Catalog Sabin Bălașa - Albastru (Art Safari 2020) by artsafaree

București, 2020

Sabin Bălașa

București, 2020

Sabin Bălașa, Albastru

Coordonator

Ioana Ciocan

Curator

Ioana Spiridon

Curator asistent

Florin Petcu

Texte

Ioana Spiridon Sorin Scîntei Adrian Majuru

Fotograf | Design

Gabriel Ghizdavu

Arhitect

Attila Kim

Mulțumiri Complexul Muzeal Arad Muzeul Județean Argeș Complexul Muzeal Iulian Antonescu Muzeul Județean de Artă Bacău Muzeul Vasile Pârvan Bârlad Muzeul Municipiului București Muzeul de Artă Brașov Muzeul de Artă Cluj-Napoca Muzeul de Artă Constanța Muzeul Național Cotroceni Muzeul de Artă Craiova Muzeul Județean de Artă Prahova Ion Ionescu- Quintus Muzeul de Artă Târgu Mureș Complexul Național Muzeal Curtea Domnească Târgoviște Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion, Tulcea Muzeul Județean Aurelian Sacerdoțeanu, Vâlcea Parlamentul României, Camera Deputaților Fundația Jean Louis Calderon, București Academiei de Studii Economice, București Radisson Blu Hotel, București Muzeul de Artă Vizuală Galați Consiliul Național al Cinematografiei Arhiva Națională de Filme Precum și tuturor artiștilor și colecționarilor care ne-au împrumutat lucrări și care au dorit să rămână anonimi.

Coperta 1

Feerie Pictură murală realizată în interiorul Academiei de Studii Economice București

ISBN 978-973-0-32712-0

Ioana Spiridon

București, 2020 3

Veghe (detaliu) Colecție privată

Sabin Bălașa – pictorul albastrului celest (1932- 2008) Motto 1: „[...] m-am născut într-un loc extraordinar de fericit, unde se naște de fapt lumea. Acolo puteam vedea lucruri extraordinare. Vedeam cerul! [...] Exista cerul cu nemărginirea, soarele, vedeam miracolul vieții în jurul meu”1 În mod clar, atât pentru cititorul acestor rânduri, cât și pentru însuși artistul Sabin Bălașa, culoarea albastru este culoarea Divinătății, a Cosmosului și reprezintă conexiunea dintre fizicul uman și inefabilul ceresc. Deși nu s-a regăsit ca pigment în vremuri preistorice, cu siguranță albastrul a existat dinaintea omenirii, în apa și cerul atât de vitale vieții. O primă reprezentare vizuală a albastrului o regăsim la egipteni, undeva în mileniul III î. Hr., care se foloseau de lazurite (lapis lazuli) pentru decorarea măștilor mortuare, pentru bijuteriile suveranilor etc. În cartea sa, „Albastru. Istoria unei culori”, Michel Pastoureau demonstrează prin firul istoric al acestei culori, că percepția culturală este cea care definește rolul unei culori în societate. De exemplu, numit cobalt, turcoaz, indigo sau metalic, mult timp albastrul nici nu a avut un nume al său. Astfel, în Odiseea, Homer descrie marea ca fiind de culoarea „vinului închis”. Un al doilea reper literar, extrem de important , vine din sfera religiozității, mai exact din cea mai răspândită rugăciune creștină, unde se menționează: „precum în cer, așa și pe pământ”. Astfel, albastrul cosmic își are oglindirea în teluricul marin, în izvoarele, lacurile și mările care înconjoară tot ceea ce este vizibil. Legătura dintre albastru și divinitate este perpetuată de-a lungul timpului, de la precreștinism până în contemporaneitate, inclusiv în spațiul românesc. Astfel, avem sintagma „albastru de Voroneț”. Vermeer, Hokusai, Van Gogh sau Picasso, toți marii artiști au pus albastrul în lumina reflectoarelor. Matisse menționa: „Un anumit albastru îți poate atinge sufletul”, iar Van Gogh îi scria fratelui său: „Albastrul cobalt este o culoare divină și nimic nu poate crea o atmosferă atât de frumoasă”. Pornind de la o licitație de artă dedicată în exclusivitate artistului Sabin Bălașa, în 2015, a germinat și ideea acestui proiect de expoziție închinată nuanței de albastru din pictura artistului, subliniind mesajul ei profund filozofic, respectiv o inteligență instinctuală, colectivă, moștenită de-a lungul generațiilor, transpusă în folclorul autohton și reflectată plastic în creația lui Sabin Bălașa. Expoziția își propune să acceseze subconștientul, „ochiul interior” al privitorului prin invitația la cotemplare meditativă. „Tot ce imaginăm”, scria artistul, „există undeva la infinit. Există și ce nu ne imaginăm”2. Astfel, era oarecum firesc ca această culoare nobilă, simbolizând astralul, inefabilul, să se împletească armonios cu fantasticul, cu legendele și miturile autohtone și universale din creația lui Sabin Bălașa. „Albastrul este lumina cea mai îndepărtată, este imensitatea în care se rezolvă și renasc toate culorile și toate formele, este adevărul, idealul, eternitatea.”3 Pictor, muralist, ilustrator, pictor de filme de animație, poet, eseist, Sabin Bălașa a pus în centrul creației sale relația dintre om și Cosmos.

Sursa tuturor lucrurilor. Născut într-o familie de intelectuali din mediul rural (tatăl – preot și scriitor, mama – învățătoare), Sabin Bălașa și-a completat educația cu propriile cercetări asupra fenomenelor vieții, culturii și istoriei. Aceleași profunzimi filozofice și putere de reflecție din artă le regăsim în jurnalul său: „Dumnezeu este în interiorul fenomenelor vieții [...] nu are un sediu separat. [...] În voința noastră sălășluiește un crâmpei din voința lui Dumnezeu”4. Un artist întrupează cel mai elocvent aspectul divin al omului, faptul că suntem creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, artistul fiind el însuși un Creator și asumându-și o misiune socială: „După mine, datoria artistului nu este numai să producă artă, ci și să participe la fenomenul de construcție spirituală, de elucidare a unor probleme confuze, să impună arta”.5 Pornind de la centrul ideilor sale, omul și relația sa cu universul, artistul a dezvoltat o întreagă creație care transpune nu doar realitatea vizibilă, ci mai ales ceea ce nu este vizibil cu ochiul, ci cu spiritul, cu subconștientul, acea experiență inițiatică a civilizațiilor străvechi, o moștenire colectivă care poate fi accesată de privitor prin meditație și deschiderea imaginației. Misterele vieții și ale morții, ale copilăriei și tinereții, fricile, temerile de dezastru, energia universului se resimt la nivel senzorial. Fiecare pânză a lui Sabin Bălașa pare să fie o fereastră, „un hublou deschis spre univers”6, un cosmos populat de ființe feminine și masculine surprinse în drumul lor inițiatic, mereu însoțite de animale cu rol protector. Deși nu putem integra aceste personaje deopotrivă umane și animaliere în cotidianul mundan, ele sunt percepute de privitor la modul cel mai firesc, fără o interogare a provenienței lor. Redarea oamenilor în dependență cu animalele o regăsim și în alegoriile medievale, dar și în diferite imagini antice , simbolice, sugerând funcția protectoare sau distrugătoare, după caz, a acestora. Astfel, în lucrările lui Sabin Bălașa, omul este situat între bestiar și vastitatea fără de sfârșit a universului.

Lupta neîntreruptă, Colecție privată

De exemplu, berbecul, taurul sau zimbrul întruchipează ideea puterii irezistibile, a forței creatoare, în timp ce boul este considerat un simbol al calmului, al sacrificiului. Astfel de personaje animaliere regăsim în lucrările „Loc legendar”, „Străjerii castelului” sau “Presentiment” din expoziția curentă. Broasca, fiind strâns asociată elementului marin, poate fi considerată o personificare a femininului, a energiilor emoționale. În majoritatea lucrărilor sale, personajele feminine sunt însoțite de un animal a cărui corespondență nu o putem regăsi în lumea terestră. Formă antropomorfă, amintin de siluetele pegașilor, animalul fantastic, alb și pur, este o

1. Extras dintr-un interviu acordat de pictorul Sabin Bălașa pentru Revista Tango, august 2005. / 2. Barbu, Cornelia, „Atelier Sabin Bălașa”, revista Flacăra, 5 februarie 1981 3. Catalogul expoziției de la Muzeul de Artă al R.S.R, București, octombrie - noiembrie 1982 / 4. Bălașa, Tudor, ”Sabin Bălașa”, Ed. Monitorul Oficial, București, 2013, p. 10 5. Citat dintr-un articol publicat în “Scînteia tineretului”, 21 martie 1982 / 6. Neagu, Fănuș, „Sabin Bălașa”, Luceafărul, 23 septembrie 1978

metaforă la adresa instinctului, al conceptului de anima ce sălășluiește în fiecare ființă, în timp ce personajele feminine reprezintă rațiunea, animusul fiecăruia. Această reprezentare duală, iconografică o regăsim încă din cele mai vechi timpuri. Instinctul sălbatic și străvechi este cel care ne însoțește neîntrerupt în călătoria lumească și spirituală și care ne protejează, în timp ce rațiunea este cea care se supune constrângerilor civilizației. Reprezentarea iconografică duală o identificăm și în lucrarea „Studiu pentru Nunta din Miorița” din expoziția curentă, respectiv în lucrarea „Cuplu”, de data aceasta sub forma clasică, a unui personaj masculin și unul feminin, rațiunea și emoția, instinctul și cerebralul unite într-o nuntă cosmică. Nu întâmplător, dualitatea o regăsim încă din Vechiul Testament, momentul Creației, când Dumnezeu dă naștere primilor oameni pe Pâmânt. Nunta face trimitere nu doar la conceptul dragostei, al iubirii, piatră fundamentală în doxologia creștină, ci și la accesarea și controlul armonios al celor două părți care sălășluiesc în om: anima și animus, instinctul și rațiunea. Controlul ambelor componente îi poate oferi omului o existență armonioasă pe Pământ, sugerând simbolic traiul divin din Grădina Edenului.

Nocturnă, Colecție privată

În ciuda preconcepției generale, de pictor favorit al regimului comunist, nudurile feminine nu de puține ori au creat neplăceri artistului, fiind somat în repetate rânduri să le îmbrace, să le reprezinte preferabil în haine tradiționale, Sabin Bălașa refuzând vehement. Personajele sale feminine pot fi considerate Mame, Zeițe, Muze, susținând „armonia luminii”.7 Nevertebrate, plutind, tinere și senzuale, personajele sale feminine vin dintr-o memorie arhetipală, e unei lumi demult populate de aceste ființe fără cusur. Lucrarea „Războinicii” este o lucrare emblematică, de referință în creația lui Sabin Bălașa, varianta finală fiind întrupată de pictura murală din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați. Pornind de la imaginea nașterii poporului român (simbolul maternității alăturat lupului dacic), privirea cade pe doi bărbați, sprijiniți fiecare pe umărul celuilalt și răpuși de săgeți. Lucrarea din expoziție, o variantă a lucrării murale, este o pledoarie împotriva războiului, artistul atrăgând atenția asupra inutilității acestuia, împotriva genocidului și a dominării omenirii prin tiranie sau manipulare. 7. Barbu, Eugen, “Culturale”, România liberă, 3 februarie 1972

Un stop-cadru din filmul „Exodul spre lumină” aduce în prim-plan aceeași imagine a războinicilor căzuți la datorie. În lucrarea“Războinicii”, privitorul poate să deducă una din ideile centrale ale artistului: omul nu este supus hazardului, ci unor situații cauzale precise, are un traseu determinat și determinant în Cosmos, între efectele trecutului colectiv și individual și consecințele prezentului care se vor întrupa în viitor. Demersul creator al lui Sabin Bălașa nu a ocolit nici temele sociale. Lucrarea „Pământul” depășește momentul social-istoric național (anul 1907, reprezentat și de alți artiști în pictura românească) și se ridică la un sens general (revolta celor asupriți împotriva sistemelor opresive). Cei trei oameni, pe jumătate îngropați în pământ, cu pumnii parcă încleștați de revoltă, par a veni din timpuri străvechi. O moștenire colectivă a frustrărilor și dorinței de schimbare în fața nedreptăților. Al patrulea personaj, deși în evidentă etate, este plasat înaintea lor, în centrul compoziției, drept, dârz, captând atenția privitorului și sugerând judecata dreaptă de la final. Integrarea personajelor în pământ nu este întâmplătoare, sugerându-se nu doar efemeritatea tuturor lucrurilor materiale, dar amintindu-ne și de zicala că suntem făcuți din lut și în pământ ne întoarcem, fără a lua lucrurile materiale cu noi. Este o lucrare în care se poate observa înclinația artistului spre gesturi și imagini clare, expresivitate, redarea sentimentelor umane. Lucrarea „Eminescu” este legată de fascinanta creație a artistului de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Sala Pașilor Pierduți, realizată în două etape de-a lungul a aproximativ 10 ani, cuprinde 19 fresce ce se întind pe aproximativ 300 mp. Monumentalitate este cuvântul cel mai potrivit pentru a descrie grandoarea picturilor din această locație. Privirea vizitatorului este furată de albastrul care domină încăperea, pentru ca în final să îl asimileze spiritual. În fresca dedicată de la Iași, figura lui Eminescu, „Luceafărul Hiperion”, se ridică din apele mării într-o simbolică aureolă. Divinul celest se întrupează din divinul terestru, din mediul marin, corespondent ca și culoare. În nicio altă lucrare, artistul nu a sintetizat atât de bine geniul său precum în frescele realizate pentru Universitatea din Iași, respectiv Hotel București (actual Radisson). Pictura murală de la Radisson reprezintă un ansamblu de imagini în jurul unei teme centrale. Artistul declara: „Albastrul meu e din Miorița și din Eminescu, adică din matricea noastră spirituală”. Astfel, divinul este conectat de legendele și folclorul național în lucrarea din holul hotelului. Cei doi tineri, suprinși în momentul nunții postume, experiență inițiatică, sunt plasați în centrul câmpului vizual. Perenitatea, dar și dualitatea așa cum există ea în Cosmos este reprezentată de metaforele care duc cu gândul la soare și la lună, la noapte și la zi. Soarele ia trupul unui tânăr îmbrăcat în auriu și al cărui trup emană raze, iar luna ia simbolul unei fete, cu brațele deschise și îmbrăcată în alb. Atât soarele, cât și luna sunt surse de lumină, indispensabile vieții. Omul trebuie să aibă capacitatea de a vedea și extrasenzorial, cu spiritul, de a-și găsi propria lumină în întuneric. La fel ca în tablouri, figurile umane sunt însoțite de personaje animaliere: berbeci, sugerând forța și fertilitatea, cu coarnele puternic accentuate; oi, simbol al inocenței, al sacrificiului; păsări, forme ale imortalității, ale mesajului astral; pegași etc. Toate aceste imagini se împletesc pe crengile unui uriaș copac, simbol al arborelui vieții, reprezentat în atâtea culturi și civilizații, sugerând

permanența ciclului viață-moarte-viață, cosmosul ca mișcare și transformare perpetuă, evoluția. „Fresca închipuită de Sabin Bălașa e o aplicare în legendă și spiritualitate românească. Imaginația lui dansează pe un fluviu albastru, ramificat în basm”8. În filmele și romanele sale, Sabin Bălașa a continuat aceleași idei ca în pictură, bucurându-se, în plus, de libertatea mișcării și de dinamismul imaginilor de pe peliculă, iar, în scris, de imaginea întrupată în cuvânt. Pentru film, artistul a ales imaginile încărcate de metafore, adânc înrădăcinate în imaginația umană și subconștientul colectiv. Aceleași personaje fără o individualizare exactă populează Cosmosul și timpul care cunoaște o curgere diferită față de cotidian. În 2 minute terestre evoluează milenii de fabulos și cunoaștere. „Filmul e modul meu de a mă juca serios. În copilărie, eram un cineast apreciat de familie: desenam filme-seriale, după basme, fără să fi văzut nicio peliculă de animație”9. Primul film, „Picătura”, a fost realizat pe un scenariu de Marin Sorescu, câtă vreme următoarele au purtat amprenata sa completă ca pictor, scenarist și regizor. Temele socio-politice abordate în profunzime în aceste filme (regimurile opresive, genocidul, teroarea, dar și renașterea) erau extrem de controversate pentru acei ani de opresiune politică. Filmele lui Sabin Bălașa au o mare putere de stimulare a imaginației, de sintetizare a stărilor instinctuale umane. Sabin Bălașa a scris trei romane: „Deșertul albastru” (1996), „Exodul spre lumină” (2002) și „Democrație în oglinzi” (2006). Mai mult decât intrigantă, publicul va recunoaște crâmpeie din realitatea închipuită a ultimului roman, în care acțiunea se petrece într-un timp viitor, imaginar, după globalizare, când planeta ajunge să aibă un singur proprietar.

mereu actuale și de interes, teme care domină umanitatea din cele mai vechi timpuri, provocarea și accesarea subconștientului, a „ochiului interior” oferă un caracter permanent „contemporan” creației lui Sabin Bălașa. „Dacă eu nu cred în ce produc astăzi, dacă eu nu onorez arta cu cele mai bune materiale, dacă eu nu cred în timp, dacă îmi așez de la început pânzele în zodia efemerului, cum să-i pretind spectatorului să creadă în arta mea?”11 Albastrul, un ultramarin uniform, omogen și clar, este culoarea dominantă în lucrările artistului. Pentru Sabin Bălașa, albastru nu este o culoare oarecare: este lumină, simbolizează divinitatea, Cosmosul, Sursa tuturor lucrurilor, ne dă “sentimentul eternității”. Cromatica se completează armonios cu roșu și galben, culori primare. În centrul lucrărilor sale se află Omul, legat de ideea de Cosmos. Însă nu orice om este reprezentat în arta lui Sabin Bălașa, ci acela ideal, legat de energiile instinctuale profunde. Dacă dinamica fundamentală a vieții o reprezintă trecerea de la o formă de conștiință inferioară la un nivel de conștiință mai profund, contemplarea tablourilor pictorului român ne oferă posibilitatea acestei experiențe inițiatice. Albastrul contemplativ, meditativ, creează starea necesară pentru a intra în transă. Dincolo de imagini care par izvorâte dintr-un bestiar fantastic, descoperim societatea în care trăim și ne redescoperim pe noi, la nivel mental. Deopotrivă blamat și iubit, Sabin Bălașa continuă să exercite o influență considerabilă asupra publicului, chiar la zeci de ani distanță de la crearea operelor sale de referință, indiferent că numele său este adus în atenție de critici sau iubitori. Compozițiile sale sunt perfect echilibare din punct de vedere compozițional, există o unitate între formă și conținut, între aparență și subtext. Sabin Bălașa reușește să unească stâlpii temporali - trecut, prezent și viitor - într-o singură imagine, ce face un apel la un mod de a trăi viața într-un mod mai intim și mai conectat cu universul. Așa cum afirma și Mircea Deac în albumul dedicat pictorului Sabin Bălașa, creația acestui artist este concepută pentru a trezi din somnolență spiritele, arhetipurile care trăiesc în noi, pentru a șoca, a pune întrebări și a da răspunsuri marilor teme ale existenței umane.12

IOAnA SPIRIDON Centaurul roșu, Colecție privată

curator Pavilion Muzeal Sabin Bălașa, Albastru

Figurativul lui Sabin Bălașa depășește reprezentarea naturalist-realistă, este o formulare fabuloasă a imaginii, făcând astfel posibilă redarea mai multor experiențe decât ceea ce se vede la suprafață. Imaginile intense din lucrările lui Sabin Bălașa sunt mai mult decât reprezentări plastice ale unor legende, mituri sau figuri naționale. Sunt evenimente contemporane la care asistăm în această perioadă de criză a umanității: pătrunderea omului în Cosmos, genociduri în zone de conflict, terorism, dezechilibre sociale. „Pictez adevărul, nu mă las sedus de realități”1⁰. Subiecte 8. Neagu, Fănuș, “Aș vrea o sixtină valahă”, în “Luceafărul”, noiembrie 1970 / 9. Bălașa, Tudor, ”Sabin Bălașa”, Ed. Monitorul Oficial, București, 2013, p. 19 10. Bălașa, Sabin, “Steaua”, decembrie 1979 / 11. Bălașa, Sabin, “România literară”, 25 septembrie 1969 / 12. Deac, Mircea, “Sabin Bălașa”, Editura Meridiane, București, 1984

Sabin Bălașa Bestiar umanizat Este foarte complicat să dezvolți posibilități de a pătrunde în pământuri de mijloc, unde nimic nu seamănă cu lumea ordonată în care ne naștem și trăim, pentru că, adesea, ființele acolo respiră diferit, au alte drame și se regăsesc în alte culori și se manifestă într-un mod neașteptat. Foarte puțini au pătruns acolo și au descris ce au văzut, trăind, preluând, traducând pentru noi, cei de aici, lumea cealaltă, a celorlalți, diferiți și altfel. Întotdeauna am sentimentul, privind lucrările lui Sabin Bălașa, că îmi este relevat un bestiar umanizat, și mai ales, faptul că, lumea aceea teribil de atentă, sofisticată și selectivă, l-a adoptat, i s-a relevat în detalii cu condiția reprezentării adevărului, nu întotdeauna înțeles sau acceptat în viață reală. Lucrările lui sunt mesaje, gesturi și forme de dialog, care te îndeamnă să-ți păstrezi puritatea, să serveșți adevărul, să-ți drămuiesti entuziasmul, să nu-ți alungi regretele, să nu te împiedici de suferință, să priveșți deschis culorile aprinse, să-ți învingi spaimele când acestea se sting prefigurând întunericul, căci toate acestea sunt știute, acolo, în pământurile

de mijloc, unde, pentru fiecare dintre noi, se află un bestiar care așteaptă, ascultă, privește și la timp, se întrupează în cunoaștere pentru a ne defini, nemulțumi, ajuta, descoperi. Apoi, în final, istoric fiind, îmi este acum foarte clar cum i-a fost lupta să păstreze aceste călătorii în timpul unui regim politic care nu tolera alte realități, și în vremea unei ideologii, care anula orice formă de visare. Și da, într-adevăr, au fost și compromisuri plastice, dedicate liderilor de circumstanță istorică. Pentru a fi în afară istoriei și pentru a descrie cronologiile sincrone care se desfășoară acolo, în aceeași respirare cu a noastră, ai nevoie de foarte multă înțelegere față de ceea ce ești, și foate multă acceptare pentru ceea ce nu poți deveni. În acest echilibru păstrezi formele care te pot împlini, culorile care te pot tolera, cunoaște ființele care trăiesc în marea ta interioară. Căci tu, acolo, nu poți călători. Acolo există cealaltă lume, cu sufletele și cuvintele ei. Și dacă reușeșți să descoperi înțelegerea cuiva, de acolo, să-ți mărturisească, ce ești și ce ești pe cale să devii, ești foarte aproape să-ți vezi drumul împlinit. Deși, foarte posibil, pentru aceia din afară, pentru care această realitate va părea diferită, însă, vei ști deja că adevărată lupta este în interiorul tău și nu în faptele și cuvintele celorlalți.

Adrian majuru

Am ales să susținem evenimentul cultural Art Safari 2020 pentru că ne-am dorit să fim mai aproape de comunitatea în care suntem prezenți. Clienții AFI Cotroceni merită să se bucure din plin de arta contemporană și să aibă parte de experiențe memorabile. Cele șapte ediții de Art Safari sunt dovada vie că oamenii iubesc cultura și că le place să descopere arta sub diverse forme, acesta fiind un eveniment așteptat an de an. Parteneriatul nostru completează portretul unei companii implicate în comunitate și preocupate permanent de inovație și de evoluție prin cultură.

Sorin Scântei Mall Manager - AFI COTROCENI

COTROCENI 9

Feerie acrilic pe pânză maruflată pe perete Pictură murală realizată în interiorul Academiei de Studii Economice București

Surorile ulei pe pânză 47 x 56 cm Colecție privată

Nimfe ulei pe pânză 65 x 120 cm Colecție privată

Nuntă cosmică acrilic pe perete Pictură murală realizată în foaierul Hotelului Radisson București

Vestitoarea dreptății ulei pe pânză 32 x 40 cm Coleție privată

Sunetul mării ulei pe pânză 80,5 x 100 cm Colecție privată

Pace ulei pe pânză 116 x 130 cm Parlamentul României, Camera Deputaților

Mitologie (Peisaj Selenar) ulei pe pânză 80 x 110 cm Colecție privată

Dinamică (Comete) ulei pe pânză 114 x 160 cm Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Muzeul Județean de Artă Bacău

Trei siluete ulei pe pânză 66,5 x 81,5 cm Colecție privată

Zorile ulei pe pânză 60 x 63 cm Colecție privată

Fascinație ulei pe pânză 113 x 195 cm Parlamentul României, Camera Deputaților

Tinerețe ulei pe pânză 86,5 x 100 cm Parlamentul României, Camera Deputaților

România ulei pe pânză 93 x 116 cm Parlamentul României, Camera Deputaților

Pace ulei pe pânză 116 x 150 cm Parlamentul României, Camera Deputaților

Avertisment la războiul stelelor ulei pe pânză 91 x 115 cm Colecție privată

Copilărie fericită ulei pe pânză 54 x 81 cm Parlamentul României, Camera Deputaților

Inocență ulei pe pânză 50 x 61 cm Coleție privată

Azur ulei pe pânză 64 x 83 cm Colecție privată

Așteptare ulei pe pânză 65 x 81 cm Colecție privată

Călătorie în timp ulei pe pânză 81 x 73 cm Colecție privată 40

Legendă ulei pe pânză 92,5 x 81 cm Muzeul de Artă Cluj-Napoca 41

Micile comori ulei pe pânză 60 x 81 cm Colecție privată

Călătoria ulei pe pânză 81,5 x 100 cm Colecție privată

Contemplare ulei pe pânză 38 x 46 cm Colecție privată

Valul ulei pe pânză 46 x 55 cm Colecție privată

Orhidee ulei pe pânză 46 x 55 cm Colecție privată

Primăvara românească ulei pe pânză 81 x 114,5 cm Muzeul de Artă Brașov

Mesaj de pace ulei pe pânză 165 x 200 cm Parlamentul României, Camera Deputaților

Studiu pentru Nunta din Miorița ulei pe pânză 85 x 50 cm Colecție privată

Apoteoză ulei pe pânză 175 x 330 cm Parlamentul României, Camera Deputaților

Geneză acrilic pe pânză maruflată pe perete Pictură murală realizată în interiorul Academiei de Studii Economice București

Sentiment ulei pe pânză 40 x 57 cm Colecție privată

Naiade ulei pe pânză 72 x 85 cm Colecție privată

Chemarea mării ulei pe pânză 81 x 81 cm Colecție privată

Atlantide ulei pe pânză 45 x 54 cm Colecție privată

Veghe pentru pace ulei pe pânză 125 x 150 cm Muzeul de Artă Craiova

Norii copilăriei ulei pe pânză 91 x 115 cm Colecție privată

Vise ulei pe pânză 38 x 46 cm Colecție privată

Vârsta purității ulei pe pânză 120,5 x 140 cm Muzeul de Artă Brașov

Marină ulei pe pânză 61,5 x 81,5 cm Colecție privată

Războinici ulei pe pânză 85 x 101 cm Colecție privată

Maternitate ulei pe pânză 44 x 61 cm Colecție privată

Veghe ulei pe pânză 54 x 81,5 cm Colecție privată

Fereastră spre cer ulei pe pânză 54 x 64,5 cm Colecție privată

Intimitate ulei pe pânză 66 x 75 cm Colecție privată

Atlantidă ulei pe pânză 80 x 96 cm Colecție privată

Fecioara ulei pe pânză 38 x 55 cm Colecție privată

Copilul lunii ulei pe pânză 38 x 46 cm Colecție privată

Zori ulei pe pânză 49,5 x 61 cm Colecție privată

Muză ulei pe pânză 65 x 84,5 cm Colecție privată

Ursitoarea ulei pe pânză 50,5 x 53,5 cm Colecție privată

Teleportare ulei pe pânză 40 x 50 cm Colecție privată

Fete selenare ulei pe pânză 40 x 60 cm Colecție privată

Presentiment ulei pe pânză 45,5 x 55 cm Colecție privată

Centaur ulei pe pânză 46 x 55 cm Colecție privată

Nuduri ulei pe pânză 81 x 130 cm Colecție privată

Muzele ulei pe pânză 50 x 50 cm Colectie privată 87

Muza artistului ulei pe pânză 46,5 x 61 cm Colecție privată

Spre necunoscut ulei pe pânză 70 x 90 cm Colecție privată

Loc legendar ulei pe pânză 54,5 x 81 cm Colecție privată

Străjerii castelului ulei pe pânză 33 x 55 cm Colecție privată

Consiliul ursitoarelor ulei pe pânză 70 x 90 cm Colecție privată

1907 (Pământ) ulei pe pânză 114 x 146 cm Complexul Muzeal „Iulian Antonescu", Muzeul Județean de Artă Bacău

Scenă astrală ulei pe pânză 33,5 x 41 cm Colecție privată

Sirena ulei pe pânză 50 x 50 cm Colecție privată

Cinematograf în uzină ulei pe pânză 137 x 158 cm Muzeul de Artă Vizuală Galați

Generații ulei pe pânză 131 x 165 cm Muzeul Județean Argeș

Cuplu ulei pe pânză 53,5 x 73 cm Colecție privată

100

Insula ulei pe pânză 54 x 80 cm Colecție privată

101

Zbor ulei pe pânză 46 x 55 cm Colecție privată

102

Călători ulei pe pânză 33 x 55 cm Colecție privată

103

Lume curgătoare ulei pe pânză 46 x 61 cm Colecție privată

104

Nimfe ulei pe pânză 38 x 54 cm Colecție privată

105

106

107

Nimfă ulei pe pânză 50 x 73 cm Colecție privată

108

Nocturnă ulei pe pânză 50 x 65 cm Colecție privată

109

Muză ulei pe pânză 132 x 55 cm Colecție privată 110

Muze ulei pe pânză 41 x 33 cm Colecție privată 111

Cometă guașă pe carton 15,5 x 17,5 cm Colecție privată

Icar acuarelă pe hârtie 13,5 x 20 cm Colecție privată

112

Visare ulei pe pânză 38 x 46 cm Colecție privată

113

Meditație ulei pe pânză 55 x 55 cm Colecție privată

114

Cele trei grații ulei pe pânză 47 x 54,5 cm Colecție privată

115

Muză ulei pe pânză 40 x 60 cm Colecție privată

116

Secvență din film film animat Consiliul Național al Cinematografiei - Arhiva Națională de Filme

Secvență din film film animat Consiliul Național al Cinematografiei - Arhiva Națională de Filme 117

Secvență din film film animat Consiliul Național al Cinematografiei - Arhiva Națională de Filme

Secvență din film film animat Consiliul Național al Cinematografiei - Arhiva Națională de Filme 118

Secvență din film film animat Consiliul Național al Cinematografiei - Arhiva Națională de Filme

Secvență din film film animat Consiliul Național al Cinematografiei - Arhiva Națională de Filme 119

P CVKX DKP CT[ DTGCMGT Ce rol are libertatea în artă?

Societatea imprimă o valoare binară noțiunii – lipsa ei provoacă angoasă, dar totodată devine o muză de succes și angrenează creativitatea într-un proces de eliberare; existența libertății ca infinită sună bine, utopic chiar. Dar, lipsa unor bareme poate crea mai degrabă confuzie, chiar lipsă de direcție în creație. Oricare considerăm a fi răspunsul potrivit, natura noastră umană ne va face să deconstruim binarul libertății și să îl unim ca două forțe opuse ce coexistă în artă pentru a-ți oferi experiența frumosului sau relevantului, fără compromis. glo™ NATIV, o ediție limitată despre unicitate și spirit comun, chestionează libertatea, acest VALUE OF THE WORLD și vrea să spargă binarul, numai pentru a reconstrui un ecosistem peeect în care le poți avea pe amândouă, celebrând libertatea pe care o împărtășim cu toții, atât în cultura globală, cât și în arta locală. Vino la Art Safari 2020 și alătură-te noului glo™ NATIV LMTD EDTN pentru un adevărat BREAKING BINARY Fest: chestionăm libertatea globală și locală alături de Andrei Bălan și examinăm ce compromisuri trebuie să facă bijuteriile pentru valul contemporan alături de Alexandru Nimurad. gloTM120 este un produs cu potential redus de risc destinat consumatorilor de produse din tutun sau nicotina

18+

ACUM SI LA PET O,5 L SI 1,5 L 121

WWW.POP-COLA.COM

122

123

124

125

ALB GENEROS 5 ANI*

126

www.sporvopsea.ro

127

A IZU EV ART LE

LITE

Pregătim copiii pentru provocările zilei de mâine

Inspirându-se din artele liberale, Odiseea a dezvoltat o serie de programe și ateliere care cuprind 7 discipline de actualitate (vezi dreapta), pentru a-i inspira pe copii și a-i pregăti pentru vremurile actuale.

TAL DIGI

Încă de început, ne-am propus să deschidem mințile copiilor și să îi conectăm cu viitorul prin programe educaționale unice în România. De aceea, am lansat Odiseea Tânărului Artist, cel mai mare concurs național dedicat copiilor talentați la artă, cu premii totale de peste 5.000 de euro - pentru a le oferi micilor artiști o rampă de lansare și a-i conecta cu oportunitățile din piață.

MUZICĂ

ASTRONOMIE

CINEM

Pictat de

Sponsori

128

TEA

În perioada 11-20 septembrie, cei 34 de câștigători își vor expune lucrările în cadrul celui mai mare festival de artă contemporană din România. Nu rata această secțiune și susține viitorii mari artiști!

RAFIE ATOG

La două luni după lansarea provocării, ne bucurăm să anunțăm că provocarea „Odiseea Tânărului Artist” a fost acceptată de peste 800 de tineri cu vârste între 10 și 18 ani. După un proces de jurizare ce a durat 10 zile și a fost realizat de către membri reputați ai comunității artistice din România, 34 de tineri au fost selectați pentru a intra în posesia premiilor și a primi expunerea lucrărilor în cadrul Art Safari 2020.