1. Un magazin oferă spre vânzare n produse. Se doreşte să se reţină vânzările lunare, valorice, din fiecare tip de produs. Putem organiza datele sub formă de tablou astfel: - vom numerota cele n produse cu 1, 2,..., n; - lunile le vom numerota cu 1, 2, ..... , 12; - elementul a i.j semnifică valoarea încasată din vânzarea produsului i în luna j a anului – prin urmare, elementele tabloului sunt de tip real. Întrebări posibile Dacă magazinul vinde 5 produse, câte elemente are tabloul? Care sunt indicii de adresare în tablou pentru a afla vânzările din produsul 5 în luna septembrie? Cum se poate calcula suma încasată în luna mai? Ştiind că, din punct de vedere economic, anul este împărţit în patru trimestre şi că fiecare trimestru are trei luni, cum se poate calcula suma încasărilor din trimestrul patru al anului? e) Cum putem determina produsul din vânzarea căruia s-a încasat anual suma maximă? f) Care este luna cu cele mai mari încasări? a) b) c) d)
2.Tot aşa, se poate memora, sub formă de tablou, situaţia la învăţătură a celor m elevi ai unei clase. Dacă numerotăm elevii cu 1, 2, ..., m şi materiile pe care aceştia Ie studiază cu 1, 2, n, atunci a i, j reprezintă media pe care o are elevul i la materia j. Întrebări posibile a) Dacă în clasă sunt 30 de elevi şi aceştia studiază 8 materii, câte elemente are matricea? b) Care este materia la care elevii au cele mai bune rezultate? c) Care este media generală a elevului i? d) Care este media generală a elevilor unei clase?
Şirul exemplelor ar putea continua pentru că sunt foarte multe situaţii în care se utilizează tablouri bidimensionale (matrice).