Evaluare in educatie Etapa I - 26 octombrie by f b

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013 Barem de corectare şi notare Clasa a II-a Partea I – 70 puncte A. Înțeleg ce citesc! Receptarea mesajului unui text scris (30 de puncte) 1. 4p pentru marcarea corectă a cuvintelor iepure, urs, arici, cioară (4x1p=4p). 2. 10p pentru încercuirea corectă – A sau F (5x2p=10p). a) În vârful unui măr sălbatic rămăseseră trei mere. F - fals b) Iepurele a cerut ajutorul unei rândunici. F - fals c) Mărul a căzut drept în țepii unui arici. A - adevărat d) Iepurele, ariciul și cioara l-au rugat pe urs să îi ajute. A - adevărat e) Iepurele a împărțit mărul în trei părți egale. F - fals 3. 8p pentru transcrierea enunțurilor a) 4p - întrebarea adresată de iepure ariciului; Unde fugi cu mărul meu? b) 4p - enunțurile care redau sfaturile ursului (2x2p=4p). (-) Împărțiți mărul în părți egale! Fiecare trebuie să ia câte o felie din măr! (Nu se depunctează lipsa liniei de dialog la acest enunț.) Se scade câte 1p pentru fiecare semn de punctuaţie omis (semnul întrebării, semnul exclamării) și pentru fiecare cuvânt scris greșit. 4. 8p pentru scrierea personajelor în dreptul enunțurilor corespunzătoare (4x2p=8p). A căzut, iar eu l-am prins între țepii mei. ariciul A patra felie de măr este a ta! ariciul Eu l-am rupt din pom! cioara De ce vă certați? ursul B. Ştiu să scriu corect! Elemente de construcţie a comunicării (40 de puncte) 5. 4p pentru ordonarea cuvintelor într-un enunţ la sfârşitul căruia se pune punct. Variante posibile: Oamenii au strâns din grădini roadele bogate ale toamnei./ Oamenii au strâns roadele bogate ale toamnei din grădini./ Din grădini, oamenii au strâns roadele bogate ale toamnei.  Se acordă cele 4p şi pentru alte variante posibile de enunţuri, care respectă topica firească a părţilor de propoziţie.  Pentru cuvinte omise în redactarea enunţului se scade 1p.  Se scade 1p pentru schimbarea formei unor cuvinte. 6. 3p pentru scrierea cuvintelor formate din două, trei și patru silabe (3x1p=3p). Variantă posibilă: pe-nar; bu-re-te; cio-co-la-tă.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Pag 1 / 2

7. 5p pentru scrierea corectă a enunțului (5x1p=5p). Marcela și Cezar au găsit un iepuraș la marginea câmpului.  câte 1p pentru scrierea corectă cu majusculă a cuvintelor Marcela, Cezar (2x1p=2p);  câte 1p pentru scrierea corectă a cuvintelor iepuraș, câmpului (2x1p=2p);  1p pentru scrierea punctului la sfârşitul enunţului. 8. 8p pentru scrierea corectă a grupurilor de litere în locul potrivit pentru a forma cuvinte (8x1p=8p). plăcinte; degete; pagină; rachete; ghiozdane; rochie; înghețat; cerere. 9. 5p pentru completarea literei potrivite în vederea obţinerii cuvintelor (5x1p=5p). exercițiu; mâine; îndoit; explicație; întâlnire. 10. 5p pentru despărțirea corectă în silabe a cuvintelor (5x1p=5p). us-ca-te; țepi; frun-ze; răb-da-re; cear-tă. 11. 5p pentru scrierea cuvântului prietene. 12. 5p pentru transcrierea unui enunț format din cinci cuvinte Variante: Copacii se goliseră de frunze. Un iepure a văzut mărul. Partea a II-a – Ştiu mai mult! (10 puncte) 12. 10p pentru încercuirea cuvintelor care indică părți ale corpului iepurelui (5x2p=10p). coadă, picioare, urechi, ochi, mustăți Partea a III-a – Micul scriitor Scrierea imaginativă (20 de puncte) Se acordă 20p pentru scrierea enunţurilor (4x5p=20p). Acordarea celor 5 puncte pentru fiecare enunţ redactat va avea în vedere: - exprimarea corectă în totalitate 2p / parțial 1p; - respectarea normelor de scriere și de punctuație în totalitate 3p / între 1-2 greșeli 2p/ între 3-4 greșeli 1p / mai mult de 5 greșeli 0p. Se va acorda punctajul aferent numai pentru enunţurile alcătuite din cel puţin trei cuvinte. Notă: Nu se acordă puncte din oficiu!

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Pag 2 / 2

Nume și Prenume

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013

Școala

Clasa a II-a  Toate subiectele sunt obligatorii. Nu se acordă puncte din oficiu.  Timpul efectiv de lucru este de 75 de minute. Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a rezolva corect exerciţiile de mai jos: Era toamnă târziu. Copacii se goliseră de frunze. În pădure, în vârful unui măr sălbatic rămăsese atârnat un singur măr. Un iepure a văzut mărul. Cum să îl ia de acolo? Mărul era sus și nu putea sări până la el. A rugat o cioară să îl ajute. Cioara a rupt mărul, dar nu a reușit să îl țină în cioc. Mărul a căzut drept în țepii unui arici, care stătea ascuns printre frunzele uscate. Speriat, ariciul începu să fugă. – Stai! strigă iepurele. Unde fugi cu mărul meu? – Este mărul meu! răspunse ariciul. A căzut, iar eu l-am prins între țepii mei. – Ba este mărul meu! zise cioara, apropiindu-se în zbor. Eu l-am rupt din pom! Tocmai atunci trecu ursul pe lângă ei. Mirat, acesta îi întrebă: – Ce se întâmplă aici? De ce vă certați? Iepurele, cioara și ariciul i-au povestit ursului cele întâmplate, apoi l-au rugat să îi ajute. Ursul i-a ascultat cu răbdare, apoi i-a sfătuit pe toți trei prietenește: – Împărțiți mărul în părți egale! Fiecare trebuie să ia câte o felie din măr! Ariciul s-a gândit puțin, apoi a luat mărul și l-a împărțit în patru felii egale, spunând bucuros: – Uite, ursule! A patra felie de măr este a ta! Îți mulțumim că ne-ai împăcat! (adaptare după Mărul, de Vladimir Suteev) Partea I – 70 de puncte A. Înțeleg ce citesc! Receptarea mesajului unui text scris (30 de puncte) 4p 1. Marchează cu X caseta corespunzătoare personajelor participante la întâmplarea din textul Mărul: iepure veveriță urs lup arici rândunică cioară

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a II-a

Pag 1 / 3

10p 2. Încercuieşte A pentru enunţurile adevărate şi F pentru enunţurile false: a) În vârful unui măr sălbatic rămăseseră trei mere. A F b) Iepurele a cerut ajutorul unei rândunici. A F c) Mărul a căzut drept în țepii unui arici. A F d) Iepurele, ariciul și cioara l-au rugat pe urs să îi ajute. A F e) Iepurele a împărțit mărul în trei părți egale. A F 8p 3. Transcrie din textul Mărul: a) întrebarea adresată de iepure ariciului; _________________________________________________________________ b) enunțurile care redau sfaturile ursului. _________________________________________________________________ _________________________________________________________________ 8p

4. Recitește textul Mărul. Scrie numele personajului care rostește fiecare dintre enunțurile următoare: A căzut, iar eu l-am prins între țepii mei. A patra felie de măr este a ta! Eu l-am rupt din pom! De ce vă certați? B. Ştiu să scriu corect! Elemente de construcţie a comunicării (40 de puncte) 5. Ordonează cuvintele următoare pentru a obţine un enunţ, la sfârşitul căruia se pune punct. Scrie enunţul pe spațiul liniat. Atenţie! Nu schimba forma cuvintelor. au, bogate, toamnei, ale, roadele, grădini, din, oamenii, strâns, _________________________________________________________________ _________________________________________________________________

6. Scrie câte un cuvânt format din: a) două silabe; b) trei silabe; c) patru silabe. a)__________________; b)__________________; c)__________________;

7. Rescrie corect enunțul următor: marcela și cezar au găsit

iepurași

marginea

cîmpului

_________________________________________________________________ _________________________________________________________________

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a II-a

Pag 2 / 3

8. Scrie grupurile de litere în locul potrivit pentru a forma cuvinte: ce ci ge gi che chi ghe ghi plă_____nte de_____te pa_____nă ra_____te _____ozdane ro_____e în_____țat _____rere

9. Completează spaţiile libere cu î, â sau x pentru a obține cuvinte: e__ercițiu m__ine __ndoit e__plicație înt__lnire

10. Desparte în silabe fiecare cuvânt: uscate, țepi, frunze, răbdare, ceartă. _________________________________________________________________ _________________________________________________________________

11. Alege câte o silabă din dreptul fiecărui personaj, pentru a obţine un cuvânt. Scrie cuvântul pe linia de mai jos. Vei afla cum s-a terminat întâmplarea din textul Mărul.

pri

Animalele au devenit ______________________ . 5p

12. Transcrie din primul alineat al textului un enunț format din cinci cuvinte. _________________________________________________________________ _________________________________________________________________

Partea a II-a – Ştiu mai mult! (10 puncte) 13. Încercuiește cuvintele care indică părți ale corpului iepurelui: cioc coadă picioare coarne urechi ochi pene mustăți

plisc

Partea a III-a – Micul scriitor Scrierea imaginativă (20 de puncte) Scrie câte un enunţ cu fiecare dintre cuvintele de mai jos. Atenție! Fiecare enunț trebuie să fie format din cel puțin trei cuvinte! a) iepuraș - _____________________________________________________________ b) urs - _________________________________________________________________ c) arici - ________________________________________________________________ d) cioară - _______________________________________________________________ Punctaj total: 100 de puncte.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a II-a

Pag 3 / 3

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013 Barem de corectare şi notare Clasa a III-a Partea I – 70 puncte A.Înțeleg ce citesc! Receptarea mesajului unui text scris (30 de puncte) 1. 10p (5x2p=10p). a) Un uriaș cu o pelerină din catifea îl îmbrățișă pe prinț. F b) În mijlocul pieței din centrul orașului se zărea un castel. A c) Castelul avea două turnuri împodobite cu mii de steluțe sclipitoare. F d) Uriașul Măseluță a mușcat din partea de sus a turnului. A e) Uriașul Măseluță s-a săturat și a rămas în Dulceția. F 2. 10p pentru sublinierea enunţurilor (2x5p=10p). a) Spărgătorul de nuci era prințul care îl învinsese pe Regele Șoarecilor. b) - Bine ai venit în Dulceția, iubite prinț! 3. 10p pentru transcrierea enunțurilor care arată: a) unde se afla castelul din Dulceția – 5p; În mijlocul pieței din centrul orașului se zărea un castel. b) darurile oferite Uriașului Măseluță de către oamenii din Dulceția – 5p. Ca să-l mai îmbuneze, oamenii din Dulceția i-au dăruit un sfert din oraș și o felie uriașă din Livada Jeleurilor.  Se scade 1p pentru 1-2 greșeli de scriere a cuvintelor.  Se scad 2p pentru 3-4 greșeli de scriere a cuvintelor.  Se scade 1p pentru 1-2 semne de punctuaţie omise (virgulă/ punct).  Se scad 2p pentru 3-4 semne de punctuaţie omise (virgulă/ punct). B. Ştiu să scriu corect! Elemente de construcţie a comunicării (40 de puncte) 4. 6p pentru despărțirea corectă în silabe a cuvintelor marcate în text (6x1p=6p). ca-ti-fea; cas-te-lul; tur-nuri; scor-ți-șoa-ră; muș-cat; fe-li-e. Punctele se acordă doar în cazul despărţirii corecte a cuvintelor în silabe. 5. 4p pentru scrierea cuvintelor cu înţeles/sens asemănător (4x1p=4p). imens – uriaș/ gigantic; se zărea – se vedea; pelerină – mantie; cățărați – urcați. Se acceptă orice cuvânt care are înțeles/sens asemănător cu cel dat. 6. 8p pentru încercuirea formelor corecte ale cuvintelor (8x1p=8p). a) ploaie; b) ierburi; c) exemplu; d) rochie; e) îmbrăcat; f) explicație; g) caiet; h) vânt. 7. 5p pentru rescrierea corectă a enunțului dat (5x1p=5p). Omuleții au găsit într-un colț un pachet misterios, legat cu șnur de mătase. Cele 5p se vor repartiza astfel:  2p pentru scrierea corectă a cuvântului omuleții;  1p pentru scrierea corectă a cuvântului într-un;  1p pentru scrierea corectă a cuvântului pachet;

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Pag 1 / 2

 1p pentru scrierea corectă a cuvântului șnur. 8. 10p pentru scrierea corectă a semnelor de punctuație (10x1p=10p). Un omuleț așeză pe mese ceșcuțe, linguri, cuțite și furculițe. O întrebă pe fetiță: - Dragă Maria, vrei tu să pisezi un pic zahărul acesta? - Desigur!(, ) răspunse fetița politicoasă. 9. 5p pentru marcarea cu X a casetelor corespunzătoare perechilor de cuvinte cu înţeles/ sens opus (5x1p=5p); vine – pleacă; senin – înnorat; rar – des; aici – acolo; luminos – întunecos. 10. 2p pentru scrierea unui sfat adresat Uriașului Măseluță, referitor la consumul exagerat de dulciuri. Se vor acorda: 2p pentru exprimare şi scriere corectă, fără greşeli/ 1p pentru exprimare corectă, dar confuză (cu 1-2 greşeli de scriere)/ 0p pentru exprimare confuză, cu 3-5 greşeli de scriere. Partea a II-a – Ştiu mai mult! (10 puncte) Cele 10p se vor repartiza astfel: a) 5p – sublinierea enunțului Aroma puternică și gustul dulce se regăsesc atât în scoarță, cât și în frunze. b) 5p – scrierea răspunsului la întrebare. Prin măcinarea scoarței se obțin uleiuri, batoane sau pudra de scorțișoară. Partea a III-a – Micul scriitor Scrierea imaginativă (20 de puncte) 20p pentru redactarea textului. Se va urmări: Punctele se vor repartiza astfel: - găsirea unui titlu potrivit, sugestiv 2p / banal, previzibil 1p; - folosirea celor patru expresii date (4x1p) 4p; - exprimarea corectă în totalitate 4p / parțial 2p; - așezarea textului în pagină (alineate, despărțire în silabe la capăt de rând) în totalitate 2p/ parțial 1p; - aspectul scrisului (forma literelor, fără ștersături, pete) în totalitate 2p / parțial 1p; - respectarea normelor de scriere și de punctuație în totalitate 6p / între 1-2 greșeli 4p/ între 3-4 greșeli 2p / mai mult de 5 greșeli 0p. Notă: Nu se acordă puncte din oficiu!

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Pag 2 / 2

Nume și Prenume

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013

Școala

Clasa a III-a  Toate subiectele sunt obligatorii. Nu se acordă puncte din oficiu.  Timpul efectiv de lucru este de 75 de minute. Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a rezolva corect exerciţiile de mai jos: În timp ce Maria și Spărgătorul de nuci treceau pe sub poarta orașului, un pluton de soldăței argintii le dădu onorul. Spărgătorul de nuci era prințul care îl învinsese pe Regele Șoarecilor. Un omuleț cu o pelerină din catifea îl îmbrățișă pe prinț, urându-i: – Bine ai venit în Dulceția, iubite prinț! În mijlocul pieței din centrul orașului se zărea un castel. Castelul era imens, având o sută de turnuri împodobite cu mii de steluțe sclipitoare. – Iată Castelul de Marțipan! spuse Spărgătorul de nuci. Maria observă că unul dintre turnurile mari ale castelului nu avea acoperiș. Niște omuleți cățărați pe schele din bețe de scorțișoară încercau să-l pună la loc. – Ce s-a întâmplat cu acoperișul? întrebă Maria curioasă. Spărgătorul de nuci îi răspunse zâmbind: – Uriașul Măseluță a trecut pe aici. A mușcat din partea de sus a turnului, apoi a început să ronțăie și din cupola cea mare a castelului. Ca să-l mai îmbuneze, oamenii din Dulceția i-au dăruit un sfert din oraș și o felie uriașă din Livada Jeleurilor. Uriașul s-a săturat și și-a văzut de drum. (adaptare după Spărgătorul de nuci, de E.T.A.Hoffmann) *marțipan – produs alimentar obținut dintr-un amestec de zahăr și miez de migdale Partea I – 70 de puncte A. Înțeleg ce citesc! Receptarea mesajului unui text scris (30 de puncte) 10p 1. Notează cu A (adevărat) sau F (fals) enunţurile următoare: a) Un uriaș cu o pelerină din catifea îl îmbrățișă pe prinț. ____ b) În mijlocul pieței din centrul orașului se zărea un castel. ____ c) Castelul avea două turnuri împodobite cu mii de steluțe sclipitoare. ____ d) Uriașul Măseluță a mușcat din partea de sus a turnului. ____ e) Uriașul Măseluță s-a săturat și a rămas în Dulceția. ____

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a III-a

Pag 1 / 3

10p 2. Subliniază în textul Spărgătorul de nuci enunțurile care indică: a) cine era Spărgătorul de nuci; b) urarea cu care este întâmpinat Spărgătorul de nuci la poarta orașului. 10p 3. Transcrie din textul Spărgătorul de nuci enunțurile care arată: a) unde se afla castelul din Dulceția; ________________________________________________________________ ________________________________________________________________ b) darurile oferite Uriașului Măseluță de către oamenii din Dulceția. ________________________________________________________________ ________________________________________________________________ ________________________________________________________________

B. Ştiu să scriu corect! Elemente de construcţie a comunicării (40 de puncte) 4. Desparte în silabe cuvintele marcate în textul Spărgătorul de nuci: ________________________________________________________________ ________________________________________________________________ 5. Scrie cuvinte cu înţeles/ sens asemănător următoarelor cuvinte din textul Spărgătorul de nuci: imens - _______________________ pelerină - _______________________ se zărea - _______________________

cățărați - _______________________

6. Încercuiește forma corectă a cuvintelor următoare: a) ploaie/ pluaie; b) erburi/ ierburi; c) exemplu/ egzemplu; d) roche/ rochie; e) înbrăcat/ îmbrăcat; f) ecsplicație/ explicație; g) caet/ caiet. h) vînt/ vânt; 7. Rescrie corect enunțul următor: omuleți au găsit întrun colț un pachiet misterios, legat cu jnur de mătase. ________________________________________________________________

10p 8. Adaugă semnele de punctuaţie necesare, scriindu-le la locul potrivit, în textul următor: Un omuleț așeză pe mese ceșcuțe linguri cuțite și furculițe O întrebă pe fetiță Dragă Maria vrei tu să pisezi un pic zahărul acesta Desigur răspunse fetița politicoasă 5p 9. Marchează cu X caseta corespunzătoare perechilor de cuvinte cu înţeles/ sens opus: prieten - amic darnic - generos aici - acolo vine - pleacă rar - des tocat – mărunțit senin - înnorat vesel - bucuros luminos - întunecos

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a III-a

Pag 2 / 3

10. Scrie în 1-2 enunţuri un sfat pentru Uriașul Măseluță în ceea ce privește consumul exagerat de dulciuri. ________________________________________________________________ ________________________________________________________________

Partea a II-a – Ştiu mai mult! (10 puncte) Citește cu atenție textul următor, pentru a rezolva corect exercițiile de mai jos: Arborele de scorțișoară provine din India. Scoarța îndepărtată este lăsată la uscat până se răsucește. Aroma puternică și gustul dulce se regăsesc atât în scoarță, cât și în frunze. Prin măcinarea scoarței se obțin uleiuri, batoane sau pudra de scorțișoară. Scorțișoara este utilizată la aromatizarea deserturilor, a ceaiurilor sau a altor băuturi. (Revista Grădina mea) a) Subliniază enunțul care arată ce părți ale acestei plante dau aroma și gustul specific. b) Ce se obține prin măcinarea scoarței arborelui de scorțișoară? __________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ Partea a III-a – Micul scriitor Scrierea imaginativă (20 de puncte) Scrie, în 6-7 rânduri, un text despre Orașul Dulceția din Țara Dulciurilor. Foloseşte în text şi cuvintele/ expresiile următoare: dulci ca mierea; aromate; multicolore; însiropate Atenție! ● Pune un titlu potrivit textului scris de tine; ● Ai grijă la aspectul scrisului; ● Foloseşte toate expresiile date în cerinţă; ● Respectă regulile de scriere ● Exprimă-te corect; și de punctuaţie. ● Respectă aşezarea textului în pagină; _________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ Punctaj total: 100 de puncte

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a III-a

Pag 3 / 3

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013 Barem de corectare şi notare Clasa a IV-a PARTEA I (70 de puncte) A. Înţeleg ce citesc! (30 de puncte) 1. 10 puncte - pentru formularea răspunsului la întrebări (2x5p=10p) a) Fetiţa a fost numită Degeţica pentru că nu era mai mare decât un deget. b) Ziua, Degeţica se juca pe masă, plimbându-se de la o margine la alta a farfuriei, plutind pe o petală mare de lalea. Se accepă orice formulare corectă a răspunsului. 2. 10 puncte - pentru sublinierea enunţurilor care indică: (2x5p=10p) a) înfățișarea fetiţei: Înăuntrul florii fermecate femeia văzu o fetiţă mititică de tot, gingaşă şi drăgălaşă. Nu era mai mare decât un deget, așa că a numit-o Degețica. b) talentul fetiţei: Știa să cânte și avea un glas aşa de subţirel și de dulce, cum nu se mai auzise pe faţa pământului. 3. 10 puncte - pentru încercuirea variantei corecte de răspuns: (2x5p=10p) a) un bob de orz; b) un deget. B. Ştiu să scriu corect! (40 de puncte) 4. 5 puncte - pentru scrierea cuvintelor cu înțeles asemănător: (5x1p=5p) a povăţui= a sfătui, a îndruma; a sădi= a planta; păs= necaz, durere, suferinţă, chin; întocmai= exact, chiar, identic, deopotrivă; gingașă= delicată, firavă, plăpândă. 5. 4 puncte - pentru formularea enunţurilor în care cuvintele date au alt înțeles/ sens decât cel întâlnit în text. (2x2p=4p) Domnia lui Ștefan cel Mare a fost era glorioasă a Moldovei. Mierea este dulce. Îi place laptele dulce. Vineri nu mâncăm de dulce. 6. 6 puncte - pentru completarea spaţiilor libere cu următoarele cuvinte: (6x1p=6p) Degeţica s-a dus la rândunică și a învelit-o cu niște bumbac moale pe care l-a găsit în cămară. Apoi i-a adus apă într-o petală. Rândunica a băut și i-a povestit cum s-a zgâriat. 7. 6 puncte - pentru completarea semnele de punctuație necesare, la locul potrivit în enunțurile date:(6x1p=6p) -Ce frig e afară ! Mai bine stai aici și eu am să te îngrijesc . / ! -Îţi mulţumesc , fetiţă drăgălașă . / ! M-am încălzit , am să prind putere și am să zbor iar la lumina soarelui . / ! 8. 6 puncte - pentru formularea celor două propoziţii simple în care subiectul este exprimat prin : (2x3p=6p) substantiv propriu- Elena dansează. pronume personal – Tu cânți. Nu se acordă punctajul dacă enunţurile nu sunt propoziţii simple.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Pag 1 / 2

9. 5 puncte - pentru completarea tabelului cu părţile de vorbire identificate în text.(5x1p=5p) un verb persoana a II a pune/ vei vedea

un pronume personal ea

un adjectiv, număr singular

un substantiv comun, un substantiv număr plural propriu mare, frumoasă, minunată, mititică, flori,petalele, Degeţica gingașă, drăgălașă, plină, talentată viorele, saltele,

10. 5 puncte - pentru identificarea variantei corecte (5x1p=5p) Femeia se întâlni/ întâlnii cu o vrăjitoare în adâncul păduri/ pădurii. Bătrâna a ascultat necazul femei/ femeii . Petalele florii/ flori erau roșii/roși. 11. 3 puncte - pentru identificarea seriei care conţine doar cuvinte scrise corect. împărţire; stână; aceea; fiindcă PARTEA A II-A ( 10 puncte ) - Ştiu mai mult! 12. 10 puncte - pentru completarea în tabel a denumirii florilor (2x1p=2p) , a numarului de sunete (2x1p=2p),de litere (2x1p=2p), de vocale (2x1p=2p) și de consoane (2x1p=2p): SUNETE 9

TRANDAFIR LITERE VOCALE 9 3

CONSOANE 6

SUNETE 6

LALELE LITERE VOCALE 6 3

CONSOANE 3

PARTEA A III-A (20 de puncte) - Micul scriitor 20 puncte repartizate astfel: - folosirea construcţiilor date: 1+1+1= 3p; - formularea unui titlu potrivit – 1p; - îmbinarea povestirii cu dialogul (existența celor cinci linii de dialog - 2p; 2-4 linii de dialog – 1p; mai puțin de 2 linii de dialog – 0p); - înlănţuirea logică a ideilor 2p/ cu unele abateri 1p; - respectarea părţilor unei compuneri 1+1+1= 3p; - exprimare expresivă 2p/ repetitivă, cu şabloane, mai puţin expresivă 1p; - originalitatea ideilor 3p; - scrierea corectă a cuvintelor şi folosirea corectă a semnelor de punctuaţie, în totalitate 3p/ cu 1-2 erori 2p/ cu 3-5 erori 1p/ cu mai mult de 6 erori 0p. - aspectul scrisului și aşezarea în pagină a textului 1p; Nu se acordă punctajul pentru nerespectarea cerinţei. Nu se acordă puncte din oficiu.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Pag 2 / 2

Nume și Prenume

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română

Școala

Etapa I – 26.10.2013 Clasa a IV-a  Toate subiectele sunt obligatorii. Nu se acordă puncte din oficiu.  Timpul efectiv de lucru este de 75 de minute. Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a rezolva corect exerciţiile de mai jos: A fost odată o femeie care își dorea un copil mai mult decât orice pe lume. Într-o zi, ea s-a dus la o vrăjitoare și i-a spus păsul. Vrăjitoarea i-a dat un bob de orz și i-a spus: – Pune acest bob de orz într-un ghiveci de flori şi ai răbdare. Vei vedea că dorinţa ta se va îndeplini în scurtă vreme. – Îţi mulţumesc din suflet! a spus femeia. Apoi s-a dus acasă, a sădit bobul de orz întocmai cum o povăţuise vrăjitoarea și îndată a răsărit o floare mare şi frumoasă. – Ce floare minunată! gândi femeia, sărutându-i petalele. Şi chiar în acea clipă floarea se deschise, foşnind încetişor. Înăuntrul florii fermecate femeia văzu o fetiţă mititică de tot, gingaşă şi drăgălaşă. Nu era mai mare decât un deget, așa că a numit-o Degeţica. Femeia îi pregăti un leagăn pe măsura ei, dintr-o coajă de nucă, îi puse petale de viorele în loc de saltele şi o înveli cu o petală de trandafir. Ziua, Degeţica se juca pe masă. Femeia așezase o farfurie plină de apă, înconjurată de o cunună de flori. Degeţica se plimba de la o margine la alta a farfuriei, plutind pe o petală mare de lalea. Era o plăcere s-o vezi. Degeţica era foarte talentată. Știa să cânte și avea un glas aşa de subţirel și de dulce, cum nu se mai auzise pe faţa pământului. (adaptare după Degețica, de Hans Christian Andersen) PARTEA I (70 de puncte) A. Înţeleg ce citesc! (30 de puncte) 10p 1. Răspunde, prin câte un enunț, la următoarele întrebări: a) De ce fetiţa din floarea fermecată a fost numită Degeţica? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ b) Cum își petrecea Degeţica ziua? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 10p

2. Subliniază în textul Degetica enunţurile care indică: a) înfățișarea fetiţei b) talentul fetiţei

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a IV-a

Pag 1 / 3

10p



3. Încercuiește varianta corectă de răspuns: a) Vrăjitoarea i-a dat femeii:  un bob de orez;  un bob de orz;  un bob de ovăz. b) Fetiţa nu era mai mare decât: un boboc de floare;  un bob de orz;  un deget. B. Ştiu să scriu corect! (40 de puncte) 4. Scrie pe spațiul de mai jos câte un cuvânt cu înțeles asemănător:

_____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ 4p

5. Alcătuiește câte un enunț în care cuvintele de mai jos să aibă alt înțeles/ sens decât cel întâlnit în text. Atenție! Nu schimba forma cuvântului. era: _________________________________________________________________ dulce: ________________________________________________________________

6. Completează spaţiile libere folosind cuvintele potrivite : sa/ s-a ; la/ l-a ; ia/ i-a Degeţica ____ dus ____ rândunică și a învelit-o cu niște bumbac moale pe care ____ găsit în cămară. Apoi ____ adus apă într-o petală. Rândunica a băut și ____ povestit cum ____ zgâriat.

7. Adaugă semnele de punctuație necesare, scriindu-le la locul potrivit în enunțurile de mai jos: -Îţi mulţumesc fetiţă drăgălașă M-am încălzit am să prind putere și am să zbor iar la lumina soarelui

-Ce frig e afară Mai bine stai aici si eu am să te îngrijesc

8. Alcătuiește două propoziţii simple în care subiectul să fie exprimat prin: substantiv propriu - _______________________________________________________________ pronume personal - _______________________________________________________________

9. Identifică în textul ,,Degeţica” și scrie în tabel: un verb persoana a II a

un pronume personal

un adjectiv, numar singular

un substantiv comun, numar plural

un substantiv propriu

10. Taie cu o linie varianta greșită: Femeia se întâlni/ întâlnii cu o vrăjitoare în adâncul păduri/ pădurii. Bătrâna a ascultat necazul femei/ femeii. Petalele florii/ flori erau roșii/ roși. 11. Marchează cu X caseta din dreptul seriei care conţine doar cuvinte scrise corect. înnegrit; ideie; comfort; înnotat; muzee; poiezie; iel; alee; tigroaică; orhidee; viitor; inpunător;

împărţire; stână; aceea; fiindcă.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a IV-a

Pag 2 / 3

PARTEA A II-A ( 10 puncte ) - Ştiu mai mult! 12. Completează în tabel denumirea florilor din imagine și apoi numărul de sunete, litere, vocale și consoane:

DENUMIRE: __________________ SUNETE

LITERE

VOCALE

CONSOANE

DENUMIRE: __________________ SUNETE

LITERE

VOCALE

CONSOANE

______ ______ ______ ______ ______ ______ ______ ______ PARTEA A III-A (20 de puncte) - Micul scriitor Imaginează-ţi că Degeţica se întâlnește cu Prinţul/ Prinţesa Florilor. Scrie în 12-15 rânduri o compunere în care să povesteşti întâlnirea celor două personaje, folosind cel puţin 5 linii de dialog. Atenţie! În redactarea compunerii tale vei avea în vedere: ● folosirea construcţiilor: ,,spiriduș”; ,,înaltul ● respectarea părților unei compuneri; cerului”, ,,simfonie de culori”; ● exprimare expresivă; ● formularea titlului potrivit; ● originalitatea ideilor; ● îmbinarea povestirii cu dialogul; ● respectarea regulilor de scriere și de punctuație; ● înlănţuirea logică a ideilor; ● aspectul scrisului și așezarea în pagină a textului. ___________________________________ _____________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________

Punctaj total: 100 de puncte. EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a IV-a

Pag 3 / 3

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013 Barem de corectare şi notare Clasa a V-a 1. 10p (5x2p) F; A; F; A; A. 2. 10p (5x2p) 1d; 2c; 3f; 4e; 5a; 6b. 3. 10p (5p+5p) se punctează orice răspuns bazat pe informațiile oferite de cele două texte, de exemplu: Polenul poliflor e comercializat în farmacii și în magazinele naturiste.; Piticul a plecat spre școlile oamenilor, fiindcă era disperat din cauza dificultății de a scrie și de a comunica. Atenție! Să nu se confunde cauza cu scopul, așadar, nu se va puncta un răspuns de felul Piticul a plecat spre școlile oamenilor fiindcă voia să vadă cum vorbesc și scriu aceștia. (arată scopul, nu cauza!) 4. 8p pentru transcrierea corectă a fragmentului; se scade un punct pentru fiecare greșeală Atunci(,) albinuța a strigat cu toată puterea suratelor ei: - A dispărut polenul! Poate l-a luat ursul! Se acceptă și folosirea ghilimelelor în locul liniei de dialog. 5. 8p (4x2p) exemple de verbe: aduc; încarcă; amestecă; transportă; intră; vizitează... 6. 8p pentru scrierea unei propoziții logice (2p) în care substantivele date să fie complemente (2x3p), de exemplu Albinele aduc în stup mult polen parfumat. Nu se acordă punctajul pentru alcătuirea a două propoziții. 7. 8p pentru un dialog de patru replici (4x1p), între două albine, în care să fie introduse corect cele patru ortograme date (4x1p) 8. 8p (4x2p) asocierea corectă: albină – harnică; floare – parfumată; polen – poliflor; rouă – strălucitoare. Partea a II-a 9. 5p pentru identificarea cuvântului urdă. 10. 5p d. Partea a III-a 20 de puncte, repartizate astfel: - 2p/1p/0p pentru alegerea unui titlu potrivit/fără legătură cu textul compunerii/omiterea sarcinii de lucru; - 10p/6p/2p pentru ordonarea logică a ideilor în realizarea cerinței, cu explicarea corectă a rolului semnelor de punctuație, pentru cel puțin 3 semne studiate/ordonare sporadică a ideilor, sau explicarea a două semne de punctuație studiate/discontinuitate în exprimarea ideilor, sau explicarea unui singur semn de punctuație studiat; - 2p/1p/0p pentru respectarea regulilor de exprimare, în totalitate/1-2 erori/mai mult de 2 erori; - 2p/1p/0p pentru respectarea regulilor de scriere, în totalitate/1-2 erori/mai mult de 2 erori; - 2p/1p/0p pentru respectarea regulilor de punctuație, în totalitate/1-2 erori/mai mult de 2 erori; - 1p pentru așezarea textului în pagină; - 1p pentru încadrarea în limitele de spațiu indicate.

Nu se acordă puncte din oficiu.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Pag 1 / 1

Nume și Prenume

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013

Școala

Clasa a V-a  Toate subiectele sunt obligatorii. Nu se acordă puncte din oficiu.  Timpul efectiv de lucru este de 120 de minute. Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru a rezolva apoi cerinţele de mai jos. I. A fost odată un continent plin numai şi numai cu pitici. Aveau tot ce le trebuie în lumea lor şi duceau o viaţă bună şi frumoasă, doar că era dificil să comunice între ei. Nu cunoşteau intonaţia şi nici nu auziseră de semnele de punctuaţie, aşa că se înţelegeau cam greu. Ca să îi arate celui cu care vorbeau ce voiau să zică, aveau buzunarele pline cu tot felul de lucruri: perle, creioane, covrigi, cravate, cozi de pisică de pluş şi multe altele. Când un pitic îi zicea altuia o propoziţie enunţiativă, scotea din buzunar o perlă. Când întreba ceva, scotea o codiţă încovoiată de pisică, iar când îşi exprima uimirea, spunea: – Vai ce frumos, şi ridica o cravată. Piticilor despre care vă povestesc nu le era greu doar să vorbească între ei, ci şi să scrie un text! Apoi, la fel de greu le era şi să îl citească. Priviţi numai cum arăta un fragment din cărţile lor de poveşti: „albinuţa sa dus în poieniţă să adune polen ea a găsit foarte multe flori a cules polenul şi la dus la stup acolo la depozitat dar peste puţin timp mierea a dispărut atunci albinuţa a strigat cu toată puterea suratelor ei a dispărut polenul poate la luat ursul …” Voi aţi înţeles ceva din acest text? Foarte greu, probabil, ca şi mine. Vă daţi seama deci ce greu le era copiilor de pitici să citească poveşti! Disperat din cauza dificultăţii de a comunica şi de a scrie, unul dintre piticii înţelepţi a hotărât să plece prin şcolile oamenilor, să vadă cum vorbesc şi scriu aceştia. (...) (Antonia Ilieş – Perla şi punctul) II. Cum plantele produc cu multă generozitate polenul, iar albinele îl folosesc ca hrană, o bună parte este transportată la stup. Albinele care aduc polen, la plecarea din stup, îşi încarcă guşa cu nectar. După trecerea pe la flori, ele amestecă pudra fină de polen cu acest nectar, spre a forma grăuncioare, pe care le transportă în coşuleţele de pe picioare. Atunci când aterizează la urdiniş*, fiecare albină intră în stup încărcată cu câte două grăuncioare de polen. Fiecare tip de plantă în parte are polenul său specific ca aromă, gust, culoare, formă, compoziţie. Cum albinele vizitează toate florile de primăvară, vară sau toamnă, grăuncioarele de polen care ajung în stup vor reproduce diversitatea florală a anotimpului şi a locului unde trăieşte acea familie de albine. Pe lângă polenul poliflor, care provine de la mai multe tipuri de flori şi care este şi cel mai răspândit şi comercializat în farmacii şi în magazinele naturiste, atunci când albinele sunt duse într-un loc unde predomină anumite plante (salcâm, păducel, salvie, izmă) se obţine un polen predominant al acelei specii. De regulă, ele zboară la mai multe specii, însă florile care sunt mai abundente sunt şi mai frecvent vizitate, deci polenul lor va fi cel mai mult adus la stup. (Un miracol numit polen – revista Formula AS) *urdiniş – mică deschizătură prin care albinele pătrund în stup

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a V-a

Pag 1 / 3

10p

Partea I Faţă în faţă cu textul (70 de puncte) A. Receptarea mesajului unui text literar/ nonliterar (30 de puncte) 1. Notează cu A (adevărat) sau cu F (fals) fiecare dintre afirmațiile de mai jos.  Textul I este bazat pe fapte reale. ______ 

În textul II se face referire la albine. ______



Textul II este bazat pe fapte imaginare. ______



În textul I personajele sunt niște pitici. ______



Textul II a fost publicat într-o revistă. ______

2. Stabilește ordinea corectă a secvențelor din textul I, notând litera corespunzătoare în căsuțele de mai jos. Prima literă este deja marcată. 1. 2. 3. 4. 5. 6. d. Foarte greu, probabil, ca și mine; a hotărât să plece prin școlile oamenilor; scotea o codiță încovoiată de pisică; doar că era dificil să comunice între ei; ea a găsit foarte multe flori; f. când își exprima uimirea; a. b. c. d. e.

10p

3. Scrie pe spațiile de mai jos câte un enunţ care să conţină informaţiile solicitate: De unde se poate cumpăra polenul poliflor? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ Din ce cauză a plecat un pitic spre școlile oamenilor? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

B. Practica raţională şi funcţională a limbii (40 de puncte) 4. Corectează, prin rescriere, fragmentul următor: atunci albinuţa a strigat cu toată puterea suratelor ei a dispărut polenul poate la luat ursul __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

5. Transcrie, din primul alineat al textului II, patru verbe care arată acțiuni ale albinelor. __________________________________________________________________________________

6. Scrie o propoziție în care substantivele stup și polen să fie complemente. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

7. Alcătuiește un dialog de patru replici între două albine, în care să introduci următoarele cuvinte și grupuri de cuvinte: ce-l/ cel; mai/ m-ai. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a V-a

Pag 2 / 3

8. Asociază, prin săgeți, substantivele din prima coloană cu adjectivele corespunzătoare din coloana a doua. albină poliflor floare

strălucitoare

polen

călduroasă

rouă

parfumată harnică

Partea a II-a Ştiu mai mult! (10 puncte) 9. Notează în chenar cuvântul care nu se potrivește în seria următoare: stup; matcă; trântor; urdă; polen; ceară; miere.

10. Încercuiește varianta corectă de răspuns. Pentru a reprezenta o albină, se folosesc culorile: a. galben și roz; b. negru și albastru; c. albastru și roz; d. galben și negru.

Partea a III-a Şi eu sunt scriitor! – scriere imaginativă (20 de puncte) Redactează o compunere de 10-15 rânduri (100-150 de cuvinte) în care să-ți imaginezi că piticul înțelept a ajuns în clasa ta și trebuie să-i explici rolul a cel puțin trei semne de punctuație. Vei avea în vedere: - alegerea unui titlu potrivit; - ordonarea logică a ideilor în realizarea cerinței; - respectarea regulilor de exprimare, de scriere, de punctuație, de așezare în pagină; - încadrarea în limitele de spațiu indicate. Total 100 de puncte.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a V-a

Pag 3 / 3

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013 Barem de corectare şi notare Clasa a VI-a 1. 5p (5x1p) Text I Textul este bazat pe aspecte reale. În text se face referire la rama tablourilor. Textul este bazat pe aspecte imaginare. În text este prezentat un ibric stricat. Textul are titlu.

Text II

Ambele texte

Niciun text

x x x x x

2. 5p (5x1p) 1. c

2. d

3. a

4. e

5. b

3. 10/4p (5/2p+5/2p) pentru răspunsuri coerente/ ezitante, care demonstrează capacitatea/ o capacitate redusă de a înțelege informațiile din textele citite 4. 10p (5p+5p): c. curiozitate; b. preponderență 5. 8p (2x2p+2x2p), de exemplu, din primul text: pensulă; pictură; creioane; cerneală…; din al doilea text: pensulele; artiștii; desenul; tonurile; cerneală; colorant; culoare; lumină; umbră… 6. 8p (4p+4p) emițătorul: Liana; receptorul: pensula 7. 8/4p (4x2/1p) pentru formulări coerente/ ezitante, care demonstrează capacitatea/o capacitate redusă de folosire a informațiilor în scop propriu 8. 8p (4p+4p): ai fost pensula (2p) – predicat nominal (2p); nu voi arunca (2p) – predicat verbal (2p); 9. 8p (4x2p): colegul de bancă; șeful clasei – pronume personal; dirigintele clasei; primarul localității – pronume personal de politețe 10. 2p a. Nicolae Grigorescu 11. 8p 1c; 2d; 3b; 4a. Partea a III-a 20 de puncte, din care: - 2/1/0p pentru alegerea unui titlu potrivit/ fără legătură cu textul compunerii/omiterea sarcinii de lucru; - 4p (2+2) pentru îmbinarea narațiunii cu dialogul, indiferent de proporții; - 6/4/2p pentru ordonarea ideilor clară și logică/ discontinuă, ezitantă/ cu mari carențe de logică; - 2p/1p/0p pentru respectarea regulilor de exprimare, în totalitate/ 1-2 erori/ mai mult de 2 erori; - 2p/1p/0p pentru respectarea regulilor de scriere, în totalitate/ 1-2 erori/ mai mult de 2 erori; - 2p/1p/0p pentru respectarea regulilor de punctuație, în totalitate/ 1-2 erori/ mai mult de 2 erori; - 1p pentru așezarea textului în pagină; - 1p pentru încadrarea în limitele de spațiu indicate. Nu se acordă puncte din oficiu.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Pag 1 / 1

Nume și Prenume

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013

Școala

Clasa a VI-a

 Toate subiectele sunt obligatorii. Nu se acordă puncte din oficiu.  Timpul efectiv de lucru este de 120 de minute. Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru a rezolva apoi cerinţele de mai jos. I. A visa este cea mai bună calitate a unei fiinţe, dar ce se întâmplă cu lucrurile? Au ele voie să viseze? În penarul Lianei nu există creioane neascuţite, pixuri stricate sau stilouri fără cerneală; totul este mereu aranjat şi verificat. Însă ieri, la ora de pictură, când a dorit să-şi pună în penar pensula preferată, a aşezat-o din greşeală în alt loc, iar când a ajuns acasă a găsit-o jumulită. „Acum nu mai am ce să fac cu tine”, s-a gândit Liana. „Dar pentru că ai fost pensula mea preferată, nu te voi arunca.” Şi a aşezat-o într-o cutie cu obiecte nefolositoare, pe care a dus-o în pod. – Suntem prea multe! s-a plâns o cutie muzicală stricată. Sigur o să ne arunce sau o să ne pună pe foc! – Nu-ţi face griji, ne mută doar, a explicat un câine de jucărie, fără un picior. Odată ajunse acolo, toate au început să se vaite că nu vor mai vedea niciodată soarele şi că nu vor mai simţi bucuria de a fi folosite (iar pentru ele asta era cea mai mare bucurie). – Eu eram o rochie tare îndrăgită de stăpână, însă moliile mi-au mâncat mâneca dreaptă şi acum nu mai pot fi purtată, aşa că m-a aruncat aici … – Şi eu, un cavaler din porţelan, atât de mândru şi de viteaz, exilat din cauza braţului pierdut în bătălie, ce dezamăgire! În sfârşit, după ce toate obiectele au ieşit din cutie şi s-au prezentat, a apărut şi mica pensulă, care a reuşit cu greu să se facă auzită: – De ce vă tot plângeţi? Chiar dacă acum sunteţi stricate, trebuie să vă amintiţi cu bucurie de vremurile trecute! Chiar dacă nu mai puteţi dansa, aşa cum aţi făcut-o odată, tot mai puteţi visa şi spera la timpuri când veţi fi poate reparate şi veţi deveni din nou folositoare. (…) (Teodora Vaman – Vise pline de culoare) II. Pensulele pot fi alese după diferite criterii. Pentru tehnicile liniare se folosesc pensulele cu vârf ascuțit. Cele mai indicate sunt cele din păr de jder sau de samur. În afară de acestea mai există pensule din păr de bovine. La lucrările mari, cu planuri întinse, s-a impus pensula lată din păr de porc, pe care artiștii contemporani o folosesc cu predilecție. Suportul este în primul rând hârtia. La alegerea hârtiei nu e nevoie de prea multă grijă; esențialul este să nu sugă și să nu facă scamă. Dacă desenul se execută direct cu pensula, trebuie început cu tonurile cele mai delicate, mai diluate, care câștigă treptat în intensitate, spre părțile umbrite. Desenele executate cu pensula semiuscată comportă un consum redus de cerneală sau alt colorant. Pensula se șterge mai întâi aproape complet pe o bucată de hârtie (sugativă), executându-se apoi desenul cu restul de culoare. Pensula nu trebuie să atingă prea mult hârtia, ci să fie trecută ușor peste ea. Acest mod de a desena conferă liniei un caracter delicat, vaporos. Desenele executate cu pensula semiuscată urmăresc mai ales efecte de lumină și umbră. (Gunter Bollenbach – Desenul)

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a VI-a

Pag 1 / 3

Partea I Faţă în faţă cu textul (70 de puncte) A. Receptarea mesajului unui text literar/ nonliterar (30 de puncte) 1. Notează un x în căsuța potrivită a tabelului, pentru a arăta cărui text îi corespunde fiecare dintre afirmațiile de mai jos. Ambele Niciun Text I Text II texte text Textul este bazat pe aspecte reale. În text se face referire la rama tablourilor. Textul este bazat pe aspecte imaginare. În text este prezentat un ibric stricat. Textul are titlu. 2. Stabilește ordinea corectă a secvențelor din textul I, notând litera corespunzătoare în căsuțele de mai jos. 1. 2. 3. 4. 5. a. pensula a ajuns în pod, printre alte obiecte nefolositoare; b. cavalerul din porțelan și-a pierdut un braț într-o bătălie; c. penarul fetiței este mereu aranjat și verificat; d. pensula preferată a Lianei s-a stricat; e. un câine de jucărie încearcă să liniștească o cutie muzicală;

10p

3. Scrie câte un enunţ care să conţină informaţiile solicitate. Ce caracteristici trebuie să aibă o hârtie, pentru a fi folosită la desenul cu pensula?

_____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ Ce conține penarul Lianei?

_____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ 10p

4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.  Enunțul Au ele voie să viseze? exprimă: a. ironie; b. admirație; c. curiozitate; d. supărare.  Cuvântul subliniat în fragmentul pe care artiștii contemporani o folosesc cu predilecție este sinonim cu: a. precizie; b. preponderență; c. prestanță; d. presupunere. B. Practica raţională şi funcţională a limbii (40 de puncte) 5. Transcrie, din fiecare text, câte două substantive care fac parte din câmpul lexico-semantic al artelor plastice.

_____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ 8p

6. Stabilește emițătorul și receptorul pentru următoarea situație de comunicare, selectată din textul I: Acum nu mai am ce să fac cu tine…

_____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a VI-a

Pag 2 / 3

7. Formulează două întrebări (dintr-un posibil chestionar) pentru a afla interesul colegilor tăi pentru artele plastice.

8. Selectează predicatele din enunțul Dar pentru că ai fost pensula mea preferată, nu te voi arunca, indicând felul lor.

_____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ 8p

9. Imaginează-ți că trebuie să te adresezi persoanelor menționate mai jos. Precizează felul pronumelui (personal/ personal de politețe) pe care îl vei folosi. a. dirigintele clasei ___________________ b. colegul de bancă ___________________ c. șeful clasei ___________________

d. primarul localității ___________________

Partea a II-a Ştiu mai mult! (10 puncte) 10. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte de răspuns. Autorul celebrului tablou Car cu boi este: a. Nicolae Grigorescu; b. Ștefan Luchian; c. Nicolae Tonitza; d. Theodor Aman.

11. Stabilește corespondența dintre culorile menționate mai jos și termenii geografici corespunzători: a. albastru; b. verde; 1. dealuri;

2. munți;

c. galben; d. maro; 3. câmpii;

4. ape.

_____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ Partea a III-a Şi eu sunt scriitor! – scriere imaginativă (20 de puncte) Redactează o compunere, de 10-15 rânduri (100-150 de cuvinte), în care cavalerul de porțelan povestește celorlalte personaje din pod o întâmplare din viața sa. Vei avea în vedere: - alegerea unui titlu potrivit; - îmbinarea narațiunii cu dialogul; - ordonarea logică a ideilor; - respectarea regulilor de exprimare, de scriere, de punctuație, de așezare în pagină; - încadrarea în limitele de spațiu indicate.

Total 100 de puncte.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a VI-a

Pag 3 / 3

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013 Barem de corectare şi notare Clasa a VII-a Partea I - Faţă în faţă cu textul (70 de puncte) A. Receptarea mesajului unui text literar/nonliterar (30 de puncte) 1. exemplu de răspuns: floare, vioară 2x3p=6p 2. exemplu de răspuns: nu este un ironic acid; nu pozează în mizantrop; un comic profesionist 3x2p=6p 3. c - 6p 4. exemplu de răspuns: râde; comic; ironia; umor; se va bucura; să amuze 3x2p=6p 5. Exprimarea clară şi corectă a răspunsului la cerinţă/ exprimarea greoaie şi neclară 6p/ 2p B. Practica raţională şi funcţională a limbii (40 de puncte) 6. Folosirea corectă a omonimului (ex: cui – Am bătut un cui în tocul de la uşă; care; păr; vie) 8p 7. a - 8p 8. exemple de răspuns: sânge, noroi 4px2=8p 9. Formularea a două întrebări despre precesul de creație 4px2=8p 10. a - 8p Partea a II-a – Ştiu mai mult! – interdisciplinaritate (10 puncte) 1. Scrierea corectă a compunerii cu respectarea cerinţelor/ încercarea de scriere a compunerii 5p/ 3p 2. Alcătuirea unui monolog despre poezie/ încercarea de alcătuire a monologului despre poezie 5p/ 3p Partea a III-a – Şi eu sunt scriitor! - scriere imaginativă (20 de puncte) Alcătuirea compunerii narative cu respectarea reperelor date: - respectarea concordanţei între titlul recomandat şi conţinutul compunerii; 2p - utilizarea figurilor de stil adecvate tipului de compunere indicat; 4p - valorificarea informaţiilor din ambele texte; 2p - organizarea ideilor în scris; 3p - respectarea regulilor de scriere 2p, de exprimare 2p, de punctuaţie 2p, de aşezare în pagină 1p, de lizibilitate 1p; - încadrarea în limitele de spaţiu acordat. 1p Nu se acordă puncte din oficiu.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Pag 1 / 1

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013

Nume și Prenume Școala

Clasa a VII-a  Toate subiectele sunt obligatorii. Nu se acordă puncte din oficiu.  Timpul efectiv de lucru este de 120 de minute. Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru a rezolva apoi cerinţele de mai jos. A. Carte frumoasă cinste cui te-a scris Încet gândită, gingaş cumpănită; Eşti ca o floare, anume înflorită Mâinilor mele, care te-au deschis. Eşti ca vioara, singură ce cântă lubirea toată pe un fir de păr, Şi paginile tale, adevăr, S-au tipărit cu litera cea sfântă. Un om de sânge ia din pisc noroi Şi zămislește marea lui fantomă De reverie, umbră şi aromă, Şi o pogoară vie printre noi. ………………………………… (Tudor Arghezi – Ex libris) B. Pot anticipa cu uşurinţă reacţiile cititorilor. Este, de altfel, şi singura modalitate de a prezenta adecvat această carte. În primul rând, veţi râde foarte mult. Eco nu pozează în mizantrop; nu este un ironic acid, incomod, ci, mai curând un comic profesionist (multe poante sunt seinfeldiene, cu mult înainte ca serialul să fi existat). Iată spre exemplu câteva indicaţii pentru tinerii indieni americani care vor să parvină prin intermediul filmelor western: „Insistaţi să vă faceţi cunoscută poziţia scoţând cât mai insistent urletul coyotului” sau „Dacă folosiţi scara în timpul bătăliei, urcaţi unul câte unul. Lăsaţi să se vadă întâi arma, apoi capul, încet, şi ridicaţi-vă treptat numai după ce femeia albă va semnala prezenţa voastră unui trăgător de elită. Nu cădeţi în interiorul fortului, ci pe spate, către exterior”. Ironia vizează mai puţin soarta amară a civilizaţiei indienilor din America, principala ţintă este stupiditatea filmelor produse pe bandă [...]. Deviza „lăsaţi-mă să mă amuz” devine molipsitoare. Cititorul se va bucura de un umor inteligent, imprevizibil, de cea mai bună calitate. Şi se va mai bucura de un fapt destul de rar în lumea intelectuală contemporană: un mare scriitor care ţine să-şi amuze lectorii, care le acordă toată atenţia, care nu se pierde în straturile rarefiate ale delirului eseistic academic. (C. Rogozanu, Lecturi la zi: Cum se scrie o carte bună, în România literară, nr. 9 / 2001) Partea I - Faţă în faţă cu textul (70 de puncte) A. Receptarea mesajului unui text literar/ nonliterar (30 de puncte) 6p 1. Scrie două cuvinte selectate din textul A care definesc cartea, din perspectivă artistică.

________________________________________________________________________ 6p

2. Selectează, din textul B două structuri prin care Eco este caracterizat.

________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a VII-a

Pag 1 / 2

3. Încercuiește varianta corectă de răspuns. Primul text prezintă: a. o tipografie de odinioară; b. o carte dintr-un muzeu; c. relaţia dintre operă şi autorul acesteia. 4. Enumeră trei elemente selectate din textul B, care se înscriu în câmpul lexico-semantic al amuzamentului.

________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ 6p

5. Explică, într-un singur enunţ, semnificaţia strofei a doua din textul A:

________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ 8p

B. Practica raţională şi funcţională a limbii (40 de puncte) 6. Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti un cuvânt din textul A care este omonim.

________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ 8p

7. În structura: care ţine să-şi amuze lectorii, care le acordă toată atenţia, care nu se pierde în straturile rarefiate ale delirului eseistic academic, există: a. 4 propoziţii; b. 3 propoziţii; c. 5 propoziţii.

8. Transcrie, din textul A, două cuvinte folosite cu sens figurat.

________________________________________________________________________ 8p

9. Formulează două întrebări despre procesul de creație, adresate unui poet.

5p 5p

10. Enunţul Pot anticipa cu uşurinţă reacţiile cititorilor. îşi păstrează întocmai sensul în structura: a. Pot să anticipez cu uşurinţă reacţiile cititorilor. b. Scriitorul anticipă reacţiile cititorilor. c. Nu pot anticipa reacţiile celor care îmi citesc cărţile. Partea a II-a – Ştiu mai mult! – interdisciplinaritate (10 puncte) 1. Elaborează o scurtă descriere a laboratorului de creaţie a unui scriitor îndrăgit pe care l-ai cunoscut sau ai dori să-l cunoşti. 2. Imaginează un scurt monolog despre poezie, susţinut de un poet în faţa colegilor din clasa ta.

Partea a III-a – Şi eu sunt scriitor! - scriere imaginativă (20 de puncte) Redactează o compunere narativă, de 300 – 400 de cuvinte cu titlul: Deviza „lăsaţimă să mă amuz” devine molipsitoare, valorificând informaţiile din cele două texte. Pentru a obţine punctajul maxim, vei respecta următoarele repere: - respectarea concordanţei între titlul recomandat şi conţinutul compunerii; - utilizarea figurilor de stil adecvate tipului de compunere indicat; - valorificarea informaţiilor din ambele texte; - organizarea ideilor în scris; - respectarea regulilor de scriere, de exprimare, de punctuaţie, de aşezare în pagină, de lizibilitate; - încadrarea în limitele de spaţiu acordat. Total 100 de puncte.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a VII-a

Pag 2 / 2

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013 Barem de corectare şi notare Clasa a VIII-a Partea I - Faţă în faţă cu textul (70 de puncte) A. Receptarea mesajului unui text literar/ nonliterar (30 de puncte) 1. exemplu de răspuns: buze roşii, valul lor subţire de cenuşă 3px2=6p 2. exemplu de răspuns: zilele devin din ce în ce mai scurte și mai răcoroase, nopțile devin din ce în ce mai lungi și mai friguroase, cerul devine gri și posomorât 2px3=6p 3. c. 6p 4. exemplu de răspuns: frunzele foioaselor încep să cadă, se îngălbenesc, treptat capătă o culoare roșiatică sau brună, precipitațiile tind să crească treptat, perioada de lumină este vizibil din ce în ce mai mică 2px3=6p 5. Explicarea într-un singur enunţ, a semnificaţiei primei strofe din textul A/ încercarea de explicare/ explicarea ilogică 6p/ 3p/ 1p B. Practica raţională şi funcţională a limbii (40 de puncte) 6. exemplu de răspuns: Am ascuns jucăriile fratelui meu într-o cutie. 8p 7. c - 8p 8. exemplu de răspuns: spuză, jăratic, cenuşă, buze 2px4=8p 9. transformarea corectă a secvenţei date din textul ştiinţific într-o secvenţă dintr-o descriere literară/ realizarea parţială a sarcinii de lucru/ încercare de a rezolva sarcina de lucru 8p/ 4p/ 1p 10. c - 8p Partea a II-a – Ştiu mai mult! – interdisciplinaritate (10 puncte) 1. Scrierea unui dialog alcătuit din patru replici, pe tema indicată, folosind şi informaţiile de la orele de biologie (botanică)/ încercarea de a realiza sarcina de lucru. 4p/ 2p 2. Prezentarea, pe scurt, a imaginii toamnei având ca punct de reper secvenţa dată/ încercarea de a realiza sarcina de lucru 6p/ 3p Partea a III-a – Şi eu sunt scriitor! - scriere imaginativă (20 de puncte) Redactarea compunerii descriptive cu respectarea următoarele repere: - respectarea concordanţei între titlul recomandat şi conţinutul compunerii 2p - utilizarea figurilor de stil adecvate 5p - organizarea ideilor în scris 4p - respectarea regulilor de scriere (2p), de exprimare (2p), de punctuaţie (2p), de aşezare în pagină (1p), de lizibilitate (1p) 8p - încadrarea în limitele de spaţiu acordat 1p

Nu se acordă puncte din oficiu.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Pag 1 / 1

Nume și Prenume

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013

Școala

Clasa a VIII-a  Toate subiectele sunt obligatorii. Nu se acordă puncte din oficiu.  Timpul efectiv de lucru este de 120 de minute. Citeşte cu atenţie textele următoare, pentru a rezolva apoi cerinţele de mai jos. A. Din vârf de munţi amurgul suflă cu buze roşii în spuza unor nori şi-aţâţă jăraticul ascuns sub valul lor subţire de cenuşă. O rază ce vine goana din apus şi-adună aripile şi se lasă tremurând pe-o frunză: dar prea e grea povara şi frunza cade. O, sufletul! Să mi-l ascund mai bine-n piept şi mai adânc, să nu-l ajungă nicio rază de lumină: s-ar prăbuşi. E toamnă. (Lucian Blaga, Amurg de toamnă) B. În emisfera nordică toamna începe în jurul lunilor august/ septembrie, pe când în emisfera sudică începutul toamnei este considerat în jurul lunii martie. În această perioadă frunzele foioaselor încep să cadă. Acestea se îngălbenesc, treptat capătă o culoare roșiatică sau brună după care cad. De aceea, în America de Nord toamna este numită și fall însemnând cădere. Este anotimpul în care zilele devin din ce în ce mai scurte și mai răcoroase, nopțile devin din ce în ce mai lungi și mai friguroase, iar în unele țări precipitațiile tind să crească treptat. Astronomic, unele țări vestice consideră că toamna începe cu echinocțiul de toamnă (23 septembrie) în emisfera nordică și echinocțiul de primăvară (21 martie) în emisfera sudică, terminându-se în emisfera nordică în ziua solstițiului de iarnă (21 decembrie), respectiv în ziua solstițiului de vară (21 iunie). În astronomia chineză echinocțiul de toamnă marchează mijlocul toamnei, aceasta începând în jurul sărbătorii Liqiu (în jurul zilei de 7 august). Pe de altă parte, meteorologii asimilează lunile martie, aprile, mai (în emisfera sudică), respectiv lunile septembrie, octombrie, noiembrie (în emisfera nordică) cu toamna, deoarece pe perioada acestui anotimp perioada de lumină este vizibil din ce în ce mai mică. În unele țări, ca Statele Unite ale Americii, dar și România, toamna este considerată începutul anului școlar. Toamna în poezie a fost des asociată cu melancolia. Posibilitățile verii au dispărut, iar răcoarea toamnei este la orizont. Cerul devine gri și posomorât. (http://ro.wikipedia.org/)

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a VIII-a

Pag 1 / 3

Partea I - Faţă în faţă cu textul (70 de puncte) A. Receptarea mesajului unui text literar/ nonliterar (30 de puncte) 1. Scrie două cuvinte/ grupuri de cuvinte selectate din textul A care definesc toamna, din perspectivă artistică.

________________________________________________________________________ 6p

2. Selectează trei elemente care fac din anotimpul descris în textul B, un timp simbolic pentru starea de melancolie.

3. Încercuiește varianta corectă de răspuns. Primul text prezintă: a. imaginea toamnei într-o scriere științifică; b. toamna dintr-o descriere geografică; c. exprimarea poetică a relaţiei dintre toamnă, ca anotimp, şi starea sufletească a fiinţei.

4. Enumeră trei elemente care definesc toamna, aşa cum sunt acestea prezentate în textul B.

5. Explică, într-un singur enunţ, semnificaţia primei strofe din textul A.

________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ 8p

B. Practica raţională şi funcţională a limbii (40 de puncte) 6. Scrie un enunţ în care să foloseşti cuvântul ascuns ca verb la un mod predicativ.

________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ 8p 8p

7. În structura: începutul toamnei este considerat în jurul lunii martie.verbul a fi are valoare: a. predicativă; b. copulativă; c. auxiliară. 8. Transcrie, din textul A, patru cuvinte folosite cu sens figurat.

________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ 8p

9. Utilizează cuvintele potrivite, pentru a transforma secvenţa următoare din textul ştiinţific într-o secvenţă dintr-o descriere literară: În emisfera nordică toamna începe în jurul lunilor august/ septembrie pe când în emisfera sudică începutul toamnei este considerat în jurul lunii martie. În această perioadă frunzele foioaselor încep să cadă. Acestea se îngălbenesc, treptat capătă o culoare roșiatică sau brună după care cad.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a VIII-a

Pag 2 / 3

10. În fraza: O rază/ ce vine goana din apus/ şi-adună aripile şi se lasă tremurând/ pe-o frunză:/ dar prea e grea povara - / şi frunza cade, există: a. 3 subiecte exprimate; b. 2 subiecte exprimate; c. 4 subiecte exprimate. Partea a II-a – Ştiu mai mult! – interdisciplinaritate (10 puncte) 1. Imaginează-ţi un dialog alcătuit din patru replici, pe tema unei toamne aurii, pe care tu să-l porţi cu un copil care trăieşte pe planeta Marte, folosind şi informaţiile pe care le-ai aflat la orele de biologie (botanică).

2. Prezintă, pe scurt, imaginea toamnei despre care ai învăţat la biologie, având ca punct de reper secvenţa: Din vârf de munţi amurgul suflă/ cu buze roşii/ în spuza unor nori.

________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ Partea a III-a – Şi eu sunt scriitor! - scriere imaginativă (20 de puncte) Redactează o compunere descriptivă, de 200 – 300 de cuvinte cu titlul: O toamnă pe planeta Marte. Pentru a obţine punctajul maxim, vei respecta următoarele repere: - respectarea concordanţei între titlul recomandat şi conţinutul compunerii; - utilizarea figurilor de stil adecvate tipului de compunere indicat; - organizarea ideilor în scris; - respectarea regulilor de scriere, de exprimare, de punctuaţie, de aşezare în pagină, de lizibilitate; - încadrarea în limitele de spaţiu acordat.

Total 100 de puncte.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a VIII-a

Pag 3 / 3

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013 Barem de corectare şi notare Clasa a IX-a Partea I (70 de puncte) A. Receptarea textului literar (30 de puncte) 1. a. A; b. A; (3p+3p) 6 puncte 2. naraţiunea, descrierea (3p+3p) 6 puncte 3. lugubru – sinistru; suburbie – periferie (3p+3p) 6 puncte 4. identificarea unei figuri de stil şi precizarea rolului ei expresiv. (3p+3p) 5. verbe, pronume / adjective pronominale, la pers. I, „locuiam”, „mea” (3p+3p) 6 puncte B. 1. A 6 puncte 2. b; 6 puncte 3. antonim: reușită, sinonim: înfrângere (3p+3p) 6 puncte 4. America de Nord (3p+3p) 6 puncte 5. republică; regim totalitar; comunism 6 puncte C. Tema celor două texte este iubirea. 4 puncte Prezentarea diferenţei: în primul text comunică îndrăgostitul întâlnirea cu o fată frumoasă, o apariţie de iubire la prima vedere, căreia îi realizează portretul; în al doilea, sunt sfaturi şi opinii generale despre iubire ale tatălui către fiul îndrăgostit etc. 6 puncte Partea a II-a (30 de puncte) Conţinutul scrisorii (16 puncte) Cele 16 puncte pentru conținut se acordă numai dacă textul abordează subiectul propus. Formularea clară: 4p ; formularea confuză, schematică: 2p; 4 puncte Prezentarea adecvată a conţinutului: 6 puncte Cele 14 puncte pentru redactare se acordă numai dacă răspunsul se încadrează în limita minimă de spaţiu precizată și dacă textul dezvoltă cerința formulată. Organizarea ideilor în scris (text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente (introducere, cuprins, încheiere); construcţia paragrafelor subliniază ideile; succesiunea logică a ideilor: 2p; părţile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu există un echilibru între ele; ideile sunt, în general, subliniate prin paragrafe: 1p) 2 puncte Utilizarea limbii literare (stil şi vocabular adecvat conţinutului eseului, claritatea enunţului, varietatea lexicului, sintaxa adecvată: 3p; stil şi vocabular parţial adecvate, cu ezitări în selectarea cuvintelor: 2p; vocabular restrâns, monoton, repetiţii de cuvinte, inadecvare semantică: 1p) 3 puncte Respectarea structurii epistolare 3 puncte Punctuaţie (0-1 erori: 2p; 2 erori: 1p; 3 sau mai multe erori: 0p) 2 puncte Ortografie (0-1 erori: 2p; 2 erori: 1p; 3 sau mai multe erori: 0p) 2 puncte Aşezarea corectă a textului în pagină şi lizibilitatea 1 punct Respectarea limitei maxime de spațiu 1 punct Nu se acordă puncte din oficiu.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Pag 1 / 1

Nume și Prenume EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2014

Școala

Clasa a IX-a  Toate subiectele sunt obligatorii. Nu se acordă puncte din oficiu.  Timpul efectiv de lucru este de 180 de minute. Subiectul I (70 de puncte) A. (30 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor şi răspunde cerinţelor: Locuiam, de fapt, în Berkeley şi-n fiecare dimineaţă părăseam mica mea suburbie ca să iau metroul ce mă ducea, pe sub braţul de ocean, drept în inima Frisco-ului. (...) Metroul, faimosul The Bart, e de o deosebită eleganţă el însuşi. Câtă deosebire faţă de mizerul metrou new-yorkez, care pare jegos de uleiuri şi funingine, un lugubru peisaj! Suplu şi alb ca laptele, Bart-ul trece pe sub ocean atât de lin, încât parcă tot tavanul lui devine treptat de sticlă şi poţi vedea prin el lumina verde, tulbure a mării şi forfota peştilor argintii. Într-o dimineaţă, moţăind pe un scaun de plastic în metrou, deodată am văzut-o. Nu eram singurul. (...) Dar, pur şi simplu, fata de care nu mi-am putut dezlipi ochii de-a lungul a două staţii întregi de metrou (exact în porţiunea cât vagoanele s-au târât pe fundul oceanului) s-a întâmplat să fie negresă şi să aibă aproximativ şaisprezece ani. Şi să poarte un sari de mătase albă cu foarte palide flori neidentificabile presărate, în uşor relief (...) Iar pe cap să poarte, din acelaşi material, un mic turban ce-i alungea tâmplele în felul frumuseţilor egiptene. Şi s-a întâmplat, de asemenea, ca fata să aibă fire de walkman şerpuindu-i afară din urechi şi pierzându-se, subţiri şi duble, sub pânza sari-ului, detaliu tehnologic într-un contrast atât de necontrastant cu tradiţionalul vestmânt, încât te-ntrebai dacă nu cumva toţi strămoşii ei africani purtaseră walkmanuri la cingătoare, din noaptea istoriei şi până atunci. La glezna unui picior, o brăţară de piele cu un citat arab, din Coran, poate. Fata nu era frumoasă, ci era însăşi imaginea sensibilă a frumuseţii. (Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile) 6p

6p 6p

1. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată, încercuieşte litera A. Dacă apreciezi că este greşită, încercuieşte litera F. a. Forma corectă a adjectivului argintiu, în structura „(argintiul) peşti trec rapid” este cu trei i. A/ F b. Cuvântul new-yorkez este un cuvânt compus. A/ F 2. Precizează două moduri de expunere prezente în fragmentul dat. 3. Leagă, prin săgeţi, cuvintele din cele două coloane, astfel încât să obţii perechi de sinonime: straniu lugubru

sinistru

suburbie

periferie comună

6p 6p

4. Identifică o figură de stil în textul dat şi precizează rolul ei expresiv. 5. Precizează două mărci ale subiectivităţii în textul dat.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a IX-a

Pag 1 / 2

B. (30 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor şi răspunde cerinţelor: New York, 10 noiembrie 1956 Dragă Thom, Am primit scrisoarea azi de dimineaţă. O să-ţi răspund din punctul meu de vedere, iar Elaine, desigur, din al ei. În primul rând, dacă te-ai îndrăgostit, ăsta e un lucru bun, e probabil cel mai bun lucru care i se poate întâmpla cuiva. Nu lăsa pe nimeni să-l facă să pară neimportant sau frivol. În al doilea rând, există mai multe tipuri de iubire. Tipul egoist, răutăcios, avar, egocentric, care foloseşte iubirea ca să-şi dea sieşi importanţă. Acesta este tipul urât şi dăunător. Celălalt e o izbucnire a tot ce e mai bun în tine – tandreţea, cumpătarea şi respectul – nu doar respectul social faţă de bunele maniere, ci respecul mai mare, care înseamnă recunoaşterea unei alte persoane drept unică şi preţioasă. Primul tip de iubire te poate îmbolnăvi, umili şi slăbi, iar al doilea poate declanşa în tine putere şi curaj şi bunătate, ba chiar şi o înţelepciune pe care nu o ştiai că o ai. (...) Ne bucurăm s-o cunoaştem pe Susan. Va fi binevenită la noi. Iar Elaine o să facă o mie de pregătiri şi va fi foarte încântată. Şi ea ştie cum stă treaba cu dragostea şi poate că ştie să te ajute mai bine decât mine. Şi să nu-ţi fie teamă de eşec. Dacă trebuie să se întâmple, se întâmplă. Important e să nu te grăbeşti. Lucrurile bune aşteaptă. Cu dragoste, Tata (Scrisoare trimisă de scriitorul John Steinbeck fiului său, în vârstă de 14 ani, care îl anunţase că se îndrăgostise, la internat, de o fată numită Susan) 6p

1. Citeşte cu atenţie afirmaţia de mai jos. Dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată, încercuieşte litera A. Dacă apreciezi că este greşită, încercuieşte litera F. Virgula, în structura Elaine, desigur izolează o construcţie incidentă. A/ F

2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect. Tatăl îi dă sfaturi fiului îndrăgostit, vorbindu-i despre: a. treburile casnice ale familiei; b. importanţa iubirii şi modurile în care se poate manifesta aceasta; c. noutăţile de acasă.

6p 6p

3. Precizează un antonim, apoi un sinonim pentru cuvântul eşec. 4. Numeşte continentul pe care se află oraşul New York.

5. Numeşte forma de guvernare/ regimul politic din România în 1956. C. (10 puncte) Identifică o temă literară comună celor două texte şi prezintă, într-un text de 6-8 rânduri, cel puţin o diferenţă în modul în care este prezentată această temă.

Subiectul al II-lea (30 de puncte) Închipuieşte-ţi că trăieşti în 1956, undeva în România, departe de părinţi. Scrie o scrisoare de 15-25 de rânduri către mama ta/ tatăl tău, în care să îi povesteşti despre prima persoană de care te-ai îndrăgostit. Pentru conţinutul scrisorii vei primi 16 puncte, iar pentru redactare 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 2 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; respectarea părţilor unei compuneri – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct; încadrarea în limita maximă de spaţiu indicată – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, scrisoarea trebuie să aibă minimum 15 rânduri şi să dezvolte subiectul propus. Total 100 de puncte.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a IX-a

Pag 2 / 2

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013 Barem de corectare şi notare Clasa a X-a Partea I (70 de puncte) A. Receptarea textului literar (30 de puncte) 1. inevitabil-ineluctabil, neverosimil-incredibil, candoare-naivitate (3x2p) 6 puncte 2. a 6 puncte 3. motive: accidentul, amintirea, povestirea, întâlnirea etc. 3p+3p 4. delimitează vorbirea directă de vorbirea indirectă 6 puncte 5. identificarea unei trăsături de caracter: bunătatea, deschidere către oameni, curaj etc. 6 puncte B. 1. simbol, imagine a destinului, semnificaţie majoră etc. 6 puncte 2. c. 6 puncte 3. verbe, pronume / adjective pronominale la pers. I („remarc”, „mi” etc). (3p+3p) 4. Prezentarea mesajului celui de-al doilea text: autoanaliză, autocunoaştere, prezentarea intimităţii etc. 5p (Prezentarea corectă, cu exemple, a diferenţelor în cele două fragmente, respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 5p; prezentarea parțială, cu respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 3p; încercarea de prezentare, divagaţii şi/ sau improvizaţii, cu greşeli de exprimare şi/ sau de ortografie: 1p), respectarea limitei minime/ maxime de spaţiu indicată: 1p 6 puncte 5. a 6 puncte C. Precizarea emiţătorului celui de-al doilea text: Tolstoi; în primul text: personaje, personaj-narator. (4p+3p+3p) Partea a II-a (30 de puncte) Conținutul eseului (16 puncte) Cele 16 puncte pentru conținut se acordă numai dacă textul abordează subiectul propus. Formularea clară a părerii autocunoaştere: 4p ; formularea confuză, schematică: 2p; 4 puncte Prezentarea importanţei autocunoaşterii: (Prezentarea originală, nuanţată: 6p; prezentarea comună, dar nuanţată 3p; încercarea de prezentare, divagaţii şi/ sau improvizaţii, cu greşeli de exprimare şi/ sau de ortografie: 1p) 6 puncte Susținerea unei opinii argumentate despre importanţa autocunoaşterii : (exprimarea unei opinii: 2p; enunțarea argumentului: 2p; susținera argumentului prin explicații, exemplificări etc.: 2p) 6 puncte Cele 14 puncte pentru redactare se acordă numai dacă răspunsul se încadrează în limita minimă de spaţiu precizată și dacă textul dezvoltă cerința formulată. Organizarea ideilor în scris (text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente (introducere, cuprins, încheiere); construcţia paragrafelor subliniază ideile; succesiunea logică a ideilor: 2p; părţile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu există un echilibru între ele; ideile sunt, în general, subliniate prin paragrafe: 1p) 2 puncte Utilizarea limbii literare (stil şi vocabular adecvat conţinutului eseului, claritatea enunţului, varietatea lexicului, sintaxa adecvată: 3p; stil şi vocabular parţial adecvate, cu ezitări în selectarea cuvintelor: 2p; vocabular restrâns, monoton, repetiţii de cuvinte, inadecvare semantică: 1p) 3 puncte

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Pag 1 / 2

Abilitatea de analiză şi de argumentare (foarte bună relaţie idee-argument; ideile urmează o succesiune logică; argumentele sunt prezentate într-un mod persuasiv; abilitatea de a forma judecăţi de valoare şi de interpretare critică şi personală: 3p; încercări de a susţine ideile prin argumente; elemente de interpretare, dar rezultat neconvingător: 2p; afirmaţii rareori susţinute de argumente; idei irelevante; schematism în prezentarea ideilor: 1p) 3 puncte Punctuaţie (0-1 erori: 2p; 2 erori: 1p; 3 sau mai multe erori: 0p) 2 puncte Ortografie (0-1 erori: 2p; 2 erori: 1p; 3 sau mai multe erori: 0p) 2 puncte Aşezarea corectă a textului în pagină şi lizibilitatea 1 punct Respectarea limitei maxime de spațiu 1 punct Nu se acordă puncte din oficiu.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Pag 2 / 2

Nume și Prenume

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013

Școala

Clasa a X-a  Toate subiectele sunt obligatorii. Nu se acordă puncte din oficiu.  Timpul efectiv de lucru este de 180 de minute. Subiectul I (70 de puncte) A. (30 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor şi răspunde cerinţelor: – Se întâmplă tot felul de lucruri. Îmi amintesc de un motociclist. Stam în faţa cabanei şi-l urmăream cu privirile. Voiam să văd când se va plictisi. Urca pentru a patra oară coasta abruptă şi, îndată ce ajungea în vârful dealului, întorcea motocicleta şi cobora lin, fără zgomot, în vale. A cincea oară, era inevitabil, s-a întâmplat; accidentul, vreau să spun. L-am adus pe braţe în cabană, plin de sânge, inconştient. L-am stropit cu apă. S-a deşteptat şi, spre mirarea mea, mă recunoaşte. „Credeam că n-ai să mai vii, îmi spune. Te-am aşteptat şi anul trecut, tot cam pe timpul ăsta.” Nu înţelegeam. „Cred că mă confunzi cu altcineva, îi spun. Cabana asta nu e a mea. Mi-a cedat-o pentru o săptămână un prieten.” Zâmbea. „Ştiu că aşa e regula jocului: să te prefaci că nu mă cunoşti. Dar sunt eu, Emanuel.” Şi începu să-mi povestească. Tot felul de întâmplări stranii, cu totul neverosimile. L-am întrerupt de mai multe ori. „Dar toate astea nu sunt adevărate. Ştii foarte bine că nu pot fi adevărate. Le-ai inventat dumneata.” „Şi accidentul? Mă întrebă zâmbind. Tot eu am inventat şi accidentul?” îşi apăsa cu batista buza de sus, însângerată, şi mă privea cu candoare, dar şi cu o imperceptibilă ironie. Şovăiam. Îmi venea greu să-i spun adevărul, să-i spun că e amnezic. În cele din urmă, a trebuit să mă hotărăsc. (Mircea Eliade, Podul) 6p

1. Leagă, prin săgeţi, cuvintele din cele două coloane, astfel încât să obţii perechi de sinonime: ineluctabil inevitabil incredibil dubios neverosimil naivitate timiditate candoare dezastruos

2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: Forma corectă a cuvintelor este: a. scandalagiii fii, aceşti membri; b. scandalagii fii, aceşti membrii; c. scandalagiii fii, aceşti membrii 3. Notează două motive literare prezente în fragment. 4. Care este rolul ghilimelelor în text? 5. Prezintă o trăsătură de caracter a personajului care povesteşte, aşa cum reiese din fragmentul de mai sus.

6p 6p 6p

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a X-a

Pag 1 / 2

B. (30 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor şi răspunde cerinţelor: 3 iunie. Remarc la mine simptome de bătrâneţe. Resimt şi-mi regret incultura şi repet din suflet o frază pe care am auzit-o adesea la oamenii în vârstă, şi care m-a uimit întotdeauna: „Acum îmi pare rău că n-am învăţat, dar e prea târziu!” E trist să ştiu că mintea mea e necultivată, lipsită de precizie şi slabă (deşi maleabilă), că simţămintele mele n-au statornicie şi forţă, că voinţa mea e atât de instabilă, încât cea mai neînsemnată împrejurare îmi dărâmă toate bunele intenţii; să ştiu şi să simt totodată că germenii tuturor acestor calităţi există, ori au existat în mine, şi că le-a lipsit doar dezvoltarea. De cât timp mă străduiesc să mă formez! Dar oare mult m-am îndreptat? Ar fi cazul să disper; şi totuşi, mai cred încă şi mai contez pe întâmplare, uneori pe Providenţă. Nădăjduiesc că ceva va trezi cândva în mine energia şi că nu mă voi împotmoli pentru totdeauna în visurile mele înălţătoare şi generoase despre glorie, folos şi iubire, în vâltoarea insipidă a unei vieţi meschine şi lipsite de finalitate. (Lev Tolstoi, Jurnal) 6p

1. Argumentează scrierea cu majusculă, în fragmentul de mai sus, a substantivului Providenţă.

2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect. Cratima, în structura le-a, este folosită pentru: a. a marca elidarea unei litere; b. a marca un cuvânt compus; c. a pronunţa împreună două cuvinte alăturate. 3. Identifică două mărci ale subiectivităţii în textul B. 4. Prezintă, într-un text de 6-8 rânduri, mesajul celui de-al doilea text.

6p 6p 6p

5. Alege răspunsul corect: a. Moscova se află în Rusia europeană. b. Moscova se află în Rusia asiatică. C. (10 puncte) Precizează emiţătorul celui de-al doilea text, precum şi instanţele comunicării narative în fragmentul de la punctul A.

Subiectul al II-lea (30 de puncte) Scrie un eseu de 20-25 de rânduri despre nevoia de autocunoaştere. Notă: Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte, iar pentru redactarea compunerii 14 puncte (organizarea textului în scris – 2 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; originalitate – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct; încadrarea în limita maximă de spaţiu indicată – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să aibă minimum o pagină şi să dezvolte subiectul propus.

Total 100 de puncte.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a X-a

Pag 2 / 2

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013 Barem de corectare şi notare Clasa a XI-a Partea I (70 de puncte) A. Receptarea textului literar (30 de puncte) 1. F 6 puncte 2. Precizarea tipului de perspectivă narativă: obiectivă etc. 6 puncte 3. Notarea celor trei motive literare, de exemplu: dansul, dansatorii, lăutarii, trăirea dionisiacă etc. (2p+2p+2p) 6 puncte 4. Ilustrarea, cu exemple din text, a două trăsături ale descrierii, de exemplu: predominanța grupului nominal; prezentarea elementelor componente ale obiectului descris etc. (ilustrarea a două trăsături ale descrierii, cu exemple din text: 6p; ilustrarea unei trăsături, cu exemple din text: 4p; simpla numire a trăsăturilor: 2p; simpla numire a unei trăsături: 1p) 6 puncte 5. Comentarea secvenței, de exemplu: unicitatea dansului; forța acestuia etc.: 4p (Comentarea corectă, nuanţată, respectarea normelor de exprimare, ortografie și punctuație: 4p; comentarea ezitantă, respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 2p; încercarea de comentare, divagaţii şi/ sau improvizaţii, cu greşeli de exprimare şi/ sau de ortografie: 1p), respectarea limitei minime/maxime de spaţiu indicată: 2p 6 puncte B. Receptarea textului nonliterar (30 de puncte) 1. b 6 puncte 2. Precizarea sensului cuvântului, de exemplu: creator. 6 puncte 3. Explicarea rolului virgulelor, de exemplu: izolează o construcție incidentă etc. (Explicarea corectă, nuanţată, a rolului virgulelor, respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 6p; explicarea corectă a rolului virgulelor, fără respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație sau explicarea parțială, cu respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 3p; încercarea de explicare, divagaţii şi/ sau improvizaţii, cu greşeli de exprimare şi/ sau de ortografie: 1p) 6 puncte 4. Menționarea profesiei: dansator. 6 puncte 5. Prezentarea contextului, de exemplu: online, două săptămâni. (Prezentare clară, nuanţată, respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 4p; prezentare clară, fără respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație sau prezentare parțială, cu respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 2p; încercarea de prezentare, divagaţii şi/ sau improvizaţii, cu greşeli de exprimare şi/ sau de ortografie: 1p), respectarea limitei minime/maxime de spaţiu indicată: 2p 6 puncte C. Scrierea despre texte (10 puncte) Prezentarea modului în care este perceput dansul de către Puiu, personajul din romanul Ciuleandra de Liviu Rebreanu, și Gigi Căciuleanu, valorificând cele două fragmente citate: 8p (Prezentare clară, nuanţată, respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 8p; prezentare clară, fără respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație sau prezentare parțială, cu respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 4p; încercarea de prezentare, divagaţii şi/ sau improvizaţii, cu greşeli de exprimare şi/ sau de ortografie: 1p), respectarea limitei minime/maxime de spaţiu indicată: 2p 10 puncte

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Pag 1 / 2

Partea a II-a (30 de puncte) Conținutul eseului (16 puncte) Cele 16 puncte pentru conținut se acordă numai dacă eseul dezvoltă cerința formulată. Formularea ipotezei/ tezei/ a punctului de vedere cu privire la temă 2 puncte Formularea și dezvoltarea a trei argumente în sprijinul ideii enunțate în ipoteză, ilustrate cu exemple din romanele studiate (Formularea a trei argumente; susținerea lor cu exemple din romanele studiate; demers logic/ corelarea exemplificărilor cu ideile enunțate; argumentare pertinentă: 12p; formularea a două argumente; susținerea lor cu exemple din romanele studiate; demers logic/ corelarea exemplificărilor cu ideile enunțate: 8p; formularea unui argument; susținerea lui cu exemple din romanele studiate: 4p) 12 puncte Concluzia/ sinteza (Concluzie logic impusă de argumentele aduse: 2p; încercarea de formulare a concluziei: 1p) 2 puncte Redactarea eseului (14 puncte) Cele 14 puncte pentru redactare se acordă numai dacă răspunsul se încadrează în limita minimă de spaţiu precizată și dacă eseul dezvoltă cerința formulată. Organizarea ideilor în scris (text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente (introducere, cuprins, încheiere); construcţia paragrafelor subliniază ideile; succesiunea logică a ideilor: 2p; părţile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu există un echilibru între ele; ideile sunt, în general, subliniate prin paragrafe: 1p) 2 puncte Utilizarea limbii literare (stil şi vocabular adecvat conţinutului eseului, claritatea enunţului, varietatea lexicului, sintaxa adecvată: 3p; stil şi vocabular parţial adecvate, cu ezitări în selectarea cuvintelor: 2p; vocabular restrâns, monoton, repetiţii de cuvinte, inadecvare semantică: 1p) 3 puncte Abilitatea de analiză şi de argumentare (foarte bună relaţie idee-argument; ideile urmează o succesiune logică; argumentele sunt prezentate într-un mod persuasiv; abilitatea de a forma judecăţi de valoare şi de interpretare critică şi personală: 3p; încercări de a susţine ideile prin argumente; elemente de interpretare, dar rezultat neconvingător: 2p; afirmaţii rareori susţinute de argumente; idei irelevante; schematism în prezentarea ideilor: 1p) 3 puncte Punctuaţie (0-1 erori: 2p; 2 erori: 1p; 3 sau mai multe erori: 0p) 2 puncte Ortografie (0-1 erori: 2p; 2 erori: 1p; 3 sau mai multe erori: 0p) 2 puncte Aşezarea corectă a textului în pagină şi lizibilitatea 1 punct Respectarea limitei maxime de spațiu 1 punct

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Pag 2 / 2

Nume și Prenume

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013

Școala

Clasa a XI-a  Toate subiectele sunt obligatorii. Nu se acordă puncte din oficiu.  Timpul efectiv de lucru este de 180 de minute. Partea I (70 de puncte) A. Receptarea textului literar (30 de puncte) Citește fragmentul de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor. — Ei bine, doctore, cine n-a văzut Ciuleandra nu-şi poate închipui ce înseamnă beţia dansului! (Se aprinse. Ochii îi luceau într-un zâmbet fierbinte.) Porneşte ca o horă oarecare, foarte lent, foarte cumpătat. Jucătorii se adună, se înșiră, se îmbină, probabil după simpatii, ori la întâmplare, indiferent. Pe urmă, când se pare că oamenii s-au încins puţin, muzica prinde a se agita şi a se iuţi. Ritmul jocului se accelerează, fireşte. Jucătorii, cuprinşi de după mijloc, formează un zid compact de corpuri care se mlădie, se îndoaie, se răsuceşte şi tresaltă cum poruncesc lăutarii. Cu cât se aprind mai tare jucătorii, cu atât şi muzica se aţâţă, devine mai zvăpăiată, mai sălbatecă! Picioarele flăcăilor scapără vijelios, schiţează figuri de tropote, sărituri de spaimă, zvâcniri de veselie. Apoi deodată, cu toţii, cu paşii săltaţi şi foarte iuți, pornesc într-un vârtej. Zidul viu se avântă când încoace, când încolo, lăutarii pişcă vehement strunele înăsprind şi ascuţind sunetele cu câte-un chiot din gură, la care încearcă să răspundă altul, din toiul jucătorilor, curmat însă şi înghiţit de năvala ritmului. Acuma şirul, tot încovoindu-se şi strângându-se, ca un şarpe fantastic, începe să se încolăcească, să se strângă, să se grămădească, până ce se transformă parcă întrun morman de carne fierbinte, care se zvârcoleşte pe loc un răstimp ca apoi, pe neaşteptate, să se destindă iarăşi, ostenit ori prefăcut, în tact cuminte, lăsând să se vadă feţele roşite şi vesele ale jucătorilor. Dar lăutarii se înfurie că s-a înmuiat jocul, îşi întărâtă iar cântecul, mai puternic, mai stăruitor. Şiragul de jucători, parc-ar vrea să sfideze şi sa stârnească pe lăutari, se repede mai furtunos, picioarele hurducă pământul cu bătăile, vârtejul porneşte din nou, mai strâns, mai încăpăţânat, se încolăceşte iar şi se descolăceşte şi, în cele din urmă, se încheagă într-un vălmăşag de trupuri zdrobite. Aşa, pe loc, câteva minute, nu ştiu cât timp, în acelaşi ritm nebunesc, flăcăi şi fete se frământă, tremură, tropăie. De câteva ori clocotul de patimă e străpuns de chiote prelungi, ţâşnite parcă din străvechimea vremurilor […]. Şi aşa, jocul pare că va continua până ce toţi jucătorii îşi vor topi sufletele într-o supremă înflăcărare de pasiune dezlănţuita. Dar, brusc, ca şi când ar fi tăiat cu foarfecele, cântecul se frânge şi îngrămădirea de tineri se risipeşte într-un hohot de râs sălbatec […]. Puiu se opri. Era schimbat la faţă, cu ochii înfioraţi, cu obrajii umezi de sudoare invizibilă, cu buzele arse de un fior. După câteva clipe, parcă de-abia atunci ar fi descoperit prezenţa doctorului, se cutremură, îşi trecu amândouă mâinile prin păr şi reluă, căutând să-şi tempereze avântul: ― Nu ştiu ce impresie ţi-a făcut dumitale Ciuleandra asta, spuneai adineaori că o cunoşti, dar eu, mărturisesc fără înconjur, şi azi, după atâţia ani, numai amintindu-mi-o mă simt cuprins de o patimă cumplită.[…] În orice caz, eu şi azi cred că singură Ciuleandra, din câte jocuri cunosc, poate să explice extazul dansului, al dansului ca o manifestare a adoraţiei supreme, ba chiar al dansurilor religioase care se sfârşeau prin mutilări sau sacrificii umane... (Liviu Rebreanu, Ciuleandra)

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a XI-a

Pag 1 / 3

6p 6p 6p 6p

1. Citeşte afirmaţia de mai jos. Dacă afirmaţia este adevărată, notează litera A. Dacă consideri afirmaţia falsă, notează litera F. Personajul are o atitudine detașată față de dansul pe care îl evocă. 2. Precizează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 3. Notează trei motive literare identificate în fragmentul citat. . 4. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale descrierii. 5. Comentează, în 6-10 rânduri, secvența: „În orice caz, eu şi azi cred că singură Ciuleandra, din câte jocuri cunosc, poate să explice extazul dansului, al dansului ca o manifestare a adoraţiei supreme, ba chiar al dansurilor religioase care se sfârşeau prin mutilări sau sacrificii umane...”

B. Receptarea textului nonliterar (30 de puncte) Citește fragmentul de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor. Am avut bucuria și onoarea ca Gigi Căciuleanu să accepte să „construim“ acest interviu împreuna. Un interviu realizat ce-i drept prin poșta electronică, dar care a reușit să deschidă căile comunicării. Ar fi multe de spus despre Gigi Căciuleanu, care încă e mult mai cunoscut în Franța decât în România, poate și pentru că vârsta dansului, dacă se poate spune astfel, e acolo alta decât aici. Am descoperit, în schimbul nostru de mesaje, de-a lungul a două săptămâni de conversație în timpi electronici și nereali, un mare profesionist. L-am forțat să scrie și poate a fost o întâmplare fericită, pentru că am descoperit în acest dansator în același timp un poet – în măsura în care poezia e mai mult decât text scris. Un poet, cel puțin în felul de a percepe și de a descrie dansul. „Dansul e pentru mine Poezie în sensul concentrării – întrun spațiu și într-un timp foarte mici – a unei cantități de energie și a unor semnificații cu nenumărate și nebănuite compartimente. Poți s-o descrii în cuvinte dacă nu ai trăit-o? […]“, spune Gigi Caciuleanu în cartea pe care tocmai o pregătește […]. — Ce au în plus (sau special) oamenii care dansează, față de ceilalți artiști sau față de ceilalți oameni în general? — Dansul, poate mai mult ca toate celelalte arte, este […] o minunată otravă. O dată ce te-ai contaminat, nu mai scapi. Îți curge prin vine, îți electrizează nervii, îți ia gândurile. Ești prins în întregime, din cap până-n picioare, din inimă până-n creier, din instinctele cele mai joase până în înălțimile sufletului. Instrumentul dansatorului este el însuși. El este pe deasupra și plămăditorul propriului său instrument. Zi de zi îl șlefuiește, se luptă cu el, îl modelează, îl re-„fabrică“ în același timp în care se străduiește să se perfecționeze și ca instrumentist. Instrumentul ocupă exact același volum ca și instrumentistul. Ba chiar mai mult, se confundă totalmente și cu meșteșugarul, care nu numai că îl creează, dar care se ocupă și cu „întreținerea“ lui... Dansul, fiind arta mișcării, iar viața neputând fi în niciun fel imaginată fără mișcare, este poate arta care reprezintă cel mai bine viața însăși. Arta dansului este fără doar și poate cel mai strâns legată de meseria de a trăi. Iar arta vieții, la rândul ei, de meșteșugul dansului. (Svetlana Cârstean – „Pentru mine, dansul nu poate fi decit unul si universal“. Interviu cu Gigi Căciuleanu, în Observatorul cultural, nr.153/2003) 6p

1. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect. Fragmentul de mai sus ilustrează: a. stilul beletristic; b. stilul publicistic; c. stilul științific. 2. Precizează ce sens are cuvântul plămăditor, folosit în textul citat.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a XI-a

Pag 2 / 3

6p 6p 6p

3. Explică rolul virgulei în secvența: „poate și pentru că vârsta dansului, dacă se poate spune astfel, e acolo alta decât aici”. 4. Menționează care este profesia lui Gigi Căciuleanu, valorificând textul dat. 5. Prezintă, în 4-8 rânduri, contextul în care a fost realizat interviul din care a fost extras fragmentul, valorificând informațiile din text.

C. Scrierea despre text (10 puncte) Recitește cele două fragmente pentru a putea răspunde cerințelor. Prezintă, într-un text de 15-20 rânduri, modul în care este perceput dansul de către Puiu, personajul din romanul Ciuleandra de Liviu Rebreanu, și Gigi Căciuleanu, valorificând cele două fragmente citate.

Partea a II-a (30 de puncte) Scrie un eseu de 2-3 pagini despre cartea în care ai dori să trăiești. Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: formularea ipotezei/ a tezei/ a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu 3 argumente/ raţionamente logice/ exemple concrete etc.) şi concluzia/sinteza. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte; pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 2 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct, ; încadrarea în limita maximă de spațiu indicată – 1 punct ). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă cel puțin două pagini. Total 100 de puncte.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a XI-a

Pag 3 / 3

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română Etapa I – 26.10.2013 Barem de corectare şi notare Clasa a XII-a Partea I (70 de puncte) A. Receptarea textului literar (30 de puncte) 1. A 6 puncte 2. Explicarea rolului ghilimelelor, de exemplu: de a marca ironia personajului etc. (Explicarea corectă, nuanţată, a rolului ghilimelelor, respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 6p; explicarea corectă a rolului ghilimelelor, fără respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație sau explicarea parțială, cu respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 3p; încercarea de explicare, divagaţii şi/ sau improvizaţii, cu greşeli de exprimare şi/ sau de ortografie: 1p) 6 puncte 3. Precizarea tipului naratorului: subiectiv; personaj-narator etc. 6 puncte 4. Ilustrarea, cu exemple din text, a două mijloace de caracterizare folosite în conturarea personajului Eugen, de exemplu: caracterizare directă realizată de narator; caracterizarea indirectă prin limbaj; caracterizarea indirectă prin fapte etc. (ilustrarea a două mijloace de caracterizare, cu exemple din text: 6p; ilustrarea unui mijloc de caracterizare, cu exemple din text: 4p; simpla numire a două mijloacelor de caracterizare: 2p; simpla numire a unui mijloc de caracterizare: 1p) 6 puncte 5. Comentarea secvenței, de exemplu: surprinde faptul că personajul-narator devine parte a spațiului pe care îl descrie, se depersonalizează etc.: 4p (Comentarea corectă, nuanţată, respectarea normelor de exprimare, ortografie și punctuație: 4p; prezentarea semnificației secvenței fără comentarea ei, respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 2p; încercarea de comentare, divagaţii şi/ sau improvizaţii, cu greşeli de exprimare şi/ sau de ortografie: 1p), respectarea limitei minime/maxime de spaţiu indicată: 2p 6 puncte B. Receptarea textului nonliterar (30 de puncte) 1. Scrierea câte unui antonim pentru sensul din text al cuvintelor: ultimelor – primelor; a respecta – a disprețui; demolare - construire. (2p+2p+2p) 6 puncte 2. b 6 puncte 3. b 6 puncte 4. Precizarea a două motive pentru care casa lui Max Blecher a fost demolată, de exemplu: proprietarii au solicitat acest lucru; era o casă veche și grav afectată de trecerea anilor; valorificarea prin reabilitare ar fi fost foarte costisitoare; proprietarii doreau să construiască o altă clădire . (3p+3p) 6 puncte 5. Explicarea semnificației secvenței: evidențiază o atitudine de resemnare; eșecul celor care nu au simț practic, a iubitorilor de cultură etc. etc.: 4p (Explicarea corectă, nuanţată, a semnificației secvenței, respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 4p; explicarea corectă a semnificației secvenței, fără respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație sau explicarea parțială, cu respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 2p; încercarea de explicare, divagaţii şi/ sau improvizaţii, cu greşeli de exprimare şi/ sau de ortografie: 1p), respectarea limitei minime/maxime de spaţiu indicată: 2p 6 puncte

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Pag 1 / 2

C. Scrierea despre text (10 puncte) Prezentarea modului în care informațiile oferite de fragmentul din articolul Cristianei Bortăș te ajută în receptarea fragmentului citat din romanul lui Max Blecher: 8p (Prezentarea clară nuanţată, respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 8p; prezentarea clară, nuanţată, nerespectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație sau prezentarea parțială, cu respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 4p; încercarea de prezentare, divagaţii şi/ sau improvizaţii, cu greşeli de exprimare şi/ sau de ortografie: 1p), respectarea limitei minime/maxime de spaţiu indicată: 2p 10 puncte Partea a II-a (30 de puncte) Conținutul eseului (16 puncte) Cele 16 puncte pentru conținut se acordă numai dacă eseul dezvoltă cerința formulată. Formularea ipotezei/ tezei/ a punctului de vedere cu privire la temă 2 puncte Formularea și dezvoltarea a trei argumente în sprijinul ideii enunțate în ipoteză, ilustrate cu exemple din romanele studiate (Formularea a trei argumente; susținerea lor cu exemple din romanele studiate; demers logic/ corelarea exemplificărilor cu ideile enunțate; argumentare pertinentă: 12p; formularea a două argumente; susținerea lor cu exemple din romanele studiate; demers logic/ corelarea exemplificărilor cu ideile enunțate: 8p; formularea unui argument; susținerea lui cu exemple din romanele studiate: 4p) 12 puncte Concluzia/ sinteza (Concluzie logic impusă de argumentele aduse: 2p; încercarea de formulare a concluziei: 1p) 2 puncte Redactarea eseului (14 puncte) Cele 14 puncte pentru redactare se acordă numai dacă răspunsul se încadrează în limita minimă de spaţiu precizată și dacă eseul dezvoltă cerința formulată. Organizarea ideilor în scris (text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente (introducere, cuprins, încheiere); construcţia paragrafelor subliniază ideile; succesiunea logică a ideilor: 2p; părţile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu există un echilibru între ele; ideile sunt, în general, subliniate prin paragrafe: 1p) 2 puncte Utilizarea limbii literare (stil şi vocabular adecvat conţinutului eseului, claritatea enunţului, varietatea lexicului, sintaxa adecvată: 3p; stil şi vocabular parţial adecvate, cu ezitări în selectarea cuvintelor: 2p; vocabular restrâns, monoton, repetiţii de cuvinte, inadecvare semantică: 1p) 3 puncte Abilitatea de analiză şi de argumentare (foarte bună relaţie idee-argument; ideile urmează o succesiune logică; argumentele sunt prezentate într-un mod persuasiv; abilitatea de a forma judecăţi de valoare şi de interpretare critică şi personală: 3p; încercări de a susţine ideile prin argumente; elemente de interpretare, dar rezultat neconvingător: 2p; afirmaţii rareori susţinute de argumente; idei irelevante; schematism în prezentarea ideilor: 1p) 3 puncte Punctuaţie (0-1 erori: 2p; 2 erori: 1p; 3 sau mai multe erori: 0p) 2 puncte Ortografie (0-1 erori: 2p; 2 erori: 1p; 3 sau mai multe erori: 0p) 2 puncte Aşezarea corectă a textului în pagină şi lizibilitatea 1 punct Respectarea limitei maxime de spațiu 1 punct

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Pag 2 / 2

Nume și Prenume

EVALUARE ÎN EDUCAŢIE Limba şi literatura română

Școala

Etapa I – 26.10.2013 Clasa a XII-a  Toate subiectele sunt obligatorii. Nu se acordă puncte din oficiu.  Timpul efectiv de lucru este de 180 de minute. Partea I (70 de puncte) A. Receptarea textului literar (30 de puncte) Citește fragmentul de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor. În apropierea casei noastre, se afla un magazin cu mașini de cusut unde mă duceam în fiecare zi și stăteam ore întregi. Proprietarul lui era un băiat tânăr, Eugen, care tocmai isprăvise serviciul militar și își găsise un rost în oraș deschizând această prăvălie. Avea o soră mai mică decât el cu un an: Clara. Trăiau împreună undeva într-o mahala și ziua se ocupau de prăvălie; n-aveau nici cunoștințe, nici rude. Prăvălia era o simplă odaie particulară închiriată întâia oară pentru comerț. Pereții mai păstrau încă zugrăveala lor de salon, cu ghirlănzi violete de liliac și urmele rectangulare și decolorate ale locurilor unde fuseseră atârnate tablourile, în mijlocul plafonului rămăsese o lampă de bronz cu o calotă de majolică de culoare roșie închisă, acoperită pe margine cu foi verzi de acantă reliefate din faianță. Era un obiect plin de ornamente, vechi și desuet însă impozant – ceva ce semăna cu un monument funerar ori cu un general veteran purtând la paradă bătrâna lui uniformă. Mașinile de cusut se înșirau bine aliniate pe trei rânduri, lăsând între ele două alei largi până în fund. Eugen avea grijă să stropească podeaua fiecare dimineață cu o cutie veche de conserve găurită […]. Șuvița de apă care se scurgea era foarte subțire și Eugen o mânuia cu dexteritate desenând pe podea spirale și opturi savante. Câteodată se iscălea și scria data zilei. Zugrăveala de pe pereți reclama în mod evident asemenea delicateți. În fundul magazinului un paravan de scânduri despărțea un fel de cabină de restul încăperii; o perdea verde acoperea intrarea. Acolo stăteau tot timpul Eugen și Clara, acolo mâncau la prânz, pentru ca să nu părăsească prăvălia în timpul zilei. Ei o numeau „cabina artiștilor" și îl auzii pe Eugen într-o zi spunând: — E o adevărată „cabină de artist”. Când ies în prăvălie și vorbesc jumătate de ceas pentru ca să vând o mașină de cusut, nu joc o comedie? Și adăugă pe un ton mai doct: „Viața, în general e teatru curat.” În dosul cortinei Eugen cânta din vioară. Ținea notele pe masă și stătea îngheboșat asupra lor descifrând cu răbdare portativele încâlcite ca și cum ar fi descurcat un ghem de ațe cu multe noduri pentru a scoate din ele un fir unic și subțire, firul bucății muzicale. Toată după-amiaza ardea pe un cufăr o lampă mică de petrol umplând încăperea cu o lumină moartă și dezorganizând pe perete umbra enormă a violonistului. Veneam atât de des acolo încât cu timpul devenii un fel de oaspete-mobilă, o prelungire a canapelei vechi de mușama pe care stăteam imobil, un lucru de care nu se ocupa nimeni și nu stânjenea pe nimeni. (Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată)

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a XII-a

Pag 1 / 3

6p 6p 6p 6p

1. Citeşte afirmaţia de mai jos. Dacă afirmaţia este adevărată, notează litera A. Dacă consideri afirmaţia falsă, notează litera F. Cuvântul liliac este folosit în text cu sens denotativ. 2. Explică rolul ghilimelelor în secvența: E o adevărată „cabină de artist”. 3. Precizează tipul naratorului din fragmentul citat. 4. Ilustrează, cu exemple din text, două mijloace de caracterizare folosite în conturarea personajului Eugen. 5. Comentează, în 6-10 rânduri, secvența: Veneam atât de des acolo încât cu timpul devenii un fel de oaspete-mobilă, o prelungire a canapelei vechi de mușama pe care stăteam imobil, un lucru de care nu se ocupa nimeni și nu stânjenea pe nimeni.

B. Receptarea textului nonliterar (30 de puncte) Citește fragmentul de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor. Vineri, 12 iulie, istoria literaturii române poate consemna ștergerea ultimelor urme materiale ale marelui scriitor Max Blecher, supranumit de critici și exegeți din țări care-și respectă valorile drept Kafka al României. Proprietarii au solicitat și obținut de la Primăria Roman autorizație de demolare încă din decembrie 2012, dar s-au folosit de acest drept săptămâna trecută, la câteva zile după ce pe la poarta casei în care sau născut unele dintre scrierile apreciate mai mult în străinătate au trecut asistentul universitar Doris Mironescu, autorul unei teze de doctorat dedicate lui Max Blecher și traducătorul brazilian Fernando Klabin, care l-a făcut cunoscut pe scriitorul romașcan cititorilor de limbă portugheză, venit la Roman pentru a vedea casa în care scriitorul Max Blecher a creat mare parte din opera ce l-a consacrat. Trebuie făcută precizarea că romanele lui Max Blecher sunt traduse în nouă limbi, iar o casa-muzeu dedicată scriitorului ar fi fost o șansă de lansare a Romanului în circuitul internațional al culturii. Administrația locală și parlamentarii romașcani s-au angajat să obțină și sprijinul Ministerului Culturii, al unor oameni de afaceri iubitori de cultură, astfel încât casa de pe strada Cezar Petrescu să fi obținut această destinație. […] Valoarea imobiliară mai mare decât valoarea culturală N-a fost să fie, ar spune fataliștii. Lupta cu inerția s-a dovedit perdantă, față de sfântul simț practic al proprietarilor casei și terenului de la numărul 2 al străzii Cezar Petrescu. Zădărnicie sau rea voință, ar mai putea consemna iubitorii de literatură înzestrați și cu ceva urme de patriotism local, uitându-se la casa Max Blecher transformată în moloz. „Era foarte veche și grav afectată de trecerea anilor, iar valorificarea prin reabilitare ar fi fost foarte costisitoare. În plus, proprietarii nu doreau să o înstrăineze, își făcuseră cu mult timp în urmă planuri pentru o nouă construcție. Este dreptul lor și a trebuit respectat, chiar dacă astfel dispare o clădire cu valoare spirituală și emoțională, ce ar fi adus un statut cultural aparte Romanului. Sunt situații care exced sferei de competență a administrației locale sau chiar și a noastră, ca specialiști”, a declarat arhitect Ana Maria Alexe, șefa Serviciului de urbanism din cadrul Primăriei Roman, care avea sarcină de la primarul Laurențiu Dan Leoreanu să facă demersuri pentru evaluarea și eventuala preluare a casei Max Blecher de la actualii proprietari. (Cristiana Bortăș, Max Blecher a fost „îngropat” sub zidurile casei, în Ziarul de Roman din 15 iulie 2013 ) 6p

1. Scrie câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: ultimelor, a respecta, demolare.

2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: Din punctul de vedere al structurii discursive dominante, textul citat este: a. descriptiv; b. informativ; c. narativ.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a XII-a

Pag 2 / 3

6p 6p

3. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: Registrul stilistic dominant în textul dat este: a. arhaic; b. neologic; c. regional. 4. Precizează două motive pentru care casa lui Max Blecher a fost demolată, valorificând textul citat. 5. Explică, în 4-8 rânduri, semnificația secvenței: „N-a fost să fie, ar spune fataliștii. Lupta cu inerția s-a dovedit perdantă, față de sfântul simț practic al proprietarilor casei și terenului de la numărul 2 al străzii Cezar Petrescu.”

C. Scrierea despre texte (10 puncte) Recitește cele două fragmente pentru a putea răspunde cerințelor. Prezintă, într-un text de 10-15 rânduri, modul în care informațiile oferite de fragmentul din articolul Cristianei Bortăș te ajută în receptarea fragmentului citat din romanul lui Max Blecher. Partea a II-a (30 de puncte) Scrie un eseu de 2–3 pagini despre personajul literar pe care îl consideri cel mai apropiat de structura ta sufletească. Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: formularea ipotezei/ a tezei/ a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu 3 argumente/ raţionamente logice/ exemple concrete etc.) şi concluzia/sinteza. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte; pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 2 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct, ; încadrarea în limita maximă de spațiu indicată – 1 punct ). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă cel puțin două pagini. Punctaj total 100 de puncte.

EVALUĂRI NAŢIONALE ÎN EDUCAŢIE

Clasa a XII-a

Pag 3 / 3