Alina Mihaela Varzaru Portfolio Ion Mincu University of Architecture and Urbanism
Alina Mihaela Varzaru Portfolio Ion Mincu University of Architecture and Urbanism Faculty of Urbanism
“When we originally went to the moon, our total focuse was on the moon and we weren’t thinking about looking back at the earth, but now that we’ve done it t hat may well have been the most important reason we went” Apollo 8 astronaut
Curriculum vitae Voievodul Mircea High School
Octav Enigarescu Arts and Crafts School
Ƥ Ǧ science,
Department - graphics,
Ion Mincu University of Architecture and Urbanism Faculty of Urbanism Bachelor degree
Graduate
Graphic designer
Urban planner and designer
Accomplishments
Accomplishments
Accomplishments
Outstanding results at mathematics, computer science and physics
Outstanding results at : - Exhibition of drawings & contestparticipant 2005, Bucharest - ‘Human metamorphosis’ - surreal bodies- portfolio and exhibition;
2007
2007
Outstanding results at : - “Regeneration of the central area of Geoagiu city - diploma project; - Strategic planning of the residential and mixed-use areas, Bucharest - projects; - Collective housing design- architextural project; - ”Design methodology for valuableand protected rural areas - brochure; - Research team member at UAUIM - P.U.G. Piatra Neamt city, 2012; P.U.Z. district 2 lakes area, Bucharest Volunteering: - 4’th yeah Student’s Representative in the Faculty Council
2012
Extracurricular work Ion Mincu University of Architecture and Urbanism Urban Design - master degree Urban planner and designer
Urban planner and designer
Accomplishments
Achievements
Outstanding results at : - “Sustainable city - Healthy city Corviale, Rome”, diploma project- research and design; - “Regeneration of the central area of Agnita city - project; - Strategic planning of the residential and mixed-use areas, Bucharest - project; - Collective housing design- architexture project;
Completed projects: - Full documentation - Wind Farms - 4 projects; - P.U.D. documentation - P+1E house, Bucharest;
Volunteering and workshops: - IAESTE volunteer - human resources group leader; - Workshop - Development Strategy of Baia Sprie city; Landscape redevelopment of Publications : Baia Sprie central area; - Publication in the ARHITEXT review - Volunteering at Ministry of Regional diploma project; Development and Public Administration - Article: “Regeneration of industrial abandoned territorial development department, 2012; areas, key to sustainable development of cities”
2014
2010-2014
Skills and competences
Software: - Experienced user: Adobe Illustrator; Adobe Photoshop; Adobe InDesign; AutoCad; Corel Draw, Sketchup; - Medium user - Revit Architecture, 3dsMax; Languages: - Romanian - native - English - advanced - Franch - beginner Application of rules and regulations: -Law 350/2001; 50/1991; 422/2001; 135/2014; 10/1995; 123/2012; - OG nr. 43/1997; Order A.N.R.E. nr. 4/2007; Orders: M.L.P.A.T. nr. 176/ N/2000, 21/N/2000, 2701/2010 Communication and leadership: -Public presentations - Experienced Powerpoint slides, posters and banners - 4’th yeah Student’s Representative in the Faculty Council
2010-2014
1. SustenabilitateHealthy City, Corviale, Roma
1
1. Dezvoltarea Orasului Geoagiu - Strategie de dezvoltare, Partiu urban, P.U.Z. Zona Centrala, P.U.D. Amplasarea unei constructii de mici dimensiuni
1. Complex de functiuni si spatii publice in zona Timpuri Noi, Bucuresti 2. Proiect urban - Zona centrala a orasului Agnita
Lucrare de disertatie
Lucrare de licenta
Proiecte: Design urban
pag. 3 - 16
pag. 9 - 16
pag. 17 - 42
Lucrare publicata
capitolul 1
1. Strategia de dezvoltare a judetului Botosani; 2. Strategia de dezvoltare a periferiei sud-estice a orasului Bucuresti
Proiecte: Amenajare teritoriala capitolul 2
1. Locuinte colective, Bucuresti 2. Locuinta individuala la malul marii
Proiecte: Arhitectura
͙Ǥ Ƥ - zona Bd. Unirii - str. Traian
ǣ Ƥ urbana 2
Alina Mihaela Varzaru Portfolio Healthy City Corviale
Lucrare de disertatie Roma, Italia
Proiectele experiment nu sunt noi, iar pentru acest studiu au fost selectate zone sau constructii realizate dupa cel de-al doilea razboi mondial, un moment caracterizat de o puternica dorinta de schimbare. Pentru aplicarea conceptelor de “oras sanatos”, ca subtema a sustenabilitatii, am ales cartierul Corviale din Roma, un proiect experiment realizat in anii ‘70, care atinge aspecte critice ale proiectarii, precum cele ce tin de etica in proiectare. Acest experiment urban care a avut ca principal subiect omul este o “masina de locuit ”in prezent pentru aspectul si povestea pe care o ascunde.
Healthy City, Corviale Lucrare de disertatie Data: Septembrie 2014 Localizare: Corviale, Roma, Italia
Situatia existenta: Arhitect: Mario Fiorentino. An construire : 1972. Localizare in cadrul orasului : izolat, la periferia orasului Roma. Populatie: capacitate - 8600 persoane; in prezent locuiesc 6000. Descrierea ansamblului Corviale: Accesibilitate scazuta la mijloacele de transport in comun, populatie stigmatizata in declin numeric, nivel ridicat al somajului, conditii scazute de trai - apartamente subdimensionate, imposibilitatea accesarii spatiilor exterioare din interiorul cladirii principale (986m lungime), spatii publice neamenajate, imagine neatractiva a zonei.
5
Imagine : Roma, PEEP si infrastructura de circulatii
Corviale
Scopul proiectului: Transformarea cartierului Corviale intr-oras de mici dimensiuni, sustenabil, luand in calcul dezvoltarea viitoare a orasului Roma, nevoile comunitatii locale si situatia socio-economica impunsa de marile trenduri mondiale. Noul oras Corviale se axeaza pe cresterea autonomiei locuitorilor, prin dezvoltarea unor gradini urbane cu rol functional si decorativ, prin dezvoltarea unui nou tip de retea de transport - tren electric suspendat si rampe pietonale. Orasul incurajeaza un stil de viata sanatos - mersul pe jos sau mersul cu bicicleta. Activitatile productive, activitatile de divertisment si cele de relaxare, cat si activitatile care promoveaza si sustin un stil de viata sanatos, precum tipul de alimentatie sau miscarea in aer liber - sunt integrate in viata locuitorilor intr-o forma mult mai stransa. Imagine : perspectiva aeriana, detaliu ‘Healthy City’
6
Transformare Cartierul Corviale - Problemele de ordin social ale comunitatii stabilite aici sunt datorate in mare parte accesibilitatii scazute la serviciile pe care le ofera zona centrala a orasului Roma cat si cele oferite de zonele vecinatate ale cartierului. “Masina de locuit” Corviale nu ofera locuitorilor sai conditiile necesare unui trai sanatos - suprafetele locuintelor, necesarul de spatii publice/ comune, divertisment, diversitate, autonomie. Dezvoltarea pe etape a noului oras Healthy City Corviale pleaca de la asigurarea accesibilitatii necesare la zona centrala si la zonele invecinate. O a doua etapa o constituie asigurarea unor conditii de viata sanatoase locuitorilor constructiei ǡ Ƥ Ǧ rarea acesteia si racordarea la zonele invecinate.
7
Imagine : Scheme reprezentative ale procesului de transformare
Solutionare: 4 linii de metrou care conecteaza zona centrala a orasului Roma de periferie p
p
p
p p p
p p p p p
p
Nod intermodal parcari, gara, statii de autobuz, centru de inchiriere bicicilete Linia Grande Raccordo Anulare Linia rosie - NS Linia albastra - EV Linia verde - centrala Zone ‘park-and-ride’
Eliberarea zonei centrale de functiuni precum: servicii, birouri, administratie,sanatate
Imagine : Strategia de dezvoltare sustenabila a orasului Roma - ‘Oras compus’ din alte orase de mici dimensiuni, sustenabile
8
9
Imagine : Cladirea principala Corviale, situatia existenta
Imagine : Propunere - Perspectiva aeriana, detaliu de constructie
10
P+11 P+9
Imagine : Sectiune - Situatia existenta
ǣ Ƥ Ǧ litarea spatiilor in cadrul constructiei Corviale si conectarea imediata a acesteia la zonele invecinate.
. .
Proiectul porneste de la relocarea populatiei in cadrul aceleiasi constructii, pe parcursul inaintarii lucrarilor la fatadele si spatiile interioare. Constructia este supusa unui proiect de demolare a capetelor acesteia, noul ansamblu avand 800m lungime.
parking
.
Spatiile interioare sunt regandite similar cu cele ale unui vapor de mari dimensiuni. Planul liber al etajului 4 este propus sa ocupe Ƥ principalele functiuni de divertisment ale ansamblului : sali de jocuri, cinema, restaurante si baruri, zona de spectavole, comert si servicii, birouri ale personalului care se ocupa de intretinerea spatiilor interioare ale cladirii.
.
shops
. .
onale Rampe piet
11
Imagine : Sectiune - Situatia propusa - faza 1
Imagine : Arca Urbana Corviale shops
Imagine : Sectiune - Situatia propusa - faza 2
Planul parter, momentan ocupat de parcari, se propune a avea ca functiune de baza: comert si servicii - restaurante si terase, sedii bancare, birou al administratiei locale, farmacii, 1 dispensar, spatii de joaca pentru copii parttime, cantina, sediu al politiei locale, corespondenta. Zonele de acces cu scari si lifturi sunt mutate in interiorul constructiei, iar principalele zone de acces si de legatura intre corpuri sa se realizeze prin lifturi exterioare.
Img. 1
Img. 2
Img. 3
Confortul apartamentelor este sporit, prin dublarea suprafetelor utile si propunerea de bal Ƥ apartament in parte, pentru o mai buna ventilare a aerului.
Imagini : 1. Planul liber- perspectiva, 2. Rampa pietonala, 3. Zona de acces
12
Principii de organizare Conectarea Arcei urbane la zonele invecinate se va face prin rampe de acces pentru pietoni si biciclisti. Proiectul implica demolarea celorlalte constructii care apartin ansamblului Corviale si relocarea populatiei in apartamentele reabilitate ale constructiei principale. Circulatia pietonala a rampelor este dublata de linii de tren electric suspendat de acestea, pentru o mai rapida accesare a liniei de metrou care conecteaza noul oras Corviale de centrul orasului Roma. Trenul electric are o capacitate de aproximativ 50 de persoane si circula pe 4 linii distincte, conectate si usor accesibile. Transportul productiei agricole, de la terenurile cultivate la zonele de productie, se realizeaza cu ajutorul unor masini speciale, electrice, care urmaresc traseul rampelor pietonale la nivelul parterului.
13
Imagine : Ansamblul Healthy City, harta trasport electric suspendat
Ƥ Ǧ tiv 30000 de persoane, dintre care, aproximativ 25% locuiesc in constructia principala Corviale. Amprenta la sol a noilor constructii propuse ocupa o suprafata minima de 450mp, si maxima de 1130mp, iar inaltimea maxima este de P+5. Spatiile publice la nivelul parterului sunt strict pietonale si reprezinta o inlantuire de piete si piatete amplasate la distanta maxima de 200m. Tot la nivelul parterului sunt dezvoltate subcentre la o distanta maxima de 100m, ca zone de acces la statiile trenurilor electrice, dotate cu functiuni de comert si servicii. Principalele functiuni sunt organizate in centrele pietonale dezvoltate si propuse in functie numarul populatiei. Imagine : Plan parter, ansamblul Healthy City, functiuni
14
In concluzie, Healthy Corviale are la baza reorganizarea circulatiilor pietonale si a distantelor dintre centrele de interes si dintre centrele de interes si teritoriile invecinate. Solutia propune un nou tip de organizare a constructiilor de mari dimensiuni, prin conceptul de arca urbana, propune o noua foma de autonomie locala bazata pe agricultura urbana si nu in ultimul rand sustine dezvoltarea tehnologica si automatizarea productiei agricole.
15
Imagine : Orasul Healthy City Corviale, plan de ansamblu
Orasul Healthy Corviale este situat intr-o zona deluroasa, la inaltime fata de cladirile invecinate, cu deschidere ampla catre peisajul agricol si forestier al periferiei orasului Roma, catre raul Tiber si catre ǡ Ƥ Ǧ Ǧ mele de “Arca Urbana”.
Imagine : Perspectiva Aeriana, NV
16
Alina Mihaela Varzaru Portfolio Dezvoltarea orasului Geoagiu Lucrare de licenta Lucrarea de licenta abordeaza un un nou tip de spatiu, orasul-sat localizat in judetul Harghita, a carui situatie socio-economica precara impune un nou tip de pla Ƥ ǡ ƤǦ carea resurselor locale si a elementelor cu potential economic. Totodata, este primul proiect in cadrul caruia sunt analizate si dezbatute prevederi ale documentatiilor anterioare realizate pentru dezvoltarea zonei, pe ba Ƥ au prins forma. Proiectul de fata aduce imbuna Ƥ si la nivelul UAT-ului, pentru o dezvoltare treptata a tesutului de la sat la oras si promoveaza o utili Ƥ Ǥ
Dezvoltarea orasului Geoagiu Lucrare de licenta Data: iunie 2012 Localizare: Geoagiu, jud. Harghita
UAT Geoagiu are ca principale probleme, slaba dezvoltare economica, scaderea numarului populatiei si cresterea alarmanta a somajului in randul tinerilor. Strategia UAT Geoagiu se £ Ǧ pe directia celor doua vai ( valea Homorodului si valea Geoagiului, avand la baza o infrastructura de transport care sa permita circulatia marfurilor si a persoanelor atat intre localitati (in mediu intern) cat si cu mediul extern. Atractivitatea turistica, prin dez ƤǦ cate in functie de potent Ƥ Ǧ carei zone, reprezinta punctul de pornire al dezoltarii economice, urmat de o dezvoltare a in ƤǦ ce resursele solului si forta de munca.
19
Imagine : Strategia de dezvoltare economica UAT Geoagiu
Orasul Geoagiu Orasul Geoagiu isi dezvolta caracterul de pol urban principal. Principalele obiective strategice propuse sunt: dezvoltarea ramurilor economice exis ǡ Ƥ Ǧ carei localitati, dezvoltarea unor noi ramuri economice pentru atragerea noii populatii, valoriƤ natural siameliorarea accesibilitatii fata de localitatile invecinate. Se propune dezvoltarea zonei centrale ca principal nucleu comercial si turistic; dezvoltarea unui nucleu de mica productie, urmand trendul actual de dezvoltare si amplasarea unor noi ansambluri rezidentiale cu regim mic si mediu de inaltime, ca urmare a cresterii numarului populatiei.
Imagine : Partiu Urban, Orasul Geoagiu
20
Situatia existenta: Zona PUZ este localizata in partea estica a orasului Geoagiu, in zona centrala si este strabatuta de paraul Geoagiu. Suprafata pe care se face propunerea are 10 ha si inglobeaza predominant functiunea de locuire. Zona studiata cuprinde 25 de locuinte cu valoare medie sau fara valoare arhitecturala clasata, cu inaltimi cuprinse intre P-P+1( 5.0- 10m). Loturile care au generat documentatie au caracter agricol, au forma alungita si dimensiuni foarte mari ( 350- 5000mp). Adancimea loturilor variaza intre 120-150 m in zona de vest si intre 30- 115 m in zona de est . Procentul de ocupare al terenului POT variaza intre 0,02-0.1. Potentialul economic si turistic al tesutului este datorat in special elementelor de cadru natural cu care se invecineaza cat si datorita procentului ridicat al terenurilor slab ocupate.
21
Imagine : Reglementari urbanistice zona P.U.Z
Prezentul regulament propune dezvoltarea caracterului economic si turistic al zonei prin restructurarea circulatiilor carosabile si pietonale, prin cresterea procentului de ocupare al terenurlui si prin reglementarea functiunilor de baza, propunand zone de comert, servicii si cultura . Ƥ peisager se face prin reabilitarea malurilor paraului Geoagiu si a zonelor de activitati recreative aferente acestuia.
Imagine : Plan de ansamblu, zona P.U.Z.
22
Materiale utilizate: Pavaj alee pietonala si pista de biciclete: - alee pietonala - asfalt/caramida - zona dintre aleea pietonala si velo - piatra cubica - aleea biciclistica - suprafata so Ƥ Invelitoare constructii: Ǧ Ǧ Ƥ zonei - sindrila bituminoasa (culoare inchisa) Malul apei, taluz: - taluz pavat cu piatra de rau, consolidat cu geocelule -ponton plutitor sau taluz din beton
23
Imagine : Zona de promenada
Imagine : Traversare a paraului Geoagiu
24
Peisajul Propunerea de dezvoltare a zo nei centrale a orasului Geoagiu are la baza protejarea caracterul rural al tesutului si al arhitecturii. Dezvoltarea caracterului turistic are la baza regenerarea peisajului si reprezinta unul din principalele obiective pentru dezvoltarea economica a UAT Geoagiu.
25
Imagine : Perspectiva aeriana zona cuprinsa in P.U.Z.
Imagine : Traversare a paraului Geoagiu
26
P.U.D.- Terasa si bar
Terasa este amplasata intr-o zona cu accesibilitate si vizibilitate buna, pe un teren cu suprafata totala de 1763mp, iar arhitectura propusa patreaza caracteristicile Ƥ Ǥ
27
Plan parter, Ƥ
Plan parter
Bilant teritorial
Fatada Vest
Fatada Sud
28
29
Specii de arbori :
Materiale gradina:
Prunus armeniaca
Prunus persica
Robinia pseudoacacia
Pergola din lemn
Gradina:
Dala de beton vibropresat
Gazon rulou mediteranean
Bolovani colturosi din piatra
Planul gradinii este impartit in doua zone: o zona publica in care este amplasata terasa si o zona semi-privata in partea de est. La randul ei, zona publica a terasei este subimpartita in 3 subzone diferite in privinta mobilierului si al vegetatiei. Din punct de vedere compozitional, livada este elementul central si reprezinta o componenta cheie a peisajului autohton al localitatii.
Imagine : Plan de ansamblu
30
Corviale
Alina Mihaela Varzaru Portfolio Compozitie urbana Proiect individual si in echipa Zona Timpuri Noi, Bucuresti
Proiectul a avut ca scop amplasarea unui ansamblu de constructii cu functiuni complementare zonei de locuinte, in vecinatatea Splaiului Dambovitei. In cadrul proiectului, au fost consultate documentatiile existente ale proiectelor realizate sau a celor in curs de realizare, care se invecineaza cu situl ales, cat si reglementarile urbanistice din cadrul documentatiilor P.U.G, P.U.Z. aferente zonei Timpuri Noi.
Compozitie Urbana Proiect individual, anul 4 Data: noiembrie 2011 Localizare: Timpuri Noi, Bucuresti
Conformarea volumetrica permite crearea a trei tipuri de spatii publice. “Spatiul activ” este situat in vecinatatea accesului la metrou, “spatiul meditativ” localizat in lungul Splaiului Dambovitei si “spatiul intim” din interiorul ansamblului, ingradit de spatii ocupate de comert, servicii si alimentatie publica. “Spatiul meditativ” indeplineste functia de spatiu de relaxare, zona de acces catre functiunile culturale (teatru, sala de spectacole) si zona de tranzit sau de legatura intre Splaiul Dambovitei si str. Avalansei.
33
Imagine : Reglementari urbanistice, intersectie Gheorghe Sincai -Splaiul Unirii
Corviale
Comert/ servicii
“Spatiul activ”
Birouri
Birouri “Spatiul intim”
Birouri
“Spatiul Cultura meditativ”
M
Imagine : perspectiva aeriana, detaliu ‘Healthy City’
34
Corviale
35
Situatia socio-economica a zonei si elementele strategice de dezvoltare propuse prin alte documentatii, confera potential economic sitului si permit dezvoltarea unui ansamblu atractiv si productiv care sa aiba in prim-plan pietonul si activitatile acestuia.
Imagini: Zona pietonala
36
Alina Mihaela Varzaru Portfolio Zona centrala, Agnita Proiect individual si in echipa Agnita, Sibiu
Ƥ peisajului rural si a elementelor cu potential economic, plecand de la imaginea de ansamblu a orasului si ajungand la elementele de detaliu privind organizarea spatiilor. Caracterul rural si istoric valoros al orasului a sugerat o abordare sensibila a spatiilor si a functiunilor, propunand un set de interventii care sa protejeze valorile arhitecturale si peisagere ale orasului.
Vila La Bibicu
terenuri cu potential de dezvoltare a unor ramuri industriale traditionale si noi
Hotel Dacia
zone industriale cu potential de dezvoltare prin modernizare si/sau retehnologizare
zona cu potential de amenajare peisagera zona centrala - slab dezvoltata atat din punct de vedere functional cat si din punct de vedere al circulatiilor carozabile si pietonale
Corviale
ZONIFICAREA ACTIVITĂȚILOR INDUSTRIALE
Diagnostic
T
A L T
I P
I
I P
Ia
ROMBOX SA
IMIX SA
T CONFECȚII ,TRICOTAJE, TEXTILE
L PRELUCRARE LEMN - MOBILĂ
A PRELUCRĂRI MECANICE PRIN AȘCHIERE
FABRICA 9 MAI
I FABRICARE ÎNCĂLȚĂMINTE
INCSTAR SA
I FABRICARE ÎNCĂLȚĂMINTE
T CONFECȚII ,TRICOTAJE, TEXTILE
BENZI ADEZIVE SA
P FINISAREA PIELOR
Ia INDUSTRIE ALIMENTARĂ
C
A PRELUCRĂRI MECANICE PRIN AȘCHIERE
39
Imagine : Roma, PEEP si infrastructura de circulatii
din punct de vedere turistic
P FINISAREA PIELOR
Orasul Agnita este slab dezvoltat din punct de vedere economic, iar principala ramura cu potential de dezvoltare o reprezinta turismul. Trama stradala este nemodernizata, caracterizata de intersectii cu probleme de vizibilitate, in special in zona centrala. Din punct de vedere al spatiilor verzi, orasul detine suprafete mici amenajate, raportat la numarul populatiei. Din punct de vedere turistic, zona centrala reprezinta principala zona de atractie a turistilor. Totodata linia de cale ferata Ƥ monument, reprezinta un element cu potential in dezvoltarea turistica a orasului.
Pensiunea Ice
zonă cu identitate puternica valoare arhitectural -
L PRELUCRARE LEMN - MOBILĂ
Situatia existenta:
zona cu potential de dezvoltare a unor functiuni de sport si agrement
T CONFECȚII ,TRICOTAJE, TEXTILE
Proiect individual si in echipa, an I Master Data: mai 2013 Localizare: orasul Agnita, jud. Sibiu
I FABRICARE ÎNCĂLȚĂMINTE
Zona centrala, Agnita
A.M.T SRL
Ƥ activitatilor industriale
industrii cu tradiție locală: pielărie, încălțăminte, prelucrarea lemnului, textile, tricotaje
Strategia:
reabilitare urbană: intervenții asupra fondului construit și asupra spațiului public, transport public cu trăsuri
cazare, zonă turistică de agrement
gară, cazare, servicii, parcare, punct de informare turistică, piață de produse locale, stație trăsuri
Pentru dezvoltarea orasului din punct de vedere economic, se propune o strategie bazata pe : reabilitarea si modernizarea industriilor existente aduca Ƥ ǡ unor noi tipuri de industrii, reabilitarea circulatiilor carosabile si pietonale si reabilitarea spatiilor publice si a zonelor verzi din interiorul zonei centrale a orasului.
parc, zona de spectacole, piață publică locuințe
ferme zootehnice, agro-industrie groapă de gunoi ecologică
zonă garare și întreținere material rulant
piață agroalimentară, centru cultural, promovare meșteșuguri locale, piață publică, servicii, comerț, cazare
târguri, evenimente, sărbători
stație de epurare
Strategia orasului Agnita
promenadă pietonală, transport public cu trăsuri
industrii cu tradiție locală: pielărie, încălțăminte, prelucrarea lemnului, textile, tricotaje, olărit,
Activitati industriale- legaturi economice
ACTIVITĂȚI INDUSTRIALE - LEGĂTURI ECONOMICE
Etapizarea dezvoltarii ramurilor industriale
ETAPIZAREA DEZVOLTĂRII RAMURILOR INDUSTRIALE
2013 Sibiu
C
REȘEDINȚĂ DE JUDEȚ
I
Jud. Brașov
Jud. Sibiu
A
Jud. Mureș
I
C T
L
L
P
P
Ia
Ia Sighișoara
60 km
I
I
A
A
A
C
C
C
T
T
T
L
L
L
P
P
P
Ia
Ia
Ia
Agnita
Copșa Mică
I
I
A
A
C
38 km
C
T
113 km
44 km
L
P
P
Ia
Ia
I T
Retehnologizarea producţiei existente. tilelor.
L
-
Creşterea vânzărilor prin extinderea categoriei de clienţi - ţintă. Accent pe inovaţie şi creativitate în evoluţia designului vestimentar prin colaborări cu specialişti în domeniu
Modernizarea şi extinderea fabricilor exis- Prelucrare lemn pentru parchet masiv, partente. Prelucrare complexă a lemnului, pentru producerea de plăci aglomerate, placări verticale, lemn pentru exterior, par- rezistente la radiaţii UV şi agenţi atmosferici. doseli pentru spaţii umede
P
Informaţii preluate şi interpretate, din următoarele surse: - Strategile de dezvoltare ale judeţelor Sibiu, Braşov, Mureş - Memorii generale aferente PUG localităţi: Agnita, Mediaş, Sibiu, Copşa Mică, Făgăraş, Braşov,, Sighişoara
Odată cu dezvoltarea activităților industriale tradiționale, Agnita va crea legături economice cu localitățile din jur, punând la dispoziție produse, în special din categoria celor ce nu se fabrică sau
existent propus 0
0.5 mil
I
FABRICARE ÎNCĂLȚĂMINTE
A
PRELUCRĂRI MECANICE PRIN AȘCHIERE
C
FABRICARE ARTICOLE HARTIE ȘI CARTON
T
CONFECȚII ,TRICOTAJE, TEXTILE
L
PRELUCRARE LEMN - MOBILĂ
P
FINISAREA PIEILOR
Ia
INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Ecologizarea , pe cât posibil, a procedeelor de prelucrare a pieilor. Produse pentru încălţăminte, confecţii, marochinărie, mobilă.
Producţia de piele pentru industria auto.
Promovarea agriculturii extensive - ecologice prin creşterea competitivităţii sectorului produselor de origine vegetală şi animală.
Promovarea produselor tradiţionale sub brand local.
instruirea în centre de meşteşuguri tradiţionale. Modernizare şi retehnologizarea producţiei
ORAȘ
-0.5 mil
Achiziţionare de echipamente de ultimă Evoluţia designului în procesul de producţie tehnologie pentru fabricarea incălţămintei prin fabricarea unor modele speciale şi prin (maşini de cusut, maşini pentru fabricare, orientarea şi către segmentul “high end” matriţe pentru încălţăminte)
44 km
T
49 km
L
2023
Făgăraș
I
MUNICIPIU
2020
A
T
Mediaș
2016
Brasov
Un al doilea obiectiv esential al strategiei, reprezinta dezvoltarea turismului - prin reabilitarea caii ferata simple, cu valoare memorial-istorica, reabilitarea Ƥ Ǧ trala si refunctionalizarea acesteia.
Ia producatori.
Imagine : perspectiva aeriana, detaliu ‘Healthy City’
40
Corviale
41
Detaliu - Zona centrala : Reabilitarea spatiilor publice in zona centrala orasului a avut ca principal concept costumul traditional al lolelor. Se propune o minima interventie asupra fondului construit, reconversia functionala a zonei industriale, reabilitarea spatiilor publice, utilizarea materialelor si tehnicilor locale si nu in ultimul rand, generarea de noi activitati in spatiile publice prin incurajarea si promovarea obiceiurilor locale - Sarbatoarea Lolelor.
Imagini : Reglementari urbanistice Iluminat urban
42
CONTACT: Alina Varzaru Mihaela mobile: 0720939900 adress: str. Nicolae Radian, U2, ap 9, Targoviste, Dambovita, Romania email: alina.varzaru3@gmail.com Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucuresti 2014