Editoriale

Page 1


CONSECVENȚĂ URBANĂ Plictiseală de vacanță? Niciodată. Orașul și-a lărgit opțiunile, ducând cu până la zeci de kilometri în afară evenimente numai bune de trecut în agendă. Agenda de

vacanță, desigur, aceea în care nu găsești activități înainte de ora 13. Pentru că-i vară, e cald, e ziua foarte lungă și se confundă cu noaptea, într-un oraș care din ce în ce mai mult nu se doarme.

Vineri se poate începe cu un festival nonconformist la care prezența poate fi în

funcție de trupa care cântă. Paraziții, Omul cu Șobolani sau Luna Amară, se poate opta pentru o ieșire din oraș special pentru o oră de calitate. Sau două. Sâmbătă

schimbăm atmosfera și trecem în altă lume, aceea a muzicii electronice, la Jimbolia


Electronic Music Festival. Line-up și afterhour cât cuprinde, să susțină picioarele pentru dans.

Decorul e și de data asta ieșit din tipar: în pădure. Duminică și mai departe se prevăd plimbări, relaxare și multe expoziții, care să pregătească omul de viață urbană pentru weekend-ul viitor. Vara nu se doarme, nici în timpul săptămânii, pentru că plictiseala se combate fără efort. Un pix, o hârtie și ceva atitudine sunt sufi ciente să ne facem agenda pe luna asta. Cât despre cei care pleacă din oraș, la Mare sau munte, departe de casă, recomandarea e să se pregătească, pentru că zilele și nopțile de viață urbană continuă. Cu sau fără voia noastră... Soare sănătos !

Ies! E marți dimineață. Plictiseală totală, în vis, pentru că după o seară prelungită pe afară, somnul e singurul medicament care te mai ”trezește”. Mă îmbrac și plec spre servici, grăbită să verific starea vremii, cu mâna pe geam. Bate vântul, dar e foarte cald. Alerg prin oraș, fac jobbing, în speranța că termin treburile profesionale mai repede, apoi caut în gând rapid un loc să mănânc ceva. Am schimbat două locații - și nu cu puterea minții ci la fața locului - până să realizez că de fapt, nu vreau liniște și pustietate, și mă întreb unde-i lumea la ora asta?

Beau o limonadă în drum spre casă și îmi fac planuri să plec din oraș, sătulă de

imaginea estivală- repetată a locurilor și oamenilor care o ard aiurea și degeaba pe asfaltul încins, bubuindu-le boxa de lăutari și emanând niște cultură pe lângă locuri în care se sparg semințe doar la masă, iar roz ”țipător” este condiția obligatorie să calci pragul. Sunt doar extreme și nu văd ceva de mijloc.


Vreau să plec din oraș, pentru că pot. Vreau să plec din oraș pentru că am unde, și

vreau să plec din oraș pentru că e nevoie de răbdare mare să aștepți 4,5 zile pentru o continuitate. Dar ajung la mașină, gata de câțiva kilometri până la destinație, cu

entuziasm de copil, și sună telefonul. Ah, am uitat să trimit materialele... Nu mai plec din oraș. Alerg, schimb locații, privesc mizerie, scriu despre asta. Revin.

LIVRARE URBANĂ După o săptămână liniștită pentru unii, zgomotoasă pentru alții și foarte stresantă pentru ceilalți care-și așteptau rezultatele, nota de plată, nota la examen sau nota de încheiere a unui show, urmează o altă săptămână plutitoare, în care toate s-au așezat așa cum calendaristic e normal. E vară oficial, poate și vacanță, așa că nu-i loc de îndoială că majoritatea evenimentelor au loc în aer liber. Nu doar în aer liber, în oraș, ci și în afara lui, pentru că la plaja Monte Carlo de la Șag sunt așteptați peste 500 de iubitori ai motociclismului, la soare, la bere, tricouri ude și muzică rock. Nu se așteaptă nimeni ca orașul să fie gol, cu excepția faptului că se va simți puțin lipsa motocicliștilor pe străzi uneori, timp de 3 zile. Și nu doar a lor, ci și a mașinilor, pe strada Mercy, care va fi închisă dar deschisă oamenilor, servind artă în aer liber sub sigla Street Delivery. Totul livrat oamenilor, plin de echilibru, într-o perioadă de final, când toată lumea-i cu gândul la vacanță și mai puțin dispusă spre acțiune.

Astenia de primăvară își riscă extensia spre final de iunie, când căldurile vor doborî și cel mai mare impuls de a ieși din casă. Cum facem față? Multă apă, mult chef de

ieșit în oraș, și întotdeauna informație. Unde, ce, când, n-a fost niciodată mai simplu

de aflat, nu la fel, din păcate, ca românii frumoși cu realizări mărețe despre care puțin se știe. Va fi o săptămână ”folk”, din oameni simpli, cu influențe de tot felul, livrate.


ORAȘUL ÎN NATURĂ Săptămâna privirii, artelor vizuale și a tot ce-i plăcut ochiului, vederii. Frumusețe la

tot pasul, în special în galeriile de artă, unde răcoarea bate canicula de afară, dar și frumusețea peisajului, uneori și oarecum. Evenimentele- standard în această perioadă se reduc, făcând loc distracției în aer liber sau în locuri răcoroase, indiferent de gusturi. Așa că se poate alege între a

petrece la piscină sau o plimbare prin galeriile de artă, a căror ofertă încântă privirea și relaxează sufletul. La fel de relaxant este și Festivalul de Jazz de la Gărâna, așteptat de o mulțime de fani ai genului, atât muzical cât și privitor la locație. Ieșire din oraș, cu cortul sau la cabană, iarbă verde, aer curat și activități estivale, unele ieșite din tipar, cum este noaptea de distracție din Pădurea Fermecată, un party nonconformist și un mix

artistic în care natura și arta se contopesc, spațiul rigid de oraș dispare și face loc naturii să găzduiască o parte din sufletul orașului. Sau se poate întâmpla și invers, când spațiul rigid din oraș găzuidește o parte din sufletul naturii, iar asta o dovedesc galeriile de artă și nu numai. Oricare variantă am alege-o, ideea de bază rămâne: combinațiile natură-oraș merg bine vara asta,

oferind oportunități de timp liber necesare unui refresh, în speranța că diversitatea și noutatea bat rigidul și prăfuiala ce dorește să mai apară uneori, în oraș.

BUN DE TIPAR Incendiar și devasator sezon ! Ravagii vizuale, olfactive și senzații de agorafobie,

uneori, în momentul cel mai frumos al zilei când e destul de răcoare să poți ieși din


casă fără riscul ca machiajul să sufere modificări, sau parfumul să-și modifice compoziția la temperaturi prea mari.

Se merge la piscină, la evenimente în aer liber, la terase, la bere, la o conversație

spumoasă pur și simplu sau la câte o înghețată, în speranța că toate astea vor mai potoli căldurile. Sau ”căldurile”, declanșate de culoarea sezonului, care se numește... stai... ”corai”. Coralul este declarația de iubire a verii, în mod oficial, dar cum unora

ne place ”underground”, tot declarație de iubire a verii este și apa plată, șlapii uzați sau tricourile albe simple și costumul de baie în culoarea trendy a anului trecut.

Tot la fel de ieșite din tipar dar extrem de incitante sunt și evenimentele săptămânii.

În afară de grătar, mici și bere, limonadă sau plimbări nocturne, Institutul Francez ne convoacă la o adunare în aer liber, pentru a urmări nonșalant și lipsit de vreo

etichetă, proiecții de scurt-metraje cu umor. Festivalul Filmului de Umor cere puțin timp liber, outfit la alegere și atenție maximă pentru filmele viitoare. Logorama, sau lumea simbolurilor, etichetelor, poate fi atracția săptămânii, în speranța că lipsa de

etichetă constituie, totuși, o etichetă. Lumea bună și nebună e invitată la Grădina de

Vară de la Capitol, miercuri seara, să se amuze de umorul francez și de combinațiile de tipare ce trăiesc în jungla urbană...

CUVÂNT CHEIE: LIGHT Ce merge bine acum, când pe așa căldură, nu-ți mai rămâne nimic de făcut, decât să bei apă, să muncești, să bei apă, să bei bere și să te refugiezi la umbră sau direct în

bătaia aerului condiționat !? În mașină, la birou, sau pe o terasă seara târziu, căldura

amețește și dă dureri de cap celor care nu se îngrijesc. Miroase a grătare, și cam a tot ce-i greu, dar e bine de știut că vara se poartă light. Nu ne sufocăm, nu exagerăm, nu dramatizăm, nici atunci când am ratat oferta la costum de baie în culorile sezonului. Parcurile sunt multe, răcoroase, terasele pline și

neîncăpătoare, sufocant de neîncăpătoare, și la tot pasul, dacă te uiți, toate-s la fel. Un tipar exploziv care dă senzația de ”prea mult”, ”identic”, într-un decor din care pare imposibil să te sustragi. La vedere, e cam tot ceea ce oferă vara asta în Timișoara.


Party-uri sub pod, petreceri la piscină, terase populate și evident, populare, multă

lume, trenduri preluate și adaptate, indecizii, scăpări de sub control, excese culinare și cei 2 litri de apă pe zi. Hai să fim light! Ușori, delicați, stăpâniți, atât în culori cât și în algeri de tot felul, începând de la primul litru de bere, până la grătarul din pădure, pregătiți pentru o toamnă îndepărtată. Excesul nu-i dorit, nici grijile de a doua zi. Mahmureala și

canicula nu merg bine împreună, dar e clar cum un ceai cu gheață și o noapte fierbinte, la piscină sau nu, se potrivesc. Probleme cu indecizia? De anunțat partenerii de viață: vara asta se poartă light!

ÎNTRE PRIETENI De fiecare dată când se adună mai multe persoane în același loc și privesc în

aceeași direcție, atunci când se întâmplă ceva, parcă dispare o senzație de stres cotidian. La concerte, la spectacole, atunci când spectatorii sunt mulți și toți se

gândesc la același lucru, atmosfera este impenetrabilă parcă, și doar un incendiu sau o zguduire puternică ar putea strica farmecul jocului. Este joaca de-a ieșirea din cotidian, evadarea din rutina zilnică sau o oră de răgaz.

Sunt momente în care ești tu și creația, indiferent că-i concert rock, spectacol de

balet sau o simfonie fabuloasă. Sunt acele ore din timpul liber care îți dau energie și te resetează într-un fel, pregătindu-te pentru noi provocări. Cu mintea limpede și

agenda gata completată, e timpul să ne amestecăm în mulțime. La festivaluri, printre oameni cu care împărtășim aceleași plăceri. Cu prieteni, printre prieteni, alături de alți prieteni, indiferent de vreme.

Va fi o bătălie pe locuri bune săptămâna asta, la cel puțin două evenimente:

TimRock, care e la ultima zi, și festivalul de muzică, bere și vin Dracula Revolution Tour. Continuă și Timișoara Muzicală, așa că amestecul în mulțime, e doar o

chestiune de timp. Timp în care iei decizii, faci selecții și suni prieteni. O ieșire în mulțime n-a fost niciodată mai simplă, așa că hai să ieșim din mulțime și să luăm


parte la evenimente de calitate. Cine decide calitatea!? De data asta, fi ecare pentru sine...pentru prieteni!

TIMIȘOARA ROCKS Rock rulez, sau cum se mai spune, pentru că Timișoara reînvie cel mai important festival underground: TIM Rock. O listă lungă de trupe vor fi prezente, timp de 3 zile, în care nu mai trebuie să-și facă nimeni griji că va lua amendă pentru că nu e tuns. Vremuri noi, aceleași intensități în fața muzicii. Ciudat, nu? Unele lucruri încep să se împrospăteze, dar ca oricare noutate, echilibrul trebuie refăcut. Suma viciilor e mereu constantă, din câte se aude, așa că îmi permit să anunț că din câte se observă, și săptămâna asta e cam la fel: Timișoara rocks!

Avem un super festival, evenimente outdoor, și pentru ca lucrurile să fi e constante, lipsesc puțin, poate din cauza căldurii, evenimentele indoor. Dar cum spuneam,

suma viciilor e mereu constantă, și unde ceva apune, răsare cândva ceva nou. Viciu, în sens excelent!

Nu-i teatru, dar e concert, nu-i party dar e un workshop interesant, pleacă un artist,

vine altul, se deschide un club, se închide o terasă, vine seara, pleacă ziua, și cam așa mai departe, într-un oraș fascinant. Români frumoși, artă, înțelepciune,

dramatism și distracție. Un spectacol de evenimente pentru care merită să pleci mai repede de la servici. Pleci mai repede, lucrezi mai mult. Drumul spre casă n-a fost niciodată mai fascinant. E vară, și e Timișoara. Timișoara rocks!

WE DID IT!


Nu știu cum se face că de fiecare dată când plouă, după câteva zile calde, unul din 5 timișoreni suferă, pentru că tocmai își spălase mașina. Și cam tot 1 din 5 este dezamăgit de mizeria din oraș. Săptămâna trecută s-a întâmplat Let`s do it,

evenimentul ecologic al anului, care în Timișoara a avut un real succes. S-au mobilizat oamenii și au pătruns în păduri nemaicirculate, unde lucruri ciudate și-au făcut apariția: becuri, pantofi vintage, cabluri, blănuri și ambalaje de prezervative.

Semn că oamenii se protejează. Dar și beau mult. Zeci de sticle cu vin s-au cules din Pădurea Verde, hârtii aproape absorbite de pământ și pungi, plastice. Cum se poate ca într-un loc necirculat să fi e așa mizerie? Și de ce mizeria din zonele urbane

aglomerate nu e atât de vizibilă? Un stil de viață modern înseamnă și multe resturi, înseamnă și lucruri urâte, pe care trebuie să le înfruntăm și recunoaște. Parfumul divers și hainele care strălucesc într-o vineri seara acoperă mizeria doar parțial, pentru că într-o sâmbătă, aceiași drăguți la pădure au lăsat ambalaje și

resturi pe iarbă. Dar un timișorean mai excentric, sport îmbrăcat, a făcut curățenie într-o singură zi. Ieșit din comun? Nu, este o voință a oamenilor care cred în schimbare.

Cât despre mine, accept mizeriile cu condiția să mi se aprobe curățenia. Felicitări,

Timișoara, pentru mobilizare în cadrul proiectului Let`s do it! Zilele și nopțile de viață urbană nu trebuie să miroasă urât.

INDOOR VS. OUTDOOR Am terminat și 1 mai, și ne așezăm încet, încet, la locul nostru. La terase. Toate s-au deschis, acum pe bune, și nimeni nu speră că ploaia o să strice coafuri, o să ruineze vise sau o să destrame relații proaspăt închegate, într-o seară de aproape-vară perfectă. Este perioada favorabilă celor indeciși, pentru că putem alege să ne

îmbrăcăm fi x la granița dintre două anotimpuri, nici gros nici subțire, dar să nu ne luăm încă rămas-bun de la hainele speciale pentru seri mai friguroase.


Și tot la capitolul aproape perfect, la granița dintre outdoor și indoor, avem parte

săptămâna asta de evenimente speciale: menționez aici Odiseea Gastronomică, un spectacol savuros în aer liber , Zilele Culturii Spaniole și Studentfest, evenimentul cu tema INERT, așteptat de tinerii și studenții din Timișoara. Pentru mai multe opțiuni,

vizitați-ne pe net, sau mai simplu: răsfoiți paginile revistei, în speranța că vom trece cândva, cumva, de granița dintre două anotimpuri.

Vara vs. Primăvară. Cine spune că luna mai e plictisitoare, se înșeală, sau nu are încă tricourile și rochiile la îndemână. Cât despre cei cu adevărat urbani, surpriza

săptămânii este atelierul de Grafi tti, care ține vreo 4 zile. Nu știu dacă se vor decora pereți, însă merită afl at detalii, aici sau la fața locului. Rămânem totuși la oudoor, într-o săptămână multiculturală.

PROTEJAȚI-VĂ! Oficial pe jumătate, a început febra (căldura) atmosferei de vară. Terase aproape

deschise, mâneci subțiri și ”aproape sandale” prin oraș, coadă la spălătorii auto și la articole sportive, prin magazine mega-mari. Ce se întâmplă? Simt cumva miros de vară? Nu cred, pentru că deocamdată răceala din preajmă îmi spune contrariul. Și când spun răceală mă refer la răceală. Astenia a trecut, urăm bun venit căldurii și cuburilor de gheață ce deja așteaptă să fi e servite într-un pahar mare cu fresh. Fresh de orice. Fresh ocazional, fresh de

dimineață sau fresh de noapte. Eu prefer fresh de portocale. Dar... cu o bere nu se face vară, așa că mai stăm cuminți o perioadă, când ofi cial calendaristic, vara

începe. Și ca să nu răcim, că ne-am grăbit prea tare la mâneci scurte și șlapi, mai bine rămânem încă puțin la această căldurică, la evenimente indoor. Avem Studentfest, Timishort, și tot indoor, un nou loc de distracție, așa ca între Amigos, la atmosferă caldă. Garantez pentru toate, dar nu garantez că răceala

aceea nu e molipsitoare. Tipul ăla de răceala care apare atunci când ieși în oraș în haine subțiri, doar pentru că ai văzut soarele, nu și pentru că l-ai simțit sau te-ai uitat


la temperatura reală, așa că atenție la îmbrăcăminte. Purtați preventiv haine groase, pentru că niciodată nimic nu e ceea ce pare! Nici măcar soarele! Protejați-vă!!

LEGUME ÎN CHEIA SOL După bogate mese pascale, ne aflăm într-o săptămână a revenirii la normal. Dar mai mult decât normal, e o revenire la prospețime, la sănătate, la natură și pentru

contrast, la aceeași fi re umană de dinainte de post... Suntem la Cafekultour, cultură

în cafenele, sau în orice loc neconvențional unde poate avea loc artă, iar din acest șir de evenimente unul și unul, se distinge unul cu totul special: orgabits. Orga - de la organic și bits- de la beaturi. Artisul care a lansat acest performance viu: concertul Orga-bits, se numește Eric Van Ose-llaer. El pictează, sculptează și face muzică din fructe și legume. O artă cu totul altfel, pentru că muzica e artă, nu? Iar

arta înalță spiritul, nu? Iar dacă arta înalță spiritul, omul spiritual se hrănește cu artă, sătul fi ind de hrana materială. Dar dacă arta se poate exprima și prin legume și fructe, pot spune că fructele și legumele sunt hrană cu adevărat sănătoasă atât pentru trup cât și pentru suflet, în acest context?

De gândit! Merită savurat concertul pentru păstârnac și orchestră între timp, sau

orice fructe și legume din...sol. Solul ne dă artă, mâncare, iar belgianul Van Osellaer știe să profi te la maxim de ele. Poți să înveți să cânți la ingrediente pentru o ciorbă, la atelierul de marți, în cadrul Cafekultour. Instrumentele ”vechi” se pot dona după folosire, mai puțin cele a căror ”artă” constituie practici mai puțin... ortodoxe!

UN PAȘTE ALTFEL S-au schimbat multe în ultimii ani, iar asta se observă în numărul tot mai mare al oamenilor care populează și atmosfer-izează cluburile, barurile și restaurantele în

perioada sărbătorilor. Pentru că despre asta e vorba. Despre sărbători, despre tradiții și despre modul în care petrecem sau ne petrecem (reciproc eventual, în drum spre


casă) sărbătorile. Dacă în trecut nici urmă de local deschis în perioada asta, acum vedem că-i plin seara orașul de lume ce vine sau pleacă înspre distracție.

După relaxare în familie, noua tradiție cere să ieșim în oraș. Și foarte bine, cum altfel ai putea să arzi caloriile după o masă copioasă, sau să-ți refaci tonusul după statul

pe scaun și ciocnit ouă - eventual. Vinul de casă se înlocuiește cu un cocktail super-

aromat și decorat, muzica lentă cu beat-uri celebre iar conversațiile oficiale - cu ieșiri conversaționale spumoase, spontane, între prieteni, acolo unde tradiția, protocolul și inhibarea nu-și au locul, făcând loc exprimării libere, într-o lume în care libertatea de a alege diferit este tot mai...celebră. Chiar dacă asta înseamnă ne-ciocnitul de ouă și doar tradiția unei alte ieșiri în oraș, într-un loc nou-nouț, urez tuturor „protocolar”, un Paște fericit!

RÂDEM COT LA COT Început de aprilie. Forfotă prin oraș, bună-dispoziție la tot pasul, dar și multă seriozitate, în special în diminețile aglomerate, în drum spre servici. În timp ce îmi aduc aminte de o istorioară amuzantă, schițez un semi-râs, tocmai când vecinul

posac apare, uitându-se mirat la reacția de pe chipul meu. E în neregulă să fi i vesel în fața oamenilor serioși, sau e deplasat să zâmbești de unul singur?

Se spune că o zi pierdută e o zi în care nu ai râs deloc. Și e normal, atât timp cât

râdem atunci când ne simțim confor- tabil, deschiși și liberi în exprimare. Râsul poate fi provocat de orice. De la un simplu banc, până la scenarii complexe, sau în anumite cazuri, la simpla vedere a unui obiect, sau amintirea unui fapt trecut. Râdem pentru că ne simțim bine, și ne simțim bine pentru că râdem, iar ideea de a râde de unul singur, sau a zâmbi, nu ar trebui să mai fi e luată drept ceva rău.

După ziua păcălelilor, în Timișoara vine cu chef de produs râsete o serie de

spectacole de stand-up comedy, știți voi, show-urile acelea în care toți râdem cot la cot. Organizat, în echipă. Se mai întâmplă să râzi și de râsul colegului, dar ce


contează, când totul se datorează unor băieți cu simțul umorului, care ne produc un jogging intern, pentru că râsul este singurul medicament fără reacții adverse. Poftă la râs!

NU-S? CAUTĂ-MĂ PE NET! Inspirată pe moment din celebra reclamă la telefonie mobilă, din tren, povestea circulă și sub alte forme, însă asta e cât se poate de reală, și mi-o povestise un prieten acum ceva timp, când i s-a pus pata pe o ospătăriță într-un pub din

Timișoara. Din seria ”mă uit pe facebook, și văd ce-i place! ”Mă plimbam prin oraș, și dintr-o dată, în fața mea apare un bar. Cel mai fain. Ospătara mă cheamă înăuntru, îmi face semn să merg. Mă fascinează! Mă gândesc ce să fac să mă bag în

seamă...Văd numele ospătarei, o caut pe facebook. Îi recunosc poza, îi umblu pe profi l și văd ce-i place. Ghici ce? Bacșișul, frate. Ce fac? șoptesc: ”băi, ce-ar merge-o bere acuma... ”, cât să audă. Și imediat s-a umplut masa noastră cu bere, și am petrecut și am dansat ca niciodată. I-am plătit, iam lăsat și restul, deci a primit bacșiș. Ne împrietenim și pe facebook... Și așa se

întâmplă acum. În genul ăsta sună acum mai toate poveștile cu și despre oraș, într-o lume în care internetul este strâns legat de viața reală, urbană. Te invit pe pagina noastră facebook.com/zilesinoptiTM ,unde ne poți povesti cele mai amuzante întâmplări de prin oraș, cu și despre feisbuc.

PRIMĂVARA CA LA CARTE După cum se arată, vom avea o primăvară ca la carte. Nu doar din cauza temperaturilor care încep să arate binișor pe unde le vedem, ci și datorită

evenimentelor importante care au loc în această lună. Ca și cum perioada 1-8 martie


n-ar fi fost de ajuns, mai vin o c a z i i , toate presărate și parcă puțin sărate de jocuri și meschinării petrecute, ca de obicei, pe scena politică.

Nu ne afectează, dar indirect ne afectează. Și ne luăm gândul de la toate astea, încercând să ne construim un peisaj reușit , în care noi facem jocurile. Citim,

ascultăm, povestim, mai bem o bere și g a t a săptămâna. Prelungim? Citim și-o carte, ca extensie la realitate, pentru că nu degeaba se spune că o carte este o grădină, o livadă, o magazie, o reuniune, un însoţitor la drum, un sfătuitor, o multitudine de sfătuitori.

La orice oră, la orice terasă, în orice loc, cu orice ocazie, să citești nu e o rușine,

pentru că, până la urmă, cu toții am făcut-o cel puțin o dată... Dacă mai avem prieteni care încă nu o fac, e loc pentru ei să fie inițiați în tainele lecturii adevărate, la Bookfest-Salon de Carte.

EXCES ȘI DIVERSITATE Cea mai tare săptămână a momentului, în opinia mea. Iată tabloul: drum&bass

românesc, fl amenco, artă, cântece populare germane, francofonie și un musical în decor englezesc...cu tâlc. Ca om complex, divers, ce ți-ai putea dori mai mult? Da,

poate un carnaval de Rio... Săptămâna asta o numesc săptămâna multiculturalității și diversității, într-o lume în care tot mai multe popoare ”trag” de ce-i al lor... Și noi tragem de ale noastre, dar diversitatea merită să rămână, cel puțin în viața urbană, un reper pentru societate, și un reper pentru răspunsuri la întrebări gen: ce facem, unde mergem, ce mai e nou prin oraș, ce mâncăm azi bun? Bun, și că tot vorbim de bun și diversitate, rețeta săptămânii e pizza hawaii home made, fără

carne, veți vedea de ce în paginile următoare, unde am pus sub observație problema omului agitat- alimentația și dezechilibrul de toate felurile. Excesul de distracție nu dăunează decât buzunarului, dar mai important de atât, excesele dăunează sănătății, și echilibrul e acolo unde e în egală măsură- ceva din

fiecare. Flamenco și drum&bass, cum sună? Dar pizza cu sandviș?...că tot vorbeam


de exces și diversitate, cel din urmă a fost un exemplu negativ, din sutele prezente în fața ochilor noștri, în urbana viață agitată...

MARTIE- MARȚIAN- MĂRȚIȘOR Este din nou luna cadourilor, luna mărțișorului și mărțișoarei, în care am mai găsit un bun pretext de ieșit prin oraș. Atât ne trebuie, o zi din asta, și gata, o tăiem din casă. Pentru că fiecare dintre noi simte la un moment dat nevoia de a ieși undeva, sau de

undeva, și acum hai să recunoaștem că am ieșit totuși în ultimii ani destul de mult din tradiția mărțișorului. A devenit mai degrabă un simbol pur.. simbolic, iar farmecul i s-a cam pierdut tot mai mult... dar, asta nu înseamnă că nimeni, nimeni nu mai vrea mărțișor. Și bineînțeles,

având în vedere faptul că 8 martie vine chiar după, acum parcă înțeleg de ce s-a triat din necesități, din două sărbători, ori rămâne cea mai bună, ori cea mai puțin ne-

costisitoare, dar din ce am văzut, de fapt ele două s-au unit. Acum de 8 martie se cam iese prin oraș, la un fi lm, la un concert, și toată lumea își oferă mărțișoare, simbolic, deși sărbătorile sunt diferite.

Dar, ce contează? Albul și roșul încă dăinuie, și Ziua Femeii a rămas tot acum, pe 8 martie, când doresc tuturor femeilor, fetelor, mamelor și bunicilor, zile și nopți de sănătate și un an plin cu de toate. Cât despre ce mai facem, unde mergem, nu

observ decât un singur lucru: mărțișoare asortate și marțieni fericiți, vineri, sâmbătă, prin T M . A venit călduraaaa...

LA ÎNCEPUT, CUVÂNTUL Cine se trezește dimineața devreme, a stat până seara târziu. Dar de când cafeaua e legală, somnul nu e o prioritate. Și nici n-ar fi bine să fi e, pentru că multe activități se pot desfășura în cele 7 zile, începând de vineri. Dar hai să vedem cum sună săptămâna pe scurt!?


Simplu: vineri, sâmbătă, duminică, luni. În primele două zile, Creatorul de Divertisment a creat spațiul, locul de desfășurare și scena, și a zis: Să fie distracție! De atunci, vineri și sâmbătă se numesc weekend și iureș. A treia zi, duminică, lumea era prea obosită, așa că s-a zis: Chill! Și lumea chill s-a făcut, și s-au creat locurile relaxante și evenimentele mai temperate, la care oameni și oameni au luat parte, ca privitori și artiști. Apoi s-a făcut Luni, și Creatorul s-a odihnit și a lăsat lumea să se odihnească și ea... Nici iarba n-a mai crescut de atunci... A intervenit apoi plictiseala și rutina, și a zis Creatorul: ”Să fie evenimente la mijloc de săptămână!” Și ele au început într-o zi de marți, au continuat miercuri și joi, spre bucuria oamenilor debusolați. A venit apoi ziua zero, în care inspirația și imboldul au devenit Zile și Nopți de viață urbană, iar de atunci, manualul inițiatic poartă numele de... rubrica ”Recomandări”. Cu toată seriozitatea, salutări din neo-jungla urbană. Fie ca drumul inițiatic de vineri seara să vă fie lipsit de primejdii, și vitalitatea de după ora unșpe să se mențină consumând minim... de lichide ! :-)

PE LOCURI, START LA BILETE! Deși e mijlocul lunii, 15 septembrie este numită prima zi de toamnă, după ce căldurile s-au domolit. Pe lângă reorganizare casnică, organizare universitară sau pur și

simplu, organizare, weekendul se concentrează pe ce știe el să facă mai bine: să fie weekend. Și weekend se face. Vineri, Sâmbătă și Duminică sunt prietenii cei mai

buni, și acum se pare că au câștigat încă un premiu uriaș, aducând prietenilor, adică nouă, evenimente irefutabile.

În centrul atenției este Festivalul Plai, care strânge sub o umbrelă zeci de manifestări multiculturale și aduce numai invitați de seamă, activități pe măsură, și sperăm, pe o vreme excepțională. Cu etichetele de rigoare, fără de care nu am rezista cu toți sub soare, pe altă frecvență, dar nu mai puțin intens, are loc un Festin de muzică

populară, una bucată Teatru pe Pâine și ca să fie fizicul împăcat, primește și sport, la Maratonul Timișoara 2012. Fizic sau nu, alergăm cu toții, mai mult sau mai puțin, dar adevărații maratoniști de viață sunt cei pentru care alergarea se oficializează din momentul în care ieși din casă.


Fugi după un bilet, fugi după o reducere, alergi să prinzi loc bun pe ici pe colo, alergi cu sete de diversitate, alergi spre weekend... ca om divers cu nevoi, gata să fugă

spre capătul lumii pentru locul 1 pe scena urbană: libertatea să faci ce vrei, cum vrei, în orizonturi largi, la scenă și case de bilete deschise. Pentru că trebuie, pentru că

meriți, și pentru că programul este excepțional. Pe locuri, fiți motivați...start la bilete !

PENULTIMA CĂLDURĂ E gata vara? Neoficial, căldura continuă să sfideze orice încercare de intrare în toamna calendaristică, știți voi, anotimpul ploios, mohorât și înecat în regrete și

amintiri despre ultima vară. Deloc așa, fiindcă vara nu s-a terminat. Căldură mare, evenimente în aer liber, ștranduri deschise și o atmosferă generală bună, chiar dacă mulți au început serviciul, responsabilitățile, rechizite noi, planuri pentru an universitar și planificări de buget pentru sărbători. Locațiile indoor își deschid porțile, teatrele încep în forță sesiuni pentru audiența melomană, și cel mai probabil, vinurile încep să ne tragă cu ochiul, în așteptare de a fi fierte. Săptămâna aceasta, în centrul atenției, sub soare, mii de rățuște vor ”înota” în cursa pe Bega, în cadrul festivalului dedicat Canalului, alături de alte manifestări artistice și culturale dedicate simbolului central al Timișoarei.

La același rang, suprafețe mari și panouri vor face parte din ”street art”, la Festivalul Internațional de Graffiti, unde invitați speciali, maeștrii graferi și tineri amatori își vor uni forțele și vor da culoare orașului. Culoare de viață urbană. Nimic din toate

acestea nu se încheie cu adevărat, într-un oraș dinamic, în care amintirile unei nopți de vară rămân vii, toamna, când ne așteptăm la cât mai multe evenimente outdoor,

neconvenționale. Pentru că nici viața nu înseamnă să aștepți să se oprească furtuna, ci să înveți să dansezi în ploaie...


PE ULTIMA SUTĂ... Există orașe în lume despre care se spune că nu dorm niciodată și există orașe în lume despre care nu se spune. Mai există orașe în lume care sunt adormite și există orașe în lume care petrec până la răsărit, apoi dorm. Parțial. Dacă ar fi să alegem una din categorii pentru Timișoara, aș spune că este orașul care uneori doarme, alteori nu.

Uneori e amețit de evenimente, alteori este letargic, forțat de musafi rii ce-i

găzuidește să-și activeze potențialul. Săptămâna aceasta și imediat următoarea, avem dovada clară că pe ultima sută a verii încercăm să recuperăm sau să profi tăm la maxim de vremea excelentă și să ieșim în aer. În aer liber, acolo unde are loc

Festivalul de Operă, operetă și Balet, care aduce reprezentații de excepție pe scena din Parcul Rozelor: ”Carmen”, ”Liliacul”, ”Voievodul Țiganilor”.

Tot în aer liber are loc foarte-așteptatul Festival al Berii, ce are loc în paralel cu Zilele Aradului, și evident, cu o serie de expoziții și concerte atât în afara lor, cât și în alte cluburi din oraș. N-are niciun rost să stai în casă, pentru că imaginează-ți: într-o zi,

vei fi departe de toate astea, de aglomerație, de evenimente, de oameni care privesc în aceeași direcție, de atmosfera entuziastă și de modele culturale, de ce nu, și va apărea dorința de a fi din nou acolo unde se întâmplă. Să profi tăm, deci, de zile lungi de vară și evenimente, la nesfârșit.


ADUNĂRI GENERALE Haine de sărbătoare. Așa pare atmosfera locală, când săptămâna aduce numai festivaluri, concerte și adunări masive de oameni la evenimente open air. Ziua

orașului Timișoara este evenimentul de centru, întins pe 3 zile, în jurul căruia alte evenimente își fac loc. Expoziții, manifestări sportive, concerte live, pictură, ședințe festive, discursuri și parade vor avea loc în Piața Unirii.

Punctul culminant este atins duminică, zi a cărei sfârșit ia cu Inna, artista

internațională care va cânta în fața a probabil mii de oameni strânși în zona scenei. Tot în perioada asta sunt tot mai multe petreceri în aer liber, iar cum deja ne-am

obișnuit, piscinele din oraș încă organizează party-uri pentru somnambuli. Liniștiții se pot bucura, seara, la cinema în aer liber, cu o serie de fi lme cu începere zilnică de la aceeași oră (21:30, rezonabil). Două proiecții pe seară, chiar foarte bune, în Parcul Rozelor. Previziunile urbane se încheie aici, detaliile sunt evidente. Lume multă, peste tot, grupuri perfect țintite către buna-dispoziție și o vreme excepțională care continuă

evenimente în aer liber, atât de necesare, după prostul obicei de a sta la birou. Patru pereți nu mai sunt o condiție de bază pentru profi tabilitatea și efi cacitatea

angajaților, de aceea se recomandă ieșire. Preferabil, în natură, departe de căldura poluată a orașului.

@SFÂRȘIT Am auzit că vine sfârșitul. Nu știu care sfârșit, și ce presupune asta. Unii se bucură, alții plâng, cei mai mulți își fac planuri de sărbători, și tot mai puțini trăiesc clipa,

gândindu-se cum și ce să facă. Indiferent de ce vine, cum vine, niciodată nu-i târziu să începi ceva. Pentru asta, altceva trebuie să se sfârșească. Vrei să începi de mâine să fii mai bun, încetează de azi să mai fii rău, și așa mai departe.


Din lista evenimentelor de amploare în acest an, se remarcă unul deosebit, la care

confirmă că merg sute de mii, pe feisbuc: Sfârșitul lumii 2012, a doua ediție (prima nu a mai avut loc). Până atunci, sunt alte evenimente mai importante, la care nu se

pune problema cu ce te îmbraci, cum ajungi acolo sau ce se întâmplă DUPĂ, pentru că alternative sunt: reîncărcare spirituală la Ezoteric fest, înainte sau după o bere, sau artă și vin- la Barrique Art. Un mic salt în carieră înainte sau după o noapte

zguduitoare cu DJ Palotai, sau o prezență de neuitat și neuitată la o porție de râs contra-cost, într-un show de stand-up comedy cu Costel.

Vine apoi sfârșitul săptămânii, moment în care nu trebuie să intrăm în panică, pentru că în viața urbană nimic nu are sfârșit, totul se reînnoiește și se reutilizează în altă formă, așa cum expoziția Art from Scrap o dovedește: opere de artă din deșeurile

unui material industrial, cauciucu. Acestea fiind zise, nu există sfârșit, ci doar un fals început, o transformare, care provine din ceea ce este, sau a fost. Să fie, cât mai multe, s-avem ce vedea, asculta și transforma !

CINE ȘI DE CE Cine, unde, cum, când, sunt parte din întrebările pe care oricine le pune. Cine vine, unde vine, când vine și răspunsuri simple, aferente. Azi răspund la întrebarea de ce, dar nu înainte de a semnala pe scurt obligații ce revin fiecărui cetățean de viață urbană care știe că televizorul și internetul nu este soluția, și nici răspunsul. Vineri, sâmbătă, duminică, internetul trebuie să ia o pauză și să trimită feisbuchiștii acolo unde se întâmplă: în oraș. Nu online, cu join-uri în masă la evenimente apărute peste noapte, sau evenimente care știu ei- dau bine pe wall. Nu avem timp de așa

ceva, pentru că există viață și după- și înainte de Feisbuc. Și uite ce viață: un târg de nuntă, cu tot ce vrei pentru eveniment, încă o poveste de dragoste - Crize, de Mihai Ignat, la teatru, Cabaretul Cuvintelor, concertul vocal-simfonic la Filarmonică și săptămâna PSI care aduce noi trenduri din știința sufl etului- la Cărturești.


Segmentăm ritmul și trecem pe alert, la CRAFT, unde vineri și sâmbătă sunt două

zile de festival de muzică electronică: MusicForms, cu seară DnB și Techno. Până joi, avem de unde alege, și ne putem opri la EzotericFest, pentru regăsirea spirituală și calmul de dinaintea unei furtuni. ”Furtună” care reîncepe vinerea viitoare. DE CE? Pentru că avem un oraș, avem cu cine, avem unde și mai vrem, pentru că în weekend, timpul e întotdeauna relativ. Să fim pe fază!

HELLO! VIN! S-a dat startul la vacanță. La oferte de vacanță, adică, pentru că a început și nu

durează mult Târgul ofertelor de sărbători, la mall, unde te poți delecta cu cele mai variate destinații pentru Crăciun, sau măcar Revelion. Până atunci, toată lumea se adăpostește la căldură, în timpul liber care e tot mai puțin, și la care se adaugă

activitatea cea mai la îndemână a omului: relaxarea, pentru unii, dormitul- pentru alții. Clocotesc barurile și cluburile de temperatura mare, în comparație cu ce-i pe afară, și așteaptă oamenii de viață urbană să petreacă până dimineață. Vinul se pregătește de fiert, garderobele sunt înnoite, rămâne să bifăm în agendă evenimente pentru

sufletul nostru, pentru reîmprospătare sau pentru analiză. Dar înainte de asta, toată lumea măștile sus, pentru că tradiția halloweeniană o cere. Nu neapărat la vedere, pentru că altfel n-ar mai fi mască, și nu neapărat croită, confecționată din ceva. Localurile și-au pregătit cele mai captivante petreceri, costumația e obligatorie, alegem cine vrem să fim, și toată lumea acceptă. Pentru că e sărbătoare prelungită.

Pentru că sunt roluri bine jucate, distracție și diversitate, iar dacă și de Ziua Morților e plictiseală, atunci parcă trăim degeaba. Sau de fapt, sărbătorim Ziua celor care Trăiesc din Plin. Halloween îngrozitor, fericit! Sau cum se spune!?


NOUTĂȚI New-age sau spiritualitate urbană, așa am putea descrie trendul pe care merge săptămâna aceasta, și cu siguranță, și următoarele. Teatrul de modă veche, sau noul clasic, devine înlocuit cu experiențe spirituale personalizate chiar, în spații

neconvenționale, adică în orice alt loc care nu poate fi numit scenă- la propriu. Inedit, în această formă este spectacolul ”Camera 1306” .

Evenimentul nu are loc pe scenă, ci într-o cameră de hotel reală, unde artiștii

provoacă prin coregrafi e și interacțiune cu spectatorul la o simplă idee: ”I am myself”. În aceeași perioadă, suntem provocați cu delicii auditive din care putem

alege: concert de pian cu Teo Milea, sau o seară de rock/indie la King s Pub cu trupa clujeană ”Lights Out”, tineri talentați și cu o manieră foarte personală de a interpreta cover-uri, prin stilul british cu care s-au făcut remarcați, toate într-o atmosferă

potrivită, convențională chiar, condimentată cu neconvenționalul personal al fi ecăruia, regăsit în atitudine.

Deschidere față de nou, și prezență de spirit e tot ce-ți trebuie ca să fi i săptămâna asta acolo unde se întâmplă ceva. Poate la un atelier de dans contemporan, unde

indiferent de vârstă și condiție fi zică, te poți simți liber să explorezi arta prin propriul trup, învățând diferite tehnici utile în prevenția monotoniei și a stresului cotidian. În același ritm, cu același scop, al diversității, e de făcut ceva ce nu am mai făcut, pentru că niciodată nu e prea târziu!


UNITATE, DIVERSITATE Aromată, delicioasă și inovativă, săptămâna friguroasă aduce evenimente speciale

atât prin natura lor cât și datorită publicului căruia li se adresează. De la liceeni care concurează la Balul Liceelor, sau tineri nonconformiști creativi, până la publicul

meloman care se lasă ușor atins de unicitatea sublimă a unui concert la Filarmonică. Doze tot mai mari de creativitate își fac apariția pe scena urbană, prin evenimente de nișă, dar și evenimente care n-au cum să nu fie pe placul tuturor.

Gurmanzii se pot bucura zilele acestea de Festivalul Gulașului și Pălincii, de la

Pensiunea Anette (sat Covaci), sau de o seară italiană cu preparate specifice, servite într-o atmosferă boemă, în paralel cu o proiecție de film italian, la Cărturești,

duminică. Înainte de asta, crema advertisingului planetar se amestecă la Capitol și se oferă devoratorilor de publicitate, în noaptea din an- tradiție deja, dedicată lor, dar și

celor care vor să-și înfrângă teama de reclame, sau momentul care întrerupe un film bun. ”Pauza de publicitate” va dura de data aceasta 7 ore, sâmbătă. În aceeași zi, însetați de diversitate, putem urmări în aer liber proiecții pe ecran gonfl abil de 9 metri, sub titlul de World Music Films, ca să vedem ce mai fac și cum fac brazilienii, sirienii,

indienii, turcii și alte diferite popoare din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. E o săptămână ”full” și revine și The Full Monty. Dacă nu ați văzut filmul, merită!

NOUTĂȚI New-age sau spiritualitate urbană, așa am putea descrie trendul pe care merge

săptămâna aceasta, și cu siguranță, și următoarele. Teatrul de modă veche, sau noul clasic, devine înlocuit cu experiențe spirituale personalizate chiar, în spații

neconvenționale, adică în orice alt loc care nu poate fi numit scenă- la propriu. Inedit, în această formă este spectacolul ”Camera 1306” . Evenimentul nu are loc pe scenă, ci într-o cameră de hotel reală, unde artiștii provoacă prin coregrafi e și interacțiune cu spectatorul la o simplă idee: ”I am


myself”. În aceeași perioadă, suntem provocați cu delicii auditive din care putem

alege: concert de pian cu Teo Milea, sau o seară de rock/indie la King s Pub cu trupa clujeană ”Lights Out”, tineri talentați și cu o manieră foarte personală de a interpreta cover-uri, prin stilul british cu care s-au făcut remarcați, toate într-o atmosferă

potrivită, convențională chiar, condimentată cu neconvenționalul personal al fi ecăruia, regăsit în atitudine.

Deschidere față de nou, și prezență de spirit e tot ce-ți trebuie ca să fi i săptămâna asta acolo unde se întâmplă ceva. Poate la un atelier de dans contemporan, unde

indiferent de vârstă și condiție fi zică, te poți simți liber să explorezi arta prin propriul trup, învățând diferite tehnici utile în prevenția monotoniei și a stresului cotidian. În același ritm, cu același scop, al diversității, e de făcut ceva ce nu am mai făcut, pentru că niciodată nu e prea târziu!

DREPT LA FINAL Ce se mai chinuie unii să admire peisajul tomnatic, încărcat de maro, auriu și roșu pe alocuri, purtând povara frigului și soarelui care-și arată colții la prima ieșire pe-afară... S-a forțat destul vara, haine subțiri încă le mai avem disponibile, în speranța că ceva se schimbă. A trecut vremea în care te gândeai că vara nu dorm și acum uneori se mai ivește sunetul melodiei dintr-o mașină a unui nostalgic estival, care în ciuda vântului și

frigului de afară, zâmbește mândru că a rămas tot acolo...la zile de vară, chiar dacă în realitate îi dârdâie bicepsul și numai el știe ce îngheață să pară de neatins.

Neatins de frig, neatins de schimbare, neatins de noutatea care se lasă peste oraș. Gros îmbrăcați, trecem cu bine perioada mergând la o expoziție, ascultând muzica potrivită.


E vremea teatrului, rezumatelor de vară, a expozițiilor inedite și a evenimentelor cu stil, ce se disting tot mai mult, din mulțime. Muzică clasică, operă, concerte rock și conexiuni reggae, toate făcute pentru diversitatea din noi, diversitatea din oraș: oameni, aparențe, nostalgici de vară, puțini puternici să privească înainte și să

pășească drept. Din lene, comoditate și lipsă de interes, sau frica de noutate. Drept

acolo unde se întâmplă ceva. Drept la eveniment! Drept între zeci de oameni care au ceva în comun și stau până la fi nal. O săptămână plină de evenimente cu sens, și căldură spre public, vine! Să ne bucurăm! VIN ȘI VENIȚI! După ce curățenia oficială de toamnă ”Lets do it” s-a încheiat, în paralel cu alte activități asemănătoare de prin oraș, parcă aerul e mai proaspăt. Proaspăt ca pâinea scoasă din cuptor și papricașul făcut la Buziaș, la Festivalul Papricașului și Vinului, ce are loc duminică, dar nu mai proaspăt ca evenimentele ce ne așteaptă în următoarele luni.

Ca să fim pregătiți, încă ne așteaptă un Inwards, personal, sau sub forma expoziției

care invită la un exercițiu de percepție a desenului realității în termenii unei actualități schimbate care induce nevoia de socializare cu orice preț. Continuăm cu o

retrospectivă, ajungem la un Twisted Flesh, prin care realitatea se modifică, în scopul de a crea noi forme și interpretări ale unui aspect ușor de recunoscut: trupul. Oricare ar fi opțiunea, expoziția sau reflecția personală, rezultatul întotdeauna trebuie să conducă spre Paradis, la Calpe Gallery, sau în confortul mental al fiecăruia. Ca tabloul să fie complet, vine concluzia: ”M-am hotărât să devin prost”, pe scena

Teatrului Național, un spectacol care prezintă povestea unui geniu care se simte

exclus din societate de însăși inteligența lui. Decis să facă o schimbare, pornește pe un drum complet anti-inițiatic, și încearcă să se integreze. Acestea fiind temele săptămânii în viața urbană, pregătirile de noi începuturi și reflecțiile personale date de evenimentele ce au loc, merg excelent după sau înainte de un vin bun. De preferat ca socoteala de acasă să se potrivească și cu cea din


târg, așa că motivația săptămânii de a ieși din casă începe cu VIN! Un VIN foarte bun!

PROFITOAMN Ă Pe fugă la cumpărături și achiziții pentru noul sezon. Friguros, spectaculos și lipsit de o rază de soare să mai încălzească atmosfera, metaforic. Compensăm cu

evenimente care aduc o rază de soare și un zâmbet trecător pe chipul tuturor, redeschideri de cluburi și plimbări în încăperi largi, capitonate cu lucrări de artă și pardoseli bine lustruite. Miros de toamnă, de agitație, de haine noi, toate acestea deschid posibilitatea unui alt început. E parcă timpul să-ncepi ceva nou, să te reorientezi, să faci ceva ce n-ai mai făcut, să investești în dezvoltare personală. Nu neaparat bani, pentru că se poate și fără.

Cursuri interesante încep în perioada asta, printre care și un curs de actorie și un curs de dansuri populare din Banat. Cafenelele sunt populate, teatrele și-au deschis porțile, iar unele cluburi au weekend-ul acesta marea redeschidere toamnă-iarnă.

Pentru că vine iarna. Dar înainte să ne îngropăm în nămeți de zăpadă, să profităm chiar și de ploaie, moment în care ne putem refugia la o cană de ceai fierbinte și o conversație care să abunde de raze de soare, căldură și bucurie. Vom avea parte de exerciții de percepție, exerciții de umor, exerciții de auz, toate încadrate în unica și excepționala noțiune de Eveniment. Atotprezentul Eveniment, care te eliberează și te păstrează-n formă, te obligă și te înalță, sau chinuie și

învață... De ales cel potrivit, pentru că uneori, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. În sfârșit, a venit toamna. Acoperă-ți spatele cu ceva!

IARNĂ COMPLICATĂ

De la prima ninsoare în oraș până în prezent- chiar în acest moment, atmosfera de sărbătoare e tot mai puțin observabilă pe fața oamenilor. Nervi în trafic, grabă cu 10


km/h pe drumuri înghețate și necurățate, pietoni care nu întorc capul la niciun claxon, și nu pentru că nu ar auzi , ci pentru că frigul de afară obligă la înfofolire până-n dinți, imobilizând cam tot. În afară de servici și casă, nu prea ai unde să mergi, dacă ești friguros și mai comod din fire, pentru că există riscul ca drumul până la destinație să fie o experiență urâtă, sau promisiunea unei răceli de sezon. În cazul în care conștiința doare, se pot șterge toate participând la evenimente caritabile, care nu te fac mai bun peste noapte, dar echilibrează balanța. Și în cazul în care evenimentele caritabile devin costisitoare, ne oprim și la cadouri pentru cei dragi, vizitând târgul de cadouri și Serbarea Crăciunului de la CRAFT. Sesiunile intense de cumpărături nu vor spăla păcatele, dar cu siguranță vor face curățenie în portofel. Nu același lucru se întâmplă când vine vorba de distracții, petrecerea timpului liber pe un ton spiritual, încărcat de înțelesuri, teme de gândire și tablouri contemporane umane, dezbateri la un vin fiert sau o bătaie cu zăpadă, în loc de clasicul jogging. Nimeni nu duce lipsă de activități, fiecare-și face loc în iarna urbană, iar în caz de lipsă de inspirație, puțină ordine în gânduri nu strică, făcând loc realelor nevoi și posibilități. Ne-am complicat!

VACANȚA DE IARNĂ

După un lung șir de sclipiri și fericire la tot pasul, ne regăsim în perioada de dinainte de Sărbători, când, deși totul era frumos, nu părea atât de strălucitor ca acum. Mai rămâne puțin din strălucire, poate în suflete, poate doar pe străzi, apoi reintrăm în cercurile- vicioase sau nu- din care am evadat pentru un pumn de zile magic. După vacanța de iarnă, părăsim strălucirea, feeria, magicul și explozivul sejur de reculegere și intrăm în ”Pâine”. Această ”Vacanță de iarnă” deschide cortina cu un oraș straniu, un hotel straniu, ostil, închis, un capăt de drum. Este locul în care ajung, sau eșuează...o Ea și un El, în căutarea vacanței perfecte. Au nimerit în anticamera


morții- morții spiritului, pentru că războiul nu se limitează să ucidă, el destramă fragila țesătură care îi conține pe oamenii ce se iubesc. Din fericire, pentru timișoreni, povestea asta are loc pe scena Teatrului Național, dar în spatele ei se pot ascunde multe alte povești interesante de viață urbană, ca o paralelă între ce numim divertisment, și realitatea pe care suntem prea orbi să o remarcăm. Anul 2013 a început promițător, și niciun scenariu trist nu poate zgudui calmul și optimismul cu care cei mai mulți am intrat în începutul viitorului... Sau am ieșit, imediat ce ne-am tăguit în poze cu adevăratul sfârșit al lumii.

NIMIC LA VEDERE

Ca o bulină nesemnificativă se văd, uneori, lucruri fapte și oameni, toate în același loc, băgate în aceeași grămadă, uitată undeva într-un colț de minte, stradă sau oraș, neașteptând să iasă la iveală. Dacă bulina te reprezintă, te-ai gândit la ea vreodată, o vezi. Dacă nu, ea rămâne acolo, și când ți-ai adus aminte, sau îți dai seama de importanța ei, regreți că n-ai băgat-o în seamă la timp. Bulina poate fi orice: un fapt, o acțiune, un eveniment, cineva sau un pahar, orice aparent fără importanță, dar care-și primește valoarea pe parcurs. Nimic nu e la vedere, și totuși orice este prezent peste tot. Contactul real cu ceea ce se întâmplă în oraș nu este atunci când citești despre, ci atunci când ești acolo, și vezi ce se întâmplă. Nimeni nu poate reda experiența trăită la un spectacol de teatru, sau la un concert live, așa că multe trec neobservate, netrăite, lăsate fără să fie experimentate, deși ele au multe de oferit publicului. Dar contactul real e atunci când publicul cere, caută, și nu alege din plictiseală. Din plictiseala aia care umple vara terasele și clătește ochii și urechile nu


cu o expoziție sau un concert bun, ci cu trecători de pe stradă și discuții de la masa vecină. Aruncă o privire la evenimente: alege ”bulina” care-ți face cu ochiul, și nu o lăsa într-un colț de agendă. Se memorează, se intră în stare și se rezervă loc la acțiune.

DIVERSE AD-HOC La fel ca înainte și ca întotdeauna, tematicile vieții urbane revin cu noi tendințe și schimbări ce au loc atât datorită vremii, cât și datorită oportunităților. Probabil cel mai așteptat eveniment este concertul Pink Martini, care pentru cunoscători va servi un

adevărat deliciu, nu doar pentru că promovează ultimul album, ci și pentru că un astfel de stil muzical, aparte, se regăsește greu pe scena evenimentelor locale. Săptămâna aceasta pare una avangardistă, prin evenimentele ce au loc: un BookLand ”ca la

carte”, one woman show și one man show, în seri diferite care promovează un teatru altfel, într-adevăr ”Mady Baby”. Clar, vremea de afară e prielnică, atunci când nu

plouă, pregătindu-se spectacole în aer liber, gata să satisfacă cele mai excentrice gusturi în materie de entertainment urban, dar și o stare de plictiseală a celor care întâmplător, trec în plimbare pe acolo pe unde se întâmplă. În parc, în centru, în

Unirii, sau în fața unui afiș care anunță ceva. L-ai citit, l-ai analizat și te-ai dus mai

departe. Sau ți-ai notat ce era important. Indiferent dacă e plictiseală sau nu, vremea bună se asortează cu un spectacol pe măsură, de aceea e bine să nu fim luați prin surprindere. Excepție face momentul când rămâi impresionat de spectacol. Și de obicei, așa se întâmplă! EVOLUĂM! Plouă, ninge, bate vântul, e soare. Nu mai înţeleg nimic din vremea asta, care acum e ok, acum o ia razna, acum mi-e dragă, după care mă irită. Vremea, e ca omul de fapt...Niciodată nu ştii ce se întâmplă cu ea, până nu o cunoşti bine, să-i prevezi

evoluţia. N-am uitat nici de fenomenele meteo..tot ca oamenii şi ele... dar mai mulţi,


foarte mulţi, gata să distrugă orice în cale, ca apoi, la răsărit, într-o vară, cum face soarele, să reîncălzească, să înflorească tot, să fie bine. Dar nu mult, că poate e monoton.Dar dacă nu e? Dacă avem nevoie de o tornadă ca să ne revenim, cu

picioarele pe pământ, după ce, mult timp, am luat-o pe cărări, în zare? Cum ar fi un concert fără nuanţe, fără tempo, aplaudat discret după un final ratat, plictisitotor, nu? Nici unul zgomotos şi greu, ţipător, nu ne-ar fi pe plac- ne-ar irita...O plimbare în

grabă, sau o plimbare în paşi lenţi, admirând peisajul? E atât de relativ, încât nu ştiu dacă mai merg la teatru sau la film...mai aştept, să văd dacă se mai schimbă

ceva...Aştept impulsul. Vine, dispare, îl preiau, şi decid...săptămâna asta mergem peste tot, schimbând între noi stări care ne-au făcut, când letargici, când entuziaşti...Dar de fiecare dată zâmbim, şi asta ne ocupă tot timpul!

INTRODUCERE ÎN ART Ă CONTEMPORANĂ Arta contemporană este arta zilelor noastre, reprezentată de o pluralitate stilistică, prin forme ce aparţin trecutului, adaptate prezentului în formule moderne. Este evident faptul că în ziua de azi, arta este înclinată mai mult spre satisfacerea intelectului privitorului, dar nu în mod obligatoriu în defavoarea spiritului. Acesta este forţat să părăsească atitudinea de simplu privitor şi să intre într-o stare de reflecţie asupra mesajului transmis. Desigur, receptorul trebuie să aibă capacitatea şi disponibilitatea de a înţelege scopul manifestării artistice, în caz contrar atitudinea sa se va rezuma în cel mai bun caz la indiferenţă sau, dimpotrivă, va simţi o repulsie faţă de ideea de artă contemporană. TransfiGURAre este numele expoziţiei artistei Adriana Ilin Tomici. Artista expune obiecte antropomorfice alcătuite din elemente ale spaţiului domestic: aspirator, tuburi, scaune, linguri de lemn, pahare, ceasuri. Fiecare obiect poate fi încadrat unei tipologii umane, dar şi unei utilităţi practice, personajele fiind construcţii pline de umor şi ironie, prin exagerarea intenţionată a unor


caracteristici fizice. Reprezentând câte o categorie socială sau un tip de personalitate, oamenii-obiecte nu sunt înfricoşători sau respingători pentru artistă. O expoziţie ce satisface atât intelectul cât şi spiritul privitorului. La Galeria Calina, până în data de 23 februarie.

SE POATE GLUMI? Arată-mi un om de viaţă urbană care nu ştie de glumă. Glume de bun simţ, să nu exagerăm. Asta e ca şi cum un scafandru cu diplomă s-ar teme de apă...Şi totuşi, sunt oameni prin oraş care nu ştiu de glumă, chiar dacă îi vezi râzând în hohote la mai ştiueu-ce fază tocmai întâmplată. Bunul simţ- al umorului, e un ingredient mişto, face ziua mai bună, mai ales dacă eşti ospătar-barman, şi petreci ziua numai între oameni voioişi, care ies să se simtă bine. Ei, aşa cred eu că ar fi normal, dar încă normalitatea e greu de definit. Între serios şi ne-serios, săptămâna asta aduce în prim-plan multă artă, ca o ironie fină la tipologiile umane, iar ironia fină, ca rezultat al evoluţiei noastre intelectuale. Dacă ajunge şi la suflet, e de bine. Obişnuiam să întreb, se poate glumi? “Da şi nu. Se poate - când ai de-a face cu oameni sănătoşi. Nu se poate -cu oameni bolnavi. Se poate- cu oameni veseli şi bine dispuşi. Nu se poate- cu oameni posaci si mâhniţi. Se poate- cu oameni de spirit. Nu se poate- cu oameni proşti. Se poate- cu literaţi şi artişti. Nu se poate- cu gloabe literare şi artistice”. răspunde I.L.Caragiale. Şi când nu se poate, tot de la el ştim, o replică ce-xplică tot: “Zi-le oameni şi dă-le pace!”...Se mai aplică asta acum, după atâţia ani?

TĂIAȚI !


Cu viteza vântului turbat, viața urbană își urmează cursul, plină de decizii, must-see sau recomandări bune.Sau lucruri care vin spontan, cum ar fi să afli în ultimul moment că artistul tău preferat începe concertul în 20 de minute, și nu ți-ai rezervat nici loc, nici bilet. Am pățit-o, dar am ajuns la timp, și bucuria mea de a fi acolo în ultimul moment era mai mare decât a lor, cei care s-au pregătit din timp. Era bine, și nu prea. Planurile și deciziile clar trebuie trasate din timp, mi-am zis... Că veni vorba, ce decizie poate fi mai grea, pentru cei de viață urbană, decât să alegi între un film super tare în ultima lui zi pe marele ecran, sau un concert la fel de tare, care sigur nu va mai fi curând!? Probabil să alegi între două filme la fel de tari, care rulează în aceeași zi, la aceeași oră, pentru ultima oară la cinema, și pe care nu trebuie să le pierzi. Din alt punct de vedere, noi ne facem singuri filmul. Și aici te las să te gândești la ce vrei, inclusiv la a face un film foarte scurt despre o idee, un fapt, un gând genial, cu care să participi la Festivalul Internațional de Foarte Scurt Metraj. Decizia, inspirația și imaginația sunt ingrediente care fac orice plan să meargă, indiferent ce plan. Dar neaparat să fie într-un spațiu.

BARCODE. LOUNGE CAFE Coduri, stil propriu si versatilitate. Așa aș descrie cel mai nou lounge din oraș. Nu e un loc de fițe, dar nici de trecut cu vederea. Este extravagant prin simplitate și ideal pentru diversitatea serviciilor și băuturilor oferite. Nu e la vedere, nu poți fi văzut

acolo, dar e ideal pentru o cafea în stil business, un ceai de dimineață înainte de

facultate, sau o limonadă în pauza de servici. Intim. Ferit de ochii lumii. Genul de local unde barmanul e prietenul tuturor. Nu te relaxează, te ține în formă, nu te dă pe spate, dar te face să revii, ca un prieten căruia nu-i simți lipsa decât atunci când nu

mai e. Ambianța e perfectă pentru diferite întâlniri. Începând de la business până la o


seară în oraș cu prietenii, cu posibilitatea de a vedea meciul favorit pe una din cele 2 plasme bine amplasate. Interiorul surprinde printr-un mix de stiluri foarte bine alese, iar cum intri, se vede sigla: BARCODE și codul de bare ingenios luminat, care

sugerează tehnologie, stil, calitate și extravaganță, prin felul în care se remarcă în spatele barului. Muzica e bună și cafeaua impresionantă, merită savurată, pentru că nu prea te întâlnești des cu așa aromă. Meniul este complet, cu tot ceea ce trebuie: începând de la probabil cea mai bună cafea din oraș, până la ciocolată caldă sau rece cu diferite

arome, sau frapppe Arancio Cannella, un mix de orange și scorțișoară, sau un ice-tea bine făcut. Toate sunt completate de muzica lounge, chillout, care merge în

background suficient cât să poți discuta, să navighezi pe net, conectat la rețeaua WIFI pusă la dispoziție. De la 8:00 dimineața până târziu, ora 00:00, Barcode este

deschis, și ca să știi exact cum ajungi, reperul este: stația de taxi de pe Take Ionescu, mai exact în acel complex, chiar lângă internet cafe. Nu ai cum să nu-l remarci.

BOOKFEST- SALONUL DE CARTE După succesul avut încă de la prima ediție, în 2006, Bookfest stă sub un generic relevant: cel mai important târg de carte organizat în România, de către Asociația Editorilor din România. Nu e vorba despre ebooks sau formate electronice, ci de

prezența acum, la Timișoara, la prima ediție organizată în afara Bucureștiului, a peste 15.000 de titluri de cărți, de la edituri românești sau străine, cu reduceri substanțiale. Este momentul ideal pentru pasionații de lectură și vânătorii de cărți, de pus ori în

bibliotecă, ori la îndemână, în geantă, să cunoască autori de marcă ce vor fi prezenți la eveniment. Horia Roman-Patapievici, Varujan Vosganian- autorul ”cărții anului

2010 în România”, traducătorul și publicistul Radu Paraschivescu, Larry Watts- istoric american, criticul literar Daniel Cristea-Enache, sunt doar câțiva dintre cei care vor


oferi autografe, dezbateri și păreri despre ”carte”. Programul este divers, și nu vor lipsi proiecții de filme, unele chiar în premieră, prezentate și dezbătute cu fast de diferite

personalități ale domeniului. Expoziția cu tema „ Grafica fără computer” a celor de la Atelierul de Grafică din București, completează lista atracțiilor Salonului de Carte,

abordând- fără computer- litere, desen, relief, volum. Trei zile mondene, în prezența cărților și a oamenilor din spatele lor fac din această săptămână -și din cele ce vor

urma, o perioadă dedicată lecturii, culturii, care consolidează motivația organizatorilor de a alege Timișoara ca primul oraș din afara capitalei care să găzduiască Bookfest: ”Europa noastră centrală simbolică ” . Primăvara ca la carte- la Centrul Regional de Afaceri. (15-17 martie)

AVEM NEVOIE DE VIZIONARE PL ĂCUTĂ Un bun prilej de relaxare, meditare și eventual noi perspective asupra diferitelor teme cotidiene, sau de viață în general. De la probleme socio-culturale, istorie,

adevărate drame, tragedii, până la cele mai comice moduri de a trata un fapt- filmul este prezent azi peste tot. Dacă acum ceva ani aveam acces la anumite filme doar la cinema, acum putem să descărcăm în voie (aproape) orice film, vechi sau nou, de pe net. Dar unde e acel farmec când din lipsa internetului sau a unui sistem homecinema la tine acasă, se mergea planificat la film, ca și cum ar fi o sărbătoare!?

Atmosfera din sălile de cinema a devenit parcă tot mai brutală, minimalizând ceva ce

a fost odată, dar, pentru că întotdeauna omul sfințește locul și noi, unii, mergem la

film ca să vedem filmul, nu doar să fim acolo, avem acum de ales între o mulțime de

filme ce vin săptămâna asta. Pentru că nimic nu se compară cu văzutul filmului pe un ecran imens, hd, cu popcornul mâncat alături de prieteni, de sunetele de calitate care te învăluie, coloana sonoră, timbrul vocal al actorilor bine-auzit și cu finalul- acel final captivant până la ultimul minut, iar când deși ai ieșit din sală, rămâi cu gândul tot

acolo...la film. La o fază..la o idee.. Oare e o vizionare mai plăcută!? Eu zic că DA!


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.