea unui tânăr de a deveni antreprenor.

12 | AKCEES

6.

Educaţia antreprenorială

23% dintre români afirmă că au participat la cel puţin un program de educaţie antreprenorială, procentajul fiind egal cu cel înregistrat la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, tinerii sunt nemulţumiţi de calitatea educaţiei antreprenoriale primite şi consideră că acestea sunt susţinute de oameni care nu au legătură cu mediul antreprenorial. Lipsa unei conexiuni dintre şcoală şi mediul de afaceri este principala problemă a educaţiei antreprenoriale din România, iar soluţionarea acesteia stă la baza îmbunătăţirii nivelului redus de sustenabilitate al companiilor nou înfiinţate.

7.

Politicile publice

Atunci când vine vorba despre stat, în loc să stimuleze dezvoltarea ecosistemului antreprenorial, măsurile întreprinse de acesta sunt privite de comunitate ca un impediment major în calea dezvoltării. Astfel, membrii activi ai comunităţii antreprenoriale susţin că sunt la curent cu politicile publice de susţinere a antreprenoriatului, însă le consideră neadecvate. Lipsa de rezultate se datorează atât unei înţelegeri deficitare a mediului antreprenorial românesc cât şi corupţiei endemice care afectează măsurile întreprinse la toate nivelurile.

Ce rămâne de făcut?

Măsurile necesare pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc pot fi întreprinse atât la nivel public, cât şi la nivel privat. Ca urmare a rezultatelor studiului şi a discuţiilor cu reprezentanţi importanţi din mediul de afaceri, considerăm că ar trebui să existe o diviziune clară a responsabilităţilor.

Astfel, la nivel guvernamental, statul ar trebui să renunţe la programele de înfiinţare de noi companii – focusul trebuie schimbat pe sustenabilitatea celor existente prin îmbunătăţirea calităţii programelor de educaţie antreprenorială. În acest sens, este important să existe o legătură între şcoală şi mediul de afaceri, iar curricula ar trebui adaptată la condiţiile pieţei. În plus, sistemul educaţional trebuie să se concentreze pe crearea de lideri responsabili şi independenţi care valorifică antreprenoriatul şi înţeleg ce presupune acestea. Tot în slujba statului cade şi simplificarea administrativă şi fiscală, alături de lupta împotriva corupţiei.

programe de calitate: sesiuni de training, evenimente şi competiţii adresate antreprenorilor la început de drum, programe de mentorat şi suport pentru start-up-uri sau sesiuni de informare despre oportunităţile de finanţare existente.

Facilitarea accesului la acceleratoare, incubatoare şi spaţii de co-working este un alt punct foarte important, alături de promovarea continuă a modelelor de succes şi a motivelor corecte pentru a fi antreprenor. Împreună, sectorul public şi cel privat au puterea de a contribui semnificativ la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc. Acum că e clar ce ar trebui făcut, rămâne doar ca lucrurile să fie puse în practică treptat, iar puzzle-ul să fie construit bucată cu bucată. Fiecare dintre noi îşi poate aduce contribuţia la schimbare, iar aceasta se produce încet, persoană cu persoană.

Tu ce faci pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România?

Pe de altă parte, mediul privat poate contribui semnificativ la dezvoltarea antreprenoriatului prin implementarea de

AKCEES | 13

POVESTEA UNUI CĂLĂTOR PRIN LUME OANA COȘMAN Puţini dintre noi primim în viaţă şansa de a avea jobul visurilor noastre, de a găsi ingredientele necesare pentru a crea combinaţia perfectă între cea mai mare pasiune a noastră şi slujba de zi cu zi. Răzvan Pascu se numără printre acele persoane care se pot include în această categorie privilegiată.

C

ălător avid, blogger şi scriitor pasionat (pe lângă opiniile exprimate pe propriul blog, Răzvan este colaborator al National Geographic Traveler sau Insight TAROM), consultant experimentat în turism şi, de câteva luni, şi antreprenor. Aşa s-ar putea rezuma în câteva cuvinte parcursul profesional al tânărului de 28 de ani în lumea ospitalităţii.

Originar din Brăila, Răzvan nu este străin de lumea afacerilor. Absolvent al Academiei de Studii Economice, a acumulat experienţă lucrând pentru două multinaţionale de succes, Orange şi ING, înainte de a decide intrarea într-un business propriu. Şi cum domeniul călătoriilor a fost unul care l-a fascinat de mic, ce aventură antreprenorială ar fi fost mai potrvită, dacă nu una care să implice turismul?

Astfel a luat fiinţă la finalul anului trecut proiectul Travel Communication Romania, o agenţie de PR şi marketing adresată exclusiv clienţilor din turism, punctul culminant al

14 | AKCEES

traseului său în industria de travel. “Am fost plecat în facultate într-un program de work & travel în Scoţia, care mi-a dat şansa să vizitez mare parte din capitalele vest-europene, cu banii câştigaţi acolo. De atunci am prins microbul şi acum, în timpul liber, îmi place să visez la ce vacanţe îmi mai fac. Blogul l-am pornit în 2009. Călătoream mult şi simţeam nevoia să le insuflu şi altora dragostea pentru călătorii, să le dau sfaturi utile care poate că mie mi-au lipsit sau le-am aflat mai greu”, povesteşte el.

Detaşarea de eticheta de blogger de turism (Răzvan se poate lăuda cu o cumunitate de 70.000 de cititori unici pe lună şi cu peste 50.000 de persoane care îi urmăresc cele două pagini de Facebook) şi crearea agenţiei au fost paşi necesari în momentul în care managerii din domeniu au început să îl privească drept consultant.

Astăzi portofoliul companiei sale cuprinde nume importante din industrie: Air France/KLM, Perfect Tour sau Happy Tour.

Fire ambiţioasă, motivat mereu de rezultatele obţinute să îşi depăşească limitele, Răzvan nu consideră că a descoperit o reţetă sigură pentru succes. În viziunea sa, pasiunea este cel mai important ingredient de care are nevoie un antreprenor.

“Dacă nu aş fi pasionat de ceea ce fac, nu cred că aş rezista ritmului în care lucrez”, afirmă tânărul. În plus, în opinia sa, un tânăr antreprenor trebuie să creadă mereu în şansa sa şi să depună foarte mult efort. “Trebuie să ai aspiraţii înalte şi să ştii ce îţi doreşti. Având în vedere experienţa mea de până acum, le-aş spune tinerilor că e important să le placă ceea ce fac şi să se aştepte la muncă multă”, completează Răzvan.

Mentorii şi modelele de business pe care a ales să le urmeze au avut şi ele un mare cuvânt de spus în dezvoltarea sa. “Pot spune că îi admir pe Raed Arafat, Richard Branson, Dan Chişu şi Anthony Bourdain. Trebuie să o menţionez şi pe Aneta Bogdan, care m-a ajutat prin cursul de Comunicare ţinut timp de trei luni într-un program pentru studenţi al Orange România. Din turism, o apreciez pe Corina Martin, pentru energie, pe Remus Vişan pentru viziune, pe Dragoş Anastasiu pentru brandurile create, pe Alin Burcea pentru tenacitate, pe Lucia Morariu pentru eleganţa cu care gândeşte”, concluzionează Răzvan.

AKCEES | 15

CREȘTEM IDEI

CU AJUTORUL COMUNITĂȚII

O

asociaţie de crowdfunding din Cluj şi-a propus să dovedească faptul că România este pregătită să crească idei creative şi să sprijine inovaţia.

Cătălina Amihăiesi şi-a propus să schimbe faţa României prin proiecte creative. Aşa a luat fiinţă, la finalul anului trecut, Asociaţia Creştem Idei, odată cu aceasta lansând platforma cu acelaşi nume dedicată proiectelor creative din România ce caută finanţare dincolo de metodele convenţionale. “Am descoperit provocarea de a strânge fonduri din surse private pentru diferite proiecte în 2009 când am început să lucrez la Universitatea BabeşBolyai, activitatea mea având o componentă de fundraising pentru proiecte educaţionale”, îşi începe tânăra din Cluj povestea.

Motivată de valoarea adăugată pe care o oferă peisajului antreprenorial iniţiativele locale şi oamenii pasionaţi de oferirea unor soluţii palpabile problemelor pe care le întâlnesc în jur, Cătălina a decis înfiinţarea asociaţiei alături de alte două prietene, Oana Man şi Judit Katona. Toate trei sunt animate de dorinţa de a schimba în bine România, probabil motorul care le face să dezvolte Creştem Idei în paralel cu joburile zilnice.

“Lansarea crestemidei.ro a fost realizată în decembrie 2012, dupa ce în prealabil am desfăşurat o campanie proprie

16 | AKCEES

OANA COȘMAN de crowdfunding pentru a finanţa parţial dezvoltarea platformei. Zecile de donatori de atunci ne-au surprins foarte plăcut, donau pentru că îşi doreau o platformă românească unde să vadă şi să susţină proiecte creative”, adaugă ea.

Un concept destul de nou în industria locală de business,

crowdfunding-ul începe să câştige tot mai mulţi adepţi, atât în rândul antreprenorilor care sunt în căutarea unei alternative de finanţare, cât şi a oamenilor interesaţi de susţinerea unor proiecte cu impact social. Dar cum se traduce mai exact acest concept? “Crowdfunding-ul îţi permite să susţii tipărirea cărţii pe care o vrei în bibliotecă, a albumului preferat sau dezvoltarea aplicaţiei care te fascinează. O parte din aceste proiecte nu ar deveni realitate fără sprijinul primit într-o astfel de campanie sau nu ar fi dezvoltate la nivelul la care un grup de donatori le poate ajuta să ajungă. O donaţie sosită la momentul potrivit oferă fiecăruia dintre noi satisfacţia de a contribui la dezvoltarea iniţiativelor ce schimbă comunitatea în care trăim în direcţia pe care ne-o dorim”, explică fondatorea crestemidei.ro.

Acesta din urmă este şi motivul pentru care Cătălina a decis să ducă acest proiect la următorul nivel. Pentru a-i ajuta pe alţi viitori antreprenori, trebuie mai întâi să se dezvolte

ea. “Anul 2013 a însemnat pentru mine o intensificare a activităţii crestemidei. ro precum şi mutarea dintr-o universitate într-un accelerator, pentru a învăţa mai mult despre ceea ce înseamnă un start-up, surse de finanţare şi schimbarea pozitivă pe care cred că suntem cu toţii datori să o iniţiem în comunitatea în care ne aflăm”, completează tânăra.

Pentru a beneficia de ajutorul comunităţii create în jurul crestemidei.ro, în esenţă, oricine îşi poate înscrie un proiect oricât de mic sau de mare pe platformă, atâta vreme cât îndeplineşte două condiţii de bază: aduce ceva nou în tema/domeniul pe care le abordează şi are un impact pozitiv în jur, însemnând că generează beneficii care se răsfrâng asupra unui grup mai mare decât cel care a iniţiat proiectul. Donaţiile pentru finanţarea acestor proiecte pornesc de la 10 lei, până în prezent, cea mai mare valoare fiind de 2.000 de lei.

“Alături de crestemidei.ro am învăţat cât de important este să testezi fiecare premisă de la care porneşti în demersul tău de a construi ceva mai bun. Am învăţat că în România există o mulţime de poveşti frumoase, oameni care vor să schimbe mult sau puţin în jurul lor. Am învăţat nu doar că şi la noi se poate, dar că la noi se poate uneori mai bine!”, concluzionează Cătălina.

Protejarea ideii ce stă la baza unui demers antreprenorial este o tendinţă pe care am întâlnit-o foarte des în ultimii doi ani. Fără a neglija importanţa confidenţialităţii, un sfat valoros este cel de a ieşi din zona de confort formată din familie şi prieteni şi a testa ideea şi acel “proof of concept” în rândul potenţialilor utilizatori/clienţi cât mai devreme cu putinţă.

Este un proces continuu ale cărui rezultate modelează proiectul înainte să discutăm despre nevoia unui mentor de business sau a unei finanţări suplimentare. În plus, fiecare iniţiator de proiect ar trebui să analizeze de mai multe ori proiectul propriu înainte de a concluziona că banii sunt principala resursă care lipseşte” AKCEES | 17

TÂNĂRUL CARE A REVOLUȚIONAT TAXIMETRIA

M

IRINA DUMITRU

ihai Rotaru s-a născut în București şi a absolvit cursurile liceului teoretic Mihai Viteazul (profil informatic) şi apoi pe cele ale Facultăţii de Automatică şi Calculatore din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti. Primele sale iniţiative antreprenoriale datează din vremea şcolii generale când publica o revistă şi făcea cărţi de vizită pentru profesori şi colegi.

A continuat în liceu, unde a avut primele contacte cu tehnologia şi a fost implicat în mai multe programe de educaţie antreprenorială care au culminat cu câştigarea unui concurs pentru cea mai bună companie simulată din România şi participarea la finala din Anglia unde au fost reprezentate peste 100 de ţări.

A pus bazele primei companii încă de pe băncile facultăţii, iar proiectele iniţiale au fost de outsourcing pentru clienţi români şi străini. După câţiva ani însă a realizat că dezvoltarea de software nu este scalabilă, aşa că a început să dezvolte alte proiecte cu scopul de a le monetiza ulterior.

Unul dintre aceste proiecte a fost Squeeqly, aplicaţie de shopping social care conecta retailerii cu clienţii lor folosind reţelele sociale. Squeeqly a primit numeroase premii şi a fost finalist la conferinţe internaţionale de tehnologie printre care se numără E-nnovation (Poznan), The Next Web (Amsterdam) sau How to Web (Bucureşti). În ciuda conceptului inovativ şi a rezultatelor impresionante obţinute, Mihai a anunţat închiderea în 2011. „Probleme au fost mai multe, dar cel mai important probabil a fost faptul că eram cam devreme şi cam departe de piaţa pe care trebuia să ne concentrăm cu adevărat, cea vestică, e-commerce-ul din România fiind încă slab dezvoltat”, spune Mihai.

18 | AKCEES

E convins că o problemă culturală importantă în România este frica de eşec. „Dacă ai eşuat important este să înţelegi de ce şi să preţuieşti experienţa. Pasul următor este să te ridici şi să reîncerci, folosindu-te de ceea ce ai învăţat deja!”, completează antreprenorul.

Ideea Clever Taxi a apărut în cadrul evenimentului Startup Weekend la finalul anului 2010. „La momentul respectiv era o nevoie mare pentru noi ca şi consumatori de taxi, deci practic încercam să găsim o soluţie unei probleme personale. Momentul în timp a fost perfect – piaţa cerea aşa ceva iar penetrarea smartphone-urilor era exact în punctul necesar generării de masă critică”, spune Mihai Rotaru.

Pornind de la investiţia obţinută de la Andrei Pitiş, investitor şi mentor activ în mai multe start-up-uri şi până la parteneriatul cu Orange, Clever Taxi a cunoscut o dezvoltare frumoasă şi a primit feedback excelent din partea clienţilor. Pasul următor pentru echipă este dezvoltarea în alte pieţe ţintă, dar şi o dezvoltare pe orizontală a serviciilor. „Să vă aşteptaţi la noi surprize plăcute curând!”, ne avertizează Mihai.

În viziunea sa antreprenorii trebuie să fie curioşi şi agili, încăpăţânaţi şi insistenţi şi, mai presus de toate să aibă dorinţă şi putere de muncă. Reţeta succesului este una complexă, care poate fi însă abordată în mod diferit atât timp cât antreprenorii îşi înţeleg clienţii şi piaţa şi rezolvă probleme reale. Le recomandă tinerilor care îşi doresc să pornească la drum pe cont propriu să se gândească de 10 ori înainte să facă pasul. „Antreprenoriatul necesită multe sacrificii, pentru unii este probabil drumul greşit. Pentru ceilalţi însă, satisfacţiile vor fi imense şi nu vor mai putea niciodată să lucreze într-o multinaţională”, spune tânărul.

Pentru Mihai Rotaru viitorul pare să arate strălucit. Îşi propune să dezvolte brandul Clever Taxi la un nivel cât mai înalt şi crede că ideile actuale vor converge la un moment dat. De asemenea, îşi propune să se implice activ în dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc. „Cred că României îi lipsesc doar câteva ingrediente pentru a face o impresie excelentă la nivel global aşa că mă implic atât în organizarea de evenimente tech, cât şi ca mentor în diferite start-up-uri”, încheie Mihai.

Antreprenoriatul necesită multe sacrificii, pentru unii este probabil drumul greşit.

Pentru ceilalţi însă, satisfacţiile vor fi imense şi nu vor mai putea niciodată să lucreze într-o multinaţională” AKCEES | 19

REŢETĂ PENTRU REUŞITĂ OANA COȘMAN Trei tineri din Sibiu au descoperit cum pot transforma într-un business de succes cunoştiinţele tehnice, o necesitate şi flerul antreprenorial.

Au pornit la drum cu 700 de lei primiţi de la părinţi pentru crearea firmei. Se întâmpla prin 2007. Acum, şase ani mai târziu, Smart Bill, proiectul creat de Radu Hasan, Ioana Hasan şi Mircea Căpăţână, este una dintre cele mai de succes soluţii de facturare de pe piaţa locală şi le aduce tinerilor un rulaj ce se îndreaptă cu paşi rapizi spre o jumătate de milion de euro.

“Ideea dezvoltarii Smart Bill nu a fost imediată, am început ca şi mulţi alţii cu crearea site-urilor web pentru

20 | AKCEES

firme din Sibiu şi cu puţin outsourcing. Smart Bill a venit întrucât am simţit noi durerea pe pielea noastră. Nu făceam noi multe facturi la început, dar de câte ori făceam, deşi era teoretic un motiv de bucurie, era în acelaşi timp şi o frustrare, era un procedeu anevoios. Astfel, în 2007, odată cu schimbarea legislaţiei, am profitat de moment”, povesteşte Ioana Hasan, unul dintre cei trei cofondatori ai proiectului.

Nu erau la prima încercare în antreprenoriat. Până în acel moment mai fuseseră implicaţi în proiecte diverse: o firmă de curăţenie în Timişoara, un program de generat orarul pentru şcoli sau o platformă de creare a site-urilor fără a fi nevoie de cunoştinţe tehnice. Niciuna dintre ele nu manifestase, însă, potenţialul Smart Bill.

Totodată, pe cei trei parteneri îi leagă o prietenie veche.

Colegi de facultate – au urmat cursurile secţei de Calculatoare la Sibiu, iar Mircea a studiat Politehnica în Timişoara. Ioana şi Radu au devenit între timp soţ şi soţie, dar şi parteneri de afaceri. “Radu şi Mircea au ştiut de mult că asta îşi doresc să devină, să schimbe lumea în mai bine. Eu personal nu m-am gândit la calea antreprenorială. Îmi doream însă să lucrez cu Radu, simţeam că putem face lucruri fumoase împreună”, adaugă ea. La început, programau toţi trei, însă resimţeau nevoia unui partener care să aducă şi cunoştiinţe de business în ecuaţie. “Radu şi cu mine am dezvoltat prima versiune a Smart Bill în 2007, iar Mircea începuse deja cu migrarea spre marketing. Pe parcurs lucrurile s-au aşezat cumva de la sine şi am migrat fiecare treptat spre ce ne plăcea mai mult sau simţeam că ni se potriveşte mai bine”, mai spune Ioana.

Astfel, în acest moment, funcţiile şi rolurile fiercăruia sunt foarte bine delimitate, deşi pentru un antreprenor, fişa postului presupune întotdeauna mai multe atribuţii. Radu este CEO-ul companiei, se ocupă de coordonarea celorlalţi manageri, de finanţe şi de strategia de viitor, Mircea este

Marketing Manager, se ocupă de tot ce ţine de promovarea Smart Bill, iar Ioana este Product Manager, în esenţă, ea coordonează întreg procesul de dezvoltare de produse Smart Bill.

O formulă de succes, dacă aruncăm o privire rapidă la rezultatele companiei. O cifră de afaceri de 300.000 de euro în 2012 şi un rulaj estimat la 400.000 de euro în acest an, precum şi 19.000 de clienţi în acest moment, iar numărul lor ar putea creşte la 23.000 până la finalul lui 2013.

Pentru a ajunge însă la aceste cifre a fost nevoie de multă muncă şi ca tinerii să înveţe din propriile greşeli. “Cred că greşeala cea mai mare a fost lipsa de focus. Voiam să fim cei mai buni la toate şi este foarte greu să tragi la mai multe şi să te menţii în frunte, mai ales când eşti mic şi nu dispui de atâtea resurse. De asemenea, am învăţat să ne validăm presupunerile cât mai devreme şi să nu mergem orbeşte înainte pe un drum posibil greşit, consumând timp şi resurse degeaba”, adaugă Ioana Hasan.

Recent, cei trei antreprenori au creat în companie un Board of Advisors, în esenţă, au integrat dezvoltării Smart Bill know-how-ul venit din partea unor oameni de afaceri experimentaţi de la nivel local. Radu Georgescu, fondatorul Gecad, este unul dintre ei. “Know-how-ul lui ne ajută să luăm decizii mai bune, nu trebuie să învăţăm totul prin trial and error. De foarte multe ori am simţit că s-a făcut lumină după ce ne-a explicat punctul lui de vedere sau doar nişte factori de care nu ştiam că există”, mai spune ea.

Să fie acesta primul pas spre un exit? În niciun caz! Cei trei tineri antreprenori au planuri mari pentru viitorul Smart Bill: dezvoltarea unor noi produse şi atacarea de noi pieţe.

AKCEES | 21

START UP YOUR DREAMS! IDEA MARKET FINANCING PITCH DEMO DAY akcees.com/startmeup

22 | AKCEES

START ME UP O ALTFEL DE ŞCOALĂ DE ANTREPRENORIAT

C

um poţi dezvolta unul dintre cele mai bune programe de educaţie antreprenorială din România? Cu multă muncă, perseverenţă şi pasiune, ar răspunde oricare dintre membrii echipei Akcees, tinerii care au dezvoltat Start Me Up, singura şcoală de antreprenoriat autohtonă în cadrul căreia participanţii formează echipe, generează idei şi dezvoltă concepte viabile de business alături de un trainer internaţional, antreprenori şi investitori consacraţi.

Totul a pornit într-o noapte de noiembrie, atunci când Şerban, preşedintele Akcees şi arhitectul intelectual al proiectelor noastre, s-a gândit să organizăm împreună o şcoală de antreprenoriat diferită de ceea ce exista în acel moment pe piaţa din România. Ideea a prins viaţă în luna mai a anului trecut, atunci când am început să lucrăm la realizarea efectivă a programului.

Au urmat trei luni de muncă asiduă, mii de mail-uri şi telefoane şi tot atâtea ore de voluntariat donate de întreaga echipă. Rezultatul? Prima ediţie a şcolii de antreprenoriat Start Me Up, proiect în cadrul căreia 25 de participanţi au învăţat care sunt paşii pe care trebuie să îi parcurgă pentru a-şi materializa propriile idei, au dezvoltat planuri de afaceri şi au încheiat prin a-şi valida conceptul de business prezentându-l în faţa unui juriu de specialitate.

Fiecare zi a şcolii de antreprenoriat a fost dedicată unui anumit aspect al planului de afaceri. Astfel, participanţii au început printr-un proces de generare şi selecţie de idei, au continuat cu realizarea planului de marketing şi, respectiv,

IRINA SCARLAT a planului financiar, şi au pregătit apoi planul de afaceri şi prezentarea propriului proiect. Pe parcursul evenimentului, participanţii au avut ocazia să discute în mod direct cu unii dintre cei mai apreciaţi antreprenori şi investitori români, să primească feedback şi să afle poveştile de succes ale acestora. În ultima zi a evenimentului, echipele participante au prezentat proiectele dezvoltate pe toată durata programului în faţa unui juriu de specialitate. Echipa câştigătoare a dezvoltat Boomerang, o companie de consiliere şi orientare profesională pentru elevii de liceu, şi a primit o investiţie iniţială de 2000 de euro pentru implementarea proiectului, alături de înfiinţarea gratuită a afacerii. Un premiu special pentru profesionalism a fost acordat şi cofetăriei Bartello, iar Bogdan Cange şi Vlad Tudose, participanţi Start Me Up, au primit distincţii speciale pentru curaj şi, respectiv, perseverenţă. „În contextul în care ţara geme de probleme şi toată lumea aşteaptă să li se dea, voi demonstraţi că nu aşteptaţi şi vreţi să faceţi ceva. Văzându-vă pe voi realizez că există o şansă pentru România!”, ne spunea anul trecut Dragoş Anastasiu, Preşedinte Eurolines şi TUI Travel Center.

Rezultatele nu au întârziat să apară şi, la un an după eveniment, impactul acestuia este vizibil. Pregătirea participanţilor a continuat prin realizarea de sesiuni lunare de mentorat, sesiuni în care tinerii au avut ocazia să stea de vorbă periodic cu antreprenori importanţi din România şi să primească feedback pentru proiectele lor.

AKCEES | 23

Vlad Tudose, tânărul participant care a primit premiul special al juriului pentru perseverenţă, şi-a schimbat ideea iniţială de business şi a pus bazele unui start-up: Puzzled.by, o platformă online de întrebări şi răspunsuri.

Puzzled.by a primit deja o finanţare iniţială de 50.000 EUR de la un grup de investitori americani de tip angel, iar echipa a participat la competiţia organizată în cadrul conferinţei internaţionale Shift din Croaţia.

24 | AKCEES

Pasionat de antreprenoriat, Sebastian Mărăloiu este un alt alumnus Start Me Up cu o poveste remarcabilă. Se pregătea să lanseze versiunea alfa a Bring the Band, platformă care permite publicului să îşi aducă artiştii preferaţi la ei în localitate, când a identificat, alături de partenerul său de afaceri, o oportunitate unică: Formspring, o platformă de socializare cu peste 30 de milioane de utilizatori activi nu îşi putea susţine creşterea şi urma să se

închidă. Sebi şi partenerul său au lucrat zi şi noapte pentru a profita de această oportunitate şi au reuşit să lanseze, două săptămâni mai târziu, YouReply, o platformă dezvoltată cu o investiţie iniţială de 50$ care are în prezent peste 14.000 utilizatori. Au aplicat la programul de accelerare Startup Chile şi sunt astăzi în aşteptarea răspunsului.

Poveştile de succes pot continua. Fie că îşi dezvoltă în prezent propriile

start-up-uri sau că acumulează experienţă pentru a deveni în viitor antreprenori, Start Me Up a deschis orizonturi şi a schimbat vieţi. Ca urmare, ne pregătim de cea de a doua ediţie a proiectului care va avea loc în perioada 21 – 27 iulie la Pensiunea Speranţa din Predeal.

a doua ediţie a programului să aibă rezultate cel puţin la fel de frumoase şi să reprezinte pentru participanţi o experienţă unică ce are puterea de a schimba vieţi. Asta este unitatea de măsură a succesului pentru echipa din spatele Start Me Up!

Păstrăm reţeta succesului descoperită anul trecut şi de această dată: un trainer internaţional, antreprenori şi investitori români de succes, participanţi de calitate şi o experienţă care nu ar trebui ratată de niciun tânăr care îşi doreşte să pornească la drum pe cont propriu.

Daniel Ramamoorthy, antreprenor, investitor şi consultant pentru start-up-uri revine şi în acest an ca trainer în cadrul programului. În plus, aducem în faţa participanţilor unii dintre cei mai apreciaţi antreprenori autohtoni.

Printre invitaţii speciali ai evenimentului se numără: Cristina Bâtlan (Fondator Musette), Irina Anghel (Fondator Triple Helix), Dragoş Anastasiu (Preşedinte Eurolines şi TUI Travel Center), Răzvan Pascu (Fondator Travel Communication Romania) sau Bogdan Iordache (antreprenor serial, Fondator How to Web şi TechHub Bucharest).

Succesul primei ediţii a şcolii de antreprenoriat Start Me Up poate fi astăzi măsurat în feedback-ul primit de la participanţi şi invitaţi deopotrivă, dar şi în rezultatele obţinute un an mai târziu de tinerii prezenţi la eveniment.

Echipa Akcees munceşte neobosită şi în acest an pentru ca

AKCEES | 25

CARAVANA START ME UP

LECŢII DE ANTREPRENORIAT DIN ROMÂNIA IRINA SCARLAT

Î

n România, foarte mulţi tineri îşi doresc să fie antreprenori. Poate prea mulţi tineri!

Acest lucru poate fi explicat prin faptul că antreprenoriatul este la rang de cinste pe planurile autohtone, însă puţini ştiu ce presupune cu adevărat să fii antreprenor. Acesta este motivul pentru care anul acesta am decis să organizăm Caravana Start Me Up, campanie naţională de promovare a antreprenoriatului şi a motivelor corecte pentru care să porneşti la drum pe cont propriu. Între 20 iunie şi 4 iulie am susţinut workshop-uri despre antreprenoriat şi am adus în faţa audienţei antreprenori de

26 | AKCEES

succes în 8 oraşe din România: Bucureşti, Timişoara, Cluj, Sibiu, Braşov, Constanţa, Galaţi şi Iaşi.

Am început fiecare dintre evenimente vorbind despre motivele pentru care NU ar trebui să fii antreprenor. Astfel, am putut concluziona că ideile de afaceri cu potenţial se regăsesc la interacţiunea dintre talent, pasiune şi nevoile pieţei. În plus, pentru dezvoltarea acestor idei în afaceri de succes, tinerii au nevoie de o reţea extinsă de contacte, competenţe şi abilităţi din domenii variate, experienţă profesională relevantă şi educaţie antreprenorială de calitate.

Ne-am bucurat să vedem că antreprenori şi investitori importanţi au ales să se alăture eforturilor noastre şi să îşi

împărtăşească propriile poveşti, dar şi să găsim comunităţi antreprenoriale puternice în fiecare dintre oraşele vizitate.

Am discutat despre motivaţia de a fi antreprenor, despre cum faci rost de bani şi cât de importantă este echipa, dar şi despre modul în care depăşeşti eşecurile inerente.

Peste 30 de tineri antreprenori şi-au împărtăşit experienţele şi, în ciuda faptului că activează în industrii diferite şi au experienţe definitorii variate, am putut desprinde o serie de lecţii pe care vrem să le transmitem la rândul nostru mai departe.

Deşi au plecat la drum din motive diferite, invitaţii evenimentului sunt antreprenori care au pornit propriile afaceri din pasiune, ceea ce i-a motivat să continue şi să depăşească provocările întâlnite în cale. „Atunci când creezi ceva şi ai clienţi mulţumiţi, ai o satisfacţie personală extraordinară, greu de descris în cuvinte. Această satisfacţie îţi dă puterea de a merge înainte, şi nu perspectivele financiare. Dacă aş fi făcut-o pentru bani ar fi fost mai uşor să mă angajez”, a spus Mihai Citirigă, Co-Fondator valorificariactive.ro, Lucas Super Sandwich Sibiu şi Hub1317, invitat al Caravanei Start Me Up din Braşov.

Majoritatea antreprenorilor care şi-au împărtăşit poveştile în cadrul Caravanei Start Me Up şi-au dezvoltat afacerile plecând de la resurse personale, alături de cea mai întâlnită sursă de finanţare – cei 3P (părinţi, prieteni şi alţi proşti).

Ulterior, banii încasaţi de la clienţi au fost utilizaţi pentru a-şi dezvolta afacerea organic, sau au reuşit să obţină finanţări pentru scalarea business-ului. „Noi am crescut organic cu banii încasaţi de la evenimentele organizate. Nu începeţi cu mulţi bani din prima pentru că e posibil să îi pierdeţi!”, le-a spus participanţilor Mălina Chirea, Co-Fondator Iniţiativa pentru Fericire, invitat al Caravanei Start Me Up din Constanţa. Părerea ei a fost validată de experienţele altor antreprenori care au investit sume mari de bani la început şi au eşuat. „Banii nu contează atât de mult! Se poate şi fără, şi mult mai important decât să ai bani este să ştii cum să convingi”, a spus şi Bogdan Micu, Fondator Alpin Sun şi invitat al Caravanei Start Me Up din Braşov.

Cât de importantă este echipa? Esenţială, pentru mulţi dintre tinerii antreprenori de succes. Pentru Daniel Dragomir (Co-Fondator TechHub Bucharest), succesul se datorează faptului că este înconjurat de oameni care iubesc ceea ce fac. Pentru un tânăr antreprenor cel mai dificil este să găsească oamenii potriviţi alături de care să dezvolte propria companie: aceştia trebuie să împărtăşească aceleaşi valori şi aceeaşi viziune, şi, mai presus de toate, să creadă în produsul sau serviciul dezvoltat.

O echipă nepotrivită poate duce la eşecul întregului proiect,

aşa cum a fost cazul Mălinei Chirea (Co-Fondator Iniţiativa pentru fericire). „Unul dintre proiectele mele anterioare a eşuat din cauza echipei nepotrivite. Oamenii sunt extrem de importanţi, căutaţi să aveţi alături de voi oameni cu iniţiativă, oameni mai deştepţi şi mai bine pregătiţi decât voi”, le-a spus Mălina participanţilor Caravanei Start Me Up din Constanţa. În ciuda pasiunii şi a determinării, eşecurile nu i-au ocolit pe tinerii antreprenori invitaţi la evenimentele din cadrul Caravanei Start Me Up. Mulţi dintre ei au fost nevoiți să renunţe la cel puţin un proiect dezvoltat anterior fie din cauza crizei, fie pentru că au realizat la puţin timp după lansare faptul că produsul sau serviciul dezvoltat nu răspundea unei nevoi reale a pieţei. Cu toate astea, „Succesul este înălţimea la care ricoşezi după ce te izbeşti de podea!”, după cum spune Radu Turcescu, Fondator Smart PR Group. Important este să ca lecţiile învăţate din eşecuri să fie aplicate în următoarele proiecte. Antreprenorii care se scutură de praf, se ridică şi merg mai departe, au toate şansele să reuşească în viitor.

La final, „dacă vrei să ajungi acolo unde nu ai mai fost până acum, trebuie să faci lucruri pe care nu le-ai mai făcut înainte”, le-a Cătălina Amihăiesi, Co-Fondator Creştemidei. ro, participanţilor clujeni. „E cel mai bun moment din istorie pentru a porni un start-up, aşa că produceţi ceva concret, orientaţi-vă către produs, aduceţi plus-valoare şi munciţi!” a recomandat Tiberiu Mitrea, Fondator NaturaLact de la Sibiu. În fond, aşa cum spune Iavi Rotberg (Senior Business Analyst Endava şi Vice-Preşedinte IIBA Romanian Chapter), e alegerea ta dacă munceşti pentru a-ţi împlini propriile vise sau pe ale altora!

AKCEES | 27

MODEL DE ANTREPRENOR PERFORMANŢĂ CU MUNCĂ ŞI PASIUNE IRINA SCARLAT

D

ragoş Anastasiu este unul dintre cei mai apreciaţi antreprenori români ai momentului.

Preşedinte Eurolines şi TUI Travel Center, el a construit un adevărat imperiu în industria turismului: în peste 18 ani de activitate, s-a implicat activ în crearea şi dezvoltarea mai multor firme (tour operare şi servicii de rent a car, taxi, servicii de leasing, imobiliare şi dezvoltare IT), iar începând cu anul 2011, reţeaua de agenţii a grupului Eurolines reprezintă brandul TUI în România, cel mai cunoscut jucător din piaţa turistică la nivel mondial.

Apreciază ideile de business raţionale însoţite de o viziune pragmatică şi crede în curajul fiecărui antreprenor aflat la

28 | AKCEES

început de drum. Povestea sa începe în Germania, unde profesa ca medic. A avut curajul să renunţe la o carieră frumoasă după 13 ani de studiu şi activitate şi a revenit în România unde a pus bazele Eurolines, la început o companie de transport de persoane cu autocarul. „Aplecarea spre turism a venit după câţiva ani în care am învăţat cum se face business, de orice fel ar fi el, în România; am învăţat legislaţie şi mecanică, contabilitate şi fiscalitate”, spune Anastasiu.

Nu a fost uşor să ajungă unde este astăzi, iar succesul are la bază o temelie solidă de muncă şi perseverenţă. Deşi grupul Eurolines reuneşte astăzi cea mai mare reţea de agenţii de turism din ţară şi este unul dintre cei mai importanţi

transportatori rutieri de persoane, Dragoş Anastasiu nu crede că există o reţetă a succesului. „Cred că sunt câteva ingrediente de bază, fără de care amestecul „se taie”. Trebuie să apară oportunitatea. Fie că se întâmplă să vină în calea ta sau că o creezi cumva, oportunitatea este declanşatorul.

Apoi trebuie să ai curaj să mergi pe acest drum şi să nu te descurajezi niciodată. Munca este continuă, mai ales în primii ani, şi nu există nici o afacere prosperă ai cărei primi ani să nu fie dominaţi de multă muncă. Pasiunea la fel: nu mă închipui construind şi continuând o afacere fără să fiu pasionat complet de acel proiect. Echipa: o dată ce creşte business-ul este imposibil să îl duci înainte fără oameni dedicaţi, pasionaţi, muncitori şi performanţi. Cine crede că o firmă este antreprenorul nu cunoaşte decât o faţetă a acestei chestiuni”, spune Anastasiu.

Anul acesta se împlinesc 6 ani de când Dragoş Anastasiu este unul dintre leii din Arenă şi susţine dezvoltarea de start-up-uri în diverse direcţii de business, diferite de cele existente în portofoliul propriu. A acceptat invitaţia de a participa la Arena Leilor datorită unui context favorabil: era perioada în care nu mai era implicat 100% în operaţional şi, interesat fiind de noi oportunităţi de business, îşi dorea să împărtăşească lecţii din experienţa sa tinerilor antreprenori. „La Arenă întâlneşti idei din toate sferele, oameni de toate tipurile, negocieri care mai de care, mai dure sau mai uşoare.

Din păcate nu am găsit încă partenerul alături de care să pot clădi un business nou. Fie sunt oameni care cred că ideea pe care o prezintă automat trebuie să fie susţinută de un „leu” cu finanţare maximă şi implicare minimă, fie nu pot trece peste „bătutul palmei”. Au fost cazuri când am decis că voi investi într-o afacere şi i-am aşteptat multă vreme să vină la discuţiile ulterioare. Nu au venit nici până în ziua de astăzi”, povesteşte Dragoş Anastasiu despre experienţa din arenă. Îşi dedică timpul pentru a participa la evenimente pentru tineri deoarece crede că e datoria fiecărui antreprenor de succes să împărtăşească ceva din experienţa sa şi să arate, prin exemplul personal, că nu este uşor să ajungi sus şi că e foarte greu să te menţii acolo fără muncă şi dedicare. „Din păcate în România şcoala nu-i ajută pe tineri să se formeze şi practic, iar ei părăsesc instituţiile de învăţământ doldora de teorie, învăţaţi să tocească, dar fără să ştie cum se fac lucrurile. Prin astfel de iniţiative (Start Me Up) încercăm să suplinim această lipsă şi să vorbim cu cei interesaţi să devină antreprenori. Am remarcat că o mare parte dintre ei sunt vrăjiţi de modelele de oameni de afaceri care au făcut averi colosale rapid şi sunt mai puţin interesaţi să se revolte împotriva a ceva şi mai mult să speculeze oportunităţile în beneficiul propriu”, îşi motivează Dragoş

Anastasiu implicarea în activităţile de susţinere şi dezvoltare a ecosistemului antreprenorial românesc.

Vede frecvent greşeli care se repetă la tinerii antreprenori aflaţi la început de drum. „Pornesc un business fără a avea o sumă de bani pusă deoparte pentru minim 6 luni de activitate.

Apoi, când apare profitul, se grăbesc să îl cheltuie rapid şi să îl investească în altceva decât în propriul business. Dacă sunt 2,3,4 asociaţi ajung să se certe şi să spargă o afacere care poate merge bine, sperând că separat le va merge şi mai bine. De cele mai multe ori asta înseamnă faliment pentru toate părţile implicate”, completează antreprenorul. Îi sfătuieşte pe tinerii care plănuiesc să pornească la drum pe cont propriu să se transforme din persoane care pun întrebarea „ce am eu de câştigat din asta” în persoane care în primul rând întreabă „ce pot face eu pentru tine pentru a-ţi aduce mai multă valoare”, urmând ca aceste eforturi să fie cumva şi cândva recompensate. „Ăsta este principiul de bază al serviciilor de excelenţă şi prin urmare îi sfătuiesc să încerce să fie excelenţi de la bun început. Apoi îi sfătuiesc să-şi aleagă cu mare atenţie oamenii alături de care pornesc la drum, fie ca parteneri sau ca angajaţi. În alegerea potrivită a oamenilor din anturaj stă succesul sau insuccesul unei afaceri. Nu în ultimul rând, îi sfătuiesc să acumuleze ceva experienţă în domeniul în care doresc să activeze”¸ le recomandă Dragoş Anastasiu tinerilor care doresc să facă primul pas în afaceri.

Dragoş Anastasiu crede că există anumite caracteristici antreprenoriale în gene, însă antreprenorii se educă şi se formează în mare măsură de când sunt foarte mici. Din acest motiv consideră că educaţia din familie are un rol foarte important şi că exemplele de succes reprezintă cea mai eficientă metodă de educare a tinerilor antreprenori.

Indubitabil, Dragoş Anastasiu este un model de succes pentru fiecare dintre noi, iar implicarea sa în dezvoltarea antreprenoriatului autohton are un impact considerabil în rândul tinerilor.

AKCEES | 29

TOUJOURS A LA FRANÇAISE

S

e bate de la egal la egal cu branduri cu tradiţie precum Avene, L’Oreal sau Garnier într-o industrie care se reinventează permanent.

De şapte ani, Rucsandra Hurezeanu, fondator Ivatherm, reuşeşte să se menţină mereu cu un pas înaintea competitorilor săi prin inovaţie şi perfecţionarea constantă a portofoliului de produse.

“Astăzi cred că liderii adevăraţi sunt oameni buni. Ei tratează oamenii cu atenţie şi compasiune”, este o concluzie inevitabilă la care ajunge Rucsandra privind înapoi la parcursul său profesional.

Finalizarea studiilor în cadrul Facultăţii de Medicină au adus-o pe aceasta mai aproape de businessul farmaceutic al familiei, o experienţă utilă pentru dezvoltarea ulterioară. “Deschiderea extraordinară de după 1990 şi posibilităţile noi de carieră m-au făcut să-mi doresc această schimbare. De altfel, medicii lucrează mult în industria farmaceutică, a devenit o opţiune firească de carieră atât în România, cât şi în alte ţări. Neavând nici o experienţă anterioară de business, am început să lucrez ca reprezentant medical, deci în vânzări, în compania mamei mele”, povesteşte Rucsandra Hurezeanu, una dintre cele mai de succes femei de afaceri din România.

30 | AKCEES

OANA COȘMAN Un an mai târziu lua calea Franţei, de care a rămas inevitabil legată, pentru a urma cursurile unui master în Marketing Farmaceutic, în cadrul uneia dintre cele mai bune universităţi europene, École Supèrieure de Commerce Paris. Au urmat multe luni de studiu în strategii de management, publicitate, branding, studii de caz şi un internship într-una dintre cele mai mari companii franţuzeşti, Servier. O dată revenită în ţară, Rucsandra a ocupat vreme de cinci ani poziţii de management în companii mari, mulţinationale din industria farmaceutică. La un moment dat, a simţit că a acumulat experienţa necesară şi că este momentul să facă mai multe.

Aşa a luat naştere Ivatherm, prima marcă românească de dermatocosmetice.

“Ivatherm a fost o îmbinare fericită între fascinaţia mea pentru creme, texturi, parfumuri şi cunoştinţele acumulate de-a lungul anilor de studiu al medicinei, dermatologiei, dar şi experienţei din vânzări şi marketing în industria farmaceutică. Probabil modelul mamei mele, care era o femeie antreprenor de succes, mi-a dat curaj şi, deloc de neglijat, a fost şi sprijinul financiar din partea ei. Am creat Ivatherm după 7 ani de experienţă practică în companii multinaţionale, nu direct de pe băncile şcolii, ar fi fost mult prea devreme”, spune ea.

Astăzi, Ivatherm se numără printre primii cinci jucători de pe piaţa locală de dermato-cosmetice, cu un portofoliu de 50 de produse care au la bază apa termală Herculane (întreaga producţie Ivatherm este realizată în Franţa) destinate atât pieţei locale cât şi exportului, şi cu un rulaj estimat să crească cu 20% până la finalul anului, comparativ cu anul anterior.

“Satisfacţia mea cea mai mare vine din crearea şi oferirea femeilor de produse performante, inovative în acord cu ultimele tendinţe mondiale în cosmetologie. Sursele noastre de inspiraţie vin dintr-o bună cunoaştere a industriei, informare permanentă şi colaborarea apropiată cu cercetatorii francezi din laboratoarele de dezvoltare de produse cosmetice din Paris”, precizează Rucsandra

Hurezeanu.

Secretul succesului său? Echipa pe care a creat-o şi concentrat-o în jurul brandului, cu care împarte acelaşi set de valori şi aceeaşi motivaţie, viziune şi fler în afaceri. De altfel, în opinia sa, viziunea, curajul şi determinarea trebuie să fie calităţi esenţiale ale unui antreprenor. “Un antreprenor este omul capabil de a-şi asuma responsabilităţi pentru banii investiţi, pentru echipa pe care a angajat-o şi pentru timpul lui. Tinerii antreprenori trebuie să fie motivaţi să creeze un produs sau un serviciu unic, diferit şi cu valoare adaugată. E important să facă doar ce le place şi ce-i inspiră. Dorinţa de a deveni cei mai buni în ceea ce fac le va aduce un progres în carieră”, încheie Rucsandra Hurezeanu, fondator Ivatherm.

AKCEES | 31

32 | AKCEES

CÂT COSTĂ SĂ SCHIMBI O VIAȚĂ?

POVESTEA ANTREPRENORULUI SOCIAL

T

e-ai întrebat vreodată cât costă să schimbi o viaţă? Pe ei, antreprenorii sociali, nu îi costă mult! Asta pentru că îşi dedică timpul cu altruism şi lucrează neobosit din dorinţa de a schimba lumea, de a rezolva problemele pe care le văd în societatea de astăzi.

Au aptitudini deosebite şi cunoştinţe de business care i-ar propulsa pe scara ierarhică a oricărei companii. Ar putea câştiga bani mult mai mulţi şi ar putea avea o viaţă liniştită, însă aleg să lupte în continuare pentru cauzele sociale în care cred. Par de multe ori desprinşi dintr-o altă lume: idealişti, extrem de pasionaţi de ceea ce fac, suficient de naivi încât să creadă că în ei stă puterea de a schimba lumea.

Paradoxal, mulţi dintre ei reuşesc să facă ceea ce îşi propun! „Vrei să salvezi lumea? Trateaz-o ca pe un business”, spune Emily Eakin, redactor New York Times. Cu asta se ocupă antreprenorii sociali: aplică noţiuni de business şi antreprenoriat în sfera socială pentru a produce schimbări acolo unde cred că este nevoie. Antreprenoriatul social este un concept la modă, însă de multe ori nu i se acordă atenţia

IRINA SCARLAT cuvenită pentru a înţelege în profunzime complexitatea acestuia.

Antreprenoriatul social este greu de definit tocmai pentru că multe dintre atributele antreprenorului social corespund cu cele ale antreprenorului clasic: amândoi inovează şi au energie, tenacitate şi răbdare. În plus, atât antreprenorul social cât şi cel clasic au o viziune pe care o urmează cu pasiune. Diferă însă atunci când vine vorba de motivaţie şi de obiective. Antreprenorii sociali sunt motivaţi să răspundă unei nevoi sociale, pe când antreprenorii clasici adresează o nevoie de natură financiară a societăţii. În plus, antreprenorii sociali nu sunt motivaţi de profit, ci de schimbarea pe care o produc în societate.

România se poate mândri cu antreprenori sociali de excepţie: tineri, determinaţi, pasionaţi de ceea ce fac şi de impactul pe care îl au activităţile lor. Este cazul Ştefanei Popa (Co-Fondator incubator107), Oanei Filip (Co-Fondator Asociaţia pentru Industrii Creative) şi al lui Traian Brumă (Co-Fondator CROS).

AKCEES | 33

Ştefana Popa are 28 de ani şi îşi doreşte să facă mereu ceea ce îi place. Severă şi determinată, nu poate sta locului şi se gândeşte mereu la ce trebuie să facă ea sau cei din jurul ei.

O enervează o sumedenie de lucruri în jur, dar nu se plânge şi, în loc să cârcotească, pune mâna şi încearcă să schimbe lucrurile care nu îi plac. Aşa s-a născut incubator107, locul în care oricine poate învăţa pe oricine orice. „Mi-am deschis mansarda casei pentru ca oamenii să-şi poată împărtăşi pasiunile în orice zi din săptămână. Unii zic că sunt nebună!”, ne spune Ştefana. incubator107 s-a născut într-o dupăamiază de iarnă când Ştefana a pus mâna pe telefon, şi-a sunat cei mai apropiaţi prieteni şi le-a povestit o idee: „Cum ar fi să îmi transform casa într-un loc în care oamenii să

34 | AKCEES

înveţe unii pe alţii ce ştiu ei mai bine să facă, ce le place, pasiunea lor? Şi să nu existe bani, bilete şi oprelişti, iar oamenii să doneze după cum le-a plăcut?”, îşi aminteşte Ştefana începuturile incubatorului. Au pornit la drum o lună mai târziu, propunându-şi să înceapă cu un experiment de 5 luni. 2 ani mai târziu sunt la fel ca la început, însă au şi o reţea naţională de incubatoare în Cluj, Timişoara, Braşov, Oradea şi Iaşi.

Tot din dorinţa de a schimba lumea a pornit la drum şi Traian Brumă, antreprenor social care şi-a propus să revoluţioneze sistemul de învăţământ românesc. Şi a reuşit, punând bazele Universităţii Alternative CROS. CROS s-a născut la o terasă

în Cluj, în 2006, după 4 ani de proiecte prin care un grup de tineri încerca să schimbe sistemul universitar din interior. „Stăteam la o bere şi constatam că universităţile nu prea se lasă schimbate de proiectele noastre. Şi aşa a apărut întrebarea: „Cum ar fi să ne facem noi o universitate?””. Zis şi facut! Tinerii s-au pus pe treabă, iar astăzi universitatea e un proiect solid, cu o echipă de 14 oameni care lucrează full time, cu 75 de studenţi care plătesc 500 de euro pe an, 20 de companii implicate şi o reţea de peste 100 de persoane resursă (coachi, consilieri, mentori, traineri şi profesori alternativi). „De departe cel mai important rezultat până astăzi este că am dezvoltat un model inovativ de educaţie superioară care începe să dea rezultate, deşi e abia la început”, povesteşte Traian.

Oana Filip, tânăra din Iaşi cunoscută din Asociaţia Industrii Creative (AIC) unde activează, se consideră un om fericit pentru că face ceea ce îi place şi ce i se potriveşte. Este project manager în cadrul AIC. Asociaţia a pornit la drum în noiembrie 2010, iar Oana s-a alăturat un an mai târziu când Adriana Ursache (co-fondator) a convins-o în 20 de minute că la AIC se întâmplă lucruri minunate din care trebuie să facă parte. Astăzi AIC înseamnă mai mult decât proiectele sale (13 ediţii de Creative Coffee şi 3 ediţii de Atelierul Produselor Creative); este un proiect despre pragmatism, creativitate şi comunicare, proiect care vrea să arate lumii întregi că inovaţia e un motor economic puternic.

Ar fi putut să îşi dezvolte cariere convenţionale de succes în companii unde ar fi crescut repede pe scara ierarhică datorită aptitudinilor pe care le deţin. Cu toate astea, au devenit antreprenori sociali.

De ce? Ştefana nu a ales să fie antreprenor social, însă a devenit unul încercând să transforme lumea din jurul ei şi propria ei viaţă astfel încât să îi placă. „Am vrut să creez un colţ de lume în care valorile celor care vin să fie generozitatea,

libertatea, bucuria, prietenia şi curiozitatea. În mod ciudat asta a însemnat că am devenit antreprenor social: am ales să fac eu ceva ce nu găseam la alt angajator sau loc public, să-mi fac eu locul meu”, spune Ştefana.

O poveste similară este şi cea a lui Traian. Nu şi-a propus să devină antreprenor ci a făcut o alegere specifică: să construiască prima Universitate Alternativă din România. „În facultate, Starcraft sau Heroes III mă ţineau ore şi zile lipit de calculator. Antreprenoriatul în educaţie s-a dovedit de 10 ori mai tare decât un joc de strategie: mă ţine de 10 ani „în flow”. Apoi, cred că transformarea profundă a educaţiei e cel mai important proiect al următorilor 20 de ani în România, iar universitatea noastră alternativă are un rol important de jucat. Îmi aduce mai multă împlinire să fac parte dintr-un proiect despre care cred că va lăsa lumea mai bună decât am găsit-o eu.”, motivează Traian alegerea sa. Şi Oana a devenit antreprenor pentru că este convinsă că România are nevoie de afaceri creative, de produse inovatoare, de idei geniale care să fie implementate. „Mă identific cu misiunea AIC – de a încuraja antreprenorii creativi să îşi dezvolte start-up-uri, să facă bani de pe urma talentului lor, să reuşească să pună pe picioare super business-uri în zona de IT, fashion, design, publishing, şi altele”, spune Oana.

P r o v o c a r e a principală a antreprenorului social este să găsească finanţări pentru proiectele dezvoltate, finanţări care o dată obţinute îl ajută să continue demersurile sale de a schimba lumea.

Să faci rost de fonduri într-o economie românească în plină recesiune nu e deloc uşor, însă cei trei tineri par să fi găsit o soluţie pentru asta. Ştefana a dezvoltat la incubator107 ceea ce şi-a dorit: o economie a generozităţii şi a sincerităţii. Atelierele nu au un preţ, iar participanţii donează la final, donaţia sugerată fiind de 30 lei. „Pentru că nimeni nu verifică dacă donezi sau nu, învăţăceii estimează singuri dacă atelierul a meritat şi pun

AKCEES | 35

un preţ pe experienţa primită”, explică Ştefana modelul lor de business. Nu se limitează însă la donaţii: „Încercăm să aducem pasiunea, entuziasmul şi curiozitatea în companii implementând un program de descoperire a pasiunilor pentru angajaţi. Vrem să aducem spiritul incubator107 acolo unde oamenii găsesc de obicei stres, dificultăţi în comunicare, frustrare şi oboseală”, completează tânăra.

Situaţia stă diferit în cadrul CROS, al cărui model de business presupune trei surse de venit de la cei mai importanţi trei actori ai universităţii: studenţii care achită taxe de studiu, companiile partenere care plătesc pentru serviciile oferite şi societatea în ansamblul său care oferă donaţii individuale sau granturi. „Fiecare dintre cele trei surse de venit are provocările şi avantajele ei, iar finanţarea rămâne şi pentru noi cea mai importantă sursă de incertitudine”, mărturiseşte Traian.

Nici la Iaşi lucrurile cu finanţarea nu sunt mai uşoare, mai ales pentru că fondurile Asociaţiei Industrii Creative provin din sponsorizări din mediul privat. „În Iaşi (dar nu cred că doar aici) să obţii finanţare începe să fie ca un meci de box.

36 | AKCEES

Te duci pregătit în ring, ai la tine echipamentul potrivit, un moral bun şi încrederea că ai să faci Knockout. Ei bine, nu de puţine ori se întâmplă să nu fie suficient”, povesteşte Oana despre lupta ei continuă pentru a obţine fonduri pentru AIC. Iar banii sunt departe de a fi singura problemă în viaţa unui antreprenor social. Fiecare zi le aduce noi provocări, noi probleme la care trebuie să găsească soluţii, şi dificultăţi pe care trebuie să le depăşească.

Nu s-au gândit însă niciodată cu adevărat să renunţe. Cum ar putea face asta când cred atât de tare în obiectivul lor şi în scopul pe care îl servesc proiectele pe care le dezvoltă? În plus, au alături de ei echipe de oameni minunaţi care le dau puterea de a merge mai departe şi le reamintesc mereu că sunt pe drumul cel bun.

Cum şi-au dezvoltat echipele? La incubator107, echipa iniţială a fost formată din apropiaţi ai Ştefanei care nu se cunoşteau între ei. „Fiecare a avut o contribuţie enormă în proiect, de la dragul pe care l-au pus, la bucuria de a lucra în proiect, la timpul dedicat lui şi la puterea de a face compromisuri, de a ierta şi de a avea răbdare. La început am fost 6, acum sunt 4 (3 oameni din echipa iniţială”, povesteşte

tânăra. Oamenii au contact atât în Bucureşti cât şi în fiecare dintre oraşe. Atunci când ei nu aveau timp sau energie, incubatorul intra în umbră. Oamenii au fost cei care au format comunitatea puternică de astăzi care poate face faţă tuturor provocărilor întâlnite în cale. Şi în cazul CROS, principalul lucru care a contact în dezvoltarea Universităţii Alternative au fost acţiunile, deciziile şi attitudinile oamenilor din echipă şi din jurul ei. „Aportul meu special în formarea echipei a fost doar la început, când i-am invitat pe Cristina Cristea, Vlad Atanasiu şi Violeta Caragea să construim CROS împreună. Apoi am crescut organic şi fiecare om care s-a alăturat echipei a avut o influenţă în dezvoltarea ei ulterioară”, spune Traian.

Asociaţia Industrii Creative are încă de la început un board format din trei membri: Oana, alături de colegii ei Marius şi Adriana Ursache. Secretul succesului lor? Responsabilităţile

sunt bine delimitate în echipă şi sunt un grup de profesionişti care împărtăşesc acelaşi set de valori şi cred în aceeaşi viziune. Ştefana, Traian şi Oana împărtăşesc un lucru: încrederea că în ei stă puterea de a schimba lumea, de a modifica lucrurile care nu le plac în societate şi de a lăsa ceva în urmă.

CROS, incubator107 şi Asociaţia Industrii Creative îşi lasă amprenta asupra comunităţii şi schimbă vieţi. Dispun de resurse limitate, însă au în spate echipe puternice care au învăţat să folosească eficient aceste resurse pentru a avea un impact asupra unui număr cât mai mare de oameni. „Lumea se schimbă de când lumea. Eu cred că fiecare om are puterea lui şi nu contează dacă aceasta e suficientă ca să schimbe lumea (probabil că nu). Ceea ce contează este să îşi canalizeze eforturile cu intenţia de a face lumea din jur mai bună. Cel puţin el va deveni mai bun şi, fiind parte din lumea în care trăim, deja lumea e mai bună”, încheie Traian.

AKCEES | 37

DECÂT UN JURNALIST IRINA SCARLAT 2010. Era o zi de primăvară târzie şi trebuia să fac parte dintr-un panel despre studiile în străinătate şi întoarcerea în România în cadrul unui eveniment organizat de Fundaţia Dinu Patriciu pentru comunitatea de alumni ai programului de burse Orizonturi Deschise. Unul dintre colegii mei de panel era Cristian Lupşa, editor şi Fondator Decât o Revistă. Nu ştiam în acel moment prea multe nici despre Cristi, nici despre jurnalism şi nici despre revista care avea să-mi schimbe viaţa prin puterea poveştilor.

Vorbea atunci despre românii din Missouri, despre o bicicletă furată şi despre întoarcerea acasă. Când Decât o Revistă a intrat în discuţie, am fost impresionată de pasiunea din fiecare cuvând, de felul în care i se lumina chipul atunci când vorbea despre proiectul care pe atunci făcea primii paşi.

Trebuie să recunosc că nu am înţeles atunci ce înseamnă Decât o Revistă, nu ştiam câtă muncă presupune jurnalismul narativ sau care este impactul pe care îl are asupra cititorilor, eram prea absorbită de grijile şi problemele cotidiene ca să dau atenţie mai mult decât era necesar.

2012. Nu puteam ieşi din casă din cauza arşiţei de afară şi, profitând de câteva zile de vacanţă, citeam plictisită news feed-ul pe Facebook. Am dat întâmplător peste un link şi aşa am ajuns din întâmplare pe site-ul Decât o Revistă. Experienţa a fost una revelatorie pentru mine. Am citit poveste după poveste şi mi-am adus aminte de băiatul blond cu chipul blând şi zâmbet cald care povestea cu doi ani în urmă despre DoR şi despre jurnalism narativ.

Au urmat multe zile în care, în ciuda to do list-urilor interminabile, nu mă puteam dezlipi de ecranul calculatorului, citind material după material şi sorbind cu nesaţ fiecare cuvânt.

Poveştile din paginile DoR mi-au dezvăluit lumi noi şi noi perspective asupra lucrurilor pe care credeam că le ştiu, asupra vieţii, asupra oamenilor. Şi nu exagerez când spun că mi-au schimbat viaţa.

38 | AKCEES

Curioasă, am vrut să aflu cine este omul din spatele revistei, care este povestea lui Cristian Lupşa. Am descoperit un om bun şi cald, un model de perseverenţă şi profesionalism, un exemplu de antreprenor care a ascultat vocea pasiunii. Şi a reuşit pentru că a dezvoltat un produs de care lumea are nevoie, un produs scris cu publicul în minte. Am stat de vorbă cu Cristi Lupşa în luna aprilie, când am avut plăcerea de a-l avea alături de noi la evenimentul de networking Idea Exchange şi am descoperit o poveste deosebită care merită spusă mai departe.

respectă cu sfinţenie decalogul profesiei de jurnalist, şi nu face rabat la principii nu şi-a găsit locul în peisajul mediatic românesc.

Ideea DoR s-a născut pe 23 aprilie 2009 la o bere cu prietenii, editori scârbiţi de nivelul jurnalismului românesc.

Atunci s-au gândit prima oară să facă o revistă a lor pentru a demonstra că şi în România se poate face jurnalism narativ de calitate. Denumirea „Decât o Revistă” urma să fie o satiră la adresa presei tradiţionale şi în acelaşi timp justifica faptul că urmau să scoată doar un singur număr.

Cristian Lupşa s-a născut în Târgu Mureş şi a venit în Bucureşti în perioada studenţiei. A absolvit în 2003 Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării şi spune că singurul motiv pentru care a dat la jurnalism este că nu a fost bun la nimic altceva. A plecat apoi peste ocean pentru un program de master la Missouri School of Journalism. Acolo a văzut partea practică a jurnalismului care îi lipsise în educaţia primită în România.

Şapte luni mai târziu revista era proaspăt ieşită din tipar. Se aşteptau să vină doar prietenii apropiaţi la lansarea la care au participat în final peste 500 de persoane. 100 de oameni le-au trimis feedback după primul număr şi i-au motivat să meargă mai departe, iar Decât o Revistă există şi astăzi pentru că alţii au nevoie de ea.

După absolvire a rămas timp de doi ani în Statele Unite. A coordonat un program de training pentru Committee of Concerned Journalists, a contribuit la cea de a doua ediţie a cărţii The Elements of Journalism şi mai apoi a scris şi editat la cotidianul Christian Science Monitor în Boston. În 2007 a revenit în România din motive personale şi s-a întors pentru a scrie şi nu pentru a construi, după cum afirmă pe blogul său ascrie.org.

Crede că sunt nişte „bătuţi în cap naivi care habar n-au cum funcţionează lumea asta” şi spune despre el că „gena mea antreprenorială pare la fel de inspirată ca alegerile de antrenor pe care le face Gigi Becali la Steaua”. Cu toate astea, Decât o Revistă continuă să existe iar numărul cititorilor creşte şi el exponenţial de la ediţie la ediţie. După 4 ani, nimeni nu este plătit pentru conţinut, dar fiecare număr aduce împreuna între 50 şi 70 de colaboraDoRi. 8 oameni lucrează zi de zi în redacţia DoR, dintre care 7 sunt angajaţi cu contracte de lucru part-time.

A început ca senior editor şi apoi colaborator la Esquire şi mai apoi senior editor la Tabu şi a colaborat cu numeroase alte publicaţii din România şi de peste graniţe. A durat doar câteva luni ca să îşi dea seama cum decurge viaţa de zi cu zi în trusturile de presă. Dacă în Statele Unite simţea că lucrează pentru conţinut, în România a văzut ce înseamnă să lucrezi pentru ca publicaţia să nu dea faliment. Pentru că

Nu se consideră un antreprenor de succes, însă uitându-ne la evoluţia Decât o Revistă, văd în Cristi mai mult decât atât.

Văd în el „decât un jurnalist” care a reuşit să transforme imposibilul în realitate şi să devină antreprenor social pentru că el crede în puterea poveştilor de a schimba lumea unui om sau a unor oameni care la rândul lor vor schimba lumea.

AKCEES | 39

TECHHUB BUCHAREST:

ENGAGE!

IRINA SCARLAT

Î

n ultima vreme fenomenul de co-working a început să capete amploare şi în România. În toate colţurile ţării s-au dezvoltat hub-uri: spaţii în care antreprenori aflaţi la început de drum, firme mici şi freelanceri lucrează împreună, împărţind acelaşi spaţiu de lucru. Alternativa este preferabilă lucratului de acasă deoarece, pe lângă acces la costuri rezonabile la un spaţiu de lucru central, membrii unui hub au ocazia să schimbe idei şi să interacţioneze cu alţi reprezentanţi ai comunităţii, să găsească potenţiali parteneri şi colaboratori, să înveţe din experienţele celor din jur. Într-un hub, întregul este mai mare decât suma părţilor, iar comunitatea este partea cea mai valoroasă.

40 | AKCEES

Începând cu luna mai, comunitatea antreprenorilor în tehnologie din Bucureşti are un loc al ei: TechHub Bucharest, primul spaţiu de co-working care le este dedicat în exclusivitate. TechHub Bucharest s-a născut din nevoia antreprenorilor tech din România de a lucra împreună, de a avea un spaţiu al lor în care pot ieşi din lumea virtuală, se pot desprinde de ecranele calculatoarelor şi pot discuta faţă în faţă.

Totul a început anul trecut, mai exact pe data de 5 iunie 2012, cu un simplu post pe blog scris de Bogdan Iordache, Co-Fondator şi CEO al How to Web (cel mai important eveniment despre antreprenoriat şi tehnologie din Europa

de Sud-Est). Echipa How to Web tocmai fusese anunţată că Bucharest Hub, spaţiul de co-working din care îşi desfăşurau activitatea în acel moment, urma să se închidă. Lui Bogdan îi placea schimbul de experienţă şi interactivitatea mediului de lucru, aşa că şi-a spus nemulţumirea pe blog şi a continuat prin a-şi întreba cititorii dacă au nevoie de un hub. În câteva ore, căsuţa de mail era plină: peste 25 de răspunsuri pozitive, entuziaste la adresa înfiinţării unui nou hub. Ca urmare, o zi mai târziu Bogdan publica rezultatele şi un checklist pentru hub-ul pe care se apuca atunci să îl construiască. Pe 9 iunie, proiectul avea deja un nume, The Next Hub şi trebuia să devină punctul de întâlnire al comunităţii tech din Bucureşti, un spaţiu deschis de 350 – 450 de metri pătraţi în centrul capitalei, unde start-up-urile pot lucra împreună. Tot atunci au început şi discuţiile cu reţeaua internaţională TechHub – asta pentru că Bogdan îşi dorea ca hub-ul să fie conectat la o comunitate globală şi să înveţe în acelaşi timp de la cei care au deja experienţă în domeniu.

La final de iunie lucrurile continuau să evolueze frumos, iar echipa How to Web era în căutarea spaţiului potrivit pentru The Next Hub. Cu toate astea, dezvoltarea proiectului a stagnat şi mai apoi s-a oprit pe măsură ce se apropia How to Web. Bogdan şi echipa sa erau implicaţi în totalitate în eveniment, iar The Next Hub a trecut pe plan secundar.

Situaţia a rămas neschimbată până la finalul lunii octombrie.

Cu puţin timp înainte de How to Web, Bogdan a ieşit la o bere cu un bun prieten, Daniel Dragomir, pe atunci Marketing Manager al Fundaţiei Post-Privatizare. Vorbeau despre tehnologie şi inovaţie, despre România şi cum se poate dezvolta regiunea, când a venit vorba despre hub.

Daniel îşi dorea să se implice în proiect, aşa că au reînceput discuţiile şi căutările pentru spaţiul potrivit, comunicarea cu antreprenorii interesaţi de spaţiu şi discuţiile pentru posibile parteneriate. În acelaşi timp, Mike Butcher şi Elizabeth Varaley, Co-Fondatori ai reţelei internaţionale TechHub, le-au propus să dezvolte hubul sub umbrela TechHub. Zis şi făcut! În luna noiembrie la How to Web au anunţat oficial lansarea TechHub Bucharest, în prezenţa lui Mike Butcher şi Elizabeth Varaley.

La început de 2013, Ştefan Szakal s-a alăturat echipeiTechHub în calitate de Co-Fondator. Ştefan este Co-Fondator al X3 şi Ctrl-D şi a dezvoltat de-a lungul timpului diferite proiecte; s-a alăturat TechHub în primul rând datorită colaborărilor frumoase pe care le avusese până atunci cu Daniel şi Bogdan şi pentru că avea încredere potenţialul proiectului şi în impactul pe care acesta urma să îl aibă pentru dezvoltarea comunităţii tech din România.

Cu sprijinul lui Victor Anastasiu au găsit spaţiul dorit situat în inima Bucureştiului, iar la finalul lunii februarie au

AKCEES | 41

42 | AKCEES

semnat contractul. A urmat o perioadă intensă, perioadă în care spaţiul a fost amenajat corespunzător. Cu Bogdan la Cambridge (ca Program Manager al programului de accelerare Springboard IoT) şi Ştefan la Timişoara unde îşi desfăşoară activitatea, eforturile supraomeneşti ale lui Daniel au făcut lucrurile posibile. Timp de aproape două luni Daniel a muncit zi şi noapte, şapte zile pe săptămână, pentru a transforma spaţiul în TechHub-ul de astăzi.

Pe 15 aprilie TechHub Bucharest s-a deschis oficial, iar pe 9 mai sala de evenimente cu o capacitate de până la 150 de persoane a devenit neîncăpătoare pentru reprezentanţii comunităţii tech care au venit din toată ţara pentru a participa la evenimentul de lansare.

Astăzi, TechHub îndeplineşte toate criteriile despre care Bogdan povestea că ar trebui să le aibă hub-ul ideal şi, mai mult decât atât, reprezintă punctul central de întâlnire al comunităţii tech din România. TechHub Bucharest este situat în centrul Bucureştiului, la 5 minute de staţia de metrou de la universitate şi este un spaţiu deschis în care membrii beneficiază de mai mult decât acces la spaţiul de birouri: ei pot interacţiona cu uşurinţă cu mentori din

comunitatea globală şi au acces preferenţial la evenimentele organizate de TechHub şi comunitatea online.

Echipei executive i s-au alăturat Monica Obogeanu (Online Community Manager) şi subsemnata (PR Manager), iar Daniel Dragomir este astăzi Director Executiv al TechHub Bucharest şi se ocupă în continuare de dezvoltarea proiectului. Săptămânal au loc evenimente dedicate comunităţii antreprenorilor în tehnologie, şi, cu sprijinul unor parteneri de calibru precum Bitdefender şi Adobe, echipa TechHub a demarat şi primele proiecte proprii: Open Hours (sesiuni de mentorat 1 la 1 cu profesionişti de top) sau TechHub Meetups (serie de evenimente informale care aduc comunitatea alături de specialişti şi antreprenori în tehnologie). Surprizele continuă cu noi evenimente adresate membrilor comunităţii.

Povestea TechHub Bucharest este o poveste despre muncă şi implicare, pasiune şi determinare, o poveste care aduce la final satisfacţia lucrului bine făcut. TechHub Bucharest e un exemplu de succes care pune încă o dată România pe harta globală a inovaţiei şi antreprenoriatului ca prima ţară din Europa de Est care se alătură comunităţii globale TechHub.

AKCEES | 43

ANTREPRENOR DE PROFESIE IRINA DUMITRU

D

esigner ca formare, antreprenor ca experiență, strategist de UX (user experience), pasionat de UI (user interface), fan de filme sci-fi şi ușor impresionat de gadget-uri și mașini. Aşa se descrie Ştefan Szakal, antreprenor în serie care a pus bazele a numeroase proiecte, dintre care, cel mai cunoscut până în prezent ,este X3, unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate studiouri de web design autohtone.

Susţine că nu a ales să fie antreprenor, ci că antreprenoriatul l-a ales pe el. Totul a pornit încă de pe băncile facultăţii absolvite în Statele Unite ale Americii, unde a început să lucreze ca designer la o companie mică de web development.

44 | AKCEES

După ce a revenit în România în 2001, a continuat să colaboreze cu foştii săi angajatori ca freelancer. De la un proiect la altul, recomandare după recomandare, Ştefan nu a mai putut face singur volumului de lucru aşa că a făcut următorul pas firesc: a pus bazele unei mici firme de web design care a devenit ceea ce astăzi este X3.

X3 este un studio de design grafic şi interactiv care are specializări multiple şi stiluri eclectice, rămânând însă în zona de studio şi nu de agenţie. „X3 a avut o evoluţie tipică, cu perioade mai bune, altele mai slabe, însă în tot timpul ăsta am avut lângă mine o echipă care şi-a dorit la fel de mult ca mine să facem ceva extraordinar, să demonstrăm că

se poate face performanţă reală oriunde te-ai afla în lume atât timp cât îţi doreşti cu adevărat şi eşti dispus sa faci ce trebuie pentru asta”, explică Ştefan, dezvăluindu-ne astfel secretul succesului său.

Călătoria antreprenorială a lui Ştefan nu se opreşte aici. În 2008 a lansat pe piaţa timişoreană un proiect de publicitate indoors de nişă, proiect care a fost închis însă la doar trei luni după lansare. „Eram atât de convins că ideea va funcţiona încât am investit foarte mulţi bani, vreo 6 luni în dezvoltarea aplicaţiei de management şi am refuzat morţiş să includ şi potenţiali parteneri strategici”, spune Ştefan.

Eşecul nu l-a descurajat ci l-a făcut să persevereze. Un an mai târziu lansa Status Pimp, un concept inedit de promovare prin statusuri de IM pornit de la ideea lui Călin Iepure, partener de afaceri cu Ştefan. Noul start-up a fost profitabil şi au reuşit să atragă şi un investitor la finalul anului 2010, însă, din cauza unor probleme financiare, finanţarea nu a mai venit ducând la închiderea oficială a proiectului, în vara lui 2011.

A urmat apoi Space Rabbit, gândit ca partea de development a X3. „În acel moment eram convins că pentru a putea creşte oricare din departamente (design sau development) cel mai bine ar fi să le tratăm ca şi companii independente, cu nevoi şi provocări specifice. Ideea a fost bună, punerea în practică însă mai puţin reuşită – am închis oficial Space Rabbit în toamna lui 2011 prin reintegrarea echipei în X3”, mărturiseşte Ştefan.

Tot în 2010 a lansat Ctrl-D.ro, iniţial blogul colectiv al echipelor de la X3, Space Rabbit şi Status Pimp. Un an mai târziu proiectul a fost repoziţionat ca o revistă online despre design, development şi digital, cu o echipă editorială formată din colaboratori externi. Acela a fost momentul în care Ctrl-D a început să capete notorietate, iar proiectul este astăzi o resursă utilă pentru comunitatea căreia i se adresează.

Pasul următor? Nu este foarte clar şi nu are planuri concrete, însă speră să aducă un TechHub înfrăţit la Timişoara. Până atunci însă vrea să contribuie la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial din România, aşa că este mentor pentru mai multe start-up-uri care îi cer ajutorul.

Ca urmare, a întâlnit frecvent o greşeală majoră pe care o fac tinerii antreprenori: „Văd foarte mulţi tineri care consideră că vor să fie antreprenori, dar de fapt nu au idee despre ce înseamnă asta. Ei văd doar părţile bune: independenţă, posibilitatea de a face bani din ce te pasionează şi multe altele. Ce nu se vede este că antreprenoriatul este în primul rând muncă, perseverenţă şi iar muncă. Dacă nu accepţi asta nu ai cum să ai succes”, remarcă antreprenorul. În plus, crede că diferenţa dintre succes şi eşec în afaceri o reprezintă punctul de vedere. „Cel mai mare eşec al meu de până acum a dus la cel mai mare succes. Reciproca este valabilă”, completează Ştefan.

La final, Ştefan le recomandă tinerilor să nu îşi dorească să devină antreprenori. „Să vrea să construiască ceva extraordinar, să facă ceva ce alţii n-au mai făcut, sau să creadă cu încăpăţânare că pot face ceva de sute de ori mai bine ca alţii de până acum. Antreprenoriatul nu este nicidecum o destinaţie sau o profesie în sine (sau cel puţin nu ar trebui să fie). Dacă în aceste condiţii există o idee, să facă tot posibilul să o pună în practică fără bani. Dacă reuşesc asta vor avea un start-up de succes iar finanţările pentru scalare vor urma”, încheie Ştefan.

Deşi prima încercare a eşuat Ştefan, nu a lăsat deoparte ideea de a pune bazele unui start-up de web development.

Ca urmare, în 2012 a lansat [e-spres-oh], proiect care în mai puţin de un an a crescut de la o echipă de două persoane la una de 20.

Ultima iniţiativă antreprenorială a lui Ştefan este TechHub Bucharest, proiect pe care îl consideră o oportunitate extraordinară. „Cred mult în echipa de proiect a TechHub pentru că am colaborat cu succes ultimii doi ani la organizarea How to Web (X3 este mândru să fie partener aici), iar ideea hub-ului este ceva cu care cochetam şi eu de o vreme.”, spune Ştefan.

AKCEES | 45

ANTREPRENOR PRIN PUTEREA EXEMPLULUI

C

ând eram copil, răspunsul la întrebarea „Ce vrei să te faci când creşti mare?” a inclus, pe rând, doctor, pictor şi arhitect. Dacă l-aş fi cunoscut pe Răzvan Girmacea, cu siguranţă aş fi visat să devin antreprenor. Dar timpul nu e pierdut!

Determinat şi ambiţios, Răzvan Girmacea a urmat modelul mamei sale, antreprenor, şi pus bazele mai multor proiecte de-a lungul timpului. A început prima afacere la 17 ani şi a lucrat în paralel ca programator din anul II de facultate. Banii obţinuţi ca angajat îi reinvestea în proiectele dezvoltate şi îl ajutau să fie independent financiar. Vorbeşte cu lejeritate de numărul impresionant de proiecte lansate (peste 30), iar pasiunea sa pentru antreprenoriatul online este contagioasă. Dintre proiectele dezvoltate până în prezent cel mai cunoscut este Edukid.ro, magazin online de jucării pentru copii, care a fost cumpărat de un jucător important pe piaţa locală.

A urmat Monitor Backlinks, start-up care se adresează

46 | AKCEES

CEZARA MAIER afacerilor online şi specialiştilor SEO. La doar câteva luni după înfiinţare, proiectul a fost acceptat la Startup Spotlight, competiţie adresată celor mai performante start-up-uri din regiune şi organizată în cadrul How to Web, cel mai important eveniment despre antreprenoriat şi tehnologie din Europa de Sud-Est. A reuşit să îl convingă pe Bill Liao, VC SOS Ventures, aşa că a primit o finanţare seed de 50000 EUR; până în acel moment dezvoltase proiectul cu fonduri proprii.

Investiţia primită este însă nu doar o reuşită, ci o responsabilitate care aduce cu sine noi provocări. Astăzi, Monitor Backlinks îşi desfăşoară activitatea în România şi reprezintă efortul colaborativ al unei echipe de 8 oameni din ţară şi străinătate. Cei peste 14 000 de utilizatori la nivel mondial au însemnat automat o creştere a nivelului competiţiei pe piaţa pe care activează compania. Răzvan şi-a definit însă foarte bine segmentul de piaţă abordat, astfel încât să existe un echilibru perfect între nevoile consumatorilor şi oferta MonitorBacklinks. Acest lucru a presupus şi renunţarea la unele funcţionalităţi care

ar complica produsul prea mult pentru utilizatori. La final, important pentru Răzvan este să creeze un produs simplu de utilizat, adaptat cerinţelor şi nevoilor consumatorilor.

Succesul MonitorBacklinks se datorează în foarte mare pare viziunii lui Răzvan, care avut întotdeauna în prim plan scopul proiectului – să răspundă nevoilor publicului ţintă.

El a înţeles importanţa rezolvării unei probleme reale a utilizatorilor finali, în detrimentul impunerii unor soluţii nerealiste. În plus, este de părere că un produs sau serviciu aduce un plus de valoare utilizatorului final în momentul în care acesta este dispus să plătească pentru acel produs sau serviciu.

Crede cu tărie în muncă în detrimentul norocului, iar succesul înregistrat cu Monitor Backlinks poate fi explicat atât de experienţa lui Răzvan în domeniu şi de pasiunea pe care o pune în proiectele dezvoltate, cât şi de volumul mare de muncă pe care antreprenorul îl depune pentru dezvoltarea

şi îmbunătăţirea permanentă a produsului.

Priveşte în mod realist şi obiectiv afacerile online şi nu este adeptul extremelor, aşa că nu recomandă tinerilor să îşi dea demisia pentru a înfiinţa o afacere. „E bine să încerci să dezvolţi afaceri, dar nu trebuie să rişti foarte mult fiindcă sunt foarte multe lucruri pe care nu le ştii la început şi pe care nu le iei în calcul. Când eşti tânăr ai foarte mult timp de investit, foloseşte-l ca să înveţi cât mai multe lucruri teoretice şi practice!”, recomandă antreprenorul.

Răzvan Gîrmacea reuşeşte, prin puterea exemplului propriu, să ne motiveze să acţionăm. Nici clişeele uzuale – mediul antreprenorial din România, lipsa educaţiei antreprenoriale, lipsa timpului şi a resurselor financiare - nu mai reprezintă motive valide. „Toţi antreprenorii din lume au provocări, doar că diferite.”, încheie tânărul. Astfel, succesul devine condiţionat doar de muncă, determinare şi pasiune.

AKCEES | 47

GEORGE LEMNARU ÎN CURSA ANTREPRENORIATULUI

L

-am cunoscut pe George Lemnaru în urmă cu un an la şcoala de antreprenoriat Start Me Up, unde a făcut parte din juriul care evalua proiectele participanţilor. Nu credeam atunci că un antreprenor atât de tânăr poate să aibă succes, iar povestea lui George m-a fascinat şi m-a determinat să cred că se poate.

Fiind atras de mediul online, George Lemnaru a decis să îşi ia propriul destin în mâini şi să pornească o afacere pe cont propriu. Aşa s-a născut, în 2003, NaturaPlant.ro, primul magazin online cu articole din domeniul sănătăţii din România. Patru ani mai târziu, conştientizând oportunităţile existente în mediul online, a lansat eRepublik, un joc de strategie multiplayer care permite utilizatorilor să conducă

48 | AKCEES

DIANA MIRON o ţară, să fie antreprenori, sau să îşi formeze o armată pentru a începe un război de rezistenţă. „Consider că prin joc putem face foarte multe activităţi mai plăcute, asta în primul rând pentru că jocul are o componentă motivaţională puternică. În plus, cred că fără această motivaţie nu putem excela în niciun fel de activitate”, spune George, motivând astfel trecerea la gaming.

După un exit de succes cu eRepublik, pasul următor a venit firesc! În 2012 George a pus bazele Green Horse Games, o companie care dezvoltă jocuri bazate pe comunităţi de oameni care au aceleaşi pasiuni. CarsCup.com, jocul pe care George şi echipa sa îl dezvoltă în prezent, este primul joc online care pune faţă în faţă cluburile de pasionaţi de maşini

din toată lumea. Ca metodă de monetizare, jocul abordează un concept freemium care permite înregistrarea gratuită a utilizatorilor. „Credem că acest concept este benefic atât pentru jucători, pentru că majoritatea acestora nu doresc sau nu îşi permit să cumpere un joc, cât şi pentru noi, pentru că avem acces la o bază mai mare de utilizatori care aduc plus valoare jocului. Practic conceptul freemium permite utilizarea gratuită a jocului, iar utilizatorii pot cumpăra bunuri virtuale în cazul în care doresc să avanseze mai repede”, spune George.

La început, proiectul a fost finanţat din economiile proprii ale lui George. Recent însă au anunţat obţinerea primei runde de investiţii de la Mălin Ştefănescu, investitor român care a susţinut financiar proiectul în schimbul a 11.5% din business. În prezent, Green Horse Games este formată din 5 oameni, iar varianta beta a CarsCup are peste 800 de utilizatori activi care sunt organizaţi în cluburi de pasionaţi de maşini. Întrebat cum arată o zi de lucru pentru echipa Green Horse Games, George ne spune: „Încercăm să păstrăm un program normal de lucru şi să nu plecăm de la muncă foarte târziu, însă este destul de dificil acum, mai ales că trebuie să luptăm pe atât de multe fronturi: dezvoltare, comunicare cu jucătorii, promovare, business”.

Aflat din nou la început de drum, George crede că e foarte important să faci primul pas. „Foarte mulţi dintre noi ne complacem în a găsi motive pentru care nu pornim dezvoltarea unui produs. E foarte important să începem şi apoi să validăm cât mai repede ideea cu piaţa. Majoritatea produselor mor înainte de a fi testate tocmai pentru că dezvoltatorii uită să pună produsele în faţa utilizatorilor”, precizează George. Deşi la început de drum, Cars Cup este

un proiect cu potenţial uriaş. Versiunea beta a produsului numără în prezent peste 800 de utilizatori activi care sunt organizaţi în cluburi de pasionaţi de maşini. Proiectul adresează încă de la bun început o piaţă globală, în prezent utilizatorii fiind împărţiţi pe mai multe continente.

O altă confirmare a viabilităţii proiectului a fost selecţionarea sa la Startup Spotlight, competiţie şi program de orientare pentru start-up-uri organizat în cadrul How to Web, cel mai important eveniment dedicat antreprenoriatului şi tehnologiei din Europa de Sud-Est. Feedback-ul primit la eveniment a fost foarte valoros şi i-a ajutat să dezvolte în continuare proiectul care pe atunci făcea primii paşi. „Am învăţat foarte multe lucruri participând la Startup Spotlight”, ne spune George. „În acel moment CarsCup era un proiect în faşă şi ne-a fost dificil să îl explicăm într-un mod uşor de înţeles, însă prezentările făcute şi discuţiile cu mentorii ne-au ajutat să creştem şi au avut impact asupra dezvoltării noastre ulterioare”, continuă antreprenorul.

Astăzi, echipa Green Horse Games lucrează zi de zi de la TechHub Bucharest, primul spaţiu de co-working din România adresat exclusiv antreprenorilor în tehnologie, şi se bucură astfel în continuare de beneficiul de a face parte dintr-o comunitate activă şi pasionată. Pe termen lung, George Lemnaru plănuieşte să dezvolte alături de echipa sa şi alte concepte de joc noi şi originale bazate pe competiţia între grupuri de oameni în mediul digital. Face tot ceea ce face din pasiune pentru joc şi suntem convinşi că acest nou proiect se va bucura de succesul meritat. Pentru noi, George Lemnaru este un model demn de urmat care ne arată cum poţi ieşi învingător din cursa antreprenoriatului.

AKCEES | 49

CUM FINANȚEZI

UN START UP M

ai mult de jumătate dintre românii care îşi doresc să pornească o afacere acuză lipsa banilor ca motiv pentru care nu reuşesc.

Problema nu este însă legată de accesul la finanţare, ci de calitatea proiectului dezvoltat şi de gradul de informare al antreprenorului care pune bazele acestuia.

Există astăzi numeroase oportunităţi de finanţare pentru orice fel de proiect, în România sau peste hotare, iar toate informaţiile sunt disponibile de cele mai multe ori la doar un click distanţă. În realitate, lucrurile sunt mult mai simple decât par şi finanţarea unui start-up este la îndemâna oricui are determinarea şi perseverenţa să caute sursele potrivite de fonduri în funcţie de profilul business-ului pe care doreşte să îl dezvolte. Sunt nenumărate modalităţi de finanţare a unei afaceri, iar în cele ce urmează vom discuta pe rând despre fiecare dintre ele.

Să începem cu începutul însă. De câţi bani ai nevoie ca să pui bazele propriei afaceri? În domeniul serviciilor sau în web, costurile iniţiale sunt foarte mici (cu excepţia capitalului uman). În acest caz, preferabil este să porneşti dezvoltarea cu resurse proprii, să dezvolţi un produs funcţional, iar banii pentru scalare vor veni odată ce ai reuşit să demonstrezi că business-ul tău are potenţial. Ce se întâmplă în cazul startup-urilor care au nevoie de investiţii masive de capital? În această situaţie, primul pas este să înţelegi de câţi bani ai nevoie, să realizezi un plan financiar complet care include cheltuielile iniţiale şi perioada de amortizare a acestora, alături de estimări pentru veniturile viitoare. Abia apoi poţi începe să cauţi finanţare.

Prima etapă: Bootstrapping! În definiţia de dicţionar, bootstrappingul este un proces de autosusţinere care nu necesită suport din exterior.

Asta înseamnă că poţi începe prin a-ţi susţine afacerea din fonduri proprii, adică înveţi să trăieşti cu puţin pentru a-ţi transforma visurile în realitate. O astfel de perioadă te va ajuta mai

1.

50 | AKCEES

IRINA SCARLAT târziu şi să convingi investitorii, fiind o garanţie a încrederii pe care o ai în produsul tău.

Cei 3P (Părinţi, Prieteni şi alţi Proşti). În cazul în care nu dispui de resursele necesare pentru a te autosusţine, una dintre cele mai comune metode de finanţare este metoda celor 3P. Apelează la cei din jur care îţi pot acorda sume de bani cu titlu de împrumut sau te pot susţine o perioadă, timp în care concentrează-te pe dezvoltarea produsului tău şi pe valoarea adăugată pe care o aduce acesta.

2.

Credite. Nu te-ai gândit niciodată la credite ca la o sursă de finanţare nu-i aşa? Probabil o să spui că dacă iei un credit va trebui să plăteşti o dobândă la bancă. Ei bine, nimeni nu îţi va da bani pe gratis. „There is no such thing as a free lunch!”, cum spune Milton Friedman. Există astăzi numeroase facilităţi de creditare pentru IMM-uri în baza planurilor de afaceri, într-adevăr cu rate ale dobânzii care depind de gradul de risc al solicitantului. Motivul pentru care majoritatea antreprenorilor nu iau creditarea în considerare nu este legat de dobândă, ci de incertitudinea lor că vor fi capabili să îşi plătească ratele în viitor. Ori dacă tu nu ai încredere în estimările financiare din planul tău de afaceri, cel mai probabil că nu vei reuşi să îi convingi pe cei de la bancă să îţi acorde împrumutul! Dacă eşti sigur însă că eşti pe calea cea bună şi că proiectul merită investiţia, nu ezita să discuţi şi cu instituţiile financiare! S-ar putea ca pe termen lung să fie mai ieftin decât dacă cedezi o parte din propria companie!

3.

4.

Granturi non-equity! Aceste tipuri de granturi nu îţi vor aduce niciodată sume prea mari. Dacă nu ai nevoie de resurse mari de capital, un astfel de

grant te va ajuta să te autosusţii pentru o perioadă, însă nu este o vorba de o sumă pe care te poţi baza. Unde le găseşti? În primul rând la competiţiile adresate start-up-urilor care au loc în întreaga lume. Cel mai bun exemplu este Startup Spotlight, competiţie şi program de orientare pentru startup-uri organizat anual în cadrul How to Web, şi care oferă granturi în valoare de 20.000$ câştigătorilor. Şi exemplele pot continua. Le găseşti şi la unele din programele de accelerare (ca de exemplu Startup Challenge Lisabona sau Eleven Bulgaria).

tip de finanţare urmează investiţii de tip seed şi are drept obiectiv dezvoltarea rapidă a companiei pentru a genera profit în viitor prin vânzarea acesteia sau listarea ei la bursă.

Există fonduri de Venture Capital reprezentate şi în România (Digital Catalyst Fund), iar pe VCs îi găseşti la evenimentele importante din domeniu. Cu toate astea, după cum spune Guy Kawasaki, „ Probabilitatea ca un antreprenor să obţină venture capital este la fel de mare ca aceea de a fi lovit de fulger când stă pe fundul unei piscine într-o zi însorită”. Aşa că nu-ţi face prea multe iluzii şi treci la treabă!

Fonduri guvernamentale. În funcţie de profilul business-ului pe care îl dezvolţi, poţi aplica pentru obţinerea de fonduri guvernamentale. Problema în cazul acestui tip de finanţare este birocraţia excesivă prin care va trebui să treci pentru a obţine banii. În plus, dacă nu dispui de capital pe care să îl rulezi, te vei putea găsi în imposibilitatea de a dezvolta proiectul dorit pentru că majoritatea rambursărilor au loc după efectuarea cheltuielor.

La final, oricât de ciudat ar părea, cea mai bună şi mai sigură metodă de finanţare sunt banii clienţilor.

Dacă începi cu puţin iar produsul tău răspunde unei nevoi, clienţii vor cumpăra iar tu vei putea folosi banii astfel obţinuţi pentru a creşte organic şi sănătos, cu mai puţine riscuri şi bătăi de cap!

5.

Crowdfunding. Fenomen care a luat amploare în ultima vreme şi în România, crowdfunding-ul presupune faptul că oamenii donează sau cumpără produse în avans utilizând platforme online pentru a susţine proiectele în care cred. Vrei să scrii o carte? Vrei să dezvolţi un produs hardware? Pune-l pe o platformă de crowdfunding şi poţi să testezi astfel şi reacţia pieţei. Cele mai populare siteuri la nivel internaţional sunt Kickstarter, Indiegogo sau Crowdfunder, iar în România avem creştemidei.ro sau potşieu.ro.

6.

Investitori de tip angel. Investitorii de tip angel sunt indivizii care investesc în start-up-uri în schimburi unei părţi din afaceri. În general astfel de finanţări sunt de tip seed (investiţii mici, până în 100.000 euro, menite să susţină financiar afacerea până când începe să genereze venituri proprii). Pe investitorii angel îi găseşti de obicei la evenimentele relevante din domeniul de interes sau prin intermediul reţelelor de investitori privaţi (în România există reţeaua TechAngels).

7.

8.

Venture capital (VC). Este capitalul financiar oferit start-up-urilor scalabile care au potenţial mare de dezvoltare şi au înregistrat creşteri spectaculoase până la momentul investiţiei. Acest

9.

Şi acum, pentru că eşti la curent cu modalităţi în care poţi face rost de bani, important este să începi! Învaţă să cheltui puţin şi să lucrezi având întotdeauna focusul pe produs şi pe valoarea adăugată pe care o aduce acesta. Determină clar de câţi bani ai nevoie şi continuă să explorezi alternativele de finanţare disponibile (Radu Georgescu spunea că numărul adecvat de investitori cărora trebuie să le prezinţi proiectul tău este 1000). La final, învaţă să vinzi şi să comunici eficient, dezvoltă un produs în care crezi şi pune pasiune în el! Banii sunt un mijloc şi nu un scop în sine, şi dacă îi tratezi aşa şi faci lucruri de calitate, ei nu vor întârzia să apară!

Să faci rost de bani este al doilea cel mai greu lucru în dezvoltarea unui start-up. Primul dintre ele este să construieşti ceva de care oamenii au nevoie. Majoritatea start-up-urilor mor pentru că nu au făcut acel lucru!”

(Paul Graham, Venture Capitalist).

AKCEES | 51

ÎN ARENĂ

C

OANA COȘMAN & IRINA SCARLAT

um ştii când demersul tău antreprenorial are succes? Când produsul tău câştigă aprecierea celei mai mari reţele de socializare din lume, primeşti finanţare de peste o jumătate de milion de euro şi câştigi vreo şase dintre cele mai importante premii ale industriei în care activezi.

Vorbim, desigur, despre Bobby Voicu, Cristi Badea şi Elvis Apostol, echipa din spatele Mavenhut, creatorul Solitaire Arena şi, din aprilie, a Mahjong Arena, primele jocuri de acest gen pe care le poţi juca acum împotriva unui adversar.

52 | AKCEES

Deşi Cristi şi Elvis mai avuseseră o încercare antreprenorială – Farender Games, un studio de jocuri, ocazie cu care l-au cunoscut pe Bobby - , doar Bobby avusese mai multă experienţă în acest domeniu. În principiu, de la 12 ani a început să facă de toate: a vândut casete video, calculatoare, a avut o firmă de imobiliare şi a reprezentat Yahoo în România. Deşi, după cum admite chiar el, rata de succes a businessurilor anterioare a fost de 1 la 15 – o afacere reuşită la 15 eşecuri – nu a luat niciodată în considerare ideea de a renunţa. Tocmai de aceea, crezul său este că un antreprenor trebuie

să înceapă cu ceva, orice. “În timp va învăţa tot ce are nevoie ca să poată susţine o afacere”.

Au ajuns la Startup Bootcamp Dublin dintr-o întâmplare. Obosit după o perioadă dificilă, Bobby tocmai hotărâse să îşi ia un an sabatic.

Deşi asta presupune să nu participe la evenimente, nu a putut refuza invitaţia unui prieten la How to Web, cel mai important eveniment dedicat antreprenoriatului şi tehnologiei din Europa de Sud-Est. Acolo l-a cunoscut pe Eoghan Jennings care l-a convins să vină la Startup

Bootcamp Dublin, program de accelerare din Irlanda.

Dar să nu care cumva să credeţi că succesul se câştigă uşor! Le-a fost necesar un an celor trei tineri – şi foarte multă muncă (scris cod, rescris cod, găsit şi fixat bug-uri) - pentru a ajunge de la 0 (nu aveau nici măcar o idee clară în momentul în care au fost invitaţi la Startup Bootcamp Dublin) la rezultatele de azi: Solitaire Arena are peste 700.000 de utilizatori lunari activi, în timp ce Mahjong Arena se îndreaptă spre 200.000 de utilizatori lunari activi.

Care sunt paşii următori pentru Mavenhut? Ei bine, nu se opresc aici şi îşi propun să scoată noi jocuri având o structură similară cu cele existente. În plus, îşi doresc să îmbunătăţească în permanenţă experienţa utilizatorilor. Nu se gândesc încă la exit. E prea devreme, iar prioritar pentru ei este să construiască o afacere cu potenţialul de a face un exit. Văzând parcursul lor de până acum, nu ne îndoim că vor ajunge acolo. Cel mai probabil curând!

“Startup Bootcamp ne-a oferit atât posibilitatea de a ne concentra trei luni pe un singur proiect, cât şi acces la investitori şi contacte de business în afara României”, povesteşte Bobby Voicu, unul dintre cei trei cofondatori.

Tot de How to Web se leagă şi anunţul legat de finanţarea pe care au obţinut-o. În noiembrie 2012 au fost acceptaţi la Startup Spotlight, competiţie şi program de orientare pentru start-up-uri organizat în paralel cu conferinţa. Acolo au câştigat premiul pentru cel mai bun pitch şi tot acolo, pe scena principală, Bill Liao, VC SOS Ventures, a anunţat investiţia de 550.000 EUR încununând astfel 1 an de muncă şi eforturi supraomeneşti.

Uitându-se înapoi, Bobby spune că începutul a fost cel mai dificil. “Încă nu eram siguri dacă ideea noastră va avea succes. Ulterior, când am început să prindem tracţiune, nu au mai apărut momente cu adevărat dificile, doar probleme obişnuite de business”, spune el.

AKCEES | 53

APP REVIEW:

ASANA

IRINA SCARLAT

D

acă sunteţi în căutarea unei aplicaţii care să crească nivelul de productivitate al echipei voastre, este foarte posibil ca Asana să fie exact ceea ce vă doriţi. Pentru cei care nu ştiu, Asana este o listă de task-uri pe care o împărţiţi cu echipa voastră. Cea mai bună modalitate de a comunica, organiza şi urmări activitatea zilnică, spun fondatorii. Nimic mai adevărat!

Asana a fost înfiinţată de Dustin Moskovitz (Co-Fondator al Facebook) şi Justin Rosenstein (alumn al Facebook şi Google) cu misiunea de a îmbunătăţi calitatea muncii în echipă şi de a permite oamenilor să facă lucruri extraordinare. Versiunea iniţială a fost lansată pe 2 noiembrie 2011, după doi ani de dezvoltare a produsului. Compania a obţinut prima rundă de finanţare de $1.2 milioane în primăvara lui 2011. A urmat o investiţie serie A de $9 milioane la finalul lui 2011, urmată de o investiţie serie B de $28 milioane în iulie 2013. Potrivit New York Times, compania este evaluată astăzi la $280 milioane. În mai 2013, Asana a lansat Organizations care permite companiilor între 100 şi 1000 de utilizatori să folosească aplicaţia.

Dar să revenim la produs. Asana este o aplicaţie de task management colaborativ cu funcţionalităţi multiple: spaţii de lucru, proiecte, task-uri, taguri, notiţe, comentarii, şi un inbox care organizează şi actualizează informaţii în timp real. Scopul produsului este să permită indivizilor şi echipelor să planifice şi să gestioneze proiectele în mod colaborativ. Fiecărei echipe îi este alocat un spaţiu de lucru

54 | AKCEES

care conţine proiecte. La rândul lor, fiecare proiect conţine task-uri, iar utilizatorii pot adăuga notiţe, comentarii, fişiere şi taguri pentru aceste task-uri.

Experienţa utilizatorului este deosebită încă de la prima conectare când în partea de jos a ecranului vor apărea mai multe videoclipuri care explică modul în care Asana poate fi folosit. În partea stângă a ecranului vei găsi bara principală de navigaţie care listează proiectele tale şi oamenii din organizaţie. În partea de sus vei găsi secţiunea „My tasks” pe care o poţi folosi pentru a-ţi planifica propria activitate. În partea din dreapta poţi explora task-urile existente în diferite proiecte. Proiectele pot include o ierarhie de task-uri, fiecare dintre ele putând fi alocată către coechipieri. Când dai click pe un task se deschide o nouă fereastră în partea dreaptă a ecranului care oferă informaţii suplimentare: persoană responsabilă, deadline, ataşamente, e-mail-uri, comentarii şi alte informaţii. O dată îndeplinite, completarea task-urilor în sistem se realizează prin bifarea lor, iar taskurile completate pot fi arhivate (funcţia de arhivare este disponibilă şi pentru proiecte).

Asana livrează utilizatorului exact ceea ce promite: creşte nivelul de productivitate al echipei şi oferă o modalitate excelentă de a comunica, organiza şi urmări activitatea zilnică. Este o aplicaţie rapidă şi extrem de uşor utilizabilă, chiar şi pentru o persoană rezistentă la schimbare şi nu foarte tech savvy. În plus, Asana permite utilizarea gratuită pentru organizaţii de până la 15 persoane (iniţial erau 30, însă numărul acestora

s-a redus recent). Singura funcţionalitate care nu este inclusă în modelul freemium este crearea de proiecte care să fie vizibile doar unei părţi a organizaţiei: în versiunea gratuită, proiectele sunt fie publice, fie private (disponibile doar pentru utilizatorul care le-a creat).

La final, trebuie să remarc faptul că au un customer service excepţional şi o foarte mare atenţie faţă de produs! Am scris pentru a da feedback şi a spune că mi-aş dori ca fiecare task să aibă sub-task-uri care pot fi alocate diferitor membri ai

echipei. Mi s-a răspuns cu promptitudine şi, întâmplător, aceasta a fost una dintre funcţionalităţile adăugate recent produsului! Nota 10 şi aici!

Pentru echipa Akcees, Asana a adus o îmbunătăţire considerabilă a productivităţii. La nivel personal, atenţie, creează dependenţă! Vă recomand să îl folosiţi şi să vedeţi dacă vi se potriveşte! Nouă ne-a uşurat mult activitatea aşa că recomandăm cu încredere!

AKCEES | 55

PASIUNEA DĂ FORȚĂ L

a o simplă căutare pe Internet, Google îți afișează exact 697 de mii de rezultate în 0,18 secunde pentru cuvântul „antreprenoriat” . În căutarea definiției acestei noțiuni, mi-am adus aminte de educația antreprenorială, un opțional pe care l-am studiat în primii ani de liceu.

Tot ceea ce asociez acum cu educația antreprenorială este imaginea profesoarei.

Era o femeie scundă, care vorbea gros și care preda logică, economie, sociologie, psihologie și opționalul care trebuia să ne introducă în tainele antreprenoriatului. Știu că aveam un caiet de matematică pentru materia asta și nu înțelegeam care îi e scopul. Profesoara uitase să ne spună la ce ne va folosi.

Au trecut ani, şi nici după ce am terminat facultatea și m-am angajat nu am aflat care este definiția antreprenoriatului.

56 | AKCEES

MIHAELA ENE Chiar dacă o definiție exactă nu pot da, cert este că pentru mine antreprenoriatul înseamnă inovație și curaj.

Antreprenoriatul este îndrăzneala de a pune bazele unei afaceri noi, de a pune în practică o idee născută din pasiune.

Ceea ce nu știu mulți despre antreprenoriat este că pentru a avea succes, trebuie să faci totul din pasiune. Dacă pornești cu gândul să faci bani, să fii propriul tău șef, să nu ai program de lucru, înseamnă că nu ești antreprenor și nici nu vei ajunge vreodată.

Antreprenorul nu este un afacerist, este un om motivat care are o pasiune.

Ceea ce trebuie să știm cu toții este că nu există pasiuni cu potențial mai mare sau mai mic de a fi transformate în afaceri.

Cândva, am citit într-o carte următoarele cuvinte: La passion donne la force, ceea ce pe românește înseamnă pasiunea dă forța. Poate vă gândiți că, pasionați fiind de un anumit domeniu, forța nu are ce căuta în ecuație.

Pasiunea înseamnă plăcere, satisfacții, bucurie. Atunci de ce forță? E, să luăm exemplul antreprenoriatului. Vrei să îți deschizi propria afacere. Să o luăm punctual: trebuie să depui o grămadă de acte, să plătești taxe, să stai la cozi interminabile, să te lupți cu birocrația și corupția din sistemul românesc. Apoi, după ce a trecut partea cu deschiderea oficială în acte, trebuie să îți găsești un sediu. Nici partea cu sediul nu e mai simplă, fie nu ai bani, fie nu arată bine, nu are deschidere la publicul țintă al afacerii tale. Apoi trebuie să începi o promovare agresivă pe toate canalele de informare: să împarți pliante, să devii cunoscut pe Internet, eventual să îți creezi un site și o pagină de Facebook, nu?

Acum mă întreb: unde mai e bucuria în munca continuă, în dezamăgiri, în eșecuri?

Vrei să devii antreprenor, ia pasiunea în piept. Fii forțos.

Pentru mine asta înseamnă să fii antreprenor. Să reușești să fii antreprenorul propriei tale vieți, să nu lași pasiunea să moară chiar dacă tu ești mort de somn.

Cunoaștem cu toții câțiva oameni pasionați, care au un

drum, un vis pe care îl aleargă și reușesc uneori să îl prindă.

Antreprenorul trebuie să alerge mereu după visul său, să facă studii de piață, să fie contabilul propriilor eșecuri și succese, să găsească oameni cărora să le vândă o parte din visul său, fără ca acei oameni să știe că bucățica pe care tocmai au cumpărat-o nu le aparține, ci rămâne o parte din pasiunea altui om.

Antreprenoriatul nu e despre bani și „topul celor mai de succes oameni de afaceri din lume”. Antreprenoriatul e despre tine, cel care dai mai departe, oferi munca ta unor oameni care își doresc ca tu să creezi idei pentru ei.

Antreprenorul nu doarme nici măcar atunci când doarme, el visează încontinuu la o lume în care toți pot să se ajute singuri, să desfacă ițele încurcate ale legilor lumești și să le transforme în visuri îndeplinite.

Nimic nu e imposibil pentru un antreprenor pentru că el are forță, are forța care se naște doar din pasiunea de a avea ceva al tău, dar care e, în același timp, al tuturor. Asta pentru că schimbă lumea!

AKCEES | 57

Ritter Sport, Haribo şi Corny îţi îndulcesc viaţa de antreprenor!

Fiecare zi din viaţa unui tânăr antreprenor aduce cu sine noi provocări! Departe de a arăta la fel ca o zi obişnuită, ziua tinerilor antreprenori începe dimineaţa devreme şi se sfârşeşte seara târziu: telefoane, e-mail-uri, discuţii cu potenţiali clienţi şi furnizori, şedinţe cu echipa şi, mai presus de toate astea, livrarea de produse sau servicii de calitate care corespund nevoilor publicului ţintă. E nevoie de multă energie ca să faci faţă activităţilor cotidiene intense, de pasiune, determinare, şi, nu în ultimul rând, de curaj. De Silva Exclusiv (www.desilva.ro) îţi propune să îţi îndulceşti viaţa de antreprenor în trei paşi simpli: 1. Începe ziua cu un Corny Big! Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. Din lipsă de timp, sărim de multe ori peste ea iar prânzul ne găseşte lipsiţi de energie. Începe fiecare dimineaţă mâncând Corny, un baton de cereale unic, special creat pentru a îmbina cu succes gustul desăvârşit cu ingrediente sănătoase. Corny este un snack sănătos din cereale hrănitoare care îţi va da energie pentru întreaga zi!

2. Haribo îi face fericiţi pe cei mari şi pe cei mici!

Fie că eşti în faţa calculatorului sau în trafic, la volan, ursuleţii gumaţi din suc de fructe Haribo îţi vor aminti de copilărie şi îţi vor aduce zâmbetul pe buze. Pentru Haribo calitatea este înainte de toate – mesajul stă scris în toate fabricile din întreaga lume, şi tot din acest motiv culorile ursuleţilor sunt obţinute din ingrediente naturale: concentrat de fructe sau suc de plante.

3. Energie la pătrat cu Ritter Sport Când te simţi lipsit de energie şi copleşit de volumul de lucru, o tabletă Ritter Sport îţi vor îndulci ziua şi te vor ajuta să duci la bun sfârşit ceea ce ţi-ai propus. Deja la a treia generaţie, familia Ritter garantează cu numele său pentru savoarea şi calitatea excepţională a ciocolatei. Cele 11 tipuri diferite de ciocolată combină ingrediente perfecte aduse din toate colţurile lumii, de la alune selecţionate manual din Turcia, rom autentic din Jamaica sau struguri copţi la soarele din California. Gustul desăvârşit şi energia din tableta pătrată Ritter Sport te vor ajuta să depăşeşti mai uşor provocările vieţii de antreprenor!

Eşti antreprenor? Corny, Haribo şi Ritter Sport îţi vor îndulci fiecare zi şi îţi vor da energia de care ai nevoie ca sa realizezi tot ceea ce îţi propui!

58 | AKCEES

Predeal, Str. Trei Brazi Nr. 60

Pensiunea Speranta *** hotelsperanta@yahoo.com・www.hotelsperanta.ro Fix: 0268 455 255・Mobil: 0722 604 204

AKCEES | 59

Te căutăm pe TINE!

Căutăm tineri antreprenori: Dacă ai pus recent bazele propriei afaceri, scrie-ne la contact@akcees.com și poti fi și tu pe coperta revistei Akcees!