SĂ NE CUNOAŞTEM CORPUL
Cunoaşte-ţicorpul!
În mod sigur te-ai privit de nenumărate ori în oglindă. Dar te-ai întrebat oare vreodată ce se ascunde în corpul tău? Sunt organele tale! Inima ta, creierul tău, plămânii tăi şi multe alte organe.
Să vedem deci ce se află în interiorul corpului... În această imagine se văd principalele organe ale corpului omenesc. Priveşte-le cu atenţie !
creierul inima ficatul intestinul gros În cele ce urmează vei afla mai multe detalii.
plămânii stomacul intestinul subţire
Creierul
Un creier uman al unui adult cântăreşte 1,4 kg şi arată ca o nucă uriaşă, cenuşie. Este alcătuit din celule mici numite neuroni, care trimit semnale electrice corpului, printr-o reţea de nervi numită sistem nervos. Toate fiinţele cu coloană vertebrală au creierul împărţit în trei părţi: trunchiul cerebral, cerebelul şi cortexul. Trunchiul cerebral şi cerebelul menţin funcţionarea corpului. Cortexul ocupă cam 90% din creierul uman şi este centrul gândirii. Se mai ocupă şi de memorie şi senzaţii.
Creierul uman este mult mai complex decât cel mai avansat supercomputer. Un gând sau o amintire implică milioane de semnale care circulă foarte rapid prin miliarde de celule nervoase, de-a lungul a miliarde de căi de transmitere.
Creierul este separat în două jumătăţi, numite emisfere cerebrale. Emisfera stângă controlează în mod obişnuit logica.
Emisfera dreaptă este responsabilă mai mult de domeniul creativ.
Creierul este centrul de comandă responsabil pentru acţiune, gândire, memorie, comportament şi emoţii.
Plămânii
Plămânii sunt nişte organe de culoare roz, buretoase, de formă conică, în interiorul pieptului. Sunt o parte a sistemului respirator. Oxigenul este esenţial pentru corpul omenesc. Când inspirăm, plămânii primesc aer curat, absorb oxigenul din el şi îl trec în sânge, care-l transportă în tot corpul.
Aerul curat e trecut în plămâni prin respiraţie. Acest proces este ajutat de două perechi de muşchi (diafragma şi muşchii intercostali).
Când e relaxată, o persoană respiră de 1215 ori pe minut. Fiecare inspiraţie este de cam o jumătate de litru de aer.
Când se inspiră, cutia toracică se lărgeşte şi diafragma coboară. Această acţiune se produce invers la expiraţie.
După un efort, se poate ajunge la 60 de respiraţii pe minut, cu peste 3 litri de aer pe respiraţie.
INIMA Inima este un organ musculos, ce pompează sânge în corp. Se strânge cel puţin o dată pe secundă pentru a face acest lucru. Dacă se opreşte se va opri şi viaţa. Când muşchii inimii se contractă, sângele e împins din inimă în artere, care duc sângele în corp. Când muşchiul inimii se relaxează, sângele intră în corp prin vene. Un ciclu de relaxare şi contracţie reprezintă o bătaie a inimii.
Inima nu este o pompă simplă, ci una dublă, separată printr-un perete muscular. Partea dreaptă primeşte sângele slab oxigenat (culoare albăstruie) din corp, prin venele principale. Trimite acest sânge prin arterele pulmonare la plămâni, de unde primeşte oxigen şi se întoarce în inimă în partea stângă. De aici, sângele oxigenat e trimis din nou în corp. Muşchiul inimii nu oboseşte niciodată. Într-o viaţă normală, inima omului bate de mai mult de 2500 de milioane de ori. În general, inima are 70 de bătăi pe minut. Fiecare bătaie a inimii pompează aproximativ 70 ml de sânge. Cum corpul are doar 5000 ml de sânge (5 litri), tot sângele trece prin inimă, în timp de un minut.
FICATUL Ficatul este un organ destul de mare al corpului (1,5 kg). El produce bila necesară arderii grăsimilor şi prevenirii constipaţiei. Sângele din intestine se varsă în ficat, care înmagazinează substanţele nutritive provenite din digestie şi transformă zahărul în amidon, pentru a fi păstrat şi utilizat ulterior. Un alt rol al ficatului îl reprezintă filtrarea toxinelor ce pătrund în fluxul sanguin.
Ficatul se poate regenera, el fiind alcătuit în mare parte din fier. De aceea se preferă asimilarea fierului din surse naturale: cireşe negre, mure, spanac, prune uscate, stafide, banane, sfeclă, legume cu frunze de culoare verde închis.
STOMACUL
Hrana consumată este descompusă în nutrienţi de către stomac şi intestine, apoi este preluată de corp pentru a o folosi pentru energie, creştere, întreţinere şi reparare. Muşchii puternici ai peretelui stomacal agită şi presează hrana. După 3-6 ore, hrana semidigerată, lichidă, se scurge în intestinul subţire. Hrana trece prin sistemul digestiv al omului într-un timp de 24-36 de ore. Ea este digerată şi descompusă prin presare şi pasare fizică de către sucurile digestive secretate de stomac.
INTESTINELE
Intestinul subţire
Intestinele au două părţi.
Intestinul gros
Intestinul subţire are o lăţime de 4 cm şi o lungime de 6 m. Căptuşeala acestuia este acoperită cu mii de proeminenţe minuscule, care au rolul de a absorbi substanţele nutritive pe care sângele le va duce apoi în tot corpul.
Hrana nedigerată, precum şi reziduurile trec în intestinul gros, lat de cca 6 cm şi lung de 1,5 m. Apa şi sărurile sunt preluate de sistemul circulator, înainte ca excrementele să fie eliminate prin anus.
RINICHII
Rinichii au formă de boabă de fasole şi sunt poziţionaţi central, în partea posterioară a corpului, de o parte şi de alta a şirei spinării. Sunt organe vitale ce curăţă sângele prin filtrarea substanţelor nocive şi a excesului de apă. Acestea sunt eliminate din corp prin urină.
Tot sângele din corp trece prin rinichi de aproape 350 de ori pe zi-adică mai mult de 1700 de litri. El este curăţat şi filtrat constant, pentru a produce aproximativ 1,5 litri de urină pe zi.
VEZICA URINARĂ
uretere
vezica urinară uretra
Substanţele nocive sunt eliminate prin urină. Acestea trec în tuburi mai mari şi se adună în rinichi. De aici, trec într-un tub numit ureter şi sunt transportate la vezică, un organ cu pereţi elastici din zona inferioară a trunchiului. Vezica se goleşte contractându-şi peretele muscular, pentru a forţa urina în alt tub, uretra, la exterior.
PIELEA Pielea este învelişul care acoperă tot corpul nostru. Are o suprafaţă de aproximativ 2 m pătraţi, cântăreşte în jur de 4 kg şi are o grosime medie de 1-2 mm. Ea creşte şi se reînnoieşte în permanenţă.
Pielea are un rol foarte important: protejează corpul de lovituri, murdărie, microbi; ajută la controlul temperaturii corpului; ne dă simţul pipăitului.
Ai aflat câteva lucruri despre organele tale interne.creier Să vedem ce îţi mai aminteşti.
inimă ficat intestinul subţire vezica urinară
plămâni stomac rinichi intestinul gros
Bibliografie: • Enciclopedia copiilor • clipart-uri luate de pe Internet