ALEPHOGRAFII

Alephografii

martie•2010

h ttp: //tr eb u ia s afieu n s ite.blogs pot.com

despre autism }

n urm[ cu doi ani, cam ]n aceast[ perioad[, ie=ea la iveal[ ultimul num[r al revistei Alephografii.

De atunci au existat mai multe ]ncerc[ri de a folosi acest precedent pentru a crea un obicei nesim\it. Numai c[, de fiecare dat[ c`nd rosteam cuvintele e gata, ceva se ]nt`mpla.. lipseau fonduri, lipseau oameni, lipsea lipsa de ceva. Vorbeam atunci despre Ploie=ti, despre ceea ce (nu) facem noi.. pentru el sau pentru noi, ]ncercam s[ tr[gem un semnal de alarm[ timid asupra unei st[ri de fapt, asupra celor ce ne ]nconjoar[.

Acest text a fost scris ]n urm[ cu doi ani.. Mint!

Singurul lucru pe care l-am p[strat este titlul. Asta pentru c[ nimic nu s-a schimbat de atunci. Cel pu\in, asta cred eu. Mi-a= dori s[ m[ ]n=el. Suferim, ]n continuare, de autism cultural, ]n ciuda tuturor acestor medicamente de ultim[ genera\ie care, se presupune, ar trebui s[ ne amelioreze starea, s[ ne fac[ bine. Trecem pe strad[ cu ochii ]nchi=i, cu urechile astupate de un clei gros, comod, ignor[m =i suntem ignora\i, avem traiectorii bine definite de la care nu ne abatem, la pocnitul din degete al unui specialist ]n marketing tres[rim =i, pentru c`teva momente, descoperim ]mprejurimile, adulmec[m aerul.. cash, cheque or credit card? apoi relu[m mersul ordonat. }ncet, ]ncet, ne dezumaniz[m.

E adev[rat, starea actual[ a economiei =i a nivelului de trai nu sunt de natur[ s[ ne sus\in[ prea mult. Suntem preocupa\i doar de grijile personale, rat`nd, ]n felul acesta, numeroase lucruri, a c[ror natur[ \ine de simplitate =i de cultur[, ]n acela=i timp.

B anii sunt investi\i ]n simplificarea vie\ii, ]n lu-

cruri palpabile, cum sunt acele aparate pe care le po\i lipi pe burt[ =i care te ajut[ s[ sl[be=ti f[r[ efort. Pu\ini sunt cei care mai pun pre\ pe cultur[. Ce face ea? }\i d[ de m`ncare ? }\i ]ntre\ine tenul t`n[r =i f[r[ urm[ de riduri? Ce efecte pe termen scurt ]\i aduce ea? Cultura are darul de a simplifica via\a printr-o complicare progresiv[ a conceptelor pe care le utilizeaz[. Cultura ]nseamn[ progres. Cineva* observase de cur`nd un paradox, =i anume c[, ]n ]ncercarea noastr[ de a duce o via\[ mai simpl[ am ajuns s[ ne folosim de noi =i noi trucuri tehnologice complexe.

E xperimentul Joshua Bell mi-a servit drept su-

port prima dat[ c`nd am abordat acest subiect. Vorbeam atunci despre spa\ii ale crea\iei =i despre

capacitatea uman[ de a recunoa=te =i aprecia frumuse=tea =i valoarea ]n momentul ]n care acestea nu sunt ]mpachetate ]n spa\ii conven\ionale =i nu poart[ etichete ale unor rigori ce sunt for\ate uneori. }ntre timp, am citit vreo 7 articole care porneau de la acest experiment, am auzit ]n cel pu\in 5 emisiuni radio =i tv referiri despre acela=i lucru; ]n plus, anul trecut, s-a hot[r`t replicarea exprimentului =i ]n Rom`nia, av`ndu-l ]n centru pe violonistul Alexandru Tomescu.

Acesta a c`ntat ]ntr-o sta\ie de metrou din Bucure=ti =i a reu=it s[ str`ng[ peste 300 de RON ]n 30 de minute.

Chiar dac[ nu l-au recunoscut pe artist, trec[torii au primit mult mai bine dec`t cei din Washington muzica ce ie=ea din corzile viorii sale Stradivarius. Acela fost momentul care m-a determinat s[-mi schimb pledoaria.

Bell c`=tigase numai 32 $ =i nu r[pise dec`t concentrarea copiilor.. M-am bucurat c[ rezultatul experimentului fusese un pic diferit la noi, c[ au fost mai multe persoane care au recunoscut o valoare ]n spatele hainelor de cer=etor, c[ nu doar copiii mai au o =ans[, ci =i cei care ]i \in de m`n[.

I nteresant este c[ exist[ peste tot ]ncerc[ri de a

demonstra c[ societatea contemporan[ este una profund manelizat[, alimentat[ de scandaluri pornografice =i reality showuri, dar c[ eforturi de a schimba acest lucru, de a oferi alternative se las[ ]nc[ a=teptate. Majoritatea se mul\ume=te s[ arate cu degetul, s[ stigmatizeze pe suferinzii de autism, s[ ]i marginalizeze ]n universul lor str`mb. Elitele, cei care au avut norocul unei dezvolt[ri s[n[toase din punct de vedere cultural nu (mai) au r[bdarea de a ]mp[rt[=i cuno=tin\ele lor sau dac[ o fac, au o atitudine superioar[, dispre\uitoare, care ]n final nu reu=te=te dec`t s[ atrag[ reac\ii violente. vem nevoie de capete limpezi, de oameni care pun indicatoare pe marginea drumului =i, ]n acela=i timp, marcheaz[ cu var asfaltul. E adev[rat c[ oric`nd putem apela u=or la sistemul GPS pentru a g[si calea, dar nu cred c[ experien\a va fi la fel de pl[cut[.. Nu, nu sunt eu unul din acei oameni. Ar fi fost, ]ntr-adev[r, de bun augur s[ ofer =i o solu\ie problemei identificate, dar nu sunt ]nc[ pe deplin vindecat. Eu doar ]ngro= r`ndurile celor care arat[ cu degetul.. deocamdat[!

A

* A n c a M a n o l e s c u , D i l e m a Ve c h e , n r. 3 1 5 , 2 5 . 0 2 – 0 3 . 0 3 . 2 0 1 0

alin boeru

1.

text de

Andreea Mihalcea

inutil ar fi s[ se lupte morile cu v`ntul, s[ se opreasc[ ]n loc, s[ declame c[ ele nu vor s[ se ]nv`rt[. s[ se opreasc[ atunci c`nd el ]ncepe, s[ stea prosternate, martire =i proaste, la un taifas diurn. dou[ cu dou[. poate c[ morile au obosit s[ le ridice fustele comentatori spanioli =i de alte na\ii deopotriv[. =i poate c[ ele au fost acolo unde sunt dintotdeauna. ele nu ]=i doresc faima =i gloria ]n\elese gre=it. morile nu fac vr[ji =i nu se lupt[ cavalere=te. nu cunosc oamenii, ]i ucid involuntar. se plictisesc greu fiind obi=nuite cu singur[tatea. morile nu vor dec`t s[-i dea v`ntului de g`ndit, s[-l pun[ la zid, s[-l duc[ la tribunal, s[-i anuleze dreptul la recurs =i s[-l expulzeze din spania.

2. zi de zi cet[\eanul Q sau personajul Q face plimbare dus-]ntors ]ntre galanterie =i anticariat. parfumuri, c[r\i. c[r\i, parfumuri. personajul Q se preg[te=te temeinic s[ o ]nt`lneasc[ pe doamna D, s[-i declare naivitatea ]nceputurilor =i micul dejun ca rubric[ fix[. tot el se preg[te=e s[-l ]nt`lneasc[ =i pe prietenul S, c[ruia ]i va ]mp[rt[=i c`teva din visurile b[rba\ilor lumii. astfel, S va afla planul de reechilibrare a Bursei al b[rbierului, pe cel al anticarului dar =i cum s[-i ajute pe lupt[torii de guerill[ din toboso. Q are toate coordonatele. se trage de =ireturi cu congressmeni cinsti\i =i are respect pentru cele sfinte. neam din neamul lui nu l-a cunoscut, dar se =tie c[ ur[=te bigotismul Q e ideal c`nd nu se plimb[ ]ntre galanterie =i anticariat.

Acum, cu tot ce se asorteaz[, cu toate coordo- Voi vre\i, voi cere\i un loc salvator, un loc s[ v[ smulg[ dubiile =i natele =i reperele =i cardinalele lui, acum este o anomalie a tot s[ v[ lase s[ urma\i legile firescului, ale oricui ar fi. +i firescul dece s-a numit de prea mult timp, p`n[ Acum. Pentru c[ de prea vine a v[ îndoi. +i crea\i îndoieli numai pentru a v[ supune rostului... mult timp, p`n[ acum, spa\iul nu exista. În afara unei sfere de- =i dac[, =i dac[, în =irul [sta nesf`r=it de condi\ionale s-ar asorta formate, în jum[t[\i legate provizoriu. Poate regresez, poate omul cu optativul perpetuu pe care =i-l impune? Întreaga credin\[ a mi se redeschide fontanela =i atunci...=i atunci...în ton parizian solipsismului, se clatin[ =i ea. +i eu, s[ m[ îndoiesc =i eu, =i s[ caut =i, mai presus de toate, teatral...=i atunci nasc anomalia. Pentru solu\ii =i clarific[ri în locuri delimitate de cerin\e stricte? Ca s[ ce? c[ altceva n-am s[ pot. +i na=terea se va redenumi. O botez[m S[ m[ declar f[t[toare prolific[ de îndoieli de sine. N-am s-o fac.

N-am avut un loc, un timp, pentru c[ nu am avut pentru ce. vag: Ie=ire.

Vezi tu, Ie=irea nu mai e de mult numai poezia cu Presupun îns[, c[ a nu apar\ine unui loc creator nu captiveaz[ pe nipatru pseudo-clone. +i s[ explic prefixul ar implica prea multe meni. Dac[ l-a= avea îns[, cum ar ar[ta? N-ar ar[ta.

S[ am scrisul pueril, cu m`na st`ng[, c[ci dreapta mi-ar fi paradoxuri. Motiv pentru care, citit[ fiind de at`tea =i at`tea ori, Ie=irea =i-a pierdut sensul, a devenit intrinsec[ =i s-a strigat amor\it[ de acel cap greu. Greu, v[ rog citi\i cu e =optit. +i corul Intrare. +i a r[mas acolo. Acolo...acolo...acolo...poate dac[ cranial recit[: Lay your sleeping head, my love. Human on my faitrepet asta de destule ori, Intrarea mea se va picta în ie=irile lor. hless arm... Alternativ, a= fi în chilia nevopsit[. +i cu toate astea, Acolo, acolo, orbilor, aici, aici-sus, pe umeri. E clar, credeam, cere\i-i locului s[ va lase s[ scrie\i.

Dac[ l-a= afla, Locul, n-a= mai avea ce. am nevoie de p`nz[! Urma s[ uit alfabetul, s[ tac în chilia mea, s[ frec podele =i s[-mi num[r duminicile. +i atunci El iar miar blestema simbolismul. +i dac[ ar fi s[ descriu exact locul, ar trebui s[ eman divinul =i generos s[-l împr[=tii proscri=ilor, ar trebui s[ =tiu cum s[ încep fiecare cuv`nt cu neuro =i s[-l fac s[ rimeze. A= începe s[ r`d. Dar n-am s[ încep.

Oricum, am reu=it p`n[ acum...s[ nu las nimic s[ se vad[... ...=i s[ golesc doar at`t c`t trebuie, s[ împiedic risipirea.

G`ndeam boiling over, draci! +i de c`nd mi-am promis: I'll never write a sonnet, toate au nuan\a a =aizeci =i =aptea.

Spun c[ am reu=it, afl`nd cum, oric`t de absurde =i ambigue îmi sunt nevoile, pentru c[ asta sunt, în fapt, nevoi de a m[ l[sa aflat, o lume îmi cuprinde în\elesul. Lume cu doi membri. grafic[:

pag 2

Nuan\a a =aizeci =i =aptea

text de

Andrada Gavrilescu

Robert Matei ( p i t z i )

Spi\e de R[zvan Oprescu

}

ntre un vin prost =i o femeie iertat[ somnului aleg fr[mântarea zilei ce urmeaz[... nu uit din ce ne tragem... ]ntre pardesiul de nunt[ al mamei =i cravata de uzin[ a tatei atac o limit[ a bunului sim\, o revist[ ]ntre dou[ capete de cer, ]ntre dou[ coper\i ale trupului, ]ntre piciorul =i fuga mamelor de pe p`ntec… p[store=te, se inund[ pantofii materni, din motive semnalate ]nc[ din vechi copil[rii… uitarea vine dup[ sine cu papucii de baie =i-\i bate la u=a dormitorului, l[s`ndu-\i doar un fum =i chi=tocul aruncat la picioare… Un fotoliu ]nchis pe din[untru…dou[ perechi de ciorapi cu carourile lipite de genunchii unor portari de u=i ]ntredeschise, ]nc[ o cortin[ l[sat[ peste burta actorilor trezi\i ]n preaultimul act… piatra se confund[ cu una de c[p[t`i… ]ns[ una mai ieftin[... }i spun revedere a unei dimine\i uimite de acelea=i fete care cu o seara ]nainte ]=i c[utau pantofii pe sub patul unor vrednice clase de atelier… ]i spun prestigiu =i-mi deschid o bere!!

m`inile uitate pe el se descurc[ mai greu la lumin[ dec`t la lum`nare, dar m[ ]ncred a=ternutului =i mai ]nghit o dat[ din dezechilibrul pasiv al s`nului... tac... nu cred ]n iertarea \inut[ ]n m`n[ =i nici ]n cea prea tulburat[ de str[nuturi, plesc[ieli =i aiureli desprinse din buzunarul unei foste partenere de foi=or... azi bancnotele mici se dau doar la curve, ]ntre noi se arunc[ cu monede... asta din lips[ de greutate fizic[ =i precar[ sinceritate... dar totu=i...

D

eci mai e e(v)a... batr`n[ de cinci s[pt[m`ni... se pare c[ nu o s[-i mai treac[; sper ca m[car s[ m[ mai recunoasc[. Era singura care =tia s[ uite c`nd o sup[ram cu ceva, ba chiar s[ z`mbeasc[ la plecarea mea... a= fi t[cut dac[ a= fi =tiut c[ din trenul [la avea s[ mai coboare =i altcineva, a= fi m[turat orice ploaie s-a strecurat printre v`nturile de amiaz[ =i le-a= fi ]nmorm`ntat nebune=te cu fa\a ]n jos ca ]ntr-un joc de prieteni supu=i la o stranie str[mutare a umorului. Ur[sc femeia proasp[t trezit[ cu gust de bar ]mb`csit de tineri uita\i ]n ale berii, care se crede printre perdele din stof[, de=i sticlele ]nc[-i mai joac[ printre buze... o ur[sc ]n ]n\elepciunea piciorului ei gol de fug[ printre coastele mele... a=a c[ o ur[sc cu des[v`r=ire f[r[ grija mea pentru o-brazul ei r[v[=it de obezele mele must[\i... ]mi ur[sc crescutul departe de hio=cul din cartier nu mai vinde ciocopatul amantei din periferia ascult[torilor de colat[... +i mama nu mai iese din camer[... Crede c[ vrigi, din spatele somniferelor ce ]nc[ se mai e iarn[ din nou, =i c[ ta\ii nu sunt la p[scut… ascred plastilina ideal[ dintre zile, acum c[ cult[ iar discul [la cu nana =i na=te un pumn de po=tele sunt deschise =i duminica, voi putea tripastile pe podeauna din baie…tata o s[ cread[ mite printre comune anun\uri u=or licen\ioase c[ i se trage din bunici, =i tu o s[ m[n`nci doar la adresa paturilor preo\e=ti ce ]nc[ se mai clatin[ mere… s[ nu fie dec`t ian si tom si un mic nick care s[ ]n a=teptarea pa=ilor de femei somnoroase... mai ponteze ]n capul t[u la vechiul acordeon de amintiri. straniu... e doar un sim\[m`nt, un c[scat sc[pat oi ne rug[m cu spatele la icoane. Pentru sfin\i pro- dintre aplauze, o ]mbr[\i=are tras[ ]n grij[ =i-n apocalips[... pun o colect[ ]ntre s[rb[tori... cu chitan\e, cu sfori, cu tot un simplu tratat de iubire... un pat ]ncrezut cu corzi simple ce trebuie... Ni se =optesc c`teva evanghelii de vreme bun[ de pr[jini =i arcuieli ieftine de joi... un pat ce ajunge doar pe dosul paginii… =i poate dac[ ne-am ruga, =i dac[ prin la doi... curte ar alerga icoane sumar ]mbr[cate… atunci poate le vom ]mbr[ca noi din aplauze =i vom merge la biserica din e spunea c[ m`inile ei se croiesc ]ntr-un fel de col\. Altarul parc[ e din ce ]n ce mai prost cur[\at, =i cruce cu prea multe cuie ]nfipte ]n ]ncheieturi. Se spunea...

C

E

N

S

Ionu\ P[tra=cu e de p[rere c[..

Spa\iualcrea\ieisauparc[a=asunatema...suntoricumpreaobosits-omaipotviolaînvreunfel...Spa\iualcrea\ieisauparc[a=asunatema...suntoricumpreaobosits-omaipotviolaînvreunfel...Spa\iualcrea\ieisauparc[a=asunatema...sunt oricum prea obosit s-o mai pot viola în vreun fel...Spa\iu al crea\iei sau parc[ a=a suna tema...sunt oricum prea obosit s-o mai pot viola în vreun fel...Spa\iu al crea\iei sau parc[ a=a suna tema...sunt oricum prea obosit s-o mai pot viola în vreun fel...Spa\iu al crea\iei sau parc[ a=a suna tema...sunt oricum prea obosit s-o mai pot viola în vreun fel...Spa\iu al crea\iei sau parc[ a=a suna tema...sunt oricum prea obosit s-o mai pot viola în vreununt

grafic[:

Robert Matei ( p i t z i )

pag 3

ne e tot mai sete, =i golim sticlele p`n[ sun[ - ca Popescu - a clopot apoi facem liba\iuni pe care cimentul rece ni le refuz[ ceilal\i nu-n\eleg =i se-ngr[m[desc ]n patru labe s[ ne soarb[ berea de pe jos unde e=ti, Dumnezeule vino s[ ne salvezi, s[ ne m`ntuie=ti la super-ofert[ s[ ne pl[te=ti factura la lumin[ =i s[ ne calci c[m[=ile p[tate, scoate-ne la o bere din c`nd ]n c`nd...

Spa\iu al crea\iei sau parc[ a=a suna tema...sunt oricum prea obosit s-o mai pot viola în vreun fel...Spa\iu al crea\iei sau parc[ a=a suna tema...sunt oricum prea obosit s-o mai pot viola în vreun fel...Spa\iu al crea\iei sau parc[ a=a suna tema...sunt oricum prea obosit s-o mai viola în vreun fel...Spa\iu prea obositsunt oricum prea obosit s-o mai viola în vreun fel.sunt oricum prea obosit so mai viola în vreun fel.sunt oricum prea obosit s-o mai viola în vreun fel.sunt oricum prea obosit s-o mai viola în vreun fel.sunt oricumpreaobosits-omaiviolaînvreunfel.suntoricumpreaobosits-omaiviolaînvreunfel.suntoricumpreaobosits-omaipo

pag 4

p r o t o p s e u d o c v a s i a r g u m e n t sau despre

bulimia contemporan[ de Ionu\ P[tra=cu Literatura - ca =i arta, ]n general - a ie=it de mult ]n strad[, nu neap[rat ca s[ participe la proteste =i mitinguri, ci ]n primul r`nd ca s[ vad[ cu to\ii c[ ea exist[, ca s[ se lase atins[ de oricine ca o femeie u=oar[, regi =i sclavi deopotriv[. Turnul de filde= e acum muzeu sau cas[ memorial[ =i ideea de spa\iu al crea\iei e foarte cuprinz[toare. }n ceea ce prive=te crea\iile ]n sine, mai ]nt`i primim orice ne bombardeaz[ min\ile fragile ]n fiecare zi, ]n clase case magazine internet reclame filme instruc\iuni de folosire c[r\i fluturii din cutia po=tal[ =i g`ndacii de sub pat pe carei ron\[im atent sau ]i ]nghi\im pe ner[suflate ca s[-napoiem aceste colaje, s[ l[s[m cu naivitate acest amalgam s[ ias[ la suprafa\[ =i s[ se desprind[ de noi.

Locurile ]n care scriem au legatur[ mai mult sau mai pu\in cu ceea ce scriem, dar influen\a se observ[ - r[sfoi\i cu aten\ie revista =i v[ ve\i da seama =i ce a m`ncat fiecare aleph-ian ]n diminea\a ]n care a creat textul.

*** Sunt plin de at`tea lucruri At`rn[ ]n jurul meu imagini clare ale pierderii...ale lipsei... m-am obi=nuit cu teama tr[im a=a cum se poate tr[i l`ng[ un copac l`ng[ un munte... a=a tr[ie=ti =i l`ng[ team[. sunt dispus s[ cred ]n orice mai ales ]n cei care ]mi vorbesc de lini=te =i pace dragostea este un adev[r, dar nu =tiu prin ce filtru s[ ]l trec exist[ c`teva locuri ]n care pot fugi buc[\i scobite ]n care exist[ doar aer buc[\i din corpurile prin care am trecut

stomacul meu este o astfel de gaur[ (Titlu:) O sear[ de februarie cu o atmosfera cald[ =i fulgi aici este locul tuturor oamenilor care au luptat mari ]n care am luat autobuzul 5 de la jude\ean p`n[ la pentru cauza mea. stadion, de unde am mers aiurea prin mihai bravu apoi texte de am intrat ]n cabina telefonic[ de l`ng[ maternitate ca GHICI CINE DESCHIDE s[ scap pu\in de viscolul care ]ncepuse =i s[ scriu

andrei

Marina nu pl`nge niciodat[ c`nd e singur[.

Pe bulevardele late, elegante, numai ea n-are loc. }n fiecare sear[ triste\ea se-a=eaz[ pe treptele casei ei ca un animal obosit =i galbene florile fricii se deschid ]ncet. pe r`nd ma=inile trec cu fo=netul lor indiferent.

Nu mai bate\i c`inii vagabonzi, nu.

Cu mila-nf[=urat[-n jurul g`tului spune\i-ne pove=ti cu fra\ii no=tri care nu s-au mai ]ntors din r[zboi =i =arpele boa va zv`cni pe g`tul nostru ]n ritmul caden\ei mar=ului lor.

A=eza\i-v[ planeta pe picioare =i legana\i-o p`n[ nu va mai sc`nci p`n[ c`nd Marina nu se va mai urca ]n fiecare diminea\[ ]n vitrinele tuturor magazinelor ea nu va mai fi balerina care =tie s[ moar[ gra\ios de fiecare dat[.

lupu

USA!

Atmosfer[ sumbr[ black&white To\i oamenii ]n sala de clas[ tac To\i sunt rezema\i de perete.

La geam vine Stalin cu z`mbetul larg Pe el ]l ]n\eleg mai bine.

El are fa\[ de bucure=ti el poart[ pietre ]n buzunar Ca s[ nu-l ia v`ntul.

Stalin ]=i suflec[ pantalonii, ]ncepe s[ danseze Se pi=[ pe Perestroika.

Noi spargem geamul cu degetul.

Ar t of th e Wa r li Tr ibes

republica de la Ploie=ci a ales

ar fi trebuit ca ]n acest chenar s[ avem o duduie rujat[, ]nghesuit[ ]ntr-o fotografie tip hi5, facut[ cu telefonul mobil, sau, de ce nu, la vreun shooting profesional, dar am preferat s[ nu... e vorba aici de un om pe care nu e nevoie s[ ]l vezi f[r[ tricou pentru a te apropia mai mult de sufletul lui... coco\at[ pe un nori=or deasupra alphaville-ului mioritic, ea c`nt[ pove=tile celor pu\ini, r`z`nd =i pl`ng`nd de somnul celor mul\i. fire pa=nic[, va predica mereu mul\imii, nepredic`nd, milit`nd pentru reconcilierea etnic[. c`nd o vezi at`rn`nd cu capul ]n jos la circ, e imposibil s[ nu observi c[ ]n ea se remarc[ ni=te salvatori, anti-eroi iubitori de dulcinee =i de maimu\e. am ]ncercat s[ afl[m una alta de la c`\iva dintre cei care o cunosc. bunul ei prieten, Vasile, gr[dinarul, a declarat c[ o apreciaz[ foarte mult, ]n ciuda ne]n\elegerilor care au existat ]ntre ei ]n trecut pentru c[ este singura persoan[ pe care o cunoa=te care vorbe=te despre boli rare, dar foarte serioase, ale culturilor de trandafiri precum c[tr[nirea, sclerozarea, pustiirea =i fleo=c[irea culturilor. timidul D[nu\ Dinpu\ o place din 3 motive: =tie s[ scoat[ copilul din m[m[lig[, =tie s[ st`rneasc[ numai chihote =i aplauze =i, c`nd nu te mai a=tep\i, scoate un nas din m`nec[. ultimul, dar nu cel din urm[ care a dorit s[ contribuie la materialul nostru este calul din cimitir. el ]i mul\ume=te pentru ideea furnizat[ ]n leg[tur[ cu iarba care cre=te deasupra cuiva, mult mai gustoas[ dec`t cea obi=nuit[. pentru c[ niciodat[ calul din cimitir nu e doar calul din cimitir. de-atunci noi m`nc[m trandafiri. din lips[ de fonduri, mul\imea adesea va mic=cora ur`tul atribuindu-l viermi=orilor, fapt care va duce la un final grotesc cu artificii, pe care p`n[ =i Tina ]l va putea vedea tocmai din Uganda, unde s-a dus =i a r[mas... vorba aceea: c`nd ai t[lpi pinguine=ti, ]\i vine s[-\i iei grani\a-n rani\[. nu trebuie s[ fii student la medicin[, sau s[ te fi n[scut în Uganda ca s[ fi auzit de numita Milea, zis[ Ada. Nu trebuie s[ ai cuno=tin\e de mecanic[ sau teatrologie ca s[ te farmece. Trebuie doar s[ fii!

Asalt la recuzit[

w w w . a d a m i l e a . r o

}nt`lnire, s`mb[t[ seara

de Elena Eni=or Pas[rea A EXPLODAT din interior s-a izbit de zidul avionului rusesc de calibru =apti=pe c[l[torul din st`nga a auzit impactul s[rutului expulzat din care s`ngele era r`c`it cu =paclul pe parbriz, t[cerea studia ciocul at`rnat de elice cuvintele se rostogoleau mut dinspre laringe suspendat =i se înfingeau în aripa dreapt[ a ochiului avionului ce privea direct în burta m`nc[toare de paseri c[l[toare.

Z`mbi\i acum… =ah mat!

P [ s [ r i c a f [ r [ c u i b ( rep rod u cere f ot o)

http://claudiusavin.pers.ro/

M`nat de o furie cel pu\in curioas[ calul ]nsp[im`nt[ regina fur`ndu-i curat nebunul ]n pijamale... mai stranie fu mi=carea urm[toare c`nd r[pit de prieteni tura, micul st`lp se-mpiedic[ de c`\iva pioni =i d[du cu fruntea de me=te=ugul regesc… acum a= putea s[ m[ pun ]n pielea lui =i s[-ncurc paharele cu mut[rile, dar un plasament ]ntre alb =i negru ne prive=te pe to\i… cel pu\in ]n gresia din baie =i ]nc[ 3 mut[ri =i m[ culc sau poate adorm cump[rat de o cafea ]ntre 2 televizoare ]nchise sau m[car pe o lec\ie de c[l[rie =i una de ]not a=a ]i pl[cea unchiului s[ ]nchid[ ochii de 2 ori ]nainte de culcare =i apoi la trezire de ]nc[ 3... amicul de el se sim\ea între pere\i ca un Gra\i cu p[turile în vine dar nu-mi fac grijile pachet… înc[… am eu grij[ s[-mi tai unghiile la miez… sau m[car de 2 ori pe noapte =i mama m[ va aplauda ca m[icu\ele în =coala catolic[ =i din cariile mijlocii promit s[ scap m[car de una p`n[ la anu’ =i vine =i partea cu noi doi acum… cum somnul nu mai scap[ o las pe seama iadului =i ploii s[ ne trezeasc[ =i s[ ne trimit[ s[-mpu=c[m din nou caii ambi\io=i =i micile \estoase de paradis pentru c[ din carapacea lor ]nc[ se mai fac cochilii de at`rnat la subra\ ]n caz de ]nec…p[strez un col\ de h`rtie =i un slip pentru poza final[

Claudiu Savin

de R[zvan Oprescu

De=i s-a n[scut ]n

cartierul lisabonez Benfica al popularei echipe de fotbal omonime, =i a crescut printre bolnavii psihic ]ngriji\i de tat[l s[u – medic psihiatru, de=i a primit o educa\ie riguroas[ ]n spirit aristocratico-salazarist, Antonio Lobo Antunes (1942) a ales calea scrisului, devenind cunoscut nu pentru goluri marcate, nici pentru num[rul de cazuri tratate, ci pentru proza sa spectaculoas[.

E

x-medic psihiatru (obligat fiind de familie s[ urmeze tradi\ia), ex-militar ]n r[zboiul colonial din Angola (obligat fiind de contextul socio-politic s[ participe la un conflict nejustificabil din punctul s[u de vedere), Lobo Antunes s-a remarcat drept un scriitor prolific, autor a 21 de romane, 3 c[r\i de Cronici, al unei colec\ii de scrisori – m[rturii din timpul r[zboiului – =i al unei c[r\i pentru copii. Literatura sa a evoluat sub semnul explor[rii aproape chirurgicale a depersonaliz[rii generale a Omului contemporan, a instabilit[\ii structurilor sociopolitice =i umane =i a dezagreg[rii continue a identit[\ii a Fiin\ei ]mpov[rate de traumele experien\ei belice =i post-revolu\ionare (dup[ c[derea dictaturii lui Salazar la 25 aprilie 1974, ]n urma Revolu\iei Garoafelor). Opera lui Lobo Antunes este o ]ntret[iere de curente literare: post-colonialism, post-modernism, realism, confesionalism autobiografic, existen\ialism, tematica predilect[ reprezentând-o: r[zboiul, familia, psihiatria, scrisul.

aparenta simplitate concentrat[ ]n câteva paragrafe ce apar bilunar ]n s[pt[mânalul portughez „Visao”. Stilul jurnalistic se reg[se=te ]n aceste scrieri numai la nivelul dimensiunii reduse a textului =i al abord[rii unor situa\ii din sfera cotidianului, prin faptul c[ sunt analizate contexte, persoane, gesturi, comportamente. Totu=i, subtilitatea =i specificitatea antuniene reies din tratarea temelor amintite mai sus, cronicarul manifest[ =i ]n cazul acestor „texte de buzunar” o tent[ autobiografic[: activitatea de psihiatru ]ntr-o clinic[, amintirile copil[riei =i a figurilor marcante ce i-au trasat un viitor frustrant, experien\a ostilit[\ilor traumatizante din r[zboiul angolan, iubirile pasagere sau reprezentative, prieteniile cu diverse personalit[\i culturale, militare, medicale, „boala incurabil[ a scrisului” compulsiv ]n\eleas[ ca un dat =i ca o necesitate.

Aceste partituri „respir[” ]n stilul antunian,

printr-un ton auto-ironic, printr-un registru poetic, prin universul populat de portrete, sentimente =i resentimente blocate de cele mai multe ori ]n vidul incomunicabilit[\ii, univers ce se cere descoperit, disecat =i continuat la un nivel mai complex ]n scrierile de amploare ale lui Lobo Antunes.

D

e\in[tor al unor premii precum: Camões (cea mai important[ distinc\ie acordat[ scriitorilor lusofoni), ]n 2007 pentru ]ntreaga sa oper[, France-Culture (1996 pentru romanul „Moartea lui Carlos Gardel”), Premiul de Stat al Austriei pentru Literatur[ (2001, pentru „Cuvânare pentru Crocodili”), Premiul Ovidius acordat de Uniunea Scriitorilor Români, lui Antonio Lobo Antunes i-au fost conferite =i titlurile de Doctor Honoris Causa de c[tre Universit[\ile Trás-osMontes e Alto-Douro din Portugalia =i „Ovidius” din Constan\a ]n 2007 =i, respectiv, 2009.

Pentru c[ Antoniu Lobu Antunâ= (sic!) nu este José Mourinho, nici Luís Figo, =i nici pe departe Cabral (Pedro Álvares), ci pur =i simplu António Lobo Antunes, un scriitor ce trebuie „respirat” m[car o dat[...

D

pag 6

e=i le calific[ drept „prozu\e”, refuzându-le calitatea =i intensitatea caracteristice romanelor sale, cronicile lui Lobo Antunes uimesc prin

d e Teo d or a Ch i\[

Bună dimineaţa M[ a=ez ca s[ scriu asta, este ora nou[ de diminea\[ =i pe fereastra deschis[ v[d arborii la soare. Frunzele str[lucesc, se mi=c[, d[n\uind în ramuri, mai închise, mai deschise, schimbându-=i locul, întorcându-se la pozi\ia ini\ial[, schimbându-se iar. Un felinar tot la soare, cu enorma-i lamp[ stins[. Noaptea, aproape nimeni pe strad[, doar sunt oameni serio=i, cu excep\ia str[inei f[r[ un acoperi= deasupra capului, cu un mo\ în frunte extrem de ciudat =i multe plase de plastic în bra\e, îmbr[cat[ ca un arlechin smintit, ce opre=te ma=inile la semnalul ro=u. Unde doarme, s[raca?

Pe o treapt[, într-un portal, într-un pustiu de scar[ prin vreuna din cl[dirile acestea vechi?

Aproape totul este vechi aici, în afar[ de lumina ce pare =lefuit[ de un mop de sârm[, intens[, dur[. Este vorba despre un loc pentru pensionari, de picioru=e obraznice, de dughene modeste, mici nego\uri f[r[ clien\i. +i, spre uimirea mea, patru clinici dentare =i cinci coaforuri: probabil c[ nu exist[ niciun incisiv în nicio gingie =i doamnele cartierului cu =uvi\e vopsite. Se strâng la patiseria de sus, în fa\a unei cafele ce dureaz[ toat[ dup[-amiaza, dezb[tând fotografiile din reviste. Titluri: Cunoa=te\i locurile unde î=i petrec vacan\ele vedetele, Astroloaga Cutare declar[ c[ este mai înfl[c[rat[ la cincizeci decât la dou[zeci de ani, manechinul Cut[rescu recunoa=te rela\ia cu celebra femeie de afaceri, afirmând c[ leg[tura cu organizatoarea de evenimente Cut[reasca s-a terminat într-un mod lini=tit pentru c[ suntem amândoi persoane civilizate.

bali=tii pentru c[ sunt b[rbati de un singur cuvânt, adic[ de o singur[ fraz[: Trebuie s[ ridici capul =i s[ te gânde=ti la urm[torul meci!

Maxima care se pare c[ le entuziasmeaz[ pe vedetele goale, cu capul ridicat de-a binelea în reviste, acoperindu-=i o zecime din piept cu mâinile desf[cute. Str[ina f[r[ acoperi= nu î=i acoper[ pieptul, ocupat[ cu plasele, murmurând singur[. Probabil c[ se gânde=te: Trebuie s[ ridici capul =i s[ te gânde=ti la urm[torul semnal ro=u.

A c e s t t e x t a a p [ r u t ] n re v i s t a p o r t u g h e z [ Vi s ã o ,

joi, 17 septembrie 2009

t r a d u c e re d e T e o d o r a C h i \ [ versiunea original[ disponibil[ online la h t t p : / / a e i o u . v i s a o . p t / b o m - d i a = f 5 2 9 4 2 4

pag 7

Din când în când, îi mai dau câte-un b[nu\ pe care îl ascunde repede pe sub zdren\e, cu iu\eala cu care broa=tele înghit mu=te. Ce s-o fi ales de domnul Mário care se hr[nea cu mini-uri =i avea un motan pe nume Micu\u’ pe care un individ oarecare l-a omorât în b[taie cu m[tura.

F[cea foamea ca s[ îi cumpere =unc[ presat[ lu’ Micu\u’, chiar în iulie se sprijinea în umbrel[, singurul baston pe care îl avea. Niciodat[ nu l-am v[zut mâncând ceva, îngâna numai hârâieli de neîn\eles, se îmbr[ca cu o bluz[ pe vremuri alb[ tot anul, îi atârnau marginile pantalonilor. Dac[ intra în patiserie, îi tr[geau =uturi, nici m[car porumbeii nu fugeau de el. Ce s-o fi ales de bagabontul cu barb[ lung[, tân[r înc[, ce vorbea cinci limbi, dansând singur pe alei cu gesturile unei balerine orientale, numai degete? Vedetele mele, acestea, care nu se gândesc la urm[torul meci, cred Habar nu am cine sunt vedetele astea, tr[iesc cu sic[ nu se gândesc la nimic. Domnul Mário nu a v[rsat nicio guran\[ pe alt[ planet[. Una dintre doamnele cu =uvi\e se lacrim[ pentru Micu\u’, a preferat s[ dubleze cantitatea de îndoie=te de înfl[c[rarea astroloagei, prietena îi aduce conmini-uri, o p[dure de strangul[ri la balcon. Aud pe fereastr[ traargumente, aproape c[ se ceart[. Str[ina f[r[ acoperi= doi oameni discutând. Unul dintre ei aduce un argument deapare în amurg, cer=ind german[. German[ sau olandez[. finitiv: Nu am v[zut niciodat[ atâta jeg la un loc, binecuvânteaz-o, -Eu muncesc, =ti\i?

Doamne. De mine nu îi pas[, este preocupat[ doar cu automobilele de la semafoare: nimeni nu îi d[ de poman[. Unii Iar cel[lalt zbârlindu-se: închid geamul iar ea bate cu dege\elele, aplecat[, purtându-M[ face\i lene=? se ca =i cum ar trage cu ochiul pe gaura cheii, în timp ce =oferii se roag[ s[ se fac[ odat[ verde. Iar ea r[mâne acolo, Primul se îmblânze=te pu\in oprit[ în mijlocul str[zii, cu bra\ele deschise în timp ce pun-Nu v[ fac în niciun fel, spun doar c[ muncesc gile se mi=c[. Dac[ se îmboln[ve=te, dac[ moare, cui îi pas[? Nicio revist[ nu vorbe=te despre ea, de=i astroloaga Al doilea contratac[: de cincizeci de ani î=i etaleaz[ lenjeria =i picioarele, fericit[.

-+i dumneata crezi c[ eu o duc a=a bine?

La televizorul lipit de tavan o vedet[ agitat[ ia un interviu unor alte vedete care arunc[ priviri monitorului corectându+i apoi e lini=te pentru c[ au ajuns la o în\elegere =i îngrijorate pozi\ia. Presupun c[ discut[ despre a doua lege a termodinamicii sau rela\iile lui Pascal cu jansenismul, onorabil[, ambii cu capetele ridicate, gândindu-se la pentru c[ doamnele î=i întind gâturile fascinate. Vânz[toarea urm[torul meci. Le lipsesc numai iubitele goale dar este de la chio=c, care iarna acoper[ ziarele cu plastic, aranjeaz[ imposibil s[ traversezi celofanul revistelor cu unghia =i marfa, strângând cu grij[ totul. Are reviste ferecate în celo- s[ pescuie=ti vedeta de pe copert[. Frunzele continu[ fan cu vedete goale care se iubesc cu fotbali=ti. Admir fot- s[ str[luceasc[. M[ hot[r[sc s[ pun punct final aici.

Pun. Iat[-l:.

M

asa rotund[ din col\. La prima vedere, e o mas[ ca oricare alta, doar o copie a celorlalte mese de lemn din ]ncaperea larg[ a cafenelei, un loc pl[cut de a-\i petrece timpul al[turi de prieteni. Prietenii ei erau carnetul =i pixul. Nu se desp[r\ea niciodat[ de ace=tia 2, iar ei, la r`ndul lor, nu o dezam[giser[ niciodat[. Carnetul, e drept, se termina cam repede c`teodat[, dar o anun\a mereu din timp =i o l[sa s[-=i g[seasc[ altul pe care s[-=i continue povestea. Masa, ]ns[, nu se termina niciodat[ =i era mereu acolo, ]n col\, l`ng[ peretele de sticl[, oferind un loc bun de observa\ie f[r[ s[ atrag[ aten\ia, ]ntotdeauna liber[, a=tept`nd-o pe ea.

M

ai mult, pe partea cealalt[ a str[zii se afl[ parcul, unde, cu ceva timp ]n urm[, un domn de varst[ mijlocie ]mbr[cat ]ntr-un costum negru trecuse gr[bit. El probabil c[ nu =ezuse niciodat[ la masa rotund[ din col\, iar pe ea – cea care =edea adesea acolo - cu siguran\[ nu o cunoscuse. Era doar un necunoscut, o siluet[ ]ndep[rtat[ cu care ochii ei f[cuser[ cuno=tin\[ f[r[ a-i da de =tire. Poate nici nu locuia ]n acel ora= =i poate c[ ea nu ]l va mai vedea vreodat[, dar acest om, tot f[r[ =tirea sa, devenise tat[l din cartea ei. }n aceea=i situa\ie era =i o t`n[r[ =aten[ care se plimba adesea prin parc. Ea devenise, tot f[r[ =tirea ei =i f[r[ =tirea lui, fiica sa ]n carte. +i restul personajelor se n[scuser[ tot ]n parc sau ]n cafenea. Ochii ei ]i ]nt`lniser[ la un moment dat =i le atribuiser[ un anumit rol. }i pl[cea s[ ]i priveasc[ pe cei din jur, s[ i=i imagineze ce fel de oameni ar putea fi =i ce via\[ duc, s[ le creeze ]n minte o poveste nou[, s[ intersecteze pove=tile lor =i s[ scrie un roman.

Toate acestea, ]n timp ce =edea la masa rotund[ din col\. de Paula Prahoveanu

pag 10

Efectul defectului

de Larisa Ioni\[ }n gar[ a= tep t o is pit[, s [ v in [ u= o r u n cuv `nt.. . d ar tot ce s e aud e s u nt c[ile ferate rug in ite.. .

D es chid un caiet = i p ag in ile alb e m[ ]nf io ar[.. .

Lo cul [s ta es te p erfect; pr iv es c la oameni = i la d efect... g ara m[ ins p ir[.. .

Literele alearg [, cuv in tele s e leag[. ceea ce s imt e s cr is ‌

PIERDEREDE . }n dimine\ile cu trip excesiv, via\a ]mi pare mai frumoas[. Nu neap[rat mai simplu de urm[rit prin periscop. Camera miroase puternic. A filatelie =i a paranoia. }n aer ]nc[ plute=te fruntea cuiva. }n col\ul camerei zace starea de bine pe care acum c`teva ore toat[ lumea se ]nghesuia s[ o ]mbr[\i=eze. +i s[ o s[rute. M[ ]nvele=te o duhoare cald[. Nu privi ]napoi! Tu. Nu te pot vedea, dar te aud. Te aud cum sorbi cafeaua. Tu, natur[. Cu to\i am fost teribili=ti. Tineri =i vulgari. +i noi am dormit cu fa\a-n scrumier[. Noaptea trecut[ era 2005.

Lumina era slab[. Anorexic[. Hidoas[. Puneam unul dup[ altul buzele pe aceea=i \igar[. Cum ne distrugem noi tinere\ea.. Zgomotos. Urban. Pe faian\a din baie s-a uscat s`ngele. Nu privi! Eu. Eu nu voi spune. Garsoniera noastr[ nu e dec`t o fabric[ de visuri. Legate. Noi. Biete furnale. Cum ne pierdem noi tinere\ea.. Televiziunea noastr[ nu transmite =tiri triste. C8H11NO2 lucreaz[. Zero griji. Ne putem privi acum. Nu ne temem de nimic.

Poate, doar, de c[r\i. Ei ]=i umpleau stilourile cu rom alb =i se ]mb[tau pe termen lung. Am pus toat[ noaptea acela=i vinil. Aceea=i melodie. De=i nu recunoa=tem, ]ncerc[m din r[sputeri s[ p[rem tragici. La miez tu ai inventat ciocolata =i ne-am bucurat. Tu, natur[ a lucrurilor. Coapt[ =i suficient[. Tu e=ti o femeie u=or muzical[. Niciodat[ nu =tiu unde trebuie s[ pun gura sau de unde s[ (te) apuc. Sunt obosit. Str[in. B[tr`n. Eu. Eu, lucru al naturii. cealtar t`r ina

R[coare de Mihaela Manea Ne iubim str[ini cu str[ini rece =i elegant ne cunoa=tem ca dou[ u=i de la capetele diferite ale culoarului =i nu ne leag[ dec`t aerul din mijloc, de la trei sferturi dep[rtare, de la un metru distan\[, de la o respira\ie ]n timp =i toate celelalte lucruri infinite c[rora le place s[ ne aib[ pe noi ca limite.

Mereu va fi vorba de tu =i un alt tu =i al\i tu sau doar de tine nu po\i sc[pa de tine nici de v`ntul de pe coridor.

D es p re m ala d ii ale f irii s au

N[scut ]n zodia Balan\ei

de Andreea Mihalcea bun[ diminea\a! a=a am ]n\eles c[ e obiceiul c`nd te treze=ti. s[ zici bun[ diminea\a. dar dac[ e prima dat[ c`nd m[ trezesc, cum pot eu s[ fiu at`t de ipocrit ]nc`t s[ pretind c[ m-am n[scut cu puterea de a deosebi timpul cel bun de timpul cel r[u? mai bine m[ rezum la o incert[ diminea\a! sunt parameciul de borcan, creat artificial de un n[t`ng de copil pentru ora de biologie. dup[ c`te v[d, voi tr[i totul, voi gusta totul. ]i voi cunoa=te specia Creatorului meu, care m[ va privi chior`=, din spatele ochelarilor. semenii lui vor vorbi despre mine ]n clinchete de aparate dentare =i ]n final, ]=i vor =terge nasurile, plini de interes. eu, naiv =i probabil dezam[git de lumea =tiin\ei, m[ voi ]ndr[gosti de vreo parameciui\[, din vreun borcan vecin. o s[ ne uite pe am`ndoi pe catedr[ =i o s[ ne sorbim nebune=te din priviri p`n[ la ]mplinirea sor\ii, adic[ p`n[ la venirea femeii de serviciu. ea, biciul cur[\eniei, va vrea s[ spele borcanele =i atunci vom muri ]mpreun[, ca un cuplu ideal ce vom fi. sau, va fi o tragedie, adic[ tot o imposibilitate de a ne schimba destinele, =i vom ajunge am`ndoi pe rafturi ]ndep[rtate din clas[. atunci nu vom avea altceva de f[cut dec`t s[-i invidiem pe al\ii, care pot m[car s[-=i sf`r=esc[ singuri chinul. paramecii nu se pot sinucide. voi cunoa=te dispre\ul celor care trec pe l`ng[ mine f[r[ s[ m[ vad[ cu adev[rat, m[ voi sim\i inferior =i, ]n lips[ de bani, nu voi putea cunoa=te puterea terapeutic[ a speciei numite psihiatrul-de-ora=. depresiv =i tem[tor de spa\ii deschise, nimeni nu o s[ m[ vrea, nici m[car pentru experimente. ]n cele din urm[, va trebui s[ m[ rezum la a scrie o carte. poate o voi numi A=a gr[it-a Parameciul... =i asta va fi fost the story of my life. o inspira\ie, o plesc[ial[ =i o molf[itur[ de final, cu dezv[luiri inedite despre lumea de dincolo. sau a= putea pur =i simplu s[ m[ rezum la diviziune celular[, cum scrie, de altfel, =i ]n wikibiblie.

Bibliografie : S h a k e s p e a re – O p e re c o m p l e t e Frankenstein Cum s[ te psihanalizezi singur

Z

a ie

=it

sie

Da

=i nici m[car n-a durut.

b

nN

r

[st

[so

u

iu

l

Diminea\a m[ prime=te p[m`ntul. E umed =i ]mi alunec[ degetele printre ieri sear[ =i anul trecut. }i ]napoiez mereu frac\ia de \[r`n[ de sub unghii cu riscul de a le pierde, dar a=a ]ntregul se obi=nuie=te cu mine.

Mi se ]mpletesc degetele de sfori =i fire, cu noduri ce miros a miel abia n[scut, dintre ochi de privighetori =i pistrui de m[ce=e putrede, dintre p[rul din nasul =oarecilor =i cioburi de ghinde. Mai rar, mi-am pierdut unghii =i pentru oameni cu fire ]nmugurite ]n col\ul gurii.

P[cat c[ vin aici cu gura ]nchis[ =i fruntea =i t[lpile lor nu se leag[ de r[d[cini de maci, nici s`nii fetelor de cochilii pustii de melc.

Diminea\a m[ prime=te p[m`ntul. E umed =i m[ obi=nuiesc cu el.

en la p

m

i

de

pi=c[turile din copil[rie, cum st[team descul\i pe cavoul bunicilor pe care nu i-am cunoscut niciodat[. a= fi putut s[-mi str`ng picioarele at`t de tare ]nc`t s[ se scurg[ toat[ seva cea rea s[ te minunezi cum lulu se mic=oreaz[ p`n[ nu mai r[m`ne dec`t julitura din genunchi =i pl`nsul una peste alta, de unde stau acum nu se mai aud sc`ncete c`nd mi se face foarte team[ ]mi str`ng pielea de pe coate, ]mi ciupesc urechile a=a cum m-a ]nv[\at mama ]n seara c`nd ploua de credeam c[ o s[ se duc[ naibii tot ora=ul. cu cer=etori pe care ]i iubesc ivan, vasile =i Filosofia pentru bufoni (r:) marian • mic tratat de tot r`sul filosofilor • Ed. NEMIRA, 2008 cu pescaru=ii care nu trec niciodat[ mai departe dragi diletan\i, v[ anun\[m apari\ia celei mai haioase lucr[ri ]n made gara de sud

din ureche

A.M.

aici ca =i acolo ]mi amintesc de moarte =i r`d de Claudia Pipo=

p a g 11

terie de diletantism filosofic. sau, dac[ obi=nui\i s[ v[ lua\i ]n serios, dragi bufoni, a ap[rut Filosofia... o istorie anecdotic[ a filosofiei, pres[rat[ de obraznice caricaturi ale mae=trilor ei. de la Aristotel la Russell, nimeni nu scap[ f[r[ a fi ridiculizat de Pedro Gonzalez Calero. autorul spune despre sine c[ a fost m[turator de strad[, documentarist, profesor de filosofie =i p[pu=ar ratat.

Ar ta a co bo r ` t ]n s tr ad [.

Cli= eu n emer nic! D e u nd e a cobo r `t? !

D e la eta ju l 9 . I ar acum s e ]n toarce.

Jean-Lorin Sterian e un scriitor care locuie=te ]ntr-o garsonier[ la etajul nou[ ]ntr-un bloc cu interfon de l`ng[ Ci=migiu. Locuie=te, adic[ m[n`nc[, doarme, lucreaz[, a=terne perne prin camer[, ]nchide luminile, pune niscaiva muzic[ ezoteric[, taie bilete, pune =tampile, conduce spectatorii la locurile lor, ]nchide u=a =i...}ncepe piesa. Teatru de apartament. Lorgean pe numele lui. Cincisprezece oameni ale=i pe spr`ncean[, ]ntotdeauna al\ii. Biletul este un obiect care semnific[ singur[tatea.

P o a t e - t u - v e i - f i - i n v i t a t . i

n

t

e

r

v

i

u

c

u

J

e

...]n ultimul timp, artele nu mai apar\in p r o f e s i o n i = t i l o r. . .

Cum ai ]nceput?

a

n

-

L

Teat rula urcat l a b lo c o

r

i

n

S

t

e

r

i

a

n

Pentru primul program am vorbit cu prieteni actori =i performeri =i am zis dac[ ave\i ceva de f[cut =i vre\i s[ ]l testa\i pe un public foarte aproape de voi, o pute\i face la mine. Asta-i cel mai important, manifestarea emo\iilor, care se transmit datorit[ proximit[\ii. Le receptezi altfel ca spectator =i actorul are complet alt feedback de la 1,5m care ]l despart de oameni. E un transfer permanent de emo\ii ]ntre cei de pe scen[ =i cei din fa\a lor.

Jean-Lorin Sterian: De c`tva timp m[ duc la desen realizat de ni=te cursuri de dramaturgie. Am auzit vorClaudia Pipo= bindu-se de un teatru de apartament din Paris \inut de ni=te ru=i care ]l \ineau ]n limba rus[, dar veneau francezi. Ei ref[ceau, cumva, teatrul de rezisten\[ de prin anii '60-70, din perioada comunist[, unde erau piese probabil contra regimului sau De c`t timp juca\i? interzise, =i ]l prezentau vesticilor.

J-LS:Am avut pe la mijlocul lui decembrie prima Mi-a r[mas ]n cap doar ideea c[ str`ngeau oameni reprezenta\ie. Primul spectacol a fost un cocktail de acas[ =i le f[ceau monoloage sau piese. }n acela=i manifest[ri artistice. Au fost 5 p`n[ acum. O s[ urtimp m[ duceam la Miercurea Lejer[, la Centrul meze ]n 10-15 zile o alta. De fiecare dat[ experiNa\ional al Dansului, unde arti=ti profesioni=ti =i nement[m ceva. Dar a r[mas tema singur[tate =i de la profesioni=ti pot testa diferite proiecte ]n fa\a unui spectacolul 2 s-a legat. Clar va r[m`ne ]n formula public. Am participat =i eu o dat[ cu un proiect, un asta cel pu\in 10 reprezenta\ii. fel de lectur[, =i v[z`nd acel concept de liber, de manifestare artistic[, m-am g`ndit c[ a= putea s[-l Ce-i cu biletele? ]mprumut pentru un teatru de apartament.

J-LS:E un experiment cu obiectele pe care le aduc oa-

Cine sunt actorii? pag 12

J-LS: Sunt independen\i, au diferite proiecte, fac diferite lucruri pentru a tr[i. +i asta ]mi place, n-a= vrea s[ vin[ actori angaja\i sau oameni care tr[iesc din asta.

menii. E un pic surprinz[tor =i nu se a=teapt[ la momentul de performance, la statul ]n picioare =i la finalul psihoterapeutic. }mi place combina\ia de genuri =i manifest[ri. }n ultimul timp, artele nu mai apar\in profesioni=tilor.

Cine vine?

J-LS:}n principal au fost cunoscu\i. Se intr[ destul de greu. Fiind spa\iul at`t de mic trebuie s[ fiu selectiv. }n psihoterapie, c`nd ]ngropi un obiect al unei persoane ]nseamn[ c[ vrei s[ o ]nchei cu acea persoan[ din punct de vedere afectiv. M[ g`ndesc c[ pentru oameni e un fel de exorcizare a unei st[ri. Vin actori, art-directori, muzicieni, regizori. }mi doresc ca al\i oameni s[ produc[ spectacole aici.

Ce e Lorgean?

J-LS: Lorgean e un cuv`nt pe care-l tot folosesc pentru manifest[ri artistice. M[ tot joc cu un concept legat de aparen\[ =i realitate =i teatrul [sta se ]nscrie ]n acela=i decor.

Cum se simte?

J-LS: Spectacolul ]mi aduce mult[ emo\ie =i creativitate =i hazard. Cu dou[ zile ]nainte intru ]ntr-un fel de stare, ]mi d[ energie pentru alte proiecte, e un lucru pe care-l a=tept cu mare interes =i care nu va fi niciodat[ la fel pentru c[ publicul e de fiecare dat[ diferit.

a consemnat V l a d U r s u l e a n

Jean-Lorin Sterian, 33 de ani, prozator, jurnalist, regizor =i scenarist. A publicat volumele Baltazar =i hazardul (1997), Scriitorul a ie=it la v`n[toare (2000), Postume (2004) =i Lorgean (2007), iar ]n prezent, ]=i preg[te=te volumul de Antume. A regizat c`teva scurt-metraje =i documentare, unul dintre ele fiind chiar despre propria sa forma\ie, Grupul Sanitar, intitulat Lec\ia de Playback. Scrie texte pentru benzi desenate. Se num[r[ printre c`=tig[torii concursului DramAcum 4 (edi\ia 2008). Din decembrie 2008 =i-a deschis teatru ]n propriul apartament. Masterand ]n antropologie, editorialist 24Fun,colaborator Esquire, sus\in[tor al libert[\ii de exprimare (fanii trupei Parazi\ii l-au putut vedea ]n videoclipul Jos Cenzura), prezent virtual pe :

h

t

t

p

:

/

/

w

w

EU SUNT SUB S~RM{.

C{ NU M { L A U D C U A S TA C A O S T R I C AT { , ESTE EVIDENT! C{ E,

w

.

.

...

u

b

l

o

g

.

r

o

UN ECHILIBRIST P O AT E FA C E S { MOAR{ PRIMUL G~ND, ACELA SIMPLU,

, . , :

S P E C TA C U L O S .

TOTU+I AR TREBUI S { } N C E R C E C E FA C ACROBA|II

desen :

Clau d ia P ip o=

PE T{CUTE

poeme siameze:

Valen tin M u= oiu

p a g 13

C{ NU E DELOC C I N E VA S { M - A S C U LT E , EU...

***

DINC{ ADNANA

S AV I N

forme 5

CLAUDIU

Cu tequ ila ]n s `n ge F emeia e d o ar o t`r f [ cu ur me S of is ticate de don ’ = o ar [.

Tencu iala, cor ectur a = i = ap ele d e bo to x F lu tur [ batis tu \e albe Î n nu mele p [cii S hotur ile îns [ n u s e op r es c D e= i r [zb oiul e s tu pid Rimelul s e p r elinge pe cear c[n e Î n gr a\ii de cor b N egr u alb[s tr u i, neg r u alb [s tr ui O ja de pe u n ghii M ir o as e a pl[cer e + i s exu l a s tr [in I ar cer neala d e p e limb[ e s an gr ia Cu pelin = i cine s [ v ind ece amnezia nu melor Î n ce\o= ate d e v o dk[ + i cine s [ n umer e în cor d[r ile d e bu ze + i dimine\ile co n f u ze C`nd nu = tii und e e= ti + i de ce e b ur to s = i ch el D o njuanu l d e n oap tea tr ecu t[?

F umeaz[ \ig ar a = i taci!

A zi te in tor ci acas [ des cu l\[.

http://claudiusavin.pers.ro/

Why not sneeze, Rose Selavy? (r:)

pag 14

Via\a e un trandafir, o ap[ de colonie, un urinoar. Este o glum[ la adresa societ[\ii ajuns[ pubel[ public[ din ambi\ie proprie. Simte o pl[cere sadic[ ]n a se vedea ]n oglind[ cu alt[ fa\[ =i, se ]n\elege, cu alt[ p[l[rie.

Marcel Duchamp, unul din cei mai mari arti=ti contemporani, a avut curajul de a brutaliza lumea, ar[t`ndu-i adev[ruri pe care nu era ]nc[ suficient de lucid[ s[ le ]n\eleag[, adev[ruri care se ascundeau cu pricepere. Cu un sim\ al umorului ]n\ep[tor ca un set de andrele ascu\ite, Duchamp nu iart[ nimic, niciun gest, nicio secund[. Un revolu\ionar al artei conceptuale, Duchamp urm[re=te transsexualitatea, efemeritatea, deflorarea miturilor =i ]ngr[m[direa acestora – sau dezgr[m[direa – psihoterapeutic[. Arta pulseaz[ ]n desacraliz[ri =i suprasacraliz[ri succesive, perceptibile ]n frac\iuni de secund[ ]nvecinate. }ntocmai ca ]ntr-un film mut =i par\ial restaurat / reconstituit. Ideile deja cap[t[ un alt sens, iar g`ndurile se ]nv[lm[=esc nebune=te ]n fa\a spectacolului oferit de Marcel Duchamp, un Charlie Chaplin colorat care ne previne c[ cel mai mult ar trebui s[ ne ferim de noi ]n=ine =i, mai ales, de convingerile =i ideile noastre. }ns[ eforturile devin inutile atunci c`nd ajungem cu to\ii ]ntr-un mare izvor primordial, rece, planetar, cu iz de ceramica =i de vas de toalet[ ]ntors pe dos, o f`nt`n[ brutalizat[ care ne reflect[ ca pe ni=te Narci=i. Nu suntem altceva dec`t ni=te bie\i narcisi=ti nevrotici. Ne oglindim ]n veceuri, trandafiri =i ap[ de colonie.

• Ana Alexandrescu h ttp ://www.u nder s tand ingducham p. co m / http ://w w w.d u ch a m p .co m / h ttp ://w w w. m a rceld uch a m p . net/

Arta morbida

introducere ]n:

+tiin\a

s i n t a x o - c h i m i e s tu d iul a f os t elabor at de cer cet[to r ul V a l e n t i n cu ajutorul asistentului grafician

S

ecretul combin[rii cuvintelor a fascinat dintotdeauna. Din pricina complexit[\ii sale, a fost preferat[ abordarea intuitiv[ ]n studiul rela\iilor dintre cuvinte. Astfel singurele ajutoare ]n potrivirea cuvintelor erau propria imagina\ie =i sim\ul comun folosit ]n evaluarea rezultatului. Au ap[rut, fire=te, =i abord[ri =tiin\ifice. Cea mai important[ (care, de altfel, va fi prezentat[ ]n continuare) este abordarea sintactico-chimic[. Specific acestei abord[ri este faptul c[ porne=te de la asem[narea dintre propriet[\ile =i leg[turile sintactice ale cuvintelor din cadrul unei propozi\ii =i propriet[\ile =i leg[turile chimice ale atomilor din cadrul moleculei. Astfel, s-au propus urm[toarele ipoteze: H1 : Fiecare cuv`nt are 4 ]nveli=uri principale (dinspre interior spre exterior): subiectiv, predicativ, atributiv =i completiv. Prin aceste ]nveli=uri se atrag sau se resping cuvintele dup[ cum vom vedea.

H2 : Pe fiecare din aceste ]nveli=uri, fiecare atom are un num[r de electroni pozitivi sau negativi. A fost aproximat num[rul de electroni pozitivi / negativi din fiecare ]nveli= pentru cele mai folosite cuvinte.

L a f i n a l , v [ p r o p u n e m

Cuv`nt

vida

M u = o i u

Mihaela Manea

Aceast[ structur[ se afl[ ]ntr-un tabel care se poate folosi ca adjuvant la potrivirea cuvintelor.

H3 : }nveli=urile se sudeaz[ ]n m[sura ]n care exist[ ]n fraz[ un num[r egal de electroni pozitivi =i electroni negativi. Altfel spus, cuvintele se atrag cu at`t mai mult cu c`t num[rul electronilor pozitivi de pe ]nveli=urile corespondente este comparabil cu num[rul de electroni negativi.

H4 : Stabilitatea propozi\iei depinde de gradul de sudare al ]nveli=urilor, av`nd prioritate ]nveli=urile de la interior. Astfel, cuvintele care au ]n special straturile din interior sudate vor forma o propozi\ie stabil[.

Mai sunt fire=te =i ipoteze care \in de topic[,

semantic[, dar =i de gradul de ]nc[rcare cu sarcin[ al mediului receptor al mesajului. Totu=i, acestea nu se pot dezvolta aici. Ar mai fi de men\ionat c[ prepozi\iile prezint[ o proprietate specific[ : anume aceea c[ electronii se comport[ ca electroni pozitivi sau negativi ]n func\ie de necesitate.

Tocmai de aceea sunt cimentul care leag[ cuvintele ]n propozi\ii / sintagme.

u r m [ t o r u l

}nveli= subiectiv }nveli= predicativ

e x e m p l u

:

}nveli= atributiv

}nveli= completiv

FOAIE

135 pozitivi

13 negativi

119 negativi

89 pozitivi

VERDE

64 negativi

29 negativi

73 pozitivi

41 negativi

DE

5 neutri (negativi) 24 neutri (pozitivi) 21 neutri (negativi) 8 neutri (negativi) 65 negativi

28 negativi

72 pozitivi

41 negativi

T O TA L

1 pozitiv

46 negativi

5 pozitivi

1 negativ

p a g 15

ALBASTRU

Ve d e m c [ , d e = i s i n t a g m a a r e d e s u f e r i t l a n i v e l u l ] n v e l i = u l u i p r e d i c a t i v ( p r o b a b i l d i n l i p s a unui verb), ea st[ bine la nivelul celorlalte ]nveli=uri, astfel ]nc`t este o sintagm[ stabil[.

pentru a \ine pasul, c[uta\i-ne pe

h ttp: //tr eb u ia s a f ieu n s ite. blo gs p ot. co m

General Import Export Bd. Republicii, Nr.4, Palatul Culturii

SMS POEM

Locul gol s[-l umple\i voi... dup[ ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboidup[ ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboidup[ ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboidup[ ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboidup[ ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboidup[ ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboidup[ ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zboi =i ]nc[ un r[zbo

cuvintele ]n pie\e sunt scoase la v`nzare.

am ruginit =i e ciudat s[ scriu ceva, orice. dar e doar un sms. s[ m[ ard[ cuvintele pe rug c[ le mizeresc. uite a=a. zisei!

20/03/2009 13:48:56 M isu

ALEPH C.U.I R 29032010 NUM{RUL DOC.00003 ____________________ Ast[zi ]nchidem devreme Lu[m banii din cas[ =i fugim, Evad[m din libertate! Ni se Preling pe fa\[ amintiri, dar Hot[r`m s[ nu mai vorbim despre asta niciodat[ Instig[m =i noi cum putem Scriem pe zidurile blogurilor, mai Desen[m c`te un pchicasou pe torturi diplomat Evolu[m.

Acum activ[m 2.0 D[ click pe acest poem =i vei fi direc\ionat, c`t ai spune Limit[ de vitez[ c[tre O pagin[ nou[.

Nu e nevoie de PC, ci doar de G[l[gie =i umor.

L`ng[ noi cineva construie=te o uzin[, Intr[ =i ies muncitori Violet. Poluarea E gustoas[ ca meniurile 10 RON KFC. P[stra\i Acest bon de cas[ pentru decontare.

L[sa\i-m[ acum. Vreau s[ fiu sigur c[ E tot ]n[untru. Nu-mi place s[ las ]n urm[ lucruri c`nd Plec. urm[ri\i noile aventuri ale lui Hai, PA! pe http://doarpitzi.blogspot.com/

REDAC|IA

alin boeru (r=) • valentin mu=oiu(r) • r[zvan oprescu(r)

andreea mihalcea • ionu\ p[tra=cu • andrei lupu • dan n[st[soiu • mihaela manea • paula prahoveanu • claudia pipo= • adnana dinc[ • larisa ioni\[ • mihai filoneanu • robert matei pitzi (g) • claudiu savin (g) •

colaboratori: teodora chi\[ • vlad ursulean • andrada gavrilescu • elena eni=or • coperta: mihai gheorghe • mul\umiri speciale domnului mihai vasile revis t[ ed itat[ de g rup u l ploie= tean d e lib er [ g `n d ire A lep h apare sub egida Centrului Jude\ean pentru Promovarea Culturii P raho va = i a Teatru lu i Equ in o x P lo ie= ti

redactia.aleph@g m ail.co m

ISSN 1843 - 9152

h ttp://tr eb u ia s afieu n s ite.blogs pot.com

revistă editată de grupul ploieştean de liberă gândire

a lep h