Amount Magazine Nr.2 by Amount MD

amount NR. 2 | 1 DECEMBRIE 2011 | WWW.AMOUNT.MD

Află cine este moldoveanca cu 76 de mii de fani pe Facebook

Meteorul român ce a „aprins” Femina În Planul Financiar al clubului Femina, echipa de handbal are aproximativ 8000 de euro cheltuieli pentru 8 luni de zile.

Care va fi preţul pomilor de Anul Nou?!

amount

www.amount.md

REDACTOR-ŞEF: Ivan Goncearuc - goncearuc@amount.md SENIORI EDITORI: Viorel Roman - roman@amount.md | Radu Lisița - lisita@amount.md REDACTORI: Victor Ciobanu | Cristina Brumă ART DIRECTOR: Ivan Goncearuc EDITOR FOTO: Radu Lisiţa COPERTA: Radu Lisiţa REVISTĂ EDITATĂ DE: DIA Media Group CEO: Ivan Goncearuc CIO: Viorel Roman RELAŢII INTERNAŢIONALE: Aura Bălănel ART DIRECTOR: Radu Lisiţa DESENATOR: Irina Luchianova Adresa redacţiei: Republica Moldova, Chişinău, str. Sfatul Ţării 2 tel. 377 22 294264; e-mail: amount@amount.md

amount NR. 2 | 1 DECEMBRIE 2011 | WWW.AMOUNT.MD

La 4 ani a pus m창na pe calculator, la 9 a elaborat siteul liceului iar la 16 a cucerit juriul la StartUp WeekEnd

Micul geniu din UNGHENI

amount

EDITORIAL

Pîinea și untul primului număr Amount

Ivan Goncearuc Cum fiecare persoană care pornește un start-up are, în minte, un plan de dezvoltare, avem şi noi unul trasat. După lansarea de pe 1 noiembrie ne-a cam fost dat peste cap planul. Am înregistrat un număr de vizitatori unici pe revistă mult mai mare decît cel preconizat din start. Acum va fi destul de complicat să ţinem pînzele sus, nemaivorbind de creşterea rezultatului. Anume de aceea am hotărît să nu vă dezamăgim şi să vă propunem mai multe pagini şi un format nou, A5, mai citeţ decît cel

propus anterior. Şi în această lună am alergat tare să vă aducem subiecte cît mai interesante despre culisele afacerilor autohtone şi despre persoane tinere care au investit bani în ideile lor personale. Vreau să mă adresez celor care ne citesc cu rugămintea de a ne povesti istorii de succes din Moldova, în care sunt implicaţi tinerii afacerişti, că-i plictisită lumea de la noi să citească doar despre businessmanii consacraţi pe care-i cunosc absolut toţi. Într-un material detaliat pe care puteţi să-l găsiţi în revistă, vă vom informa, lună de lună, care sunt statisticile noastre, atît la capitolul site cît şi la capitolul revistă, cea din urmă fiind găzduită de „gigantul” internaţional Issuu.com. Asta pentru a veni în faţa publicului sincer aşa cum o vom face întotdeauna. Fiecare va avea posibilitatea de a vedea cifrele care alcătuiesc publicul nostru, inclusiv potenţialii parteneri :) Apropos de parteneri, proiectul nostru a reuşit să

„semneze” cîteva parteneriate în chiar prima lună de existenţă. Vreau să le mulţumesc partenerilor noştri media HotNews.md, IT Moldova, JurnalSportiv.md şi Sandu Grecu, şi celor comerciali FC Dacia şi Client. md. Aici putem adăuga alte nume sonore aşa ca Gizmo. md, Cornel Gandrabur, Adrian Blanaru, Napocel, Marian Şania, Radio Lolo şi, la desert, site-ul SexPerta.net. Cum am şi promis, în fiecare lună site-ul Amount. md va veni cu ceva absolut nou pentru cititorii săi. După DEX-ul Economic a venit rîndul unei aplicaţii care strînge toate reducerile din Moldova într-un singur loc – la noi pe site. Acum aveţi posibilitatea să aflaţi despre toate reducerile din ţară cu un singur click, nealergînd de pe un site pe altul. Și, la final, v-am pregătit ceva exclusiv pentru piaţa media din Moldova - Amount este prima revistă paginată în RM cu copertă dublă! Enjoy.

tiscofzc.com

Noi construim viitorul

Brainstorming mad Autor: Radu Lisiţa Startup Weekend este un eveniment internațional de anvergură, în cadrul căruia participanții pun bazele unor aplicații, platforme sau servicii web care ulterior ar putea constitui baza unei afaceri. În perioada 11-13 noiembrie curent, Startup Weekend s-a desfășurat și în R. Moldova, în incinta Academiei de Studii Economice. ,,În Moldova nu au existat evenimente de dezvoltare a culturii antreprenoriale. Proiectul nostru (USAID CEED II) a organizat la ITC Summit o secțiune dedicată antreprenoriatul și a căpătat priză. După aceasta am organizat un

eveniment antprenorial în colaborare cu o companie din Anglia — Launch48, iar după jumătate de an am vrut să încercăm un format internațional mai recunoscut, mai mare și așa am ajuns să organizăm Startup Weekend”, a precizat Ionela Ciuhrii, organizatoare a evenimentului.

Iar apoi, după ce a fost luată hotărârea de o organiza această festivitate și în Moldova, a fost depusă o cerere la Startup Weekend Global. După o analiză a capacității de organizare, s-a dat undă verde desfășurării evenimentului și în R. Moldova.

Eveniment DESPRE SUW

de in Moldova ,,Imediat ce a fost aprobată cererea am întrebat în Facebook cine dorește să se implice. Au răspuns mai mulți, după care am anunțat o ședință, unde au fost prezente aproximativ 10 persoane. Am început să discutăm cine și ce poată să facă. Am fost mulțumită de reacția pozitivă a comunității. Înseamnă că comunitatea își dorește astfel de evenimente”, a mai adăugat Ionela Ciuhrii. SPONSORI, PARTENERI, BUGET Mai departe, organizatorii au reușit să atragă niște nume grele ca sponsori sau parteneri. Orange Moldova, Proiectul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltarea Internațională,,Creșterea competivității și dezvoltarea întreprinderilor II” (USAID CEED II), Simpals Garage,

Asociația Companiilor Private din domeniul TIC (ATIC), Agenția pentru Inovație și Transfer Tehnologic (AITT), Granat sau REVI Outsourcing. ,,Startup Weekend Moldova a făcut parte din cadrul săptămânii globale a antreprenoriatului, iar de aici și R. Moldova face parte dintr-o inițiativa foarte largă — 60 de evenimente antreprenoriale în diferite țări și orașe. Noi primim o expunere internațională”, a mai spus Ionela. Bugetul evenimentului nu a putut fi fixat. Orange Moldova a oferit câștigătorilor telefoane Blackberry (au fost nominalizate 4 echipe) și bilete la concertul Above & Beyond. Simpals a promovat evenimentul pe resursele sale, în valoare de câteva mii de dolari. În afară de premii,

Din start toți încearcă să facă proiecte mari, însă nuși dau seama că toate proiectele au început de la ceva. De altfel, când implimentează un startup uită că punctul final sunt banii și deviază un pic de la realitate. După prima zi a evenimentului mi s-a părut că nivelul este ridicat însă azi (n.r. sâmbătă) văd că n-au experiență. Mulți din ei nu se focusează pe o idee fixă și își împrăștie resursele. Ideea care mi s-a părut cea mai interesantă nu a trecut în finală. Consta în posibilitatea de a citi reviste fără să le cumpere, prin internet. Dar din acestea care au trecut în finală, cea mai ușor realizabilă este cea cu biletele, Ticksell. Le-am sugerat băieților să facă parteneriate cu jucătorii mari de pe piață. Andrew SHULEANSKY, director dezvoltare Simpals Aproape toate ideile există deja în alte țări, însă participanții chiar vor să lucreze, să concureze și să câștige. Sunt foarte mulți băieți tineri care până la urmă nu știu cum să-și realizeze proiectele, însă după discuția cu mentorii înțeleg cum pot să le implimenteze. Au idei bune, însă greu de realizat. Dintre toate ideile de startup, Ticksell mi s-a părut cea mai bună și cea care poate aduce cei

cel mai mult s-a cheltuit pentru masă și aducerea lui Kav Latiolais (bilet la avion și cazare în hotel), care a fost puntea de legătură dintre Startup Weekend Moldova și Startup Weekend Global. Academia de Studii Economice a oferit gratis locul desfășurării evenimentului. 54 DE ORE DE LUCRU Vineri, 11 noiembrie, la ora 15:00, Kav Latiolais, invitatul special al evenimentului a vorbit despre cum să-ți lansezi un Startup de succes. La prezentare a putut veni oricine, trebuia doar să dai Attending la eveniment pe Facebook. Kav a venit cu sfaturi,

apoi a grupat participanții și i-a rugat să dea idei de Startup-uri bazate pe niște cuvinte aleatorii și nu în ultimul rând, a vorbit despre experiența sa. Evenimentul propriuzis a început la ora 18:00. Inițial, taxa de participare era de 35$, apoi — de 50$.,,Toți acești bani s-au dus pentru mâncare. Însă, chiar și așa, nu a fost suficient, sponsorii au acoperit restul cheltuielilor”, au declarat organizatorii. Până atunci însă, aceștia erau mulțumiți de numărul aplicanților. În ultima zi, la Startup Weekend au aplicat 64 de persoane, după cum am fost anunțați. Organizarea a fost la un nivel foarte înalt și s-a simțit din plin pe tot parcursul week-end-ului! Fiecare par-

ticipant a avut pregătit propriul său ecuson, cu numele și categoria din care face parte (developer, designer sau non-tehnical). Și dacă sloganul Startup Weekend era,,No talk. All actions”, atunci să știți că chiar și așa totul a început cu cina. După, însă, într-o sală unde vedeai zeci de laptopuri (majoritea Macbook-uri), au luat cuvântul sponsorii week-end-ului. Doug Griffith (USAID CEED II) şi Mickael Faure (Orange Moldova), urmați de Dmitriy Voloshin (Simpals) care a povestit,,Povestea prostului”. O poveste bazată pe propriile greșeli. Din cei aproximativ 70 de participanți, 30 au venit pregătiți cu pitch-uri (idei de startup-uri). Pe rând, fiecare și-a expus ideea. Au

Eveniment mai mulți bani. Și Feed Me Honey reprezintă ceva foarte interesant, însă este o problemă cu monetizarea. Anton PERKIN, președintele Asociației Specialiștilor IT din Moldova

fost o varietate! De la un gen de Farmwille care-ți transofmă grădina virtuală în una reală, până la aplicații care depistează ambuteiajele și poliția din preajmă. Pe urmă, s-a organizat un fel de târg al ideilor unde cei cu idei îi convingeau pe alții să-i voteze pitch-ul pentru că urmau a fi alese doar 10. Fiecare participant avea dreptul de a pune 3 voturi, iar în final, după cum e și normal, au fost alese cele mai populare 10 idei de startup-uri, ca mai apoi participanții să se repartizeze la fiecare în funcție de necesitățile tehnice. Și aici a apărut prima dezămăgire! Adriana, developer, a venit cu o idee de a crea o platformă de e-learning (învățământ online). Notițele îmi arată că a fost votată de 17 persoane, adică a fost una dintre cele mai populare idei. Când a venit rândul dezvoltării

acestui pitch și alcătuirea echipei — nu s-a găsit nimeni dornic să se alăture. Interesant, de ce oare? Unii participanți afirmau că o așa o idee necesită foarte multe resurse. Pentru că cu E-learning-ul n-a mers, ideea a fost înlocuită cu Easy Card — un serviciu prin intemediul căruia faci comandă de cărți de vizită. În seara de vineri au fost stabilite echipele. Cea mai mare echipă a fost Ticksell, alcătuită din 9 oameni. Cea mai mică — Feed Me Honey, alcătuită din 3 persoane. Fiecare idee de Startup necesita un prototip și o prezentare finală de 5 minute. Cei mai mulți s-au axat pe prototip, plan de dezvoltare șamd, însă au fost și din cei care au pus prezentarea în prim plan. Dis-de-dimineață, sâmbătă, echipele puteau apela și la sfaturile mentorilor.

Cel mai mare potențial îl are proiectul Agile Game, pentru că băieții pur și simplu rup. Îi cunosc personal și pot să spun că sunt unii din cei mai buni programiști din R. Moldova, cei mai buni care sunt la noi. M-a impresionat și Feed Me Honey, începând de la design și finisând cu partea tehnică. Băiatul (n.r. Andrei Tolocica) e tânăr și flexibil și precis poate să realizeze ceva. Igor PUTINA, designer la Propeople În general, participanții au venit cu idei bune. Au fost o sumedenie și toate diferite. Din ceea ce am văzut, echipele fac o treabă bună. Văd foarte mult entuziasm și o comunitate relativ nouă pentru mine. Cu siguranță, R. Moldova poate ocupa un loc și la Bătălia finală. Kav LATIOLAIS, chief technology officer at GiantThinkWell În comparație cu Launch48 (n.r. un eveniment similar, organizat recent), ideile și echipele sunt mai bune. Mulți care au participat la acel eveniment, au venit și aici, așa că au căpătat o anumită experiență

Daniela Nemerenco (eGov Center), Grigore Raileanu (Remsys), Ross Tanner (Flosites), Călin Fusu (Neogen), Roman Știrbu (Simpals), Olivier Prentout (Orange Moldova), Andrew Shuleansky (999.md) şi Andrey Aydov (QSystems), Anton Perkin (DeveloperMD), Igor Putina (Propeople) și Florent De Bodman (Orange MD). Pe coridoarele etajului 4 de la ASEM era liniște! Pe undeva mai zăreai câte un mentor care în acel moment nu era chemat de vreo echipă sau mai vedeai pe cineva discutând parcă în șoaptă. Atât! Lucrul era în toi prin săli. Tot sâmbătă mai multe potențiale proiecte își făceau deja apariția pe rețelele de socializare. Pagini de Facebook și conturi de Twitter, actualizate la minut. Hastag-ul #swmd era pe locul 5 în bătălia hashtag-urilor de la Startup Weekend. Tot atunci, careva concepte au fost încărcate pe Startupweekend.md. După o zi lucrativă și după ce echipele s-au consultat cu mentorii, ultimii și-au împărțit părerile referitor la idei, echipe, participanți și în general, despre Startup Weekend Moldova.

IDEILE DE STARTUP-URI INTRATE ÎN CONCURS

1. ASK AN EXPERT Un site prin intermediul căruia plasezi întrebări și primești răspunsuri de la diferite persoane și chiar de la experți din domeniu. La prezentare s-a folosit sloganul,,To be or not to be?”. De altfel, membrii echipei cred că pot schimba R Moldova cu proiectul lor. 2. ONLINE STYLER O aplicație unde indici caracteristicile tale vestimentare și primești diferse modele de haine, direct prin internet. La fel, comenzile se fac tot prin internet. prezentare a fost și un manager de vânzări de la o companie din domeniu care afirmat că un asemenea serviciu ar fi util. 3. KLARIS O platformă care-ți facilitează luarea deciziilor, un fel de planificator on-lin În planul de dezvoltare alcătuit de membrii echipei, aceștia au spus că anual va fi nevoie de 45.000$ pentru întreținerea și dezvoltarea proiectului.,,Inițial se va dezvolta în R. Moldova, după care nimic nu ne încurcă să ne extindem”, s-a dec la prezentarea ideei. 4. CURS MOBILE O aplicație doar pentru telefoane mobile care-ți afișează totul despre cursu valutar. Aplicația va fi bazată și pe geolocații. Spre exemplu, aplicația va indica casele de schimb valutar dintr-o rază anumită, informații despre bănci și orele lucru. Proiectul va fi accesibil doar pentru R. Moldova și se preconizează a fi lan la 1 decembrie. Versiunea on-line poate fi găsită la Curs.md. 5. EASY CARD Un serviciu prin intemediul căruia faci comandă de cărți de vizită.,,Dacă vr să-ți creezi o carte de vizită pentru tine sau pentru firma ta și nu vrei să pierzi ti se stipula în prezentarea proiectului. Serviciul va include câteva sute de model cărți de vizită și oferite potențialilor clienți. Pentru fiecare carte de vizită, profit Easy Card este de 0,20$. Un demo a ideii de Startup poate fi găsită la Easycard. startupweekend.md. 6. FEED ME HONEY Un site care îți afișează rețete culinare în dependență de ingredientele de c dispui. Feed Me Honey conține o bază de date formată din 21 de mii de rețete culinare. De fapt, această idee deja era pusă pe roate. În cadrul Startup Weeken autorul împreună cu alți startup-eri au elaborat conceptul de dezvoltare. 7. FEED SHOP O platformă prin intermediul căreia faci comenzi de produse în supermark și mergi doar să plătești și să ridici produsele cumpărate, fără să stai în rând. La prezentare a fost afișat un grafic în care se arăta că mulți au agreat această idee 8. TICKSELL O platformă prin care îți reverzi locurile la cinema sau la diverse evenimen culturale. Comanda și plata se face prin internet. 9. AGILE GAME Un soft complex, dedicat planificării businessului și care-ți estimează buge companiei sau alte sume. Softul conține o mulțime de opțiuni pentru a facilita lucrul. 10. FOOTBALL STAR O platformă dedicată tinerilor fotbaliști care doresc să se afirme. Aceștia înregistrează, își postează descrierea, diferite compilații video iar agenții urmăresc apariția tinerilor talente direct din internet. Există două pachete pentru tinerii fotbaliști, de 9 și 49$. De altfel, și agenții vor plăti pentru a obține acces l informații. Pentru dezvoltarea proiectului în primul an va fi nevoie de 70.000$

t R.

La ea

ne. a a clarat

de nsat

rei imp”, le de tul .

care

keturi a e.

nte

etul

Eveniment acolo. Cu toate acestea, participanții au sosit de pe un norișor roz, însă nu-i nimic, aici primesc o școală. Nu contează atât ideea, cât contează echipa. Sunt foarte multe idei, însă nu întotdeauna ajung mâni pentru a le implimenta. Ask An Expert este o idee de proiect care încă nu este prezent pe piața noastră. Această idee și Feed Me Honey ar putea avea succes în continuare. Participanții nu sunt încă gata să-și monetizeze proiectele. Toate pot fi monetizate, totul însă constă în idee, de asta este nevoie de mentori, ca să-i îndrume. Mulți care au venit nu sunt prea viabili pentru a lucra ulterior la dezvoltarea proiectelor. Roman ȘTIRBU, director departament web Simpals În linii generale există progres, însă participanții nu înțeleg cum lucrează procesul de dezvoltare a unui Startup. Ei uită complet de vânzări. Cea mai bună idee mi s-a părut Feed Me Honey, poate economisi timp și este pentru piața autohtonă. Niciuna din Startup-uri nu are șanse la Bătălia finală. Toate ideile există deja în alte țări, doar că diferă conceptele de dezvoltare, managementul este diferit. Ross TANNER, designer Flosites

amount

FOCUS

Cei mai plătiţi jucători de baschet din lume Nu cred că este o surpriză faptul că anume NBA, este campionatul care oferă cele mai mari salarii baschetbaliştilor. Nicio competiţie europeană nu-şi permite să plătească zeci de milioane de dolari pe sezon, cuiva dintre vedetele lor, pe cînd Asociaţia Nord-Americană de Baschet, aruncă sume exorbitante pe salarii. Pentru a nu scădea cap-ul la salarii, jucătorii profesionişti din NBA au ales să boicoteze startul campionatului regular, fapt care a dus la amînarea debutului pentru data de 16 decembrie. Baschetbaliştii americani nu doresc în ruptul capului să piardă din venituri în favoarea Asociaţiei, iar preşedintele acesteia, David Stern s-a lăsat greu convins să renunţe la noile restricţii pe care dorea să le impună. Într-un sfîrşit au ajuns la un acord comun, iar Amount a hotărît să înceapă noua rubrică din revistă cu topul celor mai bune salarii anume din baschetul mondial, acolo unde se plăteşte mult peste fotbal, dar încă sub golf sau Formula 1.

Kobe Bryant Los Angeles Lakers 24,806,250 $

Rashard Lewis Orlando Magic 19,573,511 $

Kevin Garnett Boston Celtics 18,832,044 $

Tim Duncan San Antonio Spurs 18,835,381 $

Michael Redd Milwaukee Bucks 18,300,000 $

Pau Gasol Los Angeles Lakers 17,823,000 $

Yao Ming Houston Rockets 17,686,100 $

Gilbert Arenas Washington Wizards 17,730,694 $

Vince Carter Orlando Magic 17,522,375 $

consolegames.ro

Zach Randolph Memphis Grizzlies 17,666,666 $

MAI MULTE INFORMAŢII LA ACEASTĂ TEMĂ CITIŢI PE

amount .md

amount

OPINIE

Utilizatori internet Republica Moldova vs România Autor: Victor Ciobanu

Numărul abonaţilor la serviciile de internet la puncte fixe în Republica Moldova a crescut în primele 9 luni ale acestui an cu 22%, ajungînd la 329.600 de abonaţi unici. Astfel, rata de penetrare a serviciilor de internet la puncte fixe, raportată la 100 de locuitori ai republicii, a ajuns la 9.25%, crescînd cu 1.7 puncte procentuale faţă de sfîrşitul anului 2010. În privinţa numărului abonaţilor la serviciile de internet la puncte mobile, acesta a crescut de la începutul anului pînă la sfîrşitul trimestrului III cu 26.5%, ajungînd la 153.893 abonaţi. Rata de penetrare a serviciilor de internet la puncte mobile a ajuns la 4.3%, fiind una încă extrem de joasă. În total, Republica Moldova a ajuns la un număr de 483.493 de abonaţi unici la serviciile de internet, ceea ce constituie 13.57% din populaţia ţării. În privinţa ratei penetrării internetului la noi în ţară, sau altfel spus, a procentajului populaţiei care utilizează internetul, Barometrul de Opinie Publică din noiembrie anul curent ne spune că 42.5%

(aproximativ 1.5 milioane) din moldoveni utilizează, sau au utilizat internetul măcar odată. Acelaşi BOP afirmă că 33% din moldoveni utilizează internetul în fiecare zi, ceea ce reprezintă 1.175.000 de moldoveni. Însă care este situaţia extinderii şi dezvoltării internetului de la noi din ţară, în comparaţie cu România, statul vecin nouă? Conform celui mai recent raport al celor de la ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii), la sfîrşitul anului 2010 în România existau peste 3 milioane de abonaţi unici la servicii de internet la puncte fixe, adică o rată de peste 14% de penetrare a serviciilor de internet la puncte fixe la 100 locuitori. Astfel, românii ne depăşesc cu peste 5% la rata penetrării pe ţară a serviciilor de internet la puncte fixe. În privinţa ratei serviciilor la internet la puncte mobile, aceasta este în România de 18.67%, adică de peste 4 ori mai mare decît în Republica Moldova. În România există peste 4 milioane de abonaţi unici la servicii de internet în puncte mobile în bandă

largă, utilizarea internetului mobil fiind mult mai popular la români decît internetul prin puncte fixe. În privinţa ratei de penetrare în total a serviciilor de internet în România, aceasta este de 32.67%, de 2.5 ori mai mare decît în RM. De menţionat şi faptul, că însăşi România, la toţi aceşti indici, este codaşă în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că RM este încă şi mai departe de ţările occidentale la capitolul „internetizării” ţării. De remarcat că, deşi la toate punctele cedăm românilor, la nivel de creştere a conectărilor noi le suntem net superiori. Or, în ultimul semestru din 2010 numărul utilizatorilor internet prin puncte fixe în România a crescut cu 2.2%, la noi în mediu cu 15%. Piaţa noastră de-abia acum simte boom-ul internetizării ţării, în România însă, se pare că a ajuns la „maturitate”, cînd ritmurile de creştere a numărului de abonaţi la internet au ajuns a fi nesemnificative. Or, dacă ritmurile de creştere a numărului de abonaţi la internet în RM se vor menţine şi în viitor aşa, în 5 ani am putea ajunge România din urmă.

FC DACIA - 12 ani de

victorii

www.fcdacia.md www.fcdacia.net

amount

INTERVIU

Meteorul român ce a „aprins” Femina Interviu de: Ivan Goncearuc A pătruns în jurnalismul autohton ca un meteor, de pe undeva de prin Spania, unde nu era deloc străin fenomenului numit fotbal. Căsătorit cu o moldoveancă, românul originar din Horodnicul de Jos, Suceava ştie cum să ungă inimile împătimiţilor de sport de la noi, ceea ce şi face de ceva timp încoace prin intermediul site-ului jurnalsportiv.md, care dacă n-ar avea rădăcina „jurnal” ar putea fi considerat mai mult proiect personal.

Întotdeauna mi-au plăcut oamenii care iubesc să muncească fără să se lamenteze în ce ţară trăim, oameni care vor s-o facă mai bună decît este, să-şi aducăp aportul la dezvoltarea ei prin mijloace pe care le au sub mînă. Cel mai simplu mod de a contribui cu ceva este să-şi pui creierul la muncă, în cazul în care-l ai, şi vei reuşi. Acest lucru l-a demonstrat şi Mihai Burciu, omul din spatele ştirilor sportive de pe site-urile trustului Jurnal Media. Este singurul autor al jurnalsportiv.md, este iniţiatorul

proiectului Miss Divizia Naţională care se desfăşoară deja al doilea an consecutiv. Aici voi pomeni despre un detaliu pe care nu toţi îl cunosc. Dacă în primul an proiectul Miss Divizia Naţională era curat de Jurnal Trust Media, anul acesta s-a transformat în proiectul personal al jurnalistului, unul îmbunătăţit şi modernizat. Acum că tot nu poate sta degeaba, mintea lui Mihai a „născut” altă idee interesantă – crearea unui club sportiv exclusiv feminin, care ar include echipe de handbal, baschet, fotbal, volei şi rugby. Femina părea cea mai potrivită titulatură pentru un astfel de club, anume de aceea s-a şi ajuns ca la începutul sezonului competiţional 201112, Femina să strîngă tot ce a fost mai bun în handbalul şi baschetul feminin autohton şi să intre în competiţie. Mihai Burciu parcă vrea să demonstreze că se poate face performanţă cu investiţii minime, într-un domeniu în care se bagă sume exorbitante. În interviul de mai jos, Mihai a hotărît să ne vorbească, în exclusivitate despre cît s-a cheltuit pentru crearea acestui club feminin, cine sunt ceilalţi entuziaşti care i-au fost alături

mii de euro investiţie iniţială

şi cum este să conduci o comunitate de fete, fiecare cu problemele lor. I.G. Se pare că ţi-ai îndeplinit visul Mihai! M.B. (zîmbind modest) Ehe, pînă la îndeplinirea visului mai e cale lungă. Aş vrea să le văd pe fete campioane la toate probele, după care încă de multe ori (rîde). Dacă sincer sunt foarte fericit că nopţile de alergătură dau roade pe teren (handbalistele de la Femina au început sezonul cu o victorie sigură în faţa sportivelor de la ULIM) şi nu a fost degeaba. De cîte ori îmi venea să-mi iau lumea-n cap cu toată birocraţia asta de la noi (cu toate că e român nativ consideră Republica Moldova ca o a doua patrie). Cîtă muncă titanică trebuie să depui pentru a înregistra un club, de cîte baraje de mentalitate trebuie să treci....!!!

I.G. Oricum, îmi place să te văd optimist mai ales după ce ai luat „bani de-acasă” să investeşti într-un proiect care poate să iasă la rentabilitate în termen de cel puţin 5-6 ani, şi asta cu mare noroc. M.B. Cînd am început să implementez proiectul nu m-am gîndit niciun moment la rentabilitate. Trebuie să începi cu inima ca să iasă ceva de calitate, după care vor veni şi banii. Unde mai pui că nu am fost singur în acest început ci am avut alături de mine oameni care m-au înţeles şi m-au ajutat să mă pornesc din loc. Despre „banii de-acasă” pot să zic că i-am scos din buzunar fără regrete, vroiam prea mult să realizez idee care nu-mi dădea pace de ceva timp încoace. La baza proiectului au stat banii mei şi ai celorlalţi doi co-fondatori ai

clubului – Anton Deleu şi Mircea Dima. Investiţia iniţială a fost de 3 mii de euro, cîte o mie de la fiecare dintre noi. I.G. Alte parteneriate aţi reuşit să semnaţi cu cineva dintre agenţii economici cu nume de pe piaţa autohtonă? M.B. Avem parteneriat cu Moldcell, se vede şi după tricourile violete cu însemnările francizei turceşti. De asemenea avem o înţelegere cu feminaromania.ro. I.G. Presupun că aveţi cheltuieli mari pentru închirierea sălilor de sport unde fetele-şi fac antrenamentele şi unde se joacă meciurile din campionat. Despre ce sume este vorba? M.B. Aici e o matematică întreagă! Este vorba despre

Fetele de la handbal au trei antrenamente pe săptămînă care ne costă

750 de lei, plus 700 de lei sala pentru

meciul oficial. Deplasările sunt un detaliu aparte – la Bălţi, scoatem din buzunar aproximativ 2000 de lei iar spre Tiraspol – 1700 de lei

sume foarte mari pentru închirierea sălilor de sport. Fetele de la handbal au trei antrenamente pe săptămînă care ne costă 750 de lei, plus 700 de lei sala pentru meciul oficial. Deplasările sunt un detaliu aparte – la Bălţi, scoatem din buzunar aproximativ 2000 de lei iar spre Tiraspol – 1700 de lei. Cu echipa de baschet e puţin mai uşor. Antrenamentul de costă 250 de lei iar alţi 500 de lei îi achită USEFS, cu care avem un parteneriat. În baza acestui parteneriat putem să facem două antrenamente gratis pe săptămînă, cel de-al treilea fiind plătit de club. Un meci de acasă a echipei de baschet ne costă 1000 de lei. I.G. Pentru ce merg banii la meciurile oficiale în afară de chirie?

M.B. La handbal, spre exemplu, 500 de lei costă chiria, după care mai plătim medicul 150 de lei şi 50 de lei apa. La baschet, 600 de lei chiria plus 400 de lei arbitrajul. (Rîde) Nu ca la fotbal :) I.G. Cînd aţi făcut bugetul general, la ce sume aţi ajuns pentru, să spunem, următoarele 8 luni? M.B. Sumele sunt foarte mari. În Planul Financiar al clubului Femina, echipa de handbal are aproximativ 8000 de euro cheltuieli pentru 8 luni de zile. La baschet e mai puţin – 6900 de euro, iar rugby – 4300 de euro. În acest plan financiar sunt incluse absolut toate cheltuielile – de la salarii pentru antrenori pînă

la apa pe care o beau fetele la antrenamente şi meciuri oficiale. Acum probabil îţi dai seama de ce nu dorm nopţile (rîde). I.G. Aproximativ în cît timp vezi clubul la autogetiune şi pe cînd, desigur estimativ, îl vezi pe profit? M.B. Ehe, pînă la asta mai e mult. Estimativ cred că în sezonul 2013-14, vom fi pe autogestiune cît despre profit – mai drum lung pînă acolo. Acum ne concentrăm la partea sportivă, vrem să ne batem la titlu la toate probele la care suntem înscrişi şi mai vrem să găsim alte parteneriate viabile, care ne-ar ajuta să mergem mai departe. Sunt foarte optimist în ceea ce priveşte proiectul Femina – consider că orice idee dacă e bună îşi poate găsi finanţarea necesară pentru a exista. Asta se va întîmpla şi cu clubul Femina, unde mai pui că dacă vom confirma prin rezultate vom avea atuul de a atrage mai uşor bani din sponsorizări. I.G. Ce spune soţia despre coabitarea ta profesională între atîtea fete frumoase? Nu este geloasă? M.B. Nuuuu! Soţia are încredere totală în mine, iar relaţia mea cu fetele este una bazată pe profesionalism şi încredere, nimic altceva.

MAI MULTE INFORMAŢII LA ACEASTĂ TEMĂ CITIŢI PE

La handbal, spre exemplu, 500 de lei costă chiria, după care mai plătim medicul 150 de lei şi 50 de lei apa. La baschet, 600 de lei chiria plus 400 de lei arbitrajul. (Rîde) Nu ca la fotbal :)

amount .md

amount

NETWORK

Moldova şi Facebook-ul Autor: Cristina Bruma Suntem în zorii internetului. Reţelele de socializare au pus stăpânire peste tot si peste toate. Astăzi nu mai miră pe nimeni faptul dacă un copil de 10 ani sau un bătrân de 90 de ani au cont cel puţin pe o reţea de socializare. La momentul actual, una dintre cele mai utilizate reţele de socializare la nivel global este Facebookul. Această reţea permite atât socializarea cu prietenii, cât şi promovarea propriei afaceri, atragerea noilor parteneri străini, noilor consumatori. Majoritatea companiilor din intreaga lume folosesc aceste instrumente gratuite în cele mai diverse scopuri unul dintre care este promovarea propriilor produse, a imaginii etc. Şi în Republica Moldova unele companii, instituţii de stat ori private, intreprinderi din diferite domenii îşi atrag clienţii prin intermediul reţelelor de socializare. Dacă pagini Web au toate companiile atunci profil sau pagină pe Facebook au foarte puţine. Pe Facebook s-au înscris companiile care au o concurenţă pe piaţa autohtonă şi sunt în căutarea noilor clienţi. Dacă ar fi să ne referim la companiile Orange si Moldcell, care sunt intr-o

concurenţa strinsă, atunci ar fi normal să aiba ambele pagini pe Facebook. Mai mult decât atât, aceste două companii au înscris şi site-urile lor în reţeaua de socializare Facebook pentru a intra în contact direct cu clienţii şi a obţine un feedback valoros cu scopul dezvoltării şi promovării afacerii atât online cât şi offline. Dar să fii prezent pe cea mai populară reţea de socializare din lume nu este de ajuns. Cu toate acestea, e bine că au ales anume pagina şi nu profilul pe Facebook. Spre deosebire de profil, pagina de Facebook are avantajul de a fi apreciată de utilizatori prin aplicarea Like (Imi place). Numărul de fani ai unei pagini este nelimitat, pe când un profil nu poate depăşi cifra de 5 ooo de prieteni. De aceea primul pas pe care îl fac companiile este că îşi crează pagină pe Facebook. Urmează apoi modalităţiile de promovare care sunt aproape aceleaşi pentru Orange şi Moldcell. Ca să-i informeze pe vizitatori — potenţialii clienţi, companiile afişează informaţiile de bază, încarcă imagini şi vidioclipuri de la propriile evenimente. Încearcă să construiască un dialog constant cu utilizatorii. Furnizează cele mai noi ştiri în legătură cu propriul business, fie că este vorba

despre extinderea ariei de acoperire, fie pentru promovarea ofertelor avantajoase. Încearcă să implice consumatorii in diverse activităţi prin organizarea de concursuri, expoziţii, tîrguri etc. Toate acestea reprezintă mai mult un element al pomovării propriei afaceri care cu siguranţă atrage un anumit număr de vizitatori – ulterior devenind clienţii lor permanenţi. Poate, inclusiv din acest motiv Orange are peste 35 de mii

de vizualizări, iar Moldcell — peste 25 de mii. Fără îndoială, este un număr record de vizitatori, pentu o companie din R.Moldova, şi totuşi foarte puţin, în comparaţie cu sutele de mii de utilizatori ai servicilor prestate de aceste două companii. Printre cei care îşi fac pagină pe Facebook se numără şi unele bănci comerciale. Acestea au puţine vizualizări, pentru că nu există unul sau doi lideri care să domine piaţa

bancară. Toate băncile au aproxmativ aceleaşi oferte cu mici deosebiri, de care oamenii, atâta timp cât au salarii mici şi iau calea pribegiei, nu sunt interesaţi. Avem prea multe bănci pentru o ţară atât de mică. Iar băncile care au pagină pe Facebook, adică ofertele acestora, ar putea şă-i intereseze mai mult pe miile de cetăţeni moldoveni care lucrează peste hotare. Cred că anume acesta şi este, în mare parte, scopul pentru care băncile comerciale s-au alăturat reţelelor de socializare. Din păcate, companiile care îşi fac publicitate pe Facebook, pot fi numărate pe degete. De fapt, companiile cu cele mai mari venituri nici nu au pagină pe Facebook. Dacă asemenea companii cum sunt Moldova Gaz, Energocom, Sudzucker-Moldova, Union Fenosa ar avea pagini pe Facebook, consumatorii serviciilor prestate de către acestea ar fi mult mai informaţi privind, să zicem, schimbarea preţurilor la anumite servicii, sau oricare alte informaţii de interes public. Pe de altă parte, asemenea înterprinderi ca Incomlac şi Franzeluţa, pentru că sunt furnizori de produse de primă necesitate, care sunt procurate în fiecare zi, nici nu au nevoie de a-şi promova marfa şi aşa aflată la mare căutare. Deci, ei nu au nevoie de a se promova prin intrmediul reţelelor de socializare. Acestea ar fi doar două faţete a reţelelor de socializare, dar cu siguranţă, dacă am efectua o analiză minuţioasă a fenomenului Facebook ori a altor reţele, am găsi şi alte detalii nu mai puţin interesante, decît cele expuse mai sus.

amount

EXCLUSIV

Micul geniu din Ungheni La 4 ani a pus mâna pe calculator, în clasa a III-a a elaborat site-ul liceului, iar la 16 ani a cucerit juriul la Startup Weekend Autor: Radu Lisiţa Pe lângă idei, ulterior emoții, la Startup Weekend au fost prezenți și o mulțime de oameni. Care de care mai interesanți. De

la designeri cărora, fără să știi, le-ai admirat lucrările, până la programiști care vorbeau între ei într-o limbă aparte. Unul din ei, aparent și vizibil, cel mai tânăr din participanți a fost Andrei.

La doar 16 ani a făcut un sistem de căutare scris în 1500 de rînduri de cod!!!

Andrei a conceput un site în care introduci ingredientele pe care le ai în frigider iar sistemul îți oferă o rețetă bazată anume pe acele ingrediente. Mulți spuneau că poți să cauți cu ușurință pe Google, el însă a creat un sistem care îți oferă rețete bazate strict pe ingredientele pe care le ai la îndemână. Iată marea diferență. Doar sistemul de căutare este scris în 1.500 de rânduri de cod;) Până la această idee, Andrei nu a absolvit atâtea clase, la câte site-uri a programat. Are 16 ani și este elev în clasa a 10-a într-un liceu din Ungheni. La Startup Weekend a venit din banii proprii. Nu a câștigat vreun bilet, sau l-a primit cadou. I s-a părut interesant evenimentul, a aplicat și a achitat biletul în valoare de 30$. Născut în anul 1995, la vârsta de 4 ani a pus pentru prima dată mâna pe calculator. Tatăl său, businessmen, deținea un

magazin de calculatoare, așa că chiar înainte de a se naște, în familia Tolocica exista tehnică performantă.,,Când aveam 4 ani s-a stricat ceva la computer. Eu am apăsat ceva, l-am zguduit puțin și a început să lucreze”, își amintește Andrei.,,Atunci mă jucam în GTA, Need for Speed, după care m-am săturat de jocuri și am început să scriu site-uri”, adaugă acesta. Astfel, când era clasa a II-a, în timp ce unii copii abia învățau să citească, Andrei punea bazele primului său site. Nu a citit vreodată o carte care să-l învețe. Singur a pus mâna și a învățat. Nu ține minte cum se numea primul său site, însă își amintește că a început prin a analiza codurile sursă ale altor pagini web. Ține minte însă că prima sa,,lucrare” a fost făcut pe platforma Narod. ru și era concepută pentru

a downloada cântece de pe internet. Un an mai târziu, în clasa a III-a, Andrei a elaborat site-ul liceului în care studia.,,L-am făcut calitativ, în HTML. În total, site-ul a fost accesat de 700 de ori”, spune tânărul

programist. În clasa a 5-a a început să învețe PHP-ul, iar după doi ani a elaborat și prima pagină web bazată pe acest limbaj de programare. Kulinar.md — un site despre culinărie, scris de la zero în PHP de către un tânăr în vârstă de 13 ani

MAI MULTE INFORMAŢII LA ACEASTĂ TEMĂ CITIŢI PE atunci. Cu acest concept a mers la iTineret unde a ocupat locul 4/5 (nu-și mai amintește), iar ulterior a vândut site-ul cu 150 de euro. Până la vânzare, Kulinar.md era accesat în medie de 40-70 unici pe zi și avea Page Rank 4. Încă din clasa a 6-a, Andrei împărțea flayere și făcea banii proprii, bani din care achita numele de domen sau plata pentru hosting. În clasa a 8-a a venit și prima comandă. În decurs de o lună, acesta a elaborat site-ul companiei juridice

Invictus pentru care a încasat 150 de dolari. Pagina web în 3 limbi, dar și panoul de administrare au fost programate în totalitate de Andrei. Tot în acel an a pus pe roate și portalul distractiv Hooked.su, care actualmente este vizitat în fiecare zi de 400 unici. Din ceea ce a relatat, a reieșit că clasa a 9-a a fost cea mai încărcată pentru Andrei. În timpul anului școlar, dar și după ce a absolvit ciclul gimnazial, el a programat 5 site-uri. Primul a fost Afternews.org — o platformă care arată ce

se întâmplă la o perioadă de timp după unele evenimente desfășurate, sau reaminteșe unele promisiuni făcute de anumite persoane publice. L-a scos la licitație iar ulterior a vândut și acest site cu 80 de dolari. Apoi a făcut site-ul firmei tatălui său — Eurosped.md. A urmat Socialopinion.org, din nou, un site cu un design lăudat la Startup Weekend, programat în PHP, cu care a ocupat locul 3 la iTineret și a câștigat un aparat foto. A urmat internet-magazinul

Când era clasa a II-a, în timp ce unii copii abia învățau să citească, Andrei punea bazele primului său site

amount .md Reader.ru, dedicat doar vânzării jurnalelor prin internet. A conceput site-ul ca să-l vândă. Freetalking. ru e o altă platformă implimentată de Andrei, unde utilizatorii pot să discute, să socializeze. Nici nu-și mai amintește site-urile care le-a elaborat. Au fost atâtea! În această toamnă, uitându-se în frigider și văzând că nu prea are multe ingrediente la îndemână, i-a venit o idee. Să facă un site care-ți afișează rețete culinare în dependență de ingredientele de care dispui. Zis și făcut — timp de o lună a și realizat prototipul site-ului.,,Veneam de la școală, îmi făceam lecțiile și mă ocupam cu programarea”, relatează Tolocica jr. A scris un sistem de căutare alcătuit din 1.500 de rânduri de cod.,,Nu le-am copiat, le-am scris eu, cu mâna mea”, spune el. Astfel, sistemul adună 21 de mii de rețete de pe diverse site-uri. Dacă aveți în frigider doar morcovi și cartofi și nu știți ce-ați putea găti, atunci accesați Feedmehoney.ru și cu

siguranță găsiți o rețetă pe plac. Feedmehoney.ru a luat locul 2 la Startup Weekend, iar cei de la Simpals Garage i-au propus tânărului să colaboreze. Acum Andrei și cei de la Simpals scriu planul de dezvoltare, inițial conceput doar pentru țările din spațiul CSI.,,Dacă merge tot bine cu Feedmehoney e posibil să mă mut la Chișinău”, spune Andrei. Hobby-ul său e să gătească. Poate și din acest motiv a reușit să implimenteze o astfel de idee.,,Recent am gătit spaghetti cu sos bolonez.

Am gătit și lazzani. Toate rețetele le căutam pe siteul meu”. Dacă ați crezut că în viitor Andrei va fi programist, atunci v-ați înșelat, pentru că și eu am crezut astfel, însă Andrei mi-a spus:,,Eu programez ca sămi creez propriile proiecte iar ulterior să le dezvolt. În viitor mă văd în sfera business-ului, poate pe urmele tatălui”. La școală e eminent, dar mai scapă și câte un 8. Anul trecut a fost și la olimpiada republicană la informatică unde a ocupat locul 3 și a primit o diplomă și 50 de lei.

amount

OAMENI

E născută în R. Moldova și are 76 de mi

a ii de fani pe Facebook

Producătoarea de muzică, cântăreața și DJ-ul român Vika Jigulina are 76 de mii de fani și 47 de mii de abonați pe Facebook, dar și 8.000 de followeri pe Twitter. Vika Jigulina (numele de naștere — Victoria Corneva) s-a născut în orașul Cahul, Republica Moldova și a absolvit Liceul-internat Republican de muzică Serghei Rahmaninov. În anul 2000 s-a mutat în Timișoara, România, unde și-a continuat studiile muzicale. A lucrat în mai multe cluburi din Timișoara, apoi a obținut postul de moderator al unei emisiuni săptămânale, la Radio Deea, iar mai târziu, la

postul de radio Vibe FM, care i-a adus notorietate națională. Vika Jigulina este vocalistul în hit-ul internațional Stereo Love al muzicianului și producătorului român Edward Maya, hit care a fost premiat în repetate rânduri pentru vânzările înregistrate cu Discul de Aur (Belgia şi Finlanda), Discul de Platină (Germania, Danemarca, Suedia, Elveţia, USA şi Canada) şi Dublu Disc de Platină (Spania şi Italia). Timp de 2 ani, hit-ul a acumulat aproape 200 de milioane de vizualizări pe YouTube. Edward Maya și Vika Jigulina se numără printre câștigătorii celebrelor

premii Billboard Music Awards. Hit-ul lor, Stereo Love a câștigat la categoria Top Dance Song, unde au mai fost nominalizați Lady Gaga (Bad Romance), Lady Gaga ft Beyonce (Telephone), La Roux (Bulletproof) și Yolanda Be Cool & Dcup (We No Speak Americano). După cum scrie Andrei Fornea pe blogul său, “Orange Moldova rămâne în urmă cu cei 36.000 de fani ai săi. Iar Vika deține cea mai importantă pagină de Facebook din Moldova”. Cert este că în profilul ei personal, ea și-a indicat Moscova (Rusia) ca oraș natal și nu Cahul.

amount

SHOWBIZZ

MC-ing - afacere sau hobby? Interviu-blizz cu Sandu Sîrbu, dj Radio 21 şi MC profesional la petreceri prin cluburile de fiţe.

Cum ai ajuns în businessul petrecerilor? Încă de când eram student am început cu petrecerile. Cântam într-o formație care se numea,,Beat Party”. Îmi aduc aminte cu plăcere de acele vremuri Care a fost primul tău onorariu (suma), și pentru ce l-ai primit? Tot în acea perioadă am primit și primul onorariu (nu-mi amintesc o dată precisă, era undeva prin vară). Lipsea prezentatorul și eu mi-am asumat responsabilitatea să prezint concertul la care trebuia să și cântăm, fiind deja înrudit cu microfonul încă de prin școală de la concerte și discoteci. Suma.. nu a fost prea mare, ba chiar foarte mică. În schimb, a meritat, pentru că depășisem încă o bariera care acum îmi e meserie.

Dacă mai exact — vreo 200 de lei dacă nu greșesc. Acum zâmbesc când îmi amintesc. Au fost niște vremuri superbe! Cât i-a un MC acum în Chișinău? Acum în Chișinău prețurile sunt diferite pentru că și MC sunt mai mulți decât cluburi și respectiv prețul scade. Știi cum e cu cererea și oferta?! Ideea e că în Chișinău sunt cam puțini MC care vorbesc în limba română, dar dacă e să vorbim de onorariul meu pentru o petrecere întrun club de noapte — este în jur de 100 de euro, dar iarăși, depinde de unele lucruri. Pentru ca un MC să aibă un onorariu bun ar trebui sa aibă și un show mai deosebit sau și mai bine — un proiect muzical, ceea ce mi-am pus eu în plan să realizez în anul care vine. Iată,

ți-am divulgat și un mic secret. Care au fost cele mai tari evenimente pe care le-ai moderat? Evenimente mai mari, mai puțin mari, chiar nu am reușit să le clasific. Am avut și în Piața Marii Adunări Naționale, unde energia publicului este superbă și pozitivă. Am avut și în cluburi cu fițe, am avut și la prezentări de modă ale unor branduri internaționale. După mine, cele mai tari sunt acelea unde chiar pleci acasă cu o dispoziție foarte-foarte pozitivă. Poate trăi un MC din onorariile de la petreceri? Normal că da, ca și orice vedetă de la noi din Moldova, care traiește din onorariile de la petreceri și din câte se vede, trăiesc foarte binisor. O frază de care mă conduc și îi sfaătui pe toți să o urmeze este: Zâmbește cât mai mult și viața o să para mai frumoasă!

amount

ECONOMIE

Hai la brazi de Anul Nou! Cu prilejul sărbătorilor de iarnă, în acest an, Agenţia „Moldsilva” va propune pentru comercializare circa 40 mii de bucăţi de molid şi 4 mii bucăţi de pin. Pomii de Crăciun vor fi valorificaţi şi realizaţi de către 21 de intreprinderi silvice subordonate Agenţiei “Moldsilva”. Cel mai mare număr de molizi în acest an îl deţin întreprinderile silvice: Edineţ, Iargara, Străşeni şi Bălţi. Înălţimea variază de la 1m pînă la 5/10m. Cei mai înalţi molizi sunt crescuţi la întrepinderea silvică Chişinău. Anul curent preţul de comercializare de la pepinirele silvice a pomilor de Crăciun va rămîne acelaşi ca şi acum 3 ani, adică un brad cu înălţimea de la 1m pînă la 1,50 m va costa 36 de lei cu TVA. De menţionat, că pentru fiecare metru de pom ce depăşeşte înălţimea de 6m, la preţurile indicate se stabileşte un supliment de 100 de lei. În anul 2010 Agenția Molsilva a scos pe piață aproximativ 28 mii de brazi la același preț începînd cu 36 de lei. Pomii de Crăciun vor apărea pe piaţă la mijlocul lunii decembrie. Totodată, informăm că orice cumpărator are posibilitatea să achiziţioneze personal pomi de Crăciun direct de la pepinierele silvice.

1-1,5 m 36 lei

2-3 m 50-100 lei

4-6 m 150-200 lei

amount

STATISTICI

Milioane de dolari se pierd în ceaţa pieţei de publicitate Piaţa de publicitate în domeniul mass-media este în ceaţă. Milioane de dolari care circulă în acest domeniu nu sînt declarate. Oamenii de afaceri nu au posibilitate să elaboreze media-planuri justificate, deoarece nu au acces la informaţie. Cum poate fi redresată situaţia? Există oare ieşire din acest cerc vicios? Despre aceasta discutăm cu directorul „Media Forest Moldova”, Alexandru Popovici.

Media Forest este un partener mondial care monitorizeaza continutul media. Are reprezentante in tari precum: Franta, Elvetia, Israel, Argentina, Romania. Oficial de la 15 septembrie 2011 a deschis o filiala si in Republica Moldova. Media Forest are un sistem unic de identificare a evenimentelor media la 3 secunde de la inceperea acestora.

Media Forest Moldova reprezintă primul serviciu automatizat de monitorizare. Pînă la apariţia acestuia pe piaţă, rolul principal în acest proces îl juca factorul uman, care este foarte şi foarte subiectiv. Informaţia era oferită cu întîrziere, iar veridicitatea ei constituia 40%. Softul Media Forest monitorizeaza în timp real 27 posturi de radio şi 18 TV, ofera statistici complete de difuzare pentru orice frag-

ment audio. Astfel, clienţii în cîteva secunde, au acces la orice informaţie. În primul rînd, artiştii, pentru că, la moment, ei nu ştiu cînd, cum şi de cîte ori au fost difuzate piesele lor la radio şi TV. Acum fiecare artist poate afla cu lejeritate de cîte ori îi este difuzată piesa şi dacă sînt sau nu respectate drepturile de autor. În definitiv, de aceasta depinde şi dezvoltarea show-bizului autohton. În rîndul al doilea, oamenii de afaceri. Ei deja uu posibilitatea să verifice dacă agenţiil de publicitate respectă media-planul. Plus la toate, agenţii economici au posibilitate să monitorizeze, în timp real, campaniile de publicitate ale concurenţilor şi să-şi corecteze propriile strategii. Şi mass-media poate apela la noi, pentru a „spi-

ona” acţiunile şi tacticile concurenţilor. Adică, graţie activităţii noastre, piaţa media va fi mult mai dinamică şi transparentă. Intenţionaţi să vă limitaţi la spaţiul privat? Softul nostru este într-atît de variat şi complex, propunînd cele mai eficiente soluţii, încît poate fi utilizat şi de către diverse structuri ale statului, pentru a cunoaşte evoluţiile mediatice. De exemplu, softul nostru face audit. Să zicem, o fundaţie internaţională oferă un grant pentru publicitate socială. În grant este, de obicei, specificat numărul de apariţii ale spotului la radio şi TV. Pînă astăzi nu era posibil controlul acestui segment. Tehnologia „Media Forest” arată, în timp real, numărul de apariţii, ora, data, sursa şi alte detalii.

Organizaţiile de stat pot şi ele beneficia de oportunităţi noi. CCA, AGEPI pot apela la „Media Forest” pentru a monitoriza segmentele pe care nu reuşesc să le acopere cu resurse proprii. Principalul nostru atu este trasparenţa. Orice conflict de interese între artişti şi ASDAC, agenţi economici şi agenţii de publicitate, CCA şi mass-media poate fi aplanat cu ajutorul datelor oferite de noi. Astfel, pe piaţa audiovizuală din Moldova şi-a făcut apariţia un arbitru onest, liber de subiectivismul factorului uman. Aceasta va elimina aspectul tenebru şi va anula conflictele, în consecinţă vom avea o piaţă mai dinamică, trasparentă, cu şanse reale de a dezvolta show-bizul moldovensc.

Statistica oficială pentr pe luna Noie Pentru o transparență sută la sută a proiectului Amount, am decis să publicăm statisticile revistei și ale site-ului. Prima lună de existenţă a proiectului ne-a adus bucurii mari în ceea ce priveşte numărul de cititori care ne vizitează site-ul. Pentru a face, din start, difirenţa între produsele Amount, am plasat varianta paginată a magazinului on-line pe issuu.com, care întocmeşte propriile statistici. Site-ul a fost monitorizat de Google Analytics, cea mai performantă şi credibilă platformă de numărare a publicului din domeniul on-line. Aşadar: Noiembrie 2011, Amount Magazine Noiembrie 2011, Site Amount.md Vizitatori unici: 15130 Vizitatori unici: 9271 Afişări: 88504 Vizite: 12032 Afişări: 24228 Media timpului petrecut pe site: 3,16 minute

ru Amount Č&#x2122;i Amount.md embrie 2011