Bitoleanu Alin Claudiu 43B(2015-2016)
Cunoasterea si asocierea termenului de dualitate Rolul dualitatii in arhitectura INTRODUCERE: In opinia mea, stiinta si arta se gasesc intr-o antinomie continua, elevata, care se diminueaza ori chiar se niveleaza in situatia interconditionarii celor doua, a unei intersectari deliberate, categoric, generatoare de spectaculos. Filosof si estetician, in egala masura, Kant glosase ca stiinta se ocupa cu adevarul, repudiind/respingand echivocul, ambiguitatea, in vreme ce arta explora domeniul frumosului, preferand polisemia, misterul, ambivalenta, asa incat opera de arta poate fi decriptata in mai multe maniere. Cu alte cuvinte, sintagma lui Umberto Eco ”deschiderea operei artistice” este fiabila si astazi. Exista atatea romane, poeme filosofice (Oda in metru antic a lui Eminescu), filme etc. receptate dual. Insasi Facultatea de Arhitectura din Caracas are salile si amfiteatrele sanjabile, dupa cum ne asigura acelasi carturar italian in ”Opera deschisa”. Dualitatea este un ingredient regasibil, iata, in pictura, literatura, arhitectura... ARGUMENTARE 1.Asimilarea conceptului de dualiatate. Esentializand titlul extragem doua cuvinte generatoare a textului, interdependente, intr-un dialog perpetuu: dualitate si arhitectura. Pentru a intelege conceptul de dualitate si aplicabilitatea acestuia in arhitectura, trebuie inteleasa mai intai etimologia cuvantului cat si multitudinea de aplicabilitati, ale acestuia, in ceea ce ne inconjoara, respectiv mediile de propagare. Dualitatea este definita ca fiind „calitatea, caracaterul a ceea ce este dublu sau prezinta o natura dubla” 1, simplificand definitia, rezulta un obiect, 2 naturi; o a doua definitie, nu mai putin neinsemnata, a cuvantului studiat spune: „coexistenta a doua principii sau a doua elemente diferite, opuse.” 2, acesta fiind in antiteza cu prima deoarece vorbeste despre doua elemente cu directie comuna, dar cu sens opus. Paradoxal insasi definitia cuvantului e formata din doua sintagme asemanatoare ca forma, dar diferite ca fond. 2.Manifestarea dualitatii. 2.1. Dualitatea naturii umane. „Dualitatea este o conditie inerentă a vietii. Tot ce exista e dublu. Omul este o creatură duală cu principii contrare încastrate în natura lui. Ele se războiesc înlăuntrul lui şi prezinta atitudini faţă de viata ce sunt antagoniste. Acest conflict este căutarea vesnică, razboiul din ceruri, lupta nesfarsita a omului tanar sau interior al imaginaţiei pentru a-şi afirma suprematia Sa asupra omului batran sau exterior al simţului”. 3 Dualitatea pe care o prezinta cu multa ardoare, autorul american este una raportata la fiiinta umana, la lupta interioara desfasurata inauntrul acestuia, intre bine si rau, intre ratiune si instinct, intre trup si suflet. 1
DEX 2009 Idem 3 NEVILLE GODDARD, Awakened Imagination(Imaginație trezita), Ed. The search, Los Angeles 1954 P.21 2
Bitoleanu Alin Claudiu 43B(2015-2016)
2.2. Dualitatea in arte. Manifestarea dualitatii in arte, se poate observa frecvent si poate fi constientizata atunci cand simtim prezenta spatialitatii, a tridimensionalitatii, intr-un plan bidimensional 4, manifestat prin pictura. Aceiasi prezenta a dualitatii o putem observa in toate artele vizuale, atunci cand printr-un element de factura statica, o fotografie, o pictura, un obiect arhitectural, este surpinsa o stare diferita, de dinamica. 2.3 Dualitatea in arhitectura 2.3.1 La nivel volemtric. Dualitatea static-dinamic.
Coop Himmelb(l)au –Sediu BMW, Munchen, 2007
David Fisher-Dynamic Tower, Dubai,2018
MAD architects-Absolute Tower, Ontario,Canada, 2012-------Santiago Calatrava,Chicago,2015-------Santiago Caltrava, Aeroport Lyon,1994. 4
Sursa imagini: www.google.com/images
AGNES IUDIT FELHAZI, Dualitatea dintre bidimensional si tridimensional ĂŽn pictura, Teza de Doctorat, UAD, Cluj-Napoca 2013
Bitoleanu Alin Claudiu 43B(2015-2016)
La nivel volemtric se poate observa o dubla stare de miscare, prin dinamica oferita cladirilor mai sus mentionate,de catre autorii lor, acestea transmitand sentimentul de agitatie, de participare si implicare in viata orasului, intregind astfel cadrul urban, prin dualitate prezentei lor statico-dinamice. 2.3.2 La nivel compozitional-participativ
Hans Hollein, Haas House, Viena, 1990.
Sursa imagini: www.google.com/images
In caldirea realizata de Hans Hollein, Haas House, avem de a face cu o dualitate compozional participativa, in sensul in care aceasta se integreaza foarte bine in tesutul medieval existent, simuland materialitatea, regularitatea si proportia plinului si al golului, cu jumatate de fatada, preluand si continuand astfel cladirile existente, iar cu cealalta, despartindu-se de latura melancolica, rupand legatura cu trecutul prin folosirea materialelor(sticla)si mijloacelor contemporane. Acest tip de abordare, cand vine vorba de insertii in situri protejate, nu este deloc intamplatoare, ba chiar este foarte intalnita in perioada ulterioara si folosita de tot mai multi arhitecti. Folosirea sticlei pe jumatate de fatada curba, aduce un mare plus pietei Sfantul Stefan din Viena, deoarece permite privirea Catedralei Sfantul Stefan de pe stradutele
Bitoleanu Alin Claudiu 43B(2015-2016)
conectate la piata, punand astfel in valoare catedrala.Pe langa participarea fizica, ea vine si cu o participare dinamico-compozitionala, animand piata prin oglindirea cladirilor invecinate pe fata ei. 2.3.3 La nivel spatiu interior-spatiu exterior. Reconversie functiuni.
Tom Van Den Bout, Former Church, New York,2010
Dualitatea oferita de schimbarea functiunii initiale si adaptarea cladirii la o noua functiune, face ca obiectul arhitecturala sa exprime la exterior altceva decat este in interior.In cazul de fata, nefiind primul de genul acesta, ne confruntam cu reconversia unei catedrale cu aspect medieval, intr-o lucuinta individuala de tip open-space, raumplan.Trecerea de la funciunea de cult la cea de locuire a fost realizata cu o rata mare de succes, calitatea locuirii neavand de suferit din pricina formei initiale.
Bitoleanu Alin Claudiu 43B(2015-2016)
2.3.4 La nivel estetico-functional. Dualitatea Functional/ Structural- Estetic. Prin prisma criteriului estetico functional/ structural, am decis sa analizez, succint doua cladiri de referinta penru arhitectura contemporana, care prezinta dualitatea criteriului stabilit anterior, acestea fiind Centrul Pompidu, situat in Paris, Franta, cladire ai carei autori sunt, Renzo Piano si cu Richard Rogers, proiect realizat in 1977, respectiv Mediateca din Sendai, Japonia, realizata de Toyo Ito. Mediateca relizata de genialul arhitect Japonez, Toyo Ito reuseste sa foloseasca elemntele structurale verticale in spatii tehnice, sub forma de ascensoare cat si estetic. Astfel se poate observa o dualitate a structurii care joaca rol foarte important structural cat si estetic.
Toyo Ito- Mediateca Sendai, Japonia, 2000.
Centrul Pompidu, realizat de Renzo Piano si Richard Rogers, in Paris, Franta, 1977, este un alt exemplu de utilizare dubla a unui element functional, cu rol estetic. Acesta prezinta dualitaea functional-estetic.
Sursa imaginilor: www.google.com/images
Daca in paragrafele anterioare se regasesc criterii subiective, impuse de autor, in continuare vom analiza dualitatea arhitecturii prin paralele cu domenii conexe, cat si prin opiniile criticilor.
Bitoleanu Alin Claudiu 43B(2015-2016)
3. Ambiguitate. Paralela intre antreprenoriat si arhitectura. ”Arhitectura dualitatii in sistemele complexe”5 In cadrul conferintei organizate in perioada 17-19 iunie, 2009 in Copenhaga, Danemarca, autorii Jason Woodard, profesor al Scolii de Sisteme Informationale, Universitatea de Management, Singapore, respectiv Joel West, profesor apartinand Facultatii de Antreprenoriat(business), Universitatea de Stat,San Jose, SUA, aduc in prim plan problema arhitectura dualitatii in sistemele complexe.6 Foarte atragator este faptul ca pe tot parcursul eseului redactat in urma conferintei, desi se vorbeste despre antreprenoriat, toate subcapitolele incep cu sintagma ARHITECTURA… Acest aspect m-a intrigat, in asa masura, incat am decis sa vad nuanta cu care este folosit cuvantul „arhitectura”, si sensul atribuit acestuia. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, varianta 2009, spune despre Arhitectura ca fiind: „Știința și arta de a proiecta și construi clădiri. ♦ Stilul, caracterul, planul unei (sau unor) clădiri. ♦ Felul în care este construit sau alcătuit ceva; p. ext. aspectul compozițional al unei opere artistice; structură.”7 CONCLUZIE Asadar, autorii mai sus amintiti, folosesc cuvantul „arhitectura”, pentru a inlocui sintagma „Alcatuirea, aspectul si structura”8. Ambiguitatea de care am precizat in subpunctul 3, nu este data de autori, sau de articolul mentionat, ci tocmai de dualitatea aplicabilitatii conceptelor antreprenoriale, in contextul arhitecturii, inteles ca arta de a construi. Citate si modificari. Cateva idei argumentative. „Arhitectura produsului la randul sau, a curpins de mult, atat alocarea de functiuni componentelor cat si modelul de legaturi.”9 Produsul arhitecturii la randul sau, a curpins de mult, atat alocarea componentelor pe functiuni cat si legaturile dintre acestea. „..arhitectura produsului este schema prin care fiecarei functiuni a produsului ii sunt alocate componente fizice”10 Produsul arhitecturii este schema prin care fiecarei functiuni ii sunt alocate componente fizice. „Un organism tot mai mare de cercetare a căutat să elimine preocupările duale de componenta de proiectare și de interfață”11
5
JASON WOODARD, JOEL WEST, Architectural dualities in complex systems: components, interfaces, tehnologies and organizations, Summer confericence in Copenhagen Business School, Denmark 17-19 jun 2009, P.1 6 IDEM, PP2 7 DEX 2009 8 Deductie personala 9 JASON WOODARD, JOEL WEST, Architectural dualities in complex systems: components, interfaces, tehnologies and organizations, Summer confericence in Copenhagen Business School, Denmark 17-19 jun 2009, P.2 10 IDEM, P.5 11 Idem
Bitoleanu Alin Claudiu 43B(2015-2016)
CONCLUZII: Pentru a cadea la invoiala asupra conceptului de dualite in arhitecura, respectiv arhitectura duala, mai inainte trebuie asimilat conceptul de dual, aplicabilitatile acestuia in mediul inconjurator, iar pe masura ce ne apropiem de artele vizuale, sa-l putem intrebuinta arhitecturii. Asadar, eu opinez ca dualitatea in arhitectura se poate manifesta la nivel de miscare, dualitatea static-dinamic; in cadrul compozitional participativ, dualitatea indiferentaparticipare, implicat-implicand; la nivel de aspect exterior-functiune interioara(disimulare), astfel dualitatea interior-exterior si ultima pe lista noastra,dualitatea aspect-functiune, structura, reprezentata de rolul functional, structural jucat foarte atent estetic.
Bibliografie: DEX 2009 NEVILLE GODDARD, Awakened Imagination(Imaginație trezita), Ed. The search, Los Angeles 1954 AGNES IUDIT FELHAZI, Dualitatea dintre bidimensional si tridimensional În pictura, Teza de Doctorat, UAD, Cluj-Napoca 2013 JASON WOODARD, JOEL WEST, Architectural dualities in complex systems: components, interfaces, tehnologies and organizations, Summer confericence in Copenhagen Business School, Denmark 17-19 jun 2009
Kevin R. Schwarz, Architecture, Materialization and the Duality of Structure: a Maya Case Study of Structurally Shaped Innovation, Cambridge Archaeological Journal, Volum 23/ numar 02 / Julie 2013.