ghiozdanel - nr2 by Arena communications

ă şi educativă pentru toţi copiii v i t c a r t s i d ă Revist

preţ: 6,50 lei

numărul 2

septembrie 2009

6-14 ani

Carib

ne i e H

INCREDIBIL L U

Curiozităţi depre CĂŢEI

turi din ORA ven S

finii D el

Jocuri  teste  curiozitati  concursuri  premii

SUMAR Editorial pag. 1 Reportofonul din Ghiozdănel –

Interviu cu

Smiley

pag. 2

Curcubeul pag. 18 Delfinii pag. 20 Căţeii pag. 22 Ştiaţi că ? pag. 24 Întâmplări hazlii pag. 26 Moda - toamna 2009 pag. 28

Cariba Heine pag. 5

Sport – Gimnastică pag. 30

Taj Mahal pag. 8

Lucru manual – Ramă foto pag. 32

uzeul Naţional M de Istorie Naturală “Grigore Antipa” pag. 10

Aventuri din Oraşul Incredibil pag. 34 Ne jucăm! pag. 40

Vata de Zahăr pag. 14

Părerile voastre pag. 48

Reciclarea pag. 16

Redactor şef: Teodora Preda Teste şi probleme: prof. Ioan Seracin, înv. Ionela Ciuta Ilustraţii: Ilinca Oprea Banda desenată: Ilinca Oprea Foto: Florian Răducanu

OP 80 CP 60 Bucureşti office@ghiozdanel.ro

www.ghiozdanel.ro Septembrie 2009 ISSN 2066-0324 Următorul număr al revistei - decembrie 2009 Concepţie şi execuţie grafică: Arena Communications © Copyright GHIOZDĂNEL. Toate drepturile rezervate. Reproducerea oricăror materiale din cadrul revistei se poate efectua doar cu acordul scris al redacţiei GHIOZDĂNEL.

Salut! Iată-ne şi la cel de al doilea număr al revistei voastre preferate. Aşa cum v-am obişnuit, Ghiozdănel apare în momentele importante din viaţa voastră. De data acesta venim odată cu începerea anului şcolar. Înainte să începeţi să rasfoiţi revista, m-am gândit să vă povestesc pe scurt despre ce o să citiţi. Deoarece Ghiozdănel este o revistă distractivă şi educativă, prin intermediul ei vă puteţi îmbogăţi cultura generală cu informaţii noi, veţi afla tendinţele sezonului în materie de vestimentaţie şi veţi descoperi lucruri inedite despre vedeta preferată în cadrul rubricii de interviu. În timp ce voi vă distraţi în vacanţa mare, noi ne-am făcut temele şi v-am pregătit materiale care sperăm că vă vor capta interesul. Am citit cu drag scrisorile şi email-urile primite şi am fost receptivi la ideile noi cu care aţi venit. Am încercat să punem o mare parte din ele în practică şi sperăm ca rezultatul să fie pe măsura aşteptărilor voastre. Şi de data aceasta locuitorii „Oraşului incredibil” pornesc în noi aventuri ce vă vor ţine cu sufletul la gură. Ne-am mai propus să vă învăţăm câteva lucruri importante prin intermediul cărora să puteţi deveni buni cetăţeni şi să salvaţi planeta de la degradare, aşa că am dedicat două pagini procesului de reciclare. Acum, că şcoala o să înceapă şi o să fiţi ocupaţi cu învăţatul şi cu temele, ne-am gândit ca în timpul liber să vă delectaţi cu jocurile din cadrul revistei, unele mai interesante decât altele. Sper că şi de data aceasta am reuşit să vă introduc în atmosferă şi că v-am stârnit curiozitatea să citiţi acest nou număr al revistei. Vă multumesc pentru păreri şi sugestii şi aştept în continuare scrisorile şi email-urile voastre.

Cu prietenie,

Teodora Preda

w w w . w i l m a r k . r o

dăn z o i h G l din

fo Reporto

Y E L I M S Foto: cat music/media services

Reporter: Ce îţi doreai să devii când erai mic? Smiley: În primii ani de şcoală îmi doream să fiu medic. Asta din cauza mamei mele, care asta îşi dorea şi cred că mi-a insuflat şi mie acest lucru. Dar a durat puţin, după aia am zis că o să lucrez cu calculatoarele, că o să mă fac economist, manager. E adevărat că eu sunt acum economist, în particular. R: Cum ţi-ai descoperit talentul pentru muzică şi pentru dans? S: Prin clasa a cincea mi-am descoperit dorinţa de a face muzică, m-am îndrăgostit de chitară şi am început să fac cursuri la Liceul de Muzică. Iar pasiunea Foto: Smiley

pentru dans a venit mai târziu, când am început să dansez ca Michael Jackson şi au remarcat şi alţii că sunt talentat. R: Cum ai ajuns să faci parte din trupa „Simplu”? S: Eram în clasa a XII-a şi trebuia să dau bacul şi admiterea, eu făceam muzică de câţiva ani în Piteşti, iar pe vremea aceea era moda cu trupele şi toată lumea voia să cânte. CRBL mi-a propus să intru în trupa Simplu, să cânt, pentru că atunci „Simplu” era o trupă care doar dansa. R: Ce îţi place să faci în timpul liber? S: În timpul liber îmi place să fac muzică.

3 preccesului cât re su ta ţe re În : R şi cât munca? zintă talentul eo reţetă a succ S: Nu există a tă doar o reţe sului, există e făcute. lucrurilor bin 0% Dar cred că 9 unca, reprezintă m a şi 5% seriozitate a5% talentul. O ţi ta meni talen sunt foarte mulţi, dar cred că trebu ie să ai şi un pic de noroc, însă îmi susţin părerea că trebuie să e dai dovadă d . seriozitate

blugi şi tricou. Port haine în care să mă simt bine. R: Care este cea mai mare calitate a ta? Dar cel mai mare defect? S: Cea mai mare calitate a mea şi totodată cel mai mare defect este că sunt un om bun. În relaţiile cu ceilalţi bunătatea poate deveni un defect. Am multe defecte, unul important este faptul că sunt dezorganizat. R: De ce ţi se spune Smiley? S: Pentru că am abilitatea de a-i face pe oamenii din jurul meu să se simtă bine. Cei care m-au numit pentru prima dată Smiley au fost colegii mei de trupă.

Foto: Smiley

Asta îmi place cel mai mult, în rest să văd filme şi să călătoresc. R: Care este filmul tău preferat? S: Am foarte multe filme preferate. „Naşul” şi „Borat” sunt două dintre ele. R: Care sunt autorii tăi preferaţi?

media se Foto: ca t music/

S: Îmi plac John Mayer, George Michael, Michael Jackson – „old time favourite”, Pink Floyd, Nirvana - îmi plac multe trupe rock, Ne-Yo, Usher. Ascult multă muzică, nu am un artist pe care să-l ascult mai mult decât pe alţii. R: Ce stil vestimentar te caracterizează în afară scenei? S: În afara scenei mă îmbrac foarte lejer în

rvices

S: Cel mai mult îmi plac Mircea Eliade şi Liviu Rebreanu. R: Care trupă sau care artist din străinătate îţi place şi de ce?

Foto: cat music/media services

R: Ai cochetat şi cu actoria. Vei mai juca în filme dacă ţi se va mai propune? S: Da, cu siguranţă voi mai juca, dacă îmi va plăcea rolul sau filmul. R: Care melodie te reprezintă? S: „Don’t worry, be happy”. R: Cum te-ai hotărât să îţi faci şi o carieră solo? S: M-am hotărât să-mi fac şi o carieră solo din dorinţa de a face şi altceva. Din totdeauna am compus piese care să vorbească despre mine şi despre ceea ce simt, despre ceea ce văd în jurul meu şi aşa s-au strâns mai multe piese pe care m-am hotărât să le pun pe un album. R: Care este cea mai mare realizare pe plan profesional? S: Am destul de multe realizări pe plan profesional. De toate sunt mândru deoarece pentru toate am muncit împreună cu prietenii mei şi ne-am bucurat împreună de succes. R: Te-ai fi gândit că o să ai un asemenea succes cu albumul „În lipsa mea”?

asă a mai frumo ce te es re a C R: riei? erioada copilă amintire din p din intirile mele m a te a o T i : S cute. Cea ma lă p t n su e ri copilă e de zentativă est re p re şi e ch ve dorfoarte mic şi când eram in b copacul d su , ra a v , m mea nzaţie ilor. Era o se curtea bunic îmi place să m cu a şi , tă plăcu er. stau în aer lib

S: Am sperat, nu am fost sigur de succes. Mă bucur că piesele au fost bine primite de către public. R: Ce planuri de viitor ai? S: Acum lansez un clip nou cu „Simplu”, un album nou cu „Simplu” şi am multe proiecte pe care o să le realizez ca şi producător şi sper să iasă bine toate. Interviu de Teodora Preda

a b i r Ca

e n i e H

Cariba Heine este o actriţă australiancă, cunoscută de către tineri pentru rolul lui Rikki Chadwick în serialul H2O Adaugă apă. O interpretează şi pe Bridget Caruso, în seria a treia a serialului Blue Water High.

ariba s-a născut în Africa de Sud, la 1 octombrie 1988. In anul 1991 s-a mutat în Australia. Este pasionată de actorie şi dans. Actriţa dansează de la vârsta de 3 ani. Ea spune ca ar vrea chiar să devină şi profesoară de dans. Cariba a jucat în filmul Ballistic Sessions în rolul Amandei şi a fost angajată ca cea mai tânără dansatoare la Stargazers Convention în Sydney.

A apărut în videoclipul aritstului Will Young în UK. Cariba este o actriţă foarte ambiţioasă şi, pentru rolul lui Rikki, ea a angajat o antrenoare de nataţie pentru ca a învăţa să înoate mai bine sub apă. Cariba a fost chemată la audiţia finală care a fost filmată sub apă. Cand i-au spus că a câştigat rolul a fost extem de încântată de faptul că va juca în film.

Câteva lucruri despre Cariba za Heine Nume real: Cariba Eli Alias: Cari brie 1988 Data naşterii: 01 Octom Zodia: Balanţă de Sud Locul naşterii: Africa te înapoi în nuri de viitor: să se mu Pla ită or sat că ne l: ita ar actoria şi danStatus m dney şi să continuie Sy ine He la va îmbina pe Mama: Samanda sul, iar poate într-o zi Tatal: Gather Heine cele două. Înălţime: 1,66m Greutate: 54 kg lul - Phyllis Dimensiuni: 84-60-82 The Pacific (2009) – ro ri aşt alb : lor hi oc a (Serial TV) (2006) Culoare H2O: Just Add Water nd blo i: ck Culoarea părulu – rolul - Rikki Chadwi tul, dansul îno a, ori act l, itu rial TV) (2006) – cit ri: (Se Hobby-u Stupid Stupid Man in Dragoste secretă: Ze rolul - Mindy ţă tri ac şi rial TV) (2005) – ă nt de stu e: Ocupaţi Blue Water High (Se z riu rolul - Bridget Sanche Culori: roşu, roz şi au Look: cool, trendy Animal preferat: căţel Dance Stil de muzică: Pop şi ce: Long Walk Cartea favorită şi de Mandela. Cartea to Freedom de Nelson litică. este o autobiografie po Filmul preferat: 300 ck Holes, RevoAlbumul preferat: Bla lutions de la Muse. rge la shopping, În timpul liber: me zică. dansează şi ascultă mu nastica ritmică. Sportul preferat: gim ppens for a reaMotto: "Everything ha dintr-un motiv. son" - Totul se întâmplă pe care l-a făcut Cel mai frumos lucru înoate cu coada fiind sirenă: a fost să mai naturală dede sirenă, simţindu-se cât fără coadă.

Filme în care a jucat:

Taj Mahal Taj Mahalul este un monument în Agra, India. Clădirea a fost construită între 1630 şi 1653. În 1983, Taj Mahalul a devenit parte din patrimoniul mondial UNESCO şi rămâne astăzi printre cele mai vizitate şi faimoase monumente din lume.

uriştii din întreaga lume vizitează Agra, odată capitală a imperiului mogul, nu pentru ruinele fortăreţei ci pentru a vedea faimosul templu a cărei maiestuozitate a făcut înconjurul lumii. Amplasat pe malul râului Yamuna, monumentul - mormânt a fost construit de către al cincilea împărat Mogul, Shah Jahan, în memoria celei de-a doua soţii, Mumtaz Mahal, prinţesa persană musulmană. Edificiul datează din 1631, iar construcţia lui a durat 22 de ani. Pentru realizarea monumentului a fost nevoie de 20.000 de oameni. Peste 1000 de elefanţi au fost necesari să aducă materialele de construcţie de pe întinsul întregii Indii şi din diferite zone ale Asiei. Denumit “simbolul dragostei eterne” datorită legendei care îl înconjoară, Taj Mahal se distinge pur şi simplu din peisajul roşcat.

Monumentul este aşezat pe o terasă de marmură albă şi este înconjurat de patru minarete impunatoare, în interiorul ansamblului aflându-se o grădina mirifică, cu fântâni arteziene şi alei nenumărate. Aleea principală a grădinii porneşte de la intrare şi este străjuită de diferiţi arbori ornamentali.

Lacrima de pe obrazul timpului “Lacrima de pe obrazul timpului”, aşa cum obişnuia să-i spună Rabindranath Tagore Taj Mahal-ului, mai cuprinde în afară de palatul propriu-zis şi două moschei construite în acelaşi stil. Înăuntru domului se află sicriul împărătesei, încrustat cu pietre preţioase. Cu toate acestea, singurul obiect asimetric din interiorul monumentului este sarcofagul împăratului, care a fost construit aici alături de cel al reginei, dar la câţiva ani diferenţă. Culorile ansamblului se schimbă de la oră la oră şi de la anotimp la anotimp astfel încât Taj Mahalul şi mormâtul pe care îl găzduieşte nu sunt niciodată la fel.

La răsărit, întreg ansamblul pare roz, iar seara alb-gălbui. Despre schimbarea culorilor se spune că este simbolul stării de spirit al femeilor. Împăratul intenţiona să construiască pe celălalt mal al râului o replică a monumentului din marmură neagră şi un pod. Din păcate, totul s-a rezumat la un plan grandios. Împăratul s-a stins din viaţă fără să-şi vadă visul împlinit. Fiul său, Aurangzeb s-a autoproclamat rege în anul 1658 şi l-a menţinut în captivitate în fortul de la Agra timp de nouă ani, sub formă de arest la domiciliu. Din interiorul fortului, fostul împărat mogul avea în depărtare priveliştea Taj Mahalului.

Taj Mahal-ul se îngălbeneşte Pe lângă drama captivităţii, soarta i-a mai pregătit încă ceva împăratului: diminuarea grandorii monumentului - Tah Mahal-ul îşi schimba culoarea în galben din cauza poluării. Pentru conservarea monumentului, Curtea Supremă indiană a ordonat în urmă cu zece ani închiderea sau mutarea turnătoriilor, cărămidăriilor şi sticlăriilor din apropierea Taj Mahal-ului, situat la Agra, în nordul ţării. Numai vehiculele electrice sunt autorizate în apropierea mormântului, iar calitatea aerului este măsurată regulat. Cu toate acestea, depunerea de particule de materie în suspensie pe marmura albă a Taj Mahal-ului îi dă o tentă galbenă la suprafaţă, potrivit unui raport parlamentar, care recomandă aplicarea unui tratament pe bază de argilă pe faţada monumentului, aşa cum s-a mai făcut deja în trecut.

Muzeul Naţional ă l a r u t a N e i r o t s I de

” a p i t n A e r “Grigo Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipa este unul dintre cele mai fascinante locuri din capitala României. Este cel mai mare şi cel mai vechi muzeu de acest gen din toate ţările dunărene, reunind peste 3.000.000 de exponate, printre care cea mai bogată şi importantă colecţie de fluturi din întreaga lume.

uzeul a fost înfiinţat în 1834, ca muzeu Naţional de Istorie Naturală şi Anchitităţi, în clădirea Colegiului Sf. Sava din Bucureşti, din iniţiativa marelui ban Mihalache Ghica, fratele principelui domnitor Alexandru Ghica. Acesta a oferit Muzeului 1250 de monede greceşti, romane şi bizantine, colecţii de minerale, moluşte, peşti, păsări, mamifere şi fosile. Pe parcursului timpului, muzeul a fost găzduit în diferite clădiri. În anul 1904 începe construirea actualului sediu, prima clădire din ţară proiectată în scopul de a fi muzeu. Această clădire s-a ridicat prin strădania lui Grigore Antipa, director al muzeului din 1893 până în 1944. Grigore Antipa a realizat un muzeu modern atât prin modalităţile de expunere, cât şi prin rolul atribuit unei astfel de instituţii. În data de 23 mai 1933, regele Carol al II-lea a decis ca Muzeul să poarte numele organizatorului său, dr. Grigore Antipa. Patrimoniul muzeului e format din pes-

se În cadrul muzeului derulează numeroase e, unele programe de cercetar aţie dintre ele cu semnific eul internaţională. Muz mai este una dintre cele cu cunoscute instituţii complexă cercetare zoologică în din Europa, implicat muzee, colaborări cu multe ăţi din instituţii şi universit Asia. America, Australia şi

te 3 milioane de piese, grupate în diferite colecţii zoologice, paleonotologice, de minerale şi roci şi etnografice. Se remarcă atât piesele aflate în expoziţia publică, cât şi colecţiile ştiinţifice la care au acces numai specialiştii. Muzeul este vizitat anual de peste 60 000 persoane de toate vârstele.

Periodic se desfăşoară diferite programe educative de care beneficiază categorii diverse ale publicului, cum ar fi elevi supradotaţi sau copii cu nevoi speciale. O atracţie deosebită o reprezintă şi conferinţele publice organizate săptămânal în amfiteatrul muzeului, în cadrul ciclului anual care a debutat pentru prima dată acum 50 de ani.

Grigore Antipa (1867-1944)

rigore Antipa s-a născut la 27 noiembrie 1867, la Botoşani. A urmat liceul la Iaşi unde i-a avut drept colegi pe Racoviţă şi Voinov şi a învăţat cu profesori de renume, precum A.D. Xenopol sau Petru Poni. A făcut studiile universitare la Jena, cu celebrul naturalist Ernst Haeckel. După şase ani de studii la Jena, Antipa îşi susţine teza de doctorat şi primeşte menţiunea "Summa cum laudae". Lucrarea sa de doctorat aduce o importantă contribuţie din punct de vedere histologic, anatomic şi sistematic, la cunoaşterea unui gen de meduze fixate (Lucernaria), cuprinzând şi descoperirea unei noi specii, Lucernaria Walteri (în 1891). În etapa următoare şi-a continuat cercetările în Franţa şi Italia şi printre altele, a realizat un studiu despre evoluţia glandei timus la peşti. În Italia, în 1893, Grigore Antipa a descoperit o nouă specie de meduză fixă, denumită Lipkea Sturdzi sau Capria sturdzi. S-a dedicat studiului Mării Negre şi al Dunării şi în acest sens a participat în 1893 la o expediţie de 9 luni în jurul Mării Negre. A obţinut rezultate semificative în domeniul hidrobiologiei, fiind considerat un precursor în acest domeniu. De asemenea, a pus bazele şcolii româneşti de ihtiologie, hidrobiologie şi ecologie. Datorită numeroaselor sale cercetări, el a descoperit o serie de specii noi, printre care şi peşti din fauna Mării Negre. A publicat o lucrare despre clupide, sprot şi sturionii din Marea Neagră.

Unul dintre primii ecologi ai Europei A contribuit la înfiinţarea unei staţiuni de hidrobiologie la Tulcea şi a unui institut de

biooceanografie la Constanţa. A fost considerat un mare specialist în zoologie, ihtiologie, ecologie şi oceanografie. Grigore Antipa este considerat unul dintre primii ecologi ai Europei, numărându-se printre puţinii care au sesizat importanţa mediului în viaţa oricărei fiinţe. Antipa a pus bazele unei ştiinţe interdisciplinare: bioeconomia. Acesta este primul pas în mişcarea ce a revoluţionat politica resurselor naturale, atât la nivel european cât şi planetar. A elaborat o lege a pescuitului în România, care va fi preluată cu succes şi în alte ţări. A fost director al Muzeului de istorie naturală din Bucureşti (1893-1944) care îi poartă numele, unul din creatorii muzeologiei moderne, iniţiatorul dioramelor - spaţii de expunere care refac cadrul natural de viaţă al specimenului (în 1907) şi membru al Academiei Române (din 1910), şi al mai multor academii din străinatate. A publicat 111 lucrari ştiinţifice.

vdeazathăar

În Franţa este numită, “barba tatălui”, în Germania “lână de zahăr”, iar în Marea Britanie – “aţă dulce”. Ce este? Vă dau un indiciu. Puteţi găsi această bunătate dulce în orice parc de distracţii, bâlci sau circ. Dacă aţi spus “vată de zahăr”, aveţi dreptate. William Morrison şi John C. Wharton, fabricanţi de dulciuri americani din Nashville, Tennessee, sunt consideraţi ca fiind inventatorii vatei de zahăr. În 1897, ei au inventat o maşinărie electrică şi au transformat pentru prima oară zahărul în vată de zahăr. Maşinăria era de fapt un dispozitiv de încălzire cu un cilindru care trecea prin centrul unui vas mare, metalic. Când se punea zahăr în locaşul de la baza dispozitivului, se topea şi se transforma în lichid. În stare lichidă, zahărul era forţat să treacă prin nişte găurele mici din cilindru.

Odată ce întâlnea aerul, zahărul se răcea şi se transforma în firicele subţiri, care se uneau ca să formeze ceea ce Morrison şi Wharton au numit iniţial “fairy floss”. Termenul de “cotton candy” (vată de zahăr) a devenit popular abia în anii ’20. Acest nou produs a fost prezentat publicului pentru prima oară în 1904, la Expoziţia cu Vânzare din Louisiana (cunoscută ca Târgul Mondial din 1904). O porţie se vindea cu 0,25 dolari, adică jumătate din preţul bile-

tului de intrare la târg. Cu toate acestea, s-au vândut 68.655 porţii! Cererea pe piaţă devenea tot mai mare pentru acest produs, însă existau nişte probleme, pentru că maşina nu împrăştia vata în mod uniform în vasul metalic. De aceea, echipamentul se clătina, scotea diverse sunete, iar uneori se strica. În 1949, compania Gold Medal din Cincinnati a creat un dispozitiv care avea arcuri la bază şi care distribuia vată de zahăr în mod uniform. Această nouă tehnologie făcea maşinăria să meargă mai eficient şi să nu se strice. De-a lungul anilor, Gold Medal a continuat să facă îmbunătăţiri, iar în ziua de astăzi, vinde aproape 100% din maşinile de vată de zahăr din Statele Unite. Acum ştiţi cum a apărut vata de zahăr şi de ce puteţi mânca atât de multă şi totuşi să mai rămână loc şi pentru o prăjitură…

Ştiaţi că: • O porţie de vată de zahăr este făcută doar dintr-o linguriţă sau două de zah ăr? • O porţie de vată de zahăr con ţine mai puţin zahăr şi calorii decât o cutie de cola. •C ei mai mulţi vânzători îi adaugă culoare şi arome pentru diversificare. • În Statele Unite, 7 decembrie este declarată Ziua Naţională a Vatei de Zahăr.

a e r a l c i c e R Reciclarea reprezintă prelucrarea anumitor deşeuri în vederea refolosirii lor. Este una din cele mai simple metode de a proteja planeta de poluare. Reciclarea elimină poluarea şi conservă resursele naturale. Cel mai beneficiu de mediu al reciclării este legat de conservarea energiei şi a resurselor naturale şi prevenirea poluării prin utilizarea, în procesul de fabricaţie, a materialelor rezultate din reciclare şi mai puţin a celor primare. Materialele recuperate au fost deja purificate şi prelucrate anterior, astfel încât utilizarea lor în procesul de fabricaţie presupune o activitate mai curată şi un consum mai mic de energie. Analize detaliate au evidenţiat faptul că aceste beneficii de mediu ale reciclării sunt cu mult mai eficiente decât orice alte acţiuni de protejare a mediului.

eciclarea creează noi locuri de muncă şi creşte competitivitatea industriei manufacturiere. De asemenea, oferă industriei manufacturiere resurse mai ieftine, avantaje economice pe termen lung care se translatează în valoare pentru consumatorii care cheltuiesc mai puţin pe şi ambalaje. Efectele reciclării asupra dezvoltării industriale sunt semnificative. Aproape toate resursele naturale ale Terrei sunt în scădere. Aceste resurse se vor termina într-o bună zi, de aceea este necesară o bună managerizare a exploatărilor, mai ales pentru noi şi generaţiile viitoare. Reciclarea este o soluţie a problemei. Aproape o treime din gunoiul menajer este produs de diferite ambalaje. Materialele folosite la ambalare sunt hârtia, sticla, plasticul şi metalul, acestea fiind principalele surse de deşeuri.

Sticla Sticla este fabricată în mare parte din nisip şi necesită o cantitate enormă de energie. Mult mai puţină energie este folosită pentru reciclarea ei. Reutilizarea sticlelor şi borcanelor determină un efect pozitiv asupra mediului şi economiei. Fabricarea sticlei din materiale reciclate (cioburi) economiseşte o treime din energia folosită la început.

Hârtia Milioane de tone de hârtie sunt folosite anual pentru diferite activităţi. Fabricarea hârtiei prezintă două inconveniente: ea este produsă din materie lemnoasă, ce se obţine prin tăierea copacilor, iar pentru fabricarea ei se foloseşte o mare cantitate de energie. Reciclarea hârtiei foloseşte doar jumătate din cantitatea de energie folosită iniţial la obţinerea ei.

Metalele Multe bunuri şi ambalaje sunt fabricate din metale - tablă, oţel şi în special aluminiu. Metalele se obţin prin prelucrarea minereurilor, ceea ce determină o mare poluare prin cantitatea de energie utilizată, şi prin ema-

naţiile şi deşeurile industriale ce rezultă din aceste procese. Reciclarea aluminiului salvează 95% din energia necesară producerii lui. Pentru a proteja planeta de poluare, vă sfatuim să returnaţi sticlele folosite şi încercaţi să cumpăraţi pe cât posibil sticle returnabile, refolosiţi orice produs sau material ce poate fi utilizat din nou, reparaţi obiectele în loc să cumparaţi unele noi.

Plasticul În lume există peste 50 de tipuri de materiale plastice ce sunt fabricate din materii prime epuizabile, cum ar fi petrolul, cărbunele şi gazul natural. Au o gamă foarte largă de folosinţă, peste o treime fiind utilizate ca ambalaje, şi reprezentând 20% din cantitatea de deşeuri menajere. Principala problemă a materialelor plastice este că ele nu sunt biodegradabile, rezistând în mediu perioade foarte lungi de timp (o sticlă îngropată acum poate fi descoperită de urmaşii noştri în exact aceeaşi stare şi peste 10.000 de ani).

u b c e r u u l C

Curcubeul este un fenomen optic şi meteorologic care se manifestă prin apariţia pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci cînd lumina soarelui se

refractă în picăturile de apă din atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul se observă după ploaie când soarele este apropiat de orizont.

• Incaşii credeau desp re curcubeu că era • Indienii Shoshoni cre un dar de la Zeul Soare d că bolta cereas. că este o cupolă de ghea • Arabii vedeau curcu ţă de care curbeul ca pe o tapi- cubeul, care este un şarpe gigantic ţerie cerească ţesută , îşi de vântul ce bătea freacă spina rea, iar particulele de dinspre sud. gh ea ţă ce se desprind de e cu polă în acest timp, • Indienii Mojave din Arizona considerau vor reveni înapoi pe pă mânt, iarna sub curcubeul o succesiune de practici magi- formă de zăpadă, iar vara sub formă de ce de care Creatorul av ea nevoie pentru a ploaie. face ca ploaia să se op rească. Dar pentru • Pentru fin landezi şi laponi curcu a pune capăt unei fur beul tuni violente era ne- era secera sau arcul zeului Tune voie de întreaga palet tu lui , un ă de culori. iscusit arcaş a cărui săg eată era fulgerul. • In mitologia africa nă se crede despre • Băştinaşii din Noua Zeelandă cre curcubeu că este un şar deau pe uriaş ce iese la că şefii de tri b decedaţi se folosea păscut după ploaie, şi u de care va devora pe curcubeu pe ntru a ajunge în noua nefericitul pe care îl va lor loîntâlni în cale. cuinţă din ceruri.

Producerea curcubeului

entrul curcubeului este în partea opusă soarelui faţă de observator. Trecerea de la o culoare la alta se face continuu, dar în mod tradiţional curcubeul este descris ca avînd un anumit număr de culori. Acest număr diferă de la o cultură la alta, de exemplu în tradiţia românească secvenţa culorilor este adesea prezentată astfel: roşu, portocaliu (oranj), galben, verde, albastru, indigo şi violet, şi memorată sub forma acronimului ROGVAIV. Ordinea culorilor este de la roşu în exteriorul arcului la violet în interior. În condiţii de vizibilitate bună uneori se poate observa şi un curcubeu mai slab, concentric cu primul, ceva mai mare şi cu ordinea culorilor inversată. Teoretic există nu numai acest curcubeu secundar, ci o infinitate de ordine superioare, dar practic cu ochiul liber au fost observate doar primele patru; al treilea şi al patrulea sunt şi mai slabe şi se află de aceeaşi parte cu soare-

Curcubeul poate fi explicat analizând mersul razelor de lumină într-o sferă transparentă. Lumina albă de la soare suferă mai întâi o refracţie la intrarea în picătura de apă, moment în care începe separarea culorilor. În partea opusă a picăturii are loc o reflexie la interfaţa dintre apă şi aer (o parte din lumină iese afară, dar aceasta nu produce efectul de curcubeu). În continuare lumina iese din picătură printr-o a doua refracţie, care amplifică separarea culorilor.

le, ceea ce îngreunează mult observarea. Acelaşi fenomen are loc şi în alte condiţii, de exemplu cu lumina lunii (sau orice altă sursă de lumină) în loc de soare, cu picături de apă provenite de la spargerea valurilor, fântâni arteziene, cascade, stropitori, cu alte lichide în loc de apă ori cu obiecte solide şi transparente (sticlă, polistiren etc.) în formă sferică.

i i n i f l De

Delfinul este cel mai inteligent dintre mamiferele marine. El trăieşte în grupuri, în toate oceanele lumii dar este întâlnit, în mod special în Oceanul Atlantic şi cel Pacific. Deşi îşi petrece foarte mult timp în ape, delfinul este nevoit să iasă la suprafaţă pentru a respira. Delfinul este un mamifer acvatic înrudit cu balena şi cu rechinii. Aceşti înotători se pot întâlni în toate mările; ei se deosebesc de rudele lor prin dinţii de formă conică şi corpul robust.

elfinii aparţin subgrupei Odontoceti a grupei Cetacea. În lume se găsesc aproximativ 32 de specii de delfini. Cel mai mic delfin numit “Bufeo” are o lungime de 1.5 - 2.7 metri, iar cel mai mare “delfinul cu nasul turtit” ajunge la 4 metri lungime.

În trecut, delfinii erau vânaţi pentru comerţ, dar în special pentru cantităţile valoroase de ulei extras din unele părţi ale capului folosite la mecanismele ceasurilor delicate. Uleiuri mai ieftine s-au găsit în alte resurse, şi numărul delfinilor omorâţi a scăzut. Mulţi delfini au devenit pradă plaselor de pescuit. Astfel între anii 1959 şi 1977 au murit aproximativ 4.8 milioane de delfini. Într-o zi delfinii

mănâncă o cantitate de mâncare egală cu aproape o treime din greutatea lor. Ei îşi prind prada în fălcile care au între 100 şi 260 de dinţi ascuţiţi. Delfinii urmează peştii în grupuri diferite. Unele specii, cum ar fi delfinul alb, care trăieşte în Pacific, formează un grup de aproximativ 1000 de membri. În schimb delfinul cu nasul turtit se alătură unor grupuri mici. Delfinii ca şi balenele respiră printr-un orificiu de deasupra capului. În timp ce înoată ei ies la suprafaţă să ia “o gură de aer” şi în acelaşi timp să expulzeze apa acumulată. Delfinii sunt înotători foarte buni. Ei pot ajunge la o viteză de peste 40 km/h. Plămânii sunt adaptaţi la schimbări rapide de presiune, permiţându-le să ajungă la o adâncime de 300m. Adulţii ajung la maturitatea sexuală între 5 - 12 ani la femele şi intre 9 - 13 ani la masculi. Se împerechează primăvara, iar după o gestaţie de 11 - 12 luni, femela dă naştere la un singur pui. Puii încep să respire imediat după naştere, stau în jurul mamei

timp de 18 luni, după care se despart de aceasta.

Delfinii sunt capabili să comunice cu oamenii Delfinii emit sunete aproape constant (aproximativ 300 de sunete pe secundă) emise de un mecanism aflat sub orificiul pentru respirat. Delfinii se ghidează după aceste sunete. Ei sunt foarte uşor de dresat şi sunt foarte inteligenţi. Comunicând încontinuu ei au ajuns să reproducă câteva cuvinte. Unii cercetători au sugerat că delfinii sunt capabili să înveţe o limbă şi să comunice cu oamenii. Viaţa delfinilor a fost şi este ameninţată, în primul rând de oameni, care îi vânează sau îi capturează. Statisticile spun că aproape 3000 de delfini au fost capturaţi în ultimii ani, mai mult de jumătate din aceştia trăind doar o lună şi jumătate în captivitate. De aceea, prinderea şi ţinerea în bazine a fost stopată sau redusă în

i i e ţ ă C  Mustăţile câinelui sunt sensibile la atingere, acestea pot detecta cele mai sensibile mişcări din aer.  Potrivit unor studii efectuate, cel mai des întâlnit nume de câine este Max. Alte nume folosite frecvent sunt Molly, Sam, Zach şi Maggie.  Conform mitologiei greceşti, în momentul în care Ulise revine acasă după o absenţă de 20 de ani, deghizat în urs, singurul care îl recunoaşte este câinele lui, foarte bătrân, Argos.  Aproximativ un milion de câini din Statele Unite au fost numiţi beneficiarii numărul 1 în testamentele stăpânilor lor.  Cel mai bătrân câine care a trăit vreodată a fost un Queensland “Heeler” pe nume Bluey - a trăit 29 de ani şi 5 luni.

P otrivit unui studiu efectuat de Asociaţia Crescătorilor de Animale din America 33% din proprietarii de câini li se adresează acestora când vorbesc la telefon sau le lasă mesaje pe robot atunci când pleacă de acasă. L a sfârşitul melodiei "A Day in the Life", interpretată de formaţia The Beatles, Paul Mc Cartney a înregistrat un fluierat ultrasonic perceput numai de câini, pentru ciobănescul lui german.  Î nainte de implementarea legii din 1978, care îi obligă pe stăpânii câinilor din New York să adune mizeria lăsată de animalele lor, aproximativ 40 de milioane de excremente erau depozitate anual pe străzile oraşului.

23  Pisicile au o memorie mult mai bună decât cea a câinilor. Teste efectuate de cercetătorii de la Universitatea din Michigan au dus la concluzia că, în timp ce memoria câinilor nu durează mai mult de 5 minute, cea a pisicilor se poate păstra până la 16 ore, acestea depăşind din acest punct de vedere maimuţele şi urangutanii.  Pisicile pot produce aproximativ 100 de sunete, în timp ce câinii doar 10.  Basetii sunt cele mai mici rase de câini folosiţi pentru vânătoare. Corpul lor este foarte aproape de sol, ceea ce le uşurează pătrunderea şi strecurarea prin tuneluri.  Descoperită în Egipt acum 5000 de ani, rasa ogarilor a apărut în Anglia înainte de secolul al XIX-lea, câinii fiind crescuţi în această ţară de aristocraţi pentru jocurile de vânatoare cu care îşi petreceau timpul.  Câinii sunt menţionaţi de 14 ori în Biblie.  Câinii pot auzi sunete pe care urechea umană este incapabilă să le detecteze. De asemenea, ei percep sunetele aflate la o frecvenţă mult mai înaltă decât limita suportată de urechea omului. Auzul le este atât de bine dezvoltat, încât le serveşte drept metodă de orientare mult mai mult decât văzul.  Ochii câinilor au pupile mari şi un unghi de cuprindere vizuală foarte mare, ceea ce le permite să urmărească uşor obiectele în mişcare. De asemenea, câinii văd şi atunci când sursa de lumină este foarte scăzută.  3 câini au supravieţuit Titanicului: un newfoundland, un pomeranian şi un pechinez.

 Câinii au papilele gustative mult mai slab dezvoltate decât la om, astfel încât mirosul este cel care îi ghidează în alegerea mâncării.  1,5 miliarde de dolari sunt cheltuiţi anual pentru mâncarea de câine, o sumă de patru ori mai mare decât cea cheltuită pe mâncarea pentru bebeluşi.  Un câine de un an este matur psihic precum un om de 15 ani.  În medie, un câine de la oraş trăieşte cu 3 ani mai mult decât cei de la ţară  87% dintre cei care deţin un câine spun că acesta stă la picioarele sale atunci când se uită la televizor.  Amprenta nasului unui câine este unică, precum amprenta degetului la om, şi ajută la identificare. 7 0% dintre posesorii de animale notează numele câinilor lor pe cărţi poştale sau vederi. 5 8% dintre stăpâni includ şi câinele în portretul de familie.  Î n lume există doar 350 de câini din rasa Cisky Terrier - probabil cea mai rară rasă.

Ştiaţi că: Mulţi hamsteri clipesc doar cu un ochi, pe rând?

un la otrăvuri, Ariciul este aproape im ţă ieşită din codovedind o rezisten lumea animală? mun chiar şi pentru a îngurgitat un Pisica moare după ce ciul însă rezistă gram de cianură, ari plicaţia este fapşi la cinci grame. Ex poate consuma tul că vietatea ţepoasă pentru secreţia şi viperele renumite ul. otrăvitoare ce ucide om

Cel mai mare producător şi consumator de carne de porc din lume este China? Fiecare om produce zilnic aproape 1.5 kg de gunoi, majoritatea fiind hârtie? Dinţii rozătoarelor nu se opresc niciodată din creştere? Montpelier, Vermont este singura capitală de stat american fără niciun McDonald's? Luminii de la Soare îi ia 8 minute până atinge Pământul. Dacă Soarele s-ar stinge acum, în 8 minute am rămâne în intuneric? Arahidele, cunoscute de cel puţin 3500 ani, sunt originare din America de Sud? Toate lebedele din Anglia sunt proprietatea Reginei?

În Europa ele au fost semnalate în scris prima dată în secolul 15 şi fac parte din familia leguminoaselor (sunt legume) şi sunt înrudite cu mazărea? Faxul a fost inventat în 1843 de Alexander Bain şi a început să fie utilizat de abia în 1964? În prezent, odată cu dezvoltarea internetului, cea mai folosită metodă de transmitere a informaţiilor scrise este poşta electronică (e-mail). Deşertul, la nivel global, ocupă aproape o treime din suprafaţa de uscat a planetei? Cel mai modern tren din România se numeşte Săgeata Albas-

Numai 10 minute sunt suficiente pentru o cămilă ca să-şi bea porţia sa de apă de 125 litri? Ea rezistă fără apă 14 zile, însă pierde 30% din greutate în acest interval de timp.

tră şi a fost dat în exploatare la 17 ianuarie 2003? Elicopterul a fost inventat în anul 1907 de francezul Paul Cornu? Primul zbor a durat doar câteva secunde. Albina e unica insectă domesticită de om?

Cele mai întunecate locuri de pe Pământ sunt cei 2 poli? Polul Sud nu are lumină solară 182 de zile în fiecare an, iar Polul Nord 176 de zile pe an. Durata medie de viaţă a porumbeilor este de 10 ani (în cazul în care trăiesc în sălbăticie) şi de 25 de ani (cei domesticiţi, folosiţi de obicei în scopuri sportive)?

În fiecare an, în întreaga lume sunt produse 5 miliarde de creioane? Primele aparate de aer condiţionat destinate utilizarii pe scară largă au fost concepute în 1902? Willis Carrier, un întreprinzator american, este autorul acestei invenţii. Cele mai mici şi mai uşoare seminţe din lume sunt cele de orhidee? Astfel, 1000 de seminţe ale acestei frumoase plante cântaresc mai puţin de 1 mg. Viteza medie a unei avalanşe este de 35 de km pe oră? Apa în formă lichidă are o densitate mai mare decât apa sub formă de gheaţă? De aceea gheaţa pluteşte în apă.

Când este văzut de deasu pra, curcubeul are forma unui inel?

Paginile voastre

În această rubrică vă prezentăm întâmplări amuzante trimise de copii la redacţie. Şi povestioara ta poate apărea în „Ghiozdănel”. Această rubrică este una interactivă, aşa că aşteptăm cu nerăbdare să ne trimiţi şi tu o întâmplare hazlie pe care ai trăit-o sau pe care ţi-ai imaginat-o. Poţi să te faci remarcat prin talentul tău de povestitor. Vor fi publicate povestioarele cele mai inedite şi mai amuzante. Mult succes!

Albişor şi tava buclucaşă Dimineaţa anunţa o zi superbă de vară. În casă se răspândise mirosul plăcut al cozonacilor abia scoşi din cuptor. Ghemuită în fotoliul din sufragerie, adulmecam mirosul îmbietor al cozonacilor. Mama îmi spusese cu o zi înainte că îmi va pegăti o surpriză. Aşadar, cozonacii erau surpriza! Moţăind în fotoliu, aud ca prin vis glasul mamei care mă cheamă în bucătărie să am grijă să nu vină căţeţul nostru, Albişor, şi să umble la cozonaci. Mă cuibăresc mai adânc în fotoliu şi adorm, nebăgându-l în seamă pe Albişor. Acesta se îndreptă încet spre tava aburindă aşezată pe pervazl ferestrei. Se urcă pe scaun, se uită în dreapta, apoi în

stânga, apucă între fălcile mari capătul tăvii şi se îndreaptă tacticos către locul său preferat : cuşca din curte, unde depune trofeul. Se întoarce apoi şi plescăie lângă mine ca şi cum tocmai înfulecase ceva gustos. Cum să-i spun mamei că în timp ce am adormit, Albişor furase tava cu cozonaci ? Paşii mamei se aud din ce în ce mai aproape. Eu şi Albişor aşteptăm senini pedeapsa. Râzând, mama se apropie de fotoliu şi pune pe masă tava buclucaşă. „Ei bine, aşa aveai tu, Oana, grijă de cozonaci ?!” Am râs amândouă, după care am gustat din cozonacii fracezi rămaşi neatinşi de Albişor. Oana Sîrbu clasa a III-a C Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 24 Timişoara

O excursie cu bucluc Anul trecut am fost cu părinţii în concediu la Budva. Până aici nimic interesant, dar staţi să vedeţi...Când am ajuns acolo, în prima seară, am ieşit la plimbare şi m-am întâlnit cu o mică creatură, care avea să-mi marcheze concediul – este vorba de o mică maimuţică, a unui fotograf. În fiecare seară, fotograful şi maimuţica îşi făceau apariţia pe aleea de lângă hotel, spre deliciul copiilor. Maimuţica îmbrăcată în blugi şi o cămăşuţă roşie, făcea tot felul giumbuşlucuri. Dar şmechera nu făcea nimic pe gratis. Pentru o tumbă trebuia să-i dai o bomboană, pentru o săritură un fruct şi tot aşa. Fericit să o văd făcând astfel de lucruri amuzante am luat o pungă cu bomboane şi m-am prezentat şi eu la maimuţică cu gândul să îi dau câte o bomboană pentru fiecare săritură. Dar ce să vezi... când a văzut punga de bomboane ochii maimuţicii au sclipit de plăcere, şi cu o plecăciune adâncă mi-a întins lăbuţa pentru a primi bomboana. Încantat de ceea ce vedeam, m-am aplecat să-i ofer bomboana, însă ea, şireată, mi-a luat punga din mână, astfel că eu am rămas cu o bomboană iar ea cu toată punga. Apoi a sărit în spatele fotografului şi a început să mănânce tacticoasă, râzând de mine. Degeaba am încercat să recuperez punga. Maimuţa mi-a întors spatele şi a mâncat liniştită bomboanele. Că am rămas fără pun-

gă mai treacă meargă, dar nu puteam să mă împac cu ruşinea de a fi păcălit de o maimuţă, aşa că am jurat să mă răzbun. Cu acest gând al răzbunării am plecat în seara următoare, la întâlnirea cu maimuţa. Aveam o banană galbenă şi coaptă, o armă irezistibilă pentru ea. Când am ajuns îşi făcea numărul de sărituri. Am stat la distanţă şi am început să mănânc banana. Maimuţa s-a supărat foarte tare, sărea mereu, se dădea peste cap şi nimeni n-a reuşit să facă poze cu ea în seara aceea. M-am întors la hotel fericit. În seara următoare am continuat războiul, iar de data aceasta „arma” a fost o ingheţată delicioasă. M-am prezentat în faţa inamicului pentru o nouă înfruntare. Maimuţa era aparent calmă şi îşi vedea de treabă, stătea frumos la poze. În momentul în care mă pegăteam să mănânc, să-i fac în ciudă, aceasta a venit spre mine în fugă şi într-o secundă am simţit îngheţata rece pe cap. Toţi copiii care aştepatau la pozat s-au amuzat foarte tare. Necăjit am părăsit câmpul de bătălie şi am fugit la hotel să mă schimb. Le-am povestit totul şi împreună cu ei am ajuns la concluzia că nu este bine să necăjeşti pe nimeni, nici măcar un animăluţ. De atunci am un respect deosebit pentru toate animalele, cu atât mai mult pentru maimuţe. Darko Giura Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 24 Timişoara

Bine v-am regăsit la rubrica voastră preferată, care vă ajută să fiţi cool şi mereu în pas cu moda. În această toamnă sunt în trend non culorile – alb şi negru, dar şi o gamă variată de culori: maro, verdele măsliniu, griul, albastrul, rosee-urile, tonuri de crem, beige-rose dar şi culori puternice, spre exemplu violetul.

Este foarte la modă stilul milităresc, pe care îl recomandăm atât fetelor cât şi băieţilor. Fetele pot opta pentru pluoverele tricotate şi pentru sarafanele din tricot sau cele în carouri, care sunt în vogă în acest anotimp. De asemenea costumele, jachetele scurte sau mantourile, nu trebuie să lipsească din garderoba unei fete care vrea să fie în pas cu

29 moda. Pantalonii se poartă fie cu talie accentuată, fie înguşti, fie lungi, indiferent că sunt strâmţi sau largi. Bluza de catifea asortată cu o fustă şi cu ghetele sau pantofii brodaţi alături de un şirag de pietre semipreţioase şi o geantă în nuanţe apropiate reprezintă ţinuta ideală pentru o petrecere sau alt eveniment deosebit. Noile trenduri în încălţăminte sunt reprezentate de cizme şi pantofii cu baretă. Fie că vorbim de cizmele înalte, sau de cele elegante cu aspect clasic sau cu aspect a la Robin Hood, acestea sunt de bază în sezonul rece, în special cele negre sau maron. Pantofii cu curea sunt foarte îndrăgiţi, deoarece conferă stabilitate şi sunt foarte comozi. Cureaua lată, uneori decorată şi cu catarame, creează un aer cool. La mare căutare în acest sezon sunt genţile sub forma măsurii XXL şi accesoriile sub formă de brăţări, mărgele şi cercei, toate asortate cu ţinuta aleasă.

În acest sezon băieţii pot opta pentru pulovere tricotate, bluze sport, cămăşi uni sau cu dungi. Bluzele cu fermoar, alături de pantofi sport sunt în trend. Jachetele împreună cu blugii şi şepcile asortate, combinate cu încălţămintea gen milităresc reprezintă ţinuta ideală pentru băieţi în această toamnă. Se poartă maro, albastru, şi în special nuanţe de albastru şi orange. La şcoală sau în timpul liber, puteţi să vă îmbrăcaţi în cămăşi în carouri, veste tricotate, tricouri cu glugă, colorate, cu fermoare fluorescente pentru a fi la modă. Atât fetele cât şi băieţii îşi pot exprima personalitatea şi simţul de stil prin folosirea unei eşarfe drept accesoriu. Eşarfa poate adăuga personalitate şi distincţie unei garderobe, astfel că este o piesă de bază în această toamnă.

a c i t s a Gimn t cea mai mare Poporul care a acorda fizice este cel importanţă exerciţiilor ul «gimnastică» grec. El a creat cuvânt generic totalităţii pentru a da un nume ticate în exerciţiilor fizice prac întreţinerea la ui scopul de a contrib corpului şi la sănătaţii, la întărirea spirituale. înfrumuseţarea vieţii

În sec. XVII apar şcoli şi sisteme de gimnastică. Cel care a inventat aparatele de gimnastică (bara fixă şi paralelele) a fost reprezentantul şcolii vechi germane, Frederic Ludwig, iar cel care a pus bazele sistemului de «gimnastică suedeză» a fost P.H. Ling.

Nota maximă s-a acor dat pentru prima dată în istoria gim nasticii la Jocurile Olimpice de la Montrea l, unde Nadia Comăneci a obţinut 3 me dalii de aur (individual compus, bârnă, pa ralele inegale) şi 5 note de 10 (tehnicien ii de la calculatoarele electronice nefiind pregătiţi să exprime nota maximă, deoarec e niciodată nu se mai întâmplase acest lucru, au fost nevoiţi să arate nota 1,00). Nadia Elena Comăne ci s-a născut la data de 12 noiembrie 1961 , la Oneşti, judeţul Bacău. Este prima gim nastă din lume care a primit nota ze ce într-un concurs olimpic de gimnasti că. Este câştigătoare a cinci medalii oli mpice de aur. Este

În România se aminteşte pentru prima dată de introducerea gimnasticii ca materie de învăţământ în a doua jumătate a secolului al-XVIII-lea la «Şcoala Domnească de la Sf. Sava». Una dintre figurile luminoase şi susţinătorul gimnasticii lui Frederic Ludwig a fost Gheorghe Moceanu. Acesta devine primul pedagog român

considerată a fi una din tre cele mai bune sportive ale secolului XX şi una dintre cele mai bune gimna ste ale lumii, din toate timpurile.

31 care a căutat să introducă exerciţiile fizice în activitatea elevilor.

Gimnastica se adresează tuturor vârstelor La sugestia sa se legiferează introducerea gimnasticii în armată; utilizează dansurile naţionale ca mijloace de educaţie fizică; introduce (în 1864) gimnastica în licee ca obiect facultativ; scrie şi publică (în 1869) prima «Carte de gimnastică»; iniţiază gimnastica acrobatică; scrie o lucrare despre gimnastica feminină. Gimnastica se adresează tuturor vârstelor şi se poate practica oriunde, chiar şi acasă, cuprinzând exerciţii simple, libere. Gimnastica igienică poate fi practicată de la orice vârstă, până la cea mai înaintată. Exerciţiile de gimnastică igienică executate dimineaţa au scopul de «a trezi», de «a înviora» organismul, de aceea poartă denumirea şi de «gimnastică de înviorare».

Gimnastica sportivă Gimnastica sportivă este ramura gimnasticii cu caracter competitiv, desfăşurată pe baza unui program de exerciţi diferenţiate pe categorii de vârstă, sex şi valoare, în vederea ridicării măiestriei sportive. Această disciplină sportivă presupune o pregătire specială,

datorită aparatelor care, fiecare dintre ele având caracteristici deosebite, oferă posibilitatea de a transforma exerciţiul respectiv într-un minunat spectacol. Gimnastica sportivă se poate practica de la vârsta de 5-6 ani, iar rezultatele se pot culege după cel puţin 6-7 ani de muncă, aşa cum de altfel s-a petrecut şi cu Nadia Comăneci şi cu alţi gimnaşti de valoare, fete şi băieţi. Aparatele folosite sau probele în gimnastica sportivă pentru fete sunt: paralelele inegale, bârna, solul şi calul pentru sărituri. Pentru băieţi aparatele sunt: paralele egale, calul cu mânere, inelele, solul, bara fixă şi calul pentru sărituri. La concursuri, exerciţiile la aceste aparate se împart în două categorii: - exerciţii impuse sau obligatorii, care sunt alcătuite de Federaţia de Gimnastică pentru toate aparatele şi toate categoriile de vârstă, sex şi clasificare sportivă, concurenţii având obligativitatea să le execute în concurs; - exerciţii liber alese, care, spre deosebire de cele obligatorii, sunt compuse de concurenţi şi antrenorii lor, în concordanţă cu cerinţele stabilite de Federaţia de gimnastică. Atât exerciţiile libere cât şi cele impuse sunt apreciate în timpul concursului de către arbitri. Valoarea exerciţiilor se apreciază în note de la «0» la «10», ultima fiind nota maximă din care arbitrii scad suma greşelilor comise de concurent în proba respectivă, luându-se în consideraţie şi zecimalele; apoi se arată nota acordată pentru execuţie.

LUCRU MANUAL

RAMA FOTO Salut!

Aşa cum ştiţi, în cadrul aceastei rubrici vă ajutăm să vă descoperiţi latura artistică, îndemânarea şi creativitatea. Cu siguranţă în vacanţa de vară aţi adus câteva scoici de la mare. În continuare vă prezentăm paşii ce trebuie urmaţi pentru realizarea unei interesante rame foto decorată cu scoicile voastre suvenir.

a. scoici de diferite forme şi dimensiuni

b. s coici pisate - se pot pisa scoicile ciobite

c. o pensulă de 1” şi un cutter

e. d ouă coli de carton cu dimensiunile 215 X 270 mm şi una de 200 X 60 mm. Acestea se pot confecţiona dintr-o cutie de pantofi sau dintr-o cutie de bomboane.

d. aracet pentru lipit lemn

Pasul 1

după care se lasă la uscat minim 12 ore.

În mijlocul unei coli de carton se trasează un dreptunghi cu dimensiunile 100 X 150 mm (dimensiunea unei fotografii standard), iar apoi se decupează cu cutter-ul.

Pasul 2 Se realizează o amorsă adezivă dintr-o parte aracet şi două părţi apă. Se aplică un strat pe suprafaţa decupajului, iar apoi se lasă la uscat minim 6 ore.

Pasul 3 Se aplică un strat de aracet pe fiecare scoică (la fel ca în imagine) şi se lipeşte pe cartonul decupat. Decorarea cu scoici a ramei va scoate la iveală calităţile voastre artistice. Rama se lasă din nou la uscat minim 6 ore.

Pasul 4 Se realizează o soluţie adezivă dintr-o parte aracet şi o parte apă (vâscozitatea laptelui bătut). Se aplică un strat pe suprafaţa decupajului printre scoicile lipite anterior.

Pasul 5 Peste stratul proaspăt se presară scoicile pisate,

Pasul 6 Realizarea piciorului de sprijin al ramei: se aplică soluţia adezivă realizată la pasul 4 pe interiorul cartonului cu dimensiunile de 200 X 60 mm, după care se pliază şi se pune la presat în scopul lipirii acestuia. Se lasă la uscat minim 8 ore. După uscare, piciorul de sprijin se lipeşte de a doua coală de carton (la fel ca în foto). Se lasă la uscat minim 8 ore.

Pasul 7 Se lipeşte superficial o fotografie în centrul colii de carton pe faţa opusă celei unde s-a lipit piciorul de sprjin.

Pasul 8 Peste coala de carton cu fotografie se va lipi rama cu scoici, centrându-se astfel încât să se unească perfect laturile acesteia. Se lasă la uscat minim 6 ore. Rama foto realizată de voi poate fi un cadou pentru persoanele dragi sau vă poate decora într-un mod plăcut şi original camera. De asemenea, această lucrare poate fi adaptată şi ca tablou în funcţie de imaginaţia şi spiritul vostru estetic.

lertÄ&#x192; Episodul 2: A

la Zoo

ﾂｩ 2009 Ghiozdﾄハel

48 poată fi hiozdănel să G re ca in pr idei originale alţi copii. tografii sau cunoscut şi de ţi trimite fo te pu , ea en revistei. De asem promovarea la re ri fe re ire la desene cu tre cu priv as vo le ii in ile Aşteptăm op vistei, rubric cuprinsul re n di oi le n le ia de ei mater precum şi id e, at er , ef ri pr so , scri voastre teresante idei in ai m e u el C în cadr l articole. r fi publicate vo i afi gr to fo premii desene sau ra vor primi to es ai ac i m ri el to Concursul „C revistei, iar au acţiei. participaţi la le ce ia em din partea Red pr Vă invităm să ză va ri a rp ţi su ac ed nel”. R Revistei iubit Ghiozdă Vă aşteptăm! promovare a de ei id te n i sa ie cţ re te da in re mai adresa uteţi trimite pe Ghiozdănel. P Nufăru judeţul Tulcea. Revista „Ghiozdănel” mi-a plăcut foarte mult deoarece are documentare interesante. Cele mai În continuare vă prezentăm atractive rubrici mi s-au părut „Pisicile” premianţii acestei rubrici din cadrul şi „Aventuri în oraşul incredibil”. Eu am numărului 1 al revistei. o pisică pe nume Pufi şi citind rubrica despre pisici am descoperit că am făcut Locul 1 - un PSP Sony o mare greşeală, dându-i ciocolată. Din Eu cred că, pentru promovarea revistei revistă am aflat că ciocolata este containGhiozdănel trebuie să se facă reclamă în şco- dicată pisicilor, aşa că nu voi mai repeta li. Cum? Simplu: punând afişe. Profesorii şi această greşeală. învăţătorii, de asemenea, pot vorbi copiilor Vă propun câteva idei de noi articole: Curdespre revistă pentru a le capta atenţia. Recubeul; Leopardul Zăpezii; Taj Mahal; Cascavista are tot ce îi trebuie! E minunată, şi nu de; Mituri şi Legende; Egiptul Antic. cred că trebuie schimbată! Mie îmi plac rubricile despre animale şi concursurile, iar întâmplăriLocul 3 - un MP3 Player le hazlii sunt foarte amuMă numesc Andreea Bîcu, zante. O idee minunată am 10 ani şi 11 luni, sunt ar fi să se redea în revisîn clasa a V-a şi îmi place tă motto-ul: “Cumpără foarte mult să citesc lurevista Ghiozdănel! Fii cruri interesante. Dintre cel mai bun!”. De ce toate revistele pe care le“Cel mai bun”? Pentru am citit, nici măcar una că revista oferă o mulţinu a fost pe placul meu. me de articole interesanCând a apărut primul nute şi de cultură generală! măr al revistei „GhiozdăCu prietenie, Delia Ilona nel” am fost foarte fericită deCarliga Şcoala Nr. 26 Galaţi oarece am descoperit o revistă pe placul meu. Eu sunt pasionată de Locul 2 - un MP3 Player flori şi de tot ceea ce este spectaculos, iar Numele meu este Dumitra Loredana Mar- documentarele despre planta cobra şi drocu, am vârsta de 13 ani şi învăţ la Şcoala sera mi-au plăcut în mod deosebit.

Să umplem împreună ! l u l e n ă d z o i h G

Vreau şi eu un Ghiozdănel! Comandă-ţi Ghiozdănelul tău !

1. Scrie-ne un e-mail pe office@ghiozdanel.ro cu adresa ta completă şi numele unui părinte, iar noi îţi trimitem revista prin poştă. Revistele vor fi trimise în fiecare zi de vineri din săptămâna în care ai primit confirmarea noastră pentru comenzile efectuate până joi, ora 16.00 şi va ajunge în maxim 3 zile lucrătoare. Revista va fi achitată la ridicarea coletului de la poştă. Poţi comanda şi numărul 1 al revistei! Sau 2. Intră pe adresa www.ghiozdanel.ro unde poţi consulta lista oraşelor în care se găseşte de vânzare revista Ghiozdănel la orice oficiu poştal.

Următorul număr decembrie 2009

Adresa redacţiei

OP 80 CP 60 - Bucureşti

www.ghiozdanel.ro

Premiile ediţiei: EMIU LE PR to E R A o M arat f Un ap

M er ay

1. Care este animalul preferal al Caribei Heine? 2. În ce an a fost dată actuala denumire muzeului „Grigore Antipa”? 3. Cât zahăr conţine o porţie de vată de zahăr? 4. Cum se numeau indienii care credeau că bolta cerească este o cupolă de gheaţă? 5. Ce viteză pot atinge delfinii? 6. Câţi căţei au supravieţuit tragediei de pe Titanic?

Dacă ai citit cu atenţie revista, trimite-ne răspunsurile la întrebările de mai jos şi ai şansa câştigării unuia dintre premiile acestei ediţii. Răspunsurile pot fi trimise pe e-mail la office@ghiozdanel.ro sau pe adresa redacţiei. Succes!

3 MP4

50 şep

cuţe

Regulamentul desemnării câştigătorilor este prezentat pe www.ghiozdanel.ro Fotografiile premiilor sunt cu titlu de prezentare.

7. În ce an a fost inventat elicopterul? 8. Care este numele căţelului care a furat tava cu cozonaci? 9. Care este numele pisicii care apare în acest episod din Oraşul Incredibil? 10. În ce oraş s-a născut Nadia Comăneci?

Câştigătorii din numărul trecut sunt afişaţi pe site-ul www.ghiozdanel.ro