Metodologie
Orașul „a priori”
Orașul „a posteriori”
Orașul „a foriori”
Enclava istorică
Concluzii
Fig. 1 Orașul „a fortiori” (Lynch și Rossi via Rowe)
Fig. 2 Aldo Rossi - Teatro del mondo (tipurile ideale)
Fig. 3 Kevin Lynch - Imaginea orașului Los Angeles (contextul empiric)
Fig. 4 Diagrame Gestaltiste (proximitate, similaritate, continuitate, închidere, zonă, simetrie)
Fig. 5 Sebastiano Serlio - Ordinele arhitecturale (progresia stilistică drept simbol al Darwinismului inerent al evoluției arhitecturii în sensul determinismului istoric)
Fig. 6 Secțiune transversală prin „Zona Domului”, Muzeul „John Soane”, Londra (metafora „cumulului de simulacre” nediferențiat ca variantă a istorie fără istoricism, „cufărul”)
Fig. 7 (a) conturarea privirii liniare retrospective în orașul „a priori”; bornele sunt puncte de intersecție singulare ale liniarității cu planurile timpurilor istorice / stilurilor arhitecturale; (b) definirea privirii liniare prospective în orașul „a posteriori” care a culminat cu mișcarea modernă ca plan opac ce neagă planurile anterioare (tabula rasa); (c) privirea nediferențiată, neliniară, laolaltă, „cufărul” care cuprinde multiplele precedente / borne într-o melasă informațională bogată, moștenirea asumată a orașului „a fortiori”.
Fig. 8 Reprezentarea diagramatică a conceptului de timp înainte și după revoluția franceză
Fig. 9„Ville Radieuse” - expresia supremă a urbanismului funcționalist (apogeul orașului „a posteriori”)
Fig. 10 „Imago mundi” - Paradisul pierdut (a) Athanasius Kircher – „Topographia paradisi” 1675 (b) Castrul roman „Drobeta”
Fig. 11 Corespondențe tipologice primordiale (a) Axul vertical, menhirul, columna (b) Portalul, triliticul, ancadramentul
Fig. 12 Tipuri de organizare
Fig. 13 Așezări arhaice (a) Chirokitia, Cipru, neolitic (tholos) (b) Poliochni, Grecia, ep. Bronzului (megaron)
Fig. 14 Centrele eminamente urbane ale lumii greco-romane: - Forurile imperiale ale Romei („Caput mundi” – capătul lumii) – forma absență într-o matrice dens construită - Acropola orașului Delphi („Omphalos” – „buricul pământului”) – forma prezență într-o matrice eminamente naturală
Fig. 15 Dihotomia primordială a civilizației europene: (a) – lumea romană (b) – Lumea greacă
Fig. 16 Florența și nucleul său (castrul roman)
Fig. 17 Circus Agonalis - Piazza Navona, Roma
Fig. 18 Hipodromul roman Rossio (Praça Dom Pedro IV), Lisabona
Fig. 19 Amfiteatrul din Arles în forma lui actuală și în perioada medievală (gravură de epocă)
Fig. 20 Palatul lui Dioclețian orașul Split (Croația)
Fig. 21 Palatul nobiliar - Palazzo Farnese, Roma (tipul ideal) Palazzo Borghese, Roma (tip ideal + interstiții)
Fig. 22 Mănăstirea - Abația Cisterciană din Fontenay, Franța (tipul ideal) - Mănăstirea „Nossa Senhora da Encarnação”, Lisabona (tip ideal + interstiții)
Fig. 23
Fig. 24
Fig. 25 Reprezentări aproape matematice ale imaginii orașului ideal în perioada renașterii
Fig. 26 Florența și Split (Croația) între cele două incinte militare și reprezentarea diagramatică ideală a „intervalului medieval de formă urbană”
Fig. 27 Fragment din „Pianta Grande di Roma” - Giambattista Nolli (1748)
Fig. 28 Piata Capitoliului, Roma
Fig. 29 Piața San Pietro, Vatican, Roma
Fig. 30 Sant'Ivo alla Sapienza, Roma (Borromini)
Fig. 31 Piazza Sant'Ignazio, Roma și Piazza Ducale, Vigevano
Fig. 32 Mitul nobilului sălbatic (F.O.C. Darley, 1844) și fascinația automobilului (Le Corbusier „Spre o arhitectură nouă”, 1923)
Fig. 33 Ville Radieuse și congruența celor două mituri
Fig. 34 Parisul Haussmanian
Fig. 35 Grădinile palatului Versailles, Paris
Fig. 36 Orașul München (Leo von Klenze), Plan Voisin (Le Corbusier)
Fig. 37 Restaurare monostilistică a unei biserici portugheze
Fig. 38 Vila Hadriana, Tivoli și Roma imperială
Fig. 39 Palatul Versailles și Parisul secolului al XIX-lea
Fig. 40 Avenida da Liberdade, Lisabona (citatul bulevardului Haussmanian, parte a unui proiect mai amplu nerealizat), aflată în continuarea NV a pieței medievale Rossio (Fig. 18 ) și la SV de zona de studiu pentru proiectul de diplomă (Colina de Santana)
Fig. 41 Caracterul duplicitar al lui Le Corbusier (Villa Savoye și Notre Dame du Haut)
Fig. 42 Plan Voisin ca manifest vehement și Saint-Dié ca incertitudine schizofrenică
Fig. 43 Dinamitarea ansamblului rezidențial „Pruitt-Igoe”
Fig. 44 Archigram – „Walking city”
Fig. 45 Team X – Toulouse Le Mirail
Fig. 46 Superstudio
Fig. 47 Disney World 1971