Architecture and Urban Design Portfolio (Alexandra B. Nae)

Page 1

Architecture and Urban Design Portfolio -Alexandra B. Nae -


01 - CV -


CONTACT Alexandra Beatrice Nae Data nașterii: 01.06.1993 Naționalitate: Română E-mail: alexandrab.nae@gmail.com Telefon: +4 0749 206 329


EDUCAȚIE 2016-2019

RICE UNIVERSITY, TX, USA

• Master in Architecture '20 (M.Arch) (2016-2020) • RSAP: Rice School of Architecture, Paris FR • 'Void as Urban Generator' XDGA Design Studio in Paris (Spring 2019)

2012-2016

BRYN MAWR COLLEGE, PA, USA

2008-2012

COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA "TUDOR VIANU", Bucharest RO

EXPERIENȚĂ 08/17-Prezent

• B.A. Growth and Structure of Cities - Urban Studies (2012-2016) • DIS: Danish Institute of Study Abrad, Copenhagen DK (Fall 2015)

CONSULTANT DEZVOLTARE URBANA - THE WORLD BANK, Bucharest, RO

• Elaborarea unei analize spațiale a dinamicilor urbane din reședințele de județ din Romania, ca parte a Politicii Urbane a României, urmărind expansiunea urbană, calitatea dimensiunii construite și distribuția rețelelor de infrastructură și facilități publice în relație cu zonele de dezvoltare. • Elaborarea unor recomandări în vederea managementului dezvoltării și regenerării urbane, parte a Politicii Urbane a României. • Ghid urban pentru orașul Constanța: analiza urbană detaliată, cartografiere, dezvoltarea unei strategii de regenerare urbana, detalii urbanistice si ilustratii grafice pentru propuneri punctuale în cartiere. • Coautor a doua ghiduri de regenerare urbana, ce studiaza calitatea spatiilor publice din cele 40 de orase resendinta de judet si propune un catalog ilustrat de bune practici. Din fiecare oras am selectat o zona subdezvoltata, pentru care am propus si ilustrat o interventie asupra spatiului public.


01/16-05/16

09/16-03/17 05/14-08/14 02/13-05/13

INTERN DESIGN URBAN - PHILADELPHIA CITY PLANNING COMMISSION, PA

Elaborarea continutului si graficii pentru o serie de brosuri de prezentare a Philadelphia 2035 District Plan: analiza de urbanism, harti ilustrative, randari ale interventiilor propuse; studii pentru emiterea autorizatiilor de constructie pentru cladirile de imporanta publica sau imbunatatiri ale fatadelor urbane.

GRAPHIC DESIGN ASSISTANT - RICE UNIVERSITY, TX INTERN ARHITECTURA - STUDIO 10M ARCHITECTS, Bucharest, RO INTERN ARHITECTURA - VOITH & MACTAVISH ARCHITECTS, Philadelphia, PA

CERCETARE, PUBLICAȚII, PREMII PUBLICAȚII:

• Static Urbanism: A Design Framework for Bucharest’s Neighborhoods Thesis Project for Master’s Degree, 2020, Link: https://hdl.handle.net/1911/108304 • "Ghid de Regenerare Urbana a Cartierelor Comuniste" AMR, 2018, Co-author with Adina Vintan Link: http://orasepentruoameni.ro/ • "Ghid de Reabilitare a Spatiilor Publice" AMR, 2018 . AMR, 2018, Co-author with Adina Vintan Link: http://orasepentruoameni.ro/ • Constanța: Ghid de regenerare urbană a cartierelor de blocuri The World Bank & Primăria Constața, 2019

PREMII:

• Bolton Senior Thesis Award: "Rethinking Bucharest as a Place for People"; • Hanna Holborn Gray Fellowship Award: Grant pentru cercetare.

CERCETARE:

• • • • •

Rethinking Bucharest as a Place for People, Thesis Project for Bachelor of Arts Bucharest: A Pedestrian Oriented Strategy, Haverform Public Policy Forum Research Assistant, Rice School of Architecture, Prof. Jesus Vasallo, Prof. Scott Colman Teaching Assistant, Bryn Mawr College, Urban Culture & Society, Prof. Gary McDonogh Research Assistant, Digital Humanities, Philadelphia Rowhouse, Prof. Jeffrey A. Cohen

• • • • • • • • • •

MS Office (ECDL Diploma) Adobe Creative Suite (Ai, Id, Ps) Rhinocros 3D / Vray / LandsDesign AutoCAD Google SketchUp ArcGIS Revit Romanian: Native English: Fluent / Proficient (C2) French: Intermediate (B1 DELF)

APTITUDINI


02. -PROIECTE ACADEMICE -


KINETIC COMMUNITY

UNDER THE CANOPY

‘ON THE GO’ LIBRARY

FACETED PLAYFULNESS


Kinetic Community Teme: micro-housing, high-rise, community building; Locație: Brooklyn, New York Echipă: Alexandra Nae si Yuqing Cheng Kinnetic Community este un proiect rezidențial ce studiază potențialul unui mod de trăi în locuințe 'micro' - un stil de viată deja răspândit în orașe cu densitate mare, precum New York City unde acest proiect este amplasat. Elementele mobile prin care arhitectura ansamblului încearcă să construiască dinamica comunității presupun integrarea tehnologiei în viața de zi cu zi ca dispozitiv de negociere a spațiului. De exemplu, cu ajutorul pereților glisanți, un micro-studio de 28 m2 se deschide unui living-room amplu, format prin gruparea a patru unităti. Fațada dublă a cladirii are roluri multiple, atât funcționale cât și sociale: modulele fațadei unesc vizual apartamente situate la etaje diferite, iar locuitorii trebuie să negocieze operarea ferestrei. Între cele două straturi ale fațadei se află coridoarele spre care apartamentele se pot deschide prin pivotarea ferestrelor. Astfel se creează un nou spațiu de interacțiune în timp ce se reduce consumul de energie. Blocul zgârie-nori cuprinde de asemenea un "Centru pentru Ficțiune" , un spațiu multi-functional de lucru, lectură și socializare pentru comunicare. Dimensiunea spațiilor este negociată printr-un sistem de rafturi de cărti actionate hidraulic, ce permite divizarea unor spații largi în zone mai intime. Clădirea este gândită să acopere un spectru larg de interacțiuni sociale ce sunt îmbinate la nivelul lobby-ului, acesta fiind gândit ca o continuare a vieții urbane.






Metal Panel Concrete Air Seal Insulation Finish

3-1/4’’ Concrete 2’’ Deck W 16 Steel Beam Gypsum Ceiling




Paver Pedestal Protection Layer Insulation

3-1/4’’ Concrete 2’’ Deck W 16 Steel Beam Gypsum Ceiling

Steel Frame

Glazing

Wood Finish

Connection

3-1/4’’ Concrete 2’’ Deck W 16 Steel Beam Gypsum Ceiling

Steel Frame

Steel Mullion

Steel Mullion







Under the Canopy Teme: urban expression, activate public space, residential design; Locație: Houston, Texas Proiect Individual La scară largă, proiectul își propune să instituie o prezență originală în ansamblul urban relativ omogen al orașului Houston, prin profilul dinamic și pronuntat. La scară umană, ansamblul rezidențial este gândit ca un 'schelet' pentru desfășurarea de activități de sport și socializare în spațiul public - un lucru neobișnuit în Houston, oraș caracterizat de climatul subtropical, de prioritizarea automobilelor și de o atmosfera pietonală ostilă. Volumetria proiectului se naște astfel din negocierea celor două scări urbane, a poziționării apartamentelor în raport cu priveliștea spre centrul orașului, a orientării solare, a amplasării proiectului la marginea zonei centrale și a potențialului de reactivare a sistemului natural de canale. Alăturarea unor volume subțiri, sub forma unor 'bare', permite expunerea fiecărui apartament la lumină naturală din cel putin doua părți. Acestea șerpuiesc formând trei curți publice unde activitatea vieții urbane va fi concentrată prin instalarea unei grădini botanice, a unui loc de joacă și a unei piețe de alimente. O serie de spații semi-publice pentru locuitorii ansamblului precum un teren de baschet, piscină, sau cinema, sunt suspendate deasupra acestora. Fiecare nivel dispune de grădini semi-private care deservesc grupuri de opt sau doua apartamente. Întreg ansamblul este unit printr-o boltă ce în timp va fi acoperitâ cu vegetație, omogenizând astfel multiplele funcțiuni ale proiectului dar și oferind umbră si intimitate.















'On the Go' Library Teme: contemporary library, integrated design, public space Locație: Austin, Texas Proiect Individual Tema de investigație propue o regândire a imaginii și funcțiunii bibliotecilor publice contemporane. Proiectul dorește ca prin arhitectura spațiului, biblioteca să devină un spațiu public și ușor accesibil. Biblioteca se 'desfășoara' de-a lungul unei promenade arhitecturale, un simbol al ritmului alert al vieții, ce serpuiește printre rafturile dense de carti - zona numită 'the cloud of knowledge'. Schimbul de informații poate fi făcut, așadar, 'din mers' în spații informale, concentrate de-a lungul promenadei, într-o adaptare modernă și practică a bibliotecii. Acest spațiu produce întâlniri și interacțiuni neașteptate atât între oameni cât și între oameni și cărți. De asemenea, promenada deschide priveliști neasteptate spre alte clădiri cheie ale orașulu, devenind o parte integrată a peisajului urban. În același timp, restul volumului este populat cu rafturi de cărti ce depășesc rolul lor strict funcțional de organizare: ele au de asemenea un rol structural și în același timp creează nișe ce adăpostesc puținele elemente de mobilier static precum bănci sau birouri. Densitatea acestui spațiu aduce oamenii în contact direct cu cărțile și invită la o descoperire auto-dirijata a informației. Acest design aduce în conversație valoarea tot mai simbolică a cărților fizice, utilizându-le ca un instrument prin care se construiește atmosfera specifică bibliotecii, dar în același timp proiectul redefinește rolul acestei tipologii urbane ca unul creator de interacțiune socială și inspirație creativă.









Faceted Playfulness Teme: spațiu activ, urban void, sculptural massing Locație: Place Pompidou, Paris Proiect Individual Faceted Playfulness explorează procesul de fațetare sau îndoire ca element central în activarea unui spațiu public dedicat sportulu. Asemenea unei pânze, suprafața solului poate fi manipulată pentru a creea suprafețe fațetate ce invită la interactiunea cu spațiul construit, la mișcare fizică, la joc și utilizarea creativă a spațiului. Proiectul face parte dintr-un ansamblu de zece loturi dezvoltate de colegii mei de echipa, activate prin cinci spații deschide tematice – urban voids – și împarte impreună cu un alt lot spațiul “activ”, destinat sportului. Astfel procesul de fațetare devine elementul ce unește cele două proiecte, atât spațiul interior cât și cel exterior, printr-o suprafață ce invită la mișcare și ce ghidează utilizatorii spre etajele superioare ale clădirii, unde dezvăluie noi pespective asupra pietei Pompidou. Natura programului - sporturi urbane - și desfășurarea sa verticală creează o condiție unică, mai ales atunci când este plasată în centrul Parisului, într-un dialog direct cu Centrul Pompidou. Conceptul spațiului public fațetat – the faceted void - generează volumetria clădirii, generând o varietate de condiții spațiale la interior. Clădirea permite o permeabilitate ridicată spre ansamblul de zece proiecte, în timp ce defineste marginea urbană a grupului și se angajează într-un dialog vizual și conceptual cu Centrul Pompidou și piațeta lui înclinată.



ROTAȚIE

‘DESCHIS SPRE SPA’ȚIU PUBLIC

EXTERNALIZAREA SERVICIILOR

PERMEABILITATE







03. -LUCRARE DE MASTERAT -



Static Urbanism Teme: regenerare urbană, spațiu public, comunitate Locatie: Cartierul Militari, București Proiet de dizertație pentru Diploma de Masterat Proiectul își propune să investigheze dinamicile urbane ale Bucureștiului dupa 1990 și să dezvolte un cadru de regenerare a cartierelor de locuințe collective construite în perioada socialistă. Deși în aceste cartiere locuiește 73% din populatia urbană, ele sunt afectate de îmbătrânirea fondului construit, calitatea scăzută a vieții, pierderea identității locale și un nivel scăzut al implicării în comunitate. Procesul de suburbanizare neplanificată, traficul intens și gestionarea defectuoasă a parcărilor, pun presiuni adiționale asupra calității vieți din cartiere, scăzându-le atractivitatea. Static Urbanism propune focusarea pe o strategie de creștere compactă, prin păstrarea atractivității și regenerarea resurselor existente. Această schimbare, necesară pentru a atinge obiectivele naționale și europene de sustenabilitate presupune o schimbare de paradigm spre găsirea oportunităților în ceea ce pare o aparentă provocare. Conceptul de design este bazat pe crearea unui spațiu static – o “perturbație” a grid-ului urban și a tiparelor de mișcare pietonală, menită să scoată trecătorul din starea de neatenție cu care experimenteaza experiența urbană. Această intervenție arhitecturală este mentă să aibă un impact asupra stimulării interacțiunii sociale, reactivarea comunității locale, a spațiului public și a indentității locului, astfel deblocând potențialul acestor cartiere de locuințe colective.



CARTIERE SOCIALITE

SUBURBANIZARE

Context: În perioada lungă de tranziție ce a urmat căderii regimului comunist, calitatea clădirilor și a spațiului public din cartierele rezidențiale a scăzut semnificativ. Dezvoltarea poate fi caracterizată ca fiind haotică și puternic condusă de interese private, iar datele colectate și cartografiate în acest capitol dezvăluie faptul că majoritatea dezvoltărilor din sectorul office și leisure ocolesc în mod deliberat cartierele de locuințe colective, fiind concentrate la periferie sau în centrul orașului. În ciuda unui sistem extins de transport public, a existat o creștere copleșitoare a numărului de mașini. Deoarece administrația a avut o atitudine pasivă, această problemă a scăpat de sub control, Bucureștiul devenind un oraș sufocat de mașini. Problema parcării și a traficului pune presiune asupra cartierelor rezidențiale, aflate între suburbi, noile destinații de lucru și leisure, cu un impact semnificativ asupra calității vieții lor. Ca o cauză și un efect, orașul se confruntă cu o extindere necontrolată, iar în noile zone de dezvoltare adesea lipsește infrastructura de bază, transportul în comun și serviciile publice. Cu toate astea cartierele de locuinte colective din perioada socialistă pierd teren în fața noilor ansambluri, nesustenabile, aflate în zona peri-urbană. Indicatorii de mai sus arată că lipsa unei planificări coordonate a conturat această formă de “destination urbanism” și o discrepanță între între locația locuințelor, a locurilor de muncă, și a spațiilor culturale și de agrement. Aceste dinamici contribuie la amplificarea efectului de cartier dormitor, devenit acum un “pit-stop.” Dincolo de provocări, cartierele de locuințe din epoca socialistă sunt un model urban plin de oportunități dar trebuie reajustate noilor standarde de locuire. Nevoia de a ne îndrepta eforturile spre aceste zone ar trebui să provină nu doar din procentul copleșitor al populației care trăiește în condiții de risc seismic, calitatea scăzută a vieții și atractivitatea lor scăzută pe piața imobiliară, dar și din numeroasele puncte forte ale acestora.

DEZVOLTARE URBANĂ

PROIECȚII DEMOGRAFICE


02. THESIS


PUNCTE DE INTERES

PARCARE Strategie: Conceptul de “static urbanism” își propune să combine accesul la spații verzi, facilități sportive și spații comunitare, cu resursele, diversitatea și dinamica socială care apar în mod organic într-o aglomerare urbană. Prin urmare, “static urbanism” încearcă să (re)conecteze locuitorii mereu în mișcare cu comunitatea lor locală și spațiul din jurul locuinței, pentru a oferi acces mai rapid și mai echitabil la cultură, agrement și facilități comunitare și, prin urmare, pentru a reduce dependența față de mașină. Aceste calități au fost într-o oarecare măsură încorporate în modelul rezidențial socialist inițial, de aceea aceste cartiere au puncte forte care ar trebui potențate. Prin urmare, viața și calitatea spațiului public reprezintă atuul principal, care ar atrage în mod organic cererea și, astfel, reamenajarea mediului construit.

TRANSPORT PUBLIC

Lucrare investighează soluții de planificare urbană la scara cartierului dar și de design la nivelul clădirilor care să adreseze următoarele provocări într-un mod integrat dar și concentrat în câteva puncte critice - “static points”, din care să radieze viață în comunitate: • În acest moment, utilizarea necontrolată a automobilelor reprezintă o amenințare majoră care sufocă spațiul public astfel că trebuie să abordăm mai întâi problema parcării și să acordăm prioritate experienței pietonale. Acest lucru va elibera spațiul pentru desfășurarea organică a vieții publice. •

În continuare, trebuie abordată lipsa unei definiri clare a spațiului public, privat și a spectrului dintre cele două. În loc să tratam în mod uniform tot spațiul deschis, strategia propune definirea unei ierarhii public-privat. Ierarhia este un instrument pentru a descompune scara macro la care au fost proiectate inițial clădirile și spațiul dintre ele.

Calitatea mediului construit este, de asemenea, o componentă majoră a păstrării atractivității unui loc. Vechimea clădirilor și nevoia de reabilitare termică și seismică poate reprezenta o oportunitate pentru intervenții arhitecturale menite să varieze aspecul cladirilor să introducă noi funcțiuni în structura cartierelor și să reorganizeze unitățile de locuit.

ZONE SUBDEZVOLTATE



Strategie: Strategia de regenerare urbană este dezvoltată prin aplicare ei pe un studiu de caz – cartierul Militari. O analiză a utilizării terenului confirmă ipoteza făcută la nivelul orașului, deoarece această zonă are o mică diversitate funcțională. Deși zona este bine conectat la sistemul de tranzit, cu mai multe opțiuni de autobuz și metrou, aproape 40% din suprafata deschisă este sufocata de parcare. În zonă sunt putine opțiuni pentru petrecerea timpului liber fără instituții culturale, zone verzi accesibile și active sau spații de interactiune pentru comunitate. Principalele resursele ale acestui cartier sunt traficul pietonal generos, în ciuda lipsei stimulilor de a petrece timp afară și de a interacționa și procentul ridicat de spațiu deschis. Cu toate acestea, spațiul deschis este în prezent însușit ca parcare de suprafață sau este tratat ca spațiu rezidual sub formă de grădini împrejmuite. 1. Aplicarea unei ierarhii public-private asupra spațiul deschis și contruit, definind astfel o fațadă publică, activă la nivelul cartierului și una privată, orientată spre comunitatea din vecinătate,va ghida delimitarea și diversificarea zonelor funcționale în următoarele direcții: • ansamluri de 4-6 clădiri grupate în jurul unor curți semi-private, definite în colaborare cu comunitatea • fațadă publică de-a lungul bulevardului și a străzilor principale cu functiuni comerciale, servicii și agrement; • axă verde, cu prioritate pietonală • axă publică, de-a lungul căreia sunt concentrate activități culturale, spații publice și de agrement • neighborhood edge, limită definitorie a cartierului ce ghidează activitatea spre interior

1. ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ

2. CONEXIUNI PIETONALE

2 . CONEXIUNI AUTO

2. Gestionarea traficului și a parcărilor, prioritizând activitatea pietonală în zonele de rezidență. Ierarhia și definirea zonelor de mai sus va beneficia de: • închiderea traficului în interiorul grupurilor de blocuri din jurul unei curti semiprivate • redirecționarea traficului și a parcărilor de rezidență pe strazile principale • creearea de parcări de cartier în anumite zone subdezvoltate • reducerea numărului de locuri de parcare de-a lungul bulevardului, pentru a intensifica activitatea pietonală și a defini spații publice 3. Ultimul pas al strategiei este transformarea arhitecturală a fondului construit, în puncte cheie, menită să atragă și să concentreze viața publică, definind un punct static. Estetic, intervenția dorește să varieze volumetria rigidă a blocurilor cu aspect monolitic și liniaritatea frontului stradal. Conceptul de static se manifestă prin stimularea oamenilor să graviteze în jurul acestor puncte, generând interactiune socială. Intervenția arhitecturală aplicată clădirilor existente este aceea a delaminării la suprafață a fațadei, creând astfel o noua dimensiune spatială, pietonală, dedicată interactiunilor sociale Delaminarea și ondularea fațadei creează o graniță poroasă între spațiile interioare și exterioare, sfera publică și privată. În același timp, creează spații pentru noi funcțiuni publice și sculptează terase private pentru extinderea apartamentelor.

3. PUNCTE STATICE


FRONTUL STRADAL

CURȚI SEMI-PRIVATE


SCENARIUL 1: PUNCT STATIC LA MARGINEA CARTIERULUI REORGANIZAREA REȚELEI STRADALE ȘI PIETONALE

DEFINIREA SUPRAFEȚELOR ȘI A FUNCȚIUNILOR

DELAMINAREA FAȚADEI ȘI SCULPTAREA VOLUMETRICĂ



SCENARIUL 2: PUNCT STATIC DE-A LUNGUL UNEI STRĂZI PRINCIPALE REORGANIZAREA REȚELEI STRADALE ȘI PIETONALE

DEFINIREA SUPRAFEȚELOR ȘI A FUNCȚIUNILOR

DELAMINAREA FAȚADEI ȘI SCULPTAREA VOLUMETRICĂ



SCENARIUL 3: PUNCT STATIC DE-A LUNGUL BULEVARDULUI (AXEI PUBLICE) REORGANIZAREA REȚELEI STRADALE ȘI PIETONALE

DEFINIREA SUPRAFEȚELOR ȘI A FUNCȚIUNILOR

DELAMINAREA FAȚADEI ȘI SCULPTAREA VOLUMETRICĂ



1

3


2


04. - DEZVOLTARE URBANÄ‚-



Regenerare Urbană World Bank Romania Echipa: Alexandra Nae și Adina Vințan Coordonator: Marcel Ionescu Heroiu În cadrul unui stagiu de practică desfășurat la sediul Băncii Mondiale din Bucuresti, în departamentul de dezvoltare urbană, a încolțit ideea alcătuirii unui catalog al spațiilor publice si al cartierelor de blocuri din perioada socialista, din resedințele de judet din tara, cu exceptia zonei București-Ilfov. Acest proiect a evoluat spre elaborarea unor ghiduri de bune practici pentru reabilitarea spațiilor publice, respectiv pentru regenerarea urbană a cartierelor din era comunistă. Am identificat principalele puncte slabe ale cartierelor și ca raspuns, am elaborat o paletă de interventii cheie pentru reactivarea spațiului public. Aceste principii au fost aplicate punctual în fiecare oraș reședința de județ, pentru care am ales un exemplu de spațiu slab utilizat si am venit cu propuneri ilustrate de transformări. Fiecare exemplu răspunde direct la specificul locului, însă poate fi aplicat în oricare din celelalte orașe. Ghidul a fost gândit să deservească în primul rând administrațiile urbane din România și pornește de la premisa că orașele României prezintă cateva caracteristici fundamentale pentru un oraș prietenos oamenilor: densitatea clădirilor și a oamenilor, proximitatea dintre spațiile de locuit, de muncă și de servicii și, in consecință, un ritm de viata alert. Totuși, studiile atrag atenția asupra calității reduse a vieții, datorate sufocării orașelor cu mașini, lipsei locurilor verzi și de socializare dar și a unei identități locale. Ghidul își propune să aducă în discuție strategii practice și necostisitoare ca soluție la problemele mentionate mai sus.


Alexandra Nae şi Adina Vinţan

Ghid de regenerare urbană a cartierelor comuniste


PLOIEȘTI: STRATEGIE DE MAXIMIZARE A RESURSELOR VERZI


Majoritatea zonelor verzi și a spațiilor publice din Ploiești sunt concentrate de-a lungul axei Bd. Republicii- Bd. Independenței. Studiind zona de vest a orașului se observă un numar foarte mic de spații verzi. În acelasi timp, există mult spatiu pasiv la nivelul strazii, cu potențial de a suplini lipsa parcurilor și a locurilor de joacă din oras.

1. Acest profil stradal beneficiază de un spațiu verde amplu și protecție fața de trafic (gardul viu), însă aceste grădini nu sunt accesibile oamenilor. Se recomană eliminarea sau deschiderea gardului viu apropiat blocurilor, mutarea mobilierului stradal în apropierea cladirii, îngrijirea vegetației și popularea acestor zone cu elemente creative de design urban. 2. O situație des întalnită pe șoseaua Vestului implică sufocarea zonei verzi dintre trotuar si clădiri cu spații de parcare, de multe ori neamenajate. Se recomanda ca această practică să fie eliminată și să se utilizeze spațiul verde la adevaratul potențial. Pentru activarea spațiu public, acesta se poate amenaja cu bănci, pomi, table permanente de sah, mese s.a.m.d. 3. Distanța amplă dintre bloc și carosabil permite amenajarea unor parcuri liniare de-a lungul străzilor principale. Trotuarul nu trebuie să urmărească fidel linia strazii, ci el poate sa serpuiască între limita blocurilor și cea a strazii. Astfel, zona din apropierea carosabilului poate fi dedicată activităților practice (ex. stații de autobuz) iar zona verde poate fi dedicată plimbărilor.

1

2

3


VASLUI: STRATEGIE DE ACTIVARE A MALURILOR RÂULUI


Deși momentan o zonă inaccesibilă, cu iz industrial, malurile râului Delea din Vaslui pot fi activate și transformate într-o zonă de promenadă și joc, care să deservească cele doua cartiere din sudul orașului. Lățimea malurilor și adâncimea mică a râului în acest punct permit desfășurarea în siguranță a activităților de agrement. Recomandări: 1. Stabilirea de sensuri unice pe străzile alăturate și reglementarea parcărilor din zonă. Accesul mașinilor trebuie restricționat pe malurile râului, momentan folosite ca parcare ilegala, prin introducerea elementelor de vegetație și a diferențelor de nivel. 2. Intervenție peisagistică care să pună în valoare vegetația specifică zonei din apropierea râului. 3. Construirea unei promenade de-a lungul râului, folosind materiale naturale precum lemnul. 4. Instalarea de bănci, locuri de picnic, mobilier urban creativ si mutlifunctional și iluminat stradal la scară umană.


Strategie: Constanța World Bank Romania Coordonator: Marcel Ionescu Heroiu Acest proiect de consultanta pentru orașul Constanța vizează analizarea spațiului public al orasului și formularea unei strategii de dezvoltare și regenerare prin care orașul să devină mai prietenos oamenilor. Ca răspuns la principalele probleme ale orașului - traficul și sufocarea domeniului public cu mașini parcate ilegal, numărul redus de spații publice de calitate în special în zolele de locuințe, lipsa alternativelor la autoturism, nefructificarea la potențial maxim a falezei și plajei ș.a.m.d. - am elaborat un calalog de intervenții ce cuprinde introducerea de mobilier urban, elemente creative de iluminat și peisagistică, activarea fațadelor blocurilor construite în perioada socialistă precum și un set de principii de mobilitate urbană. Acestea propun îmbunătățirea infrastructurii pietonale, extinderea retelei de piste de biciclete și introducerea de parcări amenajate prin sistemul smart parking. A doua parte a ghidului studiază cartierele orașului Constanța și vine cu o serie de propuneri ilustrate pentru îmbunătățirea calității vieții în zonele de locuint. în fiecare cartier am studiat și cartografiat spațiile publice existente, zonele de blocuri și cele de case, garajele dezafectate si parcările ilegale precum și toate străzile fără pomi/verdeață. Am identificat apoi zone cu potențial, de cele mai multe ori fie spații verzi neglijate și neaccesibile, fie sufocate de mașini și am venit cu propuneri prin care se dorește activarea vieții sociale și creșterea calității vieții.


HARTA CARTIERELEOR DIN PERIOADA COMUNISTĂ

HARTA SPAȚIILOR PUBLICE IMPORTANTE

HARTA ZONELOR SUFOCATE DE MAȘINI PARCATE

HARTA STRĂZILOR FĂRĂ SPAȚIU VERDE


CONSTANȚA: AVANTAJE ȘI PROVOCĂRI

- Faleza si plaja sunt greu accesibile datorita terenului accidentat.

+ Integrarea rampelor de acces si a unor locuri de repau de-a lungu scarilor ce duc spre plaja.

- Lipsa legaturilor eficiente intre zonele de interes socio-cultural.

+ Traficul si lipsa parcarilor amenajate sufoca viata pietonala.


- Lipsa spatiilor publice in zonele de locuinte

+ Valorificarea spatiilor dintre blocuri si activarea lor prin mobilier urban creativ.

-. Extinderea pistelor de bicilete si amenajarea unor culoare pietonale intre principalele puncte de interes.

+. Utilizarea strazilor din zonele rezidentiale ca spatii partajat si repavarea cu materiale restrictive .


STRATEGIE PENTRU ACTIVAREA SPAȚIULUI PUBLIC PRIN ILUMINAT CREATIV


STRATEGIE PENTRU REACTIVAREA SPAȚIULUI PUBLIC PRIN CULOARE ȘI INTERVENȚII DE PEISAGISM


REGENERARE URBANĂ A UNUI CARTIER DE BLOCURI DIN PERIOADA SOCIALISTĂ



ACTIVAREA SPAȚIULUI PUBLIC ÎN CARTIERUL DE LOCUINȚE SOCIALE HENRI COANDĂ



EXTINDEREA ZONEI PIETONALE DIN CENTRUL VECHI



REGENERARE URBANĂ A PIAȚETEI BADEA CÂRȚAN



CONTACT Alexandra Beatrice Nae Data nașterii: 01.06.1993 Naționalitate: Română E-mail: alexandrab.nae@gmail.com Telefon: +4 0749 206 329


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.