U.A.U.I.M. - BUCURESTI MASTER ROMANO-FRANCEZ ,,DEZVOLTARE URBANA INTEGRATA” ANUL I (2005-2006)
DISCIPLINA ,,PLANIFICARE si PARTENERIAT” TEMA: Analiza asupra programului de investitii a P.M.B. intitulat ,, Program de dezvoltare a municipiului Bucuresti 2005-2008”
Ing. Decebal Bugariu Arh. Alexandru Prodan Arh. Razavan Tibar
U.A.U.I.M. - BUCURESTI MASTER ROMANO-FRANCEZ ,, DEZVOLTARE URBANA INTEGRATA” ANUL I (2005-2006) DISCIPLINA ,,PLANIFICARE si PARTENERIAT” TEMA: Analiza asupra programului de investitii
a P.M.B. intitulat ,, Program de dezvoltare a municipiului Bucuresti 2005-2008,,, publicat pe site-ul oficial www.pmb.ro. Motto: ,, CATAVENCU(si mai latrator): sa-si vaza de trebile ei Europa. Noi ne amestecam in trebile ei? Nu… N-are prin urmare dreptul sa se amestece intr-ale noastre…,, I.L. CARAGIALE, O scrisoare pierduta, 1884 COMENTARIU CRITIC Materialul publicat pe site-ul oficial al municipalitatii este doar o brosura de popularizare asupra proiectelor pe care le are in vedere sau in derulare administratia publica locala. Chiar la o analiza amanuntita documentul nu poate sa ofere datele necesare pentru o evaluare asupra demersurilor de planificare strategica realizate sau nu de catre Primarie. Modul de prezentare nu include o prezentare generala ci doar consideratii teoretice alaturi de un rezumat, cu rol de sinteza probabil, pentru fiecare capitol. Aceste introduceri sunt numite textual STRATEGII. Lipsa unei perspective integratoare conduce la o indoiala importanta: MAI MULTE STRATEGII = NICI O STRATEGIE (Petre Tutea : ,,mai multe adevaruri, nici un adevar,,). Daca exista o strategie prezentarea ei succinta este obligatorie, lipsa inadmisibila. Lipseste un cadru general cu referire la elementele cheie care vor orienta dezvoltarea orasului. Programul se rezuma la o serie de orientari generale si proiecte specifice. Cadrul de dezvoltare rezultat nu are flexibilitate si nu ofera alternative. Consideratiile ,,strategice,, atasate fiecarui capitol nu prezinta structura unei abordari cu specific de planificare strategica si nu reflecta dorinta de a le prezenta public ca atare: - In locul diagnosticului sunt prezentate elemente generale si nespecifice. - In locul componentelor unei strategii sunt propuse nediferentiat si neierarhizat elemente de viziune, misiune, obiective strategice, directii de actiune si mai ales planuri operationale - cu precadere programe si proiecte. - Nu este specificata semnificatia intervalului temporal 2005-2008 in raport cu actiunile propuse. Cea mai mare parte a interventiilor (programe/proiecte) prezentate sunt - raspunsuri la probleme operationale curente; - proiecte/programe discutabile, hazardate sau periculoase;
-
proiecte/programe neesentiale; proiecte/programe nefinantabile din fonduri comunitare.
Nu exista precizari legate de finantare: - posibilitatea de acoperire; - sursele si ponderea acestora in totalul investitiei; - costurile finantatii (pretul banilor). Sumele avansate sunt nefundamentate, in unele cazuri fiind disproportionate fata de dimensiunea proiectelor. Nu exista precizari legate de parteneriate si actori implicati. Nu exista precizari referitoare la decizii participative (nu a fost consultata populatia). Nu prezinta modul de atingere al obiectivelor, de depasire a dificultatilor si crizelor. Solutiile odata adoptate se presupune ca urmeaza sa fie realizate mai devreme sau mai tarziu, ca nu se pot repune in discutie, redimensiona sau anula. Lipseste in totalitate o etapizare a proiectelor. Nu sunt prezentate desfasurarea cronologica si termene limita. Caracterul masurabil al proiectelor propuse este in general greu de pus la indoiala, in schimb nu sunt prezentate nicaieri criteriile si metodele de evaluare. Unele afirmatii sunt false. De exemplu, pentru pasajul suprateran Basarab se considera ca primul dintre beneficiile scontate este acela ca ,,se realizeaza inchiderea inelului principal de circulatie�. Dincolo de informatiile prezentate in materialul care face obiectul principal al acestei analize, site-ul primariei ofera o serie de informatii suplimentare: 1. Lista generala a proiectelor cu 252 proiecte, fara detalii financiare specifice, pentru unele dintre acestea nefiind inca stabilit cadrul temporal, cu valoarea totala de:15542149316 RON grupate in patru domenii majore: - Infrastructura: 81 proiecte, valoare: 8007276212 RON; - Dezvoltarea orasului, reabilitare, prezervarea patrimoniului cultural, reglementare: 86 proiecte, valoare: 7351985404 RON; - Asistenta sociala: 8 proiecte, valoare: 10891700 RON; - Prezervarea patrimoniului locativ: 77 proiecte. valoare: 171996000 RON; 2. Lista de proiecte pentru Extinderea Retelei de Canalizare in Zone Deficitare , Plan Investitional 2004 – 2008, fara detalii financiare; 3. Graficul programului de contorizarea a distributiei de agent termic si graficul de realizare; 4. Anunt de intentie - privind demararea procedurii de parteneriat public-privat "Retea metropolitana de fibra optica a municipiului Bucuresti pentru telecomunicatii - NETCITY" din 17.06.2006; 5. Anunt de intentie - privind demararea procedurii de parteneriat public-privat "Parcaj subteran Gara de Nord" din 3.03.2006; 6. Program de reabilitare a strazilor din administrarea Primariei Municipiului Bucuresti cu finantare BEI (Banca Europeana de Investitii); 7. Program de reabilitare a strazilor din administrarea Primariei Municipiului Bucuresti cu finantare de la bugetul local; 8. Program de intretinere si reparatii curente (plombe sau covorase) strazi aflate in administrarea Primariei Municipiului Bucuresti , despre care se precizeaza ca este in pregatir; 9. Program de reabilitare poduri si pasaje 10. Program de gestionare si intretinere post-garantie a strazilor refacute 11. Lista imobilelor expertizate cu risc seismic major Imaginea care se poate construi cu aceste informatii despre actiunile cele mai importante ale
municipalitatii in sensul realizarii unui program de dezvoltare este lacunara si dezarticulata, parcurgerea materialelor respective neaducand suficiente precizari. Este de retinut si neconcordanta intre datele prezentate si realitatea ,,in situ,, (de exemplu pe multe dintre strazile prevazute sa fie deja finalizate n-au fost nici macar demarate lucrarile de reabilitare).
Primaria a editat in 2004 un ,,PROGRAM de DEZVOLTARE a Municipiului BUCURESTI 2000-2008,, mai amplu, mai structurat si mai argumentat decat documentul analizat prin tema. Prin data la care a fost intocmit el constituie mai degraba o evaluare si o redefinire a unui program anterior. Comparatia cu documentul initial ar putea sa fie relevanta in privinta consistentei si consecventei preocuparilor administratiei locale pentru rezolvarea unor probleme majore, respectiv pentru o dezvoltare urbana coerenta. Din perspectiva lucrarii referitoare la perioada 2000-2008, intentiile municipalitatii se apropie mai mult de o constructie strategica iar documentul pentru perioada 2005-2008 poate sa apara drept un rezumat nefericit destinat popularizarii. Din pacate nici programul anterior nu intruneste caracteristicile unei planificari strategice. Bucurestiul este un organism cu probleme. Bolnav e poate prea mult spus, dar probleme serioase de sanatate are sigur, le vedem zilnic. Chiar la o evaluare sumara cele mai grave probleme ale Bucurestiului se pot sintetiza astfel: 1. incoerenta constructiei urbane (incoerenta de master-plan); 2. lipsa structurii metropolitane; 3. dezechilibre functionale in mai multe dimensiuni cu precadere in ceea ce priveste ponderea si raporturile reciproce ale functiunilor principale; 4. structura deficitara, starea proasta si disfunctionalitatea retelelor de utilitati,transport si parcare; 5. probleme cu fondul de cladiri construit in perioada dictaturii comuniste; 6. anvergura disputei public-privat privind proprietatile si patrimoniul; 7. imagine arhitectural-urbanistica necorespunzatoare unei capitale europene; 8. competitivitate discutabila la nivel regional, european, mondial; 9. viata sociala dezechilibrata cu tendinta de segregare; 10. atitudinea culturala deficitara a populatiei si a autoritatilor si procesul de alienare in raport cu orasul ca bun comun. Fata de problemele majore enumerate mai sus apreciem ca solutiile propuse de primarie nu vizeaza decat o parte dintre acestea, motivarea alegerii nefiind nici explicita nici evidenta. Solutiile avansate sunt insuficient corelate, nu au in vedere raportul reciproc, ierarhia si interdependenta acestora. Nu pare sa existe o analiza cuprinzatoare care sa vizeze relatiile de cauzalitate, ponderea in generarea efectelor si dimensiunea comparata a impactului, astfel incat sa conduca la o angrenare efectiva si eficace a interventiilor. Lipseste un diagnostic valabil, credibil si congruent realitatilor constatate la nivel empiric. Lipseste un sistem deschis de competitie si decizie participativa in elaborarea solutiilor. Analizele si solutiile sunt executate la comanda politica. Demersurilor specifice abordarii stiintifice, tehnice si metodologice din urbanismului integrat al sec. XXI, sunt mimate sau falsificate (vezi Studiul de impact asupra mediului pentru pasajul suprateran Basarab). Lipseste articularea intre proiecte. Am procedat la o analiza pentru fiecare capitol in parte, in lumina criteriilor prezentate la curs, pentru a determina potentialul continut de aceste programe si proiecte de a satisface criteriile necesare pentru includerea intr-o strategie autentica de dezvoltare. Principala deficienta a demersurilor municipalitatii este lipsa unui master-plan valoros si coerent care sa includa in plus si componenta metropolitana, in conditiile in care elementele principale ale PUG-ului recent adoptat sunt mostenite din anii dictaturii comuniste, transformarea
zonelor periurbane si adiacente ale Bucurestilor in Zona Metropolitana este iminenta si conformarea la criteriile de performanta in dezvoltarea durabila, urbana si spatiala, ale Uniunii Europene sunt inevitabile. Ordinea capitolelor este cel putin bizara, capitolul de Urbanism si Amenajarea teritoriului, primul in ordinea importantei este prezentat la final. Tinand cont de faptul ca este vorba de un program de dezvoltare URBANA, element definitoriu ignorat chiar si in titulatura, este greu de presupus ca a fost urmarit un efect spectacular (,,finis coronat opus,,). Metodele si modalitatile de lucru diferite ale unor colective de elaboratori transpar din caracterul eterogen al prezentarilor generale ale fiecarui capitol si denota lipsa elementelor de conducere si coordonsre in constructia si asamblarea Programului. Capitolul 1. Transporturi, drumuri, sistematizarea circulatiei Generalitati In prezentarea generala exista o serie de obiective susceptibile sa sustina dezvoltarea durabila a orasului si sa constituie elemente componente ale unei strategii: - prioritizarea si modernizarea transportului public; - implementarea ATM; - implementarea sistemului de management a traficului; - restructurarea sistemului de circulatie rutiera (largiri de artere, strapungeri, penetrari, inelul central, parcari). Celelate elemente ,,strategice,, sunt de fapt actiuni de administrare curenta. Amuzanta este atat introducerea ,,teoretica,, cat si prezenta intre obiective a unui punct care se refera la protejarea si revigorarea perimetrului istoric central. Proiecte Atat documentul recent (in care reprezinta 26%) cat si cel din 2004 (in care reprezinta 25%) par construite in jurul capitolului de transporturi. O atentie speciala merita celebrul Pasaj suprateran Basarab. Redactarea este facuta in asa fel incat acesta sa fie primul proiect prezentat. In conditiile unui vot eminamente negativ fata de partidele de stanga, bucurestenii l-au ales primar in 1999 pe actualul presedinte al tarii. In campania electorala acesta a promis multe, in practica administrativa nu a realizat mai nimic. A avut insa grija sa promoveze un megaproiect: Pasajul suprateran Basarab. Acesta corespunde un vis mai vechi, partial realizat, ai arhitectilor fostului dictator si anume inchiderea inelului de trafic greu al Bucuresilor. Prieteni ai buldozerului, acesti ,,specialisti� n-au acordat niciodata importanta efectelor distructive ale interventiilor pe care le-au promovat, asa dupa cum n-au manifestat interes nici pentru utilitatea si eficienta solutiilor si proiectelor pe care le-au imaginat. Atat ei cat si fostul primar au insa nostalgii dictatoriale, sunt megalomani, autosuficienti si dincolo de discursul populist, lacrimile electorale si urarile de viata buna ale politicianului, cu totii dispretuiesc sincer pe omul de rand care, nu-i asa, nu e capabil sa inteleaga ,,maretele realizari�. Arhitectii in cauza regreta ca nu si-au putut continua in voie exibarea obsesiilor corbusiene, politicianul vrea sa ramana in istorie printr-o ctitorie de dimensiuni faraonice. Controversat inca de la inceput proiectul a facut obiectul unei serii de scandaluri publice. Avizul de mediu a fost acordat in dispretul realitatii si in baza unui studiu de specialitate revoltator, incropit din fragmente copiate din documentatii similare. Afland ca podul va trece la 5m de ferestrele lor proprietarii imobiliari si locuitorii din zona Bulevardul Titulescu s-au organizat intr-o asociatie si au actionat Primaria Generala in instanta. Pentru ca justitia independenta este la noi oarba de da-n gropi, proiectul nu a fost anulat. Decizia instantei de judecata a impus o retragere de 7m.
Trebuie spus ca solutia adoptata pentru inchiderea inelului de trafic in zona Garii de Nord este nefericita din toate punctele de vedere: - pentru populatia zonei, care se regaseste brusc intr-o zona delicata si fara valoare urbana si imobiliara;
-
pentru cladirile existente, pe care le agreseaza si le anuleaza fizic; pentru traficul pe care prin reducerea numarului de benzi (hotararea instantei) nu-l mai poate asigura corespunzator; pentru structura urbana a zonei care ramane decupata de traseele de cale ferata; pentru mediu, adaugand poluarii produse de transportul feroviar pe cea provocata de intensificarea locala a traficului auto; pentru ca se pierde potentialul strategic de dezvoltare urbana si valoarea imobiliara a terenurilor ocupate in prezent de Gara de Nord; pentru ca acest tip de solutie este dovedit neviabil si generator de degradare urbana pentru ca in tarile cu posibilitati corespunzatoare, economie competitiva si urbanism autentic se demoleaza astfel de structuri.
Exemple in care se procedeaza la solutii contrare celei adoptate la Bucuresti: 1.,,Big Dig” –Chicago, inlocuirea autostrazilor care patrund in inima oraselor cu trasee subterane complexe de sosea, cale ferata si linii de metrou, inclusiv legatura cu aeroportul orasului; 2. Grand Central Station (Grand Central Neyborhood- celebra gara subterana) si recent reconstructia in zona fostului complex W.T.C., completat cu mutarea in subteran a autostrazii care bordeaza la Vest insula Manhattan. -New York; 3. proiectul ,,Cheonggyecheon restoration”- Seoul, care presupune chiar demolarea unei astfel de structuri si reabilitarea urbana a zonei/restaurarea cursului de apa anterior.
Din pacate nici valoarea documentat si detaliat dovedita a acestor proiecte, nici recunoasterea internationala, nici celebritatea autorilor, nici exemplul economic si social (al USA, mai ales), nici alte dovezi de cum trebuie facuta planificarea, revitalizarea si dezvoltarea urbana (Barcelona, Stockholm etc.) nu sunt destul de convingatoare pentru politicienii, edilii si proiectantii pe care i-am mostenit din ,,epoca de aur”. Ei stiu mai bine…,, Dacia 1300 din 1970 era o masina foarte buna, ne-au obligat occidentalii sa renuntam la ea ca sa dam banii pe masinile lor”( citat din afirmatiile unui membru al colectivului care a conceput proiectul pentru Pasajul suprateran Basarab).
Fata de documentul din 2004 se fac o serie de omisiuni importante referitoare la inchiderea inelului principal de circulatie al orasului. De fapt realizarea pasajului nu rezolva inchiderea inelului in zona de SudVest. Zona este de mai bine de trei ori mai mare decat cea care face obiectul proiectului de la Basarab. Faptul ca traseul preluat din planurile dictaturii traverseaza cartiere de locuinte individuale proprietate privata si presupun relocarea unei intregi comunitati pun sub semnul intrebarii posibilitatea realizarii lucrarilor . este nefiresc ca planurile si actiunile Primariei sa se deruleze ca intr-un spatiu viran.
Nr.Proiectului 1
2
Analiza caracterului Probl. 3 4 5 6 7 8 9
10
S
Analiza SMART M A R T
C
Analiza CORECT O R E C T
Capitolul 1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 1.9 1.10 1.11 1.12 1.13 1.14
Celelalte proiecte sunt prezentate mai amplu in documentul din 2004 si principalele lipsuri sunt solutiile discutabile ( de exemplu distributia dezechilibrata a viitoarelor parcari concentrate in zona de Nord) si neintegrarea intr-un plan bine articulat de interventie.
Pozitiv Discutabil Negativ
Analiza caracterului strategic al Probl. 43,5% 20% 36,5%
Analiza SMART 54,3% 21,4% 24,3%
Analiza CORECT 31% 12% 57%
Capitolul 2. Sisteme informatice Generalitati Prezentarea este simpla si destul de bine inchegata, cu elemente de etapizare. Solutiile sunt coerente si se pot asambla cu usurinta intr-un obiectiv strategic bine structurat. Proiecte Proiectele sunt inspirate si laudabile. Analiza a relevat o constructie SMART/CORECT fara marcaje rosii. Problema principala este cea a modalitatilor de realizare si mai ales cea de utilizare corespunzatoare a sistemelor propuse. De exemplu e limpede ca se poate instala o sala de baie, cu toate dotarile, intr-o asezare populata de vanatori-culegatori din regiunea Amazoniana dar utilizarea ei va ramane o problema. Nr.Proiectului 1
2
Analiza caracterului Probl. 3 4 5 6 7 8 9
10
S
Analiza SMART M A R T
C
Analiza CORECT O R E C T
Capitolul 2 2.1 2.2 2.3
Pozitiv Discutabil Negativ
Analiza caracterului strategic al Probl. 50% 23,4% 26,6%
Analiza SMART 46,6% 53,4% 0%
Analiza CORECT 44,4% 55,6% 0%
Capitolul 3. Protectia mediului si educatie ecocivica Generalitati Prezentarea generala contine elemente importante de diagnostic, mentioneaza o serie de criterii specifice si esentiale pentru constructia unei strategii in domeniul protectiei mediului si propune un set de trei obiective majore, din pacate doar doua justificate. Referirea la gradul de poluare a aerului este improprie: poluarea din Bucuresti nu este tipica ci grava iar cantitatea foarte mare de suspensii solide constituie o trista si foarte periculoasa particularitate. Proiecte Proiectul pentru realizarea unui sistem de avertizare in caz de dezastre este o idee generoasa si binevenita, modul in care urmeaza sa fie realizat oferind din perspectiva importantei si specificului acestuia doar alternativa succes – esec. Este initiativa cu riscul cel mai important. Realizarea hartii acustice nu este o problema strategica si are un impact neglijabil asupra dezvoltarii urbane. Plasarea in prima pozitie si explicatiile prin care se justifica respectivul proiect cauta sa furnizeze imaginea unui proiect deosebit de important, cu impact deosebit. Din postura de ,,experti-analisti,, suntem mai degraba persuadati sa presupunem ca in acest caz este vorba de o directionare de fonduri publice importante catre parteneri politici ai administratiei locale. Lipsa unui program pentru ameliorarea calitatii aerului care sa prevada in primul rand reducerea cantitatii de suspensii solide si a noxelor, printr-un set complex de masuri si interventii bine studiate si inspirat concepute (inclusiv prin realizarea unor sisteme de drenare a spatiilor verzi de exemplu) este inadmisibila. Nr.Proiectului 1
2
Analiza caracterului Probl. 3 4 5 6 7 8 9
10
S
Analiza SMART M A R T
C
Analiza CORECT O R E C T
Capitolul 3 3.1 3.2 3.3
Pozitiv Discutabil Negativ
Analiza caracterului strategic al Probl. 60% 6,7% 33,3%
Analiza SMART 33,3% 66,7% 0%
Analiza CORECT 38,9% 55,5% 5,5%
Capitolul 4. Evidenta imobiliara si cadastrala Generalitati si Proiecte Prezentarea care face referire la doua obiective majore se refera de fapt la un singur ,,proiect,, care este mai degraba un program si anume realizarea Sistemului Informatic de Cadastru. Acesta trebuie sa asigure (intre altele) realizarea a doua proiecte importante: - actualizarea/modernizarea hartii generale; - actualizarea planurilor cadastrale 1:500/1:.2000.
Nr.Proiectului 1
2
Analiza caracterului Probl. 3 4 5 6 7 8 9
10
Analiza SMART S M A R T
C
Analiza CORECT O R E C T
Capitolul 4 4.1
Desi cel mai scurt, este capitolul cu cea mai confuza prezentare. Pune insa o problema indiscutabila de planificare strategica si este integral CORECT/SMART.
Pozitiv Discutabil Negativ
Analiza caracterului strategic al Probl. 70% 20% 10%
Analiza SMART 100% 0% 0%
Analiza CORECT 100% 0% 0%
Capitolul 5. Utilitati publice Generalitati Prezentarea infrastructurii de utilitatii a Bucurestilor, in special a celei ascunse, care pune probleme deosebit de grave si doar partial rezolvabile este uimitor de senina. Lasa sentimentul ca descrie trasee de telefonie pozate aerian, elegant si accesibil. In realitate situatia infrastructurii ascunse este atat de complicata incat poate sa faca mai degraba obiectul unor activitati de investigare de tip arheologic (vezi definitia prof.dr.ing.Anton Anton). Disfunctiile din retelele ascunse sunt mari si dificil de depistat, cu efecte ample si de durata. Despre calitatea apei potabile nici un cuvant. Pierderile din sistemul de incalzire centrala sunt uriase si se regasesc in efortul financiar al utilizatorilor-contribuabili. Realizarea unui sistem deincalzire flexibil este in contradictie cu modernizarea extinsa a sistemului centralizat. Managementul deseurilor se regaseste doar in cadrul consideratiilor generale nu si in planurile operationale. Proiecte Extinderea retelei de canalizare si a alimentarii cu apa in zonele deficitare este unul din programele cele mai importante din Program. Ingrijorator este includerea lor la subcapitole diferite, nefiind evidenta corelarea care este in acest caz absolut obligatorie. Care este dimensiunea interventiilor avute in vedere se poate afla doar pentru canalizare iar tinta temporala pentru eliminarea acestei probleme este nespecificata. Modernizarea Statiei de tratare a apelor uzate Glina este salutara. Pentru statiile Arcuda si Rosu, statiile de repompare si cele de hidrofor, nu gasim insa nimic. In ceea ce priveste reteaua de termoficare centralizata reabilitarea retelelor primare este foarte importanta daca sistemul centralizat ramane dominant, dar modernizarea centralelor si punctelor termice care pot sa faca obiectul unor contracte de parteneriat sau chiar obiectul privatizarii este discutabila. Modernizarea salbei de lacuri de pe raul Colentina este un program ( nu un proiect) demn de o capitala Europeana care se cere realizat printr-o suita coerenta de proiecte de amenajare, nespecificate si probabil nerealizate inca dar carora le este destinata o anumita suma (calculata cum?). Un subobiectiv strategic nu devine singur program si nu naste peste noapte proiecte corespunzatoare. Pe de alta parte locul unui astfel de program este mai degraba la capitolul de mediu.
Nr.Proiectului 1
2
Analiza caracterului Probl. 3 4 5 6 7 8 9
10
S
Analiza SMART M A R T
C
Analiza CORECT O R E C T
Capitolul 5 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 5.7 5.8 Pozitiv Discutabil Negativ
Analiza caracterului strategic al Probl. 45% 36,3% 18,7%
Analiza SMART 65% 27,5% 7,5%
Analiza CORECT 64,6% 35,4% 0%
Capitolul 6. Investitii generale Generalitati Prezentarea face referire (nediferentiat) la trei tipuri de programe: reabilitarea infrastructurii educationale; dezvoltarea unei magistrale de fibra optica; dezvoltare imobiliara coordonata in locatii privilegiate. Nu se fac referiri la posibile parteneriate nici la natura si dimensiunea participarii Administratiei Locale la programul de dezvoltare imobiliara. Este mentionat si un proiect independent: Clinica de recuperare neuropsihomotorie Panduri. Din pacate nu se face nici o referire la o problema deosebit de importanta: revendicarea proprietatilor funciare si imobiliare (dar mai ales a celor funciare) aflate in proprietatea primariei de catre fostii proprietari. Municipalitatea trebuie sa faca efortul de a rascumpara respectivele terenuri (toate spatiile verzi etc.) dar are nevoie si de a cumpara terenuri strategice pentru dezvoltari urbane de perspectiva (de exemplu pentru realizarea inchiderii inelului principal de circulatie). Nu exista nici un program pentru rezolvarea acestor probleme. Acesta situatie este de o gravitate extrema si in corelatie cu proiecte faraonice ca Pasajul Basarab, ofera o perspectiva infricosatoare asupra responsabilitatii, profesionalismului si capacitatii de actiune strategica a minicipalitatii. Proiecte Programul de reabilitare a infrastructurii educationale este mai degraba unul de reparatii. Nu exista o conceptie unitara inovatoare si relevanta de ameliorare a scolilor si liceelor. Corelarea interventiilor cu programele de restructurare ale Ministerului Educatiei si Invatamantului este nu doar necesara ci si obligatorie. Totusi nu se face nici o referire la acest tip de abordare. Realizarea magistralei de fibra optica evoca un exemplu arhicunoscut: dupa ce a investit sume uriase in retehnologizarea Romtelecom, Statul a vandut pachetul majoritar de actiuni ale companiei la un pret modic unei firme grecesti. Proiectele de dezvoltare imobiliara nu par corelate intr-un program coerent, sunt hazardate si nu constituie prioritati ale orasului, cu atat mai mult cu cat nu este deplin clarificata problema proprietatii asupra terenurilor respective.
Nr.Proiectului 1
2
Analiza caracterului Probl. 3 4 5 6 7 8 9
10
S
Analiza SMART M A R T
C
Analiza CORECT O R E C T
Capitolul 6 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 6.6 6.7
Pozitiv Discutabil Negativ
Analiza caracterului strategic al Probl. 18,6% 22.9% 58,5%
Analiza SMART 20% 62,9% 17,1%
Analiza CORECT 23,8% 59,5% 16,7%
Capitolul 7. Urbanism si amenajarea teritoriului Generalitati Prezentarea celui mai important capitol este o suma de platitudini si are un pronuntat caracter demagogic. Precizari Dispretul cu care a fost tratat acest capitol face necesara o serie de precizari. In 1996 a fost organizat un concurs international de urbanism, pentru o zona centrala de aproximativ 400ha, devastata de demolarile dictaturii (fostul cartier Uranus) de dimensiunea unui oras cu 10-15.000 de locuitori. Totusi solutiile premiate sunt de domeniul designului urban, nu solutii autentice de urbanism modern, pluridisciplinar. Din aceasta perspectiva orasul este vazut doar ca un obiect de arta, in contextul unui mediu natural refacut, cu functionalitate de principiu. Proiectul ignora total cantitatea, calitatea si secventialitatea alocarii resurselor necesare, precum si viabilitatea economica si sociala a solutiei propuse. Pe scurt este o utopie, folositoare cel mult ca obiect de studiu sau bun de expus curiozitatii publice. In 2000 a fost adoptat un Plan General de Urbanism si Regulamentul corespunzator acestuia. Planul nu propune nici idei indraznete nici Reglementari salutare. In schimb restrictioneaza excesiv construirea in zone centrale sau de mare interes. Cred ca nu este hazardat sa consideram ca planul a fost conceput in graba prin injghebarea unor solutii mai vechi si ca serveste destul de bine interesele acelor profesionisti din domeniu care mizeaza pe faptul ca pot oricand (prin pozitia profesionala si influenta sociala pe care o au) sa obtina pentru clientii cu dare de mana modificari locale de regulament prin adoptarea unor PUZ-uri sau PUD-uri, dupa caz. Proiecte Proiectele propuse sunt doar doua si au caracter derizoriu: studiu si proiect pilot pentru mobilier urban (minor prin dimensiune); studiu peisagistic pe raza municipiului Bucuresti ( ridicol prin suma alocata).
Nr.Proiectului 1 Capitolul 7 7.1 7.2
2
Analiza caracterului Probl. 3 4 5 6 7 8 9
10
S
Analiza SMART M A R T
C
Analiza CORECT O R E C T
Pozitiv Discutabil Negativ
Analiza caracterului strategic al Probl. 35% 35% 30%
Analiza SMART 50% 40% 10%
Analiza CORECT 50% 3,3% 16,7%
Ansamblul analizei Formulare Problema / SMART/ CORECT Nr.Proiectului 1 Capitolul 1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 1.9 1.10 1.11 1.12 1.13 1.14 Capitolul 2 2.1 2.2 2.3 Capitolul 3 3.1 3.2 3.3 Capitolul 4 4.1 Capitolul 5 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 5.7 5.8 Capitolul 6 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 6.6 6.7 Capitolul 7 7.1 7.2
2
Analiza caracterului Probl. 3 4 5 6 7 8 9
10
S
Analiza SMART M A R T
C
Analiza CORECT O R E C T
Pozitiv Discutabil Negativ • • •
Analiza caracterului strategic al Probl. 41,3% 24% 34,7%
Analiza SMART 49% 36,8% 14,2%
Analiza CORECT 41,2% 33,3% 25,5%
Pentru analiza caracterului strategic al PROBLEMEI, la punctul 5 am luat in considaratie si subpunctele a,b,c,d,e,f, astfel: daca raspunde la toate intrebarile este considerat pozitiv, daca raspundea la 3 sau 4 intrebari este considerat discutabil, cu cel mult doua raspunsuri este considerat negativ. Pentru analiza SMART au fost luate in considerare ambele interpretari astfel incat raspunsul dat pentru fiecare dintre criterii raspunde simultan ambelor interpretari. Pentru analiza CORECT am luat in calcul si posibilitatea inlocuirii termenilor realist cu relevant si elocvent cu eficient .
CONCLUZII O parte importanta din problemele cele mai grave ale orasului nici macar nu intra in vederile municipalitatii. Aceasta nu practica ci mimeaza planificarea strategica. Din discutiile pe care oficiali ai Delegatiei Comisiei Europene le-au avut cu reprezentantii Primariei a reiesit ca Administratia Locala nu este aproape deloc interesata de accesarea unor fonduri europene importante, prefera sa emita obligatiuni si sa contracteze imprumuturi pentru a-si sustine proiectele. Democratia participativa nu functioneaza, alesii isi consulta alegatorii doar cu prilejul unor scrutinuri electorale. Comunitatea locala este lipsita de reactii civice semnificative. Competitia solutiilor nu functioneaza iar primaria se fereste sa-si vada evaluate proiectele de analisti rigurosi si prea putin coruptibili. Mentalitatea locuitorilor si a functionarilor publici, este defectuoasa, lipseste atat cultura autorganizarii si cooperarii cat si cea a competitiei si profesionalismului. PROPUNERI Implicarea ampla a organizatiilor profesionale, a mediului academic si a organizatiilor societatii civile si din mediului de afaceri pentru realizarea si sustinerea politica a unor alternative la actiunile si proiectele administratiei si partenerilor privilegiati ai acesteia. Definirea unui obiectiv strategic de lunga durata cu valoare de reper, pentru concentrarea si concertarea pe termen lung a demersurilor strategice (de exemplu: Bucuresti Capitala Regionala Dominanta) si alegerea unui domeniu de pregnanta/excelenta caracteristic. Un sistem de obiective strategice fundamentat pe un Master-Plan construit prin metode de urbanism pluridisciplinar, corelat cu ideea de modificare a impartirii administrativ-teritoriale a orasului in sensul de a crea un District Central (Sector Central) in interiorul inelului de trafic greu si redefinirea sectoarelor actuale radial, in jurul acestuia. Posibilitatile de dezvoltare ale noilor Sectoare, prin definirea unei noi identitati si asumarea unei vocatii de centralitate in context metropolitan ar deveni astfel mai pregnante. Ca modalitate de angrenare a pasilor implementarii unei dezvoltari urbane se poate cauta amorsarea unor procese in cascada, incepute simultan din Zona Centrala si din zonele periurbane
integrabile Zonei Metropolitane. Proiectele de anvergura urmeaza sa fie combinate cu operatiuni independente de mica amploare toate fiind integrate organic unui singur ansamblu PUG/PUZ/PUD rezultat in urma unui program unic, in cadrul caruia solutia se va stabili ca rezultata al unui ansamblu de concursuri internationale de planificare urbana plurisectoriala. Aplicarea consecventa a celor 10 principii direcftoare pentru dezvoltarea teritoriala durabila a teritoriului european (Hanovra 2000): 1. promovarea coeziuzii teritoriale prin intermediul unei dezvoltari socio- economice echilibrate si prin ameliorarea competitivatatii; 2. promovarea impulsurilor de dezvoltare generate de functiunile urbane si de ameliorarea relatiilor dintre orase si sate; 3. promovarea conditiilor de accesibititate mai echilibrate; 4. dezvoltarea accesului la informatii si cunoastere; 5. reducerea atentatelor asupra mediului; 6. valorificarea si protecĹŁia resurselor si patrimoniului natural; 7. valorizarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare; 8. dezvoltarea resurselor energetice in mentinerea securitatii; 9. promovarea turismului de buna calitate si durabil; 10. limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.