Legea pescuitului si acvaculturii propunere 9octombrie2013 tabelar by Ana-Gabriela Malcinschi

PROPUNERE DE MODIFICARE Legea pescuitului şi acvaculturii

Cuprins Titlul 1.

Domeniul de aplicare, obiective, definiţii

Capitolul 1.

Dispoziții generale

Capitolul 2.

Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc

Titlul 2.

Reglementarea patrimoniului pescăresc

Titlul 3.

Reglementarea condiţiilor de practicare a acvaculturii

Capitolul 3. Titlul 4.

Cadrul general

Reglementarea practicării pescuitului

Capitolul 4.

Dispoziţii comune

Capitolul 5.

Pescuitul comercial în ape interioare

Capitolul 6.

Pescuitul comercial în Marea Neagră

Capitolul 7.

Pescuitul de agrement : recreativ, sportiv și turistic

Capitolul 8.

Pescuitul pentru scopuri de cercetare sau de formare

Titlul 5.

Reglementarea organizării pieţei produselor

Capitolul 9.

Organizaţii de producători, recunoaştere

Titlul 6. Pregătirea profesională, perfecţionarea şi cercetarea – dezvoltarea tehnologică Titlul 7. Integrarea activităţii pescăreşti cu managementul apelor, ariilor naturale protejate, a siturilor Natura 2000 şi a strategiilor pentru mediul marin Titlul 8.

Inspecţia şi controlul

Capitolul 10. Principii generale

MOTIVAŢIE/ OBSERVAŢII/ COMENTARII

Capitolul 11. Monitorizarea Capitolul 12. Inspecția piscicolă Titlul 9.

Sancţiuni

Titlul 10.

Dispoziţii finale şi tranzitorii

Anexa 1 Conservarea mediului acvatic şi protecția patrimoniului pescăresc sunt de interes general pentru: - crearea şi menţinerea zonelor umede şi a biodiversităţii specifice acestora, - potenţialul de resurse alimentare reprezentat de resursele acvatice vii. Dezvoltarea durabilă a pescuitului şi acvaculturii reprezintă o necesitate socio-economică pe termen mediu şi lung, implicând: - promovarea pescăriilor, sprijinirea organizaţiilor de producători şi a fermelor piscicole viabile din punct de vedere economic și sustenabile din punct de vedere social și al mediului ; - promovarea unei politici favorabile incluziunii și dezvoltării echilibrate a zonelor de pescuit, eficientizării administrării şi exploatării durabile a resurselor acvatice vii;

- realizarea obiectivelor privind politica comună în domeniul pescuitului (PCP) pentru asigurarea conservării resurselor acvatice prin planuri multianuale pentru gestionarea pescăriilor şi implementarea politicile referitoare la ecosisteme şi la mediu în cadrul PCP;

- încurajarea dezvoltării și punerii în aplicare a politicii maritime integrate a Uniunii Europene într-o manieră complementară față de politica de coeziune și de politica comună în domeniul pescuitului;

- creşterea rolului acvaculturii traditionale în amenajări piscicole ca o activitate generatoare de valori de mediu (zone umede,

- creşterea rolului acvaculturii tradiționale ca o activitate generatoare de valori de mediu și economice durabile (zone umede, biodiversitate, locuri de muncă în

spaţiul rural, valorificarea unor terenuri slab productive, peisagistică, etc).

biodiversitate, microclimat), locuri de muncă în spaţiul rural, valorificarea unor terenuri slab productive ; Protecția patrimoniului acvatic implică o gestionare echilibrată a resurselor acvatice vii, a activităților de pescuit, având în vedere caracterul socio-economic și asigurarea stabilității proprietății asupra bunurilor ce contribuie la dezvoltarea sectorului pescăresc.

Protecția patrimoniului acvatic implică o gestionare echilibrată a ecosistemelor acvatice și a resurselor acvatice vii, a activităților de pescuit și acvacultură, având în vedere caracterul social, economic și de protecție a mediului a acestor activității și necesitatea asigurării stabilității juridice a proprietății asupra bunurilor ce contribuie la dezvoltarea sectorului.

Titlul 1.

Domeniul de aplicare, obiective, definiţii Art.1 Prezenta lege reglementează protecţia, conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, (în scop recreativ ,sportiv sau profesional), activitatea de acvacultură, procesarea şi comercializarea produselor obținute din pescuit şi acvacultură în apele dulci și sărate aflate sub jurisdicţia naţională a României.

Capitolul 1. Dispoziții generale Art. 1. Prezenta lege reglementează protecţia, conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitățile de pescuit comercial, de agrement, recreativ, sportiv, turistic, științific, de formare; activitățile de acvacultură, procesarea şi comercializarea produselor obținute din pescuit şi acvacultură, în apele dulci și sărate, aflate sub jurisdicţia naţională a României.

Art. 2.

Dispozițiile prezentei legi se aplică:

(1) pentru resursele acvatice vii, în orice stadiu al ciclului lor biologic ; (2) în apele aflate sub jurisdicţia naţională a României ; (3) navelor sub pavilion român sau sub pavilionul altor state : a) proprietarilor/armatorilor de nave de naționalitate română implicați în

activitatea de pescuit pe teritoriul României și Zona Economică Exclusivă a României și în afara zonei maritime române; b) proprietarilor/armatorilor de nave de naționalitate stăină care : b.1. se implică în activități de pescuit în apele aflate sub jurisdicţia naţională a României; b.2. efectuează activități de procesare a resurselor acvatice vii în apele aflate sub jurisdicţia naţională a României.

b.2. efectuează activităţi de procesare a resurselor acvatice vii în România;

(4) persoanelor fizice, juridice sau structurilor fără personalitate juridică care desfășoară activități de pescuit pentru scopuri de cercetare, formare, sportive, recreative, turistice, care stochează resurse acvatice vii sau practică acvacultura;

(4) persoanelor fizice, juridice sau structurilor fără personalitate juridică care desfășoară activități de pescuit pentru scopuri de cercetare, formare, monitorizare pentru evaluarea stării ecologice a apelor de suprafaţă pe baza ihtiofaunei, sportive, recreative, turistice, care stochează resurse acvatice vii sau practică acvacultura;

(5) întreprinzătorilor care desfășoară activități comerciale în domeniul acvaculturii, pescuitului și procesării resurselor acvatice vii.

Art. 3. Prevederile legii privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al Zonei Economice Exclusive ale României nu afectează exercitarea drepturilor acordate pentru anumite nave de pescuit străine, în conformitate cu acordurile internaționale, reglementările Uniunii Europene și legislația română. Art. 4. Prezenta lege stabileşte măsurile privind organizarea şi administrarea sectorului pescăresc referitoare la:

a) b) c)

protecţia, conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii; necesitatea adoptării unei abordări descentralizate şi regionalizate în ceea ce priveşte managementul sectorului pescăresc; angajamentele care rezultă din tratatele Uniunii Europene şi din convenţiile internaţionale și acordurile la care România

c) angajamentele care rezultă din tratatele şi Directivele Uniunii Europene si din

este parte; d) administrarea capacităţii flotei de pescuit şi susţinerea infrastructurii de pescuit; e) acvacultura; f) procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură; g) organizarea pieţei produselor; h) privatizarea; i) perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului din domeniul pescăresc; j) stimularea asocierii pescarilor, piscicultorilor, procesatorilor și comercianților în forme asociative cu reprezentare la nivel local, naţional şi internaţional; k) cercetarea ştiinţifică; l) colectarea de date;

m) n) o)

convenţiile internaţionale și acordurile la care România este parte;

l) colectarea de date, inclusiv pentru supravegherea calităţii apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul sustinerii vietii pscicole cât şi pentru evaluarea stării ecologice a apelor de suprafaţă.

m) controlul şi inspecţia piscicolă

controlul şi inspecția; relaţiile internaţionale; răspunderi şi sancţiuni.

Art. 5. În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile folosite în textul legii au semnificația stabilită în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege. Art. 6.

În sensul prezentei legi sunt considerate:

1. Ecosisteme acvatice naturale:

Conform: - HG nr. 202 / 2002 privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie şi ameliorare în scopul sustinerii vietii pscicole - Directiva Cadru Apă 2000/60 /CE; (nu considerăm că trebuie particularizat)

a) Dunărea teritorială, Delta şi lunca inundabilă a Dunării; b) complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale; c) pâraiele şi râurile de munte, colinare, de şes şi zonele lor inundabile; d) bălţile şi lacurile naturale lipsite de instalaţii hidrotehnice pentru alimentarea, reţinerea şi evacuarea apei; g) zona apelor teritoriale şi Zona Economică Exclusivă a Mării Negre. 2. Ecosisteme acvatice amenajate: a) heleşteiele; b) iazurile cu zonele lor inundabile; c) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri; d) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice; e) vivierele flotabile; f) staţiile de reproducere artificială; g) instalaţiile pentru creşterea intensivă; h) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri; i) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice;

e) vivierele de orice tip f) staţiile de reproducere artificială şi dezvoltare post-embrionară

Capitolul 2. Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Art. 7. (1) Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la art.4 se realizează de către autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a cărei organizare şi funcţionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului României. (2) În termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc va emite propunerea de hotărâre de Guvern privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. Art. 8. (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică finanțată integral de la bugetul de stat, cu posibilități de dezvoltare a unor mecanisme/instrumente de finanțare, pe bază de gestiune și autonomie

Art.8 (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, având ca scop cunoaşterea, protecţia, punerea în valoare

e)Pot exista mai multe tipuri de viviere f)Pentru respectarea corespondenţei cu realitatea

economică, în coordonarea autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, având ca scop implementarea politicilor în domeniul pescăresc, protecţia, conservarea, punerea în valoare şi utilizarea durabilă a resurselor acvatice vii, precum şi administrarea infrastructurii de pescuit și acvacultură din domeniul public al statului.

şi utilizarea durabilă a resurselor acvatice vii, precum şi administrarea infrastructurii de pescuit și acvacultură din domeniul public a statului.

(2) Structura teritorială a Agenţiei este organizată pe bazine hidrografice (districte de bazin) aşa cum sunt definite în Legea apelor. (3) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are următoarele atribuţii principale: a) administrează resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale ale României, în condiţiile legii; b) privatizează societăţile comerciale cu profil piscicol şi amenajările piscicole pe care le are în portofoliu, în conformitate cu prevederile legale cu privire la privatizare;

b) privatizează societăţile comerciale cu profil piscicol şi amenajările piscicole pe care le are în portofoliu, în patrimoniu sau în administrare în conformitate cu prevederile legale cu privire la privatizare;

c) concesionează terenurile, pe care sunt amplasate amenajări piscicole, cu excepţia celor de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi alte terenuri aferente acestora din domeniul public al statului în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

c) concesionează terenurile, pe care sunt amplasate amenajări piscicole, cu excepţia celor de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», precum şi alte terenuri aferente acestora din domeniul public şi privat al statului în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

d) încheie contracte de concesiune, concesiune prin atribuire directă, arendă, leasing imobiliar şi asociere în participaţiune în vederea exploatării şi/sau privatizării terenurilor, cu excepţia celor de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», pe care sunt amplasate amenajări piscicole, precum şi alte terenuri aferente acestora din domeniul privat al statului; contractele încheiate constituie titlu executoriu; e) colaborează cu ministerele şi organele de specialitate, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte organisme interne şi internaţionale

b) pentru a acoperi toate situaţiile posibile

c) şi cele din domeniul privat al statului se pot concesiona

implicate în activitățile de pescuit şi acvacultură; f) reglementează piaţa produselor de pescuit și acvacultură; g) acreditează persoanele juridice având ca obiect de activitate cercetarea în domeniul vizat de prezenta lege pentru efectuarea studiilor de evaluare a resurselor acvatice vii; h) organizează cursuri de formare profesională, seminarii, conferinţe, dezbateri şi consultanţă piscicolă; i) desfăşoară activităţi de control şi inspecţie piscicolă în ecosistemele piscicole, unităţi de acvacultură, unităţi de procesare şi comercializare de pe teritoriul României şi aplică sancţiunile prevăzute în legislaţia din domeniul pescuitului, acvaculturii, procesării și comercializării resurselor acvatice; j) colectează date statistice din orice sursă disponibilă, în conformitate cu activităţile prevăzute în programele statistice şi actele juridice comunitare în domeniul sectorului pescăresc; k) realizează investiţii pentru infrastructura aferentă administrării patrimoniului piscicol, precum şi alte tipuri de investiţii specifice, stabilite de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc; l) desfăşoară orice alte activităţi stabilite de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc. (4) Personalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură este format din funcţionari publici şi personal contractual. (1) Pentru sprijinirea dezvoltării sectorului pescăresc şi acvaculturii, se înfiinţează Fondul pentru Pescuit şi Acvacultură, gestionat de ANPA, care se constituie dintr-o cotă parte a contravalorii unor taxe de autorizare şi licenţiere în sectorul pescăresc, redevenţei cuvenite pentru concesionarea/arendarea terenurilor pe care sunt amplasate

Art. 9. (1) Pentru sprijinirea dezvoltării sectorului pescăresc se înfiinţează Fondul pentru sectorul pescăresc, gestionat de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc, care se constituie dintr-o cotă parte a contravalorii taxelor de autorizare şi licenţiere în sectorul pescăresc, redevenţei cuvenite pentru concesionarea/arendarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi a altor terenuri aferente acestora din domeniul public al statului, precum şi din vânzarea unor societăţi comerciale cu

profil piscicol sau a amenajărilor piscicole.

amenajările piscicole, precum şi a altor terenuri aferente acestora din domeniul public al statului, precum şi din vânzarea unor societăţi comerciale cu profil piscicol sau a amenajărilor piscicole din domeniul public sau privat al statului. (2) Funcţionarea, organizarea şi utilizarea Fondului pentru Pescuit şi Acvacultură se stabilesc prin hotărâre a guvernului, în baza propunerilor ANPA.

(2) Funcţionarea, organizarea şi utilizarea Fondului pentru sectorul pescăresc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 10. În termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc va emite un ordin în scopul promovării spiritului antreprenorial, consolidării competitivității, diminuării birocraţiei, scăderii costurilor de autorizare și scurtării timpului de licenţiere/autorizare, simplificării procedurilor de concesionare, arendare, închiriere, vânzare. Art. 11. (1) Pentru stabilirea politicilor naţionale în domeniul pescăresc, se înfiinţează Consiliul Consultativ pentru Sectorul Pescăresc, structură cu rol consultativ a autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

Art.11 (1) Pentru stabilirea unor politici integrate, se înfiinţează Comitetul consultativ pentru sectorul pescăresc, structură consultativă a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură.

(2) Structura şi regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc se stabilesc prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

(2) Structura şi regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetul consultativ pentru sectorul pescăresc se stabilesc prin ordin al MMSC la propunerea ANPA. (3) Comitetul consultativ pentru sectorul pescăresc se compune din reprezentanții organizațiilor de profil reprezentative la nivel național, așa cum sunt ele recunoscute de către ANPA și avand ca substructură specializată

(3) Consiliul consultativ pentru sectorul pescăresc se compune din reprezentanții organizațiilor de profil reprezentative la nivel național (asociaţii profesionale pescăreşti, federaţii şi asociaţii pescăreşti, instituţii de cercetare şi învăţământ din domeniul pescăresc), aşa cum sunt ele recunoscute de către autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc și va avea ca substructuri de profil Comitetul de pescuit pentru Marea Neagră, Comitetul de pescuit pentru Dunăre și ape interioare şi Comitetul pentru acvacultură,

procesare și comercializare.

Comitetului de pescuit la Marea Neagră și Comitetul de pescuit la Dunăre. (3) Consiliul Consultativ pentru Sectorul Pescăresc se compune din reprezentanții organizațiilor de profil reprezentative la nivel național (asociații profesionale pescărești, federații și asociații pescărești, instituții de cercetare și învățământ din domeniul pescăresc, precum și organizaţii din domeniul protecției naturii), așa cum sunt ele recunoscute de către autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc și va avea ca substructuri de profil Comitetul de pescuit pentru Marea Neagră, Comitetul de pescuit pentru Dunăre și ape interioare și Comitetul pentru acvacultură, procesare și comercializare.

(4) Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc poate promova prin acte legislative hotărârile Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc, adoptate prin votul majoritar al membrilor acestuia, necesare pentru implementarea prevederilor internaţionale, comunitare sau naţionale privind protecţia şi conservarea resurselor acvatice. Aceste hotărâri se referă la: 1. restricţia sau interdicţia, permanentă sau temporară, a accesului la resursele acvatice vii; 2. limitarea volumului capturilor pentru anumite specii şi repartizarea lor pe beneficiari; 3. măsurile tehnice specifice pentru exploatarea raţională a resurselor acvatice vii; 4. condiţiile de recoltare a algelor marine şi a altor organisme marine; 5. măsurile de organizare şi asistenţă pentru asigurarea compatibilităţii între meserii.

(4) poate avea în vedere la promovarea unor acte legislative, hotărârile Comitetul consultativ pentru sectorul pescăresc, adoptate prin votul majoritar al membrilor acestuia, necesare pentru implementarea prevederilor internaţionale, comunitare sau naţionale privind protecţia şi conservarea resursei acvatice. Aceste hotărâri se referă la: 1. restricţia sau interdicţia, permanentă sau temporară, a accesului la resursa acvatică vie; 2. limitarea volumului capturilor pentru anumite specii şi repartizarea lor pe beneficiari; 3. măsurile tehnice specifice pentru exploatarea raţională a resursei acvatice vii; 4. condiţiile de recoltare a algelor marine şi a altor organisme marine; 5. măsurile de organizare şi

Trebuie inclus și aceasta deoarece dacă nu, iarăși se va ajunge în situația actuală în care protecția naturii și protecția fondului piscicol sunt tratate total separat, deși scopul ar fi aceleași.

asistenţă pentru asigurarea compatibilităţii între meserii;

Titlul 2. Reglementarea patrimoniului pescăresc

Art. 12.

Patrimoniul public pescăresc al României se constituie din:

resursele acvatice vii aparţinând domeniului public al statului;

ecosistemele acvatice;

c) proprietar.

b) ecosistemele acvatice naturale precum şi cele publice inventariate astfel ;

biodiversitatea generată de corpurile de apă indiferent de

c) biodiversitatea generată de corpurile de apă, aşa cum sunt definite în Legea apelor, indiferent de proprietar.

- fac parte din patrimoniul public doar cele naturale şi cele inventariate la terţi deţinători (ANAR, CJ, CL, etc) - se va elimina aliniatul b), deoarece: Conform OUG 73/2005 aprobată prin Legea 400/2005, privind infiintarea Administratiei Nationale "Apele Romane": Art 2, (2) Administraţia Nationala «Apele Romane» administreazã bunurile din domeniul public al statului, de natura celor prevãzute la art. 136 alin. (3) din Constituţia României, republicatã, bunurile proprietate publica prevãzute de Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia,

cu modificãrile şi completãrile ulterioare,…….. Art. 3, (3) Administraţia Natională «Apele Române» este operator unic pentru resursele de apă de suprafaţă naturale sau amenajate, indiferent de deţinãtorul cu orice titlu al amenajãrii, şi pentru resursele de apa subterana, indiferent de natura lor şi a instalaţiilor aferente, scop în care aloca dreptul de utilizare a resurselor de apa cu potentialele lor naturale, în condiţiile legii, cu excepţia celor prevãzute expres în reglementãrile specifice în vigoare.

Observaţie alin. c): Să se introducă în Anexa 1 definiţia corpului de apă. Art. 13. (1) Patrimoniul pescăresc privat al statului este constituit din amenajări pisicicole, terenuri pe care sunt amplasate amenajările pisicicole, instalaţii hidrotehnice, diguri, canale şi alte active care constituie componente ale unei amenjări pisicicole, aflate în administrarea sau proprietatea autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi care se află în inventarul acesteia la data de 31.12.2013. (2) În vederea valorificării patrimoniului pescăresc privat, se trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, în conformitate cu prevederile art.10 alin. 2 din Legea 213/1998 cu modificările şi completările ulterioare, activele și terenurile aflate în inventarul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi

Acvacultură la data de 31.12.2013. (3) Patrimoniul pescăresc din domeniul public poate fi dat în administrare către instituţii, autorități, care au funcțiune sau atribuțiuni de serviciu public sau către organizaţii de utilitate publică. (4) Concesionarea sau închirierea patrimoniului pescăresc public constituit din resurse acvatice vii sau din corpuri de apă, în cazul acvaculturii, se poate face către persoane juridice, în baza studiilor privind productivitatea piscicolă naturală realizate de instituţii ştiintifice de profil.

3) Patrimoniul pescăresc din domeniul public poate fi dat în administrare către instituţii, autorități, organizații de drept public sau de utilitate publică.”

(5) Redevenţa sau chiria plătită va fi fixată în procent din valoarea productivităţii stabilite pentru fiecare corp de apă sau în procent din valoarea cotei de pescuit, calculate la preţul de referinţă, pe baza normelor stabilite de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. (6) Modalitatea de atribuire în administrare, concesiune, închiriere, precum şi modalitatea de calcul a preţului de referinţă se vor stabili prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

Art. 14. (1) Valorificarea patrimoniului pescăresc aflat în domeniul public privat al statului se face prin vânzare, concesionare, arendare, închiriere, comodat sau alte forme prevăzute de lege. (2) Pentru impulsionarea dezvoltării acvaculturii, terenurile proprietate privată a statului pe care sunt construite amenajări piscicole, cu excepția celor prevăzute în Legea nr. 45/2009 cu completările și modificările ulterioare, amenajările piscicole, părţi ale acestora, inclusiv instalaţiile speciale amplasate pe uscat, se vor vinde, prin negociere directă proprietarilor activelor sau, după caz, titularilor contractelor de asociere în participaţiune, închiriere, arendă, comodat sau alte forme prevăzute de lege. (3) Preţul de vânzare va fi preţul pieţei stabilit pe baza unui raport de evaluare, întocmit de un evaluator autorizat agreat de autoritatea publică centrală

(3) Preţul de vânzare va fi preţul pieţei stabilit pe baza unui raport de evaluare, întocmit de un evaluator autorizat ANEVAR agreat de

3) pentru evitarea discriminării

responsabilă de sectorul pescăresc, în funcţie de bonitatea terenului înainte de a fi amenajat în scop piscicol. (4) Preţul de vânzare se poate achita în rate de către proprietarii activelor în următoarele condiţii: a) avans 20% din preţul de vânzare; b) rate semestriale eşalonate pe un termen de până la 10 ani; c) perceperea unei dobânzi anuale la nivelul ratei lunare a dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României de la data plăţii, la care se adaugă o marjă de minim 3% dacă terenul este evaluat în lei şi dacă este evaluat în EURO în funcţie de rata lunară a dobânzii de referinţă EURIBOR, la care se adaugă o marjă de minim 3%. (5) Administratorul terenului în numele statului va solicita cumpărătorului constituirea unei ipoteci de rangul I pe terenul care face obiectul vânzării, până la achitarea în totalitate a valorii terenului. (6) Terenurile pe care sunt amplasate amenajări pisicicole, ori amenajările piscicole aflate în administrarea autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, pentru care nu există intenţia de cumpărare, pot fi concesionate prin metoda licitaţiei cu plic închis prevăzută în condiţiile Legii nr. 268/2001 cu modificările şi completările ulterioare. (7) Terenurile pe care sunt amplasate amenajări pisicicole, ori amenajările piscicole aflate în administrarea autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, pentru care nu există intenţia de cumpărare sau de concesionare până la 31.12.2014, vor fi transferate cu titlu gratuit către autorităţile publice locale, organisme de utilitate publică şi vor fi folosite în scopul autorizat de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc. (8) Costurile măsurătorilor, întabulării şi evaluării activelor achiziţionate se suportă de către cumpărator, cu avizul vânzătorului şi se vor deduce din

ANPA în funcţie de bonitatea terenului înainte de a fi amenajat în scop piscicol.

valoarea contractului de vânzare-cumpărare. (9) Pentru terenurile/amenajările piscicole inventariate în domeniul privat al statului, în baza acestei legi, aflate în contracte de concesiune/închiriere/arendă/asociere/locaţie şi pentru cele libere de sarcini, înscrierea dreptului de proprietate a statului în cartea funciară se va face în baza unui act normativ special. Art. 15. Autorităţile publice locale, judeţene, regionale, societăţi comerciale cu capital de stat, regiile autonome, companiile naţionale care au în administrare sau în proprietate ecosisteme acvatice amenajate sau naturale, în care se practică ori se poate practica acvacultura, pescuitul comercial sau de agrement sunt obligate, anual, până la 31 decembrie, să comunice lista acestora către autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc în vederea întocmirii şi actualizării inventarului capacităţilor de producţie şi autorizării.

Titlul 3.

Art.15 (1) Autorităţile publice locale, judeţene, regionale, societăţi comerciale cu capital de stat, regiile autonome, companiile naţionale care au în administrare sau în proprietate ecosisteme acvatice amenajate sau naturale, în care se practică ori se poate practica acvacultura, pescuitul comercial sau de agrement sunt obligate, anual, până la 31 decembrie, să comunice lista acestora către ANPA în vederea întocmirii şi actualizării inventarului capacităţilor de producţie şi autorizării. (2) Autorităţile menţionate au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi să notifice partenerii contractuali, despre obligativitatea depunerii în termen de 30 de zile de la notificare, a licentei sau autorizaţiei prevăzute de prezenta, sub sancţiunea rezilierii de drept a contractului.

Reglementarea condiţiilor de practicare a acvaculturii

Capitolul 3. Cadrul general Art. 16. (1) Acvacultura se referă la toate activităţile de producţie animală sau vegetală în medii acvatice. (2) Acvacultura se practică în ecosisteme

Autoritătile care au concesionat sau închiriat amenajări pisicicole şi/sau corpuri de apă trebuie să aibă precizat în contractul cadru obligativitatea obţinerii tuturor autorizaţiilor legale sub sancţiunea anulării contractului.

(2) Acvacultura se practică în ecosisteme acvatice amenajate, indiferent de proprietar, şi doar în ecosistemele acvatice naturale identificate, nominalizate şi în condiţiile stabilite prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, în baza Masterplanului pentru dezvoltarea acvaculturii în România.

(3) Acvacultura se poate practica doar în condiţiile în care există o relaţie contractuală cu un specialist în acvacultură sau cu o organizaţie/asociaţie de profil recunoscută.

cu acordul acvatice amenajate, proprietarilor/administratorilor, si doar în ecosistemele acvatice naturale identificate, nominalizate si în condiţiile stabilite prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, la propunerea ANPA, în baza Masterplanului pentru dezvoltarea acvaculturii în România.

(3) Acvacultura se poate practica doar în condiţiile în care există o relaţie contractuală cu un specialist în ştiinţele vieţii sau cu o organizaţie/asociaţie de profil recunoscută

(4) Acvacultura se referă în special la producţia de peşte, moluste, crustacee sau alge. (5) Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti şi punerea în valoare a tuturor amenajărilor pisicole, indiferent de deţinător. (6) Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură în amenajările piscicole se face în condiţiile legislaţiei în vigoare din domeniul apei.

Art. 17. (1) Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri: a) eliminat

adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;

încurajarea utilizării speciilor necarnivore şi reducerea utilizării

b) eliminat

(3) cu privire la limitarea specializarii doar la acvacultură sunt discuţii de mai mulţi ani şi, în consecinţă, propun extinderea la "ştiinţele vieţii" cum e prevăzut şi în COR. Pe de altă parte este posibilă şi varianta încrierii într-o asociaţie care furnizează servicii de consultanţă către membrii săi (după cum e prevăzut şi în noul Regulament privind Fondul European pentru Pescării şi Afaceri Maritime)

a) adaptarea producţiei la piaţă este apanajul mediului privat

b) De ce se doreşte

produselor pescăreşti ca hrană pentru peşti ; c) încurajarea acvaculturii generatoare de valori de mediu ; d) îmbunătăţirea consumatorilor; e)

multitrofice extensive

sistemului

comercializare

şi semintensive

şi

informare

instruirea producătorilor din acvacultură;

f) aplicarea măsurilor de bune practici în procesele tehnologice pentru asigurarea biosecurităţii şi siguranţei alimentare a produselor din acvacultură; g)

asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră;

protecţia mediului şi a biodiversităţii acvatice;

dezvoltarea cercetării şi dezvoltării tehnologice;

j) protejarea şi reglementări specifice; k)

încurajarea

producătorilor

din

acvacultură

prin

susţinerea activităţilor de formare a pescarilor şi piscicultorilor;

l) omologarea/certificarea pepinierelor care pot vinde material piscicol de populare. (2) Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc: a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, corelate cu normele de protecţie a mediului; b) asigurarea securităţii juridice pentru operatorii din acvacultură în ceea ce priveşte accesul la ape şi spaţiu; c) stabilirea unor indicatori de calitate şi sustenabilitate ecologică,

încurajarea speciilor necarnivore?

economică şi socială; d) stabilirea modului de calcul şi de acordare a compensaţiilor pentru pagubele produse de restricţiile legislative referitoare la păsări și habitate, precum şi pentru fermele care contribuie la generarea şi conservarea biodiversităţii, a habitatelor şi la menţinerea peisajului ; e) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole; f) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii marine şi continentale, în condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale;

f) impulsionarea acțiunilor de construire de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii marine şi continentale, în condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animalelor;

f) eliminat f) e la latitudinea mediului privat.

g) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură, în special în zonele dependente de pescuit; h) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun. Art. 18. (1) Se constituie Registrul unităţilor de acvacultură, document cu caracter administrativ, gestionat în sistem electronic de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, care va cuprinde toate capacităţile de producţie. (2) Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau administratorului, precum şi modificările privind capacitatea de producţie speciile cultivate trebuie comunicate la Agenţia Naţională pentru Pescuit Acvacultură, în vederea reactualizării Registrului unităţilor de acvacultură eliberării unei noi licenţe de acvacultură, după caz.

a şi şi şi

(3) Unităţile de producţie din acvacultură, indiferent de forma prin care gestionează efectivele pisicicole (pescuit de recoltă sau pescuit de agrement) sunt înscrise în Registrul unităţilor de acvacultură şi primesc licenţă de acvacultură, eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură în condiţiile stabilite prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc. (4) Nedeţinerea licenţei de acvacultură constituie infracţiune şi se

(2) Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau a administratorului, precum şi modificările privind capacitatea de producţie şi speciile cultivate trebuie comunicate la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în termen de 30 de zile, în vederea reactualizării Registrului unităţilor de acvacultură şi eliberării unei noi licenţe de acvacultură, după caz.

(2)Trebuie prevăzut un termen în care titularul activităţii trebuie să facă notificarea.

pedepseşte conform prezentei legi.

Art. 19.

(5) Constatarea unor necorelări între licenţa de acvacultură şi informaţiile prevăzute la alin (2), după expirarea termenului de notificare, se consideră ca nedeţinere a licenţei de acvacultură.

(5) Desfăsurarea unei activităţi de către alt operator economic, alt administrator sau cu alte capacităţi sau specii se consideră ca fiind activitate nelicenţiată.

a) acvacultură extensivă, practicată în amenajări piscicole în care furajarea nu este permisă sau se realizează limitat;

Conform Regulamentului 710/2009, anexa XIIIa, sectiunea 6

(1) Acvacultura de apă dulce poate fi:

a) acvacultură extensivă, practicată în amenajări piscicole în care furajarea nu este permisă sau se realizează limitat; b) acvacultură semi-intensivă în care furajarea este permisă, dar se realizează producţii medii anuale mai mici de 1200 kg/ha;

c) acvacultură intensivă pentru producţii mai mari de 1200kg/ha; d) acvacultură intensivă în sistem recirculant închis, unde se realizează producţii de peste 20 kg peşte/m3 de apă consumată.

(2) Acvacultura extensivă şi cea semi-intensivă au o contribuţie majoră în

b) acvacultură semi-intensivă, ca formă a acvaculturii extensive, în care furajarea este permisă pentru suplimentarea nutrienţilor din hrana naturală, dar se realizează producţii medii anuale mai mici de 1500 kg/ha, în cazul ciprinidelor, 20kg/m3 în cazul salmonidelor şi 30kg/m3 în cazul acipenseridelor; c) acvacultură intensivă, bazată exclusiv pe utilizarea furajelor, realizâdu-se, în cazul ciprinidelor, producţii mai mari de 1500kg/ha; d) acvacultură intensivă, in sistem deschis, semi-deschis sau în sistem recirculant închis, unde se realizează producţii de peste 20 kg peşte/m3 in cazul salmonidelor şi 30kg/m3 în cazul acipenseridelor 2) Acvacultura extensivă şi cea semiintensivă, ca formă a acvaculturii extensive,

2) acvacultura semi-intensivă este o formă a acvaculturii

generarea şi conservarea valorilor de mediu, aceste activităţi fiind sprijinite prin acordarea de facilităţi şi compensaţii, prevăzute prin hotărâri ale Guvernului României.

(3) Scoaterea temporară din producţia de acvacultură a unor amenajări pisicicole sau a unor părţi ale acestora, pe o perioadă mai mare de 6 luni, ca parte a tehnologiei uzuale se realizează prin decizie a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, sub sancțiunea retragerii licenţei de acvacultură.

au o contribuţie majoră în generarea şi conservarea valorilor de mediu, aceste activităţi fiind sprijinite prin acordarea de facilităţi şi compensaţii, prevăzute prin hotărâri ale Guvernului României

extensive în care hrana naturală este suplimentata cu furaje

(3) Scoaterea temporară din producţia de acvacultură a unor amenajări pisicicole sau a unor părţi ale acestora, pe o perioadă mai mare de 6 luni, cu excepția celor prevăzute în Legea nr. 45/2009 cu completările și modificările ulterioare, ca parte a tehnologiei uzuale se realizează prin decizie a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, sub sancțiunea retragerii licenţei de acvacultură.

(3) desfășurarea unor activități de CDI în cadrul programelor de cercetare științifică (de ex. asolamentul agro-piscicol).

(6)Introducerea în cultură a speciilor, hibrizilor de peşti şi de alte vieţuitoare acvatice alohtone în amenajările piscicole în sistem deschis, indiferent de provenienţă, se face cu avizul ANPA şi al autorității publice centrale de mediu, în baza unor studii, prin care se stabilesc şi condiţiile de carantină şi de control al evadărilor în mediu natural, care se impun; nu se consideră specii alohtone speciile care au fost deja aclimatizate în România şi se află în cultură declarată prin licența de acvacultură de peste 5 de ani.

(6)deoarece sunt unități de acvacultură care dețin specii sub acest termen (20 de ani). De ex. Acipenser baeri. Credem că este nevoie de o extindere și la hibrizii industriali.

(4) Scoaterea definitivă din producţia de acvacultură a unor amenajări pisicicole sau a unor părţi ale acestora se realizează prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, pe baza unor studii, care motivează schimbarea destinaţiei. (5) Comercializarea materialului de populare nu se poate face decât în şi din unităţi de acvacultură certificate/licenţiate. (6) Introducerea în cultură a speciilor de peşti şi de alte vieţuitoare acvatice alohtone în amenajările piscicole în sistem deschis, indiferent de provenienţă, se face cu avizul autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc şi al autorității publice centrale de mediu, în baza unor studii de evaluare adecvată, prin care se stabilesc şi condiţiile de carantină şi de control al evadărilor în mediu natural, care se impun; nu se consideră specii alohtone speciile care au fost deja aclimatizate în România şi se află în cultură de peste 20 de ani. (7) Amenajările în sistem închis recirculant se supun avizărilor de la alin. (6) al prezentului articol.

(6) Introducerea în cultură a speciilor de peşti şi de alte vieţuitoare acvatice alohtone în amenajările piscicole în sistem deschis, indiferent de provenienţă, se face cu avizul autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc şi al autorității publice centrale de mediu, în baza unor studii de evaluare adecvată, prin care se stabilesc şi condiţiile de carantină şi de control al evadărilor în mediu natural, care se impun; nu se consideră specii alohtone speciile care au fost deja aclimatizate în România şi se află în cultură de peste 20 de ani.

Art. 20. Acvacultura în viviere flotabile se poate practica în amenajări piscicole şi medii acvatice cu adâncimi mai mari de 6 m în zona de amplasare a acestora şi cu condiţia ca suprafaţa totală a vivierelor flotabile să nu depăşească

(6) Trebuie scoasă această precizare. Dacă rămâne această precizare înseamnă că de exemplu carasul (Carassius auratus gibelio) specie căreia i se datorează în cea mai mare parte reducerea numărului și dispariția din foarte multe locuri a caracudei (Carassius carassius) - poate să evadeze fără nicio problemă din acvaculturi.La fel, nu vor putea fi trase la răspundere acvaculturile care din greșeală împreună cu speciile alohtone de valoare economică introduc accidental și specii alohtone fără valoare economică, și care cu timpul pot să evadeze în apale naturale și să producă pagube însemnate din punct de vedere al conservării biodiversității (de exemlu Pseudorasbora parva și Lepomis gibbosus).

10% din suprafaţa totală a bazinului piscicol în care acestea sunt amplasate. Art. 21. În Delta Dunării se poate practica doar acvacultura extensivă, în condiţiile reglementate de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc.

- În Delta Dunării se poate practica doar acvacultura extensivă, ecologică, în condiţiile reglementate de autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc. - Eliminat.

Art. 22. (1) Acvacultura marină va fi încurajată prin facilitarea concesionării luciului de apă marină şi a accesului la acesta de către autoritatea administrativă responsabilă cu gospodărirea apelor, pe o perioadă de minim 20 ani. (2) Nicio unitate de acvacultură marină, exploatare de culturi marine sau depozit de crustacee nu poate fi situată de-a lungul coastei sau apelor tranzitorii, fără o autorizaţie specială emisă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, pe bază de studiu de impact și cu consultarea publică anunţată cu cel puţin 15 zile înainte şi adresată comunelor limitrofe zonelor în cauză, punându-se la dispoziţie toate documentele disponibile referitoare la cererea iniţială, cât şi la posibilele cereri concurente. (3) Termenii şi condiţiile de acordare şi retragere a acestei autorizaţii sunt stabilite prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă pentru domeniul pescăresc.

(3) Termenii şi condiţiile de acordare şi retragere a acestei autorizaţii sunt stabilite prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă pentru domeniul pescăresc, la propunerea ANPA.

Art. 23. Condiţiile generale de instalare şi exploatare a culturilor marine, inclusiv a celor alimentate cu apă de mare provenind din foraje, unităţi de captare permanente şi alte structuri artificiale, se stabilesc prin reglementări emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil. Art. 24. Măsurile pentru prevenirea apariţiei şi dezvoltării bolilor care afectează resursele acvatice vii marine, precum şi măsurile de extincţie a acestor boli se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă

Măsurile pentru prevenirea apariţiei şi dezvoltării bolilor care afectează resursele acvatice vii marine, precum şi măsurile de extincţie a acestor boli se stabilesc prin ordin

pentru domeniul pescăresc la propunerea Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură cu consultarea instituţiilor de cercetare ştiinţifică de profil și al Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc.

al autorităţii publice centrale responsabilă pentru domeniul pescăresc la propunerea Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură cu consultarea instituţiilor de cercetare ştiinţifică de profil și al Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc şi autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Titlul 4. Reglementarea practicării pescuitului

Art. 25 Pentru ca o navă sau ambarcaţiune să aibă acces la ape şi resurse trebuie să facă parte din flota de pescuit maritim, să deţină licenţă.

Capitolul 4. Dispoziții comune Art. 25. Pentru ca o navă sau ambarcaţiune să aibă acces la ape şi resurse trebuie să facă parte din flota de pescuit maritim, să deţină licenţă şi autorizaţie. Art. 26. (1) Se constituie, în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, instrument cu caracter administrativ, gestionat în sistem electronic, în care se menţionează toţi parametrii tehnici ai navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, necesari stabilirii efortului de pescuit exercitat de flotă. (2) Modul de operare şi de funcţionare a Fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se stabileşte de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură împreună cu Autoritatea Navală Română şi se aprobă prin ordin comun al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc și al autorităţii publice centrale responsabilă de transporturi, în continuitate cu Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor existent la momentul emiterii prezentei legi. (3) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură autorizează achiziţionarea şi construirea navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit care urmează să arboreze pavilion român, astfel încât acestea să nu depăşească nivelul de referinţă acceptat pentru România.

Autorizaţia nu e a navei ci a titularului activităţii

(4) Oprirea definitivă a activităţii unei nave sau ambarcaţiuni de pescuit determină radierea acesteia din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit. (5) Oprirea temporară sau definitivă a activităţii unei nave sau ambarcaţiuni de în scopul înlocuirii se realizează cu compensarea pe perioada respectivă a unei capacităţi de volum cel puţin egală. Art. 27. (1) Dreptul de pescuit aparţine statului şi se exercită în favoarea sa prin autorizarea accesului la resursele acvatice vii. (2) Accesul la resursele acvatice vii se reglementează prin normele emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, pe baza studiilor periodice elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil acreditate în conformitate cu art.8 alin. (3) pct.g, studii finanțate de la bugetul de stat sau din fonduri atrase de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi aprobate prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, după consultarea Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Accesul la resursele acvatice vii se reglementează prin atribuirea autorizației de pescuit, eliberată pentru persoane juridice şi persoane fizice profesioniste care pescuiesc în scop comercial, științific, de formare, tradițional și a permisului de pescuit, eliberat pentru persoane fizice care pescuiesc în scop de agrement (recreativ, sportiv și turistic). (4) În vederea desfășurării de activităţi de pescuit în scop comercial de către o navă sau ambarcaţiune de pescuit, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură emite autorizații de pescuit comercial în conformitate cu normele aprobate prin ordin al ministrului autorităţii publice centrale responsabile de sectorul pescăresc. (5) Nu se eliberează o autorizaţie de pescuit daca nava sau ambarcaţiunea de pescuit în cauză nu deține o licență de pescuit obținută în conformitate cu art. 28 sau dacă licența de pescuit a acesteia a fost suspendată sau retrasă. (6) Autorizaţia este retrasă automat dacă licenţa de pescuit este retrasă

(4) În vederea desfășurării de activităţi de pescuit în scop comercial, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură emite autorizații de pescuit comercial în conformitate cu normele aprobate prin ordin al ministrului autorităţii publice centrale responsabile de sectorul pescăresc.

(4)activitatea se autorizează, nu nava. Nava se licenţiază

permanent. (7) Autorizaţia este suspendată temporar dacă licenţa este suspendată temporar. (8) În emiterea autorizaţiei de pescuit comercial, atribuită pescarilor profesionişti se are în vedere ca aceştia să nu facă o concurenţă neloială acvaculturii, utilizând preţuri de referinţă pentru stabilirea valorii cotei de pescuit. (9) Accesul la resursele acvatice vii din ariile naturale protejate în vederea practicării pescuitului în scop comercial se atribuie în mod direct pescarilor profesionişti organizaţi în asociaţii profesionale de profil din unitatea administrativ-teritorială, pe baza licenţelor şi autorizaţiilor de pescuit comercial, numai în locurile stabilite de administrator si/sau custode cu acordul autorității administrative. (10) În ariile naturale protejate, TAC-ul și efortul de pescuit vor fi stabilite în concordanţă cu planul de management al acestora, în limitele capacității de suport a ecosistemelor acvatice pentru exploatarea resurselor regenerabile, calculată pentru fiecare specie de ihtiofaună în parte, pe baza studiilor elaborate de instituțiile de cercetare științifică de profil. Art. 28. (1) O navă sau ambarcațiune de pescuit poate fi utilizată pentru exploatarea resurselor acvatice vii în condițiile prezentei legi, doar dacă deține o licență de pescuit. (2) Licența de pescuit este emisă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură în conformitate cu normele aprobate prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, care conferă titularului dreptul de a utiliza o anumită capacitate de pescuit în scopul expoatării comerciale a resurselor acvatice vii. (3) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează, gestionează, suspendă şi retrage licenţa de pescuit în conformitate cu normele de aplicare stabilite la alin. (2) al prezentului articol. (4) Licența de pescuit este cerută pentru toate navele de pescuit maritim înainte de declararea unor noi capacităţi de pescuit în Fişierul flotei de pescuit

(10) eliminat

(10) e detaliat in art. 33 si următoarele

comunitar, fără a aduce atingere emiterii autorizaţiilor de pescuit maritim cu caracter general sau specific, prevăzute de reglementările comunitare sau naţionale. (5) Pentru orice navă de pescuit maritim, mai ales înainte de construirea, importul, modificarea capacităţii de pescuit sau emiterea unei autorizaţii generale de pescuit maritim după o perioadă de inactivitate de peste şase luni, este obligatorie licența de pescuit, în conformitate cu reglementările comunitare. (6) Avizarea echipajului este anexă la licența de pescuit și poate fi condiționată de prezentarea licenței de pescuit, atunci când aceasta este solicitată, iar schimbările în componența echipajului implică doar refacerea avizării fără a implica schimbarea licenței. (7) În cazul unei schimbări a capacităţii de pescuit a navei fără să fi fost obţinută licența de pescuit corespunzătoare se recurge la retragerea avizării echipajului. (8) Este interzis ca o navă să pescuiască cu un motor a cărui putere depăşeşte puterea înscrisă în licenţa de pescuit. (9) Verificarea şi certificarea puterii motorului vor fi stabilite prin decizia Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 29. (1) Transbordările sunt permise între două ambarcaţiuni, care deţin licenţă de pescuit sau între o navă ce deţine licenţă de pescuit şi nava care o deservește în baza unei licenţe auxiliare pescuitului, cu menţionarea evenimentului în „Jurnalul de pescuit marin”. (2) Detaliile privind completarea şi transmiterea declaraţiilor de transbordare vor fi stabilite prin decizia Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. Art. 30. (1) Debarcarea produselor pescăreşti se face în puncte de debarcare a căror nominalizare și funcționare sunt reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

(1) Debarcarea produselor pescăreşti rezultate din pescuit se face în puncte de debarcare a căror nominalizare și funcționare sunt reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul

Nu şi cele rezultate din acvacultura

pescăresc. (2) Prima vânzare a peștelui, a altor produse acvatice vii și a produselor obținute din pescuit se face numai în centrele de primă vânzare, a căror nominalizare şi funcţionare sunt reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc. (3) Produsele obţinute din pescuit care constituie obiectul primei vânzări într-un loc situat în afara punctului de debarcare şi care trebuie să fie transportate înainte de a se produce prima vânzare sunt însoţite până la locul primei vânzări de documentele de însoţire a mărfii, reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. (4) Detaliile privind completarea şi transmiterea declaraţiilor de debarcare se stabilesc prin decizia Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. Art. 31. (1) La propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc se stabilesc caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor şi echipamentelor de pescuit, marcarea şi procedura de aplicare a mărcilor pe uneltele de pescuit şi metodele de pescuit comercial, în apele marine şi continentale. (2) Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit în afara celor stabilite este interzisă şi constituie infracţiune. (3) Pentru activităţile de pescuit se folosesc doar uneltele prevăzute în autorizaţia de pescuit. (4) O navă sau ambarcaţiune de pescuit are obligaţia de a recupera uneltele pierdute, iar nerecuperarea acestora va fi anunţată la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. Art. 32. (1) Prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil acreditate, se stabilesc dimensiunile minime individuale pe

(2) Prima vânzare a peștelui, a altor produse acvatice vii, obținute din pescuit se face numai în centrele de primă vânzare, a căror nominalizare şi funcţionare sunt reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

Doar pentru pescuit

specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic. (2) Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute, transbordate, debarcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de starea acestora. (3) Anual, până la 31 decembrie, prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii pentru anul următor ; acestea se vor putea revizui numai pe baza unor studii documentate, elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil. (4) Pentru apele care constituie frontieră de stat, perioadele de prohibiţie, regulile de pescuit, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii se stabilesc în concordanţă cu convenţiile internaţionale încheiate cu statele riverane. Art. 33. (1) Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc stabileşte prin ordin anual Captura Total Admisibilă (TAC) şi măsuri de reglementare a efortului de pescuit în baza studiilor ştiinţifice realizate de către instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil acreditate, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, cu consultarea Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc. (2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin: a) limitarea numărului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit în funcţie de caracteristicile acestora în cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei, justificată pe baze științifice; b) limitarea timpului alocat activităţii pescuitului; c) limitarea numărului de unelte utilizate la pescuit; d) stabilirea tipurilor şi dimensiunilor caracteristice ale uneltelor de

pescuit admise; e) interdicţia pescuitului. (3) Stabilirea cotei se face prin limitarea capturilor pentru o anumită specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit, nave de pescuit sau în baza altor criterii stabilite de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură cu consultarea Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc. Art. 34. (1) Valorificarea resurselor acvatice vii în ariile naturale protejate, inclusiv în siturile Natura 2000 se va face în conformitate cu reglementările în vigoare privind administrarea acestora, fiind evidenţiată în regulamentele şi planurile de management ale acestora. (2) În lipsa regulamentelor şi planurilor de management, pe baza principiului precauţiei, valorificarea resurselor acvatice vii din aceste zone se supune setului minim de măsuri de conservare. (3) În lipsa setului minim de măsuri de conservare, valorificarea resurselor acvatice vii se va face în condiţiile autorizaţiei de pescuit emisă de autoritatea publică centrală responsabilă cu domeniul pescăresc, cu excepţia ariilor naturale protejate în care obiectul protecţiei este ihtiofauna, caz în care pescuitul este interzis. Art. 35. Pescuitul speciilor protejate este interzis, cu excepţia pescuitului ştiinţific efectuat în cadrul programelor naţionale care vizează măsuri de refacere a stocurilor speciilor respective în conformitate cu art.56. Art. 36. Prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de domeniul pescăresc se va stabili și aproba organizarea pe bazine hidrorafice (districte de bazin), a uniunilor asociative de pescuit de agrement de utilitate publică.

(3) În lipsa setului de măsuri de conservare, valorificarea resurselor acvatice vii se va face în condiţiile autorizaţiei de pescuit emisă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, cu excepţia ariilor naturale protejate în care obiectul protecţiei este ihtiofauna, caz în care pescuitul este interzis. Pescuitul speciilor protejate este interzis, cu excepţia pescuitului ştiinţific efectuat în cadrul programelor naţionale sau în scopuri de cercetare, aprobate în conformitate cu art.56.

3)conform O1470/2013

Art. 36 eliminare Statutul "de utilitate publică" este incompatibil cu pescuitul de agrement.

Capitolul 5. Pescuitul comercial în ape interioare

Art. 37. Pescuitul comercial în ape interioare se face cu respectarea prevederilor art.27.

Art. 38. Autoritatea publică centrală responsabilă pentru domeniul pescuitului poate autoriza în orice moment capturarea, transportul sau vânzarea de pește, în scopuri sanitare, științifice și de mediu, mai ales pentru a ajuta la salvarea, denumirea, reproducerea, favorizarea repopulării și diminuarea dezechilibrelor biologice.

Capitolul 6. Pescuitul comercial în Marea Neagră

Art. 39. (1) Pescuitul comercial în Marea Neagra în sensul prezentului titlu se referă la localizarea resurselor biologice marine, lansarea, fixarea, remorcarea şi tractarea uneltelor de pescuit, ridicarea capturii la bord, transbordarea, păstrarea la bord, prelucrarea la bord, plasarea în cuşti, creşterea, deplasarea la portul de bază, debarcarea peştelui şi a altor resurse acvatice vii în condiţiile conservării, gestionării şi exploatării durabile a resurselor acvatice marine vii. (2) Pescuitul în Marea Neagră la scară redusă, tradiţional, reprezintă pescuitul desfăşurat de către ambarcaţiuni, care au o lungime maximă de 10 m şi care utilizează unelte tradiționale. (3) În apele aflate sub jurisdicţia naţională a României, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură emite norme menite să menţină activităţile de pescuit tradiţionale de care depinde dezvoltarea socială şi economică a comunităţilor costiere.

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate autoriza în orice moment capturarea, transportul sau vânzarea de pește, în scopuri sanitare, științifice și de mediu, mai ales pentru a ajuta la salvarea, denumirea, reproducerea, favorizarea repopulării și diminuarea dezechilibrelor biologice.

Art. 40. (1) Recoltarea de organisme marine şi exercitarea oricărui tip de pescuit maritim, îmbarcat sau neîmbarcat sunt supuse autorizării. (2) Autorizaţiile permit persoanelor juridice, pentru o anumită navă, exercitarea activităţilor menţionate pe perioade, în zone, pe specii sau grupuri de specii, cu unelte de pescuit stabilite ca tip şi număr şi la un nivel cantitativ pe specii strict determinat. (3) Autorizaţiile acoperă o perioadă maximă de 12 luni şi nu sunt transferabile. Art. 41. (1) Autorizaţiile menţionate la art. 25 sunt emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură sau de organismele aflate în subordinea sa, pentru o perioadă determinată, ţinând cont de următoarele trei criterii: - activitatea anterioară a producătorilor; - orientarea pieţei; - raportul între capacitatea de pescuit şi resursele acvatice vii disponibile.

(2) Condiţiile de exercitare a activităţilor menţionate la art.25, modalităţile de emitere a autorizaţiilor, precum şi modalităţile de aplicare a criteriilor se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

Art. 42. O navă de pescuit sub pavilion român nu poate primi autorizaţie de pescuit sau nu este autorizată să pescuiască pe cotele naționale, decât dacă există o legătură economică reală cu teritoriul României şi dacă este dirijată şi controlată dintr-un sediu stabil situat pe teritoriul român. Art. 43. (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură repartizează cotele de capturi şi eforturile de pescuit, instituite în baza reglementărilor comunitare sau naţionale, în sub-cote atribuite fie organizaţiilor de producători sau uniunilor lor care asigură gestiunea, fie navelor sau grupurilor de nave.

Art. 41 (1) Autorizaţiile de pescuit sunt emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură sau de organismele aflate în subordinea sa, pentru o perioadă determinată, ţinând cont de următoarele trei criterii:

Art. 25 se referă, în viziunea noastră, la licenţe

(2) Această repartiţie este valabilă pentru o perioadă de 12 luni. (3) Drepturile obţinute prin atribuirea sub-cotelor nu sunt transferabile. Art. 44. (1) În cazul în care Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a alocat, în conformitate cu procedura de repartizare prevăzută la art.33, totalitatea cotelor sau o parte a anumitor cote de capturi sau de eforturi de pescuit organizaţiilor de producători sau federaţiilor acestora, acestea trebuind să asigure cea mai bună utilizare a sub-cotelor de capturi atribuite astfel pe baza unui plan de gestiune. (2) Planul de gestiune trebuie stabilit în conformitate cu obiectivele determinate de capitolul 6 al prezentului titlu. (3) Condiţiile de aplicare ale acestui articol sunt stabilite prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc. Art. 45. (1) Un program de adaptare a capacităţilor de captură ale flotei de pescuit maritim la resursele halieutice disponibile, incluzând construirea, modernizarea şi reconversia navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se stabileşte prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, la propunerea Agenției Naționale pentru Pescuit şi Acvacultură, după consultarea Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc şi ţinând cont de obligaţiile internaţionale asumate. (2) Programul de adaptare precizează, pe specii sau grupuri de specii, zonele sau grupurile de zone de aceeaşi tipologie maritimă şi eventual, pe metode de pescuit, obiectivele urmărite, precum şi condiţiile în care capacitatea de captură a flotei de pescuit este corelată cu resursele halieutice disponibile. (3) În scopul exploatării durabile a resurselor acvatice vii, capacitatea flotei, numărul, tipul şi selectivitatea uneltelor se poate adapta la situaţia zonelor de pescuit prin oprirea temporară sau definitivă a activităţii anumitor nave şi ambarcaţiuni de pescuit, în condiţiile stabilite de către autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc, la propunerea Agenției Naționale pentru Pescuit şi Acvacultură, prin hotărâre de guvern, pe baza studiilor de specialitate, a consultării Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc, cu

luarea de măsuri compensatorii adecvate. Art. 46. (1) Este permis pescuitul cu două linii la bordul navelor sau ambarcațiunilor de agrement, care au dreptul de navigare şi al navelor care deţin un permis de circulaţie. În plus, pescuitul la bordul acestor nave sau ambarcaţiuni este autorizat pentru toate echipamentele, al căror tip, număr şi condiţii de muncă sunt stabilite prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc. (2) Astfel de nave sau ambarcațiuni sunt supuse tuturor legilor și reglementărilor referitoare la activitățile de pescuit. Art. 47. În apele maritime aflate sub suveranitate sau jurisdicţie română, activităţile de pescuit maritim, sub rezerva dispoziţiilor regulamentelor Uniunii Europene şi acordurilor internaţionale la care România este parte, sunt interzise navelor sub pavilion străin. Art. 48. (1) În ariile naturale marine protejate, pescuitul maritim este interzis sau reglementat conform legislaţiei în vigoare. (2) Condiţiile de determinare a speciilor, a coeficienţilor de conversie în greutate vie şi a taliei şi greutăţii minime a capturilor se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc. (3) Condițiile în care pot fi luate astfel de măsuri se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă pentru sectorul pescăresc, incluzând prevederi referitoare la: 1. instrucțiunile și măsurile de precauție pentru a asigura conservarea resurselor și pentru a reglementa exercitarea pescuitului şi măsurile de interdicţie permanentă sau temporară sau de reglementare a exercitării pescuitului pentru anumite specii sau cu anumite unelte în anumite zone. 2. evaluarea rezervelor naturale de moluște și crustacee, precum şi definirea condiţiilor de exploatare a acestora. 3. măsurile de delimitare a rezervelor pentru care este interzis pescuitul sau de definire a restricţiilor de pescuit aplicate pentru a realiza lucrări de implantare a structurilor artificiale în vederea exploatării şi punerii în valoare a resurselor biologice sau pentru protecția exploatărilor de culturi marine.

(1) eliminat

Este deja reglementat mai sus

Art. 49. Se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă pentru sectorul pescăresc următoarele: 1. normele care reglementează dimensiunile ochiurilor de plasă şi caracteristicile tehnice ale navelor, definirea uneltelor, instrumentelor şi echipamentelor utilizate pentru pescuit, precum şi a metodelor de pescuit; 2. metodele de autorizare a anumitor tipuri sau procedee de pescuit în vederea gestionării durabile a resurselor acvatice vii; 3. stabilirea unui procentaj al capturilor pentru anumite specii sau cu anumite unelte şi reglementarea utilizării diferitelor tipuri de momeală; 4. condiţiile de executare a operaţiunilor subsecvente activităţilor de pescuit la bordul navelor de pescuit.

Art. 50. Condiţiile şi limitele în care se exercită dreptul oricărei persoane de a participa la luarea deciziilor publice prevăzute în prezentul titlu şi care au un impact asupra mediului sunt reglementate prin legislaţia în vigoare.

Pescuitul de agrement : recreativ sau sportiv

Capitolul 7. Pescuitul de agrement : recreativ, sportiv și turistic

Art. 51. (1) Pescuitul de agrement reprezintă activităţi necomerciale de pescuit care exploatează resursele acvatice vii în scop recreativ, sportiv sau turistic și se practică în ecosisteme acvatice naturale și amenajate.

(2) Pescuitul recreativ se efectuează pe baza unui permis nominal valabil pe o perioadă calendaristică determinată (1zi/ 1 săptămână/1lună/ 2 luni/...un an calendaristic) de maxim un an de zile, a tichetului teritorial și carnetului de capturi emise de Agenția Națională pentru Pescuit şi Acvacultură și eliberate de asociațiile de pescari autorizate. (3) Pescuitul sportiv se efectuează pe baza unui permis nominal emis de Agenția Națională pentru Pescuit şi Acvacultură în acord cu Federația Română de Pescuit Sportiv și eliberat de federație.

(1) Pescuitul de agrement reprezintă activităţi necomerciale de pescuit care exploateaza resursele acvatice în scop recreativ sau sportiv se practică în habitatele piscicole naturale

(2) Pescuitul recreativ se efectuează pe baza unui permis nominal valabil o zi/ o săptămână, un an calendaristic, a tichetului teritorial și carnetului de capturi emise și eliberate de ANPA.

OBS la (2): Dupa cum a dovedit situatia practica, asociatiile de pescari au refuzat si continua sa refuze eliberarea permiselor ANPA catre cei care nu sunt membrii ai asociatiilor, nici chiar contra unei sume care sa reprezinte cheltuieli de “deranj + deplasare”. Au dreptate deoarece ofera un serviciu care pe ei in costa bani si timp, daca ne referim la faptul ca se deplaseaza pana la sediul ANPA sa depuna actele si sa ridice permisele. Pe de alta parte legea in vigoare, ordinul 15/2011 ii obliga sa faca acest lucru, dar reprezentantii ANPA nu intreprind nimic in acest sens. Practic pescarii care nu vor sa faca parte din asociatii, si este dreptul lor sa poata avea acces la resursele publice fara a fi parte din vreo organizatie, nu vor putea pescuii legal neavand de unde sa procure permisele in mod mai facil ( aproape de

resedinta lor, tinand seama ca filiale ANPA nu sunt in fiecare judet) Dar cum in fiecare judet si oras exista un punct de lucru al Garzii de Mediu, Regiei Nationale a Padurilor, care pot elibera un document care sa serveasca drept act doveditor al platii taxei de pescuit, pana la urma banii intra la bugetul national. In alte tari chitanta bancara sau eliberata de primaria locala este de ajuns. Parerea mea este actualul mod de dovada a platii, cel cu permis ANPA, mai mult incomodeaza pescarii decat sa-I ajuta, iar statul pierde bani deoarece foarte multi pescari mai ales din zona rurala prefera sa pescuiasca ilegal decat sa cheltuiasca mai mult pe drum, comparativ cu valoarea unui permis ANPA. Va rog sa ganditi si o alternativa facila pentru pescarii care nu vor sa fie inregimentati fortat in asociatii, iar prezentul proiectul nu permite o alternativa.

(4) Pescuitul turistic se efectueazÄ&#x192; pe baza unui permis nominal valabil pe o

OBS la (4): Sincer, nu cred ca este vreo deosebire intre pescuitul recreativ si cel turistic, si nici in proiect nu

perioadă caladaristică determinată (1zi/ 1 săptămână) și a tichetului teritorial emise de Agenția Națională pentru Pescuit şi Acvacultură și eliberate de asociațiile de pescari sau persoanele juridice autorizate pentru această activitate. (5) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc se vor stabili condițiile de practicare a pescuitului de agrement, sportiv și turistic, regulamentele de practicare, precum și modelele permiselor, tichetelor teritoriale și a carnetelor de capturi de pescuit. (6) În zonele cu amenajări piscicole şi în lacurile de acumulare, pentru care s-au eliberat licenţe de acvacultură, pescuitul de agrement se poate practica în condiţiile şi pe baza regulamentului stabilit de deţinătorul licenţei de acvacultură, regulament înregistrat la autoritatea publică centrală responsabilă pentru domeniul pescăresc care se va constitui în anexă la licenţa de acvacultură. (7) În scopul asigurării protecției și conservării resurselor acvatice se stabilesc condițiile pentru practicarea pescuitului de agrement în apele maritime și continentale astfel: a) în apele curgătoare și stătătoare salmonicole din zona montană, numai cu o singură undiță sau cu o lansetă cu maximum două cârlige; b) în apele din zona colinară și de șes, pe tot cursul Dunării și pe brațele sale, în Delta Dunării, cu maximum 3 undițe sau cu 3 lansete cu câte două cârlige fiecare; c) în apele teritoriale ale Mării Negre, cu maximum două undițe, două lansete sau o țaparină, cu câte 10 cârlige fiecare; d) pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli

(6) În zonele cu amenajări piscicole şi în lacurile de acumulare, pentru care s-au eliberat licenţe de acvacultură, pescuitul de agrement se poate practica în condiţiile şi pe baza regulamentului stabilit de deţinătorul licenţei de

acvacultură.şi

înregistrat

Agenţia

Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură și se va constitui anexă la licența de acvacultură.

se specifica cum ca ar exista diferente. In schimb vad ca apare si formularea” sau persoanele juridice autorizate pentru această activitate” care nu apare in paragraful referitor la pescuitul recreativ, si ar fi bine sa apara pentru a putea clarifica modul punctul discutat mai sus ( poate permite si altor entitati sa elibereze permise). Ma indoiesc ca asociatiile de pescari vor elibera permise nominale pe durata determinata pentru cei care nu sunt membrii asociatiei, iar sa pescuiesti 1 zi, si sa fi nevoit sa platesti o taxa de membru nu este in regula.

artificiale; e) în apele din zona colinară și de șes, pe Dunăre, în Delta Dunării și în apele maritime un pescar de agrement poate reține din captură cota zilnică alocată în concordanță cu cota anuală concesionată, specificate expres în tichetele

Apele salmonicole din România se afla într-o stare deplorabila in momentul de fata, neputand suporta cota de 10 bucăţi/zi. Totodata cota de 2 bucati/zi este utilizata in majoritatea tarilor UE.

teritoriale; f) în apele salmonicole de munte se pot reține de către un pescar maximum 10 bucăți în total din speciile de salmonide permise pescuitului. g) în cazul pescuitului sportiv se va proceda la eliberarea capturilor în mediul lor natural imediat după punctare/cântărire.

Proiectul de lege defineste pescuitul turistic ca fiind tot un pescuit cu eliberarea capturilor, ca si pescuitul sportiv.

f) în apele salmonicole de munte se pot reține

de către un pescar maximum 2 bucăți/zi în total din speciile de salmonide permise pescuitului.

g) în cazul pescuitului sportiv şi turistic se va proceda la eliberarea capturilor în mediul lor natural imediat după punctare/cântărire şi/sau fotografiere. Art. 52. Cota de pescuit recreativ pe fiecare zonă de pescuit şi numărul maxim de pescari pe fiecare zonă, se stabileşte pe baza TAC-ului, cu respectarea art.33 și art.34, după caz.

De ce sa existe o limitare a numarului maxim de pescari? Situatia practica va fi urmatoarea: asociatiile de pescari vor trimite lista cu numarul membrilor, iar acestea vor fi cifrele privind numarul maxim de pescari. In realitate sunt si pescarii neinregimentati care sunt la fel de multi ca ai asociatiilor si carora li se refuza accesul la o activitate de recreere efectuata pe domeniul public, chiar daca vor sa platesca acest acces. Nu prea este in regula. Referitor la Captura Total Admisibilă (TAC) – mai degraba poate fi vorba de Cantitatea Totala Retinuta, pentru ca pestele capturat (prins) poate fi eliberat imediat , si nici un pescar nu va nota acest

Art. 53. Cota de pescuit corespunzătoare ecosistemelor acvatice naturale se concesionează către asociaţiile de pescuit de agrement (recreativ, sportiv, turistice) legal înfiinţate şi înregistrate în registrul asociaţiilor de pescuit de la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

lucru in carnetul de capturi, sau la sfarsitul partidei, si din punct de vedere al fondului piscicol nu cred ca aduce prejudiciu, exceptand pestii raniti in urma inteparii. Acest articol chiar ii lasa fara speranta pe cei care vor sa pescuiasca independent. In acest caz de ce sa mai platesc taxa ANPA daca sunt inscris in asociatie si platesc cotizatia, pentru ca prin concesionare asociatia de pescari va platii o redeventa Statului si i-si va asuma niste obligativitati ? Concesiunea inseamna cedarea drepturilor de exploatare a unui bun public unei companii private cu conditia platii de Redeventa si asumarea unor obligatii contractuale, iar taxa ANPA devine nula. In schimb ca sa fie impacate toate partile se pot concesiona portiuni din apele curgatoare catre asociatii dar sa ramana si zone pentru pescarii independenti. Pentru lacuri, balti, sisteme cu circuit inchis, este chiar recomandat sa fie atribuite/concesionate catre o asociatie. Mare atentie cu obligarea asociatiilor in ceea ce priveste marcarea zonelor.

Deoarece prin asociatie se poate tine o evidenta a pestelui retinut prin carnetul de capturi, comparativ cu pescarii independenti, se poate stabilii o taxare diferentiata, poate fi mai mare pentru cei independenti deoarece acestia nu-si asuma obligativitati iar statul trebuie sa remedieze paguba. Sau cei independenti pot preda carnetul de capturi carte o institutie abilitata Sau un alt exemplu: un pescar independent sau inscris intr-o asociatie dar care doreste sa pescuiasca pe apa data in administrare unei alte asociatii cum va proceda pentru ca TAC-ul va fi deja fixat. Oricum pentru pescarii independenti TAC-ul poate fi cel estimat pentru pescarii asociatiilor. Art. 54. Autorizaţia de pescuit de agrement va conţine cotele alocate, pe specii, zona de pescuit şi numărul maxim de permise care se pot elibera.

Art. 55. (1) Asociaţiile de pescuit de agrement au obligaţia de a raporta capturile pe specii anual, până în data de 31 ianuarie pentru anul precedent, către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. (2) Pescarii de agrement sunt obligați să treacă în carnetul de capturi, peștele capturat și greutatea lui imediat după capturare, numai la speciile pentru care este stabilită cotă.

Autorizaţia de pescuit de agrement acordată pentru zonele concesionate va conţine cotele alocate, pe specii, zona de pescuit şi numărul maxim de permise care se pot elibera.

(3) Pescarii de agrement sunt obligați a preda carnetul de capturi către asociația care l-a eliberat până cel târziu în data de 31 decembrie a anului pentru care este valabil respectivul carnet, sub sancțiunea suspendării dreptului de a primi permis de pescuit de agrement. Capitolul 8. Pescuitul pentru scopuri de cercetare sau de formare Art. 56. (1) Pescuitul de organisme acvatice vii în apele românești pentru scopuri de cercetare și formare poate fi efectuat prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, în baza licenței eliberate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(2) O cerere de licență pentru cele menționate la aliniatul (1) poate fi adresată de instituţiile de cercetare, universități, colegii și licee care oferă educație şi formare privind activităţile pescăreşti, de școli secundare sau centre de formare cu profil pescăresc, care sunt înregistrate în România, precum și de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate declarate pentru protejarea de resurse acvatice vii în cazul monitorizării.

Capitolul 8. Pescuitul în scop de cercetare sau formare (1) Pescuitul de organisme acvatice vii în apele românești în scop de cercetare, formare, evaluare a stării ecologice a apelor sau monitorizare poate fi efectuat prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, în baza autorizaţiei de pescuit în scop de cercetare sau formare, eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(2) O cerere de autorizaţie de pescuit în scop de cercetare sau formare poate fi adresată de: a) instituţiile de cercetare, universități, colegii și licee care oferă educație şi formare privind activităţile pescăreşti sau de protecţia naturii, de școli secundare sau centre de formare cu profil pescăresc, care sunt înregistrate în România, b) administratorii/custozii ariilor naturale protejate declarate pentru protejarea de resurse acvatice vii în cazul monitorizării,

Confuz Se introduce termenul de licență care se suprapune celui de autorizație folosit până în prezent și utilizat în continuare pentru pescuitul comercial și sportiv.

(b) Este o idee foarte bună introducerea acestui paragraf, însă este bine de știut că în majoritatea cazurilor aceste monitorizări sunt efectuate de către experți ihtiologi, care nu sunt angajate la aceste structuri, deoarece foarte puține administrații (și cred că

custozii în niciun caz nu) își permit să angajeze un expert ihtiolog. De obicei un ihtiolog afectuează monitorizări sau evaluări de ihtiofaună în mai multe arii naturale protejate.

c) instituţiile publice responsabile cu monitorizarea şi evaluarea stării resurselor de apă de suprafaţă pe baza ihtiofaunei conform cerinţelor legislaţiei specifice naţionale.

(3) Cererea de licență de pescuit organisme acvatice vii în scopuri de cercetare include : a) domeniul de aplicare preconizat de cercetare ; b) zona de pescuit; c) metodele de pescuit care se vor utiliza ; d) identificarea organismelor acvatice vii care sunt vizate ; e) mărimea (cantitate, lungime,...) planificată a capturii ; f) durata preconizată a studiului ; g) nava sau ambarcațiunea care va fi folosită la cercetare, dacă e cazul ; h) nominalizarea cercetătorilor coordonatori.

(3) Cererea de autorizaţie de pescuit în scop de cercetare a organismelor acvatice vii în scopuri de cercetare include: a) domeniul de aplicare preconizat de cercetare ; b) zona de pescuit; c) metodele de pescuit care se vor utiliza; d) identificarea speciilor de organisme acvatice vii care sunt vizate; e) numărul de indivizi pe specii cantitatea planificată a capturii şi protocolul de eşantionare urmat; f) durata preconizată a studiului; g) nava sau ambarcațiunea care va fi folosită la cercetare ; h) nominalizarea cercetătorilor coordonatori.

Nu este reglementata situația pescuitului pentru monitorizarea calității apelor practicat (conform cu reponsabilitatile legale) de catre laboratorele pentru calitatea apei din Direcțiile Bazinale ale Administrației Naționale Apele Romane. OBS. MD – ANAR: montorizarea nu e parte a cercetarii?

d) trebuie precizat sensul termenului “identificarea”: enumerarea, indicarea, mentionarea, identificare taxonomica (la ce nivel), etc e) mărimea capturii, se referă la cantitatea totală sau dimensiunile exemplarelor? de regula se urmeaza un protocol de eșantionare,

Nu se poate stabili in avans marimea exemplarelor ce urmeaza a fi capturate şi nici cantitatea ce va fi capturată. In multe cazuri tocmai aflarea acestor informaţii este obiectivul pescuitului ştiinţific.

(4) Cererea de licență de pescuit resurse acvatice vii în scop de formare include specificarea resurselor acvatice vii care sunt vizate, zona de pescuit şi metodele de pescuit care vor fi utilizate, durata preconizată a activităţilor de pescuit de formare și capturile estimate ca tip și cantitate.

(4) Cererea de autorizaţie de pescuit de resurse acvatice vii în scop de formare include specificarea resurselor acvatice vii care sunt vizate, zona de pescuit şi metodele de pescuit care vor fi utilizate, durata preconizată a activităţilor de pescuit de formare și capturile estimate ca tip și cantitate.

(5) Cererile prevăzute la aliniatele (3) și (4) trebuie să fie transmise cel mai târziu cu o lună înainte de data prevăzută pentru începerea activităților de pescuit pentru scopuri de cercetare sau formare. Art. 57. (1) Licența de pescuit organisme acvatice vii în scopuri de cercetare va specifica speciile de organisme vizate de pescuit, capturile, perioada, zona de pescuit și mijloacele de pescuit putând exista derogări de la limitările reglementate privind : a) anotimpurile ; b) zonele de protecție ; c) limitele de dimensiune d) tipul de mijloace de pescuit.

Art.57 (1) Autorizaţie de pescuit în scop de cercetare de organisme acvatice vii se emite şi pentru scopurile de monitorizare şi evaluare şi va specifica speciile de organisme vizate de pescuit, capturile, perioada, zona de pescuit și mijloacele de pescuit putând exista derogări de la limitările reglementate privind : a) anotimpurile ; b) zonele de protecție ; c) limitele de dimensiune d) tipul de mijloace de pescuit.

(2) Licența de pescuit organisme acvatice vii în scopuri de formare specifică va specifica tipurile de organisme vizate, capturile, perioada, zona de pescuit și

(2) Autorizaţie de pescuit în scop de formare

mijloacele de pescuit. (3) În timpul pescuitului de organisme acvatice vii în scopuri de cercetare și de formare autorizate menționate vor fi transportate la bord.

de organisme acvatice vii va specifica tipurile de organisme vizate, capturile, perioada, zona de pescuit și mijloacele de pescuit. (3) În timpul pescuitului de organisme acvatice vii în scopuri de cercetare și de formare autorizate menționate, capturile realizate vor fi transportate la bord şi menţionate într-un registru de evidenţă, care va include speciile de organisme pescuite, cantitatea, perioada şi zona de pescuit.

Art. 58. Beneficiarii licențelor de pescuit organisme acvatice vii în scopuri de cercetare științifică vor comunica către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, rezultatele și concluziile cercetării efectuate în termen de trei luni de la data finalizării.

Art. 58. Beneficiarii autorizaţiilor de pescuit a organismelor acvatice vii în scopuri de cercetare şi formare vor transmite către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, un raport scris conţinând îndeplinirea condiţiilor prevăzute în licenţă, în termen de trei luni de la data finalizării activităţii.

Art. 59. (1) Licența de pescuit organisme acvatice vii în scopuri de cercetare sau formare poate fi retrasă de funcționarii cu drept de inspectie si control, cu consultarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în cazul unor încălcări grave ale prevederilor din licență.

Art. 59 (1) Autorizaţia de pescuit organisme acvatice vii în scopuri de cercetare sau formare poate fi retrasă de funcționarii cu drept de inspectie si control, cu consultarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în cazul unor încălcări grave ale

(2) Măsura prevăzută la aliniatul (1) este executorie imediat.

Nu se înțelege ce va fi transportat la bord. Dacă se dorește ca de exemplu peștele capturat să fie transportat la bord, foarte multe dintre aceştia vor muri până când vor ajunge la bord. Este mai bine să se propună eliberarea imediată a capturii, cel puțin în cazurile de monitorizare și de evaluare a ihtiofaunei. Cat anume din rezultate şi concluzii? Beneficiarul studiului poate impune clauze de confidentialitate asupra rezultatelor cercetarii. Solicitarea este in contradictie cu drepturile legitime asupra rezultatelor ale celor care finanteaza cercetarea din resurse private.

prevederilor din licență.

(1) Autorizaţia de pescuit organisme acvatice vii în scopuri de cercetare sau formare poate fi retrasă de personalul cu drept de inspectie şi control din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în cazul unor încălcări grave ale prevederilor din licență.

Art. 60. Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate refuza emiterea unei licențe de pescuit organisme acvatice vii în scopuri de cercetare științifică în cazul în care : a) solicitantul de licență nu a prezentat rezultatele și concluziile prevăzute la art.56; b) în timpul studiilor anterioare au fost încălcate în mod grav prevederile din licență sau reglementările legale privitoare la activitatea de pescuit organisme acvatice vii în scopuri de cercetare științifică.

Art. 60 Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate refuza emiterea unei autorizaţii de pescuit organisme acvatice vii în scopuri de cercetare sau formare în cazul în care : a) solicitantul de autorizaţie nu a prezentat rezultatele și concluziile prevăzute la art.56; b) în timpul studiilor anterioare au fost încălcate în mod grav prevederile din autorizaţie sau reglementările legale privitoare la activitatea de pescuit organisme acvatice vii în scopuri de cercetare sau formare.

Titlul 5. Reglementarea organizării pieţei produselor Capitolul 9. Organizaţii de producători, recunoaştere Art. 61. (1) Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc dezvoltă un dialog și o consultare permanentă cu organizaţiile de producători direct sau prin Consiliul Consultativ pentru Sectorul Pescăresc în condițiile art.11. (2) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură va coopera cu organizaţiile de producători în ceea ce priveşte aspectele de gestionare, alocarea cotelor şi dimensionarea eforturilor de pescuit, în funcţie de nevoile fiecărui tip de pescuit. Art. 62. Organizaţiile de producători sunt create de către pescari sau acvacultori care se asociază în mod liber în scopul punerii în aplicare a măsurilor menite să asigure cele mai bune condiţii de comercializare a produselor lor, măsuri care vizează: 1.încurajarea, planificarea producţiei şi adaptarea acesteia la cerere, în special prin aplicarea planurilor de captură; 2. promovarea concentrării ofertei; 3. stabilizarea preţurilor; 4. încurajarea mijloacelor durabile de pescuit și acvacultură; 5. crearea lanţurilor de producători-proceatori-comercianţi în sectorul pescăresc. Art. 63. (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură recunoaște ca organizaţii ale producătorilor acele organizații care solicită acest lucru şi îndeplinesc anumite condiţii stabilite prin ordinul al autorității publice

centrale responsabilă pentru sectorul pescăresc. (2) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate acorda o recunoaştere specială pentru organizaţiile de producători, care prezintă un plan pentru îmbunătăţirea calităţii produsului. (3) Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc poate acorda organizațiilor de producători, timp de cinci ani, o compensaţie care să le permită să îşi îndeplinească obligaţiile în contextul planificării producţiei şi a comercializării acesteia, compensație calculată în mod diferit în funcţie de specie, modul de calcul fiind stabilit prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc. (4) Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc acordă ajutoare suplimentare, prin intermediul instrumentelor financiare ale Politicii Comune pentru sectorul pescăresc, organizaţiilor producătorilor care elaborează măsuri pentru îmbunătăţirea organizării şi comercializării peştelui, precum şi măsuri ce permit un mai mare echilibru între cerere şi ofertă. Art. 64. (1) Dacă o organizaţie a producătorilor este reprezentativă pentru producţia şi comercializarea dintr-unul sau mai multe locuri de debarcare, autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc poate impune obligativitatea anumitor măsuri ale acestei organizații pentru producătorii care nu sunt membri ai organizaţiei şi care comercializează produse în aceeaşi zonă. (2) O organizaţie de producători din domeniul pescuitului sau acvaculturii este considerată reprezentativă atunci când este responsabilă pentru cel puţin 30 % din cantităţile totale pentru o anumită specie comercializată pe piaţă, în anul precedent acordării statutului. (3) Normele care urmează să fie extinse la producătorii care nu sunt membri ai organizaţiei se aplică pentru o perioadă cuprinsă între 30 de zile şi 12 luni.

Titlul 6. Pregătirea profesională, perfecţionarea şi cercetarea – dezvoltarea tehnologică

Art. 65. (1) În scopul gestionării durabile a resurselor acvatice vii, orientării de perspectivă a dezvoltării sectorului pescăresc, dezvoltării acvaculturii şi ajustării capacităţii de pescuit funcţie de nivelul resurselor acvatice vii disponibile, autoritatea publică centrală responsabilă pentru sectorul pescăresc acţionează pentru crearea unui cadru de cooperare între reprezentanţii sectorului pescăresc şi institutele de cercetare/oamenii de ştiinţă. (2) Din Fondul pentru Sectorul Pescăresc se pot cofinanţa activităţile de cercetare şi dezvoltare tehnologică în domeniul pescuitului şi acvaculturii, acţiuni de refacere a ecosistemelor acvatice naturale, a zonelor de reproducere şi de refugiu pentru resursele acvatice vii, programele de repopulări de susţinere cu specii protejate sau aflate pe Lista Roşie IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) propuse de institutele de cercetare în parteneriat cu organizaţiile de producători recunoscute, de organizaţii neguvernamentale cu activitate în domeniul protecţiei mediului şi de alte organizații interesate cu activitate relevantă pentru sectorul pescăresc

Art. 65. (1) În scopul gestionării durabile a resurselor acvatice vii, orientării de perspectivă a dezvoltării sectorului pescăresc, dezvoltării acvaculturii si ajustării capacităţii de pescuit funcţie de nivelul resurselor acvatice vii disponibile, autoritatea publică centrală responsabilă pentru sectorul pescăresc acţionează pentru crearea unui cadru de cooperare între reprezentanţii sectorului pescăresc, institutele de cercetare şi specialiştii implicati în activităţi de monitorizare si evaluare a stării ecologice a apelor de suprafaţă. (1) În scopul gestionării durabile a resurselor acvatice vii, orientării de perspectivă a dezvoltării sectorului pescăresc, dezvoltării acvaculturii şi ajustării capacităţii de pescuit funcţie de nivelul resurselor acvatice vii disponibile, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură acţionează pentru crearea unui cadru de cooperare între reprezentanţii sectorului pescăresc şi institutele de cercetare/oamenii de ştiinţă.

Art. 66. Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc încurajează și sprijină activitățile de formare profesională şi de educare pe tot parcursul vieţii a personalului din sector, desfășurate într-un cadru organizat și în conformitate cu prevederile legislative privind formarea profesională continuă. Art. 67. Autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc adoptă programe naţionale de colectare de date ştiinţifice, de cercetare şi inovare în domeniul pescuitului şi acvaculturii.

Art. 68. (1) Cu avizul Consiliului Consultativ pentru Sectorul Pescăresc se vor aproba cofinanţările programelor naţionale sau regionale care vizează refacerea ecosistemelor acvatice naturale, a zonelor de refugiu şi reproducere a populărilor, de susţinere pentru speciile de viețuitoare acvatice periclitate. (2) Existenţa studiilor de impact şi a studiilor de evaluare adecvată este obligatorie pentru derularea programelor şi proiectelor menţionate la art.66 și art.67, aliniat (1).

Titlul 7. Integrarea activităţii pescăreşti cu managementul apelor, ariilor naturale protejate, a siturilor Natura 2000 şi a strategiilor pentru mediul marin

Art. 69. (1) Autoritatea publică centrală responsabilă cu domeniul apelor, in procesul de valorificare a resurselor publice acvatice garantează securitatea juridică şi predictibilitatea financiară a accesului la apele în care se poate desfăşura acvacultura.

Mai explicit.

Discuţie:

(2) Lista lacurilor de acumulare şi altor ecosisteme acvatice naturale în care se poate practica acvacultura cu sau fără furajare va fi aprobată prin ordin al autorităților publice centrale responsabile pentru sectorul pescăresc, în concordanţă cu planurile de management al fiecărui bazin hidrografic.

(3) Utilizarea apei ca mediu de viaţă pentru peşti și alte organisme acvatice vii, în condiţiile în care nu există un impact semnificativ asupra mediului acvatic se face cu titlu gratuit.

(2) Lista lacurilor de acumulare si altor ecosisteme acvatice naturale, în care se poate practica acvacultura/piscicultură cu sau fără furajare va fi aprobată prin ordin al autorităților publice central responsabile pentru sectorul pescăresc, în concordanţă cu Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, HG 80/2011 (Planul Naţional de Management), precum şi de destinaţia pe care a avut-o stabilită iniţial la proiectarea investiţiei. (3) Utilizarea apei ca mediu de viaţă pentru peşti şi alte organisme acvatice vii în interiorul Siturilor Natura 2000 şi a Siturilor Ramsar, în condiţiile în care nu există un impact

Propunem eliminarea aliniatului (3), deoarece: -

contravine

Directivei

semnificativ asupra biodiversităţii, se face cu titlu gratuit.

(4) Durata minimă a unui contract pentru practicarea acvaculturii este de 15 ani.

(5) Solicitarile de golire parţială sau totală a unei acumulări se fac în condiţiile legii.

Cadru Apă 2000/60/CE, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr. 107/1996, lege care stabileşte faptul că mecanismul economic în domeniul gospodăririi apelor are la bază principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv din punct de vedere al mediului şi al resurselor, principiu menţionat în Planul Naţional de Management. - adoptarea alin. (4) al art. 69 este contrar legislaţiei europene şi conduce la aplicarea procedurii de infringement. ACTUL DE REGLEMENTARE CARE PREVEDE ACEST LUCRU! De asemenea, aceast act legislativ nu poate fi aplicat fără modificarea Legii Apelor, lege organică şi a actelor normative subsecvente, printre care şi O.U.G. nr. 107/2002 de

înfiinţare a Administraţie Naţionale Apele Române. Art. 70. Terenurile aferente amenajărilor piscicole peste care se suprapun situri Natura 2000 sunt scutite de plata impozitelor sau taxelor pe teren în baza autorizaţiei de mediu.

Terenurile aferente amenajărilor piscicole peste care se suprapun situri Natura 2000 sunt scutite de plata impozitelor sau taxelor pe teren în baza restrucţiilor şi obligaţiilor suplimentare înscrise în autorizaţia de mediu.

Art. 71. Modul de calcul şi de acordare a plăţilor compensatorii pentru pierderile generate de instituirea unui regim de protecţie sau pentru formele de acvacultură extensivă şi semintensivă, care prevăd conservarea și îmbunătățirea mediului și a biodiversității și gestionarea peisajelor și a caracteristicilor tradiționale ale zonelor de acvacultură, se va stabili prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă pentru sectorul pescăresc.

Modul de calcul şi de acordare a plăţilor compensatorii pentru pierderile generate de instituirea unui regim de protecţie sau pentru formele de acvacultură extensivă şi semintensivă, care prevăd conservarea și îmbunătățirea mediului și a biodiversității și gestionarea peisajelor și a caracteristicilor tradiționale ale zonelor de acvacultură, se va stabili prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă pentru sectorul pescăresc în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Planurile de management a ariilor naturale, inclusiv a siturilor Natura 2000 din zonele unde se desfăşoară activităţi de pescuit şi acvacultură se vor face, cu consultarea factorilor interesați conform legii.

Art. 72. Planurile de management şi de administrare a ariilor naturale protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000 din zonele unde se desfăşoară activităţi de pescuit şi acvacultură se vor face, cu consultarea factorilor interesați conform legii.

Titlul 8. Inspecţia şi controlul

Capitolul 10. Principii generale

Art. 73. (1) În sfera politicii comune de pescuit, pe teritoriul și în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția României, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură inspectează și controlează activitățile desfășurate

de orice persoană fizică sau juridică legate de activităţile de pescuit şi acvacultură, transbordare, transfer al peștelui în cuști sau instalații de acvacultură, inclusiv activitățile de debarcare, import, transport, prelucrare, comercializare și depozitare a produselor pescărești și de acvacultură. (2) Persoanele fizice și juridice supuse inspecției sau controlului au obligația de a permite accesul în sedii, sucursale, oficii, puncte de lucru, unităţi de acvacultură, nave, ambarcațiuni, unelte, instalații și mijloacele de atingere a obiectului de activitate și de a furniza datele solicitate în condițiile legii. (3) În domeniul vizat de aliniatul (1), Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este autoritatea care coordonează activitățile de inspecţie şi control al tuturor autorităților naționale care au competențe de inspecție și control și stabilește procedurile de control și inspecție în acord cu celelalte autorități implicate. (4) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este responsabilă de coordonarea colectării datelor, procesării și certificării informațiilor privind activitățile de pescuit, acvacultură, procesarea şi comercializarea din sectorul pescăresc pentru raportarea, cooperarea și asigurarea transmiterii informațiilor către instituțiile europene abilitate sau după caz către alte țări în condițiile legii. (5) Obligativitatea transmiterii datelor în conformitate cu aliniatul precedent va fi înscrisă în autorizaţia de pescuit, în licenţa de acvacultură şi în condiţiile acordării permisului de pescuit. Capitolul 11. Monitorizarea Art. 74. (1) Navele de pescuit puntate, care activează în apele teritoriale, inclusiv cele destinate cercetării şi formării, sunt obligate să fie echipate cu un sistem de monitorizare (VMS – vessel monitoring system). (2) În vederea monitorizării permanente şi eficiente a activităţii navelor de pescuit, indiferent de poziţia acestora, în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură funcţionează Centrul de monitorizare a pescuitului,

utilizând proceduri conforme cu reglementările europene. (3) Activitatea de monitorizare se realizează integrat cu sistemele de monitorizare gestionate de alte autorităţi, pe baza unor acorduri şi proceduri specifice. Art. 75. (1) Obligaţia raportării capturilor şi producţiei revine tuturor titularilor de licenţe, autorizaţii şi permise, direct sau prin organizaţiile acestora. (2) Operatorii ambarcaţiunilor de pescuit, cu o lungime totală mai mică de 12 metri, ţin un jurnal de pescuit privind operaţiunile lor numit „Jurnal de pescuit costier” indicând toate cantităţile, din fiecare specie, capturate şi stocate la bord, precum şi capturile aruncate înapoi în mare. (3) Comandanţii navelor de pescuit, cu o lungime totală mai mare de 12 metri, ţin un jurnal de pescuit privind operaţiunile lor, numit „Jurnal de pescuit marin”, indicând în mod specific toate cantităţile, din fiecare specie, capturate, stocate la bord şi aruncate înapoi în mare. (4) Datele din „Jurnal de pescuit costier” şi „Jurnalul de pescuit marin”, modul de completare şi de transmitere a acestora, se vor stabili prin decizie a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. (5) Comandanţii navelor de pescuit, care au obligativitatea de a avea la bord echipament VMS înregistrează şi transmit prin mijloace electronice Centrului de monitorizare a pescuitului, informaţiile din „Jurnalul de pescuit marin” după încheierea ultimei operaţiuni de pescuit şi înainte de intrarea în port. (6) Ambarcaţiunile de pescuit care nu au obligativitatea de a avea la bord echipament VMS înregistrează şi transmit Centrului de monitorizare a pescuitului, informaţiile din „Jurnalul de pescuit marin/costier” după încheierea ultimei operaţiuni de pescuit, la debarcarea capturilor, prin intermediul punctelor de debarcare. (7) Detaliile privind completarea şi transmiterea datelor vor fi stabilite prin decizie a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. Art. 76. (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are în competenţă verificarea aplicării normelor în toate etapele comercializării produselor provenite din pescuitul comercial şi acvacultură de la prima vânzare

până la vânzarea cu amănuntul, incluzând transportul. (2) Este interzisă comercializarea produselor obţinute din pescuit, de orice origine sau provenienţă, a căror mărime ori greutate este mai mică decât cea prevăzută în reglementările în vigoare sau al căror mod de obţinere nu este în conformitate cu normele stabilite ori contravine normelor sanitar-veterinare. (3) Produsele provenite din pescuitul comercial şi de acvacultură plasate pe piaţă sunt etichetate în mod corespunzător pentru asigurarea trasabilităţii fiecărui lot, iar datele specificate pe etichetă şi modul de etichetare sunt reglementate prin decizie a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

Capitolul 12. Inspecția piscicolă Art. 77. (1) Inspecţia piscicolă se realizeză de către funcționari specializați având funcția de inspectori piscicoli, angajați ai Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură sau acreditaţi de către aceasta, de către inspectorii comunitari în conformitate cu acordurile internaționale, reglementările Uniunii Europene și legislația română. (2) Pentru desfăşurarea cu eficienţă a activităţilor de inspecţie şi control în sectorul pescăresc se înfiinţează Garda Piscicolă. (3) Condițiile de acreditare pentru funcționarii ce realizează inspecția și controlul, precum și modul de constituire a Gărzii piscicole și de acreditare a membrilor acesteia pentru constatarea infracțiunilor, sunt stabilite de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură și aprobate prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

Art.77 (1) Sunt abilitați să cerceteze și să constate infracțiunile conform dispozițiilor prezente, la locul faptei, organele de urmărire penală persoanele cu drept de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, Gărzii Naţionale de Mediu şi din cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării». (2) Organele prevăzute la alin. (1) au obligaţiile organelor de constatare a infracţiunilor, prevăzute de Codul de procedură penală. (3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se facede către personalul prevăzut la alin. (1), de catre ofiterii si agentii din cadrul Politiei Romane si Politiei de Frontiera Romane, precum si de catre ofiterii si subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romane.

Art. 78. (1) Sunt abilitați să cerceteze și să constate contravenţiile şi infracțiunile conform dispozițiilor prezente, inspectorii Gărzii piscicole, funcționarii ofițeri și agenți de poliție precum și alți agenți abilitați de legi speciale din cadrul Garzii de Mediu, Inspecţiei Apelor, Poliţiei, Jandarmeriei, Inspecției Silvice, sub coordonarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură în condițiile reglementate prin prezenta lege.

(1) înlocuirea termenului "sub coordonarea" cu "în colaborare"

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac de către personalul prevăzut la alin. (1).

(3) Administrațiile/custozii ariilor naturale protejate sunt abilitate să efectueze controlul activităților de pescuit comercial şi de agrement pe teritoriul ariilor naturale protejate și de a aplica sancțiuni în conformitate cu prezenta lege, prin personal cu pregătire de specialitate în domeniul pisciculturii angajat în cadrul administrației, sub coordonarea și în condițiile reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. (4) Personalul cu drept de inspecție și control din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură sau acreditat de aceasta cu această funcție, beneficiază de un stimulent stabilit prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă cu sectorul pescăresc, pe baza unei grile de rezultate, propusă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(3) Administrațiile/custozii ariilor naturale protejate sunt abilitate să efectueze controlulactivităților de pescuit comercial si de agrement pe teritoriul ariilor naturale protejate și de a aplica sancțiuni în conformitate cu prezenta lege, prin personal cu pregătire de specialitate îndomeniul pisciculturii angajat în cadrul administrației, sub coordonarea și în condițiilereglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit si Acvacultură.

La (3): Trebuie scoasă această precizare, deoarece majoritatea administratorilor/custozilor nu pot să angajeze o persoană cu pregătire de specialitate în domeniul pisciculturii. Ideea ar fi ca orice agent de teren din cadrul administrației sau din cadrul custodelui să poată efectua controlul acestor activități, în special în cazul pescuitului de agrement. În cazul pescuitului comercial se poate cere ca personalul de control să aibă pregătire de specialitate în domeniul pisciculturii.

Art. 79. Funcţionarii cu atribuţii de de inspecţie şi control cercetează și constată infracţiunile conform dispoziţiilor prezentei legi ,în concordanță cu Codul de procedură penală.

Art. 80. (1) Fiecare pescar are obligaţia de a aduce barca şi de a deschide cutiile, frigiderele, hangarele, coşurile de pescuit, pubelele şi alte rezervoare şi magazine cu peşte, ori de câte ori este solicitat de funcţionarii abilitați cu inspecția piscicolă. (2) Funcţionarii de inspecţie şi control pot de asemenea să organizeze vizite la instalaţiile situate pe cursul apei, pe domeniul de competenţă.

Art. 81. (1) Funcţionarii şi agenţii menţionaţi la art.77, trebuie să confişte liniile, undiţele, bărcile cu motor şi alte instrumente de pescuit interzise şi pot confisca pe cele neinterzise, utilizate pentru infracţiuni, aşa cum sunt ele descrise în dispoziţiile prezente şi textele adoptate pentru aplicarea acestora. (2) Funcţionarii şi agenţii menţionaţi la art.77, pot confisca ambarcaţiunile, automobilele şi alte vehicole utilizate de către infractori pentru a se deplasa la locurile unde au fost comise infracţiunile sau pentru a transporta peştii capturaţi, scoşi la vânzare, vânduţi sau cumpăraţi sub infracţiuni, aşa cum sunt ele descrise în dispoziţiile prezente şi textele adoptate pentru aplicarea acestora. (3) Funcţionarii şi agenţii delegaţi pentu inspecția piscicolă au dreptul de a solicita forţei publice (poliție, jandarmi) suprimarea infracţiunilor în materie de pescuit, cât şi confiscarea uneltelor de pescuit, a peştelui pescuit şi a ambarcaţiunilor, autovehiculelor, echipamentelor şi a altor vehicule vizate. (4) Funcţionarii şi agenţii menţionaţi la art.77, trebuie să confişte peştii capturaţi, scoşi la vânzare, vânduţi sau cumpăraţi, care fac obiectul unor infracţiuni, aşa cum sunt ele descrise în dispoziţiile prezente şi textele adoptate

Nu sunt de acord cu confiscarea, mai ales a masinilor cu care se face deplasarea, daca vine cu trenul il confiscati ? , si mai ales in cazul pescuitului recreational. Daca se face dovada ca masina/ambarcatiunea a fost dobandita in urma actului de braconaj atunci DA, dar este foarte greu de dovedit acest lucru. Nici politia rutiera nu confisca masina atunci cand se produce un accident, voluntar sau nu, dar pentru 2 baboi ??? Cam exagerata masura. Cata vreme sunt sanctiuni financiare nu vad rostul confiscarii unor bunuri dobandite pe cale legala

pentru aplicarea acestora.

Art. 82. Autorul infracţiunii este obligat să cedeze marfa confiscată la cerinţa funcţionarului sau a agentului care a constatat infracţiunea.

Eliminat

Art. 83. (1) Gărzile pescăreşti de pază delegate constată prin procese verbale infracţiunile, aşa cum sunt ele descrise în dispoziţiile prezente şi textele adoptate pentru aplicarea acestora, care aduc prejudicii proprietarilor de drept al pescuitului sau titularilor licenţelor de acvacultură care îi angajează pe aceştia. (2) Dispoziţiile Codului de procedură penală sunt aplicabile proceselor verbale care aduc dovezi până la proba contrarie. (3) În apele domeniului public, gărzile pescăreşti de pază delegate sunt angajate de fiecare asociaţie de pescari legal recunoscută, care deţine dreptul la pescuit pentru zona autorizată. (4) În ceea ce priveşte apele aparţinând domeniului public fluvial, la cererea proprietarilor şi a titularilor drepturilor de pescuit, se poate realiza o convenţie între aceştia şi federaţia judeţeană sau interjudeţeană a asociaţiilor de pescuit şi de protecţia mediului, legal constituite, astfel încât protecţia particulară a drepturilor de pescuit să fie asigurată de agenţi de dezvoltare a acestei federaţii. Agenţii numiţi în acest scop de către federaţie sunt agreaţi de către reprezentantul statului în judeţ; ei intervin conform dispoziţiilor din prezenta lege prezent în limita teritoriilor în care aceştia asigură protecţia.

(3) În apele domeniului public fluvial, gărzile private de pază pot fi angajate de fiecare asociaţie de pescari legal recunoscută, care deţine dreptul la pescuit pentru zona considerată.

(undite, masina). In orice domeniu se aplica amenda financiara si nu vad de ce trebuie ca aici sa fie altfel. Iar in cazul in care un pescar comercial pierde licenta va vinde barca sau plasele. Pentru pescarii recreationali, amenda este suficienta si pare destul de mare. Articolul precedent prevede deja confiscarea

Garzile pescaresti private, ale asociatiilor, nu se pot substituii organelor abilitate si nu pot intocmi procese verbale de contraventi si aplica amenzi. Ele pot cere sprijinul autoritatilor competente. Celalalt proiect, respins in iunie, a avut un vot negativ pe acest articol. Este o problema sensibila, pescarii constiinciosi vor prezenta permisul, dar ceilalti NU, si daca iese cu imbranceli, nu intotdeauna agentii de paza au iesit cu bine in urma proceselor intentate de “victime”.

(5) Personalul aparţinând gărzilor pescăreşti de pază din amenajările piscicole pot deţine în condiţiile legii, arme de vânătoare cu alice pentru combaterea avifaunei ihtiofage, care nu face obiectul protecţiei sau restricţiilor în perioada septembrie-martie; armele vor avea caracter de armă de serviciu, iar regimul acestora este cel prevăzut de legislaţie.

Titlul 9. Sancțiuni Art. 84. Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi de către persoane fizice sau juridice atrage, după caz, răspunderea administrativă, civilă sau penală.

Art. 85. Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 600 lei: a) pescuitul de agrement al oricăror specii de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis de pescuit în habitatele piscicole naturale sau fără tichet teritorial sau necompletarea de îndată în carnetul de capturi a capturii ; b) neprezentarea permisului de pescui, a licenţei sau autorizaţiei de pescuit atunci când acestea sunt solicitate de către persoanele împuternicite să constate contravenţiile/infracţiunile; c) încălcarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege;

pentru practicarea pescuitului de agrement

d) pescuitul de agrement al resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale.

Ca sa foloseasca arma trebuie sa aiba permis de vanatoare, iar pasarile respective sa fie considerate daunatoare. Daca impusca un pelican, ar putea face puscarie pentru braconaj.

Art. 86. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 600 lei la 1.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a permisului sau autorizaţiei, după caz: a) prinderea salmonidelor cu mâna sau cu alte unelte de pescuit artizanale și neautorizate; b) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale; c) pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale în apele salmonicole; d) reţinerea de către o persoană care practică pescuitul de agrement a unei cantități de resurse acvatice vii peste cea admisă prin prezenta lege conform art.50; e) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare cu semnificație piscicolă; f) pescuitul de agrement în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al resurselor acvatice vii, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie.

Art. 87. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz: a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor, canalelor şi a Dunării; b) utilizarea la pescuit a setcilor sau avelor de orice fel în cadrul complexului lagunar Razim-Sinoe, în ghiolurile Belciuc, Erenciuc şi în lacurile litorale; c) neducerea la îndeplinire, la termenele şi în condiţiile stabilite, a măsurilor dispuse de personalul cu drept de inspecţie şi control; d) capturarea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane în râurile şi în lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunării şi

In unele tari , Spania, SUA, se practica in scop recreativ/sportiv, vezi: PVTV, National Geographic, pescuitul pestelui cu mana, in special somn. Poate ca si la noi ar trebuii sa reglementam acest mod de pescuit, mai ales ca este foarte greu sa faci acest lucru si chiar implica activitate fizica.

Prutului; e) nemarcarea uneltelor de pescuit comercial ; f) pescuitul cu unelte neautorizate.

Art. 88. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 3.500 lei: a) introducerea speciilor alohtone în habitatele piscicole naturale sau în amenajările piscicole, fără avizul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură ; b) introducerea fără avizul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură în ecosisteme acvatice naturale, a următoarelor specii de pești: știucă, biban, șalău și black-bass;

c) nedeţinerea licenţei pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură.

c) nedeţinerea licenţei pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură sau existenţa unor neconcordanţe între conţinutul acesteia şi constatările efectuate.

Art. 89. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.800 lei la 4.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz: a) pescuitul comercial, reţinerea la bord, transbordarea, descărcarea sau comercializarea resurselor acvatice vii provenite din habitatele piscicole naturale sub dimensiunea minimă legală; b) refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul şi inspecţie la sediile și sucursalele unităților controlate, navelor/ambarcaţiunilor, autovehiculelor, unităţilor de acvacultură, unităţilor de procesare şi/sau

(b) Restricțiile privind introducerea bibanului se înțeleg, dar de ce se restricționează introducerea șalăului și al știucii? Sunt specii autohtone, a căror introducere nu are efecte negative în acele ape, unde cândva erau prezente.

comercializare, precum şi în perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit de agrement; c) utilizarea unei nave/ambarcaţiuni la pescuitul în scop comercial, neinscripţionată cu marcaj exterior corespunzător licenţei de pescuit sau cu inscripționare falsă. d) pescarii profesionişti cu normă întreagă sau parţială sunt singurii autorizaţi să vândă produsele rezultate din activitatea de pescuit comercial desfăşutată; e) efectuarea de acte sau fapte de comerț cu produse piscicole a căror proveniență ne este dovedită în condițiile legii sau care nu sunt însoțite de documentele de proveniență sau însoțire legal reglementate; f) pescuitul de agrement în habitatele acvatice naturale, în zone declarate ca fiind interzise pescuitului.

Art. 90. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei: a) distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole, dacă prin amploarea lor nu constituie infracţiune potrivit legii penale; b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti, a topliţelor şi a cascadelor podite, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii; (c) plasarea unui baraj, a unei instalaţii sau a oricărei facilităţi de pescuit, care are drept scop împiedicarea completă a trecerii peştilor sau ţinerea acestora în captivitate, cu excepţia celor autorizate în acest scop de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, instanța de judecată poate dispune refacerea spațiilor, în conformitate cu condițiile legale, fără a aduce atingere prevederilor prezentului titlu; d) reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existenţa resurselor acvatice vii, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale; e) distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie

perimetrală a amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale; f) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apă, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale; g) neluarea măsurilor pentru curăţarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea resurselor acvatice vii la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare; h) neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare; i) aruncarea , deversarea sau scurgerea în apele menționate la art.6, direct sau indirect, a unor substanțe care afectează peștele sau nutriția, reproducerea și valoarea alimentară a peștelui, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale; j) pescuitul lostriţei; k) neexecutarea lucrărilor pentru protecţia şi refacerea ecosistemelor acvatice naturale ale peştilor şi ale celorlalte vieţuitoare acvatice vii; l) circulaţia autovehiculelor de orice tip şi transportul cu orice mijloace al buştenilor prin albia minoră a râurilor şi pâraielor din zona de munte; m) introducerea în apele menționate la art.6, a speciilor de pești care sunt susceptibili de a provoca dezechilibre ecologice și a căror listă este stabilită prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

La m): Ar fi bine ca în acea listă să fie incluse și următoarele specii: cosas (Ctenopharyngodon idella), novac (Aristichthys nobilis), sanger (Hypophthalmichthys molitrix), scoicar (Mylopharyngodon piceus), murgoi baltat (Pseudorasbora parva), somn pitic (Ictalurus nebulosus), somn pitic negru (Ameiurus melas) biban soare (Lepomis gibbosus),

black bass (Micropterus salmoides), caras (Carassius auratus gibelio), pastrav curcubeu (Oncorhynchus mykiss), fantanel (Salvelinus fontinalis), Gambusia affinis, Ictalurus punctatus, somn african (Clarias gariepinus),Morone saxatilis, guvid de amur (Perccottus glenii) Art. 91. Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se sancţionează cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei şi interzicerea dreptului de a practica activităţi pescăreşti pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani: a) nedeţinerea licenţei/autorizaţiei de pescuit comercial, de agrement sau de procesare, după caz; b) pescuitul prin orice metode al reproducătorilor, în perioada de prohibiţie, şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală; c) pescuitul neautorizat al sturionilor d) reducerea debitului şi a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului ilegal; e) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăreşti sau cu unelte de pescuit de orice fel, de către persoane neautorizate, a canalelor şi a gârlelor de legătură cu lacurile, bălţile sau cu terenurile inundabile; f) pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie; g) pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile minime legale;

h) deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui, icrelor ori produselor din peşte obţinute din pescuit; i) producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial; j) pescuitul cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepătoare sau agăţătoare, prin greblare sau harponare; k) producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament cu ochiul de plasă mai mic de 45 mm ; l) deţinerea unui echipament, a unei unelte sau aparaturi utilizabilă pentru pescuitul aceloraşi specii într-o perioadă şi într-o zonă sau în imediata apropiere a unei zone în care pescuitul acestor specii este interzis, cu excepţia celor folosite în activităţi autorizate de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. m) introducerea în ecosistemele acvatice naturale, pentru repopulare cu pești sau cu alevini, a peștilor care nu provin din zone de piscicultură sau acvacultură agreate în condițiile stabilite prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.

Exista pestii autohtoni, clean, scobar, mreana,obleta, e.t.c dar care nu sunt crescuti in zone de piscicultură sau acvacultură agreate, oricum pentru unele ape va fi necesara repopularea cu astfel de specii. Articolul de mai sus cam elimina posibilitatea efectuarii unei astfel de actiuni pentru ca se refera strict la mediul de unde vor fi luati pestii sau alevinii. Ar trebuii facuta si o mentiune cu privire la redezvoltarea faunei autohtone, care din pacate, in afara de pastrav, nu se ocupa nimeni. Sau daca cumva in normele

de aplicare se stabilesc ca zone de piscicultură sau acvacultură agreate si anumite portiuni de ape curgatoare stabilite ca zone de protectie si dezvoltare a faunei. Art. 92. (1) Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 3 ani şi interzicerea dreptului de pescuit pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani: a) pescuitul electric, deţinerea, fabricarea, producerea și comercializarea și/sau folosirea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel, precum şi folosirea armelor de foc în scopul omorârii resurselor acvatice vii; b) pescuitul cu unelte şi prin metode interzise; c) capturarea și/sau omorârea deliberată a mamiferelor marine; d) aruncarea de substanţe chimice sau momeală în habitatele piscicole pentru ameţirea sau distrugerea resurselor acvatice vii. (2) Tentativa se pedepseşte. Art. 93. (1) Sunt supuse ridicării în vederea confiscării uneltele şi ambarcaţiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor indiferent de proprietar. (2) Bunurile rezultate din săvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor, constând în peşte, icre, alte resurse acvatice, sunt supuse confiscării. (3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) organele de constatare dispun valorificarea lor în condiţiile legii, contravaloarea făcându-se venit la Fondul pentru Sectorul Pescăresc.

Art. 94. Sancţiunile se dublează atunci când delictele sunt comise pe timp de noapte.

Art. 95. Furtul de peşte în dauna unor persoane private sau a statului constituie infracţiune și se pedepsește conform Titlului II din Codul Penal.

Art. 96. Vânzarea peştelui fără documente legale atrage după sine anularea permisului, licenţei, autorizaţiei pentru posesorii de licenţă şi autorizaţie şi constituie infracţiune pentru orice persoană. Titlul 10.

Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 97. Este neclar. Sa

Art. 97. În scopul aplicării acestei legi, autoritățile publice centrale responsabile de domeniul pescuitului și apelor stabilesc de comun acord limitele și punctelor de terminație de salinitate a apei pentru apele dulci, care se varsă direct sau indirect în mare.

Art. 98. În termen de 90 de zile de la promulgarea legii autoritatea publica centrală pentru pescuit împreună cu autoritatea publica centrală pentru stabilirea ordinii și siguranței publice vor stabili prin ordin comun măsurile ce revin instituțiilor din subordine pentru: a) Crearea cadrului normativ national privind realizarea cooperarii intre toate institutiile cu atributii in domeniu pentru cresterea capacitatii de inspecție și control în domeniul pescuitului şi acvaculturii. b) Crearea unui cadru national comun pentru efectuarea schimbului de date si informatii, inclusive. c) Realizarea unei platforme informatice naționale de cooperare pentru efectuarea schimbului de date și informații între toate instituțiile cu atribuții în domeniul pescuitului și afacerilor maritime incluzând și cooperare transfrontalieră si transnațională pentru efectuarea schimbului de date.

reformuleze,

neclar.

fiind

d) Eficientizarea activității de control prin implementarea sistemelor de verificare încrucișată și de transmitere electronică a datelor; e) Prevenirea, diminuarea si combaterea pescuitului INN în apele interioare, Dunăre, Delta Dunării și la Marea Neagră; f) Desfășurarea de acțiuni comune de inspecție și control privind pescuitul comercial, debarcările și comercializarea resurselor acvatice; g) Elaborarea și desfășurarea unor programe de pregătire specializată, pentru operare în domeniul pescuitului si afacerilor maritime.

Art. 99. La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.317/13 octombrie 2009 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, publicată în Monitorul Oficial nr.708 din 21 octombrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.

Art. 100. (1) Până la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art.7 aliniat (2), Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură funcţionează în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.545 din 9 iunie 2010 privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.444 din 1 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură se subrogă Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi Societăţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice "Hidroelectrica" - S.A. Bucureşti în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultă din contractele încheiate de acestea care au ca obiect exploatarea, gestionarea şi administrarea resurselor acvatice vii şi preia toate contractele încheiate în acest sens cu terţe persoane, fizice sau juridice, în baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc. (3) Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" se substituie Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură în ceea ce priveşte drepturile şi

Art. 100. Aliniatul (2) - se vor elimina menţiunile privind Administraţia Naţională “Apele Române” deoarece: Administraţia Naţională “Apele Române” are în derulare abonamente de

obligaţiile care rezultă din contractele de concesiune care au ca obiect valorificarea resurselor acvatice vii din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării". (4) Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" predă, pe bază de protocol, către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură contractele de concesiune care au ca obiect valorificarea resurselor acvatice vii din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării"."

utilizare/exploatare a resurselor de apă, apa fiind utilizată de unităţile ce au ca obiect de activitate administrarea resurselor acvatice vii (piscicultura) şi reprezintă mediul în care se dezvoltă aceste resurse acvatice. Contractele ce au ca obiect exploatarea, gestionarea, gospodărirea şi administrarea resurselor acvatice vii, nu fac obiectul de activitate al Administraţia Naţională “Apele Române”. Observaţii ARBDD: 1. Introducerea unui articol care să precizeze că legea nu îşi produce efecte pe teritoriul RBDD, unde conform Legii 82/1993, cu modificările şi completările ulterioare, administratorul resursei piscicole este ARBDD. 2.Completarea fiecărui articol care prevede atribuţii de administrare, reglementare, evaluare a resursei piscicole cu sintagma „cu excepţia teritoriului RBDD unde

instituţia abilitată ARBDD.” Art.101 Se interzic lucrările de intervenţie asupra corpurilor de apă care au fost propuse pentru protejarea unor specii acvatice, altele decât cele destinate asigurării setului de măsuri de conservare.

este

Pentru a preveni distrugerea totală a râurilor și pârâurilor de munte, ar fi necesar introducerea unui nou articol. Această precizare figurează și în Avizul de Mediu nr. 10938/Dec.2012 pentru Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020, actualizata pentru perioada 2011-2020.

Anexa 1 la Legea pescuitului şi acvaculturii 1.Acvacultura este creşterea sau cultivarea de organisme acvatice utilizând tehnici destinate creșterii producției organismelor în cauză peste capacitatea naturală a mediului, într-un cadru în care organismele respective rămân proprietatea unei persoane fizice sau juridice pe întreaga perioadă a creșterii și cultivării, până la recoltare și incluzând această etapă. Acvacultura practicată în mare va fi numită maricultură. 2. Apă închisă: lacuri, bazine, heleștee, șanțuri, canale, iazuri, rezervoare în cazul în care peștele și alte organisme de apă nu le pot părăsi în mod natural. 3. Autorizaţie de pescuit – actul administrativ prin care se autorizează o persoană fizică sau juridică să exercite activitatea de pescuit. 4. Bazin acvatic pentru piscicultură / amenajare piscicolă - cavitate naturală sau artificială care conţine apă; în acvacultură - iaz, canal sau rezervor. 5. Captură totală admisibilă (TAC) - cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice, aparţinând unei anumite specii sau unui grup de specii, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, care se poate extrage anual fără a afecta

Articol nou 11Acvacultura semi-intensivă este o formă a acvaculturii extensive care utilizează furajarea suplimentară în completarea hranei naturale.

Pentru clarificarea termenului folosit pe parcursul unor articole din lege.

capacitatea de regenerare naturală;

6. Capacitate efectivă de pescuit - capacitatea de pescuit a navelor evaluată pe baza comparării capturilor efectuate de aceste nave.

7. Capacitate nominală de pescuit: capacitatea de pescuit exprimată în funcţie de o caracteristică fizică (puterea motorului sau tonajul) sau de o combinaţie de caracteristici de această natură.

8. Captură –masa totală în viu de viețuitoarea acvatice capturaţi iniţial, captura brută.

9. Carnet de capturi- document emis de Autoritatea publică centrală responsabilă cu pescuitul, eliberat de asociațiile de pescuit de agrement/sportiv/turistic și utilizat de pescarii de agrement pentru ținerea evidenței cantității capturilor.

10. Centru de primă vânzare - locul unde se efectuează prima vânzare a produselor obţinute din pescuit.

11. Centru de monitorizare a pescuitului înseamnă un centru operaţional înfiinţat de un stat membru de pavilion şi echipat cu tehnica de calcul şi programele care să le permită recepţionarea şi prelucrarea automată a datelor şi transmiterea electronică a datelor;

12. Cotă - partea din captura totală admisibilă din fiecare specie ori grup de specii, care se alocă persoanelor fizice sau juridice autorizate să desfăşoare activităţi de pescuit comercial.

13. Drept de pescuit - dreptul de a pescui o cantitate anume din resursa acvatica sau o proportie din captura totală admisibilă (TAC) sau dreptul de a utiliza o barca (sau alt echipament de pescuit specificat) intr-o maniera specificata de un plan de management sau de legislatia pescareasca.

14. Ecosistem acvatic– mediul acvatic si mediul terestru din imediata apropiere (ca zona inundabilă) care, combinate, asigura sistemul suport fizic si biologic necesar speciilor acvatice pe toata durata ciclului de viata.

15. Efectiv piscicol - totalitatea peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice existente la un moment dat într-o amenajare piscicolă.

16. Efort de pescuit - pentru o navă, produsul capacităţii sale de pescuit pe durata activităţii de pescuit; pentru un grup de nave, suma eforturilor de pescuit ale tuturor navelor respective.

17. Exploatare durabilă - exploatarea resurselor acvatice vii prin metode şi procedee care să asigure productivitatea şi biodiversitatea pe termen lung a ecosistemelor habitatelor piscicole naturale.

18. Fişierul (registrul) navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit - documentul în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcaţiunile de pescuit care activează la pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de activitate şi tehnica de pescuit, zona de pescuit şi proprietarul.

19.Funcţionarii abilitați cu inspecția piscicolă înseamnă o persoană autorizată de o autoritate naţională, de Comisie sau de Agenţia Comunitară pentru Controlul Pescuitului în vederea realizării unei inspecţii;

20. Inspector piscicol - persoana cu drept de inspecţie şi control privind respectarea legislaţiei şi a normelor politicii comune în domeniul pescuitului, acvaculturii, procesării şi comercializării peştelui, certificată de autoritatea publică centrală responsabilă de domeniul pescuitului.

21. Inspectori comunitari - înseamnă funcţionari ai unui stat membru, ai Comisiei sau ai organismului desemnat de aceasta, ale căror nume figurează pe lista stabilită în conformitate cu reglementările comunitare; 22. Inspecţie - înseamnă orice control efectuat de către funcţionari pentru a verifica respectarea normelor politicii comune în domeniul pescuitului şi consemnat într-un raport de inspecţie;

23. Jurnal de pescuit - registrul aflat la bordul navelor/ambarcaţiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate zilnic activităţile de pescuit şi capturile realizate, cu clasificarea lor pe specii.

24. Licenţă de pescuit - document oficial care conferă titularului său dreptul, astfel cum este determinat de normele naţionale, de a utiliza o anumită capacitate de pescuit în scopul exploatării comerciale a resurselor acvatice vii. Aceasta conţine cerinţele minime privind identificarea, caracteristicile tehnice şi echiparea unei nave de pescuit comunitare.

25. Licenţă auxiliară de pescuit – este o anexă a Licenţei de pescuit care se acordă navelor care nu pescuiesc dar deservesc o navă ce deţine o licenţă de pescuit.

26. Licență de acvacultură – este actul documentul administrativ prin care se stabilesc drepturile si obligatiile titularului cu privire la exploatarea unei capacităţi de acvacultură in conformitate cu legislatia specifica. Aceasta conţine date privind titularul, amplasamentul şi suprafaţa, caracteristicile tehnice ale amenajării sau instalaţiei, tipul de tehnologie utilizat, capacitatea de producţie anuală pe specii şi vârste.

27. Mijloace de pescuit – echipamente, unelte, scule, instrumente, instalaţii, dispozitive şi metode folosite pentru pescuit.

28. Navă de pescuit - orice navă sau ambarcaţiune echipată pentru pescuit comercial.

29. Navă auxiliară de pescuit - orice navă sau ambarcaţiune care nu este implicată direct în activitatea de pescuit, dar deserveşte navele de pescuit,

instalaţiile de acvacultură sau instalaţiile de pescuit staţionar.

30. Observator însărcinat cu controlul - înseamnă o persoană autorizată de o autoritate naţională să urmărească punerea în aplicare a normelor politicii comune în domeniul pescuitului;

31. Parte interesata: orice persoana sau grup de persoane avand un interes legitim in utilizarea, conservarea si gestionarea resurselor acvatice

32. Patrimoniul piscicol – constituit din amenajări acvatice şi resurse acvatice vii, asociate domeniului public.

33. Permis de pescuit - documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit al unei persoane fizice în scop de agrement.

34. Pescărie - ansamblul de activităţi şi resurse care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea şi comercializarea peştelui, sectorul pescăresc reprezantând totalitatea acestora. Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii, ascociind-se cu denumirea acesteia/acestora (ex. pescăria de cod din Marea Nordului)

35. Pescar profesionist - persoana fizică atestată/calificată, conform reglementărilor legale în vigoare, să practice pescuitul în scop comercial sau

științific.

36. Pescuit - activitățile legate de localizarea peștelui, lansarea, fixarea, remorcarea și tractarea uneltelor de pescuit, ridicarea capturii la bord, transbordarea, păstrarea la bord, prelucrarea la bord, transferul, plasarea în cuști, îngrășarea și debarcarea peștelui și a produselor pescărești.

37. Pescuit comercial – componentă a pescuitului privitoare la activitatea de exploatare comercială a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale şi din amenajările piscicole.

38. Pescuit de coastă – componentă a pescuitului privitoare la activitățile de pescuit efectuate cu ajutorul navelor care intră zilnic sau în termen de 36 ore într-un port situat pe teritoriul unui stat membru fără să facă escală într-un port situat într-o țară terță.

39. Pescuit în scop ştiinţific - extragerea resurselor acvatice vii, cu unelte şi metode adecvate care să reflecte scopul ştiinţific, care să nu aducă prejudicii habitatului, conservării și regenerării resurselor acvatice vii, efectuat în orice perioadă a anului, inclusiv în perioada de prohibiție, în orice zonă, pentru orice specie, la orice vârstă și dimensiune, atât pe timpul zilei cât și pe timpul nopții, în baza autorizaţiei speciale de pescuit emisă de autoritatea publică centrală ce răspunde de pescuit.

40. Pescuit de agrement - practicarea activităţii necomerciale de pescuit, care exploatează resursele acvatice vii în scop recreativ, sportiv sau turistic.

37. Pescuit comercial – componentă a pescuitului privitoare la activitatea de exploatare comercială a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale

Pentru evitarea confuziilor

41. Pescuit recreativ - pescuitul de agrement efectuat cu undița sau cu lanseta, în scop necomercial.

42. Pescuit sportiv - pescuitul de agrement efectuat cu undița sau cu lanseta de către sportivi legitimați conform legii în cadrul cluburilor sportive de profil legal constituite, în scop de performanță.

43. Pescuit turistic - pescuitul de agrement efectuat cu undița sau cu lanseta, obligatoriu cu eliberarea capturii.

44. Pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat desemnează activitățile de pescuit care sunt ilegale, nedeclarate sau nereglementate şi include:

44.1 Pescuit ilegal (INN)- desemnează activitățile de pescuit: (a) desfășurate de către navele de pescuit naționale sau internaționale în apele maritime aflate sub jurisdicția unui stat, fără permisiunea statului în cauză sau în contradicție cu legile și reglementările acestuia; (b) desfășurate de către navele de pescuit care arborează pavilionul statelor care sunt părți contractante la o organizație regională de gestionare a pescuitului, dar care operează în contradicție cu măsurile de conservare și gestionare adoptate de organizația în cauză și pe care statele respective trebuie să le respecte sau cu dispozițiile legii internaționale aplicabile; sau (c) desfășurate de navele de pescuit cu încălcarea legilor naționale sau a obligațiilor internaționale, inclusiv a obligațiilor asumate de statele cooperante la nivelul organizației regionale de gestionare a pescuitului în cauză; (d) desfășurate în apele interioare cu mijloace de pescuit tradiționale sau

(d) desfășurate în apele interioare cu mijloace

moderne interzise prin lege, cum ar fi: plasa monofilament, ostia, sacul de pescuit, prostovolul. (e) activități cu impact distructiv general asupra întregii faune acvatice aflată în raza de acțiune, indiferent de stadiul de dezvoltare, cum ar fi: braconajul la curent electric, braconajul cu butelia, braconajul cu explozibil.

44.2. Pescuitul nedeclarat desemnează activități de pescuit: (a) care nu au fost declarate sau care au fost declarate în mod eronat de către autoritatea națională competentă, în contradicție cu legile și reglementările naționale; sau (b) care au fost desfășurate în zona de competență a unei organizații regionale de gestionare a pescuitului și nu au fost declarate sau care au fost declarate în mod eronat, în contradicție cu procedurile de declarare ale acelei organizații; 44.3. Pescuitul nereglementat desemnează activități de pescuit: (a) desfășurate în aria de aplicare a unei organizații regionale de gestionare a pescuitului de nave de pescuit fără naționalitate sau de acele nave de pescuit care arborează pavilionul unui stat care nu face parte din organizația în cauză sau de către orice altă ent pescuit, într-o manieră care nu este în conformitate sau care contravine (b) desfășurate în zonele sau în legătură cu stocurile de pești pentru care nu există măsuri aplicabile de conservare sau gestionare de nave de pescuit într-o manieră care nu este în conformitate cu responsabilitățile statului privind conservarea resurselor marine vii în temeiul dreptului internațional;

45. Posibilitate de pescuit - dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat în capturi sau în efort de pescuit.

46. Port de bază - locul de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de

de pescuit tradiționale sau moderne interzise prin lege, cum ar fi: plasa monofilament cu ochiul mai mic de 45mm, ostia, sacul de pescuit, prostovolul.

pescuit, expediere şi comercializare a capturilor.

47. Prima vânzare - acea vânzare care se realizează pentru prima dată pe teritoriul naţional şi care stabileşte prin documente preţul produsului.

48. Principiul precauţiei în managementul pescuitului – lipsa informaţiilor ştiinţifice adecvate nu trebuie utilizate ca raţiune pentru amânarea sau neluarea măsurilor adecvate pentru conservarea speciilor acvatice şi a mediului lor.

49. Procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură - ansamblul operaţiunilor care modifică caracteristicile fizice sau chimice ale acestor produse, având drept scop pregătirea lor pentru comercializare.

50. Prelucrare - procesul care include filetarea, ambalarea, punerea în conserve, congelarea, afumarea, sărarea, prepararea, murarea, uscarea sau pregătirea peştelui pentru comercializare în orice altă manieră.

51. Punct de debarcare/colectare - locul unde navele şi ambarcaţiunile de pescuit în habitatele piscicole naturale descarcă peştele în vederea expedierii spre centrele de primă vânzare.

52. Registrul unităţilor de acvacultură – baza electronica de date, care cuprinde licentele de acvacultura emise, conţinutul acestora, informaţii privind incidenţa epizootiilor, regimul de protecţie ecologică, precum şi producţiile anuale pe specii.

54. Registrul asociaţiilor de pescuit - baza electronică de date care cuprinde informaţii privind identificarea asociaţiilor de pescuit, înregistrate la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

55. Resurse acvatice vii - speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman, disponibile şi accesibile din habitatele piscicole naturale şi amenajările piscicole în orice stadiu al ciclului lor biologic.

56.Sectorul pescăresc din România cuprinde toate domeniile referitoare la protecţia, conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de pescuit, inclusiv în scopul de agrement (recreativ sau sportiv) sau profesional, activitatea de acvacultură, procesarea şi comercializarea produselor obținute din pescuit şi acvacultură, în apele dulci și sărate aflate sub jurisdicţia naţională a României

57. Setul de măsuri de conservare - reprezintă măsurile stabilite de custozi/administratori de arii naturale protejate/ situri Natura 2000, penru menținerea în stare de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor pentru care au fost desemnate respectivele arii naturale protejate/situri Natura 2000, și care sunt obligatoriu de respectat atât de administratorii resurselor acvatice vii cât și de beneficiarii autorizațiilor de exploatare a acesteia.

58. Specie introdusă - orice specie de peşti sau de alte vieţuitoare acvatice introdusă intenţionat ori accidental de om într-un mediu acvatic diferit de cel în care este prezentă natural.

59. Tichet teritorial - document emis de Autoritatea publică centrală responsabilă cu pescuitul care atestă dreptul de a practica pescuitul recreativ şi/sau turistic pe o zonă atribuită pentru administrare, concesionată sau închiriată de o asociație de pescari de agrement/sportiv/turistic, care și eliberează documentul.

60. Zonă de pescuit - porţiunea delimitată prin semne vizibile a unui bazin hidrografic unde este permisă practicarea pescuitului.

61. Zonă de refacere biologică - zona unui bazin hidrografic unde resursele acvatice vii sunt în declin şi se impune restricţionarea pescuitului pentru refacerea acestora.

62. Zonă interzisă la pescuit - zona delimitată prin semne vizibile a unui bazin hidrografic, protejată în vederea refacerii, consrvarii, protejarii resurselor acvatice vii.