ia
-
20
15
Ă UR CT TE HI
AR
an
DE
ilv
A
ns
AL
Tr a
N
E BI
www.batra.ro www.oartransilvania.ro
ISBN: 978-973-126-703-6
PARTENERI INSTITUลขIONALI
SPONSORI
9
MEMORIE ŞI COMUNICARE
Tema propusă în acest an pentru Bienala de Arhitectură Transilvania a fost aleasă ca răspuns la dialogul social şi profesional generat de dezvoltări mai mult sau mai puţin controlate, mai mult sau mai puţin agresive cu spaţiul urban şi rural. Responsabilitatea socială pe care arhitectul şi-o asumă prin intervenţiile sale este deseori neglijată şi nu face parte din temele de proiectare. Memoria este valenţa pe care orice obiect de arhitectură ce răspunde unei solicitări funcţionale o include implicit. Fie că este vorba de o locuinţă, o funcţiune publică, un spaţiu urban sau un obiect, arhitectura poartă semnificaţii, tradiţii, ritualuri şi detalii sociale, economice şi culturale. Este inevitabil. În ce măsură toate acestea pot fi transmise mai departe, asumate, negate, evidenţiate sau estompate este alegerea arhitectului. Arhitectura poartă criptate informaţiile pe care, dincolo de funcţiune, arhitectul şi societatea le transmit. În ce fel această artă, savurată cu toate simţurile, reuşeşte să comunice, să expună, să transmită mesaje şi să formeze vieţi şi comunităţi aşa cum o făcea cândva? În ce măsură reuşim să ne asumăm acest demers? Comunicarea prin arhitectură este exerciţiul pe care societatea poate să şi-l asume din nou. Reconectarea cu acele valori care ne-au învăţat ce înseamnă arhitectură este nu doar o mare şansă ci o incontestabilă obligaţie. Arhitectura se trăieşte şi asta o transformă în orice timp într-o extraordinară unealtă de educaţie şi formare. Memoria leagă obiectul de arhitectură de trecut. Comunicarea îl leagă de viitor.
SZABOLCS GUTTMANN
PREȘEDINTE OAR TRANSILVANIA
11
BIENALA DE ARHITECTURĂ TRANSILVANIA 2015
Concepută încă de la prima ediţie ca un șir de evenimente menite să aducă arhitectura în atenţia opiniei publice, să recunoască și să promoveze excelenţa în arhitectură, Bienala de Arhitectură Transilvania 2015 şi-a propus să evidenţieze valenţe definitorii pentru arhitectura de calitate, să dezbată si să anime dialogul în jurul obiectului de arhitectură şi al impactului acestuia în oraş şi comunitate. Organizatorul principal al Bienalei de Arhitectură Transilvania este Ordinul Arhitecţilor din România Filiala Transilvania. Coorganizatorii evenimentului sunt OAR Nord-Vest, OAR Bihor, OAR Alba, și OAR Satu-Mare. Expoziţia – concurs este nucleul în jurul căruia s-au dezvoltat toate evenimentele şi face parte dintr-o serie de evenimente din cadrul programului OAR de finanţare a premiilor filialelor pentru arhitectură, având la bază un regulament propriu și autonomie în organizare. Aceasta a fost deschisă tuturor membrilor filialelor OAR partenere și a reprezintat momentul corolar al activităţii acestora din ultimii doi ani. Scopul expoziţiei-concurs a fost de a reflecta cât mai corect activitatea membrilor filialelor participante, de a promova cele mai reușite exemple de practică profesională și de a genera demersuri constructive de atitudine faţă de arhitectura recentă. Nominalizările și premiile au fost acordate de către un juriu format din arhitecţi apreciaţi din ţară și străinătate.
DANIELA MAIER
PREŞEDINTE BIENALA DE ARHITECTURA TRANSILVANIA 2015
13
CUPRINS
Echipa coordonatoare Juriul 1. Arhitectura locuirii 2. Arhitectura dotărilor comunitare şi de producţie 3. Arhitectura spaţiului public 4. Arhitectura patrimoniului cultural 5. Arhitectura spaţiului interior şi scenogragie 6. Microarhitectură | Arhitectură temporară | Design de obiect 7. Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate 8. Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente 9. Arhitectura în mediul rural
15 21 23 61 97 107 119 149 179 215 253
15
ECHIPA COORDONATOARE
17
Arh. Şerban Ţigănaş - preşedinte OAR - curator Arh. Szabolcs István Guttmann – președinte OAR Transilvania – curator Arh. Stelian Fleschin – președinte OAR Alba - curator Arh. Cosmin Falub - președinte OAR Bihor - curator Arh. Ștefan Paskucz – președinte OAR Nord-Vest – curator Arh. Violeta Iuoraș – președinte OAR Satu-Mare – curator Arh. Adrian Hagiu – OAR Bihor - coordonator VOLUNTARI
Arh. Andrada Diana Todea Arh. Cristina Juc Radu Bădilă Andrei Paul Albu Cosmin Cârlugea George Oţoiu Mădălina Andreea Pop Cezar Cernea Andreea Mocan Diana Cosman Svinţi Ivona Carmen Ștefania Boca Spiro Koça Silvia Codruţa Encian Gloria Diugan Sebastian Ciobanu Maria Grigoriţă Edith Heczei Elena Grec Valentina Honceru Diana Tuhut Ghiurtz Laura
SECRETARI
Oana Bucea – OAR Transilvania Angela Lupșea – OAR Bihor Anca Katona – OAR Nord-Vest Dorina Hoie – OAR Satu-Mare Alina Hohoiu – OAR Alba
21
JURIUL
Titlul lucrării
Localitatea Birou de arhitectură Autor principal Echipa Attila Kim
23
24 24
PREMIUL JURIULUI PREMIULJURIULUI
Arhitectura locuirii
25
Titlul lucrării Locuinţe cuplate Localitatea Bucureşti, jud. Ilfov Birou de arhitectură Attila KIM Autor arh. Attila Kim Echipa Attila Kim, Gabriel Chiş Bulea Funcţiune Locuinţe cuplate Anul 2012-2014 Colaboratori Robert Hegedüs, Laviniu Leuce, Gabriel Lihaţchi Imagini Andrei Mărgulescu Indici caracteristici S desfăşurată U1+U2: 208 + 208 m2 S construită U1+U2: 106 + 106 m2 POT 42% CUT 0,85 Zonele periferice ale Bucureștiului au un caracter urbanistic foarte vag definit din cauza amestecului aparent necontrolat ale functiunilor de locuire, servicii și producţie, toate acestea având forme de exprimare extrem de diferite, atât din punct de vedere arhitectural, cât și ca mod de dezvoltare urbană. Prelungirea Ghencea este una dintre aceste zone unde locuirea urbană și cea rurală se amestecă, în funcţie de posibilităţile, viziunile sau planurile proprietarilor de teren. Astfel, pe parcelele nou apărute, de dimensiuni reduse, dictate de piaţa imobiliară a anilor de boom imobiliar, întâlnim pe lângă case individuale, atât cartiere de locuinţe înșiruite, cât și vile cu apartamente sau blocuri cu un regim de înălţime mare. Considerând dimensiunile mici de teren, caracterul zonei și natura investiţiilor, cerinţa primordială a temelor de proiectare este atingerea maximă a procentului de ocupare a terenului. O asemenea situaţie stă și la baza acestui proiect de case cuplate. Terenul de 500 mp, cu un front stradal de 16 m, se învecinează cu parcele de dimensiuni asemănătoare, ocupate de o casă individuală și o vilă cu apartamente. Diferenţa majoră faţă de loturile vecine constă în necesitatea creării a două accese carosabile, în loc de unul singur. În vederea asigurării separării totale ale celor două unităţi de casă, cu un regim de înălţime P+1, s-a propus o lotizare atipică, limita de învecinare amplasându-se pe axul paralel cu strada al terenului. Această împărţire oferă și avantajul de însorire identică pentru ambele unităţi, lucru imposibil de rezolvat în cazul amplasărilor clasice în oglindă. Din cauza ocupării maxime permise a terenului, caracteristic pentru celălalte loturi, s-a ajuns în zonă la o apropiere foarte mare dintre construcţii, astfel reducând semnificativ gradul de intimitate ale caselor. Soluţia de faţă oferă o alternativă arhitecturală pentru situaţia în care construcţiile învecinate sunt foarte apropiate, când orientările favorabile sunt spre construcţiile deja existente și cel mai important, când nu se fac compromisuri legate de intimitatea locuirii. Intimitatea caselor este asigurată de forma în “U” ale unităţilor. Fiecare casă are o curte interioară de mari dimensiuni, deschisă pe latura vestică, care este sursa principală de lumină naturală ale tuturor spaţiilor casei și în același timp este și spaţiul principal exterior, parţial acoperit. Pe lăngă această curte, fiecare locuinţă dispune de câte încă două curţi interioare: una care străpunge casa pe toată înăltimea, asigurând prin vitrajele perimetrale iluminatul natural și insorirea băilor de la parter, a băii dormitorului matrimonial de la etaj și al dressingului aferent acestuia; și o altă curte aflată la etajul unu, spre care se deschid baia de la etaj și zona casei scării.
26 26
Arhitectura locuirii
NOMINALIZARE NOMINALIZARE Aflat într-o zonă parţial împădurită, la liziera unei păduri de stejari, terenul are o înclinaţie expusă către sud. Tema de a integra armonios clădirea, trebuia să ţină cont, pe lângă înclinarea naturală a terenului, și de prezenţa spectaculoasă a trei stejari care dominau locul prin înălţimea impunătoare și forma coroanei. Demersul compoziţional arhitectural a fost unul aproape chirurgical, în care am intersectat planul casei, sub forma unui triunghi dreptunghic, cu planul înclinat al terenului, formă care ne-a permis să folosim la maxim locul liber lăsat de stejari. Volumul rezultat este unul sculptural, formă şi prezenţă pe care am accentuat-o prin dispunerea golurilor și folosirea texturii materialelor de finisaj.
27
Titlul lucrării Casa 3T Localitatea Alba Iulia, jud. Alba Birou de arhitectură SC Arhitect Magda SRL Autor arh. Sorin Magda Funcţiune Locuire Anul 2008 Colaboratori ing, Paul Cristea, ing. Cristian Cioroga, Florin Magda Imagini Ovidiu Micşa Indici caracteristici D+P+E S desfăşurată 395 m2 S construită 192 m2 POT 19,2% CUT 0,39
28 28
Arhitectura locuirii Titlul lucrării Casa Ciubăncan Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Ion Andreca - B.I.A. Autor arh. Ion Vasile Andreca Funcţiune Locuinţă unifamilială Anul 2013-2015 Colaboratori SC Grup Energoinstal SA, SC SMA Construct SRL, General Pro Construct Indici caracteristici S desfăşurată 251 m2 S construită 156 m2 POT 25,95% CUT 0,41
29
30 30
Arhitectura locuirii Este o casă simplă, pe un teren specific urban destul de mic, context de la care au rezultat proporţiile controlate ale acestei locuinţe, în care spaţiul interior şi elementele structurale, care „ies” la exterior, într-un gest de sinceritate compoziţională. Această imagine, împreună cu senzaţia de protecţie oferită de streaşina-pridvor, au rolul de a oferi familiei ce locuieşte în această casă, un sentiment de protecţie, de “adăpost”, de “acasă”. Reinterpretarea modernă a pridvorului tradiţional ca sursă principală de inspiraţie are rolul de a reconfirma faptul că, arhitectura românească tradiţională şi cea modernă, pot să vieţuiască foarte bine împreună.
Titlul lucrării Casa Cherecheş Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură BAŞC Birou de Arhitectură Şimon Ciprian Autor arh. Ciprian Şimon Funcţiune Locuinţă unifamilială Anul 2013-2014 Colaboratori ing, Bogdan Maftei, TOP Proiect, dl. Marton Imagini Ciprian Şimon Indici caracteristici POT 28% CUT 0,5
31
32 32
Arhitectura locuirii Situată într-un punct înalt al oraşului, locuinţa beneficiază de o enclavă de verdeaţă şi o perspectivă spectaculoasă asupra Clujului, calităţi pe care le-am exploatat pe întreg parcursul proiectului. Declivitatea accentuată a versantului dictează relaţiile volumetrice, spaţiale şi funcţionale; aşa încât, spre deosebire de o ierarhizare funcţională tradiţională, am fost nevoiţi să adoptăm în acest proiect o inversare de funcţiuni: amplasarea accesului principal la nivelul etajului. Locuinţa se deschide către oraş şi vegetaţie, păstrând în permanenţă dialogul dintre interior şi exterior. Continuitatea spaţială este accentuată printr-o creştere gradată în înălţime a spaţiului dinspre zona de zi către o bucătărie, o terasă exterioară acoperită, iar mai apoi către grădina şi panorama urbană. Lemnul folosit pentru placarea corpului principal, recuperat de la o fostă şură dintr-o zonă rurală din apropiere, înnobilează casa şi păstrează, în permanenţă, o legătură cu trecutul, aducând până în prezent valorile identitare româneşti.
Located high above the city on a green hillside, it takes full advantage of a spectacular panorama of Cluj - qualities of the location which we tried to exploit in the process of planning this house. The steepness of the hillside defined the volumetric, spatial and functional relationships and contrary to the conventional story-arrangements forced us to adopt a reversal of functions, thus putting the main entrance on the first floor. The house unfolds itself to the garden and the cityscape keeping a constant dialogue between the inside and the outside. The spatial continuity is amplified by gradually raising the height of the ceiling from the living to the dining and kitchen, then to the terrace, and finally to the sky, once outside in the garden enjoying the urban panorama. The wooden veneer of the central corpus is made of salvaged wood from a barn from a rural area near the city, it ennobles the house and permanently keeps a bond with the past, bringing to the present traditional romanian values.
33
Titlul lucrării Casa Cuc Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură SC Atelier FKM SRL Autor arh. Bogdan Fodor Echipa Bogdan Fodor, Mihai Lupşe, András Nagy Funcţiune Locuinţă unifamilială Anul 2013-2015 Colaboratori SC Instal Utilities SRL, SC Lamina SRL, ing. Florin Popa, ing. Kristian Kiss, ing. Jácint Virág Imagini Norbert Dako Gräff Indici caracteristici S teren 2793 m2 S desfăşurată 578 m2 S construită 368,5 m2
34 34
Arhitectura locuirii Este o casă construită pe un teren în pantă, context care a fost pus în valoare fiind realizate accese pe teren din toate spaţiile principale ale casei. De asemenea, pentru o articulare optimă interior-exterior, am propus pe ambele laturi un “pridvor” larg care are rolul de a coborî streaşina casei pentru o percepere la scara umană a casei, şi de a crea un spaţiu interactiv, de odihnă, joacă sau creaţie în aer liber. Acest pridvor are rolul de a crea deschideri către toate direcţiile curţii, şi de a oferi utilizatorilor acel “spaţiu intermediar” atât de benefic, cum îl definea foarte clar prof. arh. Constantin Joja în cartea sa “Actualitatea tradiţiei arhitecturale româneşti”.
Titlul lucrării Casa Pavel Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură BAŞC Birou de Arhitectură Şimon Ciprian Autor arh. Ciprian Şimon Funcţiune Locuinţă unifamilială Anul 2013-2014 Colaboratori ing, Marius Popa, TOP Proiect, Gradinstal Imagini Ciprian Şimon Indici caracteristici S desfăşurată 291 m2 S construită 97 m2
35
36 36
Arhitectura locuirii
37
Titlul lucrării Casa Tătaru Localitatea Baia Mare, jud. Maramureş Birou de arhitectură Studio Z 2015 Autori arh. Zoltán Marosán, Péter Hutira Funcţiune Locuinţă unifamilială Anul 2013-2015 Colaboratori KMN Baia-Mare, SC Taffol SRL Imagini Zoltán Marosán Indici caracteristici S desfăşurată 460 m2 S construită 280 m2 POT 11,06% CUT 0,18
Situată în zona nord estică a orașului, pe un teren accidental, la poalele unui deal, casa a fost proiectată ca un refugiu faţă de viaţa agitată, a unei familii din Baia Mare. Amplasată pe un teren de formă dreptunghiulară în pantă, casa s-a adaptat la diferenţele de teren, la regimul de construire din zonă şi la cadrul natural excepţional. Peisajul și distanţa relativ mică față de oraş au fost motivul pentru construire. Elementele naturale au fost principalele repere ale conceptului care au generat forma, spaţiul interior și volumul casei. În volumul principal vitrat și poziționat spre sud, am amplasat intrarea în casă, camera de zi, sufrageria și bucătăria. În aripa estică garajele și spațiul tehnic, iar în volumul etajului - cele 3 dormitoare cu funcțiunile anexe. Terasa acoperită în perioada de vară face parte din ansamblul living-bucătărie, dar totodată, se deschide către exterior, oferind o panoramă fantastică spre oras. Fiecare dormitor de la etaj a fost conceput și pozitionat în așa fel încât să aibă o ieșire pe volumul parterului. Pentru exteriorul casei am folosit un limbaj tradiţional, astfel, volumul garajului este finisat cu piatră naturală, și am folosit șindrila de lemn pe volumul etajului.
38 38
Arhitectura locuirii Lângă aerodromul sportiv și de agrement, casa privește spre peisaj. Lumina, vederea, poate chiar și gândurile, pot trece prin ea dintr-o parte în alta, sau pot rămâne înăuntru, după voia oamenilor care o locuiesc. Casa e așezată pe sol spre grădină și ridicată în consolă spre stradă și vale. Poate e influenţa planoarelor și a avioanelor ușoare care survolează locul. În orice caz e o formă de luare în posesie a terenului și a unui dialog interior exterior precis controlat. Lemn, metal, sticlă.
Near the sport and recreational airfield, the house looks towards the landscape. Light, sight and even thoughts can pass through it from side to side, or can remain inside, at the inhabitant’s wish. The house is located on ground towards the garden and raised in console at the street and valley. Maybe it’s the influence of gliders and light aircrafts overflying the site. In any case it’s a form of taking possession of the land and an inner-outer precisely controlled dialogue. Wood, metal, glass.
Titlul lucrării Casa C Localitatea Dezmir, jud. Cluj Birou de arhitectură Dico şi Ţigănaş Echipa Levente Kornis, Alexandra Bendea Funcţiune Locuire Anul 2013-2015 Colaboratori Dico şi Ţigănaş arhitectură şi inginerie Imagini Ruxandra Grigoraş Indici caracteristici S desfăşurată 291 m2 S construită 97 m2 POT 9,57% CUT 0,31
39
40 40
Arhitectura locuirii Valorificarea unui teren aflat într-o intersecţie complicată, la marginea cartierului Gheorgheni, a fost rezolvată prin realizarea unei zone publice de spaţiu verde, ca tampon, și amplasarea unei clădiri de dimensiuni medii care profită de diferenţa de nivel a terenului. Se oferă astfel un acces confortabil la parcajul subteran, din zona joasă, un spaţiu comercial cu acces din stradă și 3 niveluri de locuinţe, dintre care ultimul, cel mai de sus, este înconjurat de o coroană de terase și beneficiază de perspective 360 de grade. Clădirea are registre accentuate pentru parter, etajelele principale și cel superior, cu o copertină și un placaj de lemn al pereţilor exteriori.
Recovery of land located in a complicated intersection, on the outskirts of Gheorgheni neighborhood was solved by creating a public green space area as buffer size and location of a building environments that takes advantage of the difference of level land. It thus provide a convenient access to the underground parking, low area, commercial space with access from the street and housing 3 levels last of which, at the top, is surrounded by a crown of terraces and enjoy 360-degree perspective. The building has exacerbated the ground floor registers, main and upper levels with a canopy of wood and plywood exterior walls.
Titlul lucrării Clădire de locuinţe cu spaţii pentru servicii şi grădină Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Dico şi Ţigănaş Echipa Şerban Ţigănaş, Adina Schmidt, Alexandra Rus, Alexandra Bendea, Levente Kornis Funcţiune Locuire şi servicii Anul 2014 Colaboratori SC Kemp Poriect SRL Dico şi Ţigănaş arhitectură şi inginerie Imagini Ruxandra Grigoraş, Cristian Oneţiu Indici caracteristici S desfăşurată 1650 m2 S construită 353 m2 POT 38,43% CUT 1,79
41
42 42
Arhitectura locuirii Locuinţa este situată la marginea unei pante abrupte, într-un cadru natural special, în proximitatea livezii orașului. Corpul principal se așează pe pantă deschizându-se printr-un ecran vitrat către livadă. Finisajul exterior din lemn susţine integrarea acestei locuinţe în context.
Titlul lucrării Casa T Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Expresia Echipa arh. Mircea Bojescu, arh. Laura Bojecu, arh. László Jakab Funcţiune Casă unifamilială Anul 2013-2014 Colaboratori SC Terax SRL, SDC Proiect, Cosmin Todor Imagini Zoltán Kovács Indici caracteristici S teren 1616 m2 S desfăşurată 478,08 m2 S construită 269 m2 POT 16,65% CUT 0,29
43
44 44
Arhitectura locuirii Casa este amplasată într-o zonă urbană a orașului Baia Mare, în care sunt specifice lotizările vechi cu suprafeţe de parcelă mici şi densitate mare. Fondul construit este învechit, în stare medie de degradare și regim de înălţime P – P+M, cu front discontinuu la stradă. Este o casă impunătoare, cu o siluetă modernă și cu linii simple. Proprietarii și-au dorit o locuinţă cu spaţii generoase, fluide, deschise și inundate de lumină, în același timp beneficiind de tot confortul necesar. Prin volumetria propusă s-a încercat o deschidere cât mai bună către spaţiile exterioare ale casei, în special către grădina din spate, aflată în legătură directă cu livingul prin intermediul unei terase acoperite, și continuată cu o pergolă. Volumetric, arhitectura casei doreşte să se înscrie în arhitectura specifică
construcţiilor din zone rezidenţiale. Contextul, forma lotului, dimensiunile acestuia şi tema de proiect au generat o soluţie simplă în forma literei ”T”. Pe aripa lunga a Tului, având orientare sud-vest, s-au amplasat la parter funcţiunile majore ale casei: camera de zi, sufrageria cu ieșire spre terasa amplasată pe latura estică a casei. Tot la parter am amplasat, în aripa vestică, bucataria și centrala termică. Livingul este generos și expus prin pereţii vitraţi trecătorilor. Dinningul este vitrat, și are vedere atât către strada principala, cât și către curtea din spatele casei. Comunicarea cu etajul s-a rezolvat prin spaţiul deschis de deasupra diningului. La etajul retras s-a propus amplasarea unui studio, și o terasa deschisă cu jacuzzi.
Titlul lucrării Casa F.A. Localitatea Baia Mare, jud. Maramureş Birou de arhitectură Studio Z 2005 Autor arh. Zoltán Marosán Funcţiune Casă de locuit Anul 2014 Colaborator ing. Adrian Mircea Imagini Zoltán Kovács Indici caracteristici P+1+Etaj retras S desfăşurată 360 m2 S construită 160 m2 POT 50,3% CUT 1,13
45
46 46
Arhitectura locuirii Complexul de locuinţe este situat pe versantul sudic al dealului Feleac, în Cluj, în zona cunoscută ca „Deasupra Hajongardului”, şi se alcătuieşte din două grupuri de clădiri organizate în jurul unor curţi înverzite. Primul grup a fost finalizat în 2014. Ansamblul se adresează în primul rând tinerelor familii. Unităţile de locuit sunt compacte, terenul alocat pentru fiecare având maxim 250 mp. Pentru a reduce suplimentar costul, apartamentele au fost predate semifinisat. Schemele funcţionale au fost gândite aşa încât să respecte cerinţele de intimitate. Alături de locuinţe, sunt prevăzute spaţii verzi de folosinţă comună şi grădinile aferente caselor. Locuinţele urmează 3 tipologii (locuinţe înşiruite - două tipuri şi locuinţe colective mici):
Titlul lucrării Ansamblu de locuinţe individuale şi colective, etapa 1 Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură SC Planwerk SRL Echipa arh. Adrian Borda, arh. Michael Buck, arh. Tudor Pănescu, arh. Benjamin Kohl, arh. Cristina Pişleag, stud. arh. Csaba Lázár Funcţiune Locuire Anul 2013-2014 Colaboratori SC Progir SRL Imagini SC Planwerk SRL Indici caracteristici S desfăşurată 3586 m2, etapa 1: 1792 m2 S construită 1732m2, etapa 1: 873 m2 POT 33% CUT 0,68
47
48 48
Arhitectura locuirii Titlul lucrării Locuinţă la munte Localitatea Bălceşti, jud. Cluj Birou de arhitectură Szervaczius 28 Echipa arh. László Szerváczius, arh. Anda Oţel Funcţiune Locuire Anul 2013-2015 Colaboratori Datalogic29, GP Proiect Imagini arh. Anda Oţel Indici caracteristici S teren 4100 m2 S desfăşurată 530 m2 S construită 160 m2 POT 4% CUT 0,12
49
50 50
Arhitectura locuirii Casa este amplasată în localitatea Apa, zona Apa Nord, judeţul Satu Mare. Pentru a răspunde cerinţelor temei de proiectare, emisă de către beneficiar, în zona sud-vestică a proprietăţii, s-a propus realizarea unei construcţii cu regim de înălţime P+E, cu suprafaţa construită de 127,00 mp şi cea construit desfăşurată de 255,50 mp . Spaţiile destinate activităţilor de zi (bucătărie, living, loc de luat masa, cămară) sunt grupate în zona parterului, în timp ce dormitoarele şi băile sunt amplasate la etaj. Locuinţa are o terasă parţial acoperită, respectiv, circulaţii pavate, ce ocupă o suprafaţă de 144,00 mp. Suprafaţa utilă totală a construcţiei este de 201,80mp. Din punct de vedere conceptual s-a realizat un volum care sa iasă în consolă la etaj, având
rolul unei lunete prin care se poate admira peisajul ca printr-un decupaj. Accesul în casă se realizează in zona de NV a casei, la nivelul etajului, prin intermediul unei alei pavate cu dale de beton, având lungimea de 165 m şi lăţimea de 3,00 m. Parterul poate fi accesat și prin SV, de pe terasa care deservește zona de zi, printr-o sistematizare a terenului pe latura de NV a casei. În zona din proximitate a accesului în clădire, s-a realizat o pergolă și alei pietonale, gazonarea terenului rămas liber de construcţii, amenajarea unei mici plaje cu nisip pe malul lacului, a unei piscine și a unui ponton. Volumul, stilul și materialele utilizate la construirea casei se armonizează cu a celorlalte construcţii din zonă şi se integrează în peisaj.
Titlul lucrării Casa de vacanţă P+E Localitatea Apa, jud. Satu Mare Birou de arhitectură 9 Opţiune Autor Ştefan Paskucz Echipa Ştefan Paskucz, Laura Stavăr Funcţiune Casă de vacanţă Anul 2013-2015 Colaboratori SC Electronet, SC Concept Invest SRL, ing Tudor Ciplea Imagini Petre Mitru, Ştefan Paskucz Indici caracteristici P+E S teren 3700 m2 S desfăşurată 255,5 m2 S construită 127 m2 POT 34% CUT 0,069
51
52 52
Arhitectura locuirii
53
Titlul lucrării Locuinţă unifamilială Localitatea Baia Mare, jud. Maramureş Birou de arhitectură 9 Opţiune Autor Ştefan Paskucs Echipa Ştefan Pascucz, Hanna Biru Funcţiune Locuinţă unifamilială Anul 2013-2015 Colaboratori SC Livinstal SRL SC Arcolar SRL, ing Gelu Zaharia Imagini Nicoleta Ianuli, Ştefan Paskucz Indici caracteristici S teren 1024 m2 S desfăşurată 656,5 m2 S construită 317,6 m2 POT 31% CUT 0,641
Casa Mikola este amplasată în intravilanul municipiului Baia Mare, pe str. Petőfi Sándor nr.11. Aceasta a fost construită la sfârșitul sec. XIX, fiind locuinţa pictorului Mikola András. Conform temei de proiectare propuse de beneficiar s-a dorit extinderea atât pe orizontală, cât şi pe verticală, a construcţiei cu regim de înălţime P existente pe amplasament, în vederea creării unor condiţii de locuire net superioare celei actuale. Astfel s-a propus extinderea pe orizontală a construcţiei existente cu o suprafaţă construită totală de 105,60 mp, în vederea amenajării unui garaj pe latura nordică a acesteia şi extinderea spre vest - înspre curte – a spaţiilor de locuire existente la parter. În urma extinderii propuse pe orizontală, construcţia va ajunge la 317,60 mp, suprafaţă în care este inclusă şi suprafaţa aferentă garajului. Deasemenea, s-a propus realizarea unui subsol parţial, sub zona de terasă propusă la parter, la vest de garaj, respectiv supraetajarea zonei de locuire propuse la parter, în cele din urmă rezultând o construcţie cu regim de înălţime variabil, spre strada Petőfi, cu regim de înălţime P, iar spre curte de la SP la P+1, cu suprafaţa construită desfăşurată totală de 656,50 mp. Accesul principal în clădire se păstrează pe latura estică a acesteia, prin intermediul scării exterioare existente care va fi supusă unor lucrări de reparaţii şi de modernizare. S-a mai propus un acces secundar dinspre curte, pe latura vestică a construcţiei, cu intrare din parc. Circulaţiile în interiorul clădirii se vor desfăşura atât pe orizontală, prin intermediul holurilor propuse, cât şi pe verticală, prin intermediul scării interioare proiectate, care asigură accesul la spaţiile de odihnă proiectate la etaj.
54 54
Arhitectura locuirii Situată în Cluj-Napoca, în cartierul Andrei Mureşanu, casa prezentată este reşedinţa unei tinere familii pentru care apropierea de centrul istoric și, totodată, poziţionarea într-o zonă rezidenţială deosebită, au fost criteriie primordiale pentru alegerea amplasamentului . Cartierul Andrei Mureșanu s-a format la începutul secolului XX, prin parcelarea zonei și prin trasarea străzilor, cu scopul creării unei suburbii noi. Zona este cunoscută mai ales pentru vilele elegante, reprezentative, având o reţea regulată de străzi și loturi de mărime și formă asemănătoare. Mai multe clădiri ale acestui cartier select figurează și pe lista monumentelor istorice. Imobilul studiat se situează pe strada Zrinyi Miklós nr.1-3, pe un teren de circa 1000 mp, cu un front generos la strada. Pe amplasament a existat o casă compusă din două unităţi locative şi o faţadă simetrică, decorată cu elemente eclectice. Dorinţa proprietarilor a fost de a păstra caracterul istoric al imobilului, de a-l regăndi din punct de vedere funcţional, şi de a extinde casa cu noi spaţii de locuit. Conceptul volumetric şi funcţional a prevăzut păstrarea nucleului de bază compus din 4 incăperi poziţionate spre stradă şi extinderea casei cu un volum nou care să poată îngloba în subsol şi un garaj generos. Intenţia a fost de a diferenţia aceste două elemente distincte. Zona istorică a fost regăndită funcţional
dar s-au păstrat şi s-au accentuat detaliile decorative ale faţadei (decoraţii din ipsos turnate după negativele elementelor existente, soclu din piatră de calcar, ornamente din zinc) şi forma acoperişului (învelită cu ţiglă solzi). Extinderea dinspre curte contrastează prin textura faţadelor şi prin panta mai lină a acoperişului. Principala zonă de acces este amplasată intre cele două volume şi se realizează printr-un windfang ce se inspiră din verandele din lemn ale caselor din zonă. În centrul de greutate se află holul principal cu o scară elicoidală, iar in jurul acestui hol, pe două nivele, gravitează principalele funcţiuni. La parter se află bucătăria, biroul, sala de fitness şi pachetul compus din locul de luat masa, living şi terasă, ce formează un spaţiu deschis, unitar. Etajul este rezervat în totalitate zonei de noapte, şi este alcătuit din 3 dormitoare cu anexele aferente. Interioarele se caracterizează prin linii simple, lemnul natural folosit la pardoseli şi la placările pereţilor (stejar albit periat), combinat cu elemente de boiserie vopsite in alb, inspirate din eclectism, intreţes modernitatea cu caracterul istoric existent şi cu limbajul arhitectural exterior. Covoarele, draperiile şi tapetele colorate generează o atmosferă de confort şi relaxare, iar terasa exterioară placată cu deck de lemn şi inconjurat de peluză, este refugiul ideal pentru familie.
Titlul lucrării Casa C Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Tektum arhitectură & artă Autori László Tulogdy, Gábor Tóthfalusi Echipa Ágnes Székely Funcţiune Casă unifamilială Anul 2012-2014 Colaboratori Gradinstal, TopProiect Imagini Tektum, Zsolt Kilin Indici caracteristici S+P+M S desfăşurată 786 m2 S construită 288 m2
55
56 56
Arhitectura locuirii „Biroul clujean Tektum are o abordare foarte proprie şi meşteşugită a arhitecturii locuinţelor individuale, care ar putea fi înscrisă în linia unui regionalism transilvănean. Abordarea porneşte de la folosirea materialor naturale şi de la modul specific de punere în operă a fiecăruia din aceste materiale. Dar mai mult decât oricare altă casă proiectată de aceşti arhitecţi, Casa N se remarcă prin simplitatea şi modernitatea întregului, fiind în acelaşi timp amprentată de detalii studiate, specifice biroului Tektum. Avem de-a face cu o întâlnire fericită între o compoziţie de ansamblu ce te duce cu gândul la casele din preerie ale lui Frank Lloyd Wright şi o rezolvare de detaliu ce reinterpretează specificul local al unei case ungureşti din zona Transilvaniei. Locuinţa este amplasată în Odorheiu Secuiesc, într-o zonă dominată de case parter, pe o parcelă de colţ. Intimitatea este elementul cheie care defineşte proiectul. Pentru a lăsa o curte cât mai amplă şi mai ferită de stradă, volumul se dezvoltă liniar. Casa, preponderent parter, se înalţă uşor pe colţ, cu un etaj parţial ce cuprinde zonele mai intime ale casei – dormitoare şi băi. Relaţia cu strada este mediată de o zonă acoperită, care te introduce în atmosfera primitoare a casei, în vreme ce livingul, bucătăria şi
dormitorul matrimonial de la parter profită de relaţia directă cu grădina verde şi liniştită din spate. Limbajul arhitectural face referiri la casele din preerie prin utilizarea pantelor mici la acoperiş şi a streşinii pronunţate, dar şi prin tratarea pe registre separate de un brâu orizontal din beton aparent. Materialele naturale dau clădirii un aspect domestic şi cald. Parterul este finisat cu zidărie de cărămidă, iar etajul este îmbrăcat în lemn. Privită în detaliu casa demonstrează o înţelegere meşteşugărească a materialelor. Acest lucru nu este întâmplător, pentru că membrii biroului au studiat şi în Ungaria, unde învăţarea practică a modurilor de punere în operă şi de comportare a materialelor face parte din formarea arhitectului. Ţeserea cărămizii în zona buiandrugilor ferestrelor sau desenul golurilor de la terasa bucătăriei denotă o bună stăpânire a tehnicilor de zidire. Aşa cum tratarea faţadei la etaj şi îmbinarea elementelor verticale şi orizontale la structura copertinelor denotă cunoaşterea tehnicilor de lucru cu lemnul. Toate aceste detalii compun imaginea unei case confortabile şi primitoare, perfect integrată în context.”
Titlul lucrării Casa N Localitatea Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita Birou de arhitectură Tektum Autori Gábor Tóthfalusi, László Tulogdy Echipa István Szőcs Funcţiune Casă unifamilială Anul 2009-2013 Colaborator Buildinvest Imagini Tektum, Buildinvest Indici caracteristici P+E S teren 1024 m2 S desfăşurată 244,4 m2 S construită 180,1 m2 POT 36% CUT 0,6
LOCUINŢE, ARHITECTURA ROMÂNEASCĂ ÎN DETALII, p. 170, Editura Ozalid
57
58 58
Arhitectura locuirii Ideea pricipală ce conturează conceptul acestei clădiri este dată de mediul în care se află și anume: unul dintre dealurile specifice reliefului de nord-vest al orașului Oradea. Numit in trecut ”Aranyhegy”, adică dealul de aur, din cauza însoririi perfecte pe care o are, și anume sudest, acesta este unul dintre pricipalele puncte de reper în conceperea soluţiei. Casa V are toate spaţiile de locuit deschise spre soare, și spre priveliștea panoramică pe care o are asupra orașului. Aflată pe un teren de 3000 mp si având o suprafaţă construita de 350 mp, clădirea este în proporţie cu terenul în care se află, ocupând partea centrală a acestuia, și având o orientare spre centrul orașului. Subsolul ocupă cea mai mare parte din clădire, acesta delimitând și amprenta la sol a clădirii, dar care la partea superioară se tranformă într-o terasă, astfel încăt o parte a parterului este retrasă fată de limita acestuia. Forma curbată a livingului este accentuată de
subpanta acestuia, aici fiind și cel mai spectaculos spaţiu al clădirii. Acoperișul livingului se termină într-o terasă acoperită. Rezolvarea tehnică a susţinerii acestuia face parte din spectacol. Clădirea se continuă prin zona de noapte aflată la etaj, alcătuită din trei dormitoare. Curbura balconul dormitorului matrimonial face legătura dintre cele doua corpuri de locuit - cel curbat al livingului, și corpul mai înalt, cu acoperișul de 55 de grade. Corpul clădirii de 55 de grade se termină cu o mansardă folosită sezonier pentru cazarea oaspeţilor. Limbajul de arhitectură folosit este inspirat din arhitectura tradiţonală transilvăneană, unghiul de 55 și, respectiv, 45 de grade fiind des folosit și de arhitectul Kós Károly . De asemena, pentru a îmbina valorile și atmosfera arhitecturii tradiţionale cu cerinţele arhitecturii moderne, lemnul stratificat, cărămida aparentă, precum și ţiglele tip solzi, au fost cea mai bună alegere.
Titlul lucrării Casa V Localitatea Oradea, jud. Bihor Birou de arhitectură BIA Varga Csaba (Re-Forma) Autor arh. Csaba Varga Funcţiune Casă de locuit Anul 2012-2015 Colaboratori ing. Zaharia Butucel, ing. Csaba Varga Imagini Kinga Lovadi Indici caracteristici S teren 1024 m2 S desfăşurată 682 m2 S construită 348 m2 POT 11,75% CUT 0,21
59
Titlul lucrării
Localitatea Birou de arhitectură Autor principal Echipa Attila Kim
61
62 62
PREMIUL PREMIULJURIULUI JURIULUI Construcţia reprezintă materializarea visului unui campion în carting. Pista de cart realizată la standarde internaţionale, conform circuitului de la Monaco, la scara unor competiţii de cart, a atras sute de participanţi la competiţii. Spaţii dedicate arbitrilor, presei, birouri, cart service, restaurant şi cazări, dar în special, tribuna, atrag şi deservesc cartodromul. Perspective dinamice, volume simple, percepute mai ales în jocul “de-a viteza” au fost realizate cu materiale şi detalii care au avut marele noroc să fie puse în operă de un constructor deschis provocărilor.
Faţada estică
Faţada vestică
Faţada sudică
Faţada vestică
Arhitectura dotărilor comunitare și de producţie This building is a dream come true for a carting champion. The cart track is designed according to international regulations and standards of the Monaco circuit, and has atracted hundreds of participants in competitions. It has spaces dedicated to referees, to the media, offices, service for carts, a restaurant and rooms for accommodations, still the main attractions are the tribune and the cartodrom. Dynamic perspectives, simple volumes that are mostly cought inthe game of ”speed”, were made with specific matevrials and attention to the details, and had the fortune of being build by a team that is opened to design challenges.
Titlul lucrării Skat Kart Localitatea Târgu Secuiesc, jud. Covasna Birou de arhitectură MAIER Studio Autor arh. Daniela Maier Echipa arh. Daniela Maier, arh. Alin Morar arh. Cristina Farcaş Rotariu Funcţiune Clădire administrativă Skat Kart Anul 2013 Colaboratori Grad Instal, Seism Construct, Wonderland Imagini Alin Morar Indici caracteristici S teren 43717 m2 S construită 1806 m2 POT 4,13% CUT 0,08
63
64 64
NOMINALIZAREspecială pentru interesul, dăruirea şi impactul mesajului Arhitectura dotărilor comunitare și de producţie NOMINALIZARE CERC Boldești-Scăeni este sediul organizaţiei cu același nume, care își propune să ridice nivelul de trai a persoanelor din medii dezavantajate, în special comunitatea rromă a acestei localităţi. Este o clădire gândită după cele mai riguroase standarde de clădiri ecologice, implicând folosirea materialelor locale și netoxice, independenţa de apă sau de gaz, compensarea consumului de dioxid de carbon și de energie electrică, practicarea agriculturii și sporirea biodoversităţii, cu alte cuvinte o clădire cu un impact pozitiv asupra mediului, dar mai ales asupra comunităţii. În același timp, este o integrare discretă într-un peisaj rural, integrând o serie de materiale și meșteșuguri tradiţionale cu altele moderne, asigurând un grad de confort ridicat.
Titlul lucrării CERC Boldeşti-Scăieni Localitatea Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova Birou de arhitectură Pop S. Adrian Gavril BIA Autor arh. Adrian Pop Echipa Simona Zinca, Codruţa Ghiran, Marilena Popa, Anca Mureşan, Darie Todor Funcţiune Centru comunitar Anul 2015 Colaboratori ing. Alexandra Stoica, ing. Cornel Stanciu, ing. Marius Şoflete, Habitat for Humanity, România Imagini Cosmin Dragomir Indici caracteristici S teren 1200 m2 S construită 220 m2 POT 18,3% CUT 0,183
65
66 66
NOMINALIZARE NOMINALIZARE
Arhitectura dotărilor comunitare și de producţie Fundaţia Kallos Zoltan, culegători şi păstrători ai tradiţiilor transilvănene, au propus realizarea unei care a meşteşugurilor populare. Clădirea realizată interpretează spaţii tradiţionale, cum ar fi şura şi atelierul meşteşugăresc, precum şi activităţi rurale; şezătoarea, jocul. Clădirea proiectată este alcătuită din două volume articulate: casa şi şura. Cele două arhetipuri tradiţionale sunt reinterpretate într-o manieră contemporană, devenind casa dansului (şura) şi casa atelierelor cu locuinţă temporară (casa). Structura preia modul de construire tradiţional folosind elemente de zidărie şi şarpantă de lemn. S-au folosit materiale locale, şi s-a apelat la meşteri pietrari şi dulgheri din zonă. Casa trăieşte, încă de la inaugurare, prin multitudinea de programe şi evenimente pe care le găzduieşte. Este o casă vie, în care îşi găsesc locul mai multe generaţii. Spaţiul creat adună comunităţi, care, descoperind meşteşuguri uitate, îşi redescoperă identitatea culturală.
Titlul lucrării Centru de meşteşuguri tradiţionale Localitatea Răscruci, jud. Cluj Birou de arhitectură Szervaczius 28 Autor arh. László Szerváczius Echipa arh. Lórát Szerendai Funcţiune Centru cultural-comunitar Anul 2013-2014 Colaboratori Datalogic29, GP Proiect, ing. Romulus Mureşan Imagini arh. Adina Moldan Indici caracteristici D+P+M S desfăşurată 660 m2 S construită 421 m2
67
68 68
NOMINALIZARE NOMINALIZARE Proiectul conceput de biroul nostru în anul 2011 răspunde unui interes al comunităţilor locale, susţinut prin linii de finanţare europene: centrul de afaceri - suport pentru dezvoltarea iniţiativelor antreprenoriale incipiente. Planul de afaceri, cu finanţarea aprobată în prealabil, a constituit o temă de proiectare strictă, cu indicatori de suprafeţe precis stabilite pentru fiecare nivel al clădirii. Propunerea este o compoziţie simplă, cu volume în juxtapunere tranșantă. Feţele volumelor spaţiilor de birouri cu expunere sudică sunt protejate de parasolare, vizibilitatea este asigurată; lumina naturala e imbogăţită în interior de reflexele suprafeţelor albe verticale. Sub unghiuri mici de vedere, faţada își pierde transparenţa și devine un volum cu substanţa animată de lumina naturală, sau devreflexiile iluminatului interior. Anvelopa versatilă din material alb a nivelurilor etajelor, primește consistenţă maximă, definitiv opacă în volumul suspendat de peste intrare. Este locul în care intenţiile proiectului se concentrează. Clădirea este un vehicul pentru claritate, rigoare și îndrăzneală.
Arhitectura dotărilor comunitare și de producţie This project, designed by our office in 2011, responds to the needs of a local business environment aided by European funding programmes. The business plan accepted in prior as eligible, defined strict requirements regarding the functions as well as the built area indicators for each floor. The proposal is a simple composition with sharp juxtaposition. The office’s volumes with southern exposure are protected by vertical fins. Visibility is assured; interior natural light is enriched by the light reflections of the bright white surfaces. From small angles of view, the facade loses its transparency. And it becomes a volume with its substance animated by natural light or reflections of the interior lights. The versatile cladding made of white materials gets its maximum consistency, definitively opaque, on the cantilevered volume above the entrance. It is the part of the project where the intentions are stated. The building is a vehicle for clarity, rigour and recklessness.
Titlul lucrării Tradecenter Oradea Localitatea Oradea, jud. Bihor Birou de arhitectură DE3 Autori Zoltán Szöke, Oliver Nemeş Echipa Adrian Rosca, Laura Nemeş, Florin Popescu Funcţiune Centru de afaceri Anul 2011-2014 Colaboratori Instal Utilities, Plan 31 Imagini Adrian Roşca Indici caracteristici S desfăşurată 17008 m2 S construită 3815 m2 POT 38% CUT 1,3
69
70 70
NOMINALIZARE NOMINALIZARE Construcţia se exprimă ca un echipament de folosit pentru oraș, funcţional, ferm și dând o replică stadionului cu care face cuplu. Interiorizarea este mediată de faţadă translucidă în straturi, care la suprafaţă sugerează fileul jocurilor cu mingea, atins și deformat parametric de aceasta. Lumina diurnă pătrunde, dar nu și privirea, care este atrasă și dirijată, împreună cu spectatorii, spre cutia din cutie, spaţiul de joc. Patru laturi, patru culori ca accente pentru orientare și memorare. Ziua, lumina soarelui și reflexiile cerului sunt capturate de planurile înclinate ale modulelor faţadei, și restituite în jocuri ale diversităţii imaginii. Seara și noaptea, când e activitate înăuntru, lumina este transmisă afară prin aceeași faţadă translucidă, expunând intensitatea folosirii. Taluzul înierbat care acoperă sala mică de încălzire a devenit deja un loc preferat al copiilor.
Arhitectura dotărilor comunitare și de producţie The construction is expressed as an equipment used for city, functional, strong and giving a replica of the stadium that makes pair with. Internalization is mediated through translucent layer facade which on the surface suggests the net touched and parametrically deformed during ball games. Daylight sneaks inside but not the gaze, which is drawn and directed, together with the audience, to the box from box game space. Four sides, four colors as accents for orientation and memory; during the day, sunlight and sky reflections are captured by the slopes of the façade modules and restored in games of image diversity. At the evening and night, when active inside, light is transmitted outside through the same translucent facade, exposing the intensity of use. The grassy slope covering the small heater room has already become children’s favourite play ground.
71
Titlul lucrării Sală polivalentă Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Dico şi Ţigănaş Echipa Florin Dico, Alexandrina Kiss, Bogdan Dico, Şerban Ţigănaş, Camelia Gaz, Diana Ediţoiu Funcţiune Sală polivalentă Anul 2012-2014 Colaboratori SC Nisal SRL, SC Instal Data Proiect SRL SC Plan 31 RO SRL, SC Inter Sport SRL Imagini Cosmin Dragomir, Paul Boldut Indici caracteristici S desfăşurată 38500 m2 S construită 9872 m2 POT 59% CUT 1,44
72 72
Arhitectura dotărilor comunitare și de producţie Încercand să transforme o fostă zonă industrială într-un centru integrat de servicii și birouri, investitorul acestui proiect a mizat pe o abordare diferită a imaginii arhitecturale. Abordarea de către arhitecţi a unui model vizual 3D vopsit ceramic pe faţada cortină din sticlă, în format de sită cu găuri rotunde în proporţie de plin/gol - 20%/80%, a disimulat gabaritul masiv al clădirii, oferind o imagine exterioară de impact, fără a afecta vizibilitatea și iluminarea spațiilor interioare. Ieșirea în consolă cu etajele retrase încearcă sa marcheze o verticalitate în zona de acces principal în cladire, rupând, în
același timp, proporţiile cubice ale imobilului. Spaţiile interioare oferă o flexibilitate maximă de compartimentare prin alegerea soluţiilor de pardoseală flotantă, tavan fals casetat, ghene tehnologice perimetrale nucleului central, sisteme de ventilaţie și climatizare zonabile, precum și posibilitatea amplasării spaţiilor de utilităţi (oficiu, server) în multiple pozitii pe fiecare nivel. Ansamblul de clădiri de birouri CBC oferă utilizatorilor servicii integrate precum restaurant cu sistem de autoservire, sală de fitness cu spaţii dedicate pentru diverse sporturi, școală internaţională și servicii bancare.
Titlul lucrării CBC - Imobil de birouri Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură SC Archdesing SRL Autor arh. Victor Mihăilescu Echipa arh. Horaţiu Galos, arh. Georgiana Ciceo Funcţiune Imobil de birouri şi servicii Anul 20134-2016 Colaboratori SC DAS Engineeting Group SRL SC Romsoftcomimpex SRL Imagini Andrei Dragon Indici caracteristici S desfăşurată 15286 m2 S construită 1622 m2 POT 34,9% CUT2,63
73
74 74
Arhitectura dotărilor comunitare și de producţie Municipiul Slatina și-a dorit realizarea unei săli multifunctionale care să poate oferi cetăţenilor posibilităţi multiple de practicare a sportului, individual și de echipă, precum și de organizare a diverselor evenimente publice. Având o temă de proiectare extrem de largă ca și necesităţi, arhitecţii au realizat o clădire care să poată îndeplini cerinţele de omologare naţională și internaţională a diverse sporturi, precum și înglobarea unor spaţii destinate activităţilor zilnice care să se poată desfășura în imobil: magazine cu specific sportiv, sală de fitness, sedii ale unor cluburi sportive, sală de conferinţe, centru de presă, centru medical sportiv. Amenajările exterioare și învecinarea cu alte funcţiuni sportive, oferă cetăţenilor posibilităţi multiple de petrecere a timpului liber și de de socializare, realizând un centru sportiv integrat.
Titlul lucrării Sală de sport multifunţională Localitatea Slatina, jud. Olt Birou de arhitectură SC Archdesign SRL Autor arh. Victor Mihăilescu Echipa arh. Bogdan Haidu, arh. Flaviu Mircea Funcţiune Sală de sport multifunţională Anul 2015-2017 Colaboratori SC DAS Engineering Grup SRL SC Bogart Construct SRL Indici caracteristici S desfăşurată 8865 m2 S construită 13890 m2 POT 36,2% CUT 0,56
75
76 76
Arhitectura dotărilor comunitare și de producţie Municipiul Baia Mare derulează un program de amenajare a pieţelor agroalimentare, în vederea unui comerţ civilizat cu dotări și amenajări specifice. În cadrul acestui Program a fost cuprinsă și PIAŢA AGROALIMENTARĂ “OBOR”, care cuprinde: - ZONA COMERŢ EN DETAIL: o suprafaţă semi-acoperită care rezolvă protecţia împotriva ploii sau a însoririi puternice: o structura din beton aparent care susţine panouri autoportante de tablă cutată cu ondulurie mari, intercalate cu fâșii din policarbonat ondulat; - ZONA COMERŢ EN-GROS: suprafaţă descoperită, cu sistem constructiv din beton asfaltic (permite recuperarea materialelor în cazul modificării strategiei de dezvoltare a pieţei – în proporţie de 80%); Aici se va amenaja și suprafaţa de depozitare a ambalajelor și gunoiul selecţionat. Sunt prevăzute 2 poziţii pentru racord la utilităţi în situaţia în care va fi oportună amplasarea a 4 chioșcuri alimentare; - ZONA DEZVOLTĂRII ULTERIOARE până la realizarea unei hale frigorifice, pentru depozitarea legumelor/fructelor în condiţii optime, această zonă va fi destinată tot comerţului en-gros;
- ZONA ADMINISTRATIVĂ: formată din 6 containere dotate cu utilităţi specifice (grup sanitar pentru bărbaţi-femei, biroul pentru administrator și punctul de control, camera pentru depozitare și închiriere cântare, punctul sanitar de prim ajutor, și zona pentru spălare legume-fructe); ACCESUL PRINCIPAL: Accesul principal 1 este poarta principală de intrare în incintă și, totodată, faţada principală a Pieţei agroalimentare “OBOR”, realizată din gabioane cu piatră spartă în nuanţe de bej, un cadru din beton aparent și o poartă din lemn. Masivitatea ansamblului sugerează siguranţă și securitate, iar imaginea cu caracter peisager va face legătura cu natura produselor comercializate în incinta și, deasemenea, cu zona rurală care se desfășoară în vecinătatea imediată, dat fiind amplasamentul Pieţei agroalimentare “OBOR” la marginea orașului Baia Mare la ieșirea către ŢARA LĂPUȘULUI; COLECTAREA ȘI REFOLOSIREA APELOR PLUVIALE: pentru spălarea și întreţinerea platformelor betonate se prevede un sistem de spălare format dintr-un bazin de colectare a apelor pluviale provenite de pe acoperiş, o pompă submersibilă, și 11 hidranţi subterani de spălare, care vor fi alimentaţi prin pompare din bazinul de colectare al apelor pluviale.
Titlul lucrării Piaţa agroalimentară “Obor” Localitatea Baia Mare, jud. Maramureş Birou de arhitectură SC Arcolar SRL Autor arh. Laura Zaharia Funcţiune Piaţă agroalimentară Anul 2015 Colaboratori ing. István Madácsy, dr. ing. Gelu Zaharia, ing. Vasile Rogojan Imagini arh. Laura Zaharia Indici caracteristici S desfăşurată 2505 m2 S construită 2505 m2 POT 20% CUT 0,2 Capacitate vânzători 155
77
78 78
Arhitectura dotărilor comunitare și de producţie Conceptul arhitectural care a stat la baza dezvoltării proiectului de arhitectură s-a definitivat ţinând cont de următoarele: amplasamentul generos situat într-un areal natural pe o zonă deluroasă cu pante abrupte, în locul unei foste cariere de piatră, devenită între timp o livadă neproductivă; etapizarea proiectului; flexibilitatea organizării funcţionale interioare și relaţia pacientului cu mediul exterior atât vizual, cât și fizic. Funcţional, spitalul este structurat pe cinci niveluri, pe un teren în pantă, cu acces direct spre exterior pe 4 niveluri consecutive, are o suprafaţă desfășurată de 11.881 metri pătraţi și dispune de 180 de paturi pentru spitalizare continuă, 14 paturi pentru spitalizare de zi, laborator, bază de tratament cu ambulator de specialitate. În completarea spaţiilor cu destinaţie strict medicală s-au introdus funcţiuni complementare cum ar fi: restaurant, cafetărie, coafor, sală multifuncţională, bibliotecă, loc de joacă pentru copii, precum și spaţii de relaxare și de socializare, amplasate la nivelul fiecărui etaj. Un rol important în creerea unei atmosfere interioare atractive îl constituie alăturarea articulată a spaţiilor publice, de socializare și cele comerciale, folosind masiv lumina, atât cea naturală cât și cea artificială, precum și materiale naturale cum ar fi lemnul și piatra. Petele de
culoare, amplasate punctual, însoțesc pacientul pe tot traseul spitalului. Din faza de proiectare s-a acordat o atenţie deosebită interpretării unui program rigid precum cel spitalicesc, într-o manieră flexibilă, apelând la o volumetrie susţinută de o faţadă dinamică acordată cu materiale naturale (ceramică extrudată) și zone vitrate mari, pentru o relaţie mai bună cu mediul exterior. Structura de rezistenţă a clădirii este realizată din beton armat cu stâlpi și planșee tip dală. Tehnologia de execuţie a faţadei a rezultat în urma condiţiilor meteo nefavorabile pe timpul iernii, respectiv, al timpului scurt de execuţie, aceasta fiind una uscată, folosind elemente secundare de structură metalică cu închideri din panouri sandwich, dublate de o suprafaţă ceramică ventilată. Compartimentările interioare sunt din structuri ușoare de gips-carton. Amplasarea clădirii în sit a ţinut cont de diferenţele naturale de teren de 15m, accesul public și cel controlat înspre și dinspre clădire, respectiv, de orientare a saloanelor spre punctele cardinale recomandate și a vecinatăților naturale. Cei 40.000 de metrii cubi de pămant excavat au dus în final la remodelarea totală a celor 58.000mp de teren, creând totodată alei pentru promenada terapeutică în întreaga incintă.
79
Titlul lucrării Spital de recuperare Polaris Medical Localitatea Suceagu, jud. Cluj Birou de arhitectură SC Atelier de Proiectare Benţa SRL Echipa arh. Ovidiu Benţa, arh. Andrei Varga-Kovács, arh. Alexandru Szuz-Pop Funcţiune Spital de recuperare cu internare continuă Anul 2014-2015 Colaboratori SC Atelier MASS SRL, SC Lamina SRL, SC Instal Utilities SRL, SC Druconsult SRL, SC Lucaprest SRL, SC Steveimpex SRL, SC Imsat Service Cluj SA, SC Bautrust SRL, SC Interfloor System SRL, SC Stadt Construct SRL, SC Total Quality SRL, SC Policonstrucţii SRL Imagini Dacian Groza, Zsolt Máthé Indici caracteristici S teren 58000 m2 S desfăşurată 11881 m2 S construită 3658 m2 POT 6,3% CUT 0,2
80 80
Arhitectura dotărilor comunitare și de producţie Titlul lucrării Birouri şi locuinţe de servici Aqua Prociv Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Cocheci Birou de Arhitectură Autor arh. Adriana Cocheci Echipa arh. Radu Cocheci, arh. Vlad Cocheci, arh. Gabrial Colobăţiu Funcţiune Birouri şi locuinţe de servici Anul 2007-2015 Colaboratori SC Aqua Prociv Proiect SRL, ing. Eduard Părpăriţă, ing. Gheorghe Bibolar, SC Prociv Construct SRL Imagini Andrei Bacoşcă, Vlad Cocheci Indici caracteristici S desfăşurată 549,2 m2 S construită 215,15 m2 POT 35% CUT 0,89
81
82 82
Arhitectura dotărilor comunitare și de producţie Vă invităm pe terenul de joacă a doi arhitecţi! La birourile Tecknoworks, valorificând la maxim potenţialul spaţiilor de lucru, s-a urmărit o combinare optimă a birourilor de tip inchis cu cele de tip deschis, dar şi crearea unor spaţii de relaxare, recreere şi inspiraţie, funcţionale. Conceptul care a stat la baza acestui proiect este “lumea virtuală vs. realitatea de plastic”. Prin scenografia propusă, care îmbracă toate spaţiile biroului, s-a dorit stimularea creativităţii şi a muncii în echipă, precum şi generarea mai multor tipuri de relaţii. Prin abordarea ludică, utilizarea materialelor atipice, a contrastelor dintre plin şi gol, a transparenţelor, dar şi prin multiple suprapuneri de texturi, spaţiul se transformă, evitând monotonia şi rutina caracteristică spaţiilor mari de birouri.
Welcome to the playground of two architects! At the Tecknoworks offices enhancing at the maxumum the potential of the workspaces we wanted to create an optimal combination of closed cells and open-space offices mixture, between recreational, inspirational and functional spaces. The basic concept was “virtual world vs. plastic reality”. The proposed scenography covering every corner of these offices that is generating multiple connexions, also stimulates creativity and teamwork. The ludicrous approach, the use of odd materials, the contrast of transparency and opaque, the multitude of overlaying textures converts the common workspace into something different, avoiding the monotony and routine of larger office spaces.
83
Titlul lucrării Amenajare birouri Tecknoworks Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură SC MCUB SRL, SC Atelier FKM SRL Autori arh. Voicu Bozac, arh. Bogdan Fodor Echipa Voicu Bozac, Bogdan Fodor, Melania Lipan, Cristian Kiss Funcţiune Birouri Anul 2013-2014 Colaboratori SC Instal Utilities SRL, ing. Florin Popa, ing. Kristian Kiss Imagini Norbert Dako Gräff Indici caracteristici S 1400 m2
84 84
Arhitectura dotărilor comunitare și de producţie
85
Titlul lucrării Clinică dentară şi locuinţă Localitatea Oradea, jud. Bihor Birou de arhitectură Studio 82 Autori arh. Octav Olănescu, arh. Anamaria Olănescu Funcţiune Clinică dentară şi locuinţă Anul 2013-2014 Colaboratori SC Gradinstal SRL, SC Asiza SRL Indici caracteristici S desfăşurată 430 m2 S construită 125 m2 POT 36% CUT 0,9
86 86
Arhitectura dotărilor comunitare și de producţie Clădirea, cafenea, bar s-a născut în 2014 ca și o cerere din partea unor cunoștiinţe, colaboratori vechi de a pune în valoare un teren cu potenţial valoros. Pe teren se afla o clădire parter în formă de ruină. In vecinătate se înalţă o lucrare târzie al lui Imre Makovecz, Biserica Reformată. Clădirea cafenelei se leagă de o construcţie birou existentă, în partea vestică este flancată de o parcare și clădire iar înspre sud, se află un scuar adiacent clădirii Radiodifuziunii. Arhitectura clădirii nu trece peste tema program, funcţiunea și arhitectura este clară, simplă. În cazul nostru ca răspuns la influenţele externe: teren de construcţie îngust, tema, răspunsul este o construcţie ușor de citit cu spaţii transparente, deschidere maximă. Parterul este un spaţiu de cafenea, peretele înspre parc este deschis, cu posibilitate de extindere cu terasă. La etaj s-a format un spaţiu închis cu aptitudine de deschidere spre terasa exterioară care prezintă un paravangrilaj cu rol de confort și intimitate. Ca și influenţe externe se poate aminti clădirea ruină existentă, ale cărei cărămizi au fost refolosiţi la placarea clădirii noi. Clădirea cu compoziţie sureală a lui Makovecz nu poate oferi un sol fertil numai un accent cu influenţe puternic asimetrice, spaţiu care își cere spaţiul, universul său privat într-un sit existent trist. Din această cauză limbajul arhitectural folosit la cafenea este neutră, se renunţă la citate. Are o compoziţie mai degrabă geometrică, arată cărămida, betonul aparent, lemnul. Culorile sunt bine alese, culoarea roșiatică al cărămizii este contrastată de accente de betonae aparente brute și cu grilaje de lemn vopsite într-o culoare gri-verzui.
The building, coffee shop, bar – although it is rather closed from two sides, still because of its shape - is a little, urban (rather a suburban)related space sculpture, a bar sculpture, that was born in 2011. Next to the building there is Makovecz Imre`s late important work, the Reformed Church Törökvágás. The coffee shop joins an existing office building, from west it is bounded by the parking lot of a built-in-site, from south, by a little park, and across the street there is the TV and Radio Building. The architectural dream does not exceed the program`s limits, its functionality together with its architecture is perspicuous, simple. Regarding the exterior impact: narrow building site and the program, the architectural response is: clean, with transparent spaces and maximal openings towards the exterior. The ground floor is a coffee room, one of its walls is essentially open towards the little park, in the summer there is room for outdoor tables. On the upper floor there is a closed room almost united with an open covered space, with a roofless patio-elongation that opens towards the park with a semi-transparent table – a vertical wooden grid. Regarding the exterior impact we have to mention the on-site ridge-roofed, ruinous brick building that was elegantly replaced by the new building, and the wrecked brick material was built in the architecture of the new frontispiece. Along the Donát street, the Makovecz church offers a surreal composition that is not a productive, an embracing surrounding, but a very strongly emphasised asymmetric exterior impact that demands its own space, its own universe in an unaccented built-in environment. For this reason, the architectural language, in case of the proposed new building, is rather neutral, it lacks quotations and somethingness, it rather forms geometrically, it emphasises the materials, the brick and the reinforced concrete.
Titlul lucrării Plancafe Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Tektum arhitectură & artă Autori Gábor Tóthfalusi, László Tulogdy Echipa Ioana Cecălăşan Funcţiune Bar cafenea Anul 2011-2014 Colaborator Plan31 Imagini Andrei Neamţu Indici caracteristici P+E S desfăşurată 191,4 m2 S construită 96 m2
87
88 88
Arhitectura dotărilor comunitare și de producţie O clădire mică de birouri pentru o firmă care produce vopsele, a fost realizată cu o pensulaţie de benzi pline și transparente, opace sau oglindă. Autonom, centrat și puţin preţios, cubul amintește celor care lucrază aici că fac parte dintr-o aceeași familie. Volumul birourilor e ridicat pe un soclu retras, astfel încât i se asigură detașarea de sol și i se accentuează unicitatea. În interior totul e simplu și balansat. La ultimul nivel este pregătită o terasă pentru momentele plăcute în care poţi privi în zare.
A small office building for a company which manufactures paints has been performed with a full and transparent, opaque or mirror brushing strip. Independent, centered and not very pretentious, the cube reminds those who are working there that they are part of the same family. The volume of the offices is raised above the ground in order to emphasize its uniqueness. On the inside everything is simple and balanced. The top floor shelters a terrace for pleasant moments, where you can lose yourself in distance.
Titlul lucrării Sentosa Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Dico şi Ţigănaş Echipa Suzana Dumitrescu, Iustianian Orza, Silviu Medeşan Funcţiune Clădire de birouri Anul 2012-2015 Colaborator SC Caloria SEL, Dico şi Ţigănaş birou de proiectare Imagini Ciprian Oneţiu Indici caracteristici S desfăşurată 1520 m2 S construită 199 m2 POT 23,49% CUT 1,38
89
90 90
Arhitectura dotărilor comunitare și de producţie În imediata vecinătate a Muzeului etnografic în aer liber și a parcului industrial, care nu trebuiau să se învecineze într-o lume normală, în zona de construcţii mici pe loturi, am desenat o pensiune urbană cu doar câteva camere. Ea profită de apropierea pădurii Hoia, a muzeului satului și chiar a firmelor din parcul industrial pomenit. Am vrut să înglobăm în expresia construcţiei tensiunile zonei, întâlnirea dintre tradiţional și contemporan. Dilema așezării camerelor a fost tranșată în final în favoarea orientării spre vale și perspectiva largă a dealurilor de pe cealaltă parte a orașului, chiar dacă e nordică. Proprietarii i-au dat numele ”Panorama” găsind priveliștea ca fiind virtutea cea mai puternică a micii afaceri. Lemnul aduce puţină căldura severităţii paralelipipedice, fără excese.
Next to the Ethnographic Open-Air Museum and the Industrial Park – a mismatch in a normal world - in an area represented by small construction batches, we have designed a guesthouse with only a few chambers. Its advantages are the closeness of the Hoia forest, the Village Museum and even the vicinity of the companies from the above mentioned industrial park. We aimed to incorporate into the aspect of the guesthouse the pressure of its surroundings, the encounter between traditional and contemporary. The impasse of the chambers positioning had been solved in the end in favor of its orientation towards
Titlul lucrării Pensiune TT58 Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Dico şi Ţigănaş Echipa arh. Şerban Ţigănaş, arh. Silviu Medeşan, arh. Levente Kornis Funcţiune Pensiune turistică Anul 2011-2014 Imagini Ruxanda Grigoraş Indici caracteristici S desfăşurată 1080 m2 S construită 226 m2 POT 29% CUT 0,87
91
92 92
Arhitectura dotărilor comunitare și de producţie
93
Titlul lucrării Amenajare Vinoteka Vura Localitatea Oradea, jud. Bihor Birou de arhitectură BIA Varga Csaba (Re-Forma) Autor arh. Csaba Varga Echipa arh. Csaba Varga, ing. Csaba Varga Funcţiune Spaţiu comercial Anul 2012-2013 Colaboratori ing. Zaharia Burucel, arh. Tamás Emödi Imagini Kinga Lovadi Indici caracteristici S desfăşurată 240 m2 S construită 240 m2 POT 48,18% CUT 1,66
Construcţia datează de la sfârşitul secolului XIX şi are o structură realizată din pereţi portanţi din cărămidă plină, presată, de tip vechi. Pereţii exteriori, către stradă, au 65 cm grosime, iar cei exteriori, spre curte, sunt de 30 cm grosime. Pereţii interiori au o grosime de 50, 45 și, respectiv, 30 cm. Planşeul peste parter este realizat din bolţişoare de cărămidă între profiluri metalice ”I”. Planşeul peste etaj este realizat din grinzi de lemn de 18x23 cm, aşezate din 90 în 90 cm, interax. Şarpanta este din lemn, cu o structură foarte clară, pereţii spre exterior realizaţi din cărămidă de 30 cm grosime, cu parapet înalt. Structura şarpantei este preluată de corzi tranversale ce reazemă pe pereţii portanţi şi se găsesc cu 10,0 – 15,0 cm deasupra planşeului. Termoizolaţia actuală este din pleavă, care va fi evacuată pentru a uşura structura actuală. Imobilul are spre strada Moscovei, un corp compact de clădire, iar în partea din spate apartamentele sunt grupate pe latura nordvestică, rezultând forma de ”L” a clădirii. Regimul general de înălţile este S parţial+P1, cu pod înalt. Accesul în imobil se face printr-un gang, din care se ia şi scara ce duce la etaj şi deserveşte apartamente de la strada Moscovei. Celelalte apartamente din curte sunt deservite de o scară de serviciu, iar accesul se face pe o cursivă care are legătură şi cu scara principală. In exterior tratarea faţadelor este de tip eclectic, cu elemente şi decoraţiuni preluate din vocabularul neoclasic şi renascentist. Astfel există o diferenţiere a tratării pe orizontală a fiecărui nivel. Subsolul are o tratare simplă, cu goluri cu ancadramente simple şi bosaje masive. Parterul are bosaje în relief, și o tratare a ancadramentelor relativ simplă, care dau un aspect aşezat clădirii. Etajul are bosaje mai puţin pronunţate, dar ancadramente şi decoraţiuni mai bogate. În plan orizontal nivelele sunt marcate cu cornişe şi decoraţiuni ce susţin cornişele, care sunt din ce în ce mai detaliate pe înălţime. Subsolul a fost transformat în ”Vinteka Vura”, formele boltite ale acestuia fiind un cadru perfect pentru găzduirea unei vinoteci. Pentru crearea spaţiilor necesare găzduirii și deservirii a până la 100 de oameni, spaţiile diferitelor boxe ale subsolului au fost legate împreună, obţinându-se un spaţiu unitar, Cele două spaţii boltite ale vinotecii comunică cu spaţiul bucătariei și cu cel al W.C.-urilor. Din punct de vedere tehnic, una dintre marile provocari ale clădirii a fost rezolvarea hidroizolaţiei și ventilarea spaţiilor. De asemenea, cărămida a fost curăţată și tratată cu soluţii antiporozitate, dar care îi permit să respire. Mobilierul din lemn masiv este în concordanţă cu arhitectura de interior a spaţiului, urmărindu-se o linie tradiţională cu elemente moderne de bună calitate.
94 94
Arhitectura dotărilor comunitare și de producţie Într-un context urban strict rectangular, pe strada Grănicerilor din Baia Mare, am creat o oază pentru copii. Clădirea va crea o legătură strânsă între cartier și copii prin orientarea sa la direcţiile majore ale sitului, prin respectarea condiţiilor de climă și însorire și, nu în ultimul rând, prin posibilitatea de a se adapta pe sit. Funcţiunea de baza: activităţi instructiveducative pentru copii prescolari. Prin proiectarea gradiniţei se dorește realizarea unui spaţiu interior flexibil, cu funcţiuni bine definite ca și amplasament, cu relatii de circulaţie interumane moderne, pentru a sprijini astfel desfășurarea procesului instructiv-educativ de implementare a metodelor pedagogice actuale. Gradiniţa va fi concepută cu program prelungit, cu posibilităţi de desfașurare a activităţilor specifice copiilor preșcolari la standarde europene. Cladirea desfășurată pe trei nivele (D+P+1E) își propune, prin tema de proiectare, să rezolve funcţional necesarul pentru desfășurarea activităţii unei gradiniţe cu 9 grupe a câte 20 copii. Cele 9 săli destinate grupelor au fost amplasate la parter și etaj, in volumul principal dinspre sud al clădirii , iar în aripa estică se vor amplasa la parter bucătaria cu funcţiunile anexe la parter, și spaţiile administrative la etaj, la nivelul demisolului găsindu-se spaţiile tehnice.
La nivel volumetric s-a incercat adoptarea unei imagini specifice funcţiunii de grădiniţă, prin jocurile de plin/gol, și contrastul volumetric, coloristic și textural, prin materialele folosite. Capacitatea grădiniţiei, conform normelor menţionate, va fi de 180 copii, organizaţi în 9 grupe, a câte 20 copii fiecare. Regimul de înălţime maxim : D+ P+1E. Suprafaţa construită: ≈ 943 mp Suprafaţa desfașurată: ≈ 1844 mp Sălile de grupă vor fi dimensionate pentru 20 copii, prin asigurarea cubajului de aer necesar. În cadrul proiectului va fi prevăzut și un sistem de ventilaţie mecanică, care va asigura un circuit de aer proaspăt, prin extragerea aerului din încăpere, care va fi înlocuit cu aer din exterior. Grupurile sanitare vor fi dimensionate și dotate în cf. cu „Normele de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor”, cele ale personalului fiind separate de ale copiilor. Accesul la pietonal se va realiza din Str. Grănicerilor, iar accesul carosabil, în vederea aprovizionarii, se va realiza din aleea Grănicerilor. Spaţiul de joacă se va amenaja pe terenul aflat în proprietate în curtea interioara din incinta grădiniţei, spaţiu împrejmuit.
Titlul lucrării Grădiniţă Alexandri Localitatea Baia Mare, jud. Maramureş Birou de arhitectură Studio Z 2005 Autor Zoltán Marosán Echipa Ildi Vezentan, Zoltán Rácz, Ioana Coman Funcţiune Grădiniţă Anul 2015 Colaboratori ElectrocenterDUE, SC Tundra SRL, AD Proconstruct SRL Indici caracteristici S construită 993 m2 POT 23,61% CUT 0,37
95
Titlul lucrării
Ansamblu de locuinţe şi servicii Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Dico şi Ţigănaş - Arhitectură şi inginerie Autor principal Echipa Attila Kim
97
98 98
NOMINALIZARE NOMINALIZARE Cele două mari dotări pentru sport și spectacole, stadionul și sala polivalentă, au generat spaţii publice noi în jurul lor, acolo unde acestea nu au existat niciodată. Ele au fost adoptate rapid de localnici și vizitatori extinzând spaţiile pentru evenimentele din construcţii și provocând organizatorii la inventivitate continuă. Legătura dintre parc și râu e filtrată de trecerea prin acest nou canion al orașului, poarta dintre Cluj Arena și Sala Polivalentă. Spre râu s-a născut o piaţetă complet nouă, care preia rolul de spaţiu de trecere sau de curte de onoare, la intrarea principală a publicului.
Arhitectura spaţiului public The two major sporting and entertainment facilities, the stadium and multi-purpose hall have generated new public spaces around them, where they never existed before. They were quickly adopted by the locals and visitors, expanding spaces for special events and causing the organizers to continue inventiveness. The link between the park and the river is filtered by passing through this new canyon of the city, the gate between Cluj Arena and the MultiPurpose Hall. Toward the river a completely new piazza was born, which undertakes the crossing space or court of honor at the main entrance to the public.
Titlul lucrării Spaţiul public dintre Cluj Arena şi Sala Polivalentă Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Dico şi Ţigănaş Echipa Şerban Ţigănaş, Florin Dico, Levente Kornis, Alexandrina Kiss, Bogdan Dico, Cristian Urcan Funcţiune Spaţiu public Anul 2014 Colaboratori DAS Engineering Grup SRL, SC Nisal SRL, SC Instal Data Proiect SRL Imagini Cosmin Dragomir, Alexandra Bendea Alandala Events Indici caracteristici S amenajată 83563 m2
99
100 100
Arhitectura spaţiului public
101
Titlul lucrării Amenajare spaţii verzi, accese carosabile şi pietonale Localitatea Baia Sprie, jud. Maramureş Birou de arhitectură SC Arhidom SRL, SC Westplan SRL Autori arh. Doina Munteanu, arh. Marin Iovanel Echipa arh. Nicoleta Micu, arh. Alina Voinea, c. arh. Cornelia Danciu, ing. Oana Astalus-Munteanu, arh. Daniela Tamas Funcţiune Loisir, promenadă, spaţiu verde Anul 2009-2014 Colaboratori SC NV Construct SRL, ing. Dan Sima, ing. Ioan Apostol, SC Arhidom SRL, ing. Flaviu Calin, SC Top Proiect SRL, ing. Mihai Oltean, SC CIA Proiect SRL, ing. Horea Maftei Indici caracteristici S amenajată 17930 m2
Dezvoltat liniar, între cele două axe naturale - râul Săsar și principala cale de acces în zonă DN 18B - orașul este împărţit între centrul administrativ, situat în partea istorică a localităţii, și centrul comercial de-a lungul drumului DN18 B, situat între zonele Gutin, Plevnei A și Plevnei B și mărginit la nord de “cartierul dormitor“ Microvest, construit între anii 1965-1975. Proiectul propune reconsiderarea spaţiului format de aceste zone, conectarea zonelor funcţionale prin realizarea unei zone pietonale, perpendiculară pe axele naturale existente, care să facă legătura între “cartierul dormitor” de peste râul Săsar, prin zona Gutin și Plevnei, spre micul parc din acest centru comercial al orașului. S-a urmărit ridicarea nivelului calităţii spaţiului urban atât prin materialele folosite pentru finisaje cât și prin oferirea de spaţii de odihnă și spatii de traversare alternate. S-a propus revitalizarea parcului existent prin crearea de spaţii cu posibilitate de organizare evenimente publice și terase pentru alimentaţie publică. În zonele Gutin și Plevnei B, dezvoltările propuse s-au bazat pe fluxuri pietonale existente, dar nesusţinute de amenajări propice. Traseul principal de traversare pietonală spre centrul orașului, este amenajată cu o alee de piatră fasonată și piatră locală de Blidari, iar zonele de odihnă, propuse de-a lungul aceluiași traseu, se diferentiază prin aleea de lemn și zona de socializare din platforma de lemn de lângă podul peste râul Săsar. Aleea de promenada de-a lungul râului a venit în mod firesc, în continuarea zonei de socializare propuse. Traseul pietonal se continuă în zona Plevnei B, cu o alee cu piatră locală de Blidari, marcând zona de legatură cu parcul. Cea mai mare transformare apare în zona Plevnei A, unde într-o “curte interioară” a blocurilor s-a creat o zonă de promenadă și odihnă, legată de parcul existent, dar separată de cadrul existent (garaje) printr-un gard de gabioane. Nivelul calităţii spaţiului urban s-a îmbunătăţit prin folosirea elementelor naturale (piatră, lemn, arbuști și plante decorative) și elemtente locale (piatra de Blidari). Piesele de mobilier urban au fost gândite în ideea sustenabilităţii : platforme de lemn, pergolă, construcţii metalice pentru staţii de autobus, băncuţe, coșuri de gunoi, lăzi de lemn pentru arbuști, corpuri de iluminat eficiente energetic.
102 102
Arhitectura spaţiului public Memoria locului care în perioada mai-iunie 1944 a fost cel mai mare ghetou în aer liber din Europa, în pădurea Bungăr din Dej, poate fi marcată prin trasarea unui drum simbolic al cunoașterii și introspecţiei. Drumul este punctat de elemente simbolice: porţi vegetale, element tip tumulus și o suită de stâlpi metalici, care sunt componente active ale peisajului existent, acesta fiind martor la suferinţa și deportarea celor peste 7500 de evrei. S-a folosit o gamă restrânsă de materiale: lemn, pământ, beton aparent și oţel corten, pentru a se realiza o inserţie cât mai discretă în peisaj.
The memory of the place which during May-June 1944 was the largest outdoor ghetto in Europe, in Dej Bungăr forest, can be illustrated by drawing a symbolic road of knowledge and introspection. The road is marked by symbolic elements: vegetal gates, a tumulus item and a sequence of metalic columns, which represent active components of the existing landscape that have witnessed the endurance and deportation of the over 7500 Jews. A limited range of materials was used: wood, earth, apparent concrete and Corten steel, in order to obtain an insertion as discreet as possible in the landscape.
Titlul lucrării Memorialul victimelor din ghetoul Dej Localitatea Dej, jud. Cluj Birou de arhitectură SC Mundor Arhitect SRL Autor arh. Dorin Munteanu Echipa arh. Dorin Munteanu, arh. Alin Ardelean Funcţiune Memorial Anul 2014 Colaboratori SC Maru Proiect SRL, SC Electro Energetica SRL Imagini arh. Dorin Munteanu Indici caracteristici S amenajată 500 m2
103
108 108
PREMIUL PREMIULJURIULUI JURIULUI
Arhitectura patrimoniului cultural
109
Titlul lucrării SPA Potaissa Localitatea Turda, jud. Cluj Birou de arhitectură Filofi şi Trandafir Arhitectură Autori arh. Irina Filofi, arh. Claudiu Piper, arh. Cătălin Trandafir Funcţiune Turism, sănătate Anul 2011-2015 Colaboratori ing. Cristian Pogăcean, ing. Raul Barstan ing. Cristi Scuturici, ing. Paul Sarbu, arh. Cezar Mateescu Imagini Cătălin Buduşan, Cătălin Trandafir Indici caracteristici S desfăşurată 4310 m2 S construită 1250 m2 POT 100% CUT 3,44 Proiectul se desfașoară în interiorul Hotelului Potaissa, o clădire interbelică, modernă, așezată bine și desenată frumos, comparabilă ca obiect arhitectural cu alte lucrări de epocă mai cunoscute. Construcţia iniţială (S+P+Mez+2E) adapostea două funcţiuni, cazare și baie comunală, gândite să funcţioneze atât independent cât și împreună. Cu excepţia zonei de recepţie pentru cazare (care beneficiază de acces separat), parterul și mezaninul clădirii conţineau zona de baie comunală iar etajele unu și doi erau destinate încăperilor de cazare. Subsolul clădirii adapostea spaţiile tehnice și funcţiunile complementare celor două zone. Partea de cazare este funcţională și astazi, însă zona de baie comunală a fost abandonată și a rămas nefuncţională încă din anii 90. Proiectul de faţă a avut ca scop reabilitarea și refuncţionalizarea zonei fostelor băi comunale și transformarea acesteia într-un complex balnear și de agrement. In acest scop, nivelul parterului, care conţinea bazinul existent, a fost completat cu spaţii de relaxare, precum saune sau căzi de hidromasaj, și a preluat rolul de spaţiu de agrement. Constrângerile de spaţiu au necesitat redesenarea fluxurilor și regândirea tuturor relaţiilor funcţionale. Zona de tratamente a fost dezvoltată la nivelul mezaninului și se compune dintr-un bazin cu apă sărată, spaţii pentru proceduri uscate, spaţii pentru proceduri umede și încăperi pentru activităţi fizice. Spaţiile de tratamente se desfașoară în jurul atriumului și a luminatorului de peste bazinul principal, beneficiind de o relaţie vizuală pe verticală, cu spaţiile de la nivelul inferior. Ambele zone rămân accesibile atăt publicului larg, cât și clienţilor hotelului. Am început prin a analiza clădirea existentă încercând să identificăm și să definim principiile care au determinat existenţa, forma și raţiunea acesteia. Mai departe, am încercat să aplicăm aceleași principii stilistice și funcţionale care au condus la compunerea clădirii în forma sa iniţială, însă printr-o formulare reinterpretată, adaptată noilor cerinţe. Ca materiale utilizate, în intervenţiile structurale, am mizat pe materiale din aceeași familie cu cele existente, iar pentru finisaje, am propus soluţii simple, curate, apropiate ca și principiu de clădire. Numeroasele provocări tehnice și tehnlogice, rezultate atât din faptul că am lucrat pe o clădire istorică, cât și din exigenţele spaţiilor interioare (spaţii cu umiditate ridicata, bazine cu apă sarată, samd), ne-au împins să căutăm soluţii atipice și rezolvări personalizate. De exemplu, o primă problemă a fost aceea a amplasării instalaţiilor și echipamentelor necesare bazinelor de înot, a sistemelor de dezumidificare și ventilare, și a traseelor de dimensiuni generoase ale acestora. Corelând limitările spaţiului interior și ale înălţimilor libere cu dorinţa de a crea un interior unitar și curat din punct de vedere vizual, eliberat de prezenţa tubulaturilor sau a numeroaselor grile necesare, am înţeles că trebuie să căutăm sisteme noi, speciale.
110 110
NOMINALIZARE NOMINALIZARE
Arhitectura patrimoniului cultural
111
Titlul lucrării Reabilitarea Bisericii Reformate Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură KonZol Studio Autori arh. Katalin Maksay, arh. Zoltán István Lázár Echipa SC M&M Design, ing. Ádám Maksay, arh. Eva Éke, arh. Cristina Zaro Funcţiune Lăcaş de cult Anul 2006-2015 Colaboratori PIEME, Alfa Instal, IROD-M, dr. ing. Dorottya Makay, ing. Rus Petru, dr. András Kovács, Attila Weisz, Csaba Bartha, Benjamin Nagy, Ferenc Mihály, Zsolt Csók, Alexandru Terebesy Imagini Zoltán István Lázár, Gábor Kiss Indici caracteristici POT 92,66% CUT 1,27 S teren 1415 m2 S desfăşurată 1801,55 m2 S construită 1311,2 m2 Proiectarea efectivă a fost precedată de elaborarea releveului digital al bisericii, realizarea studiilor, evaluarea stării tehnice a clădirii şi o serie de analize diagnostice (structurală, arhitecturală, biologică-starea materialului lemnos, microclimatic, cercetări prin eşantionare privind restaurarea picturilor murale şi decorative, lucrări arheologice). Scopul principal, dincolo de consolidarea structurală şi restaurarea fizică, a fost reabilitarea spaţiilor bisericii, precum şi a turnului, şi a porticului claustrului anexate acesteia, prin respectarea noilor cerinţe tehnice și de confort. Din punct de vedere arhitectural am încercat să armonizăm soluţiile diferitelor specialităţi, pentru că valorile istorice, estetice şi artistice, şi cerinţele tehnice moderne de confort, să se manifeste ca un tot unitar, armonic. A constituit o provocare serioasă pentru proiectanţii de arhitectură realizarea unei concepţii estetice în concordanţă cu prevederile tehnice pentru instalaţii. În cursul restaurării, contorul de gaz a fost amplasat într-o nişă creată în acest scop, ascuns în spatele unei uşi din bronz proiectate arhitectonic, iar conducta principală este ascunsă sub nivelul pardoselii într-un canal tehnic realizat în acest scop, fiind acoperită cu un grilaj. Aşa cum a reieşit din studiile privind microclimatul bisericii, o solicitare considerabilă a fost reprezentată de condensul acid rezultat din utilizarea radiatoarelor pe gaz care distrugea suprafeţele interioare din piatră, respectiv umiditatea fluctuantă a aerului, care poate să ducă la deteriorarea orgii. Din acest motiv, precum şi pentru asigurarea confortului termic corespunzător, inclusiv la cor, a devenit necesară regândirea instalaţiei termice. Încălzirea bisericii este asigurată de cazanele amplasate în centrala termică, amenajată la ultimul nivel al turnului (deasupra planşeului de beton realizat de Bágyuj cu ocazia precedentei restaurări), de unde agentul termic este condus în convectoarele (radiatoarele) înglobate în pardoseală în cazul porticului claustrului, respectiv, în convectoarele amplasate sub bănci (mai exact, sub podiumul acestora). Reabilitarea bisericii a cuprins şi înlocuirea completă a reţelei electrice, precum şi o nouă concepţie a iluminatului arhitectural. Conductele electrice şi de instalaţii au fost amplasate in totalitate ascunse pereti și în pardoseală, în acest scop în navă au fost ridicate local plăcile de podea, ele fiind reaşezate imediat după efectuarea lucrărilor de instalaţii. Pentru amplasarea noului tablou electric general, de automatizare și supraveghere, care ocupă mult spaţiu şi necesită accesibilitate uşoară pentru verificări periodice, am proiectat o soluţie arhitecturală nouă, de tip panou expo, independent de zidurile de piatră ale bisericii.
112 112
NOMINALIZARE NOMINALIZARE Piaţa Cetăţii şi Turnul Ştefan, emblemă a municipiului Baia Mare, sunt puncte de atracţie principale pentru numeroşi turişti din ţară şi dinafara graniţelor acesteia. Pentru transformarea Pieţii Cetăţii într-un spaţiu urban cu destinaţie preponderent culturală şi religioasă, din dorinţa de a pune în valoare Turnul Ştefan alături de punerea în evidenţă a existenţei Bisericii Sf. Ştefan, pentru armonizarea cu celelalte clădiri ecleziastice din zonă Primăria Municipiului Baia Mare a iniţiat toate demersurile pentru includerea acestui proiect în cele finanţate prin POR Axa 1, NV/1/1.1/ PDU/1/7/16.03.2010, Cod SMIS 18165. Biserica Sf.Ştefan a fost demantelată în anul 1847, păstrându-se doar turnul. Locul bisericii a fost luat de o plantaţie de arbori selectaţi care au evoluat în armonie cu toate monumentele istorice din piaţă, fapt ce a şi determinat clasarea zonei în categoria de scuar public cu arbori seculari. Scopul acestei lucrări este readucerea în memoria oraşului a celui mai important edificiu ecleziastic - Biserica Sf. Ştefan - legat de perioada de naştere a localităţii Rivulus Dominarum. În urma săpăturilor arheologice desfăşurate în Piaţa Cetăţii cu ocazia lucrărilor de reabilitare, s-a putut reconstitui forma și dimensiunile bi-
Arhitectura patrimoniului cultural sericii care sunt marcate în pardoseala pieţii. Materialul deosebit de valoros descoperit de arheologi va fi vizibil în cinci puncte care vor permite vizitatorilor să ia cunoștinţă asupra structurii și aspectului clădirii. Totodată pe latura vestică s-a dezvelit zona de acces principal în Biserica Sfântul Ștefan, latura nordică a portalului, elemente care astfel pot fi vizionate. Interiorul Turnului a fost consolidat și conservat, scara de acces a fost reabilitată, clopotele și ceasul au fost restaurate, spaţiile interioare vor putea fi simeze pentru diferite expoziţii. În fostul lapidariu de la baza turnului s-a refăcut altarul care a funcţionat aici în secolul al XX-lea. Cu ocazia lucrărilor de reabilitare au mai fost descoperite alte două clădiri ecleziastice despre care existau informaţii sumare, Biserica Sfânta Ecaterina și Biserica Sfântul Martin a căror prezenţă a fost evidenţiată. Lucrările de reabilitare au urmărit două aspecte, în primul rând, cel de conservare, consolidare şi restaurare a unui obiect de patrimoniu şi implicit punerea acestuia în valoare, şi în al doilea rând realizarea unui nou spaţiu muzeal de ţinută europeană, cu multiple informaţii legate de istoria cetăţii medievale Rivulus Dominarum.
113
Titlul lucrării Reabilitarea Pieţei Cetăţii şi a Turnului Ştefan din Baia Mare Localitatea Baia Mare, jud. Maramureş Birou de arhitectură 9 Opţiune Autori Ildikó Mitru, Ştefan Paskucz Echipa Erika Tima, Petre Mitru, Nicoleta Ianuli, Adrian Pocol Funcţiune Spaţiu public muzeal Anul 2007-2015 Colaboratori SC Nord Clima SRL, SC Electrotrent SRL, SC Proconcept SRL, SC Concept Invest SRL, ing. Tudor Ciplea, SC Diko SRL, ing. Ildikó Selejean, SC Vest Energolux SRL, ing. Ovidiu Bita, SC Green Partners SRL, Anna Szabo, SC Tehnik Prospect SRL, Valeria Herţa, Attila Weisz Imagini Ovidiu Micşa, Ştefan Paskucz Indici caracteristici S desfăşurată 240 m2, turn 587 m2, punct info 86 m2 S construită Piaţă 5233 m2, turn 75 m2,
114 114
NOMINALIZARE NOMINALIZARE Datorită multiplelor intervenţii la care a fost supusă biserica, conceptul arhitectural al reabilitării realizate între anii 2013-2015 a fost acela de a salva, de a valorifica elementele valoaroase, şi de a faciita “citirea“ etapelor şi a transformărilor prin care a trecut acest edificiu. Transformările au devenit, în timp, parte integrantă a istoriei şi a bisericii. Cu toate acestea, s-a avut în vedere menţinerea coerenţei actului arhitectural. În schimb, au fost înlăturate elementele ce deteriorau clădirea, detaliile arhitecturale realizate deficitar, elementele care nu mai erau viabile din punct de vedere structural, sau care nu asigurau siguranţa utilizatorilor. Există documente care atestă faptul că, în anii 1700, şarpanta bazilicii romanice a fost modificată complet, şi s-a realizat o şarpantă gotică (releveul lui Debreczeni). Apoi, în urma intervenţiilor arhitectului Kós Károly, din anul 1946, volumentria bisericii s-a schimbat din nou, turnul central a fost mutat pe latura sudică
Arhitectura patrimoniului cultural a bisericii, şarpanta a fost schimbată într-o şarpantă caracteristică unei bazilici romanice, s-a adăugat o navă transversală nouă, datorită necesităţilor comunităţii, respectiv, s-a construit un fronton Vestic, cu o pantă identică cu cea a şarpantei. Având aceste informaţii, am ajuns la concluzia că transformarea făcută de Kós Károly a fost definitivă, iar revenirea la şarpanta gotică, cu păstrarea intervenţiilor lui Kós (care deja sunt “istorie”) ar modifica într-un mod nefericit coerenţa întregii volumetrii. Astfel, s-au desfăcut şarpantele şi învelitorile din tablă deteriorate, şi s-au reconstruit cu păstrarea formelor acestora. Probleme structurale ale bisericii au fost cauzate de insuficienţele fundaţiilor, care au fost consolidate prin subfundare simplă, şi prin realizarea unui sistem de micro-piloţi, în zona corului fisurile pereţilor şi ale bolţilor s-au tratat prin reţesere, împănare şi armare cu bare elicoidale.
115
Titlul lucrării Reabilitarea Bisericii Reformate şi a zidului de incintă, Sic Localitatea Sic, jud. Cluj Birou de arhitectură SC Baluka SRL Autor arh. Diana Ancuţa Imecs Echipa arh. Eva Éke Funcţiune Lăcaş de cult Anul 2008-2015 Colaboratori SC IROD-M SRL, ing. Dorottya Makay, ing. Erzsébet Szabó, ing. Anca Buzura, SC Alfa Instal SRL, Sándor Kis, Lóránd Kiss, SC Imago Picta SRL, SC Formax SRL, Mihály Ferenc, SC Corintos SRL, Benjámin Nagy Imagini Sándor Boróka, Ádám Maksay, Michel van Langeveld Indici caracteristici S incintă 2064 m2 S desfăşurată 779,35 m2 S construită 575,21 m2 POT 27,87% CUT 0,38
116 116
Arhitectura patrimoniului cultural A sosit timpul că discuţia privind arhitectura patrimoniului cultural să iasă din sfera clădirilor istorice emblematice şi să înceapă să îşi pună problema devenirii în timp a arhitecturii cotidiene (a caselor obişnuite). Proiectul de faţă tratează cazul unei case ca alte mii de acelaşi fel, existente în oraşele şi satele României. Apărută după 1990, şi tributară mentalităţii, pieţei de materiale şi de proiecte ale vremii, ea este un exponent ilustrativ a ceea ce se face în mod curent în România. Demersul nostru îşi propune să exemplifice modul în care astfel de case pot deveni mai adecvate, chiar şi prin simplă lor reabilitare,
atunci când ţinem cont de nevoile, aspiraţiile şi resursele locatarilor ei. Odată cu creşterea performanţei energetice a casei (termosistem), s-a procedat la regândirea elementelor constitutive, aducânduse ,,amendamente “ acolo unde traiul cotidian a dovedit că se impun îmbunătăţiri sau modificări. Astfel, de la nivelul acoperişului, trecând prin refaţadizare şi până la regândirea ,,accesoriilor casei” (acces, beci, parviz intrare, împrejmuire, barbeque, alei, rigole, feronerii, boxa tomberoane, etc), totul a fost regândit astfel încât să devină durabile în timp şi să inspire coerenţă şi echilibru.
Titlul lucrării Reabilitare Casa Pop Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură RAUM Autori Andrei Köves, Horaţiu Răcăşan Echipa Alexandru Mociran, Andrei Köves Funcţiune Reşedinţă unifamilială Anul 2012-2014 Imagini Virgil Mihuţ Indici caracteristici S desfăşurată 265 m2 S construită 150 m2 POT 35% CUT 0,6
117
120 120
PREMIUL PREMIULJURIULUI JURIULUI Construită la începutul secolului XIX (1838) și extinsă în 1970, alături de ansamblul eclectic din care face parte, clădirea ce adăpostește Sala de ”Joc popular” destinată manifestărilor culturale ale Școlii Populare de Arte ”Tudor Jarda” din Cluj Napoca, reprezintă o etapă importantă a patrimoniului arhitectural industrial al Clujului. Conceptul de arhitectură interioară a Sălii de ”Joc popular” e continuarea firească a unui proiect implementat de biroul nostru în cadrul Școlii Populare de Arte ”Tudor Jarda” Sala ”Șantier”. Aceasta a suferit o intervenţie punctuală de tip ”capsulă” ce a funcţionat, datorită succesului său, ca un element de generare/regenerare, ducând la reabilitarea întregii clădiri. Cele două spaţii se găsesc astfel într-o relaţie de interdependenţă. În timp ce Sala ”Șantier” a fost concepută ca o platformă ce poate găzdui spectacole de teatru, conferinţe, prezentări de modă, concerte, expoziţii, workshop-uri, cocktail-uri sau diverse târguri, Sala de ”Joc popular” este ”atelierul de producţie”, ce găzduiește repetiţiile și cursurile premergătoare punerii în scenă din sala mamă, dar la nevoie acest spaţiu poate prelua și manifestări de sine stătătoare.
Arhitectura spaţiului interior şi scenografie Ambele spaţii sunt localizate la parter, însă sala de ”Joc popular” este situată în partea istorică a clădirii. Sala de ”Joc popular” are un caracter preponderent static, astfel că accentul s-a pus pe materialele și elementele de design cu rol în procesul educaţional, cum ar fi: pardoseala din lemn masiv de stejar, vopseaua neagră tip tablă de scris, oglinzile și barele de balet. Împreună cu măștile pentru radiatoare, elementele enumerate conferă spaţiului istoric un aer contemporan în timp ce punerea în valoare a zidăriei de cărămidă plină, a planșeului istoric din bolţișoare și a structurii metalice nituite subliniază esenţa originară a clădirii și joacă rolul unor declanșatori de memorie. Ideea a fost aceea a unei ”întoarceri la origini” și a lucrului cu elementele construcţiei. Una din preocupările principale ale biroului nostru este dedicată, în mod constant, conceptelor de identitate și tradiţionale, și posibilelor relaţii dintre cele două. Elementele identitare ale sălii devin, astfel, măștile de radiator, executate din panouri de MDF furniruit perforate după o interpretare grafică a modelului tradiţional de cusătură populară românească, folosită la mâneca iei, ”lunceţ de unspreceze”, sau ”albină”.
121
Titlul lucrării Sală de joc popular Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Ateliercetrei Autor arh. Paul Mihai Moldovan Echipa arh. Anamaria Moldovan, arh. Florin Vasile Lazăr, arh. Ştefan Ionuţ Perşe, stud. arh. Robert Dózsa Funcţiune Sală de joc popular Anul 2014 Colaboratori CSP Proiect Line, ing. Radu Lucian Pop Imagini Ovidiu Micşa, ADMO Studio
122 122
NOMINALIZARE NOMINALIZARE
Arhitectura spaţiului interior şi scenografie
123
Titlul lucrării Spital de recuperare Polaris Medical Localitatea Suceagu, jud. Cluj Birou de arhitectură Atelier MASS Echipa arh. Camelia Sisak, arh. Attila Molnár Funcţiune Spaţii medicale, restaurant, anexe Anul 2014-2015 Colaboratori SC Atelier de Proiectare Benţa SRL, SC Lamina SRL, SC Instal Utilities SRL, SC Druconstruct SRL, SC Lucaprest SRL, SC Steveimpex SRL, SC Imsat Service Cluj SA, SC Bautrust SRL, SC El Ganador SRL, SC Total Qualitz SRL, SC Policonstructii SRL Imagini arh. Silviu Aldea
Construit într-o livadă generoasă, în satul Suceagu, Spitalul Polaris este unul dintre cele mai mari spitale private din zona Clujului cu o capacitate de 180 de paturi. Amenajarea interioară a căutat să se depărtăze cât mai mult de imaginea consacrată de spital alb și rece, și să rezulte o atmosferă cât mai caldă și confortabilă. Culoarea și lumina sunt elemente importante ale amenajării, acestea putând avea un efect pozitiv asupra ratei de recuperare a pacienţilor. Culorile potrivite pot să creeze o atmosferă care inspiră încredere și înlatură frica. Am considerat importantă oferirea interesului vizual (o singură culoare poate creea o atmosferă monotonă, albul este perceput ca și igienic, dar stimuleaza prea puţin vizual și stresează pacienţii care stau pe termen lung). Am folosit HPL cu textură de lemn, alaturi de verde, culoare care calmeaza, galben care inspiră optimism, și gri ca și culoare neutră. Coridorul lung a fost segmentat prin intercalarea panourilor cu aspect de lemn; asimetria dintre verde si alb a fost speculată pentru a ajuta la orientarea pacienţiilor pe holuri, iar la nivelul pardoselii s-a făcut marcarea intrării în cameră prin continuarea pardoselii galbene din interior. Lemnul, ca și textură, a fost un element principal al spaţiilor comune, pentru a le face cat mai primitoare. Toate aceste zone au fost gândite pentru a încuraja socializarea între pacienţi, incluzând diferite piese de mobilier care să aducă o atmosferă domestică (biblioteca, fotoliile). Restaurantul, folosit zilnic de pacienţi, dar și de personal, și vizitatori, are o amenajare diversificată de la mese de 4 persoane, la mese de 10 persoane, tot în ideea de a stimula contactul dintre pacienţi.
124 124
NOMINALIZARE NOMINALIZARE Expoziţia Povestea mutării semnată de Gheorghe Ilea și curatoriată de Mihai Pop, este prima expoziţie în noul spaţiu al Galeriei Plan B, renovat în anul 2014 și amplasat în Fabrica de Pensule. Reabilitarea spaţiului, definit ca o nouă structură funcţională, a conturat un spaţiu expoziţional neutru, flexibil, pregătit pentru intervenţiile arhitecturale care aparţin fiecărei expoziţii în parte. Provocarea majoră în amenajarea expoziţiei de faţă a constat în găsirea modului de expunere a lucrării principale, Biserica de hârtie, un frotaj de mari dimensiuni (65 mp de hârtie) care preia direct, prin hașurare, amprenta exteriorului bisericii de la Ciucea.
Arhitectura spaţiului interior şi scenografie Proiectul de arhitectură realizat pentru această expoziţie reinterpretează suportul arhitectural care a stat la baza desenului de mari dimensiuni și propune definirea unui spaţiu autonom în galerie. Pereţii sunt realizaţi din lucrarea de artă în sine, suspendată de tavan, fără alte elemente solide. Urmărirea desenului impune vizitatorului un traseu interior – exterior complet, un parcurs arhitectural aparte, care stârnește un dialog între lucrare și spaţiul galeriei. Pereţii și tavanul galeriei reprezintă suportul pentru celălalte lucrări. Rotirea în spaţiu a lucrării principale - Biserica de hârtie, creează zone/treceri pline de tensiune, dar și deschideri ample, inundate de lumina naturală din galerie.
Titlul lucrării Arhitectura expoziţie Gheorghe Ilea: Povestea Mutării, Galeria Plan B Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Attila Kim Autor Attila Kim Echipa Attila Kim, Gabriel Chiş Bulea Funcţiune Expoziţie temporară de artă Anul 2014 Imagini Marius Popuţ Indici caracteristici S amenajată 85 m2
125
126 126
Arhitectura spaţiului interior şi scenografie Travel retail este o categorie distinctă de comerţ care a apărut in România în ultimii ani, odată cu rebilitarea infrastucturii de transport, în special a transportului aerian. În cadrul acestui canal dedicat de comerţ retailerii își sintetizează discursul comercial și identitatea vizuală pentru a transmite esenţa brandului, sau a categoriilor de produse. În incinta terminalului de plecări interne a aeroportului Henri Coandă din Otopeni, tema de proiect lansată de marca Bigotti a fost de a crea un spaţiu care să aducă aminte clienţilor despre originea mărcii, și anume aceea de producător de cămăși și cravate. Expunerea supradimensionată argumentează produsul pus în evidenţă, dar, în același timp, răspunde unei diversităţti de exigenţe din partea clienţilor. Configuraţia spaţială a amenajării permite o bună vizibilitate a magazinului din întreaga sală de așteptare și de pe peronul de îmbarcare.
Travel retail is a distinct trading area which emerged in Romania in the last few years, due to the increased transport infrastructure rehabilitation, especially the air transport. Through this dedicated commerce channel, the retailers synthesize their product offer and visual identity in order to transmit the brands’ core essence or product categories. On the premises of the internal departures terminal at Henri Coanda Airport in Otopeni, the design request launched by the Bigotti brand was for a space that reminds the customers about the brand origins, which are those of a shirt and tie manufacturer. The oversized exposure pushes the product forward but also responds to a range of very diverse customer demands. The spatial configuration allows a very good visibility of the store in the context of the waiting and boarding areas.
Titlul lucrării Bigotti Otopeni Localitatea Otopeni, jud. Ilfov Birou de arhitectură DE3 Autori Adrian Roşca, Radu Rusu Echipa Florin Popescu, Dorin Popescu Funcţiune Comerţ Anul 2014-2015 Colaborator SC Instal Utilities SRL Imagini Adrian Roşca Indici caracteristici S amenajată 60 m2
127
128 128
Arhitectura spaţiului interior şi scenografie Poate fi cantina a unei fabrici un spaţiu cu virtuţi arhitecturale? Dacă fabrica e germană, rigoarea e dublată de transparenţă și comunicare multidirecţională. E un spaţiu al colegialităţii și al democraţiei, în care ierarhiile dintr-o întreprindere complexă se pierd pe durata pauzei de masă. Metalul e al construcţiilor principale, tehnice și robuste, sticla face ca pereţii să dispară și să fie deodată complet liber, iar parchetul aduce o anumită intimitate, chiar dacă spaţiul e mare și deschis. Câteva culori pe care le-am folosit în halele de producţie ca și accente, se adună grupate aici, amintindu-le tuturor că sunt bineveniţi.
Can a canteen of a factory represent a space filled with architectural virtues? If the factory is German its rigor is doubled by transparency and multidirectional communication. It’s an area of collegiality and democracy in which the hierarchy of a complex enterprise is lost during the lunch break. The metal used is the same as for the main, technical and robust constructions, the glass makes the walls disappear and be completely free, and the flooring brings a certain intimacy, even if the space is large and open. Some colors that we have used as accents in the production halls are brouth also here, reminding everyone that they are welcome.
Titlul lucrării Amenajare cantină Bosch Localitatea Jucu, jud. Cluj Birou de arhitectură Dico şi Ţigănaş Echipa Alexandrina Kiss, Camelia Gaz Funcţiune Cantină Anul 2014 Colaborator Instal Data Imagini Cosmin Dragomir Indici caracteristici S amenajată 2072 m2
v
129
130 130
Arhitectura spaţiului interior şi scenografie La intersecţia străzilor Andrei Șaguna și Tipografiei cu strada Frédéric Joliot-Curie este amplasat un imobil de locuinţe colective, construit în anii 1960 în cadrul proiectului de sistematizare a Pieţei Mihai Viteazul. La parterul acestui imobil, pe latura cu str. Tipografiei își desfășoară activitatea agenţia de turism Eximtur. Spaţiul aferent acestei agenţii este rezultatul comasării a trei unităţi locative printrun proiect iniţial realizat în anii 1990. Tema noii amenajări a urmărit aspecte de ordin funcţional și estetic: refuncţionalizarea zonelor de activitate, respectiv generarea unui spaţiu fluid cu o atmosferă familiară și contemporană pentru angajaţii și clienţii agenţiei de turism. Conceptul proiectului de amenajare interioară promovează dialogul dintre fondul existent, cu arhitectura sa specifică anilor 1960 și inserţia nouă. Acest dialog este propus pe două planuri diferite. Un plan în care dialogul este realizat între tehnicile constructive și materialele brute rezultate în urma decapării finisajelor existente cu tehnici și materiale similare dar contemporane. Din acest punct de vedere conceptul se bazează pe contrastul dintre brut și finisat ca modalitate de punere în valoare a interferenţei dintre un fond vechi, considerat valoros și o inserţie nouă.
Fiind vorba de funcţiunea unei agenţii de turism, un alt plan a mizat pe dialogul artificial natural. Atmosfera creată dorește să promoveze cele două tipuri majore de turism: turismul cultural și de afaceri relaţionat de obicei cu un cadru artificial și turismul ludic, de plăcere sau odihnă relaţionat în general la un cadru natural. Proiectul vorbește despre mediul artificial specific zonelor urbane prin materialele utilizate cum este betonul aparent în diferite forme de finisare, sticla sau lemnul finisat și despre cadrul natural prin elementele vegetale arhitecturalizate. Proiectul si-a pus problema cromaticii la nivel conceptual ţinând cont de brandul firmei și culorile promovate prin el și de contextului fizic al unui bloc de locuinţe din anii 60. Cromatica și materialitatea propuse mizează pe diferite nuanţe de gri specifice betonului aparent, căldura si familiaritatea specifică lemnului, verdele vegetal, ocrul și albastrul extrase din nuanţele brandului și accente de culoare prin obiectele de mobilier propuse. Atmosfera astfel creată în spaţiul cu destinaţia iniţială de locuire este menită să transpună utilizatorii într-un loc plăcut și familiar. Sunt propuse elemente de mobilier cu caracter specific programului de locuire, scării individului și nu neapărat unui spaţiu public.
131
Titlul lucrării Amenajare interioară Agenţia de turism Eximtur Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură HaaK Studio, SC Horvath&Kiss SRL Autor arh. Andrei Kiss Echipa arh. Andreea Kiss-Horváth, arh. Andrei Kiss Funcţiune Agenţie de turism Anul 2014-2015 Colaboratori ing. Silviu Pop, SC CSP Proiect Linie SRL ing. Silviu Roşu, SC Europrofil SRL, ec. Horia Paţachi, Codruţa Bârz, Ovidiu Bârz, SC AB Concret SRL, ing. Silviu Corpodeanu Imagini Dacian Groza Indici caracteristici S amenajată 126 m2
132 132
Arhitectura spaţiului interior şi scenografie Construită în 1938, clădirea Pavilionului României și-a pierdut după primii 24 de ani de existenţă configuraţia spaţială originală, cele trei săli fiind unite în 1962 într-una singură. Arhitectura prezentei expoziţii se raportează direct la configuraţia iniţială a Pavilionului și este o materializare arhitecturală a relaţionării lui Adrian Ghenie cu spaţiile muzeale clasice veneţiene, reinterpretate arhitectural, folosind filtrul analitic și critic caracteristic demersului său artistic. Arhitectura expoziţiei devine un pandant și un ecou al preocupării lui Ghenie pentru istorie; compartimentarea spaţiului expoziţional în trei săli recreează o perioadă importantă de istorie a Pavilionului. Recondiţionarea interioară completă a fost prima etapă a proiectului: pereţii su fost decopertaţi și pentru evitarea igrasiei, cauzată de umiditatea veneţiană s-a realizat un sistem de perete de expunere ventilat; s-a scos din nou la iveală pardoseala originală, din mozaic veneţian, care a fost de-a lungul timpului acoperită cu multe straturi de vopsea, și s-au refăcut toate instalaţiile. La prima vedere, expoziţia este o simplă reconfigurare a celor trei spaţii originale ale Pavilionului, definite de luminatoarele simetric amplasate. Dar parcurgând spaţiul principal, descoperim că cele trei spaţii albe, inundate în lumină naturală, sunt legate pe ambele laturi de spaţii interstiţiale întunecoase, create în locul zidurilor originale. Raportul între spaţii este
complementar. Spaţiile albe „restituie” sălile originale ale Pavilionului, structura clasică, riguroasă și monumentală a saloanelor de pictură. În momentul în care părăsim sala centrală descoperim spaţiile obscure, aproape abuziv introduse între sălile albe, care dematerializează pereţii percepuţi ca fiind masivi, fermi și rigizi, tipici spaţiilor muzeale. Efemeritatea exprimată prin această butaforie, cu structura vizibilă, seacă, dulgherească, redefinește percepţia noastră asupra spaţiilor dominate de simetrie și rigurozitate istorică. Aceste spaţii de trecere au rolul să ne dezvăluie temporalitatea monumentalităţii arhitecturale, și ne determină să privim analitic și critic spaţiul arhitectural și atributele acestuia. Istoria este analizată și reprezentată asumând o percepţie dinamică faţă de istoria recentă, punând sub semnul întrebării monumentalitatea îngheţată în timp și chestionând permanentizarea efemerului. Intervenţia propusă în Pavilion se rezumă de fapt la construirea celor două spaţii de „ligament”, care divizează spaţiul unic în trei săli. Cele trei săli se nasc datorită apariţiei acestor două spaţii intruzive, care nu ar fi fost posibile într-un alt context istoric. Este o schimbare de perspectivă, un alt mod de a intrepreta structura istorică, care aparent citează o fostă configuraţie, dar scopul este definirea și analiza unei noi structuri spaţiale.
Titlul lucrării Pavilionul României Bienala de la Veneţia 2015 Reabilitare interioară, Arhitectură expoziţie Adrian Ghenie - Darwin’s Room Localitatea Veneţia, Italia Birou de arhitectură Attila Kim Autor Attila Kim Echipa Attila Kim, Gabriel Chiş Bulea Funcţiune Pavilion expoziţional, Expoziţie de artă Anul 2015 Imagini Mathias Schormann Indici caracteristici S amenajată 200 m2
133
134 134
Arhitectura spaţiului interior şi scenografie
135
Titlul lucrării Apartamen C Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Atelier MASS Echipa arh. Camelia Sisak, arh. Cătălin Iliescu Funcţiune Apartament Anul 2015 Imagini arh. Silviu Aldea
Apartamentul le aparţine unor tineri proaspăt căsătoriţi care nu au stat înainte împreună. Așa că amenajarea apartamentului a fost prilej și pentru ei ca să descopere ce crede fiecare despre locuire. Compromisurile dintre cei doi s-au materializat într-un proiect simplu și suficient nevoilor lor. Un lucru foarte important a fost să maximalizăm depozitarea (care merge adesea până la tavan), fără să sufocăm spaţiul apartamentului. Din același motiv baia de serviciu a fost transformată în cămară/spălătorie, iar intrarea în apartament se face printr-o zonă cu dulap înzidit. Patul este și el o platforma de depozitare, avand tot felul de sertare si ușiţe. În baie s-a renunţat aproape în ultimul moment la varianta cu cadă și s-a optat pentru un duș mare fără ușă. A rezultat o baie bine organizată și dinamică, prin combinarea mai multor culori, în ciuda spaţiului redus. Paleta de culori aleasă este unitară în tot spaţiu, și combină diferite nuanţe de verde, albastru și galben. Folosirea unor culori și a unor texturi puternice a adus doza portivită de accent. Între timp cei doi locatari, deveniţi de curând trei, au amenajat și camera copilului, în armonie cu restul apartamentului. The apartment belongs to a young couple of newlyweds who just moved in together. The interior design of their new place was a chance to discover each others thoughts about living space. The compromises they had to reach, led to a design that was simple and sufficient for their needs. One main theme of the project was to maximize the storage space without suffocating the whole apartment. The entrance hallway has built-in closets, the bed itself is a storage platform with many drawers. The color palette is unitary throughout the whole space by combining different shades of green, blue and yellow. Bold colors and strong textures are used as accents.
136 136
Arhitectura spaţiului interior şi scenografie
137
Titlul lucrării Casa S Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Atelier MASS Echipa arh. Camelia Sisak, arh. Marius Cătălin Moga, arh. Cătălin Iliescu Funcţiune Casă unifamilială Anul 2014-2015 Colaborator SC Terminus Prod SRL, SC Dacca Group Trade SRL, SC Policonstrucţii SRL Imagini Radu Becuş
Povestea acestui proiect începe cu dorinţa proprietarilor de a reamenaja o parte din casa și continua cu reamenajarea întregii case. Procesul e încă în desfășurare. Partea cea mai interesantă și deja încheiată a fost transformarea mansardei într-o imensa camera de joaca pentru cei doi copii mici. Dorinţa părinţilor a fost de a avea un spaţiu potrivit acum, dar și pe viitor copiilor. Dorinţa noastră a fost să facem un spaţiu care sa constituie un fundal liniștit și creativ pentru joaca, în care sa descopere treptat noi utilizări, în care sa poată experimenta lucruri noi. Am decis ca intervenţia majora sa fie un obiect multifuncţional care sa facă trecerea între spaţiul de joaca efectiv și locul de luat masa al copiilor și care sa înglobeze dulap de jucării, biblioteca, locuri de ascuns, scara spre “căsuţa din copac”. Spaţiile de depozitare pentru jucării au fost amplasate în partea de jos pentru ca copii sa aibă acces facil la ele, atât pentru a le scoate, dar mai ales pentru a învăţa să le pună la loc. Unul dintre pereţi a devenit o mare tablă de scris, partea de sus primind un desen permanent al artistei Alina Bradu, cu o mulţime de personaje și lucruri de descoperit în timp. Principalele elemente folosite sunt forme geometrice simple, de la designul mochetei cu hexagoane/triunghiuri la cercurile care apar în decupajele dulapului, desenul de pe tablă, rafturile sau la becurile care atârnă din tavan. The project’s story begins with the wish of the owners to redesign a part of their home. Meanwhile they decided to extend the intervention to the entire house. The process is still ongoing. The most interesting part of the project, that is completed, implied the transformation of the attic into a spacious playground for the two small children. The parents wanted a space which is suitable for the kids now, but it can be also appropriately used in the future. Our wish was to create a space with a calm and creative environment for playing, in which they can gradually discover new functions and experience new aspects. Our main intervention was a multifunctional object dividing the playroom and the dining room of the children, which incorporates storage spaces for toys, bookcase, hiding places and a stair leading to a “tree house”. One of the walls became a huge blackboard with a permanent drawing on the upper part made by artist Alina Bradu. The other spaces include guest bedroom, study room, bathrooms.
138 138
Arhitectura spaţiului interior şi scenografie Titlul lucrării Apartament cu scară interioară Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură SC MCUB SRL Autor arh. Voicu Bozac Funcţiune Locuinţă Anul 2013-2015 Colaboratori SC Progir SRL, ing. Radu Indolean, SC Constrex SRL, ing. Marius Predonescu, Ioana&Nick Făgădar, arg. Gelu Cristian Puşcas, Călin Bora, Alin Ghirişan, MRZ Group Est SRL Imagini Ideal Decor Indici caracteristici S desfăşurată 135 m2 S utilă 135 m2
139
140 140
Arhitectura spaţiului interior şi scenografie
141
Titlul lucrării Cabinet dentar pentru copii Localitatea Zalău, jud. Sălaj Birou de arhitectură Studio 82 Autori arh. Octav Olănescu, arh. Anamaria Olănescu Funcţiune Cabinet dentar Anul 2012-2014 Colaboratori Ana Bradu, Oana Bigu, POUF Imagini Dacian Groza Indici caracteristici S utilă 28 m2
142 142
Arhitectura spaţiului interior şi scenografie
143
Titlul lucrării Clinică dentară Localitatea Zalău, jud. Sălaj Birou de arhitectură Studio 82 Autori arh. Anamaria Olănescu, arh. Octav Olănescu Funcţiune Clinică dentară şi sală de cursuri Anul 2012-2014 Colaboratori ing. Zaharia Butucel, arh. Emödi Tamás Imagini Dacian Groza
144 144
Arhitectura spaţiului interior şi scenografie The temporary transformation of the old pump station at the Petrila Coal Mine into a cultural venue, was a result of a participatory project, initiated by the PLUSMINUS association, ADERF and the “Romanian Condition”Cultural Society, with the support and direct help of the Petrila Coal Mine, Petrila City Hall, Petrila Children’s Palace. During 5 and 1/2 days, the team composed of 15 Romanian and German architects and one engineer, alongside Petrila’s own enthusiastic volunteers, miners, electricians and carpenters, managed to modify the interior and exterior of the old pump station, through a series of minimal interventions. Technicaly, these intervensions consisted of: removing the old layers of paint and plaster, priming the interior and exterior walls, applying a new layer of paint, replacing the windows (which were mostly broken) with polycarbonate sheets, cought upon a wooden frame, placing projectors on the inside and the outside, placing interior lights, the complete makeover of the door, which was in an advanced state of degradation, with a wooden framework and OSB panels, repairing the entrance wall, building tiered seating out of palets and OSB, building an intermediary level our of wooden planks and beams, fixed on the wall and on the former electrical cabinets on site, and
creating a gravel floor at the entrance. The exterior painting was inspired from the Pink Floyd’s Dark Side of the Moon cover. Instead of decomposing, throung a prism of the ray of light into the color spectrum, here we have the light (the idea) passing through the Petrila Coal Mine (the resource and base), decomposing itself into a milion possibilities. These possibilities originate in the eyes of the miner who guards the entrance door. The miners, although currently dissappointed and feeling helpless, most of the time ignored by the authorities, have their own ideas regarding the future of the buildings of the Petricla Coal Mine and none of them want to see them demolished. Near the building, one of the existing concrete cylinders, inspired by Andy Walhol’s famous painting, was painted into a symbol/demand: Conserve the Petrila Coal Mine. From the moment of its completion, the POMPAdou Center hosted a good number of events: small concerts, a thatre festival, book releases, the Heritage Days in Petrila, etc. Currently, there are ongoing negotiations for the building to be taken into management by the local Children’s Palace, for various activities (contemporary dancing, rehersal space for local bands, etc).
145
Titlul lucrării Centrul POMPAdou Localitatea Petrila, jud. Hunedoara Birou de arhitectură Asociaţia PLUSMINUS Autor arh. Cristina Sucala Echipa arh. Ilinca Paun Constantinescu, arh. Elena Stoian, arh. Dragoş Dascălu, Ion Barbu Funcţiune Sală multifuncţională Anul 2014 Colaboratori Christine Bock, Johannes Dumpe, Ioana Raţă, Alexandru Păun, Alina Cărămizaru, Iulia Curiman, Luciana Bălana, Ioana Voiculescu, Gabi Buhuş, Magda Vladimirescu, Maria Grecu, Larisa Bucatariu, Lucian Sandu-Milea, Gheorghe Groza, Gabi Nyárádi, Kalman Moldovan, Adrian Hugeanu, Orlando Tami, ş.a. Imagini Cristina Sucala, Ilinca Paun Constantinescu, Andrei Dăscălescu
146 146
Arhitectura spaţiului interior şi scenografie
147
Titlul lucrării Cerc de arhitectură Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Organizatori AStA Cluj Coordonator proiect Arina Timiş Echipa Membrii Asociaţiei Studenţilor Arhitecţi Cluj, Studenţii Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism Cluj Funcţiune Eveniment cultural Anul 2014-2015 Colaboratori Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură şi Urbanism, Atelier MASS, arh. Vlad Creoşteanu Imagini AStA Cluj
Proiectul urmăreşte reabilitarea şi revitalizarea integrală a cinematografului ARTA, şi crearea unui spaţiu cultural unic în Cluj, care să poată adăposti evenimente variate. Acesta este conceput ca un spaţiu de dialog pentru locuitori, operatori culturali, ONG-uri, mediul universitar, etc. Este vizată atragerea unui public numeros şi divers, pentru diferite activităţi culturale, printr-o abordarea deschisă şi comunicativă.
150 150
PREMIUL PREMIULJURIULUI JURIULUI Butucuib-ul s-a născut în urma unei invitaţii nominale pentru realizarea unei căsuţe pentru păsări în cadrul proiectului de strângere de fonduri Case Ciripite. Acest proiect a fost iniţiat de Asociaţia de-a arhitectura, în parteneriat cu Societatea Ornitologică Română, pentru a face posibilă introducerea în curricula școlară a educaţiei de arhitectură și mediu construit pentru copii. BUTUCUIB este un butuc care în loc să ajungă pe foc devine cuib pentru două familii de păsări (de talie mică si mijlocie). Noua lor ”casă dulce casă” este o parte dintr-un fost copac cu care ele sunt familiare în mediul lor. Naturaleţea este păstrată prin aspect și contact direct cu lemnul natural. Butucul este din stejar, un lemn estetic, dur și rezistent.
Microarhitectură | Arhitectură temporară | Design de obiect Procesul de realizare este simplu. Butucul ales trebuie să aiba un diametru de minim 30 cm. Se decupează în el, la o bază, un butuc mai mic pentru a oferi spaţiul necesar unei familii de ţiclean, de exemplu. Acest butuc mai mic este scobit la randul lui și va oferi spaţiul pentru o familie de piţigoi moţat. Pentru a rezista mai bine, butucul mic poate fi vopsit pe exterior. Prinderea lor se face prin suspendare prin cablu metalic, sau chingă, de crengile copacilor. Casa, denumită Butucuib, a fost achiziţionată de firma VELUX. Ea a fost realizată în atelierul firmei Terminus Cluj și a fost instalată în februarie 2015 în Grădina Botanică din București.
Titlul lucrării Butucuib Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Atelier MASS Autor arh. Marius Cătălin Moga Funcţiune Cuib de păsări Anul 2014
151
152 152
NOMINALIZARE NOMINALIZARE Tema de proiectare formulată a fost de a găsi o soluţie pentru bradul de Crăciun al orașului, demontabil și cu caracter temporar. Fiind de mult timp pasionat de lucrările lui Buckminster Fuller, Shigeru Ban, dar și de modalităţile de calcul și detaliile tehnice de construcţie ale structurilor geodezice reticulate, am hotărât să adoptăm acest sistem în construirea unei structuri conice, înalte de 15 m. Așadar, am reușit să proiectăm și să executăm o structură ușoară, complexă și spectaculoasă, compusă din elemente demontabile. Având o greutate totală de sub o tonă, elementele de lemn au o lungime care variază între
Microarhitectură | Arhitectură temporară | Design de obiect 130 cm pentru elementele diagonalelor și 130 cm - 30 cm pentru elementele care formează inelele intermediare. Fiecare element în parte are montat la extremităţi un element metalic care le leagă pe celelalte între ele, printr-un inel metalic. Modelarea formei de con s-a făcut prin dimensionarea lungimii elementelor constructive, respectiv, calcularea precisă a unghiurilor de montare individuală a conecticii. Timpul de montare al structurii este de doar 6 ore pentru o echipă de 4 oameni. Amplasată în Piaţa Cetăţii din Alba Iulia, structura reprezintă o interpretare modernă a bradului de Crăciun.
Titlul lucrării Structură tridimensională Localitatea Alba Iulia, jud. Alba Birou de arhitectură SC Arhitect Magda SRL Autor arh. Sorin Magda Echipa arh. Sorin Magda, Florin Magda, Lucian Olaru, ing, Alexandru Perju, Funcţiune Instalaţie urbană Anul 2013 Colaboratori ing. Mihaela Vitalaru, Flash Lighting Imagini arh. Sorin Magda, Romulus Oprişcan Indici caracteristici Înălţime 15 m S construită 29,5 m2
153
154 154
NOMINALIZARE NOMINALIZARE
Microarhitectură | Arhitectură temporară | Design de obiect CERC Boldești-Scăeni este o clădire care va deservi un amplu program educaţional, vocaţional și de formare profesională adresat în principal comunităţii rrome, motiv pentru care în amenajarea clădirii am simţit nevoia de a integra elemente ce aparţin culturii și identităţii locale. Astfel, pentru bolta care îmbracă tavanul încăperii principale și pentru abajururile corpurilor de iluminat, am folosit ca materie primă nuielele. Elementele ce alcătuiesc bolta acoperă conductele de ventilare generând o suprafaţă curbă. Ele sunt acoperite cu vopsea pe bază de var, asemeni bazei trunchiului copacilor. Abajururile au diferite terminaţii, diferite mărimi și sunt amplasate la diferite înălţimi, în contrast cu rigoarea mobilierului, impusă de programul educaţional.
Titlul lucrării Corp de iluminat - abajur Localitatea Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova Birou de arhitectură Pop S. Adrian Gavril BIA Autori Adrian Pop, Virgil Scripcariu Funcţiune Corp de iluminat Anul 2015 Colaboratori Nelu Ivaşcu, OMV Petrom Imagini Cosmin Dragomir
155
156 156
NOMINALIZARE NOMINALIZARE Ediţia 2015 a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) a însemnat și o nevoie pentru o imagine distinctivă a festivalului care să îl detașeze faţă de alte numeroase evenimente organizate în Piaţa Unirii din Cluj. Alături de un pavilion de Infopoint și câteva volume pentru afișaj, principalul element al intervenţiei Atelier MASS, a fost Turnul Semnal. Cu o înălţime de 9,50 metri, acest obiect cu rol de semnalistică a fost gândit ca o reinterpretare a siglei festivalului de film prin descompunerea lui pe feţele prismei de lemn și creând o citire dinamică a graficii sale. Noaptea se obţinea un efect scenografic prin iluminatul interior, care afirma culoarea specifică TIFF, contribuind la dispariţia în întuneric a obiectului fizic, lăsând impresia unei plutiri.
Microarhitectură | Arhitectură temporară | Design de obiect The 14th edition of the Transylvania Film Festival (TIFF) brought a need for a specific and coherent image of the festival in order to better set it apart from the numerous events taking place in Unirii Square in Cluj. Together with the Infopoint pavilion and a series of urban objects with advertising purpose, the main intervention of our office was the Signal tower. Measuring over 9.50 meters in height, this object reinterpreted the logo of the film festival, dividing it onto different faces of the prism, and proposing a dynamic reading. During the night, a new scenographic effect is obtained through the interior lighting that emphasizes the specific color of the festival and through the dematerializing of the physical object of the tower in the dark.
Titlul lucrării Semn urban TIFF 2015 Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Atelier MASS Autor arh. Silviu Aldea Funcţiune Amenajare temporară eveniment Anul 2015 Colaboratori Marius Şoflete Imagini Dan Mureşan, Aldea Silviu
157
158 158
Microarhitectură | Arhitectură temporară | Design de obiect Imprejmuirea curţii Centrului de Resurse a Comunităţii Boldești-Scăeni trebuia să fie adecvată contextului local și să facă o trecere potrivită între curte și natură. Am realizat un gard din nuiele, specific comunităţii rrome, pentru care e realizată clădirea. Gardul preia caracteristicile generale ale unui astfel de element tradiţional - înălţimea, care permite atât crearea unei atmosfere intime în curte, cât și comunicarea la ”uliţă”, dispunerea orizontală a nuielelor din lemn de alun, însă nota contemporană este dată de ţevile albe dispuse într-un ritm regulat, fiind în contrast fin cu imaginea arhaică a nuielelor.
Titlul lucrării CERC Boldeşti-Scăieni Gard din nuiele Localitatea Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova Birou de arhitectură Pop S. Adrian Gavril BIA Autor arh. Adrian Pop Funcţiune Împrejmuire Anul 2015
159
160 160
Microarhitectură | Arhitectură temporară | Design de obiect Colaborăm deseori şi căutăm mereu imagini coerente pentru a promova calitatea, pentru a concepe şi materializa vise. Ideea Genovevei de a imagina un spaţiu inspirat de arta, de viaţa marelui Brâncuşi, a fost îmbrăţişată de fiecare dintre noi şi am considerat-o un început de drum, o provocare la dialog, un demers modern şi inspirat. Normalitatea, firescul, simplitatea vieţii artistului au inspirat fiecare întâlnire şi sunt sigură că proiectul final a dezvaluit asta în fiecare detaliu. În acest proiect mă veţi regăsi în special în povestea corpurilor de iluminat, lumina ca şi liant între forme şi idei, amintiri şi tradiţie.
We are constantly searching for new ways for promoting quality, for collaborations, for designing and making dreams come true. Genoveva had an idea for a dream space, inspired by the life of our great Brâncuşi, what we all felt like it belongs. This was only a beginning, a challenge to initiate a dialog, a modern and inspired demarch. The natural, simple and normal life he lived has inspired our every meeting and we think you can see this in our final propositions. My contribution to “Nu mă uita” (Remember me) project are the lamps, that have a story behind them, a story about tradition, memory, ideas and shapes.
Titlul lucrării Nu mă uita Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură MAIER Studio Autor arh. Daniela Maier Echipa arh. Daniela Maier, Curticăpean Mihai Funcţiune Obiect de iluminat interior Anul 2015 Colaboratori Genoveva Hossu, Andreea Radu, Ioan Sumedre Jr., Lucian Broscăţean, Adrian Hădean Imagini Ioan Sumedre Jr.
161
162 162
Microarhitectură | Arhitectură temporară | Design de obiect În concepţia pavilionului ne-am străduit la înglobarea într-o formă cât mai compactă a celor mai populare jocuri de copii în aer liber, pe un sit rural, cu o arhitectură tradiţională bine închegată. Mica construcţie se impune prin caracterul ei tineresc, aducând parcă aer proaspăt printre casele și șurele de lemn marcate de trecerea timpului. Construcţia realizată 90% din lemn, care altfel este însăși structura de rezistenţă, se desfășoară pe două niveluri. La “parter” avem cutia cu nisip, protejată prin “placa peste parter”, care conferă protecţie la ploi. La “etaj” avem o mică cameră deschisă, având înălţime corespunzătoare, cu priveliște panoramică. Aceasta este accesibilă prin diferite scări laterale și un topogan. “Învelitoarea” este formată dintr-un parasolar de pânză impermeabilă retractabilă. Caracterul modern și minimalist își are rădăcini în arhitectura tradiţională și istorică. Peste forma și culoarea de bază am introdus, bineînţeles, diferite accente colorate discrete. Jocul luminii printre nișele structurii este interesant, conferă o imagine diferită pe tot parcursul zilei. Pavilionul este de fapt un modul, care poate
alcătui baza unor pavilioane interconectabile prin diferite “punţi”, creând un orășel de joacă. Spaţiile astfel realizate pot fi parcurse la nivelul superior prin căţărare, fiecare modul putând avea o caracteristică diferită, realizată prin culoare sau accesorii. Construcţia este complet demontabilă, mutarea ei în alt loc presupune doar realizarea “fundaţiei” în diverse moduri. Poate fi “accesorizată” prin extensii – leagăn, suport de hamac, diferite module de căţărare, parasolar, chiar și cablu tirolian. Cu toţi suntem “obișnuiţi” cu terenurile de joacă din cartierele orașelor și nu numai, care se disting în cele mai multe cazuri prin culori stridente, forme banale, realizate preponderant din materiale de plastic și metal. Credem că primele impresii legate de construcţii și spaţii, culori, forme și materiale se formează încă din copilărie, terenurile de joacă având rol important în acest proces. Dorim să creăm spaţii armonioase pentru copii, folosind raporturi, forme, materiale și culori bazate pe chibzuinţa străveche, îmbinate cu tehnologia modernă, crezând cu tărie că acestea vor avea efect benefic asupra formării simţului estetic al copiilor.
163
Titlul lucrării Pavilion de joacă pentru copii Localitatea Gârciu, com. Racu, jud. Harghita Birou de arhitectură KonZol Studio Autori arh. Katalin Maksay, arh. Zoltán István Lázár Echipa Kinga Lázár, Zsofia Lázár Funcţiune Pavilion de joacă Anul 2015 Colaboratori ing. Gyõrgy Mihaly, Dávid Bartalis Imagini Zoltán István Lázár Indici caracteristici S teren 1892 m2 S desfăşurată 11 m2 S construită 7 m2
164 164
Microarhitectură | Arhitectură temporară | Design de obiect Pornind de la denumirea de epocă a acestuia - Podul Elisabeta, ne-am propus o documentare istorică privind originea numelui, urmată de o încercare de punere în valoare a punţii de legătură dintre cele două maluri ale Someşului. Scopul propus este de a reda obiectivului importanţa şi atmosfera perioadei de sfârşit de secol XIX, dar şi puţin din farmecul celei care i-a dat numele. Amenajarea propusă porneşte de pe malul drept al Someşului, de la intrarea pe pod, unde am prevăzut montarea unui panou cu numele podului, scris în 4 limbi (engleză, germană, maghiară şi română), sugerând ancorarea în prezent, dar şi multiculturalitatea specifică oraşului.
Tracând strada Dragalina, la baza dealului, propunem amplasarea unei instalaţii, un semnal care să amintească şi să direcţioneze către monumentul greu accesibil şi ascuns undeva în vegetaţia de pe deal. Aceasta va fi amplasată în capul de perspectivă al podului, şi va fi alcptuit dintr-un suport construit din europaleţi suprapuşi, şi două mash-uri conţinând informaţii istorice şi imagini ale monumentului iniţial. Sperăm ca aceste semnale să atragă atenţia asupra zonelor verzi adiacente Someşului, care pot fi redate comunităţii. Totodată, proiectul are potenţialul de a decongestiona Parcul Central prin atragerea clujenilor şi pe partea stângă a Someşului, oferindu-le un spaţiu pentru loisir şi promenadă, cu valenţe culturale deosebite.
Titlul lucrării Promenada Sissi Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Autori arh. urb. Anca Virginaş, arh. Cristian Hanusz Echipa arh. Andrei Ujică, ist. Radu Mârza Funcţiune Signalistică Anul 2015 Colaboratori Marius Bucea, VERLA Imagini Anca Virginaş, Radu Mârza
165
166 166
Microarhitectură | Arhitectură temporară | Design de obiect Ediţiile cu numărul doi și trei ale festivalului de muzică Electric Castle au capitalizat pe succesul primei ediţii, etând noi standarde de organizare. Evenimentul se distinge de restul festivalurilor de gen, devenind mai degrabă o experienţă senzorială și spaţială complexă, o celebrare a artei contemporane. Am încercat să stabilim o tradiţie prin propunerea unor pavilioane recurente de la o ediţie la alta, care să devină elemente stabile și recognoscibile pentru vizitatori. Cel mai important este Cubul, instalaţia semnal supradimensionată din mijlocul curţii în jurul căreia restul festivalului se învârte. Al doilea este Labirintul de fum, cu dimensiunea lui jucăușă și psihedelică – un joc de-a v-aţi ascunselea într-un spaţiu cu limite vagi. În Moară am setat scena pentru partea alternativă a festivalului, folosindu-ne de câteva elemente distinctive de decor prinse de structura impresionantă a acoperișului clădirii. Experienţe la o scară mai mică sunt oferite în rămășiţele gradinii castelului, locuri umbrite pentru relaxare cu dispunerea de elemente geometrice printre frunziș. Întrega amenajare gândită pentru festival este o invitaţie la explorare pe mai multe căi și moduri diferite de a percepe vechiul domeniu Banffy. Toate intervenţiile sunt puse în evidenţă faţă de materialul istoric, putând fi percepute în paralel și nu în competiţie cu acesta În acest sens festivalul nu consumă situl, ci mai degrabă îl reactivează aducându-l temporar sub lumina reflectoarelor.
The second and third edition of Electric Castle music festival has built massively on the success of its first iteration, setting new standards of organizing. The event was set apart from the usual expectations of a music festival, and has turned into a complex sensorial and spatial experience, more like a celebration of contemporary art. We tried to establish a tradition to ritualize the experience with a few pavilions that have become familiar for the visitors and that for sure will feature as stable and recognizable elements at the future editions as well. Most important is The Cube, the oversized signal-installation in the center of the main courtyard, around which the rest of the festival revolves. Second is the smoke labyrinth with it’s psychedelic and playful dimension - a game of hide and seek in a space with vague limits. Next, in The Mill we created the scene for the alternative side of the festival, using distinctive props connected to the buildings impressive roof structure. Smaller scale experiences are offered also in the remains of the former palace gardens, shaded spots for relaxation, crossings and geometric shapes within the foliage. The whole setting is an invitation to exploration, several paths and different ways of perception of the old Banffy estate. All interventions stand apart from the historical material, keeping in parallel and not in competition with it. In this sense the festival does not consume its site, rather activates it by a temporary (re)set into light.
167
Titlul lucrării Electric Castle 2014&2015 Localitatea Bonţida, jud. Cluj Birou de arhitectură Atelier MASS Echipa arh. Marius Cătălin Moga, arh. Silviu Aldea arh. Cătălin Iliescu Funcţiune Amenajare temporară festival Anul 2014-2015 Colaboratori Simona Zinca, Alexandra Ungureanu, Alexandru Nap, Roxana Hosu, Silviu Borş, Ionuţ Nistor, Sandra Sonei, Bogdan Gocan, George Florea, Ákos Ambrus, Oana Magar, Andreea Drăgoi, Alexandru Greceniuc, Maria Cenan, Botond Bölöni, Bogdan Bolog, Ioana Ceornodolea, Ioana Pătruţ, Huruba Mădălina, Medorian Gheorghiu Imagini Dacian Groza, Simona Zinca
168 168
Microarhitectură | Arhitectură temporară | Design de obiect Electric City era un eveniment de promovare al festivalurilor EC, care ocupa două dintre clădirile noi și emblematice ale Clujului timp de o noapte. Aceste două locaţii sunt unite printr-o scenografie simplă. Cinci stele realizate din lăzi de bere ritmează spaţiul public dintre clădiri. La interior, aceeași ladă de bere este folosită pentru compunerea mobilierului dispus în jurul altor stele. Stelele din interior marchează 3 zone de relaxare. Neoanele dispuse în aceste corpuri albe produc un iluminat atmosferic și accentuează ideea de pixelare supradimensionată, dată de lăzile de bere.
Electric City was a promotion event for the Electric Castle Festival held for one night in two emblematic venues of Cluj. The linkadge between the two was created by a simple scenography of five star-shaped objects, built out of beer cases, positioned in the dinamic public space between the two buildings. Inside, various furniture pieces were also made out of beer cases, which concentrated around three starshaped objects, signaling the lounge areas. The neon lights placed inside these objects created a special atmosphere and emphasized their pixelated aspect.
Titlul lucrării Amenajare temporară Electric City 2015 Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Atelier MASS Echipa arh. Silviu Aldea, arh. Cătălin Iliescu arh. Marius Cătălin Moga Funcţiune Amenajare temporară pentru eveniment Anul 2015 Imagini arh. Silviu Aldea
169
170 170
Microarhitectură | Arhitectură temporară | Design de obiect Masa este un obiect sculptural gândit să fie perceput dinamic din diferite unghiuri, și care să confere atractivitate diferitelor tipuri de evenimente. Ea este un suport pentru elementele principale ale unei petreceri: mâncare și băutură. Fiind un obiect modular el se potrivește diferitelor locaţii, realizând diferite configuraţii prin asamblarea mai multor module. Când două module se alătură, picioarele realizează conuri în care se pot așeza plante, accesorii, sau alte elemente de decor. Primul prototip al mesei a fost expus la Romanian Design Week care a avut loc în București între 15 și 18 Mai 2014. Al doilea prototip a fost realizat din fibră de sticlă la o scară mai mică. De această dată o elegantă masă de cafea pentru interior.
The Table is a sculptural object meant to be admired from different angles, conceived to give a special appeal to an event. It’s designed to support the elements that are savoured at a party: food and beverages. Being a modular object designed for different venues, it can take different shapes by putting together several modules. When you join two modules, the legs can hold lamps, plants, other elements of decoration. The first prototype of the table was exhibited at the 2nd edition of Romanian Design Week, in Bucharest 15th-18th May, 2014. The second prototype was made in black fiberglass on a smaller scale, this time an elegant coffee table for the interior.
Titlul lucrării Masa Lava Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Atelier MASS Echipa arh. Silviu Aldea, arh. Camelia Sisak, arh. Cătălin Iliescu, arh. Attila Molnár Funcţiune Masă pentru evenimente Anul 2014 Executant István Farkas Imagini arh. Aldea Silviu, Farkás Istvan
171
172 172
Microarhitectură | Arhitectură temporară | Design de obiect
173
Titlul lucrării Connections Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Autori arh. Adina Moldan, Adam Bod Echipa Paul Rotar, Laura Ghiurtz, Spiro Koça, Sebastian Ciobanu, Marius Săvăraşan, Larisa Goţa, Alexandra Dani, Sara Gal, Teodora Pop, Cătălina Finascu, Roxana Balaş Funcţiune Corp de iluminat Anul 2015 Colaboratori Casa Tranzit Imagini Adina Moldan
174 174
Microarhitectură | Arhitectură temporară | Design de obiect Habitat Gheorgheni este un manifest adresat clujenilor şi autorităţilor locale, care îşi propune să aducă în atenţia publică situaţia nefastă a spaţiilor verzi din municipiu, concentrându-se, în ediţia curentă, pe un sit controversat al oraşului Cluj-Napoca, şi anume Parcul Est. Reprezentând un habitat umed foarte bine conservat pentru o zonă urbană, parcul a tecut printr-o serie de transformări distructive, rezultând în alterarea lui prin concesiuni şi revendicări discutabile, devenite apoi afaceri imobiliare. Întrucât administraţia locală încă nu are un plan de amenajare a parcului pentru includerea acestuia în circuitul de zone verzi al oraşului, propunerea AStA Cluj a fost de a organiza o serie de ateliere interdisciplinare, cu îndrumători şi participanţi internaţionali, prin care s-a realizat un traseu cu intervenţii temporare punctuale, strâns relaţionate la caracteristicile specifice ale parcului.
175
Titlul lucrării Habitat Gheorgheni Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Organizatori AStA Cluj Coordonator proiect Planwerk, Hello Wood, Vlad Moldovan, Alexandru Muntean, Alexander Nistor, Gabriel Florian Echipa Echipa Planwerk, Echipa Hello Wood, membrii Asociaţiei Studenţilor Arhitecţi Cluj, studenţii Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism Cluj Funcţiune Manifest, arhitectură temporară Anul 2014-2015 Colaboratori Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură şi Urbanism, arh. Vlad Creoşteanu Imagini AStA Cluj
176 176
180 180
PREMIUL PREMIULJURIULUI JURIULUI Pavilionul parametric Scena Verde conceput pentru Zilele Arhitecturii 2015 este rezultatul unui concurs naţional adresat studenţilor de la diferite facultăţi de arhitectură din ţară, concurs ce avea ca cerinţă un proiect conceput conform principiilor de proiectare algoritmică/ parametrică. Scopul proiectului a fost de a crea primul teatru în aer liber al Clujului, amplasat pe lacul din oraș. De ce denumirea de ”verde”? Pentru că are de asemenea rolul de sublinia impactul pe care îl au acţiunile noastre asupra mediului. Proiectul Scena Verde are două părţi principale: pavilionul parametric și structura flotantă care îl susţine, și care este realizată din PET-uri. Deci, proiectul nu scoate în evidenţă doar latura arhitecturală, ci și impactul social în ceea ce privește partea ecologică. Punctul de plecare în generarea geometriei a fost realizarea unui înveliș acustic utilizând algoritmul Voronoi. Des folosit în arhitectura computaţională, pattern-ul Voronoi este de asemenea prezent în multe structuri și organisme din natură. Astfel, într-o oarecare măsură, propunerea noastră este inspirată de principii a căror performanâă structurală a fost deja dovedită de natură. Plug-in-uri şi programe specifice proiectării parametrice ne-au permis transferul logicii acestui algoritm matematic într-un obiect de arhitectură. Pentru a obţine o geometrie parametrică structurală și nu doar un pattern, am extrudat ”celulele” rezultate și am creat un ”capac” pentru fiecare. Avem, deci, 200 de module unice cu diametru variind între 60 și 90cm.
Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate În ceea ce privește modalităţile de construcţie, fiecare dintre aceste module este asamblat din piese individuale din lemn stratificat, și unul câte unul clădesc geometria pavilionului. Acest lucru este posibil prin debitarea pieselor de către o mașină cu comandă numerică (router CNC sau braţ robotic) care să ne permită sa avem un număr atât de mare de elemnte unice. Pentru a testa viabilitatea geometriei, următorul pas a fost să realizăm macheta, debitată digital de un CNC laser. Cu ajutorul unor definiţii și algoritmi specifici am desfășurat suprafaţa tuturor elementelor pentru ca mai apoi sa putem reconstrui cele 200 de module Voronoi ce dau forma pavilionului. Pentru calculele de rezistenţă, s-a remodelat întreaga structură parametrică într-un program de calcul cu element finit, în care pe lângă forma specifică, s-a pus accent pe modelarea detaliată a materialului de construcţie = placaj de fag de 15mm în care direcţia fibrelor principale a trebuit corelată cu direcţia de descărcare a forţelor, pe modul de îmbinare între celule și rigiditatea îmbinărilor dar și pe modul în care structura se încarcă cu forţele provenite din vânt (de 4 ori mai mari decât greutatea proprie). În urma analizei structurale a fost determinat modul în care structura se deformează atât din greutate proprie, cât și din vânt, dar și care celule sunt cele mai solicitate și se pot voala individual. Astfel punctual celulele au putut fi optimizate geometric sau s-a folosit un placaj mai gros pentru creșterea rezistenţei la voalare.
Titlul lucrării Pavilionul Zilelor Arhitecturii 2015 Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Proiectant AStA Cluj Echipa arh. Andrei Nejur, Carmen Mladin, Ioana Mladin, ing. Marius Şoflete Funcţiune Pavilion temporar pentru evenimente Anul 2014-2015 Imagini Adrian Dănuţ Bizău, Ştefan Capbun
181
182 182
Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate
NOMINALIZARE NOMINALIZARE Realizarea turnului de control pe Aeroportul din Cluj-Napoca, împreună cu dezideratele promotorului exprimate în tema de concurs, reprezinză o oportunitate pentru oraş de a câştiga un nou reper arhitectural, care să beneficieze de privilegiul de a însoţi aeroportul ca primă poartă de intrare în oraş. În aceste condiţii, prin propunerea noastră, am considerat oportună alegerea unui Model Semiotic, care să asigure deopotrivă calităţile estetice şi funcţionale ale noului turn, şi care să reprezinte o componenţă esenţială a aeronauticii. În consecinţă, am ales conceptul AERODINAMISMULUI, atât de prezent în lumea aviaţiei, şi care ar permite realizarea unui obiect arhitectural înalt,
care să opună rezistenţă minimă curenţilor atmosferici, precum şi o funcţionalitate corespunzătoare turnurilor de control, prin asigurarea celei mai bune vizibilităţi într-un câmp vizual situat la un unghi de 360 o. Limbajul arhitectural ales se substituie simbolizării acestui concept, alături de cea a imaginii Vortexului, ca unul din fenomenele determinate de în aer de un avion situat în zbor. În acelaşi timp, am optat pentru un Concept Ecologic, care să permită economisirea resurselor energetice în timp, atât prin volumetria şi orientarea arhitecturală, însoţită de soluţii tehnice alternative, precum şi asigurarea unui coeficient de biotop ridicat, prin utilizarea teraselor înierbate.
183
Titlul lucrării Turn nou de control pe Aeroportul din Cluj-Napoca Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură BIA Vlad Sebastian Rusu Autor arh. Vlad Sebastian Rusu Echipa Anda Gheorghe, Vicenţiu Lăscuş, Horea Răcăşan Funcţiune Servicii aeroportuare Anul 2013-2014 Colaboratori ing. Alexandru Pintea, ing. Ovidiu Rusu Imagini Horea Răcăşan Indici caracteristici H maximă 41 m S desfăşurată 1581 m2 S construită 591 m2 POT 26,15% CUT 0,7
184 184
NOMINALIZARE NOMINALIZARE O structură - gest, dintr-o tușă, o deschidere și multă fluenţă a mișcării pe ea și peste ea, pe maluri, în lung, pe chei. Albă, ca un nor, încearcă să lase apa și cerul să se oglindească, deschiderea râului să capteze și să reţină atenţia, iar structura de oţel să nu facă altceva decât să conducă pietonii și bicicliștii de pe un mal pe celălalt. Imaginea de noapte o dorim cât mai discretă și nepoluantă luminos, construită din liniile suple, disimulate în parapeţi. Iar dacă pescarii vor găsi că e un loc bun pentru a-și lansa undiţele, însemnă că totul e bine.
Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate A touch of structure, an opening and a lot of movement fluency above and across, on shores long ways and on docksides. White like the clouds, trying to let the water and the sky to be reflected, the river opening to capture and hold the attention, and the steel structure not to do anything but lead pedestrians and cyclists from one shore to the other. We cared for a night image as discrete as possible and bright-clean, built up from the sleek lines concealed in the parapets. And if fishermen will find it a good place to launch their fishing rods, it means that we did a great job.
Titlul lucrării Pasarela Someş Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Dico şi Ţigănaş Echipa Şerban Ţigănaş, Florin Dico, Bogdan Dico, Ciprian Oneţiu Funcţiune Pasarelă Anul 2014 Colaboratori SC Drumex SRL
185
186 186
Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate Concursul propus de beneficiari solicita idei creative care să atragă clienţii în spaţiile convenţionale adaptate unei funcţiuni care îşi schimbă foarte des necesităţile, datorită vitezei cu care este nevoită să se adapteze unor servicii, şi trebuie să fie atractive, în mod special, în mediul online. Materialele inovatoare, în forme provocatoare, îşi propun să creeze un spaţiu care face legatură şi transformă în familiar un serviciu, care în mod uzual este considerat şi găzduit de spaţii formale.
The contest brief was aiming at receving creative ideas which would be able to attract the clients into conventional spaces that are adapted to an ever changing architectural program, mostly due to the speed that it has to adopt in order to stay ”in the game” and to be attractive, especially in the online environment. Innovative materials designed in provocative ways are aiming at creating a beautiful space that creates connections and transforms a sismple service into a familiar experience, that is usually felt like, and hosted in, formal spaces.
Titlul lucrării Cashless Banking Localitatea Bucureşti, jud. Ilfov Birou de arhitectură Maier Studio Autor arh. Daniela Maier Echipa arh. Daniela Maier, Lucian Câmpean, Mihai Curticăpean Funcţiune Reamenajare oficiu bancar Anul 2015 Colaboratori arh. Ancuţa Armancă
187
188 188
Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate Proiectul a pornit de la ideea împrospătării aspectului unei locuinţe unifamilale (cladire existentă şi funcţională) şi a modificării relaţiei acesteia cu terenul. Situată pe un punct înalt în cartierul Borhanci, casa beneficiază de o panoramă amplă, iar spaţiile interioare sunt orientate către aceasta. Propunerea a căutat să amplifice panorama şi să construiască o continuitate a spaţiilor interioare cu exteriorul. În conditiile imposibilităţii unor intervenţii asupra volumetriei, corpul existent beneficiază de o înlocuire completă a anvelopei iar corpurile noi se pliază pe geometria existentă. Intervenţiile propuse caută să distribuie orizontal compoziţia casei şi să reducă în acest fel din masivitatea vizuală a clădirii.Corpul propus pe latura sudică se subordonează vegetaţiei existente şi işi dezvoltă geometria în jurul unuia dintre copacii egali în vârstă cu clădirea.
The starting point of this project was the need to revive the look of an existing and functioning single-family house and to amend its relation to the courtyard and surroundings. Situated on a high point in the Borhanci district, we sought to amplify the panorama that the interior spaces were benefiting and to build their continuity with the outside. Given the impossibility of intervention on the existing volumetry, the house receives a complete new envelope and the added volumes mold onto the original geometry. The proposed interventions look to emphasize the horizontal composition of the house as to alter the monobloc appearance. Apart from the existing volumetry, the intervention also relates to the existing vegetation, which can be seen in the way the additional volume from the south side is designed around one of the existing trees.
Titlul lucrării Casa Ciurchea Localitatea Borhanci, jud. Cluj Birou de arhitectură Filofi şi Trandafir Arhitectură Autori arh. Irina Filofi, arh. Cătălin Trandafir Funcţiune Locuire Anul 2013-2015 Indici caracteristici S desfăşurată 834 m2 S construită 272 m2 POT 2,36% CUT 0,067
189
190 190
Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate
191
Titlul lucrării Pavilionul României Expo Milano 2015 Localitatea Milano, Italia Birou de arhitectură Attila Kim Autor Attila Kim Echipa Attila Kim, Gabriel Chiş Bulea, Katalin Bagosi, Bogdan Ciocodeică Funcţiune Pavilion expoziţional Anul 2014 Colaboratori Dorottya Makay, Alina Chiş Bulea, Vintilă Mihăilescu, Anna Szabó Indici caracteristici S desfăşurată 575 m2 S construită 275 m2
Propunerea de faţă a fost realizat la solicitarea Fundaţiei OBOS pentru participarea la concursul de arhitectură, concept expoziţional și derulare evenimente pentru realizarea Pavilionului României la Expoziţia Mondială Milano 2015. Modul de ocupare a sitului si stabilirea volumului arhitectural sunt puternic influenţate de poziţia lotului, caracterul elementelor arhitecturale înveciante și punctele cardinale. Vecinătatea imediată al lotului Pavilionului României cu piaţa centrală al târgului generează o percepţie pe diagonală al lotului, așa cum se poate vedea în ilustraţiile care prezintă cu săgeţi roșii circulaţiile principale și schemele de percepţie a lotului, marcând conul de vizibilitate. Elementele arhitecturale principale care influenţează volumetria clădirii, sunt copertinele care acoperă aleile târgului. Copertinele pe aleea principală și pe cea secundară în zonele în care se învecinează cu lotul României au înălţimea de 7 m. Forma arhitecturală a copertinelor și materialul pânzei de acoperire influenţează în mare măsură percepţia construcţiei de pe lotul României. Cum se poate vedea, lipsa de transparenţă a pânzei copertinei taie volumul arhitectural la înălţimea de 7 m, deși datorită suprafeţei de teren reduse, clădirea trebuie să se dezvolte pe înălţime. Astfel, se propune un decupaj în volumetrie, deschizând lotul spre direcţia principală de percepţie si aliniând latura superioară al spaţiul exterior acoperit la cota copertinelor. Astfel, se poate defini ocuparea ideală al lotului, prin creerea unui spaţiu exterior vizual leagat de spaţiul puternic definit de copertine. Etajul care acoperă această zonă oferă intimitate și protecţie împotriva razelor solare și intemperiilor, asigurând posibilitatea funcţionării spaţiului exterior indiferent de condiţiile atmosferice. Un alt aspect important constituie suprapunerea elementelor structurale de tensionare a copertinei asupra zonei din faţa pavilionului, aspect ce impune o retragere mai amplă spre aleea principală. Aliniamentul de 10 m faţă de această alee impus de către organizatori, la fel ca și retragerile obligatorii faţă de limitele de proprietate reduc considerabil mobilitatea arhitecturală pe teren. Pentru a beneficia de o suprafaţă mai mare de spaţii exterioare, definite cu caractere diferite, se propune o reducere a amprentei la sol propriu-zise prin eliberarea parterului și ridicarea clădirii pe piloni.
192 192
Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate În zona sudică a orașului Cluj-Napoca, zonă aflată în plină urbanizare, pe str. Tudor Mușătescu, este amplasată o parcelă pregătită pentru programul de locuire individuală. Tema acestui proiect a fost conceperea unei locuinţe individuale pentru o tânără familie, a cărei doleanţă majoră a fost buna relaţionare cu terenul natural - mai exact cu elementul vegetal și însorirea potrivită. Conceptul proiectului de locuinţă individuală a urmărit pe lângă exploatarea eficientă a terenului, fragmentarea funcţională a volumetriei pentru a o aduce la scara individului și arhitecturalizarea elementelor vegetale inserate. Terenul are în secţiune longitudinală o pantă ușoară, tradusă printr-o diferenţă de nivel de trei metri pe care am hotărât să o exploatăm prin terasarea în două zone plane destinate grădinii de faţadă, respectiv grădinii principale pe care este amplasată de fapt casa cu orientare majoră sudică. Panta de racord folosită pentru accesul în locuintă este terasată la rândul ei fiind destinată cultivării plantelor aromatice și decorative fiind
relaţionată direct cu zona bucătăriei. În logia de la mansardă este prevăzută o altă zonă vegetală cu o pergolă care protejează utilizatorii spaţiului de însorirea directă. Ferestrele sunt marcate prin cadre metalice având dublă funcţie de control al luminii directe și jardiniere. Demisolul este utilizat pentru spaţiile aferente garajului, atelierului, accesului vertical și alte spaţii tehnice. Parterul se deschide spre terenul natural cu funcţiunile aranajate fluid, iar mansarda conţine două module destinate zonelor de lucru, respectiv dormitorului matrimonial. Acestea se deschid spre logia protejată. Materialele utilizate sunt un colaj echilibrat având caracter predominant natural: cărămidă zidită aparentă, console de beton aparent, tablă plană fălţuită, placări cu lemn și inserţii vegetale. Atmosfera creată este menită să transpună utilizatorii într-o relaţie directă cu principalele caracteristici ale locuirii individuale: grădina vegetală, o bună însorire și relaţia armonioasă a individului cu scara locuinţei.
193
Titlul lucrării Locuinţă individuală Casa B Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură HaaK Studio, SC Horvath&Kiss SRL Autor arh. Andrei Kiss Echipa arh. Andreea Kiss-Horváth, arh. Andrei Kiss Funcţiune Locuinţă individuală Anul 2014 Vizualizări Daniel Vâlcelean Indici caracteristici S desfăşurată 207 m2 S construită 137 m2 S utilă 170 m2 POT 22,6% CUT 0,46
194 194
Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate Arhitectura construcţiei este inspirată din peisajul ce o înconjoară. Din împrejurimi, pensiunea va fi percepută simultan cu imaginea Munţilor Rodnei, care are vârfurile principale de înălţimi consecutive: vârful Roşu, vârful Ineuţ, vârful Ineu şi Pietrosul. Aceşti munţi sunt simbolizaţi în compoziţia clădirii prin cele patru corpuri prismatice de lemn, situate de asemenea la înălţimi diferite, în acord cu proporţiile munţilor din contextul carora este inspirată această pensiune.
Titlul lucrării Pensiunea Munţii Rodnei Localitatea Lunca Ilvei, jud. Bistriţa-Năsăud Birou de arhitectură BAŞC Birou de Arhitectură Şimon Ciprian Autor arh. Ciprian Şimon Funcţiune Pensiune turistică Anul 2013-2014 Colaboratori ing. Marius Predonescu, Radu Văsieş, Iulia Văsieş Imagini Ciprian Şimon
195
196 196
Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate Situl oferă o perspectivă frumoasă asupra orașului Zalău. Parcela are o configuraţie atipică, în formă de triunghi, astfel, o abordare clasică, asezând locuinţa integral pe teren ar fi ocupat o mare parte din acesta, necesitând de asemenea o intervenţie majoră asupra sitului. Prin dispunerea suprapusă în cruce a parterului și a etajului, s-au creat spaţii ample la nivelul solului. Totalitatea spaţiilor verzi propuse, împreună cu terasele înierbate de pe clădire, au o suprafaţă mai mare decât cea a terenului. Contactul clădirii cu terenul se rezumă la doar 77.22mp, astfel intervenţia asupra sitului este minimă.
Datorită perspectivei largi asupra orașului și a însoririi terenului, s-a optat ca zona de zi să fie situată la etaj, iar zonele de noapte să fie dispuse la parter. Prin dispunerea în cruce a volumelor, deasupra parterului s-au creat 2 terase înierbate, cu orientări cardinale opuse, care deservesc zona de zi, de la etaj. Beneficiarul este proprietarul unei firme de confecţii metalice, motiv pentru care s-a optat ca structura metalica a casei să fie aparentă.
197
Titlul lucrării Locuinţă unifamilială Hill House Localitatea Zalău, jud. Sălaj Birou de arhitectură Punct 4D Autor arh. Sergiu Marian Tîrziu Echipa arh. Anca Eliza Tîrziu Funcţiune Locuire Anul 2014 Colaboratori Grad Instal, SC Romsoftcomimpex SRL Indici caracteristici S desfăşurată 269,9 m2 S construită 77,22 m2 POT 23,05% CUT 0,35
198 198
Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate
199
Titlul lucrării Locuinţe colective şi complex comercial pe marginea râului Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură Dico şi Ţigănaş Echipa Levente Kornis, Şerban Ţigănaş, Alexandrina Kiss, Andreea Darac, Alexandra Bendea, Alexandra Rus Funcţiune Comerţ, locuire Anul 2014 Colaboratori Bogdan Manole Imagini Kinga Lovadi Indici caracteristici S desfăşurată 204100 m2 S construită 21380 m2 POT 65% CUT 3,75
Am făcut un exerciţiu de învecinare și împachetare a funcţiunilor dintr-o temă prea ambiţioasă, dar venită din indicatorii aprobaţi de oraș. Soluţia? O promenadă care se varsă în apă, un interior centrat pe tema apei, și o terasă grădină ca extensie a parcului din vecinătate, spre care se deschide, și cu care se conectează. Luminatoarele formează braţele de lumină încremenită a unor pâraie care se adună intr-o pâlnie uriașă ce coboară în miezul spaţiului comercial, prin care apa adevărată se va întoarce în râul adevărat. Barele cu apartamente de deasupra formează un amfiteatru peisaj care aduce aminte de ansamblurile hoteliere mai degrabă decât de locuirea densă din centrul orașului. Lumina zilei pătrunde nestingherită între braţele larg deschise ale acestui mare ”U”. We performed an abutment and packing exercise of functions from a far too ambitious theme, but coming from indicators approved by the city. The solution? A promenade flowing into the water, an interior centered on water theme, and a terrace garden as an extension of the nearby park, to which it opens and connects. Skylights form the frozen light arms of some streams that gather into a huge funnel coming down in the middle of commercial space, through which the real water will return to the river. The bars with apartments above form an amphitheater, a landscape resembling the hotel assemblies rather than the dense housing downtown. Daylight freely penetrates into the open arms of this great “U” shape.
200 200
Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate
201
Titlul lucrării Parc sportiv şi de agrement West Gate Localitatea Bucureşti, jud. Ilfov Birou de arhitectură Dico şi Ţigănaş Echipa Şerban Ţigănaş, Levente Kornis, Andreea Dărac, Teodora Dănilă, Alexandra Rus, Iustinian Orza, Adina Petrică, Suzana Dumitrescu Funcţiune Sport Anul 2013 Colaboratori Dico şi Ţigănaş arhitectură şi inginerie
Un ansamblu nou, realizat prin dezvoltarea unui fost teren industrial din vestul Bucureștiului, dorește să primească un parc multifuncţional. Acesta e constituit dintr-o grădină pentru plimbare și relaxare, platforme pentru gimnastică sau patinaj, un traseu de alergare care urcă și coboară fără a se intersecta cu celelalte fluxuri, un ștrand care poate deveni restaurant sau club, și mai multe terenuri de sport dedicate. A new assembly achieved through the development of a former industrial land in western Bucharest would welcome a multifunctional park. This is made up of a garden to stroll and relax, platforms for gymnastics or ice skating, a trail running that goes up and down without intersecting other flows, a swimming place which could become a beach restaurant or a club, and more dedicated sports fields.
202 202
Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate Acest demers propune o locuinţă de secol XXI pentru o famile obişnuită, în orice parte a României extraurbane, dar în special pentru zonele de câmpie. De obicei în aceste zone este şi vânt puternic (mai ales iarna), iar forma aleasă face acoperişul accesibil pentru oricine, dar evită troienirile de zăpadă din timpul viscolelor de iarnă, dacă bordeiul e aşezat corect “în vânt”. Clădirea se realizează în mod prefabricat în atelier şi se transportă cu TIR -ul, putând fi montată într-o săptămână. Casa are fundaţii pe micropiloţi, schelet modular din lemn, pereţi din
baloţi de paie sau lână compactată/impregnată, placaţi/protejaţi cu scânduri de lemn (toate produse în România - în mediul rural, deci foarte ieftine). Pământul dizlocuit la “amplasarea bordeiului” se reaşează deasupra - pe acoperiş. Brazdele de pământ vegetat au rol atât de termoizolare suplimentară/protecţie hidroizolaţie, cât şi ca un plus de grădină accesibilă/cultivabilă.
Titlul lucrării Bordei XXI Localitatea România Birou de arhitectură RAUM Autor arh. Horaţiu Răcăşan Echipa Andrei Köves, Laura Tomescu Funcţiune Reşedinţă unifamilială Anul 2010-2014 Colaboratori ing. Romeo Csaki, Alexandru Mociran Imagini Vlad Moldovan Indici caracteristici S desfăşurată 160 m2 S construită 160 m2 POT 35% CUT 0,3
3
2
1
2.20
16.80
0.20
0.20
1.20
F
1.70
0.20
dormitor matrimonial
1.10
0.20
garaj
0.20
0.20
bucatarie, loc de luat masa
camera de zi
hol 0.20
2.20
0.20
2.80
1
0.20
3.10
0.30
3 x 0.15 = 0.450 m
16.80
1
3
3 x 0.15 = 0.450 m 2
3
2
1
0.30
1.70
4.80
4.00
3
camera
0.20
3.00
0.30
0.30
3.00
2
3 x 0.15 = 0.450 m
5.20 0.60
0.30
4.00
3.00
6.00
4.00
0.30 4.00
3.00
0.30
0.30
centrala termica
0.30
0.60
2.00
0.30
3 x 0.15 = 0.450 m
0.60
0.60
203
204 204
Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate Demersul nostru işi propune ,,înălţarea” cladirii ce va suporta intervenţia pentru a completa frontul clădirilor învecinate, într-un mod ce ţine cont atât de necesităţile mediului urban dens construit, cât şi de presiunea mediului universitar. Astfel, imobilul rezultat doreşte să acomodeze la standarde contemporane necesităţile unei mici comunităţi de studenţi, precum şi a atelierului ce se ocupă cu grădinile verticale pentru clădiri (la ultimul nivel), devenind în acest mod și o reclamă vie.
Dialogul dintre vechi (demisol+parter) şi nou (nivelele superioare) va fi facilitat atât de structura nouă ce se sprijină pe cea veche, cât şi de preluarea registrelor casei vechi la nivelul faţadei extinderii, complementar exuberanţei şi diversităţii cromatice specifice grădinilor verticale. Ţintele pe care ne-am propus să le atingem în acest caz au fost: - readucerea naturii în mediul urban - animarea unei clădiri insuficient pusă în valoare în zona universitară - afirmarea unei opţiuni specifice sec. al XXI-lea în centrul istoric din Cluj Napoca.
Titlul lucrării Cămin studenţesc Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură RAUM Autor Virgil Mihuţ, Horaţiu Răcăşan Funcţiune Rezidenţial colectiv Anul 2011-2014 Colaboratori ing. Alexandru Marcu Imagini Virgil Mihuţ Indici caracteristici S desfăşurată 600 m2 S construită 150 m2 POT 45% CUT 1
205
206 206
Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate Pe versantul vestic al unei coline neconstruite de la marginea Clujului (Colonia Sopor) un cuplu cu preocupări artistico-ecologice şi-a propus să-şi materializeze în propria casă reperele care le jalonează existenţa. „Lupta arhitectului cu beneficiarul” a fost mult uşurată, amândouă părţile dorind realizarea unei simbioze între prezenţa umană si natură. În consecinţă, casa va avea: – minimum de beton (fundaţiile, zidul de sprijin) – maximum de materiale de provenienţă naturală (suprastructură – lemn lamelar, pereţi – cânepă compactată, piatră – tuf vulcanic) – integrare maximă în peisaj – consum de energie redus (50% faţă de uzual) – acoperiş vegetat/faţade vegetate-agricole la parter – surse de energie regenerabilă (panouri solare şi fotovoltaice) – reciclare „in situ” a resturilor/apei menajere.
207
Titlul lucrării Casa Edwards Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură RAUM Autor arh. Horaţiu Răcăşan Echipa Alexandru Mociran, Vlad Carabas, Andrei Köves Funcţiune Reşedinţă unifamilială Anul 2011-2014 Colaboratori ing. Raul Barstan, ing. Cornel Lucaciu, Romeo Csaki, Alexandru Stoica Imagini Virgil Mihuţ Indici caracteristici S desfăşurată 250 m2 S construită 186 m2 POT 4,2% CUT 0,06
208 208
Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate Înscrierea discretă în peisaj a fost unul dintre obiectivele principale pe care ni le-am fixat pentru acest proiect. Folosind câteva tehnici şi materiale autohtone (piatră tuf vulcanic, nisip, praf de cărămidă, var stins pastă) care şi-au dovedit calităţile la astfel de construcţii în zona din jurul Clujului, am încercat să răspundem exigenţelor legate de conservarea naturală a unui microclimat specific păstrării vinurilor şi a produselor din carne uscată. S-au propus bolţi încrucişate acoperite cu terasă vegetată - preluând astfel tradiţia (care şi-a dovedit deja eficienţa) beciurilor îngropate din zonă. Pentru încăperea de păstrare a produselor din carne am propus două travei realizate din bolţari de sare şi monolitizaţi cu saramură. Aici lumina naturală nu ajunge decât filtrată prin traforuri în zid, iar sarea nu face decât să amplifice acest efect datorită calităţilor sale.
209
Titlul lucrării Vinărie la Sălicea Localitatea Sălicea, jud. Cluj Birou de arhitectură RAUM Autor arh. Horaţiu Răcăşan Echipa Alexandru Mociran, Virgil Mihut, Andrei Köves Funcţiune Depozitare, alimentaţie publică Anul 2012-2015 Colaboratori ing. Alexandru Marcu Imagini Virgil Mihuţ Indici caracteristici S desfăşurată 400 m2 S construită 400 m2 POT 5% CUT 0,1
210 210
Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate Acest proiect îşi propune reciclarea/refolosirea şurilor montane în curs de distrugere şi readucerea lor la viaţă sub formă de locuinţe (temporare sau permanente) in-situ, sau pe alte amplasamente asemănătoare. Păstrând silueta caracteristică peisajului cultural a zonelor montane transilvane, propunem o intervenţie care să valorifice spaţiul interior al construcţiei iniţiale şi să ofere locatarilor condiţiile de confort contemporane. De asemenea, relaţionarea cu peisajul o considerăm esenţială, motiv pentru care zona de zi este deschisă spre exterior prin intermediul vitrajelor generoase.
Consecvenţi modului nostru de lucru, folosim şi în acest caz resursele locului pentru a construi, termoizola şi acoperi locuinţa propusă. Astfel, structura este din lemn (grinzi refolosite din şuri distruse), termoizolaţia este alcătuită din lână tratată, iar învelitoarea şi părţile expuse, sunt acoperite cu şindrilă bătută la patru rânduri. ,,Licenţele” care aduc în contemporaneitate demersul nostru sunt vitrajele mari de la nivelul parterului ce oferă bucuria peisajului şi acoperişul grădină al extinderii (cu rezistenţă sporită pentru mediul respectiv).
Titlul lucrării Casa cu şindrilă Localitatea Muntele Bocului, jud. Cluj Birou de arhitectură RAUM Autor arh. Horaţiu Răcăşan Echipa Alexandru Mociran, Oana Tapalaga, Andrei Köves Funcţiune Locuinţă unifamilială Anul 2014-2015 Colaboratori ing. Marius Şoflete Imagini Virgil Mihuţ Indici caracteristici S desfăşurată 212 m2 S construită 175m2 POT 5% CUT 0,01
211
212 212
Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate Symbioffice este rezultatul cercetării echipei RAUM care şi-a propus găsirea unei forme de convieţuire reciproc avantajoasă între natural şi artificial, între organic şi mineral, cu scopul declarat de a realiza în mod responsabil o clădire ce ,,îşi poartă singură de grijă” atât ei, cât şi ocupanţilor săi. Această construcţie e menită să îşi producă singură energia necesară funcţionării (curent electric, încălzire, apă caldă). Astfel, consumul de energie electrică estimat este de 107,92 MW/h per an, iar cuantumul curentului electric produs este estimat la 114 MW/h per an, în consecinţă produce mai mult cu 7 MW/h per an decât consumă.
De asemenea, materialele organice regenerabile folosite în termoizolarea clădirii, precum şi faţadele, şi terasele vegetate, fac că amprenta de CO2 a clădirii să fie acoperită în câţiva ani, fără a mai vorbi de efectul benefic al faţadelor verzi asupra biotopului/mediului înconjurător. Scopul acestui proiect este de a oferi soluţii concrete pentru spaţiile destinate activitaţilor productive ale oamenilor din mediul urban al secolului XXI.
Titlul lucrării Symbioffice Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Birou de arhitectură RAUM Autor arh. Horaţiu Răcăşan, arh. Andrea Virág Echipa Andrei Köves, Adriana Ilovan Funcţiune Clădire de birouri Anul 2015 Colaboratori ing. Florin Pintea, ing. Jácint Virág Imagini Virgil Mihuţ Indici caracteristici S desfăşurată 2226 m2 S construită 282 m2 POT 10% CUT 0,2
213
216 216
PREMIUL PREMIULJURIULUI JURIULUI
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente
217
Titlul lucrării Day 15 Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Organizator BIA Mircea Flaviu Autori Flaviu Mircea, Asociaţia PLAI Echipa Flaviu Mircea, Răzvan Luca, Georgiana Ciceo, Florina Dascăl, Alexandra Mihali, Alexandru Rotar, Andra Magda, Diana Apan, Vladimir Popa, Leon Bordea, Mădălina Cristea, Adina Cristea, Adrian Galiş Funcţiune Intervenţii în spaţiul public Anul 2015 Colaboratori Federaţia SHARE Cluj-Napoca, Asociaţia Română de Permacultură Imagini Nicolas Friess, Cosmin Ignat, Gergely Nemes, Robert Puţeanu
Day 15 se înscrie în rândul evenimentelor culturale clujene ca un eveniment recurent, lunar, ce şi-a propus ca, prin intervenţii temporare, să aducă în atenţia comunitãţii potenţialul neexploatat aparţinând spaţiilor publice ale oraşului. Proiectul a dat viaţã unor zone moarte prin activãri ce le-a transformat în puncte de reper ale oraşului, cu o continuitate şi replicabilitate aproape neaşteptate. Day 15 a transformat spaţii goale în locuri cu valoare. Mai mult decât atât, n-a intervenit doar asupra spaţiului, ci a susţinut unele din rolurile cele mai importante ale arhitecturii - a legat relaţii între oameni, a coagulat comunitãţi, a generat şi susţinut activitãţi sociale şi comunitare concretizate în rezultate spectaculoase. Day 15 ianuarie ne aratã cã “Literatura trăieşte” şi umple autobusele cu citate din literatura autohtonã. Atinge 100 000 oameni şi înregistreazã solicitãri de permanentizare a iniţiativei. Day 15 februarie înfloreşte zidurile oraşului. 3 ziduri nevalorificate se îmbracã într-o singurã zi în grafitti-uri realizate din 15 000 lotuşi de hârtie. Peste 2000 clujeni îşi fac timp pentru a face zidurile Clujului mai frumoase. Day 15 martie înverzeşte oraşul. 500 de arbori şi arbuşti sunt plantaţi de cãtre locuitori în Parcul Est, în vreme ce 200 de flori sunt rãspândite în oraş pentru ca locuitorii sã le planteze acolo unde considerã cã oraşul are nevoie. Un manifest ce ia forma unor flori gigantice albe aduce în luminã spaţii neglijate ale oraşului. Day 15 aprilie (re)activeazã spaţii. O piesă de teatru a celor de la REACTOR aduce peste 200 spectatori în fosta fabrică REMARUL 16 Februarie. Sute de clujeni iau parte de demonstraţii şi cursuri de dans în Parcul Mare al oraşului. În a doua jumătate a lunii, peste 2000 de oameni iau parte la rooftop party-ul de pe acoperişul clădirii Leul din centrul oraşului. Evenimentul a fost replicat de cel puţin 15 ori în această vară, iar în urma strângerii de donaţii, a adunat 3500 de euro urmând a fi folosiţi pentru restaurarea sălii de joacă a Secţiei de Oncopediatrie a Clinicii Pediatrice de pe strada Crişan. Day 15 mai a ajutat la transformarea spaţiilor fostei fabrici de pâine de pe strada Traian într-o galerie de artă stradală. 8 artişti şi peste 300 de persoane au ajutat la acest eveniment. În luna iunie, Day 15 a reactivat Plaja Grigorescu. Întreaga comunitate locală a luat parte la activităţi estivale desfăşurate pe cei mai bine de 4000 de mp amenajaţi. Plaja a continuat să găzduiască evenimente pe tot parcursul verii, dovadă că reactivarea acesteia a fost cu succes.
218 218
NOMINALIZARE NOMINALIZARE
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente
219
Titlul lucrării Patrimoniul cultural ca sursă de regenerare urbană - StartUp Petrila Localitatea Petrila, jud. Hunedoara Organizatori ADERF, Plusminus, Societatea Culturală “Condiţia Română” Autor Cristina Sucala, Ilinca Paun Constantinescu, Ina Stoian, Dragoş Dascălu, Ion Barbu Echipa Johannes Dumpe, Christine Bock, Tudor Elian, Tudor Constantinescu, Iana Rata, Lucian Sandu-Milea Funcţiune Documentarea, promovarea, valorificarea patrimoniului cultural Anul 2012-2015 Imagini Ilinca Constantinescu, Cristina Sucala, Andrei Dăscălescu
220 220
NOMINALIZARE NOMINALIZARE Când spunem că mergem în oraş, ne referim – aproape întotdeauna – la centru. În centru găsim cele mai multe muzee, cafenele, monumente, cinematografe, magazine, şi promenade. Auzim des spunându-se despre centru că este inima oraşului. Aici ne întâlnim, aici sărbătorim, aici ne întâmpinăm turiştii. Totuşi, cu cele 600 de hectare pe care le acoperă, centrul este, proporţional, a 15-a parte a Clujului. Cât de bine le cunoaştem pe restul celor 14, cât de des mergem acolo şi de ce? De cealaltă parte a zidurilor fostei cetăţi se întind cartierele, blocurile, platformele industriale, apoi dealurile împădurite, lacurile, livezile şi satele satelit – celălalt Cluj. Ascunse printre ele, se află locuri şi clădiri valoroase, dar deseori părăsite, care aşteaptă să fie cunoscute, animate şi redate comunităţilor. “Celălalt Cluj” este o invitaţie, deopotrivă pentru clujeni şi pentru oaspeţii lor, de a-şi descoperi împreună oraşul, pe jos sau pe bicicletă, în “inima” sa şi, mai ales, dincolo de ea. Mai mult decât atât, proiectul arată că a fi pieton în Cluj poate însemna mai mult decât o modalitate de a ajunge de la A la B, în lipsa unei maşini. Atelierul s-a desfăşurat în pregătirea anului 2015, cînd Cluj este Capitală Europeană de Tineret. Un studiu preliminar atelierului marchează pe harta oraşului trei tipuri de elemente: spaţii publice, clădiri abandonate şi trasee (planwerk). Fiecare dintre ele are calităţi proprii, fiecare are
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente o istorie diferită, fiecare poate avea un rol aparte în viitor. Ce au însă în comun? Toate există printre noi într-o formă mai mult sau mai puţin vizibilă şi împart un potenţial latent: acela de a spune povestea unui acelaşi oraş. Astăzi, ele pot fi recuperate şi interconectate, pentru a continua această poveste. Prin intermediul lor, reţeaua de spaţii şi repere publice ale oraşului se poate extinde, iar cartierele se pot îmbogăţi cu noi atracţii. Muzeele, cinematografele, scuarurile, cafenelele şi promenadele se multiplică, pentru un an, în afara centrului istoric şi, de ce nu, rămân acolo şi după 2015. Comunităţile cartierelor primesc, la ele acasă, propriile centre şi, prin asta, o identitate şi o calitate a vieţii mai bune. Într-un Cluj deschis, vizitabil, walkable, prin “ a merge în oraş” vom înţelege mai mult decât centrul istoric. În acest sens, Capitala Europeană de Tineret a propus un workshop de imaginare a unui oraș pregătit să adopte conceptul de ”walkable city”.În februarie 2014, timp de patru zile, studenţi ai facultăţilor de arhitectură şi peisagistică s-au concentrat asupra a trei parcursuri prin oraş, în încercarea de a le înţelege mai bine avantajele şi neajunsurile. Propunerile lor arată că, prin mijloace simple, străzi, maluri de ape, suprafeţe abandonate şi cărări aproape necunoscute pot fi transformate în tot atâtea feluri de a (re)descoperi un alt Cluj.
Titlul lucrării Celălalt Cluj Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Organizatori AStA Cluj, Federaţia SHARE, Planwerk Autori Ada Diana Bolcaş, Gabriel Florian, Alexandra Ungureanu, Alexander Nistor, Ana-Maria Cosma, Andrei Bacoşcă, Ioana Man, Ioana Rata, Csaba Lázár, Ágnes Szörcsey, Viorela Pleşa, Anamaria Mureşan, Andrada Spafiu, Bogdan Popa, Timea Hitter, Ioana Tîrnovean, Paula Tripon, Alexandra Grecu Coordonatori Tiberiu Ciolacu, Vlad Creoşteanu, Benjamin Kohl, Tudor Pănescu Funcţiune Atelier studenţesc multidisciplinar pentru reţele de spaţii publice la Cluj Anul 2015 Consultanţi Radu Mititean, Adrian Dohotaru
221
222 222
NOMINALIZARE NOMINALIZARE Anina este cunoscută în special pentru activitatea minieră de lungă tradiţie, în jurul căreia s-au structurat atât așezarea, cât și comunitatea locală și viaţa urbană, puternic destabilizate în urma închiderii minei (2007). Colonizată începând cu anul 1773, localitatea a fost populată de germani, austrieci, cehi, slovaci și români aduşi pentru a lucra la exploatarea lemnului într-o primă fază, și ulterior a huilei. Deși în prezent poate părea multora o simplă relicvă fără viitor, Anina cuprinde 49 de obiective înscrise pe Lista Monumentelor Istorice (LMI 2010 – numãr record în ceea ce priveşte recunoaşterea “oficială” a valorii patrimoniale a mărturiilor industriale în contextul românesc), se remarcă prin juxtapunerea de multiple elemente identitare datând din varii epoci și este apreciată de localnici pentru calitatea factorilor naturali (aerul, apa și peisajul). Oraşul post-industrial șochează însă prin izolarea teritorial-infrastructurală, economică (in-capacitatea de atragere de capital de investiţie) şi social – culturală, care pare să blocheze orice speranţă. În acest context, fondul construit este abandonat, dezmembrat, ori supus intervenţiilor necontrolate, improvizate şi parazitare şi, ca atare, devine subiect al degradării materiale avansate. Mai mult, dispariţia elementelor specifice de peisaj industrial (tangibil) şi a generaţiilor aferente cu o memorie încă vie (intangibil) se desfăşoară într-un ritm mult mai rapid decât schimbul de mentalităţi şi abordare etică a trecutului industrial complex, fie de către comunitatea care îl locuieşte (“arhitectura trăită”), fie de factorii decizionali sau/şi arhitecţi specialişti. Proiectul de faţă a contribuit la cercetarea și valorizarea identităţii locale, ca resursă pentru regenerarea postindustrială și dezvoltarea sustenabilă prin desfășurarea a trei categorii de activităţi: Cercetare și formare: Au fost organizate 2 ateliere de patrimoniu industrial (în 2014 și în 2015), cu participarea unor experţi români și străini, și destinate studenţilor arhitecţi. Acestea au permis studierea bibliografică și in situ a zonei, pentru identificarea elementelor identitare, cartarea fotografică și documentară a obiectelor de interes, definirea unor trasee turistice și a unor scenarii de revitalizare, confruntate prin discuţii cu actorii locali, și aprofundarea ipotezei Muzeului Mineritului, dorit de administraţia locală. Atelierele au urmărit de asemenea sensibilizarea studenţilor asupra fondului construit existent, abordat ca un adevarat “document” ce oferă informaţii asupra contextului economicopolitic local, regional şi chiar naţional, dar şi cu privire la societatea care a generat acest cadru (materiale şi tehnici de construcţie, impactul industriei în modelarea spaţiului urban şi a arhitecturii, structura societăţii industriale etc.) Implicarea comunităţii locale: în 2015 a fost demarat un studiu sociologic pentru a descifra istoria locului în memoria colectivă și valorile
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente identitare care ar putea sta la baza regenerării Aninei. Interviurile și schimburile informale cu localnicii au permis identificarea motivaţiilor și a viziunii acestora, și discutarea posibilelor scenarii de evoluţie a localităţii. Toate acţiunile din cadrul proiectului au fost întreprinse în așa fel încât să stimuleze participarea comunităţii locale și, mai mult, implicarea ulterioară a acesteia în viaţa urbei prin susţinerea de iniţiative similare. Promovare: dincolo de interesul academic și reunirea comunităţii locale în jurul unor valori și principii comune, proiectul a urmărit readucerea Aninei în atenţia colectivă ca punct de interes la nivel naţional și internaţional. Astfel, la începutul lui 2015, a fost publicată o broșură bilingvă Ro-En dedicată (format tipărit și digital în liber acces) și 2 articole (unul în noimbrie 2014 și altul în septembrie 2015) în revista Zeppelin, au fost distribuite periodic comunicate de presă, iar membrii echipei au acordat interviuri și au făcut diverse pezentări. În cursul lunii septembrie 2015, au mai fost organizate la Anina un tur post-industrial ghidat, o expoziţie itinerantă de proiecte și fotografii (în colaborare cu FAU Timişoara), o proiecţie video mapping în spaţiul urban (Visual SKIN) și multiple prezentări publice. În plus, pe baza simbolurilor locale identificate, au fost realizate obiecte personalizate și afișe identitare distribuite la scară largă. Pe plan internaţional vizibilitatea a fost asigurată prin lansarea acţiunilor în cadrul “Anului european al patrimoniului technic şi industrial 2015”.
223
Titlul lucrării Mina de idei Anina Localitatea Anina, jud. Caraş-Severin Organizator Asociaţia culturală Alba Verde Echipa arh. Marius Barbieri, arh. Oana Ţiganea Colaboratori Ilie Chincea, Alexandru Damian, Laura Damian, Andrian Dumitru, Andreia Josan, Ovidiu Micşa, Irina Rotaru, arh. Gabriela Paşcu, ing. Franceso Carlo Toso, Simona Zărnescu, Călin Şuteu, Visual SKIN - arh. Virgiliu Guralic, arh. Mihai Baba, arh. Daiana Folea, arh. Alexandra Suciu, arh. Irina Iamandescu, arh. Diana Belci, Mark Watson Studenţi şi cercetători implicaţi Adrian Bucin, Laurenţiu Artugyan, Cristina Filca, Iulia Gălinescu, Henrietta Hmenya, Alin Ianoşi, Lucian Lighezan, Cristina Merciu, Laura Poară, Ionuţ Popescu, Constantin Tudorache, Radu Vit, Simona Zinca, Valeria Artenii, Adriana Ciotău, Cristina Costea, Edith Heczei, Georgiana Jipa, Iulia-Adina Lehene, Adelina Lupu, Maria Mandrea, Claudia Moţei, Cosmin Scorcealof, Teodora Ungureanu Anul 2014-2015 Funcţiune Creşterea interesului comunităţii postindustriale din Anina asupra mediului construit, prin însuşirea valorilor arhitectural-patrimoniale. Promovarea patrimoniului industrial din Anina.
224 224
NOMINALIZARE NOMINALIZARE În acest an am adus din nou în discuţie una dintre cele mai frumoase zone ale oraşului, strada Mihail Kogălniceanu. În 2014, în cadrul proiectului Point of view, am propus un nou mod de a percepe, străbate şi trăi un spaţiu urban. În acest an, proiectul Urban Butterfy Effect a readus în discuţie acea primă intervenţie. Posibile strategii, soluţii şi idei de amenajare au fost propuse de cei mai importanţi locuitori ai orașului - copiii, şi susţinute de către arhitecţi membri ai OART. În cadrul acestui experiment, mai mulţi arhitecţi au fost puși în faţa provocării de-a citi, interpreta și susţine un punct de vedere trasat pe o coală de hârtie de către copii din clasele I-VIII. Scopul proiectului a fost de a-i sensibiliza și educa pe cei mici, viitorii beneficiari directi ai intervenţiilor noastre în spaţiul urban, cât şi de a promova comunicarea între specialişti şi comunitate. Subiectul abordat a fost unul cu impact major, discutat şi dezbătut de către specialişti şi administraţie. Am readus în faţa publicului imagini şi înregistrări de la prima noastră intervenţie în acest spaţiu, propunerile colegilor arhitecţi realizate până în acest moment şi ideile copiilor. Toate acestea s-au regăsit într-o expozitie şi o dezbatere publică, pentru toti cei interesaţi de ceea ce înseamnă spaţiul public.
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente In 2015 we brought back to people’s attention one of the most beautiful spaces in Cluj, the Mihail Kogalniceanu street. Last year, during “Point of View” event we tried to show a different approach to perceiving, to passing by, or to live a urban space. This May we brought back to the table the previous intervention. New ideas, solutions and strategies were presented by the youngest and the most important inhabitants of the city – the children, who were supported in their endeavors by the members of the Romanian Order of Architecture, that have explained and endorsed children points of view. The purpose of this project was to teach and to encourage young children to think for themselves, to ask questions and to offer solutions to one of the city’s most argued problem, and at the same time, to mediate a dialog between the administration and the experts in the discussed fields. People were able to take a look at the last year’s intervention, some proposals for this space from the architects, and the children’s proposed interventions. All the projects were a part of an exhibition that was accompanied by a public debate on the subject about public spaces.
225
Titlul lucrării Efectul fluturelui Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Organizator Scena Urbană - OART Echipa arh. Daniela Maier, arh. Cristina Juc, arh. Andrada-Diana Todea, Radu Bădilă, Andrei Albu, Cosmin Cârlugea, Sabin Potinteu, Mihai Curticăpean, George Oţoiu Funcţiune Experiment Colaboratori Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, Universitatea de Arte şi Design, Daisler Print House Anul 2015 Imagini Daniela Maier, Cosmin Cârlugea
226 226
NOMINALIZARE NOMINALIZARE ”O grădină pentru cel ce ştie să privească” – “Un jardin pour celui qui sait voir” a fost un concert și o desfășurare multimedia, pe platoul de la intersecţia celor două alei pietonale care fac accesul pe Cetăţuie. Folosind ca şi sursă de inspiraţie oraşul Cluj Napoca, detalii cunoscute din oraş, perspective familiare reale şi prelucrate, monumente şi locuri îndrăgite de către spectatori, Matthieu Delcourt a creat un cadru virtual, o scenografie, în care solista Patricia Capdevielle, alături de muzicianul Eric Baron, şi-au susţinut compoziţiile. Vocea, muzica, textul și imaginile care alcătuiesc acest spectacol sunt împletite întrun contrapunct din patru voci, care ghidează și antrenează spectatorul printr-o succesiune de peisaje succesive, într-un tumult de emoţii auditive și vizuale. Un curent care conduce inevitabil dincolo de limitele cunoscute, în mijlocul unei ploi poetice evocatoare. Conceptul spectacolului este unul plin de pasiune şi de mister, și reprezintă visul unei femei și călătoria imaginară pe care o face aceasta pe tarâmul dintre realitate și mit.
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente ”A garden for the one that knows to behold” - “Un jardin pour celui qui sait voir” - was a multimedia event and concert, on the plateau at the intersection of the two main access routes to the Citadel (Cetățuie). By using Cluj as an inspiration, the details, interesting perspectives, monuments and beloved places, Matthieu Delcourt has created a virtual screen, a scenography for Patricia Capdeville and Eric Baron’s pieces of art. The voice, the music, the text and the images are braided together as a counterpoint of four voices, that guides and leads the viewer into a succession of everchanging landscapes, into a visual and auditory whirlwind of emotions, a beautiful stream that takes you beyond the knows shores, amidst a rich poetic evocation. The concept is filled with passion and mystery, and it depicts a woman’s dream and the imaginary trip she takes on a land between reality and mythology.
227
Titlul lucrării O grădină pentru cel care ştie să privească Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Organizator Scena Urbană - OART Echipa arh. Daniela Maier, arh. Cristina Juc, arh. Andrada-Diana Todea, Radu Bădilă, Andrei Albu, Cosmin Cârlugea, Patricia Capdevielle, Erik Baron, Matthieu Delcourt Funcţiune Experiment, eveniment cultural Colaboratori Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, Seri de vară clujene, Hamadryade Anul 2015 Imagini Radu Pădurean
228 228
NOMINALIZARE NOMINALIZARE Habanera sau ”Dragostea e o pasăre rebelă” (“L’amour est un oiseau rebelle” / “Love is a rebellious bird”), este cea mai faimoasă arie din Opera si Baletul CARMEN din 1875, de G. Bizet, iar în luna mai a anului 2015 a ajuns pe Dealul Cetăţuii. Panorama Clujului văzută de pe Belvedere, cu turnurile și istoria pe care o aduc în prim plan, a servit drept fundal pentru spectacolul de operă savurat de peste 200 de spectatori, unii dintre ei simpli trecători opriţi în loc de feeria care se întâmpla la intersecţia celor două alei de acces pietonal spre Cetate. Actorii care au dat viaţă personajelor atât de îndrăgite, studenţi ai Colegiului Academic ”Gheorghe Dima”, au fost acompaniaţi de orchestra de la Opera Group Project, care a fost amplasată pe unul dintre platourile superioare. Evenimentul a făcut parte din proiectul ”Efectul Fluturelui” (The Butterfly Effect), din cadrul Zilelor Clujului 2015, și a avut drept scop revenirea în spaţiile în care am intervenit anterior, pentru a vedea în ce mod au evoluat acestea, și care au fost efectele intervenţiilor noastre. Anterior, în cadrului primului eveniment marca Scena Urbană, din 2012, Dealul Cetăţuii a găzduit o serie de spectacole, jocuri pentru copii, tururi ghidate și instalaţii landart, care au avut rolul de-a transmite locuitorilor orașului mesaje legate de starea de degradare în care se afla în acel moment această zonă, de valoarea istorică a acesteia și importanţa creării de funcţiuni propice dezvoltării acestui sit, și redarea lui înapoi către comunitate.
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente Habanera, the famous name for “Love is a rebellious bird”, is one of the most famous arias from Georges Bizet’s 1875 opera Carmen, and in May 2015 was played on the Citadel Hill. The panoramic view over the city, with all the towers and the history that it depicts, was the background for the magnificent performance that was enjoyed by over 200 people, some of them just passing by and attending by chance. The actors from the “Gheorghe Dima” University, who gave life to some of the most beloved characters, were accompanied by the Opera Group Project orchestra. The event was a part of “The Butterfly Effect” project, during Cluj Days 2015, and was aimed at taking a look at the spaces that have hosted us on our previous projects in order to see in what way have they evolved and what are the long term consequences of our events. In 2012, during Scena Urbana’s first project, the Citadel has hosted a series of performances, games for children, guided tours and landart installations, with the purpose of telling a story to the community, about the historical value of this site, the importance of reviving it and giving it back to people.
229
Titlul lucrării Habanera, scene din opera şi baletul Carmen, de G. Bizet Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Organizator Scena Urbană - OART Echipa arh. Daniela Maier, arh. Cristina Juc, arh. Andrada-Diana Todea, Radu Bădilă, Andrei Albu, Cosmin Cârlugea, Sabin Potinteu Funcţiune Experiment, eveniment cultural Colaboratori Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, Academia de Muzică “Gheorghe Dima”, OART, Opera Group Project Anul 2015
230 230
NOMINALIZARE NOMINALIZARE Scena Urbana started as an initiative of the Romanian Order of Architects, Transylvania branch, with the purpose of bringing urban spaces back to the community. The same desire to revive urban space was the starting point in the intervention framework at the Train Station. A space that is branded as the functional image and mechanism of the town got marginalized and ignored. Despite being very circulated on a daily basis, the Train Station has became only a transitional space, and is being ignored by all the people that are passing through every day. What we tried was to bring social attention to the urban landscapes and the Train station’s building through culture and art to this important symbol of the city. Thus, from 9 to 12 of October 2014, the Train station was transformed into a unique decor and deployment platform for a series of cultural events, that were meant to reinstate the space as a social coagulant. The old building, one of the first ones built in Transylvania, with over 140 ears of history, has hosted an exhibition of the Transylvania Summer University 2014’s projects in its main foyer, with the ambition, amongst other things, to bring disclosure to the historical values of this monument. The opening of the exhibition was accompanied by concerts performed by the students of the Music Lyceum from Cluj Napoca and the young talents from the Los Pomelos band.
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente The green area next to the Train station was “transformed” into a stage for concerts, performed by Marc Aymon, accompanied by three ballet dancers, with Glass Fish in the opening. On different days there were also musical and theatrical projects: My Fair Lady, accompanied by the Opera Group Project, and also D-l Goe, a Romanian theater piece, with an old steam locomotive from the ‘50s in the background. The surrounding areas were filled with people in no time, both the ones who were only in transition, and also the ones that chose this destination as their evening get out. An old railway has became the basic ground for a land art intervention, where giant poppy flowers have “bloomed” for a few days, during the event. The new Train station building, that was closed for almost 20 years, was opened again, and had hosted a painting exhibition, and also a basketball game with the kids from the U-Mobitelco team. During this period of time there were also a series of activities for children, piano and art workshops, guided tours, art and craft exhibitions, and some other surprises for the participants. Our main purpose was to highlight the great potential this space has, and its the importance for the community, being an “entry point” to the city.
Titlul lucrării Scena Gării şi a Pieţei Gării Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Organizator Scena Urbană - OART Echipa arh. Daniela Maier, arh. Cristina Juc, arh. Andrada-Diana Todea, Radu Bădilă, Andrei Albu, Cosmin Cârlugea, Sabin Potinteu, Mihai Curticăpean, George Oţoiu, Helga Balázs, Zoltán Balázs Funcţiune Experiment, eveniment cultural Colaboratori CFR, Opera Group Project, Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, Academia de Muzică “Gheorghe Dima”, Mânuţe pricepute, U-Mobitelco Cluj-Napoca, Universitatea de Arte şi Design Anul 2014 Imagini Maria Bubuioc, George Oţoiu
231
232 232
NOMINALIZARE NOMINALIZARE În perioada 19-30 mai, Scena Urbană a propus privirea străzii Mihail Kogălniceanu dintr-o altă perspectivă. Timp de zece zile strada s-a transformat într-o scenă atipică pe care publicul a devenit, pe rând, actor, dansator și muzician. Principala atracţie a acestui eveniment a fost instalaţia muzicală sculpturală care a fost realizată de artiștii francezi Denis Tricot – sculptor, Gill Viandier – arhitect și coregraf, și Eric Cordier – muzician, direct pe spaţiul carosabil. Clujenii au fost invitaţi să participe la improvizaţie cu ajutorul corpului în sculptura monumentală și/sau cu instrumente muzicale personale, să scrie câteva cuvinte pe sculptură, să răspundă la un chestionar despre strada Mihail Kogălniceanu, să deseneze traseul parcurs pe o hartă, să aducă o carte pentru Biblioteca Stradală.
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente During ten days in May 2014, Mihail Kogalniceanu street was transformed into an unusual urban scene (Scena Urbana), where every person was an actor, a dancer, or a musician, during certain periods. The main attraction of this even was the giant musical sculpture, which was installed directly in the middle of the street by the French artist Denis Tricot – sculptor, with the help of Gill Viandier – architect and choreographer, and Eric Cordier – musician. People were invited to join the performance by improvising with their bodies and/or a personal musical instrument, or by writing a few words on a piece of wood from which the sculpture was made of.
233
Titlul lucrării Point of view Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Organizator Scena Urbană - OART Echipa arh. Daniela Maier, Bianca Mureşan, Radu-Mircea Giurgiu, Helga Balázs, Zoltán Balázs, arh. Andrada-Diana Todea, Cosmin Cârlugea, Sabin Potinteu, arh. Cristina Juc, Radu Bădilă, Andrei Albu, Mihai Curticăpean, George Oţoiu, Gilles Viandier, Denis Tricot, Eric Cordier Funcţiune Experiment, dezbatere publică Colaboratori Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, Universitatea de Arte şi Design, Opera Group Project, Academia de Muzică “Gheorghe Dima”, Mânuţe pricepute Anul 2014 Imagini Bianca Mureşan, Cristian Mihai
234 234
NOMINALIZARE NOMINALIZARE “Vocile focului” combină patru elemente: focul, o voce feminină, una masculină şi una de violoncel. Acestea oferă o operă arzătoare care, timp de 30 de minute, a generat foc şi emoţie. O linie în flăcări trasează multiple direcţii în întuneric, trasează traseele locomotivei staţionare din Cluj. Vocea contra şi în sensul aleii de fier, cântecul învăluie spaţiul şi dispare cu viteza luminii la stele. Locomotiva ezită, purtată de muzică, lansată în depărtări, ea merge până la marginea nopţii, la marginea lumii, unde ne poartă visul şi, eventual, şi calea ferată. Iar focul, în inima muzicii, se multiplică în limbile tuturor cântărilor în lungi linii curbate, tumultoase precum căile tuturor călătoriilor.
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente “Voices of fire” consists of four elements: the fire, a feminin , a male and a cello voice. They offered 30 minutes of intense show that generated heat and emotions. A line of flames drew several directions in the dark, tracing the tracks of the stationary locomotive from Cluj-Napoca. The voice against and along the iron rail, the music that filled the space and vanished at the speed of light into the stars. The Locomotive hesitates, carried by music, lauched with power, it goes to the edge of the night, on the outskirts of the world, where only our dreams can take us, and eventually the railways. And the fire, in the heart of music, multiplies itself in a song of all languages, in long curves, sparkling as do all the journeys.
235
Titlul lucrării Vocile focului Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Organizator Scena Urbană - OART Echipa arh. Daniela Maier, arh. Cristina Juc, arh. Andrada-Diana Todea, Radu Bădilă, Andrei Albu, Cosmin Cârlugea, George Oţoiu, Denis Tricot, Mathieu Harzo, Patricia Capdevielle, Vania Dombrovsky Funcţiune Experiment, eveniment cultura, intervenţie efemeră Colaboratori Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, CFR, Hamadryade Anul 2015 Imagini Sebastian Cornea
236 236
NOMINALIZARE NOMINALIZARE Scena Urbană a pornit ca o iniţiativă a Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Transilvania, cu o serie de manifestări dedicate spaţiului public de pe Dealul Cetăţuii, în 2012, având drept scop reactivarea acestui spaţiu uitat, dar totuşi prezent în amintirile şi rutina noastră zilnică. Un spaţiu urban valoros nu doar prin istoria pe care o are, ci şi prin perspectiva pe carea oferit-o mereu asupra oraşului, care se deschide la poalele sale. În 2015, Scena Urbană a revenit în acest spaţiu ca parte din Serile de vară clujene, cu evenimentul Charlie Chaplin în City Lights. Panorama Clujului cu luminile şi culorile sale, a fost un cadru pentru idila faimosului vagabont, care a animat Dealul Cetăţuii, cele trei platouri adiacente scărilor care urcă în continuare spre poarta Estică a vechii cetăţi, devenind un spaţiu de adunare colorat de râsete şi bună dispozitie.
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente Scena Urbana has began as a series of events dedicated to the Citadel’s (Cetatuie) public spaces, in 2012, in Cluj-Napoca, with the purpose of reviving this forgotten space, that is still present both in our daily lives and also in our memories. It is an important urban space, for the history history and also for the beautiful view over the city. In 2015, Scena Urbana has returned to this area as a part of Cluj Summer Evenings, with Charlie Chaplin movie projection “City Lights”. The splendid view over the city by night was the perfect background for this beautiful masterpiece. The surroundings were filled with people, with laughter and fun.
237
Titlul lucrării Charlie Chaplin în City Lights Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Organizator Scena Urbană - OART Echipa arh. Daniela Maier, arh. Cristina Juc, arh. Andrada-Diana Todea, Radu Bădilă, Andrei Albu, Cosmin Cârlugea, Sabin Potinteu Funcţiune Experiment, eveniment cultural Colaboratori Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, Seri de vară clujene, MK2, Charlie Chaplin Official Anul 2015 Imagini Radu Pădurean
238 238
NOMINALIZARE NOMINALIZARE Someș Delivery este un proiect cultural independent, inspirat de Street Delivery, organizat de Fundaţia Cărturești, Ordinul Arhitecţilor din România și Asociaţia miniMASS, care are ca miză reintegrarea Someșului în viaţa clujenilor. Râul, deși traversează marile cartiere și centrul orașului, este insuficient utilizat și văzut mai degrabă ca un canal, sau ca o limită urbană. Se află undeva la marginea hărţii mentale colective. Intenţia noastră nu este nouă – dar extinderea dincolo de arhitectură și urbanism (peisagistică, sociologie, antropologie, mediu, ecologie, educaţie, evenimente) și interesul tot mai mare al administraţiei și al unor ONG-uri fac ca demersul să fie mai asumat acum decât în trecut. Pentru a înţelege cât mai bine contextul complex al curgerii Someșului prin oraș, am decis să ne axăm în fiecare an pe un alt tronson. La această primă ediţie am ales unul central, între podurile Horea și Napoca, pentru vizibilitate, dar și fiindcă ridică o serie de probleme de accesibilitate și legătură între părţi importante din oraș: Parcul Central, centrul istoric și Cetăţuie. Fiindcă este un eveniment temporar, am putut să testăm și să experimentăm dezinvolt posibile soluţii de dezvoltare și utilizare altfel impredictibile, și de aceea am considerat esenţială implicarea riveranilor, locuitori și instituţii. Proiectul a prins contur printr-un concurs de idei pentru Someș, care a permis oricui interesat să se exprime. Ideile selectate au fost diverse: intervenţii de design urban și instalaţii, ateliere pentru copii și adulţi, evenimente și per-
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente formance-uri care au animat timp de două zile malurile râului. În campania de igienizare a tronsonului i-am avut ca parteneri pe Zero Waste Romania. Curăţarea s-a dovedit însă ineficientă, fiindcă deșeurile curg constant din amonte. Așa că cei de la ZWR au lansat un proiect pe doi ani, pentru întreg râul, în care vor lucra cu 17 administraţii locale pentru a curăţa Someșul Mic. Intervenţia noastră, un pavilion cu terasă pe malul râului, a adresat câteva neajunsuri importante ale zonei: lipsa unei conexiuni mai directe între centrul istoric și zona de loisir și belvedere a Cetăţuii, lipsa accesului sigur și comod a spaţiului verde de la nivelul albiei minore a râului și slaba utilizare a spaţiului verde de la nivelul străzii. Pavilionul a reprezentat și un semnal al evenimentului și a găzduit prezentări, ateliere și dezbateri, o expoziţie care explica tot demersul proiectului. Fiind realizat dintr-o structură modulară de schelă, a putut fi accesat, oferind noi perspective asupra râului și întregii zone. Corpul detașat al pavilionului le-a deschis clujenilor accesul spre o peninsulă la nivelul apei. Terasa a activat zilnic zona verde cu alte ateliere și spectacole iar Atelier Cafe, un local îndrăgit din Cluj, a asigurat barul și programul muzical din fiecare seară. Implicarea riveranilor a produs efecte neașteptate. Am descoperit că nu există o comunitate formată aici, dar că e în curs de formare, poate chiar și cu acest prilej.
Titlul lucrării Someş Delivery 2015 Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Organizatori Fundaţia Cărtureşti, OAR, Asociaţia miniMASS Coordonatori Mihai Mateiu, Şerban Ţigănaş. Marius Cătălin Moga, Vlad Sulea Echipa Alexa Băcanu, Casandra Boldor, Dan Burzo, Oana Dumitru, Lavinia Jaba, Ana Niculescu, Adriana Măgăruşan, Krisztina Timar, Klara Verr, Bogdan Vrabie, Simona Zinca Funcţiune Evenimente, ateliere, instalaţii Colaboratori Renate Rozenberg, Andrei Aroneţ, Dacian Groza, Mihai Chereji Voluntari Alexandru Nap, Roxana Hosu, Andrei Andone, Alexandru Haraga, Silviu Borş, Ionuţ Nistor, Sandra Sonei, Bogdan Gocan, George Florea, Vlad Leu, Victor Ştefan, Elisabeta Balteş, Vera Hrimiuc, Hana New, Sonia Măhuţ, Mariela Caradjov, Rada Prodan, Ana Coldea, Ancuţa Cotu, Alexandra Cazan Anul 2015
239
240 240
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente După o experienţă de cinci ediţii consecutive, începând din anul 2000, Universitatea de Vară Transilvania a reuşit să coaguleze o abordare interdisciplinară a tematicilor propuse în domeniul reabilitării siturilor şi a monumentelor istorice. Într-o primă ipostază a fost analizată aria Clujului Medieval ca şi siluetă urbanistică de referinţă, respectiv, monumentele ce au polarizat dezvoltarea urbei şi au catalizat o dezvoltate coerentă a oraşului. În acest fel au fost relevate, analizate şi propuse intervenţii de punere în valoare pentru următoarele construcţii: turnul neogotic al Bisericii Sfântul Mihail (sec. XIX), actuala Mănăstire a Franciscanilor (sec. XV), cele trei porţi, fostul arsenal şi pulberăria Cetăţuii Clujului, de la începutul secolului ai XVIII-lea,
sediile Primăriei Cluj-Napoca (sec. XIX-XX), imobile cu statut de monument istoric din patrimoniul Universităţii Babeş-Bolyai (sec. XVIII), spaţii urbane protejate cu caracter de interes public, valea Someşului, grădini istorice, străzi şi piaţete istorice. În aceeaşi idee, aria studiilor au fost lărgite în teritoriu, mai exact, în judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj, respectiv, în municipiile Bistriţa şi Zalău. În anul 2015 s-a dorit o sintetizare a eforturilor depuse, o comunicare mai eficientă în cadrul breslei arhitecţilor despre abordări interdisciplinare şi o deschidere spre societatea civilă, în vederea susţinerii ideilor strategice de punere în valoare a siturilor protejate şi a monumentelor, ca repere iminente ale memoriei colective.
241
Titlul lucrării Universitatea de vară Transilvania 2015 Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Organizator OAR Transilvania Autor arh. Szabolcs István Guttman Echipa arh. Daniela Maier, arh. Dan Ştefan Domşa, arh. Corneliu Făgărăşan, arh. Adina Moldan Funcţiune Excursii pe tema “Memorie şi comunicare” Anul 2015 Imagini Radu Bădilă
242 242
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente Acest studiu face parte din procesul de implementare a strategiei de dezvoltare locală corespunzătoare proiectului intitulat „Funcţionarea Grupului de Acţiune Locală (GAL), dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului” pentru GAL Ţinutul Haiducilor, cuprinzând o zonă rurală din două judeţe învecinate, Cluj şi Bistriţa-Năsăud, din cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest. Studiul se bazează pe cele două componente strategice: cercetare şi proiecte, pentru a oferi un document cu rol de informare şi îndrumare pentru dezvoltarea comunitară din punct de vedere al mediului construit şi a modului în care repere de identitate locală pot fi păstrate şi folosite ca model pentru dezvoltarea contemporană. Dintre cele zece capitole componente ale studiului primele trei au un caracter operaţionalintroductiv, fundamentând necesitatea şi oportunitatea studiului şi simultan fixând cadrul legal-organizaţional de lucru. Al patrulea capitol descrie cadrul general, istoric-antropogeografic al următoarelor patru capitole, reprezentând miezul studiului. Acestea din urmă fac inventarul analitic şi propuneri de valorificare a cadrului construit aferent zonei GAL Ţinutul Haiducilor, parcurgând toate treptele uzuale
(peisajul, aşezarea - cu tratarea distinctă a spaţiului public, gospodăria şi casa de locuit cu toate elementele de ansamblu şi de detaliu) ale procesului de cunoaştere, înţelegere şi protecţie a patrimoniului construit ca posibilă resursă de regenerară rurală. La final, în ultimul capitol se găsesc anexele documentului. Astfel, cel de-al nouălea capitol conţine un tabel de sinteză a măsurilor propuse şi a programelor de valorificare a patrimoniului construit valoros corespunzătoare, ca pilonii procesului de informare şi îndrumare. De asemenea, capitolul conţine şi un extras din Lista Monumentelor Istorice 2010, enumerând imobilele listate ca monumente istorice din unităţile administrative din cadrul acestui GAL. Pentru o operabilitate şi aplicabilitate sporită, studiul este structurat astfel încât să fie asimilat uşor în cadrul comunităţii de către populaţie şi administraţie, cu ilustrarea elementelor pozitive şi negative din zona de studiu şi din zone similare. Prin acest studiu-ghid se propune utilizarea durabilă şi sustenabilă, valorificarea patrimoniului construit ca parte a peisajului cultural, într-o viziune integrată, la toate nivelurile de analiză arhitectural-urbanistică.
243
Titlul lucrării Arhitectura dezvoltării rurale Localitatea Gal Ţinutul Haiducilor, jud. Bistriţa-Năsăud Birou de arhitectură Planwerk Echipa arh. Vlad Creoşteanu, arh. Eugen Pănescu, arh. Tudor Pănescu, arh. Endre Ványolós Funcţiune Document de informare şi îndrumare Colaboratori Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, Universitatea de Arte şi Design, Daisler Print House Anul 2014-2015 Imagini Gal Ţinutul Haiducilor - Ionel Dîncu
244 244
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente Experimentul investighează posibilitatea existenţei unei relaţii între anumite caracteristici ale spaţiului proiectat - dimensiune, proporţii, prezenţa sau lipsa mobilării, prezenţa sau lipsa vitrajului - și starea de frică. Acest exerciţiu s-a desfășurat în spaţiul realităţii virtuale, testânduse aceste relaţii, dar și viabilitatea acestei proceduri, pentru a studia astfel de fenomene. Cu alte cuvinte, am folosit această oportunitate pentru conceperea unei metodologii aplicabile într-o paletă largă de studii ale relaţiei dintre diferitele caracteristici ale spaţiului și impactul acestora asupra confortului sau nivelului de anxietate manifestat. Din punct de vedere legislativ, în România există în vigoare trei documente relevante prezentului experiment: „Legea locuinţei nr. 114/1996”, „Ordinul nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei” și „Normativul privind proiectarea clădirilor de locuinţe” . Pe baza acestei bibliografii, am identificat dimensiunile prevăzute pentru cea mai uzuală încăpere de locuit - și anume 12 m2. Astfel, experimentul a dorit să studieze dacă această suprafaţă locativă corespunde și necesităţilor de confort psihologic, mai ales în cazul persoanelor care manifestă un nivel ridicat de anxietate faţă de spaţiile strâmte, sau dacă această suprafaţă ar trebui modificată, rectificată astfel încât suprafaţa, proporţiile și/sau atributele ei să ia în calcul și acest tip de variabile. Așadar, experimentul, în sine, propune un studiu punctual, care a pornit de la ipoteza că
cel puţin una dintre cele trei caracteristici studiate ale unei încăperi de 12 m2 - proporţia, prezenţa sau lipsa vitrajului și prezenţa sau lipsa mobilării - poate influenţa gradul de confort psihic experimentat într-o astfel de încăpere. Prin urmare, s-a studia percepţia nivelului de anxietate, confort și siguranţă în fiecare variantă, experimentul plecând de la ideea că o încăpere mobilată, care are vitraj și o formă patrulateră în plan, va fi percepută ca fiind mai prietenoasă - nivelul anxietăţii fiind mai scăzut - faţă de una nemobilată, fără vitraj și ale cărei proporţii în plan sunt alungite. Pentru realizarea experimentului de faţă, s-a optat pentru un model tridimensional virtual pentru că - atât din punct de vedere arhitectural, cât și din punct de vedere psihologic - această alegere prezintă mai multe avantaje, faţă de un studiu in vivo. Principalul instrument inclus în elaborarea experimentului a fost „Mediul imersiv EON Icube“ . Acest Icube - aflat în dotarea Institutului Internaţional pentru Studii Avansate de Psihoterapie şi Sănătate Mintală Aplicată - este alcătuit din patru ecrane care descriu un cub cu latura de 3 m - trei ecrane fiind verticale, iar al patrulea orizontal. Pentru a genera un mediu de realitate virtuală, în care participantul să poată fi imersat integral, imaginea a fost proiectată și sincronizată concomitent pe toate cele patru ecrane - fiecare dispunând de propriul proiector și calculator. Prin urmare, participanţii s-au aflat într-un mediu sigur, controlabil, iar parametrii experimentului au putut fi modificaţi și studiaţi cu ușurinţă.
245
Titlul lucrării Studiul relaţiei dintre spaţiul arhitectural şi claustrofobie în mediul virtual Iniţiator arh. Dana Pop, FAU, UTCN Funcţiune Experiment Colaboratori dr. Daniel David, dr. Silviu Matu, dr. Aurora Szentágotai-Tătar, dr.arh. Dan-Ionuţ Julean Anul 2014 Imagini dr.arh. Dan-Ionuţ Julean
246 246
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente Vila Darvas - La Roche este cea mai reprezentativă clădire în stil secession din Oradea, construită în intervalul 1911-1912. Aflată într-o stare avansată de degradare și lăsată în paragină, curtea aferentă vilei, deschisă către strada Libertăţii și malul Crișului Repede, este obiectul intervenţiei, prin crearea unei terase culturale, promovând prin activităţile gândite și create special pentru implicarea publicului larg și a profesioniștilor acest spaţiu plin de valoare și incărcătură istorică. În perioada 03 octombrie - 11 octombrie 2014 au avut loc următoarele evenimente: - deschidere / prezentare concept - brunch: arhitectura cu ‘bun gust’ - seri arhitecturale: tur de arhitectură cu bicicleta - boardgames/ateliere pentru dezvoltare personală - Oradea în ghiozdan pentru elevi și liceeni - seara de închidere / concert jazz
Amenajarea a presupus construirea și amplasarea mai multor instalaţii-obiect menite să satisfacă funcţional și estetic spaţiul curţii din spatele casei. Elementele principale, patru jardiniere, au fost amplasate în mijlocul curţii, asemenea unor insule verzi datorită copăceilor și plantelor ornamentale ce răsar din cutiile construite cu ajutorul paleţilor, servind și ca rol de tejghele pentru servit, inspirând oamenii la comunicare. Perimetral, se află cabinele bucătăriei și pupitrul dj-ului cu instalaţiile de sonorizare aferente, scena, care se poate transforma în obiect de stat datorită modularitaţii paleţilor folosiţi și ecranul pe care se proiecteaza documentare cu caracter educativ (scurtmetraje de arhitectură și artă). Gardul din fier forjat a suferit și el mici modificări, plasele din metal ruginit folosite de proprietari pentru a acoperi golurile dintre segmente fiind înlocuite cu plăci de OSB însemnate cu sigla grădinii pentru a anunţa, într-un mod subtil, evenimentul pregătit.
Titlul lucrării Grădina Darvas - La Roche Proiect de activare urbană Localitatea Oradea, jud. Bihor Organizator URB_O - OAR Bihor Autor arh. Adrian Hagiu Echipa arh. Cristina Copăcean, arh. Ioana Orţan, arh. Mara Vida, Angela Lupşea, arh. Cosmin Falub Funcţiune Alimentaţie publică, cultural Colaboratori Grădinarul Orădean, Bianca Drimbău, Raul Drimbău, Florin Drimbău, Sorana Buştea, Şerban Popa, Ştefan Sobiescki Anul 2014 Imagini Mara Vida, Bianca Drimbău Indici caracteristici S amenajată 230 m2
247
248 248
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente Un proiect major din cadrul Zilelor Arhitecturii este “Strada”, acesta desfăşurându-se pe strada creată prin deschiderea gangului de pe Bulevadrul Eroilor, de lângă vechea primărie, şi încheindu-se cu grădina de pe Avram Iancu. Fiind un traseu destul de îngust, acesta ne permite desfăşurarea diferitelor activităţi menite să scoată în evidenţă frumuseţea acestui drum şi, sperăm noi, să-l transforme într-unul permanent, putând fi folosit de către cetăţeni. “Strada” are ca scop dezinhibarea societăţii prin găsirea unor soluţii de implicare a oamenilor. Traseul propus are menirea de a scoate în evidenţă frumuseţea zonei, o ieşire din rutină, şi de familiarizare a populaţiei cu reciclarea, deschizând noi perspective. Activităţile prezente în cadrul acestui proiect au avut ca scop evidenţierea relaţiei disfuncţionale dintre societatea zilelor noastre şi mediul înconjurător.
249
Titlul lucrării Habitat Gheorgheni Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Organizatori AStA Cluj Coordonator proiect Andra Vlădoiu Echipa membrii Asociaţiei Studenţilor Arhitecţi Cluj, studenţii Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism Cluj Funcţiune Eveniment cultural Anul 2014-2015 Colaboratori Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură şi Urbanism, arh. Vlad Creoşteanu Imagini AStA Cluj
250 250
Habitat Gheorgheni
Dezbatere proiecte
Habitat Sera
Strada
Proiecte culturale | Iniţiative | Experimente Pavillionul ZA - Un matematician rus, o girafă, o “scoică” şi Sena “construiesc” pavitionul. Uite aşa a luat naştere proiectul nostru. Imaginaţi-vă o girafă! Urmăriţi-i atent Forma gâtutui şi acele pete maro de blana şi ve-ţi găsi atâtea similitudini între mamifer şi proiect. Conferinţe - Conferinţele oferă oportunitatea de a intra în contact cu oameni şi idei revoluţionare. Realizând o punte de legatură între concepţia locală si cea globată în arhitectură. Ne propunem să aducem în dezbatere ecologia habitatutui, valorile oraşului şi proiecte de diplomă. Proiectul are ca efect conştientizarea în rândul locuitoritor a responsabitităţii faţă de fondul construit. Cerc de arhitectură - Proiectul urmăreşte reabilitarea şi revitalizarea integrală a cinematografului ARTA şi crearea unui spaţiu cultural unic în Cluj, care să poată adăposti evenimente variate. Acesta este conceput ca un spaţiu de dialog pentru locuitori, operatori culturali, ONGuri, mediul universitar etc. Este vizată atragerea unui public numeros şi divers, pentru diferite
activităţi culturale, printr-o abordare deschisă şi comunicativă. Habitat Gheorgheni - Habitat Gheorgheni este un manifest adresat clujenilor şi autorităţitor locate care îşi propune să aducă in atenţia publică situaţia nefastă a spaţiilor verzi din municipiu, concentrându-se, în ediţia curentă, pe un sit controversat al oraşului ClujNapoca, şi anume Parcul Est. Reprezentând un habitat umed foarte bine conservat pentru o zonă urbană, parcul a trecut printr-o serie de transformări distructive rezultând în alterarea lui prin concesiuni şi revendicări discutabile, devenite apoi afaceri imobiliare. Sera - Proiectul are ca scop reconvertirea serei de pe strada Rene Descartes nr. 30, aflată în curtea Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din Cluj — Napoca. La momentul actual, sera este în paragină, neputând fi folosită sub nici o formă de către studenţi şi profesori. Ne dorim ca aceasta să fie reabilitată şi reconvertită în atetier de lucru şi spaţiu alternativ de desfăşurare al evenimentetor pentru studenţi.
251
Titlul lucrării Zilele Arhitecturii 2015 Building Roots Localitatea Cluj-Napoca, jud. Cluj Organizatori AStA Cluj Coordonator proiect Alexandru Vladovici Echipa membrii Asociaţiei Studenţilor Arhitecţi Cluj, studenţii Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism Cluj Funcţiune Eveniment cultural Anul 2014-2015 Colaboratori Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură şi Urbanism, arh. Vlad Creoşteanu Imagini AStA Cluj
254 254
PREMIUL PREMIULJURIULUI JURIULUI Situl pentru acest proiect se regăsește întrun loc foarte special, un sat de câteva sute de locuitori, care se mândrește cu nu mai puţin de 14 clădiri protejate, monumente istorice. Din acest punct de vedere a fost esenţial să conservăm o imagine istorică fidelă și coerentă a așezământului. Totuși, acestă casa se regăsește mai degrabă în rândul celor mai puţin reprezentative, fiind o locuinţă rurală simplă. Astfel, volumul e pozitionat cu coama perpendiculară pe stradă, cele două ferestre pe faţada principală, o pivniţă înaltă peste care stă restul casei etc. În același timp, am vrut să încorporăm câteva elemente contemporane în arhitectură și într-un final în stilul de viaţă al viitorilor rezidenţi. Așa că volumul se deschide mult mai mult spre grădina din spate (o livadă de 1000 mp dispusă pe partea sudică de-a lungul pantei unui deal). Volumul principal este rupt în două elemente cu proporţii similare, iar intrarea este marcată print-o bandă de sticlă ce articulează compoziţia, coborând de pe acoperiș până la pământ.
Arhitectura în mediul rural The site is in a very special place, a village of a few hundred people that prouds itself with no less than 14 protected buildings, listed as monuments. From this point of view it is essential to conserve a consistent and historically faithful overall image of the settlement. However, this house actually fits in the lines of the less important and representative, simple rural dwellings. That determines the positioning of the volume, the ridge perpendicular to the street, the two windows on the front, a tall cellar that the rest of the house sits upon etc. At the same time, we wanted to bring some contemporary elements into the architecture and ultimately into the lifestyle of the future residents. So the volume opens up a lot more to the back garden (a 1,000 sqm orchard on the south side, running up a slope), the large volume is broken into two, similarly proportioned ones and there is an articulating strip of glass that runs through the roof and down to the ground to mark the main entrance area.
255
Titlul lucrării Casa K Localitatea Bicfalău, jud. Covasna Birou de arhitectură Atelier MASS Echipa arh. Tamás Sisak Funcţiune Casă unifamilială Colaboratori Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, Universitatea de Arte şi Design, Daisler Print House Anul 2013-2015 Imagini arh. Tamás Sisak
256 256
NOMINALIZARE NOMINALIZARE
Arhitectura în mediul rural Nu trebuie neapărat să fii arhitect ca să ai o raportare corectă la context. De multe ori, prea multă ştiinţă complică lucrurile, iar în aceste cazuri căutările „originale”, „moderne”, sau „interpretările personale”, devin gesturi inutile şi penibile. Aceste case se află printre noi, sunt în viaţă şi perfect funcţionale, iar dacă le căutăm - le vom găsi, împreună cu cei care le-au alcătuit, oameni care seamănă cu ele. Am iniţiat această căutare de case şi de autori nu într-un muzeu al satului, ci în satele noastre reale şi vii, care sunt pline de asemenea construcţii – adevărate lecţii de arhitectură şi de respect faţă de context, materiale, meşteşuguri şi cultură omenească.
257
Titlul lucrării Studiu documentar asupra pivniţelor din Crasna Localitatea Crasna, jud. Sălaj Birou de arhitectură BAŞC Birou de Arhitectură Şimon Ciprian Funcţiune Pivniţele aferente viilor satului Colaboratori Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, Universitatea de Arte şi Design, Daisler Print House Anul 2015 Imagini arh. Ciprian Şimon
258 258
Arhitectura în mediul rural Terenul din extravilanul localităţii Miceşti se află la cca 10 km de Cluj, într-zonă de pădure, la 100 m de la marginea satului. Aici s-a amenajat parcul de aventură care cuprinde trasee de escaladă în copaci, trasee cu obstacole, locuri de joacă pentru copii, locuri pentru recreere. Cabana turistică construită în cadrul proiectului deserveşte parcul și adăposteşte recepţia - cu un bufet de 20 de locuri, terase, bucătăria cu anexele aferente, grup social, centrală termică la parter și unitatea de cazare de tip cabană, cu două dormitoare a câte 2 locuri, şi grup sanitar plus oficiu pentru personal, la mansardă. Structura este din lemn cu grinzi lamelare încleiate, finisaj exterior: lambriu de brad, învelitoare de şindrilă. Materialele folosite, secţiunea acoperişului de tip şarpantă în stil tradiţional, se îmbină cu concepţia planimetrică şi volumetrică cu înscriere organică în sit, urmărind un traseu sinuos tipic spaţiului definit de poziţia copacilor.
259
Titlul lucrării Cabană şi recepţie “Adrenalin Park” Localitatea Miceşti, jud. Cluj Birou de arhitectură SC Opeion Serv SRL Autor arh. Csaba Müller Echipa arh. Vilmos Müller Funcţiune Cazare şi recepţie Colaboratori ing. Szilárd Vincze, ing. Sebesten Lászlo, ing. Alpár Kiss, ing. Lajos Kádár Anul 2015 Imagini Csaba Müller Indici caracteristici S desfăşurată 256 m2 S construită 179 m2 POT 1,79% CUT 0,03
260 260
Arhitectura în mediul rural Situată în unul dintre satele devenite satelit al oraşului Cluj, locuinţa a fost proiectată pentru o familie tânără şi se află într-o zonă a satului cu case construite preponderent recent. Din motive de etapizare a costurilor, clădirea este compusă din două corpuri. Primul, serveşte funcţiunea de garaj şi depozitare, iar cel de-al doilea, reprezintă locuinţa propriu-zisă. Locuinţa se desfă-şoară pe două niveluri, preluând panta naturală a tere-nului în organizarea parterului. Dezideratul de a realiza o locuinţă economică, eficientă termic şi organizată riguros, ne-a determinat să minimizăm suprafeţele de circulaţie interioară precum şi suprafaţa anvelopei. Am propus un volum compact, cu funcţiuni organizate în jurul unui nod central de circulaţie. Atât spaţiile de zi, cât şi cele de noapte, sunt distribuite pe laturile însorite ale casei. Volumul acoperişului a fost gândit cu o streaşină amplă, care are rol de umbrire a vitrajelor generoase de pe faţadele abundent însorite. Camera de zi înglobează bucătăria şi se prelungeşte către o terasă exterioară, amplasată spre est şi gândită pentru dupăamiezile de vară petrecute la umbra casei. Pe timpul varii, uşa armonică dinspre terasă permite diluarea limitei dintre exterior şi interior, transformând livingul într-o terasă acoperită. Lizi-era pădurii din apropiere este accentuată în interiorul locuinţei prin goluri care o urmăresc discret de-a lungul traseelor interioare, întărind relaţia casei cu contextul.
The house is located in one of the villages close to Cluj, which now serves as a housing destination for the residents. The owners are a young couple and the plot is located in the newly built part of the village. Due to financial reasons, the building is divided into two volumes that were built one at a time. The first one is serving as a garage and a storage space, and the second one is the house itself. The ground floor of the two-story house is designed in accordance with the slope of the site. The challenge of achieving a low-budget, energy-efficient, and well organized home, has determined us to minimize the walking spaces, and to create a balanced exterior area. The main areas of the compact volume were designed around a main central staircase. Both the living spaces and the dormitories are sunlit. The wide eaves of the roof were designed to overshadow the generous glass surfaces placed on the two well sunlit facades of the house. The living room area encapsulates the kitchen and extends towards the east, reaching the outdoor terrace, that was designed to host summer afternoons in the shade of the house. During summer, the opening of the harmonic door that separates the living room from the terrace, generates the disembodiment of the limit between the indoor and the outdoor, creating a continuous space. The presence of the nearby woods is emphasized from the interior of the building through the openings which follow it discreetly, creating an even stronger bond between the house and the context.
Titlul lucrării Casa Sebeni Localitatea Sălicea, Ciurila, jud. Cluj Birou de arhitectură Filofi şi Trandafir Arhitectură Autori arh. Irina Filofi, arh. Cătălin Trandafir Funcţiune Locuire Colaboratori ing. Mihai Rotar, ing. Traian Rotar, ing. Maria Filofi, ing. Costel Basnau, ing. Adrian Giurgiu Anul 2009-prezent Imagini arh. Cezara Tudosă Indici caracteristici P+M S teren 1000 m2 S desfăşurată 268 m2 S construită 160 m2 POT 16% CUT 0,26
261
262 262
Arhitectura în mediul rural Comunitatea satului Stârciu, din judeţul Sălaj, a dorit să construiască o biserică într-un loc foarte frumos, cu semnificaţii puternice pentru localnici. Rezultatul a fost o mobilizare generală a sătenilor, şi o construcţie mică, după un proiect pe măsură, dar prin care s-a reuşit respectarea tuturor regulilor canonice, de orientare şi de raportare corectă la context.
Titlul lucrării Biserica din poiană Localitatea Poiana Stârciului, jud. Sălaj Birou de arhitectură BAŞC Birou de Arhitectură Şimon Ciprian Autor arh. Ciprian Şimon Funcţiune Biserică ortodoxă Colaboratori Iosif Şimon, Vasile Ciherean Anul 2013-2014 Imagini Ciprian Şimon
263
264 264
Arhitectura în mediul rural Proiectul “Casa de sub nuc”, cum l-am numit noi, a început cu povestea beneficiarilor Fred și Sorana, mari iubitori ai naturii, în legatură cu terenul pe care tocmai îl cumparaseră în comuna Feleac, și copacii care existau deja pe teren și care meritau toată atenţia noastră. Tema de proiectare a orbitat în jurul acestora, să nu îi tăiem, pentru că le sunt dragi, mai ales vișinul din faţa geamului de la viitorul dormitor, care tocmai a decis să intre pe rod. Dintre toţi copacii, nucul este stăpânul proprietăţii, iar silueta casei se strecoară pe sub ramurile acestuia. Celelalte cerinţe pentru alcătuirea temei de proiectare au fost “vrem o casa mică, cu imagine de casă tradiţională, cu pridvor și acoperiș de stuf”. Pe de altă parte, stăpânul casei, om priceput, și umblat prin “șantierele patriei”, avea o viziune foarte clară din punct de vedere al echipamentelor și instalaţiilor pe care și le dorea. Colaborarea cu ei a fost foarte placută și destul de usor s-au conturat liniile directoare ale casei.
Grija faţă de mediu: - folosirea materialelor naturale și locale: stuf, lemn, vată bazaltică, piatră - păstrarea tuturor pomilor existenţi - o mai mare independenţă energetică: încălzire și apă caldă asigurată prin pompa de căldură, apa din puţ forat, folosit de trei case, o microstaţie de epurare prietenoasă cu mediul; - buna termoizolare a acoperișului (stuf 40 cm, vată 15 cm) și a pereţilor (vată 35 cm) - structura ușoara de lemn, cu intervenţie minimă în terenul natural, casa nu are subsol. Grija faţă de comunitate și responsabilitate economică: - folosirea forţei de muncă locală - implicarea proprietarilor în realizarea finisajelor (scad costurile și creste atașamentul acestora faţă de casa lor) - imagine de casă tradiţională de la ţară, parter, cu prispă, streașină largă și acoperiș înalt, specifică zonelor deluroase și montane (suntem la peste 600 m altitudine) - imagine subordonată naturii: dealurilor și vegetaţiei abundente din împrejurimi. - folosirea energiei solare prin design responsabil
Titlul lucrării Casa de sub nuc Localitatea Feleacu, jud. Cluj Birou de arhitectură SztArhitectii Autor arh. Adina Sztahura Echipa arh. Mark Sztahura Funcţiune Casă de locuit Colaboratori SC Terax SRL, Dan Vasile Turda PFA Anul 2013-2015 Imagini Róbert Géczi Indici caracteristici P+M H maxim 3,51 m (streaşină), 10,50 m (coamă) S teren 538 m2 S desfăşurată 171 m2 S construită 102 m2 S utilă 131 m2 POT 19% CUT 0,32
265
www.batra.ro www.oartransilvania.ro
(c) Toate drepturile asupra imaginilor sunt rezervate. Copertă / Cover Andrada Diana Todea Paginare / Layout Cristina Juc, Cosmin Cârlugea, Andrada Diana Todea Corectură / Proofreading Cristina Juc Tipărit la / Printed by Daisler Print House Imagine pg. 15/Photo page 15 George Oţoiu
Catalogul proiectelor înscrise în competiţia Bienalei de Arhitectură Transilvania 2015 Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Transilvania bd. Eroilor nr. 22, ap. 11 Cluj-Napoca, România Octombrie 2015
ISBN: 978-973-126-703-6