Biblioteca municipală

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” Biblioteca Publică „Alecu Russo” Centrul de Informare şi Documentare „Chişinău”

„Acel ostaş al propăşirii...”

ALECU RUSSO Bibliografie–catalog

Ediţie îngrijită de Lidia Kulikovski, doctor conf. univ.

Alcătuitor: Sofia Muşat Redactarea bibliografică: Ludmila Pânzaru Taisia Foiu Lector: Vlad Pohilă

2

CUPRINS Argument Lazăr Ciobanu. Alecu Russo, un precursor al lui Eminescu Tabel cronologic Alecu Russo – cugetări, confesiuni Operele scriitorului Opere complete Opere alese Scrieri Scrieri alese Ediţii aparte Aduceri-aminte Cîntarea României Cugetări Cugetări şi amintiri Decebal şi Ştefan cel Mare Piatra Teiului Alte scrieri „Acel ostaş al propăşirii...” : (despre autor şi opera sa) Bibliografii Din enciclopedii şi dicţionare Iconografie (albume, cărţi poştale, foto etc.)

Ilustraţii păstrate la Muzeul literaturii române „M. Kogălniceanu” Generalităţi despre viaţa scriitorului (repere biografice, concepţii social-politice, filosofice, versuri) Despre lucrări aparte Alecu Russo – lingvist, folclorist, cercetător al literaturii Omagieri 100 ani de la moarte 150 ani de la naşterea scriitorului 160 ani de la naşterea scriitorului 165 ani de la naşterea scriitorului 170 ani de la naşterea scriitorului 175 ani de la naşterea scriitorului 180 ani de la naşterea scriitorului 185 ani de la naşterea scriitorului Aprecieri Emil Loteanu. Visătorului surghiunit Iulian Filip. Arbore peste timp Gheorghe Ciocoi. Arhive...

Indexuri auxiliare Index de opere Index de nume şi personaje Index de periodice şi seriale consultate Bibliografia bibliografei

3

Abrevierile instituţiilor Biblioteca Naţională Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” Biblioteca Publica „O. Ghibu” Biblioteca Publica „Transilvania” Biblioteca Publica „A. Russo” Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe din Moldova Muzeul literaturii române „M. Kogălniceanu” Biblioteca Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi

BN BM O. Ghibu Transilvania A. Russo BŞCAŞM ML BUSB

4

Argument Prezenta lucrare este consacrată lui Alecu Russo – talent literar incontestabil, teoretician al fenomenului literar, om de o înaltă ţinută etică şi patriotică, cel care rămîne o figură luminoasă în retrospectiva culturii noastre din prima jumătate a secolului XIX. Contribuţia lui la cristalizarea limbii şi literaturii, la consolidarea gîndirii critice, la culegerea folclorului, la afirmarea teatrului românesc, îl defineşte ca pe un spirit înnoitor şi fecund, un îndrumător al creaţiei literare în sens progresist, pe variatele coordonate ale culturii naţionale.

Materialele sînt structurate în următoarele compartimente: Opera scriitorului, care include cîteva subdiviziuni : Opere complete; Opere alese; Scrieri; Scrieri alese; Ediţii aparte şi Alte scrieri. Descrierile sînt aranjate parţial în ordine cronologică şi parţial-alfabetică. În compartimentul Opere, la unele lucrări este descris conţinutul. Sînt prezentate şi abrevierile instituţiilor în care-s localizate lucrările.

Capitolul „Acel ostaş al propăşirii...” include : Bibliografii; Enciclopedii şi dicţionare; Albume, cărţi poştale, busturi, portrete; Ilustraţii păstrate la Muzeul literaturii române „M. Kogălniceanu”; Generalităţi despre viaţa scriitorului; Despre lucrări aparte; „Alecu Russo – lingvist, cercetător al literaturii”; „Omagieri” .

Lucrarea începe cu : Tabel cronologic şi Alecu Russo – cugetări şi confesiuni. În finalul lucrării avem Aprecieri, Indexuri auxiliare : Index de nume; Index de opere; Index de periodice şi seriale consultate; Bibliografia bibliografiei; File de album.

La alcătuirea bibliografiei au fost consultate fondurile şi cataloagele Bibliotecii Naţionale; Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”; ale bibliotecilor publice ”Transilvania”, „O. Ghibu”, „Alecu Russo”. Selecţia surselor a fost încheiată la 10 septembrie 2005.

Descrierile bibliografice au fost făcute conform STAS-ului 7.1-2003 Descrierea bibliografică a documentelor. Abrevierile cuvintelor corespund STAS-ului 8256-82 Prescurtările cuvintelor şi expresiilor tipice româneşti şi străine din referinţele bibliografice. Materialele publicate cu caractere chirilice în limba română (pînă la 1989) au fost transcrise cu litere latine, iar cele în limba rusă, franceză au fost date în original, la sfîrsitul fiecărui compartiment.

Sperăm că lucrarea va fi de un real folos pentru cei preocupaţi de literatura şi cultura românească dintr-o perioadă de avînt, în primul rînd – studenţilor, liceenilor, corpului didactic din instituţiile de învăţământ de orice rang, bibliofililor, precum şi tuturor cititorilor dornici să cunoască în amănunte activitatea scriitorului Alecu Russo.

5

Alecu Russo, un precursor al lui Eminescu Basarabeanul Alecu Russo, remarcat drept unul dintre animatorii generaţiei revoluţionare de la 1848 şi ai Unirii Principatelor Române este, indubitabil, un precursor al lui Eminescu. Nu doar anumite repere pur biografice şi afinităţi de temperament îi apropie ci şi vasta arie de preocupări literare şi publicistice, lupta neprecupeţită pentru atingerea celor mai nobile idealuri naţionale şi sociale. Deopotrivă şi aproape în mod constant, şi Russo şi Eminescu, încă din tinereţe, au vădit un interes deosebit pentru istorie, creaţie şi psihologie, critică literară, filologie, etică, politică, relaţii etnice şi interumane. Scrierile lor antume şi cele postume exemplifică, evolutiv, numeroase puncte de interferenţă, de analiză şi reflecţie.

Descendenţi din familii boiereşti de mici proprietari şi arendaşi, după o copilărie relativ fericită, Russo şi Eminescu şi-au petrecut tinereţea la studii în străinătate, copleşiţi adesea de dorul pentru cei de acasă, de natura şi meleagurile copilăriei. Nu întîmplător Eminescu avea să exclame nostalgic : “Unde eşti copilărie cu pădurea ta cu tot?”.

Alecu Russo s-a născut la 17 martie 1819, în Chişinău, centru de gubernie al Basarabiei răpite de ruşi (1812), şi după studiile la Institutul lui François Naville şi încercarea de a urma Dreptul la Viena, în 1836 se întoarce în Moldova din dreapta Prutului. Educaţia şi vasta sa cultură de sorginte franceză îl determină să-şi compună primele şi principalele scrieri în limba lui Voltaire şi Rousseau.

Soveja (Ziarul unui exilat politic la 1846), Stînca Corbului (Legendă culeasă de la Bicaz), Studii naţionale (1840), Poezia poporală, Piatra Teiului (Legendă), Iaşii şi locuitorii lui în 1840 ş. a. fac parte din postume, tipărindu-se după moartea autorului în traduceri datorate unor celebre personalităţi – Vasile Alecsandri, Alexandru Odobescu, Mihail Sadoveanu. De altfel şi celebrul poem în proză al lui Russo, Cîntarea României, a cărui zămislire e învelită în mister, figurează în franceză. În 1850 N. Bălcescu a tipărit traducerea poemului la Paris. Cu doi ani înainte Alecsandri a creat oda cu acelaşi motiv revoluţionar, Deşteptarea României, de unde reiese că şi bardul de la Mirceşti era la curent cu subiectul Cîntării României, care a apărut în traducerea semnată de A. Russo în revista lui Alecsandri România literară (1855). Unele alineate şi elemente evocative din Piatra Teiului şi din Amintiri îl consolidează pe Russo în dubla ipostază de autor şi traducător al poemului.

Din timpuri străvechi evocînd lupta românilor împotriva invadatorilor străini, faptele de vitejie, cele mai sîngeroase confruntări pentru libertatea şi neatîrnarea moşiei lor, Russo nu ezita să deplîngă perioadele de decădere, de pierdere a independenţei. Mesajul profund patriotic, în spiritul anului revoluţionar 1848, care a zguduit întreaga Europă, străbate ca un imens dangăt de clopot conţinutul poemului, momentele de glorie alternînd cu cele de înfrîngeri, de cădere în robie.

Frumuseţea şi bogăţia ţării contrastează cu durerile şi suferinţele maselor populare. Imaginile poetice sugerează necesitatea concentrării tuturor forţelor pentru cucerirea slobozeniei, a libertăţii, încărcată de adînca semnificaţie : cea dinlăuntru şi cea dinafară. Alecu Russo comentează, pe un ton mesianic : “Slobozenia dinlăuntru este legea, icoana dreptăţii dumnezeieşti, legea aşezată prin învoirea tuturor şi la care toţi deopotrivă se supun”. Aprigă este chemarea la luptă : “Ridică capul, ţară bîntuită de vijeliile lumii, ţară legată de jugul durerii…”. Şi, totodată, conchide sentenţios : “Slobozenia însuteşte puterea… Numai cei mişei şi cei răi ţin cu străinii şi cu apăsătorii…”.

Afirmînd că “munca e bogăţie vecinică”, Russo lansează ideea unei întocmiri sociale drepte, echitabile, ceea ce avea să afirme şi Eminescu în reflecţiile sale publicistice. Argumentul suprem : „Poporul e stîlpul ţării… fiecare părticică de pămînt e vopsită cu sîngele lui”, consună cu apelul mobilizator la luptă : “Ziua dreptăţii se apropie… Toate popoarele s-au mişcat… căci furtuna mîntuirii a început!” Suflul doinelor, baladelor şi cîntecelor populare imprimă poemului vibrante efuziuni lirice. Şi dacă s-ar purcede la o eventuală apropiere de poemul eminescian Memento mori (Panorama deşertăciunilor), în care e evocată evoluţia civilizaţiilor umane, şi lupta crîncenă dintre daci şi romani, şi originea poporului român… unele similitudini sînt transparente, îndeosebi cele referitoare la curajul şi vitejia strămoşilor în momente de cumplite încercări Din setul antumelor lui Alecu Russo fac parte: Critica criticii; Studie moldovană; Holera; Cugetări; Amintiri ş.a. ce se interferează cu biografia autorului memorialist şi cu preocupările lui sociale, politice, folclorice şi filologice.

6

Reflecţiile ce iau în dezbatere originea, istoria, limba, credinţa, portul, tradiţiile, creaţia folclorică, datinile, superstiţiile populare românesti ne dezvăluie un spirit receptiv şi bine informat, un intelectual ce a cutreierat pămînturile româneşti în lung şi în lat, fie pe urmele proaspete ale evenimentelor revoluţionare, fie în scopuri de cercetare ştiinţifică. Cu un vădit entuziasm a salutat Russo Marea adunare obştească de la Blaj, oraşul pe care Eminescu, în tinereţe, l-a întîmpinat cu “Te salut, Romă mică!” În Cugetări Alecu Russo consemnează cu emoţie : “Într-un ţinut al Ardealului se ivi la 1848 o zi frumoasă pe un cîmp întins, unde patruzeci de mii de români stau să asculte, sub aripile unui steag în trei culori, cuvîntul Inteligenţiei ardelene. Moldoveni şi munteni, pribegi ai tulburărilor din Ţări, priveau cu bătaie de inimă adunarea, oştită grămadă cîte o grămadă, după satele şi ţunuturile de unde veniseră oamenii. Un popor întreg, de acelaşi port şi aceeaşi limbă ca şi a poporului nostru stă măreţ în lumina soarelui… pe Cîmpul Libertăţii…”. În Amintiri, insistînd asupra rezistenţei milenare a românilor împotriva nenumăraţilor invadatori, vorbeşte şi de pericolul străinismului, dar şi de dezbinarea semenilor săi, Russo se pronunţă cu o stringentă îngrijorare : “Pentru ca să fim români, am îndrăzni a zice că România [adică, românimea, poporul roman. – nota autorului], de va pieri vreodată, va pieri de mîna românilor. Împotriva străinismului, România a stat şi va sta nestrămutată, ca biserica lui Dumnezeu zidită pe stîncă”. Avertismentul lui Alecu Russo e adresat nu numai contemporanilor săi, ci şi urmaşilor săi, în viitorime. El se interferează cu notele grave din Doina, testamentul poetic şi politic al lui Eminescu.

Exeget avizat al moştenirii ilustrului nostru înaintaş, Teodor Vârgolici îl defineşte astfel : “Alecu Russo reuneşte armonios rememorarea lirică şi pamfletul, meditaţia şi umorul, descrierile de natură şi dialogul, confesiunea şi interogaţia, tonul grav şi exuberanţa narativă, jurnalul intim şi legenda populară, însemnările de călătorie şi poemul în proză”.

Alecu Russo s-a stins din viaţă la 4 februarie 1859, cu puţin timp după ce şi-a văzut visul împlinit: unirea Principatelor Româneşti într-un singur stat naţional. Mihai Eminescu a decedat tot la o vîrstă de aproape 40 de ani. Să fie aceasta o pură coincidenţă, pe lîngă alte aspecte, esenţiale, ale destinului dramatic, ale vieţii şi operei lor? În portretul literar consacrat lui Alecu Russo, Alecsandri ţinea să releve că numele lui va creşte cu timpul şi va străluci glorios în fruntea poemului Cîntarea României.

La Chişinău, cel care a contribuit substanţial la valorificarea vieţii şi operei lui Alecu Russo este Ion Vasilenco, doctor în filologie (1926–1977). Încă la începutul anului 1955, editînd Scrierile lui Russo într-un volum, menţiona în prefaţă, că „Alecu Russo este adevăratul întemeietor şi făuritor al limbii noastre literare contemporane. Atît prin bogatul său conţinut de idei progresiste, cît şi prin forma sa înalt artistică, moştenirea literară a lui Russo are pentru noi însemnătatea unei nepreţuite comori”.

Scrierile lui Alecu Russo, apărute la editurile Literatura Artistică (1989), Litera (1998) din Chişinău, în alte edituri de la Bucureşti, demonstrează perena valoare şi actualitate a marelui nostru înaintaş.

17 octombrie 2005

Lazăr CIOBANU,

Institutul de Literatură şi Folclor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

7

Tabel cronologic 1819, martie 17. Se naşte Alecu Russo, într-un "sat frumos, răşchirat între grădini şi copaci pe o vale a codrilor Bîcului, cu un păr mare în mijloc" (Amintiri). Numele acestui sat ar fi, după unui cercetători, Prodăneşti, după alţii – Străşeni. Tatăl se numea Iancu Rusu, iar mama era născută Donici; făceau parte din mica boierime, înrudindu-se cu familiile Negruzzi, Rosetti, Gane.

Scriitorul se va iscăli la început Rusu, iar după 1843 Russu, scrierile sau corespondenţa în limba franceză sunt semnate Rousso; forma Russo apare şi ea în unele scrisori şi ca semnătură a unor lucrări publicate în revista România literară, dar s-a impus datorită lui V. Alecsandri, care a folosito consecvent şi de la care au preluat-o Al. Odobescu, B. P. Hasdeu şi alţi scriitori.

1829 Pleacă la studii în Elveţia, la Institutul lui François Naville, situat la Vernier, lîngă Geneva. Şcoala se bucura de un bun renume internaţional.

1830 În timpul holerei, îşi sfîrşeşte viaţa mama lui Alecu Russo.

1832 Iancu Rusu, tatăl scriitorului, se stabileşte în ţinutul Sucevei, la una din moşiile sale.

1833, iunie 21. Într-un paşaport colectiv eliberat elevilor din Institutul lui François Naville, pentru a întreprinde o excursie dincolo de hotarele Elveţiei, figurează şi "Alexandre Russo – Moldavien".

Iancu Rusu se recăsătoreşte cu Maria Rosolimo-Lapierre, văduva fostului consul francez la Constantinopol, şi ea mama unei fete, Paulina, din prima căsătorie. Pentru Alecu Russo, Maria Rosolimo se dovedi, cu adevărat, o mamă vitregă, nefiind străină de complicaţiile care au dezlănţuit înverşunatul şi niciodată potolitul conflict dintre scriitor şi tatăl său. Din căsătoria lui Iancu Rusu cu Maria Rosolimo se mai născură încă patru copii: Cleopatra, Aspasia, Ahile şi Polixenia.

Asociindu-se cu Andrei Chefneux, de origine franceză, Iancu Rusu ia în arenda moşia Negrişoara a răzeşilor din ţinutul Dornei, în schimbul sumei de 10 000 de galbeni.

1835, octombrie 26. Cu paşaportul eliberat la această dată, Alecu Russo părăseşte Institutul lui François Naville şi Elveţia, îndreptându-se spre Viena, pentru studii de comerţ. Se opreşte un timp la Viena, unde se numără, aproape un an, printre funcţionarii unei întreprinderi comerciale turceşti din capitala Austriei.

1836 În timpul verii, la Viena, Alecu Russo compune, în limba franceză, poeziile La mort d'Alibaud şi Epitaphe d'Alibaud, omagiind pe Louis Alibaud, un republican fanatic, care, printr-un atentat neizbutit, încercase să-l ucidă pe despoticul rege francez Ludovic-Filip. Poeziile condamnau tirania şi oprimarea popoarelor.

1836, septembrie. La Viena, datorită probabil legăturilor sale cu reprezentanţii unor organizaţii naţionale, Alecu Russo suportă percheziţia poliţiei. Descoperindu-i-se versurile incendiare ale odei către Alibaud, este expulzat din Austria, ca suspect politic.

Soseşte la Iaşi.

1839, septembrie. Porneşte într-o călătorie prin Munţii Neamţului. Străbate Valea Bistriţei.

Cutreieră munţii (Viişoara, Scăricica, Pângăriţi, Hangu, Răpciuni, Călugăreni). Ascultă poezii populare, doine, legende, cîntece haiduceşti, descoperind nepreţuitele comori ale folclorului românesc, moment hotărîtor în viaţa şi activitatea lui Alecu Russo.

1840 Compune, în limba franceză, primele sale lucrări, dar ele nu vor fi tipărite decît postum, inclusiv La Pierre du Tilleuil (Piatra Teiului) în Scrieri, ediţia Academiei Române din 1908; tradusă mai tîrziu de C. Mărgăritescu, apoi de M. Sadoveanu, care a publicat-o în 1911 în Viaţa Românească.

8

Le Rocher du Corbeau (Stînca Corbului) se tipăreşte în gazeta La Voix de Roumanie Nr 1, din 1863. Tradusă de V. Alecsandri, apare în Foaia Societăţii pentru literatura şi cultura română în Bucovina, din 1863.

Iassy et ses habitants en 1840, în Scrieri, ediţia Academiei Române din 1908; tradusă apoi de C. Mărgăritescu în 1909, apoi de M. Sadoveanu, care a publicat-o, în 1912, în Viaţa Românească.

Studii naţionale, în Foaia Societăţii pentru literatura şi cultura românească în Bucovina, din 1868 (Nr 6–7).

1841, aprilie. Conflictul dintre Iancu Rusu şi fiul său, Alecu, ajunge la un deznodămînt dramatic, scriitorul fiind alungat din casa părintească.

1841, octombrie 4. Este numit asesor la Piatra-Neamţ. Din cele două cereri adresate domnitorului în acest scop, se înţelege că intervenise o ruptură între el şi familia sa ("... pierdut în ţara mea, fără nici o sursă de trai, fără protecţie sau sprijin, fără speranţă din partea familiei mele, din care mai multe circumstanţe mă vor separa pentru totdeauna").

1842, mai. Călătoreşte pînă la Cetăţuie, în aproprierea Iaşului, unde vizitează palatul lui DucaVodă. Impresiile culese aici le aşterne într-un scurt articol, sub forma unei scrisori către Vasile Alecsandri, care va apărea postum în revista Columna lui Traian, din 1874, Nr 1, editată de B. P. Hasdeu.

August. Primeşte vizita lui Vasile Alecsandri şi Mihai Cuciuranu, pornind toţi trei într-o călătorie prin munţii Moldovei. În această călătorie, Alecu Russo, aude legenda despre Stînca Corbului, pe care, la întoarcere, o aşterne pe hîrtie, în limba franceză. Scrierea a fost publicată postum, în 1863, în ziarul La Voix de la Roumanie ("Vocea României"), iar traducerea românească aparţine lui V. Alecsandri şi apare în 1868, în Foaia Societăţii pentru literatura şi cultura română în Bucovina.

1843, martie 27. Iancu Rusu vinde moşia Negrişoara poetului Costache Conachi, cu preţul de 5 000 de galbeni. Din cererea adresată Divanului ţării pentru aprobarea vînzării, aflăm că Iancu Rusu se considera un suveran, de viţa nobilă, deoarece îşi punea pecetea, în ceară roşie, cu blazonul familiei, descris astfel de unul din biografii scriitorului: "În mijloc o marcă cu iniţialele suprapuse I.R., dedesubt o ramura de stejar, în dreapta un leu se ţine marca şi în stînga un ostaş care stă pe o ţeavă de tun, ţinînd marca".

Dezgustat şi plictisit de izolarea şi măruntele obligaţii ale serviciului ca asesor la judecătoria din Piatra Neamţ, Alecu Russo începe să lipsească sistematic de la slujbă, primind deseori admonestări din partea superiorilor săi.

1844, iunie 14. Fiind îndepărtat din slujba de asesor, părăseşte Piatra-Neamţ şi se stabileşte la Iaşi.

13 iulie. Iancu Rusu întocmeşte primul său testament, la Iaşi.

August. Însoţit de Alecu, Iancu Rusu soseşte la Galaţi, cu intenţia de a pleca la Constantinopol, spre a-şi îngriji sănătatea ajunsă într-o stare gravă.

4 octombrie. Iancu Rusu alcătuieşte al doilea testament. Fie din cauza conflictului mai vechi, fie din cauza acţiunilor Mariei Rosolimo, Alecu Russo e şters complet din ambele testamente, tatăl său nelăsîndu-i nimic drept moştenire.

5 octombrie. Iancu Rusu îşi sfîrşeşte viaţa la Galaţi, vegheat la căpătîi de bunul şi nedreptăţitul său fiu Alecu.

9

1845, mai 25. La Mînjina, moşia lui Costache Negri, din aproprierea Galaţilor, se întrunesc mai mulţi tineri moldoveni (Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Manolache Costache Epureanu, Costache Negruzzi, Lazăr Rosetti etc.), printre care şi Alecu Russo, plănuind viitoarele acţiuni revoluţionare de la 1848. La această întrunire, după cum ne relatează Vasile Alecsandri, Alecu Russo "aţîţa glumele românilor cu spiritul său şăgalnic".

1846, ianuarie 11. Are loc reprezentarea piesei sale Băcălia ambiţioasă, comedie-vodevil într-un act, de Alecu Russo, al cărei text, din păcate, s-a pierdut.

17 ianuarie. În Albina românească, D. Gusti publică o cronică dramatică la Băcălia ambiţioasă, în care rezumă conţinutul piesei şi face unele obiecţii critice care-l nemulţumesc pe Alecu Russo.

14 februarie. În aceeaşi revistă, Alecu Russo răspunde lui D. Gusti, prin articolul Critica criticii, semnat A. Rusu, drept răspuns la comentariile lui pe marginea piesei sale. Aceasta era prima sa lucrare tipărită antum.

25 februarie. I se prezintă o a două piesă, Jignicerul Vadră sau Provincialul la Teatrul Naţional, drama-farsă într-un act. Manuscrisele ambelor piese s-au pierdut.

27 februarie. Sub pază, Alecu Russo ajunge la Vaslui. Apoi drumul său continuă prin Bîrlad şi Tecuci.

26 august. Autorităţile, apreciind că piesa "atacă orînduiala publică şi întocmirea ţării", hotărăsc "arestuirea turburătorilor" şi trimiterea lor în surghiun: Russo, la schitul Soveja, iar actorii la mănăstirea Caşin. („Să se închidă Alecu Russo ca un răzvrătitor al orînduielii publice în ţara sa; să se privegheze zi şi noapte de către doi jandarmi destoinici şi nemitarnici, să se ţie la cea mai aspră popreală fără a i se da de scris sau a primi el scrisori, şi a se aşeza pe hrană de fasole şi pe canon de rugăciuni, spre a–şi veni la pocăinţa şi la ispăşenia păcatelor".) În tot acest timp a ţinut un jurnal în limba franceză, intitulat Sauvegea, tipărit, postum, în Revista română din 1863 (vol. al III-lea), în traducerea lui Al. Odobescu.

4 aprilie. Ia sfîrşit exilul său la Soveja.

Acum, sau poate ceva mai tîrziu, a scris şi studiul Poezia poporală, în care se pomeneşte pentru prima oară de Mioriţa (culeasă de Russo la Soveja). A apărut postum în Foaia Societăţii pentru literatura şi cultura română în Bucovina, din 1863 (Nr 8–10).

Tot în această perioadă a alcătuit, probabil, şi paralela literară Decebal şi Ştefan cel Mare, tipărită, de asemenea postum, în revista citată mai sus.

Mai. Face o excursie, împreună cu V. Alecsandri şi alţi prieteni, la Neamţ, Văratic, Agapia.

1848, februarie 3. Interpretează la Iaşi, alături de C. Negruzzi, V. Alecsandri, Matei Millo, piesa O nuntă ţărănească a lui Alecsandri, spectacol dat în folosul săracilor.

Aprilie. Mişcarea revoluţionară fiind înăbuşită, ia drumul exilului, spre Bucovina. Se opreşte doar cîteva zile la familia Hurmuzachi (unde se adunaseră mai mulţi refugiaţi: C. Negri, V. Alecsandri, Al. Cuza etc.) şi apoi pleacă spre Viena, intenţionînd să ajungă la Paris. Întîlnindu-se cu un grup de revoluţionari români (printre care şi Bălcescu), ce se întorceau de la Paris, îndreptîndu-se spre ţară, li se alătură, ajungînd pînă la Bucureşti. Nereuşind să reintre în Moldova, pleacă din nou la drum, oprindu-se în Transilvania.

10

Mai 1. La Sibiu, se întîlneşte cu alţi revoluţionari: C. Negri, Iancu Alecsandri etc., şi îl cunoaşte pe Simion Bărnuţiu.

Mai 2. Participă la Adunarea de pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj, unde s-au întîlnit românii din Muntenia, Moldova şi Transilvania. "Într-un ţinut al Ardealului, se ivi, la 1848, o zi frumoasă pe un cîmp întins, unde patruzeci de mii de români stau să asculte sub aripile unui steag în trei culori, cuvîntul inteligenţiei ardelene.

Moldovenii şi muntenii, pribegi ai tulburărilor din ţară, priveau cu bătaie de inimă adunarea oştită grămadă... " (Cugetări).

Mai-iunie. De la Blaj pleacă la Braşov, unde va semna alături de alţi revoluţionari, Prinţipiile pentru reformarea patriei şi Proclamaţia Partidului naţional către români.

15-27 iunie. La Lugoj este prezent la adunarea prezidată de patriotul revoluţionar Eftimie Mugru.

23 iunie. Se află din nou la Sibiu, de unde trimite o scrisoare entuziasmată lui Bălcescu, felicitîndul pentru succesele repurtate de mişcarea revoluţionară din Muntenia: "Vivat! Victorie! Sunt mîndru de voi ceilalţi şi gloria revoluţiei voastre se răsfrînge şi asupra noastră şi asupra tuturor românilor!" Încă o dată, vivat şi glorie, viitorul poate să nu fie pentru noi, dar nu vom dispărea fără să lăsăm o ultimă amintire despre noi...! Trăiască România!"

9 iulie. Este arestat la Dej, unde poposise, în drum spre prietenii revoluţionari din Bucovina. Asupra lui s-au găsit broşuri şi foi volante cu caracter revoluţionar. În aceeaşi zi este dus la Cluj, unde va sta la închisoare pînă în septembrie. Din închisoare trimite un protest către contele Vay, comisarul guvernului, şi altul către consiliul de război, precum şi scrisori către V. Alecsandri şi alţi prieteni.

26 iulie. Prietenii îi răspund arătînd că au intervenit pentru el la Pesta; îi trimit şi bani de drum. În închisoare a redactat şi cîteva Cugetări, publicate postum de V. Alecsandri, în Foaia Societăţii pentru literatura şi cultura română în Bucovina, din 1868 (Nr 6–7).

Toamna. Ajunge în Bucovina la prietenii săi şi continuă activitatea revoluţionară.

1849, ianuarie 12 –24. Ajunge la Viena, de unde mai tîrziu pleacă spre Paris, unde se aflau şi V. Alecsandri, C. Negri, I. Alecsandri, N. Bălcescu etc.

1850, mai 26. Nicolae Bălcescu îi scrie lui Ion Ghica, din Paris, informîndu-l că acţionează împreună cu Alecu Russo.

9 noiembrie. Apare la Paris revista România viitoare, în care se publică prima versiune a lucrării lui Alecu Russo Cîntarea României, cu o Precuvîntare de Nicolae Bălcescu.

1851 Se reîntoarce în Moldova, după ce domnitorul Mihail Sturza, duşmanul revoluţionarilor, fusese înlocuit cu Gr. Alex. Ghica, ce aparţinuse "tarafului" înnoitorilor. Acesta îl sprijină, oferindui un loc de candidat în "Divanul apelativ", de unde a fost, mai apoi, "înaintat la îndatorirea de cileu", adică de asesor. În revista Zimbrul din Iaşi publică în Nr 1, 2, 3 Studie Moldovană, semnînd cu pseudonimul Terentie Hora.

1852 Părăseşte magistratura, devenind vechil "avocat".

1853 Intră în conflict cu instanţele judecătoreşti, şi domnitorul hotărăşte să i se ridice „dritul” de avocat. În urma unei plîngeri a lui Russo ( "... fiind profesia de avocat chipul vieţuirii iscălitului"), 11

domnitorul revine asupra hotărîrii, anulînd-o. În Calendar pe 1853 îi apare scrierea Holera.

1855 În revista România literară apar în mai multe numere Cugetări. Urmarea lor a apărut postum, în Revista română din 1863, prin stăruinţa lui V. Alecsandri.

Tot în România literară mai apar, în acest an, Amintiri, Cîntarea României, un necrolog: Mihai Cuciureanu, o Hronică literară, despre poetul D. Dăscălescu. În numerele din 3 şi 8 decembrie 1855 ale gazetei Steaua Dunării publica articolul Dezrobirea ţiganilor, semnat A. R. 1856, ianuarie 14. În Nr 5 al revistei Steaua Dunării îi apare articolul Contra latinizanţilor ardeleni, semnat A. R. În Steaua Dunării, Nr 33, se publică o scrisoare a lui Alecu Russo către Mihail Kogălniceanu, intitulată ulterior Despre Steaua Dunării.

1856 Cumpără moşia Teţcani (Roman) şi o arendează pe cea de la Mirceşti.

Septembrie. Devine membru în Sfatul administrativ la „Departamentul lucrărilor publice".

1857 Moşia Teţcani fiind ipotecată pentru 9 000 de galbeni (aproape întreagă ei valoare), Russo nu poate figura ca alegător la Divanurile ad-hoc.

Aprilie. Se înfiinţează Banca Moldovei, Alecu Russo devine procuristul ei.

18 iunie. Adresează o cerere "Onoratului comitet chemat a cerceta reclamaţiile contra listelor electorale pentru ţinutul Romanului", protestînd împotriva neincluderii sale în aceste liste.

20 iulie. Se solidarizează cu o nouă acţiune îndreptată împotriva caimacamului Vogoride care falsificase alegerile pentru Divanul ad-hoc, depunîndu-şi semnătura pe "Protestul notabililor din Iaşi către consiliul puterilor garante".

August. În urma protestului său, votează printre alegătorii din districtul Roman.

D. Bolintineanu transpune în versuri Cîntarea României.

1858 "Banca Moldovei" îi sechestrează producţia pe 1858 a celor două moşii; scriitorul se confruntă cu mari greutăţi financiare Cu trupul măcinat de boală, e ţintuit pe patul de suferinţă.

1859, februarie 5. Moare, la Iaşi, "de troahnă" (tuberculoză), la puţin timp după ce i se înfăptuise unul din idealurile patriotice pentru care luptase: Unirea principatelor Moldova şi Muntenia.

A fost înmormântat la mănăstirea Bărboi, din Iaşi, într-o groapă de cărămidă, în curtea bisericii.

Mai tîrziu a fost depus în cripta comună din interiorul lăcaşului. Nici o inscripţie nu aminteşte de faptul că acolo se află osemintele celui care, dăruindu-se cu toată fiinţa sa luptei pentru dreptate, libertate şi unire, s-a socotit "ostaşul propăşirii".

Alecu Russo – cugetări, confesiuni Cîntecele bătrîneşti adeveresc cronicile, însă cîntecele au un ceva care te mişcă pînă-n suflet.

Poezia poporală // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 283.

12

Datinile, poveştile, muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor. Cu ele se poate oricînd reconstitui trecutul întunecat.

Poezia poporală // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 281. „Mioriţa” – cea mai frumoasă epopee păstorească din lume.

Poezia poporală // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 282.

Poezia poporală este întîia fază a civilizaţiei unui neam, ce se trezeşte la lumina vieţii.

Poezia poporală // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 282. ...Studia înţeleaptă a vechimii este de neapărată nevoie...

Russo, A. Cugetări, II , XIV,1855. *** ...Cea mai înţeleaptă limbă este limba care ajută pe om a-şi tălmăci gîndul într-un chip ca toţi ascultătorii să-l poată înţelege...

Alecu Russo // Un şirag de piatră rară... .. – Ch., 1999. – P. 36.

Cîtă trudă, cîtă vreme pune omul a învăţa limba neamurilor străine! da aceea străină nu-i vorbeşte de ţară, nici de părinţi, nici de fraţi, nici de primăvara cu verdeaţă ei şi turmelor, lăsîndu-se pe guri de rai, copileţe bălaie şi fete de împăraţi, cum vorbeşte limba ce o învaţă şi o suge omul cu laptele vieţii.

Amintiri // Russo, A. Cîntarea României. – Ch., 1998. – P. 113. ...Dacă aş fi poet şi mai ales poet mitologic, aş edita întîi mitologia română, care-i frumoasă, ca şi acea latină sau greacă, şi care nu-i bătrînă şi purtată ca o rufă lepădată. Şi ar fi înţeleasă de tot omul ce ştie numai româneşte.

Studie moldovană // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 48–49.

Eu neg că limba noastră ar fi săracă; limba nu ne e mai săracă decît altele însorătoare; sîntem însă noi înşine săraci de dînsa, o mai şi sărăcim cu capriţiul nostru.

Cugetări // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 91.

Greşeala noastră a fost, de cînd am intrat în dezbaterile limbii, că am urmărit numai asemănările noastre cu limba latină şi celelalte limbi neoromane, dar nu ne-am bătut capul cu neasemănările – şi tocmai neasemănările informează duhul său, cum se zice astăzi, geniul limbilor – şi desparte o limbă de alta.

Cugetări // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 113.

Filologia este numai o ştiinţă de iubire, o ochire vie de înfrăţire a popoarelor, o dovadă de înrudire a neamurilor şi a veacurilor.

Alecu Russo // Un şirag de piatră rară.... – Ch., 1999. – P. 36. ...Limba acolo îşi are temelia, unde au trăit mai slobod neamul, unde au prins rădăcini în legi, în instituţii, în istorie, în monumentele scrise, în mişcarea zilnică, în suflarea obştească, în obiceiurile sale.

Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 26. ...Limba este naţiunea, şi prin urmare limba română este naţiunea română.

Cugetări // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 85.

Limba obştească stă într-o cumpănă cu civilizaţia.

Alecu Russo // Un şirag de piatră rară.... – Ch., 1999. – P. 36.

13

Limba română curge nu din latina corectă, ci direct din cea latinească a obştei.

Cugetări // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 88. ...Limba română e o limbă deosebită acum şi au fost osăbită pururea de limba latină, că cuvintele ei s-au format şi se formează după regule încă necunoscute, ce îşi au o logică în istoria noastră.

Cugetări // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 97. ...Limba românească corectă trebuie a fi regulamentarea şi înfrumuseţarea limbii româneşti a obştii – limba ce se suge cu laptele de la mamă.

Cugetări // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 98. ...Limba trebuie a rămîne în limba hronicarilor – limbă epică, ce îşi dă mîna cu limba cîntecelor populare. Ştim că veacurile prifac limbile din epice în sintetice, din povestitoare în învăţătoare, precum anii prefac copilul nebunatic în omul cu mintea coaptă; dar nici omul, nici limbile nu cresc într-o zi şi nu-şi pot schimba firea, fără a pieri sau a nu fi.

Cugetări // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 82. ...Lucru necontestat că limbile se prefac, dar se prefac ele singure cu întrebuinţarea zilnică, cu scopul ideilor şi nevoilor civilizaţiei; însă prefăcătura adusă de ani şi de trebuinţă, măsurată de noima aplecărilor şi a năravurilor neamurilor e nesimţită la auz şi la vedere.

Alecu Russo // Un şirag de piatră rară... . – Ch., 1999. – P. 36. ...Pentru a scrie româneşte, nu trebuie gramatici, trebuie rîvnă, idei şi giudecată dreaptă a lucrurilor.

Cugetări // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 83.

Toate limbile pămîntului sunt surori şi fiice iubite ale Domnului.

Alecu Russo // Un şirag de piatră rară... . – Ch., 1999. – P. 36–37. *** Al nostru e pămîntul şi acei ce locuiesc pe dînsul... ale noastre cîmpiile... ale noastere dealurile... ale noastre cotunele, satele şi tîrgurile, colibele şi curţile, toată mişcarea şi toată suflarea.

Cîntarea României // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 163.

Cînd şefii naţiilor se vor gîndi serios la fericirea popoarelor şi vor înţelege că mărimea lor adevărată constă în binele comun, atunci ei vor fi cei dintîi care vor proclama libertatea, căci prin libertate mijloacele fiecăruia se întind, puterile-i se înzecesc, dorinţele nobile îşi iau zbor şi inimile se unesc într-o sinceră frăţie Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj // Russo, A. Opere.– Ch., 1989.– P. 194.

Curaj, prieteni, deşteptaţi-mi patria dacă vreţi să pot adormi în pace.

Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 33.

Deşteaptă-te, pămînt român!

Biruieşte-ţi durerea... E vreme să ieşi din amorţire, seminţie a domnitorilor lumei!

Cîntarea României // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P.167.

Fiecare revoluţie trebuie să nască un adevăr pe lume, şi fiecare criză prin care a trecut omenirea a produs un bine sau germenul unui bine....

Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 291.

Fondaţi programul libertăţii pe această simplă bază şi nu va mai exista duşmănie între naţii, nici ură între oameni.

14

Cugetări scrise în închisoare la Cluj // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 493.

Lupta întăreşte pe cel slab, şi primejdia măreşte pe cel tare... tot bunul are nevoile sale.

Cîntarea României // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 156.

Moldova e o ţară rece, unde entuziasmul, fie politic, fie literar nu prinde în clipită.

Cugetări // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 108.

Naţiile care au pierdut şirul obiceiurilor părinteşti sînt naţii fără rădăcină....

Cugetări // Russo, A. Opere. – Ch., 1989.– P. 66–67 Nu face altuia ceea ce n-ai voi să ţi se facă ţie!

Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 294.

Patria e aducerea aminte de zilele copilăriei... coliba părinţească cu copacul cel mare din pragul uşii, dragostea mamei... plăsmuirile (nevinovate) ale inimei noastre... locul unde am iubit şi am fost iubiţi... cîinele care se giuca cu noi, sunetul clopotului bisericei satului ce ne vesteşte zilele frumoase de sărbătoare... zbieratul turmelor, cînd se întorceau în amurgul sării de la păşune... fumul vetrii ce ne-a încălzit în leagăn, înălţîndu-se în aer... barza de pe streaşină, ce cîntă duios pe cîmpie... şi aerul, care nicăierea nu este mai dulce!.

Cîntarea României // Russo, A. Opere. – Ch., 1989. – P. 155–156.

Strîmtoarea în care curge rîul Bicazului este una din cele mai frumoase din Carpaţi; natura pare că a vrut a aduna la un loc tot ce a putut crea mai graţios, mai pitoresc şi mai grozav. Tablou magic şi demn de penelul lui Salvator Rossa. Soarele asfinţind într-un ocean de lumină înfocată; cîţiva plăieşi trecând printre copaci; cîţiva vulturi zburînd roată împrejurul vîrfului Ceahlălului şi jos, lîngă o naltă stîncă, caii noştrii, adapîndu-se în apa limpede a Bicazului!

Stânca Corbului // Russo, A. Cîntarea României. – Ch., 1989. – P. 217.

15

Operele scriitorului Opere complete În ordine cronologică 1.

Opere complete [Text] / Alecu Russo ; coment. de Lucian Predescu. – Bucureşti : Ed. CugetareaGeorgescu Delafras, [s. a.]. – (Scriitori clasici români cu coment.)

BUSB 2.

Opere [Text] / Alecu Russo ; pref. şi coment. I. Vasilenco şi E. Levit. – Ed. a 2-a, revăz. – Ch. : Cartea mold., 1967. – 349 p. – (Colecţia Clasicii literaturii moldoveneşti). – Cu caract. chir.

BUSB, BN, BŞCAŞM, A. Russo, BM, ML Conţinut: Critica criticii ; Studie Moldovană ; Holera ; Cugetări ; Amintiri ; Cîntarea României ; Poetul Dăscălescu ; Mihai Cuciureanu ; Dezrobirea ţiganilor ; Contra latinizanţilor ardeleni ; Despre „Steaua Dunării” ; Piatra Teiului ; Stînca Corbului ; Studii naţionale ; Iaşii şi locuitorii lui în 1840 ; Palatul lui Duca-Vodă ; Soveja ; Poezia poporală ; Decebal şi Ştefan cel Mare ; Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj ; Scrisori ; Alte cugetări.

3.

Opere [Text] / Alecu Russo ; îngrijirea text., note şi coment. de E. Levit şi I. Vasilenco ; prez. graf. de I. Cîrmu. – Ch. : Lit. artistică, 1989. – 436 p.

BUSB, A. Russo, BM, BŞCAŞM, Transilvania, BN, ML Conţinut: Opere antume : [Critica criticii ; Studie Moldovană ; Holera ; Cugetări ; Amintiri ; Cîntarea României ; Poetul Dăscălescu ; Mihai Cuciureanu ; Dezrobirea ţiganilor ; Contra latinizanţilor ardeleni ; Despre „Steaua Dunării”]. Opere postume : [Piatra Teiului ; Stînca Corbului ; Studii naţionale ; Iaşii şi locuitorii lui în 1840 ; Palatul lui Duca-Vodă ; Soveja ; Poezia poporală ; Decebal şi Ştefan cel Mare ; Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj ; Alte cugetări ; Ofiţeri francezi în Moldova ; Scrisori].

Anexe: Originalele scrierilor lui Alecu Russo în limba franceză : La Pierre de Tilleuil ; Le Rocher du Corbeau ; Jassy et ses habitants en 1840 ; Sauvegea ; Scrisori, cugetări, fragmente (în franceză).

Opere alese în ordine cronologică 4.

Opere alese [Text] / Alecu Russo. – Bucureşti : E.S.P.L.A. , [s. a.]. – 173 p.

Transilvania 5.

Opere alese [Text] / Alecu Russo ; art. introd. de E. Boldan. – Bucureşti : E.S.P.L.A. a Uniunii Scriitorilor din R.P.R., 1950. – 176 p.

BUSB 6.

Opere alese [Text] / Alecu Russo ; alcăt., red. şi art. introd. de I. Vasilenco ; Filiala mold. a AŞ a URSS. Inst. de Istorie, Limbă şi Literatură. – Ch. : Ed. de Stat a Moldovei, 1955. – 353 p. : 1 f. portr. – Cu caract. chir.

BUSB; BN; ML Conţinut: Piatra Teiului ; Studii naţionale ; Iaşii şi locuitorii lui în 1840 ; Critica criticii ; Soveja ; Poezia poporală ; Decebal şi Ştefan cel Mare ; Studie Moldovană ; Holera ; Amintiri ; Cugetări ; Poetul Dăscălescu ; Contra latinizanţilor ardeleni ; Despre "Steaua Dunării".

Recenzie: 7.

Osadcenco, I. [Text] // Moldova soc. – 1955. – 24 nov.

Scrieri În ordine cronologică 8.

Scrieri [Text] / Alecu Russo ; coment. de Petre Haneş. – Craiova : Scrisul Românesc, [s. a.] – 267 p.

16

9.

10.

11.

12.

13.

14.

BN; ML Scrieri [Text] / Alecu Russo ; publ. de P. Haneş. – Bucureşti : Inst. de arte graf. Carol Gobl Ssor I. Ş. Rasidescu, 1908. – XVIII, 432 p. : 1 f. portr. şi 7 f. facs.

BUSB; BŞCAŞM; ML Scrieri [Text] / Alecu Russo ; pref. de Gh. Bogdan-Duică. – Bucureşti : Minerva, 1910. – XII. – 252 p. : 1 f. portr.

BUSB; BŞCAŞM; ML Scrieri. Postume. [Text] /Alecu Russo. – Craiova : Scrisul Românesc, 1913. – 174 p.

ML Scrieri [Text] : Cugetări ; Amintiri ; Cîntarea României ş. a. / Alecu Russo. – Bucureşti : Tipografia României unite, 1934. – 274 p.

BN; ML Scrieri [Text] : Cugetări ; Amintiri ; Cîntarea României / Alecu Russo ; st. introd. de P. V. Haneş. – Bucureşti : Tipogr. României unite, 1935. – 273 p.

BUSB Scrieri [Text] / Alecu Russo ; coment. de P. V. Haneş. – Craiova : Scrisul românesc, 1937. – 267 p.: 5 f. portr. şi facs. – Bibliogr. p. XCI-XCII. – (Clasicii români comentaţi).

BUSB Scrieri alese În ordine cronologică

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

Scrieri postume [Text] / Alecu Russo ; trad. de V. Alecsandri, Al. Odobescu, M. Sadoveanu ; publ. de Petre V. Haneş. – Craiova : Scrisul Românesc, 1940. – 174 p. – (Clasicii Români comentaţi).

BUSB; BŞCAŞM; BN; ML Scrieri alese [Text] : Omul. Opera. Comentarii / Alecu Russo ; ed. îngrijită de E. Boldan. – Bucureşti : Ed. de Stat, 1948. – 244 p. – (Biblioteca de buzunar).

BUSB Scrieri alese [Text] / Alecu Russo. – Bucureşti : E.S.P.L.A., 1956. – 368 p.

BUSB; BM; BN; BŞCAŞM; Transilvania; ML Scrieri alese [Text] / Alecu Russo ; cu o pref. de E. Boldan. – Bucureşti : E.S.P.L.A, 1957. – 366 p. : portr.

BN Scrieri alese [Text] / Alecu Russo ; ed. îngrijită ; introd. şi note de Geo Şerban. – Bucureşti : E.S.P.L.A., 1959. – 344 p.

BUSB; BM; BN; BŞCAŞM; Transilvania; ML Scrieri alese [Text] / Alecu Russo ; ed. îngrijită şi pref. de Sanda Radian. – Bucureşti : Ed. Tineretului, 1959. – 239 p.

BUSB; BN; BŞCSŞM; ML Scrieri alese [Text] / Alecu Russo ; ed. îngrijită, pref., note, coment. de I.Vasilenco. – Ch. : Cartea mold., 1963. – 354 p.

BSCAŞM; ML Scrieri alese [Text] / Alecu Russo ; ed. îngrijită de Geo Şerban ; st. introd. şi note finale de Teodor Vârgolici. – Bucureşti : Ed. Albatros, 1970. – 367 p. – (Lyceum, 93).

BŞCAŞM; O. Ghibu Conţinut : Scrieri apărute în timpul vieţii : Critica criticii ; Studie Moldovană ; Holera ; Cugetări ; Amintiri ; Cîntarea României ; [Poetul Dăscălescu] ; [Dezrobirea ţiganilor] ; [Contra latinizanţilor ardeleni] ; [Despre "Steaua Dunării"]. Scrieri apărute după moarte: Soveja (Ziarul unui exilat politic la 1846) ; Stînca Corbului (Legendă culeasă de la Bicaz) ; Decebal şi Ştefan cel Mare (Studiu istoric) ; Studii naţionale (1840) ; Poezia poporală ; Palatul lui Duca-Vodă ; Piatra Teiului (Legendă) ; Iaşii şi locuitorii lui în 1840 (fragm.)

Scrieri literare [Text] / Alecu Russo ; ed. îngrijită ; postf. ; tab. cron. şi ref. crit. de Teodor 17

Vârgolici. – Bucureşti : Editura 100+1 Gramar+, 1996 (Imprimeria de Vest). – 144 p.

O. Ghibu; BUSB; BM; BN; Transilvania Ediţii aparte În ordine cronologică Aduceri- aminte / Amintiri 24.

Aduceri-aminte [Text] / Alecu Russo ; ed. îngrijită de P. V. Haneş. – Ch. : Tipografia Românească, 1918. – 10 p. – (Biblioteca Basarabiei).

ML 25.

Aduceri-aminte [Text] / Alecu Russo ; ed. îngrijită de P. V. Haneş. – Ed. a 2-a. – Bucureşti : Ed. Soc. „ Coresi”, 1919. – 16 p. – (Biblioteca Basarabiei).

BUSB 26.

Amintiri [Text] : [fragm.] // "a" Mic cl. a IV-a. : [supl. interior la rev. "a" Mic]. – 2002. – Nr 12.

Russo; Transilvania Cîntarea României în cărţi 27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

Cîntarea României [Text] ; Piatra Teiului; Poezia poporală ; Cugetări / Alecu Russo. – Bucureşti : Ed. Garamond, [s. a.]. – 136 p. – (Biblioteca elevului).

BN; Transilvania Cîntarea României [Text] / Alecu Russo. – Ed. a 5-a. – Bucureşti : Ed. Inst. de arte graf.; Ed. Minerva, 1902. – 62 p. – (Biblioteca Populară „Minerva”).

BUSB Cîntarea României [Text] . Poezia poporală şi altele / Alecu Russo ; ed. publ. de P. V. Haneş. – Bucureşti : Ed. Librăriei Leon Alcalay, 1909. – 94 p. – (Biblioteca pentru toţi).

BUSB; ML Cîntarea României [Text] / Alecu Russo ; st. introd. de N. I. Apostolescu. – Bucureşti : Inst. de arte graf. „Flacăra”, 1914. – 55 p. – Pe foaia de titlu aut. N. Bălcescu.

BUSB Cîntarea României [Text] / Alecu Russo ; introd. de L. Blaga. – Bucureşti : Cultura naţională, 1924. – 70 p. : 1 f. portr. – (Cartea cea bună).

BUSB; ML Cîntarea României [Text] . Poezia poporală şi altele / Alecu Russo ; ed. publ. de P. Haneş. – Bucureşti : Ed. Librăriei „Universală” Alcalay, 1924. – 86 p. – (Biblioteca pentru toţi).

BUSB Cîntarea României. Amintiri [Text] / Alecu Russo ; ed. îngrijită de I. Pillat. – Bucureşti : Cartea românească, 1936. – 48 p. – (Pagini alese).

BUSB Cîntarea României [Text] / Alecu Russo. – Bucureşti : Imprimeria centrală, 1941. – 37 p. – (Biblioteca „Sentinela”) BUSB Cîntarea României [Text]. – Bucureşti : Asoc. Bibliofilă Română, [1943]. – 45 p.

BN Cîntarea României [Text] . Amintiri / Alecu Russo ; ed. îngrijită de I. Pillat. – Bucureşti : Cartea românească, 1944. – 44 p. – (Pagini alese).

BUSB; ML Cîntarea României [Text] / Alecu Russo. – Ch. : Ed. de Stat a Moldovei, 1956. – 46 p. – Cu caract. chir.

BUSB; BN; ML Cîntarea României [Text] / Alecu Russo ; ed. îngrijită şi pref. de Sanda Radian. – Bucureşti : 18

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

Ed. Tineretului, 1957. – 192 p. – (Biblioteca şcolarului).

O. Ghibu; BUSB; BŞCAŞM; BN; Transilvania Cîntarea României [Text] / Alecu Russo ; pref. de G. Sanda şi G. Ursu. – Bucureşti : Ed. Tineretului, 1962. – 248 p. – (Biblioteca şcolarului).

O. Ghibu; BUSB; BŞCAŞM; BN; Transilvania Cîntarea României [Text] / Alecu Russo. – Bucureşti : Ed. pentru literatură, 1969. – 95 p. : 1 f. portr.

O. Ghibu; BUSB; BN; Transilvania Cîntarea României [Text] / Alecu Russo ; pref. de Teodor Vârgolici. – Bucureşti : Minerva, 1971. – 286 p. – Bibliogr.: p. 275–283.

O. Ghibu; BUSB; BM; BN; BŞCAŞM; Transilvania Cîntarea României [Text] / Alecu Russo ; selecţ., postf. şi bibliogr. de T. Vârgolici. – Bucureşti : Minerva, 1974. – 274 p. – (Arcade).

BUSB; BŞCŞM Cîntarea României [Text] / Alecu Russo ; selecţ., pref. şi bibloigr. de T. Vârgolici. – Bucureşti : Minerva, 1980. – 184 p. – (Arcade).

O. Ghibu; BUSB; BŞCAŞM; BN; Transilvania Cîntarea României [Text] / Alecu Russo. – Bucureşti : Ed. Ion Creangă, 1981. – 223 p. – (Biblioteca şcolarului, 116 : Clasele V–VII).

O. Ghibu; BUSB; BN; Transilvania Cîntarea României [Text] / Alecu Russo ; tab. cron., pref., note şi bibliogr. de Antoaneta Macovei. – Bucureşti : Albatros, 1985 (Bucureşti : CPCS). – LXII, 154 p. – (Lyceum. Texte comentate).

O. Ghibu; BUSB; Transilvania Cîntarea României [Text] / Alecu Russo ; ed. îngrijită de Geo Şerban ; pref. şi tabel cron. de Cornel Regman. – Ed. a 3-a. – Bucureşti : Minerva, 1985. – 319 p. – (Biblioteca pentru toţi, 172).

BUSB Cîntarea României [Text] / Alecu Russo ; ed. îngrijită, pref., şi tab. cron. de Elena Chiriac. – Galaţi : Porto-Franco, 1994. – 155 p.

BM; Transilvania Cîntarea României [Text] ; Piatra Teiului ; Poezia poporală ; Cugetări / Alecu Russo. – Bucureşti : Garamond, 1996. – (Biblioteca elevului).

BUSB Cîntarea României [Text] ; Piatra Teiului ; Poezia poporală ; Cugetări / Alecu Russo. – Bucureşti : Garamond, 1997. – 135 p.

Transilvania Cîntarea României [Text] / Alecu Russo ; cop. I. Cîrmu – Ch. : Litera, 1998. – 326 p. – (Biblioteca şcolarului) ; Literatura română. 3.0 : [resursă electronică] : 106 vol., 35000 p. – Bucureşti : Litera Int., 2002. – 1 CD. O. Ghibu; BUSB; BM; BN; A. Russo;BŞCAŞM; Transilvania; ML Conţinut : Scrieri antume : Critica criticii ; Studie Moldovană ; Holera ; Cugetări ; Amintiri ; Cîntarea României ; Mihai Cuciureanu ; [Poetul Dăscălescu] ; [Dezrobirea ţiganilor] ; [Contra latinizanţilor ardeleni] ; [Despre „Steaua Dunării”] . Scrieri postume : Soveja (Ziarul unui exilat politic la 1846) ; Stînca Corbului (Legendă culeasă de la Bicaz) ; Decebal şi Ştefan cel Mare (Studiu istoric) ; Studii naţionale (1840) ; Poezia poporală ; Palatul lui Duca-Vodă ; Piatra Teiului (Legendă) ; Iaşii şi locuitorii lui în 1840 ; Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj ; Alte cugetări ; [Ofiţeri francezi în Moldova] ; Scrisori.

Cîntarea României [Text] ; Piatra Teiului ; Poezia poporală ; Cugetări / Alecu Russo . – Bucureşti : Garamond, 2002. – 136 p. – (Biblioteca elevului).

BUSB

19

În culegeri şi periodice 52.

53.

54.

55.

56.

57.

Cîntarea României [Text] : [fragm.] // Cuvînt moldovenesc. – 1913. – Nr 4. – P. 3–7.

ML Mărgăritare de cugetare românească [Text] : [fragm. din „Cîntarea României”] // Viaţa Basarabiei. – 1932. – Nr 2. – P. 34.

BŞCASM Cîntarea României [Text] : [fragm.] // Cultura Moldovei. – 1959. – 5 febr.

BN Cîntarea României [Text] : [fragm.] // Antologia Unirii : 1918–1983. – Bucureşti, 1983. – P. 70– 77.

Transilvania Cîntarea României [Text] : [fragm.] // Cîntec de Patrie-mamă : [culeg.] pentru copii şi adolescenţi. – Ch., 1989. – P. 160–162.

BN Cîntarea României [Text] : [fragm.] // Lit. şi arta. – 1994. – 17 mart. – P. 4.

BN; BM; BŞCAŞM; ML Cugetări în culegeri şi periodice

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

Cugetări [Text] // Ivaşcu, G. Din istoria teoriei şi criticii literare româneşti : 1812–1866. – Bucureşti, 1967. – P. 471–479.

Transilvania, BM Cugetări [Text] // Nistru. – 1969. – Nr 3. – P. 124.

BM; BN; BŞCAŞM; ML Cugetări [Text] // Scriitori români despre limbă şi stil / antol., introd., coment., bibliogr., glosar de Gh. Bulgăr. – Bucureşti, 1976. – P. 97–101.

Transilvania Cugetări [Text] / Alecu Russo ; postf. şi bibliogr. de Mihai Zamfir. – Bucureşti : Minerva, 1977.

– 216 p. – (Arcade).

O. Ghibu; BUSB; BŞCAŞM Cugetări [Text] // Viaţa satului : (Ed. spec.: Caiete de cultură; XXI „Alecu Russo”). – 1994. – 12 mart.

BM; BN; BŞCSŞM Cugetări [Text] // Duţă, Victor. Dicţionar de aforisme, expresii, maxime, proverbe şi zicători : Carte de înţelepciune românească. – Bucureşti, [1999] – P. 60, 61, 65, 104, 211, 284, 287, 412.

Cugetări [Text] : [fragm.] // Strategia civică. – 2000. – Nr 3. – P. 34–35.

BUSB Cugetări. Amintiri

65.

Cugetări şi amintiri [Text] / Alecu Russo ; ed. publ. de P. V. Haneş. – Bucureşti : Ed. Librăriei Leon Alcalay, [s. a.] – 112 p. – (Biblioteca pentru toţi).

BUSB 66.

Cugetări şi amintiri [Text] / Alecu Russo ; art. introd. de I. Vasilenco. – Ch. : Cartea mold., 1959. – 163 p. – Cu caract. chir.

BUSB; BN 67.

Cugetări şi amintiri [Text] / Alecu Russo. – Ch. : Cartea mold., 1966. – 163 p. – Cu caract. chir.

BM; BN; ML Decebal şi Ştefan cel Mare 68.

Decebal şi Ştefan cel Mare [Text] : st. istoric // Convorbiri lit. (Bucureşti). – 1873. – 1 mart. (Nr 12). – P. 443–445 ; Iese-n plină strălucire Ştefan cel Viteaz şi Sfînt. – Ch., 1991. – P. 93–94.

20

BN ; Transilvania Decebal şi Ştefan cel Mare [Text] // Calendarul „Minervei”. – 1902. – P. 63–64.

ML 70.

Decebal şi Ştefan cel Mare [Text] // Russo, Alecu. Opere alese. – Ch., 1955. – P. 115–117. – Cu caract. chir.

BUSB; BN; ML 71.

Decebal şi Ştefan cel Mare [Text] : st. istoric // Ştefan cel Mare : legende, balade, portr. lit. : pentru şc. medie. – Ch., 1989. – P. 54–69. – (Strămoşii).

BM; BN; A. Russo; BŞCAŞM; ML 69.

72.

Decebal şi Ştefan cel Mare [Text] : st. istoric: [fragm.] // Scînteia leninistă. – 1989. – Nr 4. – P. 11. – Cu caract. chir.

BN Piatra Teiului în cărţi

73.

74.

75.

76.

77.

78.

Piatra Teiului [Text] . Iaşii în 1840 / Alecu Russo ; tălmăcire de M. Sadoveanu. – Bucureşti : Minerva, 1915. – 106 p. – (Biblioteca „Minerva”).

BUSB Piatra Teiului [Text] : scrieri alese / Alecu Russo ; pref. de D. Păcurari ; tab. cron. de Geo Şerban. – Bucureşti : E.S.P.L.A, 1963. – 346 p. – (Biblioteca pentru toţi).

BUSB; BŞCAŞM; BN; ML; Transilvania Conţinut : Scrieri apărute în timpul vieţii : Critica criticii ; Studie moldovană ; Holera ; Cugetări (Fragmente) ; Amintiri ; Cîntarea României ; [Poetul Dăscălescu] ; [Dezrobirea ţiganilor] ; [Contra latinizanţilor ardeleni] ; [Despre „Steaua Dunării”]. Scrieri tipărite după moarte : Soveja (Ziarul unui exilat politic la 1846) ; Stînca Corbului (Legendă culeasă de la Bicaz) ; Decebal şi Ştefan cel Mare (Studiu istoric) ; Studii naţionale (1840) ; Poezia poporală ; Palatul lui Duca-Vodă ; [Ofiţeri francezi în Moldova] ; Piatra Teiului (Legendă) ; Iaşii şi locuitorii lui în 1840 (Fragmente).

Piatra Teiului : scrieri alese [Text] / Alecu Russo; ed. îngrijită şi pref. de Geo Şerban. – Bucureşti : Editura pentru literatură, 1967. – 357 p. – (Biblioteca pentru toţi).

O. Ghibu; BM; BN; ML; Transilvania Conţinut : Scrieri apărute în timpul vieţii : Critica criticii ; Studie Moldovană ; Holera ; Cugetări ; Amintiri ; Cîntarea României ; [Poetul Dăscălescu] ; [Dezrobirea ţiganilor] ; [Contra latinizanţilor ardeleni] ; [Despre „Steaua Dunării”]. Scrieri tipărite după moarte : Soveja (Ziarul unui exilat politic la 1846) ; Stînca Corbului (Legendă culeasă de la Bicaz) : Decebal şi Ştefan cel Mare (Studiu istoric) ; Studii naţionale (1840) ; Poezia poporală ; Palatul lui Duca Vodă ; Piatra Teiului (Legendă) ; Iaşii şi locuitorii lui în 1840 (Fragmente).

Piatra Teiului şi alte scrieri [Text] : legende, amintiri, studii critice : pentru şc. medie / Alecu Russo ; pref. de E. Levit ; prez. graf. de Iurie Iazan. – Ch. : Lit. artistică, 1984. – 116 p. – (Biblioteca şcolarului). – Cu caract. chir.

BUSB; BM; BN; A. Russo; BŞCAŞM Conţinut : Piatra Teiului (Legendă) ; Stînca Corbului ; Studii naţionale (1840) ; Soveja ; Holera ; Amintiri (Fragment) ; Studie moldovană ; Critica criticii.

Piatra Teiului [Text] // Religia o frază... : pagini de lit. artistică : pentru şc. medie. – Ch., 1988. – [222 p.]. – Cu caract. chir.

BM; BN Piatra Teiului [Text] : scrieri alese / Alecu Russo ; ed. îngrijită şi pref. de Geo Şerban. – Ch. : Hyperion, 1991. – 284 p. – (Aleea clasicilor).

O. Ghibu; BUSB; BŞCAŞM; BN; BM; A. Russo; ML; Transilvania Conţinut : Scrieri apărute în timpul vieţii : Critica criticii ; Studie moldovană ; Holera ; Cugetări ; Amintiri ; Cîntarea României ; [Poetul Dăscălescu] ; [Dezrobirea ţiganilor] ; [Contra latinizanţilor ardeleni] ; [Despre „Steaua Dunării”]. Scrieri tipărite după moarte : Soveja (Ziarul unui exilat 21

politic la 1846) ; Stînca Corbului (Legendă culeasă de la Bicaz) ; Decebal şi Ştefan cel Mare (Studiu istoric) ; Studii naţionale (1840) ; Poezia poporală ; Palatul lui Duca-Vodă ; Piatra Teiului (Legendă) ; Iaşii şi locuitorii lui în 1840 (Fragmente). În culegeri şi periodice 79.

80.

81.

82.

83.

Piatra Teiului [Text] ; Poezia poporală // Literatura moldovenească : crestomaţie pentru cl. IX. – Ed. a 5-a. – Ch., 1967. – P. 149–166. – Cu caract. chir.

Transilvania; BN Piatra Teiului [Text] : [fragm. din carte] // Tînărul leninist. – 1969. – 29 mart. – Cu caract. chir.

BN Piatra Teiului [Text] : [fragm.] // Tinerimea Mold. – 1969. – 30 mart. – Cu caract. chir.

BN Călătoria... dezvăluie, cu mult mai bine decît cărţile viaţa intimă a civilizaţiei [Text] : [fragm. din „Piatra Teiului”] / rubr. pregătită de Al. Vicu // Sport. Turism. – 1993. – 24 mart. – P. 2. – (Moldova pitorească : pagini pentru turişti (Locuri. Oameni. Istorie. Monumente. Obiceiuri.

Tradiţii).

BN Piatra Teiului [Text] : fragm. dintr-o călătorie în munţii Moldovei // Natura. – 2002. – Noiembr.

(Nr 11). – P. 10.

BN; BM; A. Russo Alte scrieri În ordine alfabetică

84.

85.

86.

87.

88.

89.

90.

91.

92.

93.

Comoară [Text] : antol. despre limbă. – Ed. a 2-a. – Ch., 1989. – 310 p. – Din conţ. : Alecu Russo : Cugetări ; Amintiri ; Piatra Teiului ; Poezia poporală. – P. 54–69.

BM; BN; BŞCAŞM; A. Russo Contra latinizanţilor ardeleni [Text] // Ivaşcu, G. Din istoria teoriei şi criticii literare Româneşti : 1812–1866. – Bucureşti, 1967. – P. 499–503.

Transilvania, BM Cugetări scrise la închisoarea de la Cluj [Text] ; Cîntarea României ; Alte cugetări : [fragm.] // Cuvîntul. – 1991. – 29 mart.

BN; BM Evocări dintr-un secol [Text] : pagini din presa periodică mold. a sec. XIX. – Ch. : Universitas, 1991. – 407 p. – Din conţ. : Alecu Russo : Dezrobirea ţiganilor. – P. 126–131 ; Critica criticii. – P. 180–184 ; Poetul Dăscălescu. – P. 270–271; Despre „Steaua Dunării”. – P. 348–350.

Groază, ultimul haiduc român [Text] : o scriere atribuită lui Alecu Russo, dar care rămîne, în continuare, neinclusă în ediţiile operelor sale : [text reprodus după ed. A. Russo, scrieri postume, trad. de V. Alecsandri ş. a., publ. de P. V. Haneş ; Ed. „Scriitorul românesc”, Craiova, (1914?). – P. 154–164] // Basarabia. – 1991. – Nr 7. – P. 160–165.

BN; BM; BŞCAŞM; ML Iaşii şi locuitorii lui în 1840 [Text] / Alecu Russo ; tălmăcire: M. Sadoveanu // Viaţa Românească. – 1912. – Nr 9. – P. 292–314.

BUSB Maxime [Text] // Cultura. – 1967. – 13 mai. – P. 12. – Cu caract. chir.

BN; BM; ML; BŞCAŞM Maxime [Text] // Dulce grai ... : [maxime despre limbă]. – Ch., 1990. – P. 43–44.

BN; BM; ML; BŞCAŞM; A. Russo Maxime [Text] // Un şirag de piatră rară... / selecţ. : Constantin Dragomir. – Ch., 1999. – P. 36– 37.

BN Mioriţa [Text] : baladă populară [pentru grădiniţa de copii] : ed. bilingvă / înregistrare de A. 22

Russo ; text după V. Alecsandri ; trad. din lb. mold. de V. Baltag ; art. introd. de M. Cimpoi ; prez. graf. de Gh. Vrabie. – Ch. : Lit. artistică, 1983. – 55 p.: il., note.

BN; BM; ML ;BŞCAŞM 94. Mort d’Alibaud [Text] = Moartea lui Alibaud; Epitaphe d’Alibaud = Epitaful lui Alibaud : [stihuri franceze, versiune românească şi o menţiune de Ioan Alexandru] // Manuscriptum. – 1976.

– Nr 2. – P. 62– 68.

ML 95. Piatra Corbului [Text] ; Soveja / Alecu Russo ; trad. de V. Alecsandri, Al. Odobescu. – Bucureşti : Socec, 1908. – 86 p. – (Biblioteca românească).

BUSB 96.

Poetul Dăscălescu [Text] // Ivaşcu, G. Din istoria teoriei şi criticii literare româneşti : 1812–1866.

– Bucureşti, 1967. – P. 498–499.

BM 97.

Poezia poporală [Text] : [fragm.] // Calendarul „Minervei”. – 1902. – P. 145–146.

ML 98.

Poezia poporală [Text] // Literatură şi cunoaştere : antol. – Bucureşti, 1975. – Vol. 4. – P. 21– 27.

BUSB 99.

Soveja [Text] : Ziarul unui exilat politic la 1846 ; Piatra Teiului : [fragm. dintr-o călătorie în munţii Moldovei] ; Cugetări ; Studie moldovană ; Amintiri // Călători paşoptişti. – Bucureşti, 1989. – P. 165–184.

BM În limba rusă 100.

Избранное [Текст] /Алеку Руссо ; вступ. cт. и примеч. И. Василенко. – К : Картя молд., 1959. – 173 c. : с ил. 1 л. портр.

BŞCAŞM; BN; A. Russo; BM Содержание : Пятра Теюлуй ; Национальные этюды ; Яссы и их обитатели в 1840 году ; Совежа ; Дечебал и Стефан Великий ; Песнь о Румынии ; Молдавский этюд ; Холера ; Воспоминания.

Recenzie: 101. Ковчегов, Павел. Изъяны ценной книги [Текст] // Сов. Молдавия. – 1960. – 19 февр.

102.

Пятра Tеюлуй [Текст] : [отр. из одноим. книги] / пер. с молд. Г. Челака // Юный ленинец.

–1969. – 29 март.

BN 103. Совежа [Текст] : [отр. из воспоминаний] // Сов. Молдавия. – 1969. – 29 март.

BN

23

„Acel ostaş al propăşirii ...” : (despre autor şi opera) În ordine cronologică Bibliografii 104.

Alecu Russo (1819–1959) [Text] : indice bibliogr. / alcăt. I. Şpac; sub red. cand. în şt. filologice E. Levit ; Bibl. Republicană de Stat a RSSM „N. K. Krupskaia”. – Ch. : Cartea mold., 1969. – 33 p.

– (Clasicii literaturii moldoveneşti). – Cu caract. chir.

105.

Alecu Russo [Text] : biobibliogr. / alcăt. E. Scurtu ; red. resp. E. Harconiţă ; Univ. de Stat „A. Russo” . – Ed. a 2-a, adăug. – Bălţi, 2004. – 67 p. *** Russo Alecu (1817-1859) 1 [Text] : bibliogr. // Bibliografia literaturii române : 1948–1960. – Bucureşti, 1965. – P. 845–847.

107.

Filip-Lupu, G. Cîteva precizări la bibliografia lui Alecu Russo [Text] // Interferenţe : supl. lit. – Bucureşti, 1977. – P. 151–155.

108.

Alecu Russo : (1819–1859) [Text] : biogr. ; bibliogr. select. // Calendarul bibliotecarului - 94. – Ch., 1994. – P. 47–50 ; Calendarul bibliotecarului – 99. – Ch, 1999. – P. 67 ; Calendar Naţional. – Ch., 2004. – P. 105.

109.

Alecu Russo (1819–1959) [Text] : scriitor român: bibliogr. / Bibl. Naţională pentru copii „Ion Creangă” // Aniversări culturale. – Ch., 1994. – P. 78–101.

106.

Din enciclopedii şi dicţionare 110.

111.

112.

113.

114.

115.

116.

117.

118.

119.

120.

121.

122.

Russo, Alecu (1819–1959) [Text] // Dicţionar enciclopedic român. – Bucureşti, 1966. – Vol. IV. – P. 269–270.

Russo, Alecu [Text] // Enciclopedia Sovietică Moldovenească. În 8 vol. – Vol. 6. (Roman– Uman).– Ch., 1976. – P. 30–31. – Cu caract. chir.

Russo, Alecu [Text] // Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la 1900. – Iaşi – Bucureşti, 1979. – P. 760–761.

Idem. – Ch., 2002. – P. 780–782.

Russo, Alecu [Text] : [date biogr.] // Literatura şi arta Moldovei : encicl. în 2 vol. – Ch., 1986. – Vol. 2. – P. 219–220. – Cu caract. chir.

Russo, Alecu (1819–1859), clasic al literaturii moldoveneşti şi române, democrat revoluţionar [Text] // Dicţionar enciclopedic moldovenesc. – Ch., 1989. – P. 532. – Cu caract. chir.

Russo, Alecu [Text] // Chişinău : Encicl. – Ch., 1997. – P. 403.

Russo (Alexandru, zis Alecu), avocat şi scriitor român (1819-1859) [Text] // Şăineanu, Lazăr.

Dicţionar universal al limbii române. – Ch., 1998. – P. 1305.

Russo, Alecu (1819–1859 ; născut Străşeni, Basarabia), scriitor român [Text] // Dicţionar enciclopedic ilustrat. – Ch., 1999. – P. 1662.

Russo, Alecu [Text] // Literatura română : dicţ.-antol. de ist. şi teorie lit. / alcăt. Lora Bucătaru. – Ch., 1999. – P. 425–429 ; Ed. a II-a. – 2001. – P. 425–429 ; Ed. a III-a. – 2003. – P. 425–429.

Russo Alexandru (Alecu) [Text] // Dicţionarul esenţial al scriitorilor români. – Bucureşti, 2000.

– P. 725–727.

Russo Alexandru (Alecu) [Text] // Dicţionarul scriitorilor români : în 2 vol.– Bucureşti, 2002. – Vol. 2 (R–Z). – P. 116–119.

Russo, Alecu [Text] // DEI Junior : Nume proprii. – Ch., 2004. – P. 1309.

1

În nota biogr. este indicat anul naşterii 1817

24

În limba rusă 123.

Руссо (Russo) Алеку [Текст] // Большая Советская Энциклопедия : в 30-ти т. – Изд 3-е. – М., 1975. – Т. 22. – С. 429.

124. Руссо Алеку [Текст] // Советская Молдавия : краткая энцикл. – К., 1982. – С. 539–540.

125. Руссо Алеку (1819–1853) [Текст] // Юрий, Греков. Румыния в лицах : [энцикл.]. – Ch.,1996.

– C. 137.

Iconografie (Albume, cărţi poştale, foto, portrete, busturi, ilustraţii) În ordine alfabetică 126.

127.

128.

129.

130.

131.

132.

133.

134.

135.

136.

137.

138.

139.

Alecu Russo [izomaterial] : (1819–1859) : // Calendar 2004 / ÎS „Poşta Moldovei”. – Ch., 2004.

– P. 3.

Alecu Russo [iconografie] : (1819–1850) : класcик молдавской литературы = clasic al literaturii moldoveneşti / худож. : Д. Мухин; ред. : Л. Сильянов : [plic]. – M. : Мин-во связи СССР, 1969. – Изготовлено на Пермской ф-ке Гознака.

Bustul lui Alecu Russo inaugurat din iniţiativa rectorului Ion Borşevici în curtea Universităţii din Bălţi [Obiect] : [medalion]. – [S. l.], 1996. – Donaţie Mircea Rusu, preşedintele PLM. Cheptănaru, Iosif. Alecu Russo [Obiect] : [gips]. – [s. a.]. – 43x84.

De Ziua limbii române [Obiect] [a fost dezvelit bustul lui Alecu Russo în sectorul Ciocana al Municipiului Chişinău, la 31 aug. 2005] : [foto bust] // Lit. şi arta. – 2005. – 8 sept.

1992 : Alecu Russo [Iconografie] : (1819–1859) / sculptor V. Zarcenco ; fotogr. de V. Galperin. – Ch. : Universitas, 1991. – Impr. ofset în culori, 7×11 cm. – 15 c.

Popa, Iulius. [Inaugurarea monumentului lui Alecu Russo la Universitatea din Bălţi] [Text] // Popa, Iulius. Rectorul meu. – Ch., 1997. – P. 21–26.

Popa, Iulius. Mai lungă decît recunoştinţa [Text] : [referitor la emiterea la Monetăria din Bucureşti a două medalii consacrate lui Ion Creangă şi Alecu Russo] // Lit. şi arta. – 1997. – 23 ian.

– P. 8 ; Libertatea. – 1997. – 29 ian. – P. 6.

Romanescu, Eleonora. Satul imaginar al lui Alecu Russo sau Baştina lui Alecu Russo : [tablou] : ulei, pînză. – 1969. – color; 158x86 cm.

Rusu-Ciobanu, Valentina. A. Russo [Iconografie] : [portr.] : ulei, pînză. – 1968. – color; 133x78 cm.

Scriitorii clasici moldoveni [Iconografie] = Молдавские писатели-классики : (aльбом) / авт. текста В. М. Чокану и Л. Г. Чобану ; худож. А. П. Хмельницкий. – Ch. : Timpul, 1986. – 17 л. в. – Обл.: cv ofset ; 22–12 cm. – Text paralel în lb. română şi rusă. – (Alecu Russo, (1819–1859). – Cu caract. chir.

Scriitorii clasici moldoveni = Молдавские писатели-класcики : (aльбом) : alcăt. L. G. Ciobanu ; pict. A. P. Hmelniţchi. – Ch. : Timpul, 1987. – 17 f. în. cop. : text. – tipar ofset în culori.

– Text paralel în lb. română. şi rusă. – (Alecu Russo (1819–1859). – Cu caract. chir.

Scriitorii Moldovei [Iconografie] : A. Russo. Republica Moldova. or. Chişinău : [carte poştală] .

– [ Ch.,] [s. a.]. – (Серия „Писатели Молдовы”).

Zderciuc, Ion. Alecu Russo [Obiect] : [bronz, postament din gresie]. – Ch., 2004. – 150x50cm. – Instalat în 2005 pe str. A. Russo din Chişinău.

Ilustraţii păstrate la Muzeul literaturii române „M. Kogălniceanu”

140.

141.

142.

143.

144.

145.

Alecu Russo : portret.

Alecu Russo în ultimii ani : după portretul lui Mişu Popp.

Alecu Russo : bust de I. Cheptănaru.

Alecu Russo : monumentul lui Alecu Russo. Chişinău, Aleea clasicilor, 1969.

Alecu Russo (1819–1969) : portret Alecu Russo : desen Ia. Averbuh.

25

146.

147.

148.

149.

150.

151.

152.

153.

154.

155.

156.

157.

158.

159.

160.

Alecu Russo : arborele genealogic al familiei Russo.

Alecu Russo : manuscris.

Alecu Russo : manuscris.

Alecu Russo : scrisoarea lui Alecu Russo către un domn din 16 iulie 1853.

Alecu Russo : Cîntarea României : copertă.

Alecu Russo : Scrieri postume : copertă.

Alecu (Alexandru) Russo : [portr.] // Haneş, Petre V. Alexandru Russo : o pagină ignorată din literatura română. Ed. II-a . – Bucureşti, 1930 : copertă.

Alecu Russo : „Amintiri” : il. I. Averbuh.

Alecu Russo : „Cîntarea României” / il. I. Averbuh.

Alecu Russo : „Holera” / il. I. Averbuh.

Alecu Russo : „Iaşii şi locuitorii lui în 1840” / il. I. Averbuh.

Alecu Russo : „Piatra Teiului” / il. I. Averbuh.

Alecu Russo : „Soveja” / il. I. Averbuh.

Alecu Russo : „Studie moldovană” / il. I. Averbuh.

Alecu Russo : „Studii naţionale (1840) / il. I. Averbuh.

Generalităţi despre viaţa scriitorului (repere biografice, concepţii social-politice, filosofice, versuri) (în volume) în ordine alfabetică

161.

162.

163.

164.

165.

Alecu Russo [Text] : studii şi articole / Soc. de şt. filologice din R.S.R. [România]. – Bucureşti, 1970. – 128 p.

Covcegov, Pavel. Alecu Russo [Text] : viaţa şi activitatea. – Ch. : Cartea mold., 1975. – 115 p. – (Gînditorii moldoveni). – Cu caract. chir.

Recenzie: Anina, S. O. O monografie interesantă [Text] // Moldova soc. – 1975. – 16 dec. – Cu caract. chir.

Covcegov, Pavel. Concepţiile social-politice şi filozofice ale lui Alecu Russo [Text] . – Ch. : Cartea mold., 1962. – 62 p. – Cu caract. chir.

Recenzie: Badiu, V. [Text] // Limba şi lit. mold. – 1963. – Nr 1. – P. 70–72. – Cu caract. chir.

166.

Haneş, Petre V. Alexandru Russo [Text] : o pagină ignorată din literatura română . – Bucureşti : Ed. Casei şcoalelor, 1930. – 184 p.

167.

Omagiu lui Alecu Russo [Text] : culeg. de art. / art. introd. de I. Vasilenco. – Ch., 1962. – 94 p. – Cu caract. chir.

168.

Studii şi materiale despre Alecu Russo [Text] : culeg. de art. / alcăt. N. Pîslaru. – Ch. : Ştiinţa, 1973. – 92 p. – (Muzeul Republican de Literatură). – Cu caract. chir. În limba rusă

Василенко, И. Алеку Руссо [Текст] : жизнь и творчество / Василенко И. – К. : Картя молд., 1967. – 246 с. – Библ. : c. 242–245.

170. Ковчегов, И. Общественно-политические и литературно-критические воззрения Алеку Руссо [Текст]. – К. : Госиздат Молдавии, 1953. – 58 с.

Recenzie: 171.

Osadcenco Ion. O lucrare însemnată despre concepţiile scriitorului A. Russo [Text] // Învăţătorul sov. – 1953. – Nr 12. – P. 53–57.

172. Осадченко, Ион. Книга об Алеку Руссо [Текст] // Октябрь. – 1953. – № 6. – С. 90–93.

169.

26

În culegeri şi periodice 173.

174.

175.

176.

177.

178.

179.

180.

181.

182.

183.

184.

185.

186.

187.

188.

189.

190.

191.

192.

193.

194.

195.

196.

197.

198.

199.

Alecsandri, Vasile. Alecu Russo [Text] // File de istorie literară : evocări. – Bucureşti, 1972. – P. 54–56.

Alecsandri, Vasile. Alecu Russo [Text] // Vasile Alecsandri. Dridri. – Bucureşti ; Ch., [s. a.]. – P. 75–83 ; Literatura română. 3.0 : [Resursă electronică] : 106 vol. ; 35000 p. – Bucureşti : Litera Int., 2002. – 1 CD. Alecsandri, Vasile. Alecu Russo [Text] // Istoria literaturii române în evocări. – Bucureşti, 2001.

– P. 75–79.

Alecu Russo (1819–1959) [Text] : scriitor român // Aniversări culturale / Bibl. Naţională pentru copii „Ion Creangă”. – Ch., 1994. – P. 102.

Alecu Russo (1819–1959) [Text] // Andronachi, Gh. Albumul Basarabiei în jurul marelui eveniment al Unirii. – Ch., [s. a.]. – P. 38.

Alecu Russo [Text] // Bizovi, V. N. ; Bejenaru, I. F. Victorine literare. – Ed. a II-a rev. şi compl.

– Ch., 1987. – P. 37–39 ; P. 131–132. – Cu caract. chir.

Alecu Russo [Text] // Bizovi, V. N. ; Sadovnic, A. P. Victorine literare. – Ch., 1968. – P. 37–40.

– Cu caract. chir. – Din conţ. : Din ce operă sînt luate cuvintele? Al cui e portretul? Din ce opere sînt luate fragmentele? Despre limbă şi literatură.

Alecu Russo (1819–1859) [Text] // Documente : st. şi doc. – Bucureşti, 1973. – P. 338–364.

Alecu Russo [Text] // Cioculescu, Şerban. Istoria literaturii române moderne. – Bucureşti, 1971. – P. 64–68.

Alecu Russo [Text] // Interferenţe. – Bucureşti, 1973. – P. 121–132.

Alecu Russo (1819–1859) [Text] // Istoria ilustrată a literaturii române : album de Boris Crăciun.

– Iaşi, [s. a.] – P. 37.

Alecu Russo [Text] // Istoria literaturii române. – Bucureşti, 1968. – Vol. 2. – P. 489–507.

Alecu, Russo [Text] // Istoria literaturii române moderne. – Bucureşti, 1971. – P. 64–68.

Alecu Russo [Text] // Istoria literaturii moldoveneşti : de la 1840 – pînă la 1917. – Ch., 1988. – Vol. 2. – P. 198–223. – Cu caract. chir.

Alecu Russo (1819–1959) [Text] // Istoria literaturii române : st. – Bucureşti, 1979. – P. 112, 113–114 ; 170.

Alecu Russo [Text] // Literatura română : crestomaţie de critică şi istorie literară. – Cluj-Napoca, 1993. – P. 353–356.

Alecu Russo [Text] // Micu, Dumitru. Scurtă istorie a literaturii române : de la începuturi până la primul război mondial. – Bucureşti, 1994. – P. 176–178.

Alecu Russo [Text] // Pagini din istoria gîndirii teatrale româneşti. – Bucureşti, 1972. – P. 40.

Alecu românesc de pretutindeni. – Cluj-Napoca, 2005. – P. 31–32.

Alexandrov, Petru. Poeţi-profeţi [Text] : [D. Bolintineanu, V. Alecsandri, A. Russo, Gh. Coşbuc, A. Mateevici] // Viaţa Basarabiei. – 1932. – Nr 5. – P. 45–46.

Alexandru Russo (Alecu) (1819–1859) [Text] // Rev. Asociaţiei învăţătorilor din Bălţi. – 1939. – Nr 12. – P. 403–404.

Anghelescu, M. Un imn emoţionant al încrederii în geniul poporului [Text] // Scînteia (Bucureşti). – 1984. – Nr 12. – P. 4.

Aprecieri [Text] : [despre opera lui A. Russo] // Alecu Russo. Cîntarea României. – Ch., 1998. – P. 322–324.

Babii, Alexandru. Alecu Russo şi F. Lamennais [Text] : confluenţă de idei // Rev. de filozofie şi drept. – 1994. – Nr 2. – P. 23–29.

Babii, Alexandru. Împotriva denaturării concepţiilor social-politice şi filozofice ale lui Alecu Russo [Text] // Studii şi materiale despre Alecu Russo / alcăt. N. Pîslaru. – Ch., 1973. – P. 32–38. – Cu caract. chir.

Babu-Buzea, Ovidia. Alecu Russo sau dacismul ca sentiment [Text] // Babu-Buzea, Ovidia.

Dacii în conştiinţa romanticilor noştri. – Bucureşti, 1979. – P. 52–65.

Balmuş, Pavel. „Acel ostaş al propăşirii” [Text] // Nistru. – 1974. – Nr 1. – P. 146–147. – Cu caract. chir.

27

200.

201.

202.

203.

204.

205.

206.

207.

208.

209.

210.

211.

212.

213.

214.

215.

216.

217.

218.

219.

220.

221.

222.

223.

224.

225.

226.

227.

Balmuş, Pavel. „Cum au fost, ca tineri, marii scriitori...” [Text] : [Alecu Russo (1819–1959) şi Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838–1907)] // Basarabia. – 1995. – Nr 8–9. – P. 107–112.

Balmuş, Pavel. Promotor neobosit al românismului [Text] : [referitor la transcrierea şi rostirea numelui scriitorului Alecu Russo (Rusu)] // Contrafort. – 1994. – Dec. (Nr 2). – P. 9.

Balmuş, Pavel. Promotor neobosit al românismului [Text] : [privind utilizarea numelui de familie – Alecu Russo – Rusu] // Contrafort. – 1994. – Oct. (Nr 1). – P. 5.

Baschin, O. Proclamaţiile de la Islaz şi de la Braşov – monumente de gîndire socială şi juridică [Text] // Omagiu lui Alecu Russo. – Ch., 1962. – P. 81–83. – Cu caract. chir.

Bătrînu, N. Ostaş al propăşirii : [Alecu Russo] [Text] // Lit. şi arta. – 1991. – 11 iul. – P. 4.

Bezviconi , Gh. Cărturarii basarabeni [Text] : [G. Bănulescu-Bodoni ; P. Svinin ; A. Leonard ; A. Russo ; A. Donici ; A. Hâjdeu ; C. Negruzzi etc.] // Viaţa Basarabiei. – 1940. – Nr 2–3. – P. 17–48.

Bogaci, Gh. Alecu Russo (1819–1959) [Text] // Tinerimea Moldovei. – 1947. – 3 aug. – Cu caract. chir.

Bogaci, Gh. Despre un erou al lui Russo [Text] : [Bacinschi din „Studii naţionale”] // Cultura. – 1965. – 25 sept. – P. 8–9. – Cu caract. chir.

Bogaci, Gh. Ediţii noi ale clasicilor moldoveni [incl. Alecu Russo] [Text] // Octombrie. – 1955. – Nr 11. – P. 92–93. – Cu caract. chir.

Boldan, E. O veche controversă mereu nouă : cine e autorul poemului în proză „Cîntarea României!? // Viaţa Românească. – 1959. – Nr 9. – P. 176–191.

Boţu, Pavel. Al propăşirii vrednic ostaş [Text] : [despre creaţia lui A. Russo] // Boţu, P. Cercurile trunchiului. – Ch., 1979. – P. 31–39. – Cu caract. chir.

Boţu, Pavel. Ctitorie : [versuri închinate lui Alecu Russo] // Cartea poeziei. – Ch., 1969. – P. 92.

– Cu caract. chir.

Boţu, Pavel. Florile recunoştinţei [Text] // Studii şi materiale despre Alecu Russo / alcăt. N. Pîslaru. – Ch., 1973. – P. 3–10. – Cu caract. chir.

Brăduţeanu, V. Alecu Russo şi Costache Caragiale [Text] // Brăduţeanu, V. Comedia în dramaturgia românească. – Bucureşti, 1970. – P. 55–58.

Bulgaru, M. Esenţa şi particularităţile iluminismului în Moldova : [Alecu Russo –filozof] [Text] // Din istoria gîndirii filozofice. Partea 2. – Ch., 1999. – P. 89–205.

Burada, T. Alecu Russo // Istoria teatrului în Moldova. – Iaşi, 1915. – Vol. 1. – P. 316–319.

Buşulenga-Dumitrescu, Zoe. Alecu Russo [Text] : „Muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor” // Buşulenga-Dumitrescu, Zoe. Muzica şi literatura. – Bucureşti, 1994. – Vol. III. – P. 79–89.

Caracostea, D. Neologism şi expresivitate [Text] : [Alecu Russo] // Convorbiri lit. – 1940. – Nr 4. – P. 313–325.

Cardaş, Ch. Alecu Russo [Text] // Istoria literaturii româneşti. – Bucureşti, 1939. – P. 332–335.

Călinescu, G. Alecu Russo [Text] // Călinescu, G. Istoria literaturii române. – Bucureşti, 1941. – P. 182–186.

Călinescu, G. Alecu Russo [Text] // Călinescu, G. Istoria literaturii române : compendiu. – Bucureşti, 1968. – P. 79.

Călinescu, G. Alecu Russo [Text] // Călinescu, G. Istoria literaturii române : compendiu. – Ch., 1993. – P. 69–70.

Călinescu G. Alecu Russo [Text] // Călinescu, G. Istoria literaturii române : compendiu; ed. îngrijită de Marcel Duţă. – Bucureşti, 1994. – P. 79–80.

Călinescu, G. Alecu Russo [Text] // Călinescu, G. Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent. Constituirea spiritului critic. – Bucureşti, 1986. – P. 191.

Călinescu, G. Alecu Russo [Text] // Călinescu, G. Istoria literaturii române : compendiu. – Bucureşti, Ch., 2001. – P. 84-85. ; Literatura română. 3.0 : [resursă electronică] : 106 vol. ; 35000 p. – Bucureşti : Litera Int., 2002. – 1 CD. Călinescu, G. Alecu Russo [Text] // Călinescu, G. Istoria literaturii române: de la origini pînă în prezent. – Craiova, 1993. – P. 191–194.

Cernatoni, A. Alecu Russo [Text] // Contemporanul. – 1984. – Nr 31. – P. 15.

Chiriac, Elena. Alecu Russo – „Un spirit liber” [Text] // Russo, Alecu. Cîntarea României. – Galaţi, 1994. – P.V–X. 28

228.

229.

230.

231.

232.

233.

234.

235.

236.

237.

238.

239.

240.

241.

242.

243.

244.

245.

246.

247.

248.

249.

250.

251.

252.

253.

254.

Cibotaru, S. Alecu Russo şi contemporaneitatea [Text] // Cibotaru, S. Mesajul social al literaturii.

– Ed. 2-a, rev. şi compl. – Ch., 1977. – P. 403–415. – Cu caract. chir.

Cibotaru, S. Alecu Russo şi contemporaneitatea [Text] // Cibotaru, S. Scrieri alese. – Ch., 1985.

– P. 416–427. – Cu caract. chir.

Cimpoi, Mihai. Alecu Russo (17.III.1819–5.II.1859) [Text] // Cimpoi, Mihai. Sfinte firi vizionare : Clasici români. Medalioane literare. – Ch., 1995. – P. 162–167.

Cimpoi, Mihai. Alecu Russo, între tradiţie şi modernitate [Text] // Rev. de lingv. şi şt. lit. – 1995. – Nr 2. – P. 17–20.

Cimpoi, Mihai. Alecu Russo „Ruginitul modern” [Text] // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. – Ch., 1996. – P. 51–56; Idem. – Ed. a 2-a revăz. şi adaugită. – Ch., 1997. – P. 53–57.

Cimpoi, Mihai. Familia Russo în Basarabia [Text] // Rev. de istorie şi teorie lit. – 1994. – Nr 3. – P. 337–345.

Ciobanu, V. Alecu Russo [Text] // Poporanismul – geneză, evoluţie, ideologie. – Bucureşti, 1946.

– P. 136–139.

Ciocanu, Ion. Alecu Russo – cultivator de gusturi artistice [Text] // Ciocanu, I. Dialog continuu : art., eseuri. – Ch., 1977. – P. 91–96 ; Tinerimea Moldovei. – 1976. – 20 iul. – Cu caract. chir.

Ciocanu, Ion. Alecu Russo şi românitatea noastră : [operele lui A. Russo şi istoria Moldovei] [Text] // Lit. şi arta. – 1984. – 11 aug. – P. 4. – Cu caract. chir.

Ciocanu, Ion. Alecu Russo : un exemplu perpetuu [Text] // Destin Românesc. – 1995. – Nr 1. – P. 71–78. – Rezumat în lb. en.

Ciocanu, Ion. Alecu Russo – contribuţii documentare [Text] // Studii şi materiale despre Alecu Russo / alcăt. : N. Pîslaru. – Ch., 1973. – P. 84–88. – Cu caract. chir.

Ciocanu, Vasile. Consemnări pe marginea unor „descoperiri” [Text] : [la bibliogr. lui A. Russo] // Rev. de lingv. şi şt. lit. – 1991. – Nr 5. – P. 87–88.

Ciocanu, Vasile. Contribuţii bibliografice [Text] : [doc. de arhivă despre viaţa şi activitatea scriitorilor A. Russo, A. Donici şi Gh. Asachi în Basarabia] // Nistru. – 1970. – Nr 9. – P. 132–138.

– Cu caract. chir.

Ciocanu, Vasile. Familia Russo în Basarabia [Text] // Ciocanu, V. Contribuţii istorico-literare. – Bucureşti, 2001. – P. 161–173.

Ciocanu, Vasile. Răsfoind dosarele arhivelor... [Text] : [materiale noi despre familia Russo] // Ciocanu, V. File de istorie literară. – Ch., 1989. – P. 68–85. – Cu caract. chir.

Ciocoi, Gh. Arhive... [Text] : [versuri] // Cultura. – 1969. – 29 mart. – P. 8. – Cu caract. chir.

Cioculescu, Şerban. Alecu Russo [Text] // Cioculescu, Ş. Istoria literaturii române moderne. – Bucureşti, 1944. – P. 71–76.

Cioculescu, Şerban. Alecu Russo [Text] // Cioculescu, Ş. Istoria literaturii române moderne. – Bucureşti, 1985. – P. 60–63.

Cioculescu, Şerban. Alecu Russo [Text] // Cioculescu, Şerban. Varietăţi critice. – Ch., 1997. – P. 86–92.

Cioculescu, Serban. Alecu Russo [Text] // România liberă. – 1984. – Nr 5. – P. 7.

Ciopraga, C. Literatura română între 1800 şi 1918 [Text] / Constantin Ciopraga. – Iaşi : Ed. Junimea, 1970. – 778 p. – Din conţ. : Alecu Russo : P. 21, 192, 695, 697, 698, 710.

Ciubucciu, V. Alecu Russo : unde s-a născut [Text] : [Chişinăul ori Volosănii, actualul, ori Pănăşeşti, r-nul Străşeni] // Lit. şi arta. – 1990. – 6 dec. – P. 5.

Cîrţu, Gh. Alexandru Russo (1819-1859) [Text] // Rev. Asociaţiei învăţătorilor din oraşul Bălţi. – 1939. – Nr 12. – P. 404–410.

Concepţiile social-politice ale lui Alecu Russo [Text] // Din istoria gîndirii social-politice şi filozofice în Moldova. – Ch., 1970. – P. 217–225. – Cu caract. chir.

Corbu, Haralambie. Alecu Russo [Text] // Corbu, H. Interpretări. – Ch., 1970. – P. 88–97. – Cu caract. chir.

Corbu, Haralambie. Alecu Russo şi cultura populară [Text] // Corbu, H. Interpretări. – Ch., 1970. – P. 106–122. – Cu caract. chir.

Corbu, Haralambie. Alecu Russo şi schiţa fiziologică [Text] // Corbu, H. Interpretări. – Ch., 29

255.

256.

257.

258.

259.

260.

261.

262.

263.

264.

265.

266.

267.

268.

269.

270.

271.

272.

273.

274.

275.

276.

277.

278.

1970. – P. 97–106 ; Limba şi lit. mold. – 1969. – Nr 1. – P. 1–6. – Cu caract. chir.

Corbu, Haralambie. Autor de schiţe fiziologice [Text] : Alecu Russo // Corbu, H.. În lumea clasicilor : sinteze şi interpretări. – Ch., 1990. – P. 349–357.

Corbu, Haralambie. În lumea clasicilor : sinteze şi interpretări [Text] . – Ch.: Lit. artistică, 1990.

– 606 p. – Din conţ. : Alecu Russo. – P. 130–136 ; „Acel ostaş al propăşirii” : Alecu Russo. – P. 321–328.

Corbu, Haralambie. Scriitorul şi procesul literar [Text] . – Ch. : Lit. artistică, 1980. – 448 p. – Din conţ. : Alecu Russo. – P. 81–90 ; A. Russo: militantul şi omul de cultură. – P. 91–96 ; Alecu Russo şi cultura populară. – P. 97–114.

Cornea, Paul. Alecu Russo [Text] // Cornea, P. Gîndirea românească în epoca paşoptistă (1830– 1860) / P. Cornea, M. Zamfir. – Bucureşti, 1969. – Vol. 2. – P. 333–360.

Cornea, Paul. Alecu Russo – reprezentant de seamă al curentului naţional-popular : [Text] // Limba şi lit. română. – 1984. – Nr 1. – P. 32–34.

Cornea, Paul. Originile romantismului românesc [Text] : momente şi sinteze / Paul Cornea. – Bucureşti : Minerva, 1972. – 758 p. – Din conţ : Alecu Russo : P. 195, 201, 240, 528, 594, 596, 643, 649, 685, 697, 699.

Cornea, Paul. Secretul lui Alecu Russo [Text] // Cornea, P. Oamenii începutului de drum : st. şi cercet. asupra epocii paşoptiste. – Bucureşti, 1974. – P. 99–107.

Coroban, Vasile. Alecu Russo : (1819–1959) [Text] // Alecu Russo. Cîntarea României. – Ch., 1956. – P. 43–46. – Cu caract. chir.

Coroban, Vasile. Alecu Russo : (1819–1959) [Text] // Literatura moldovenească : man. pentru cl.

IX. – Ch., 1967. – P. 173–182. – Cu caract. chir.

Coroban, Vasile. Alecu Russo şi estetica romantismului [Text] // Lit. şi arta.– 1979. – 29 mart. – P. 5. – Cu caract. chir.

Coroban, Vasile. Ostaşul propăşirii [Text] // Cultura Moldovei. – 1959. – 9 febr. – Cu caract. chir.

Covcegov, Pavel A. Concepţiile social-politice şi filozofice ale lui Alecu Russo [Text] // Omagiu lui Alecu Russo. – Ch., 1962. – P. 56–66. – Cu caract. chir.

Covcegov, Pavel A. Poziţia lui Alecu Russo faţa de religie [Text] // Moldova soc. – 1953. – 30 dec. – Cu caract. chir.

Covcegov, Pavel A. Viaţa şi activitatea social-politică a lui A. Russo [Text] // Covcegov, P. A. Concepţiile social-politice şi filozofice ale lui Alecu Russo. – Ch., 1962. – P. 7–20. – Cu caract. chir.

Crăciun, Boris. Pe urmele lui Alecu Russo [Text] // Crăciun, Boris ; Vicariu, Dumitru. Pe urmele scriitorilor din vatra limbii române. – Iaşi, 2003. – P. 40–41.

Crăciun, Gheorghe. Alţi prozatori paşoptişti şi postpaşoptişti [Text] : Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Nicolae Bălcescu, Ion Ghica // Crăciun, Gheorghe. Istoria didactică a literaturii române. – Ch., 1997. – P. 121–124.

Creaţia literară [Text] : [unele aspecte] // Alecu Russo (1819–1859) : indice biobibliografic. – Ch., 1969. – P. 11–17.– (Clasicii literaturii moldoveneşti).

Cristea, Dan. La izvoarele dramaturgiei naţionale [Text] : [despre Alecu Russo] // Teatrul. – 1968. – Nr 6. – P. 15–19.

Crişan, Constantin. Literatura română în lume [Text] / C. Crişan ; V. Crăciun. – Bucureşti : Ed. Meridiane, 1969. – 132 p. – Din conţ. : Alecu Russo : P. 8, 20, 44, 46, 47.

Crohmălniceanu, Ov. S. Literatura română între cele două războaie mondiale [Text]. Vol. III. – Bucureşti : Ed. Minerva, 1975. – 478 p. – Din conţ. : Alecu Russo : P. 190, 247, 264, 267, 271, 315, 316.

Darie, M. Blazonul unui neam [Text] : [despre scriitorul A. Russo] // Lit. şi arta. – 1984. – 15 mart. – P. 4. – Cu caract. chir.

Delanistru, A. Alecu Russo [Text] // Speranţa. – 1936. – Nr 8. – P.11–16 Densusianu, Ovid. Alecu Russo [Text] // Densusianu, Ovid. Evoluţia estetică a limbii române. – Bucureşti, 1925. – P. 165–177.

Densusianu, Ovid. Alecu Russo [Text] // Densusianu, Ovid. Literatura română modernă. – 30

279.

280.

281.

282.

283.

284.

285.

286.

287.

288.

289.

290.

291.

292.

293.

294.

295.

296.

297.

298.

299.

300.

301.

302.

303.

304.

305.

Bucureşti, 1943. – P. 369–379.

Densusianu, Ovid. Alecu Russo [Text] // Densusianu, Ovid. Literatura română modernă. – Bucureşti, 1985. – P. 267–276.

Dima, Alexandru. Alecu Russo [Text]. – Bucureşti : E.S.P.L.A., 1957. – 284 p.: 10 f. facs, il.

Documente [Text] : st. şi doc. / ed., note, glosar de Gh. Ungureanu. – Bucureşti : Ed. Minerva, 1973. – 490 p. – Din conţ. : Alecu Russo : P. 101, 103, 196, 311, 312.

Documente literare [Text] : st. şi doc. / ed. de Gh. Cardaş. Vol. 1. – Bucureşti : Ed. Minerva, 1971. – 455 p. – Din conţ. : Alecu Russo : P. 19, 25.

Dragnea, R. Viaţa lui Alexandru Russo [Text] // Neamul românesc lit.. – Bucureşti, 1912. – Nr 43–44. – P. 675–691.

Drăgan, G. Alecu Russo [Text] // Drăgan, G. Istoria literaturii române. – Bucureşti, 1943. – P. 253– 255.

Dumitrescu-Buşulenga, Zoe. Valori şi echivalenţe umanistice : excurs critic şi comparatist [Text]. – Bucureşti, 1973. – 510 p. – Din conţ. : Alecu Russo : P. 23, 31, 33, 34, 40, 41, 44, 68, 177, 231.

Filip-Lupu, G. Unde a copilărit, totuşi, Alecu Russo? [Text] // Făclia. – 1991. – 15 mart.

Grigoriev, M. Alecu Russo în limba rusă [Text] // Tinerimea Moldovei. – 1960. – 25 mart.

Haneş, Petre V. Alecu Russo (1819–1859) [Text] // Haneş, Petre V. Istoria literaturii româneşti.

– Bucureşti, [s. a.]. – P. 182–185.

Haneş, Petre. Alecu Russo [Text] // Haneş, P. Dezvoltarea limbii literare române în prima jumătate a sec. al XIX-lea. – Bucureşti, 1927. – P. 184–186.

Haneş, Petre. Alecu Russo [Text] // Histoire de la litterature roumaine. – Paris, 1934. – P. 115– 121. – În lb. fr.

Haneş, Petre. Alecu Russo [Text] // Haneş, P. Scriitori basarabeni. – Bucureşti, 1941. – Vol. 2. – P. 36–72.

Haneş, Petre. Asupra lui Alexandru Russo [Text] // Lit. şi arta română. – 1903. – Nr 3–4. – P. 174– 177.

Haneş, Petre. Cum am descoperit pe Alecu Russo [Text] : amintiri de istorie literară // Studii de istorie literară. – Bucureşti, 1970. – P.1–6.

Haneş, Petre V. Ştiri despre Alecu Russo [Text] // Prietenii istoriei literare. – Bucureşti, 1931. – Vol. 1. – P. 455–456.

Haneş, Petre V. Tinereţe... [Text] : [fragm.] : [scriitorul basarabean Al. Russo la 21 de ani] // Basarabia. – 1995. – Nr 8–9. – P. 107–112.

Husar, A. Alecu Russo [Text] // Husar, A. Întoarcerea la literatură. Printre clasici. – Iaşi, 1978. – P. 17–19.

Ibrăileanu, G. Studii literare [Text]. – Bucureşti, 1979. – Vol. 1. – 471 p. – Din conţ. : Alecu Russo: P. 25, 28, 31, 34, 35, 54, 55, 56, 58, 59, 61, 65, 66, 67, 68, 72, 84, 86, 143, 149.

Ibrăileanu, G. Studii literare [Text] / Ibrăileanu, G. ; ed. îngrijită, studiu introd., tab. cron., note bibliogr. şi indice de nume de Lenuţa Drăgan ; Mihai Drăgan. – Iaşi, 1986. – 430 p. – Din conţ.: Alecu Russo : P. 17, 20, 63, 68, 76, 247.

Iorga, Nicolae. Alecu Russo [Text] // Iorga, N. Istoria literaturii româneşti în veacul al XIX-lea de la 1821 înainte. – Bucureşti, 1908. – Vol. II. – P. 255–259.

Iorga, Nicolae. Alecu Rusu (Russo) [Text] // Iorga, N. Istoria literaturii româneşti în veacul al XIX-lea de la 1821 înainte. – Vălenii de Munte, 1909. – Vol. II. – P. 177–180.

Iorga, Nicolae. Alecu Rusu (Russo) // Iorga, Nicolae. Istoria literaturii româneşti în veacul al XIX-lea. – Bucureşti, 1983. – P. 188–192.

Iorga, Nicolae. Istoria literaturii contemporane [Text]. – Bucureşti, 1985. – Din conţ. : Vol. 2 : [despre Alecu Russo]. – P. 56, 89, 213, 225, 322; Vol. 3 : [despre Alecu Russo] . – P. 66, 170.

Iordache, M. Motivul eschatologic în scrierile lui Alecu Russo [Text] // Semn. – 1995. – 1 mart.

– P. 11.

Istoria literaturii române [Text]. – Bucureşti, 1955. – Vol. 2. – 414 p. – Din conţ. : Alecu Russo : P. 13, 18, 22, 37, 40, 219, 280.

Istrate, G. Alecu Russo [Text] // Cronica (Iaşi). – 1984. – Nr 7. – P. 5.

31

306.

307.

308.

309.

310.

311.

312.

313.

314.

315.

316.

317.

318.

319.

320.

321.

322.

323.

324.

325.

326.

327.

328.

329.

330.

331.

Istru, Bogdan. Cuvînt despre Alecu Russo [Text] // Nistru. – 1969. – Nr 5. – P. 144–147. – Cu caract. chir.

Itchis, M. Vederile istorice ale lui Alecu Russo [Text] // Moldova soc. – 1959. – 5 mart. – Cu caract. chir.

Ivaşcu, George. Alecu Russo [Text] // Ivaşcu, G. Din istoria teoriei şi criticii literare româneşti.

1812-1866. – Bucureşti, 1967. – P. 379–384.

Ivaşcu, George. Un ideolog liric [Text] : Al. Russo // Ivaşcu, G. Istoria literaturii române. – Bucureşti, 1969. – Vol. 1. – P. 449–454.

Jitaru, Valentin. Alecu Russo sau Aleco Russo? [Text] // Făclia. – 2002. – 29 iun. – P. 6.

Juc, Victor. Alecu Russo [Text] // Juc, Victor. Din istoria gîndirii politice româneşti (în Moldova). – Ch., 1997. – P. 70–74.

Levit, Efim. Alecu Russo [Text] // Istoria literaturii moldoveneşti. – Ch., 1988. – Vol. 2. – P. 198–223. – Cu caract. chir.

Levit, Efim. Concepţia istorismului la Alecu Russo [Text] // Literatura moldovenească şi problema istorismului : st. şi materiale. – Ch., 1990. – P. 84–111. – Cu caract. chir.

Levit, Efim. Eterna tinereţe a scriitorului [Text] // Moldova soc. – 1959. – 4 febr. – Cu caract. chir.

Levit, Efim. Eterna tinereţe a scriitorului [Text] : [pref.] // Russo, A. Piatra Teiului şi alte scrieri.

– Ch., 1989. – P. 5–33.

Levit, Efim. Spiritul analitic al lui Alecu Russo [Text] // Levit, E. Studii de istorie literară. – Ch., 1971. – P. 197–216 ; Nistru. –1969. – Nr 10. – P. 128–215. – Cu caract. chir.

Loghin, Constantin. Alecu Russo [Text] // Istoria literaturii moldoveneşti. – Ch., 1988. – Vol. II : De la 1840 pînă la 1917. – P. 198–222. – Cu caract. chir.

Loghin, Constantin. Istoria literaturii române din Bucovina 1775–1918 [Text] / Constantin Loghin. – Cernăuţi, 1996. – 458 p. – Din conţ. : Alecu Russo : P. 68, 130, 140, 164.

Loteanu, E. Visătorului surghiunit [Text] : [versuri consacrate lui Alecu Russo] // Tinerimea Moldovei. – 1959. – 4 febr. – Cu caract. chir.

Lovinescu, E. Istoria literaturii române contemporane. – Bucureşti, 1981. – Vol. 1. – 444 p. – Din conţ.: Alecu Russo : P. 16, 58, 78, 118, 185, 198, 200, 205.

Macarie, G. Sentimentul naturii în proza românească a secolului XIX [Text]. – Bucureşti : Minerva, 1978. – 293 p. – Din conţ. : Alecu Russo : P. 26, 27, 30, 33, 46, 54, 59–74, 77, 78, 84, 85, 87, 88, 101,102, 109, 110, 113–115, 126–128, 132, 136, 137, 142, 189, 254, 261, 265, 268.

Magyardi, M. Date noi în legătură cu călătoria lui Alecu Russo în Transilvania [Text] // Limba şi lit. – 1966. – Vol. XI. – P. 225–236.

Manolescu, Nicolae. Alecu Russo [Text] // Manolescu, Nicolae. Istoria critică a literaturii române. – Bucureşti, 1990. – Vol. I. – P. 213– 218.

Manolescu, Nicolae. Alecu Russo [Text] // Manolescu, Nicolae. Istoria critică a literaturii române. – Bucureşti, 1997. – P. 204–209.

Manolescu, Nicolae. Poeţi romantici [Text]. – Ch. : Ştiinţa, 2003. – 164 p. – Din conţ.: Alecu Russo : P. 59, 86, 126, 128, 130.

Matcovschi, Alexandrina. Opera lui Alecu Russo în traducere rusă [Text] = Творчество А. Руссо в русском переводе // Moldova soc. – 1969. – 29 mart. – Cu caract. chir.

Maţievscki, V. Alecu Russo şi teatrul [Text] // Limba şi lit. mold. în şc. – 1989. – Nr 3. – P. 57– 60. – Cu caract. chir.

Melnic, T. Meteor pe cerul Patriei [Text] // Cultura. – 1973. – 22 sept. – P. 10–11. – Cu caract. chir.

Micu, Dumitru. Alecu Russo [Text] // Micu, D. Scurtă istorie a literaturii române : de la începuturi până la primul război mondial. – Bucureşti, 1994. – Vol. I .– P. 176–178.

Micu, Dumitru. Alecu Russo [Text] // Micu, Dumitru. Istoria literaturii române : de la creaţia populară la posmodernism. – Bucureşti, 2000. – P. 8, 20, 60, 70, 78, 87, 88, 91–92, 105, 124, 326, 576, 704, 731, 738, 743, 762, 793, 798.

Micu, Dumitru. Începutul de secol : 1900–1916 [Text] : curente şi scriitori / D. Micu. – Bucureşti : Minerva, 1970. – 632 p. – Din conţ. : Alecu Russo : P. 49, 63, 80, 90, 93, 215, 216.

32

332.

333.

334.

335.

336.

337.

338.

339.

340.

341.

342.

343.

344.

345.

346.

347.

348.

349.

350.

351.

352.

353.

354.

355.

356.

357.

358.

Mihăilescu, H. Un înaintaş al lui Hogaş pe drumuri de munte [Text] : Alecu Russo // Alecu Russo : studii şi art. – Bucureşti, 1970. – P. 65–69.

Mîndra, V. Clasicism şi romantism în dramaturgia românească (1816–1918) [Text] : privire istorică asupra unui sec. de lit. teatrală. – Bucureşti : Minerva, 1973. – 318 p. – Din conţ. : Alecu Russo : P. 73, 297.

Moraru, Anatol. Elemente de modernitate în opera lui Alecu Russo [Text] // Limba Română. – 1996. – Nr 1. – P. 141–144. – Bibliogr. în note : p. 144.

Murăraşu, D. Alecu Russo [Text] // Murăraşu, D. Istoria literaturii române. – Bucureşti, [s. a.]. – 480 p. – Din conţ. : P. 210, 228, 233, 236–237, 244, 255, 278.

Nastasiu,Vasile. Poet al copilăriei [Text] // Studii şi materiale despre Alecu Russo / alcăt. N. Pîslaru. – Ch., 1973. – P. 56–70. – Cu caract. chir.

Nazar, V. Cuvîntul nemuritor [Text] : [despre opera scriitorului Alecu Russo] // Lit. şi arta. – 1984. – 15 mart. – P. 4. – Cu caract. chir.

Negoiţescu, I. Alecu Russo [Text] // Viaţa Românească. – 1976. – Nr 6. – P. 11.

Negoiţescu, I. Alecu Russo [Text] // Negoiţescu, I. Istoria literaturii române. – Bucureşti, 1991. – Vol. I. – P. 51–54.

O prezenţă originală [Text] ; Memorialistul ; Viziuni istorice ; Mitul dacic ; Direcţia naţională : Alecu Russo // Literatura română : crestomaţie de crit. şi ist. lit. / coord. Titus Moraru, Călin Manilici. – Cluj-Napoca, 1983. – P. 353–356.

Osadcenco, Ion. Vasile Alecsandri despre Alecu Russo [Text] // Limba şi lit. mold. – 1971. – Nr 2. – P. 27–30 ; Studii şi materiale despre Alecu Russo / alcăt. N. Pîslaru. – Ch., 1973. – P. 10–16. – Cu caract. chir.

Ornea, Z. Sămănătorismul [Text] : momente şi sinteze. – Bucureşti, 1971. – 422 p. – Din conţ. : Alecu Russo: P. 52, 160, 275, 261.

Papastate, C. Alecu Russo, scriitor în limba franceză [Text] // Alecu Russo. Studii şi articole. – Bucureşti, 1970. – P. 41, 59.

Păcuraru, D. Alecu Russo [Text] // Clasicism şi romantism. – Bucureşti, 1973. – P. 239–257.

Păcuraru, D. Între clasicism şi romantism [Text] : aspecte ale polemicii clasicism-romantism // Păcuraru, D. Clasicismul românesc : momente şi sinteze. – Bucureşti, 1971. – P. 69–80.

Păsat, Dumitru. Concepte educaţionale în viziunea lui Alecu Russo [Text] // Făclia. – 1999. – 29 mai.

Păsat, Dumitru. Filosofia formativă în viziunea lui Alecu Russo [Text] // Păsat, D. Profunzimi de spirit : interpretări şi deschideri filosofice. – Ch., 2003. – P. 60–61.

Pârvălescu, Ioana. Rîsul lui Russo [Text] // România lit. – 2000. – Nr 37. – P. 7.

Perpessicius. O monografie Alecu Russo [Text] : [despre monografia prof. Al. Dima consacrată vieţii şi operei lui A. Russo] // Perpessicius. Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor (1958– 1962). – Bucureşti, 1964. – Vol. II. – P. 151–156.

Pillat, Ion. Despre opera lui Alecu Russo [Text] // Pillat, Ion. Opere. Bucureşti, 1994. – Vol. VI. – P. 366–370. – Din conţ. : Notiţă bio-bibliogr.

Piru, Alexandru. Alecu Russo [Text] // Piru, Alexandru. Istoria literaturii române. – Bucureşti, 1994. – P. 55–56.

Piru, Alexandru. Alecu Russo [Text] // Piru, Alexandru. Istoria literaturii române. – Bucureşti, 2001. – P. 55–56.

Piru, Alexandru. Alecu Russo [Text] // Piru, Alexandru. Istoria literaturii române de la început pînă azi. – Bucureşti, 1981. – P. 77–80.

Piru, Alexandru. Alecu Russo [Text] // Piru, Alexandru. Varia. – Bucureşti, 1973. – P. 83–86.

Pîslaru, Nicolae. Încetăţenirea numelui [Text] // Studii şi materiale despre Alecu Russo / alcăt. N. Pîslaru. – Ch., 1973. – P. 70–84. – Cu caract. chir.

Platon, Gheorghe. Drumul românilor spre unitate politică [Text] : [concepţiile social-politice ale lui A. Russo] // Destin Românesc. – 1994. – Nr 1. – P. 10–31.

Platon, M. Mitul etnogenezei în concepţia şi scrisul romanticilor români [Text] : Alecu Russo şi M. Eminescu // Limba şi lit. – Bucureşti, 1985. – Vol. 1. – P. 40–49.

Platon, M. Simboluri dacice în definiţia specificului naţional la A. Russo [Text] // Analele Univ.

33

359.

360.

361.

362.

363.

364.

365.

366.

367.

368.

369.

370.

371.

372.

373.

374.

375.

376.

377.

378.

379.

380.

381.

382.

383.

384.

385.

386.

387.

388.

”Al. Cuza” (Iaşi). Sec. 3. Literatură. – 1980. – T. XXVI. – P. 5–15.

Popovici, C. F. Alecu Russo // Popovici, C. F. Clasicii moldoveni despre cler şi religie. – Ed. a IIa, revăz. – Ch., 1983. – P. 27–31. – Cu caract. chir.

Popovici, D. Alecu Russo [Text] // Romantismul românesc. – Bucureşti, 1972. – P. 418–457.

Popovici, D. Alecu Russo [Text] // Studii literare. – Cluj-Napoca, 1974. – Vol. II. – P. 437–470.

Popovici, C. Motive anticlerice în opera lui A. Russo [Text] // Motive anticlerice şi ateiste în literatura clasică moldovenească. – Ch., 1966. – P. 25–29. – Cu caract. chir.

Rabinovschi, C. Alecu Russo [Text] : ideile pedagogice : [lecturi şt.] // Cultura. – 1970. – Nr 33.

– P. 6.

Radul, A. Omagiu lui Alecu Russo [Text] // Tinerimea Moldovei. – 1973. – 22 sept. – Cu caract. chir.

Russo, Alecu [Text] // Istoria literaturii române / red. de G. Călinescu, Ion Vitner, Ov. S. Crohmălniceanu. – Bucureşti, 1954. – Vol. 1. – P. 206–209.

Russo, Alecu [Text] : un paşoptist român în închisorile Vienei : [dosar diplomatic prezentat de Ion-Radu Mircea] // Manuscriptum. – 1976. – Nr 2. – P. 62–80.

Sadoveanu, M. Locul de naştere al lui Alecu Russo [Text] // Însemnări lit. – 1919. – Nr 39. – P. 16.

Scarlat, Mircea. Istoria poeziei româneşti [Text]. – Bucureşti : Ed. Minerva, 1982. – Vol. 1. – 426 p. – Din conţ. : Alecu Russo. – P. 388–399.

Semaca, A. Scrisori de la Alecu Russo [Text] // Convorbiri lit. – 1926. – An. IX. – P. 143–146.

Senic, Valeriu. Alecu Russo şi revoluţia de la ’48 // Studii şi materiale despre Alecu Russo / alcăt. N. Pîslaru. – Ch., 1973. – P. 24–32. – Cu caract. chir.

Senic, Valeriu. Netrecătoare lecţiile lui de suflet [Text] : [despre A. Russo, clasicul lit. mold.] // Limba şi lit. mold. în şc. – 1989. – Nr 1. – P. 38–42.

Sergiu, I. În amintirea lui Alecu Russo [Text] : [despre teza de candidat în şt. filologice a lui I. Vasilenco] // Nistru. – 1959. – Nr 3. – P. 151–152 ; Днестр. – 1959. – №. 3. – С. 153–154. – Cu caract. chir.

Sorescu, G. Alecu Russo (1819–1859) [Text] : o privire generală asupra operei // Sorescu, G. Scriitori români. – Craiova, 1991. – P. 172–182.

Steţcu, N. Creditorii lui Alecu Russo [Text] // Făt-Frumos. – 1940. – An XV. – P. 38.

Steţcu, N. Alecu Russo proprietar al moşiei Teţcani [Text] // Făt-Frumos. – 1941. – Nr 3. – P. 88–93 ; Nr 4. – P. 126–128. Şerban, G. Alecu Russo [Text] // Şerban, G. Ispita istoriei. – Bucureşti, 1980. – P. 24–32. Şerban, G. Alecu Russo în arhivele elveţiene [Text] // România lit. – 1984. – Nr 5. – P. 12–13. Şerban, G. Posteritatea lui Alecu Russo [Text] // Şerban, G. Exegeze. – Bucureşti, 1968. – P. 5– 42. Şerban, G. Reverii helvetice la Alecu Russo [Text] // Steaua. – 1987. – Nr 37. – P. 22–23. Şleahtiţchi, M. Arta rememorării la Alecu Russo [Text] // Făclia. – 1994. – 24 dec. – P. 4. – 31 dec. – P. 6.

Tabel cronologic : Alecu Russo [Text] // Viaţa satului. – 1994. – 12 mart. – (Ed. spec. : Caiete de cultură : XXI. Alecu Russo).

Tiutiuca, D. Arta argumentării la Alecu Russo [Text] // Alecu Russo : st. şi art. – Bucureşti, 1970.

– P. 93–97.

Toncovidov, V. ; Ciobanu, A. A. Russo – filosof şi patriot [Text] : [crit. şi bibliogr.] // Cultura Moldovei – 1962. – 4 noiembr. – Cu caract. chir.

Turcu, C. Contribuţii la cunoaşterea carierei de avocat a scriitorului Alecu Russo [Text] // Avîntul (Piatra-Neamţ). – 1939. – Nr 165. – P. 1. Ţăranu, P. Alecu Russo şi toponimia din Dorne [Text] // Glasul naţiunii. – 1994. – Mart. (Nr 12). Ţăranu, P. Scriitorul şi toponimia din Dorne [Text] : [eseu] // Viaţa satului. – 1994. – 12 mart.

Vartic, Andrei. Portacul lui Borzac [Text] : [4. Consideraţii privind vechimea „vechimii”; 4.1.

Un alt Russo, necunoscut în Europa, şi în România; 4.2. Ipoteza originii unice] // Magazin bibliologic. – 2004. – Nr 3–4. – P. 71–76.

Vasilenco, I. Alecu Russo [Text] // Bucovina sov. – 1958. – 17 mart. – Cu caract. chir.

34

389.

390.

391.

392.

393.

394.

395.

396.

397.

398.

399.

400.

401.

402.

403.

404.

Vasilenco, I. Alecu Russo [Text] // Istoria literaturii moldoveneşti.– Ch., 1958. – Vol. I. – P. 265– 283. – Cu caract. chir.

Vasilenco, I. Alecu Russo : (1819–1859) : [pref.] [Text] // Russo, Alecu. Opere alese. – Ch., 1955. – P. 3–26. – Cu caract. chir.

Vasilenco, I. Alecu Russo – scriitor : cetăţean [Text] // Omagiu lui Alecu Russo. – Ch., 1962. – P. 5–20. – Cu caract. chir.

Vasilenco, I. Alecu Russo şi contemporaneitatea [Text] // Nistru. – 1959. – Nr 2. – P. 133–140. – Cu caract. chir.

Vasili, B. Predarea temei „Alecu Russo” în clasa 9 [Text] // Învăţătorul Moldovei. – 1955. – 8 sept. – Cu caract. chir.

Vârgolici, Teodor. Alecu Russo [Text] / Teodor Vârgolici. – Bucureşti : Ed. Tineretului, 1964. – 197 p. – (Oameni de seamă).

Vârgolici, Teodor. Alecu Russo sau Alecu Russu? [Text] // Vârgolici, T. Clasici şi contemporani.

– Bucureşti, 1982. – P. 18–25.

Vârgolici, Teodor. Consideraţii asupra lui Alecu Russo [Text] // Vârgolici, T. Aspecte istoricoliterare. – Bucureşti, 1973. – P. 8–31.

Vârgolici, Teodor. „Mîngîie-te, frate...” [Text] : [despre numele de familie al scriitorului A. Russo] // Viaţa satului. – 1994. – 12 mart. – (Ed. spec. : Caiete de cultură : XXI : Alecu Russo.

Vârgolici, Teodor. Scriitorii clasici şi armata română / Vârgolici T. – Bucureşti : Ed. Militară, 1986. – 419 p. – Din conţ. : Alecu Russo : P. 63, 334.

Vianu, Tudor. Alecu Russo [Text] // Vianu, Tudor. Arta prozatorilor români. – Bucureşti: [s. a.].

– P. 38–49.

Vianu, Tudor. Alecu Russo [Text] // Vianu, Tudor. Arta prozatorilor români. – Bucureşti, 1966.

– P. 44–55.

Vianu, Tudor. Alecu Russo [Text] // Vianu, Tudor. Arta prozatorilor români. – Bucureşti, 1977.

– P. 30–37.

Vianu, Tudor. Alecu Russo [Text] // Vianu, Tudor. Arta prozatorilor români. – Ch., 1991. – P. 39–45.

Vianu, Tudor. Scriitori retorici – Alecu Russo [Text] // Vianu, Tudor. Arta prozatorilor români. – Bucureşti, 1941. – P. 38–46.

Zalis, Henri. Romantismul românesc [Text] : eseu despre vîrstele inferioare ale curentului. – Bucureşti : Ed. pentru literatură, 1968. – 230 p. – Din conţ. : Alecu Russo. – P. 47, 48, 96, 113, 120. În limba rusă

405.

406.

407.

408.

409.

410.

411.

412.

Алеку Руссо [Текст] // Молодежь Молдавии. – 1959. – 5 февр. Алеку Руссо // Чимпой, Михай. Провидцы духа [Текст] : клаcсики румынской литературы : штрихи к портр. – Ch., 1997. – С. 98–101. Баскин, Ю. Из истории распространения социалистических идей в Молдавии [Текст] : [о соотношении идей демократии и социализма в творчестве А. Руссо] // Некоторые вопросы философии : Межвуз. философ. сб. – Кишинев. – 1961. – № 2. – С. 19–30. Ботeзату, Г. Факты потверждаются [Текст] : [А. Руссо о Бужоре] // Веч. Кишинев. – 1959.

– 4 февр. Булгару, М. Аспекты национального и общечеловеческого в творчестве молдавских просветителей Х1Х века [Текст] : [Г. Асаки, А. Хыждеу, В. Александри, А. Руссо] // Молдова и мир. – 1991. – Nr 1. – С. 58–65. Василенко, И. Алеку Руссо [Текст] : [предисл.] // Руссо, А. Избранное. – Кишинев, 1959. – С. 3–10. Василенко, И. Алеку Руссо и наша современность [Текст] // Днестр. – 1959. – № 2. – С.

135–140. Григорьев, М. Алеку Руссо на русском языке [Текст] // Молодежь Молдавии. – 1960. – 25 март.

35

413.

414.

415.

416.

417.

418.

419.

420.

421.

Ковчегов, Павел. Алеку Руссо – революционный демократ [Текст] // Studii şi mаteriale despre Alecu Russo / alcăt. : N. Pîslaru. – Ch., 1973. – P. 16–24. Ковчегов, Павел. Алеку Руссо – революционный демократ [Текст] // Сов. Молдавия. – 1959. – 4 февр. Ковчегов, Павел. Общественно-политические взгляды молдавского писателя ХIХ века Алеку Руссо [Текст] // Учен. записки (Кишин. ун-т). – 1954. – Т. 12. – С. 67–84. Ковчегов, Павел. Философские взгляды Алеку Руссо [Текст] // Известия Молд. фил. Акад. Наук СССР. – 1958. – № 3. – С. 31–42. Крачун, Т. А. Педагогические воззрения А. Руссо [Текст] // Из истории школы и педагогической мысли в Молдавии. – К., 1981. – С. 38–49. Руссо, Алеку (1819–1859) [Текст] : писатель : пед. взгляды // Антология педагогической мысли Молдавии. – К., 1992. – С. 258–261. Суслов, А. К. Эстетические взгляды молдавских просветителей первой половины ХIХ века [Текст] : [Г. Асаки, К. Негруци, А. Руссо, В. Александри] : Автореф. дис. канд. философ. наук. – Москва, 1958. – 16 с. Чиботару, С. Ценная книга об Алеку Руссо [Текст] // Сталинец. – 1953. – 20 нояб. – С. 2. Чимпой, Михай. Алеку Руссо (1819–1859) [Текст] // Кодры. – 1997. – № 7–8. – С. 163– 166.

Despre lucrări aparte În ordine alfabetică

422.

423.

424.

425.

426.

427.

428.

429.

430.

431.

432.

433.

434.

435.

436.

Alecu Russo. „Cîntarea României” [Text] // Alexandrescu, Emil; Gavrilă, Dana. Literatura română în analize şi sinteze. – Еd. a III-a rev. şi compl. – Ch., 2001. – P. 121–122.

Alecu Russo (1819–1959) [Text] : „Cîntarea României” // Cojocaru, Mihaela. Literatura clasică română : antol. de texte coment. cl. V–VIII. – Bucureşti, [s. a.]. – P. 296–303.

Alecu Russo „Cîntarea României” [Text] // Alexandrescu, E. Analize literare şi stilistice / E. Alexandrescu, I. Rotaru. – Bucureşti, 1967. – P. 171–179.

Alecu Russo ”Cîntarea României” [Text] // Alexandrescu, E. Analize şi sinteze de literatură. – Iaşi, 1995. – P. 73.

Alecu Russo „Cîntarea României” [Text] // Alexandrescu, E. Literatura română în analize şi sinteze. – Iaşi, 2000. – P. 122.

Apostolescu, N. I. Bălcescu şi „Cîntarea României” [Text] // Rev. de istorie, arheologie şi filologie. – Bucureşti, 1911. – Vol. XII. – P. 89–98.

Bogaci, Gh. Scrierile dramatice ale lui Alecu Russo [Text] // Omagiu lui Alecu Russo. – Ch., 1962. – P. 43–45 ; Bogaci, Gh. Pagini de istoriografie literară. – Ch., 1970. – P. 48–49. – (Clasicii noştri). – Cu caract. chir.

Bordeianu, M. Din nou despre paternitatea „Cîntării României” [Text] // Iaşul lit. – 1963. – Nr 1. – P. 63–67.

Cantemir, Traian. Opinii despre primele scrieri ale lui Alecu Russo [Text] // Studii de literatură.

– Iaşi, 1983. – P. 38–49.

Caraman, P. „Cîntarea României” de Alecu Russo ca monument poetic modern al autocunoaşterii naţionale [Text] // Rev. de etnografie şi folclor. – 1989. – Nr 1. – P. 5–21; Сaraman, P. De la instinctul... . – Bucureşti, 1994. – P. 106–124.

Cazacu, B. Recitind „Cugetările” lui A. Russo [Text] : elogia bunului simţ // Limba şi lit.

(Bucureşti). – 1984. – Vol. 3. – P. 322–326.

Chiţimia, A. N. Bălcescu şi „Cîntarea României” [Text] // Romanoslavica. – 1958. – Nr 2. – P. 133–148. „Cîntarea României” de Alecu Russo [Text] // Dicţionar de proză românească / coord. prof.

Iustina Itu. – Braşov, 1993. – P. 64–67.

Cornea, Paul. Alecu Russo, Nicolae Bălcescu şi „Cîntarea României” [Text] // Cornea, P. Studii de literatură română modernă. – Bucureşti, 1962. – P. 262–290.

Cornea, Paul. O ipostază nouă asupra paternităţii „Cîntarea României” [Text] // Viaţa 36

437.

438.

439.

440.

441.

442.

443.

444.

445.

446.

447.

448.

449.

450.

451.

452.

453.

454.

455.

456.

Românească. – 1959. –Nr 3. – P. 94–103.

Cristireanu, A. Accente profetice în studiul operei „Cîntarea României” [Text] // Alecu Russo.

Studii şi articole. – Bucureşti, 1970. – P. 83–91.

Despre „Cîntarea României” şi despre Alecu Russo [Text] // Cuvînt moldovenesc. – 1913. – Nr 6. – P. 8–10.

Fochi, Adrian. Mioriţa [Text] : tipologie, circulaţie, geneză, texte / Adrian Fochi ; cu un st. introd. de Pavel Apostol. – Bucureşti : Ed. Acad. R. P. Române, 1964. – 1106 p. – Din conţ. : Alecu Russo : P. 12, 124, 129–131, 137, 138, 160, 209, 1084.

Haneş, Petre. Litigiul „Cîntării României” [Text] : elemente istorice şi sociale în „Cîntarea României” // Limba. şi lit. (Bucureşti). – 1964. – Vol. VII. – P. 77–114.

Haneş, Petre. Litigiul „Cîntării României” [Text] // Haneş, P. Studii de istorie literară. – Bucureşti, 1970. – P. 245–298.

Haneş, Petre. O scriere necunoscută [Text] : Studie moldovană de Alecu Russo // Convorbiri lit.

– 1902 ( An. 36). – Nr 9. – P. 830–823.

Iachim, Ion. Evocarea Patriei şi a trecutului ei istoric în „Cîntarea României” de Alecu Russo [Text] // Iachim, Ion. Compoziţii literare. – Ch., 1997. – P. 13–16.

Leonte, L. Sensul titlului „Cîntarea României” [Text] // Alecu Russo. Studii şi articole. – Bucureşti, 1970. – P. 61–63.

Macovei, A. Noi sugestii istorico-literare şi cercetări statistico-informatice în problema paternităţii „Cîntării României” [Text] / A. Macovei, A. Cărăuş, B. Proca // Analele Univ. „Al. I. Cuza” (Iaşi). Secţia 3. Literatură. – An. 30. – P. 13–18.

Melescu, I. Noi contribuţii statistice la studiul paternităţii „Cîntării României” [Text] / Melescu I, Stan A., Stan I. // Cercetări de lingvistică (Cluj). – 1964. – Nr 2. – P. 311–315.

Nicolescu, G. Paternitatea „Cîntării României” [Text] // Limba şi lit. – 1955. – Vol. 1. – P. 231– 252.

Nicolescu, G. Paternitatea „Cîntării României” [Text] // Nicolescu, G. Structura şi contemporaneitatea. – Bucureşti, 1970. – P. 337–369.

Papuc, M. Din arhiva „Ion Vasilenco” [Text] : [despre opera lit. a lui Alecu Russo (pseud.

Terentie Hora Alecu Russo îl foloseşte o singură dată în „Cîntarea României” apoi nu mai apelează la nici un pseud.)] // Lit. şi arta. – 1989. – 25 mai. – Cu caract. chir.

Popescu, S. Valoarea educativă a „Cîntării României” de Alecu Russo [Text] // Alecu Russo : Studii şi materiale. – Bucureşti, 1970. – P. 121–125. Şerban, G. Pe marginea „Cîntarea României” [Text] // Şerban, G. Ispita istoriei. – Bucureşti, 1980. – P. 32–41.

Trei capodopere [Text] / st. introd., note şi coment. de A. Macovei : [cuprins: „Alexandru Lăpuşneanu” de C. Negruzzi ; „Cîntarea României” de A. Russo ; „Răzvan şi Vidra” de B. P. Hasdeu]. – Iaşi : Universitas XXI, 2002. – 336 p.

Vrabie, Gh. „Cîntarea României” [Text] : noi contribuţii // Rev. de lingv. şi şt. lit. – 1991. – Nr 5. – P. 3–8.

Zamfir, Mihai. Alecu Russo „Cîntarea României” [Text] // Rev. de istorie şi teorie lit. – 1983. – Nr – P. 77. – Cu caract. chir.

Zamfir, Mihai. Poemul românesc în proză [Text]: momente şi sinteze. – Bucureşti : Minerva, 1981. – 458 p. – Din conţ. : Alecu Russo. – P. 5, 85, 90, 92, 113, 137, 158.289, 441.

Zamfir, Mihai. Romantismul istoric [Text] : „Cîntarea României” // Zamfir, M. Proza poetică românească în sec. al XIX-lea. – Bucureşti, 1971. – P. 171–205. În limba rusă

457.

Штибельман, М. Относительно гипотетического романа А. Руссо [Текст] // Limba şi lit. mold. – 1978. – Nr 3. – C. 61–63.

37

Alecu Russo – lingvist, folclorist, cercetător al literaturii În ordine alfabetică 458.

459.

460.

461.

462.

463.

464.

465.

466.

467.

468.

469.

470.

471.

472.

473.

474.

475.

476.

477.

478.

479.

480.

481.

482.

483.

Adăscăliţei, V. Alecu Russo şi folclorul [Text] // Alecu Russo. Studii şi articole. – Bucureşti, 1970. – P. 71–74.

Anghelescu, M. Alecu Russo sau literatura ca expresie a vieţii unei naţii [Text] // România lit. – 1989. – Nr 12. – P. 12–13.

Antonescu, Georgeta. Amintirile lui Alecu Russo [Text] : observaţii asupra cîtorva aspecte ale construcţiei textului // Limba şi lit. – 1989. – Nr 3. – P. 336–343.

Bantaş, M. Criticismul moldovenesc [Text] : [întrevăzut în operele A. Russo, C. Negruzzi, V. Alecsandri, M. Eminescu, D. Cantemir] // Ethos. – Iaşi (Alba-Iulia). – 1944. – Nr 4.– P. 355–359.

Berghia, I. Alecu Russo – teoretician al realismului critic [Text] // Pedagogul. – 1969. – 27 mart.

– P. 2. – Cu caract. chir.

Bogaci, Gh. Criticul de seamă al literaturii moldoveneşti [Text] : [Alecu Russo (1819–1959)] // Moldova soc. – 1947. – 24 mai. – Cu caract. chir.

Botezatu, G. Alecu Russo şi folclorul [Text] // Învăţ. publ. – 1979. – 10 oct. – Cu caract. chir.

Ceban, V. Mărgăritare ale folclorului moldovenesc [Text] // Chişinău. Gaz. de seară. – 1984. – 20 mart. – Cu caract. chir.

Chiroşca, B. P. Admirator al folclorului [Text] : Alecu Russo // Cultura – 1959. – 30 ian. (Nr 4).

– Cu caract. chir.

Chiroşca, B. P. Alecu Russo şi folclorul moldovenesc [Text] // Tinerimea Moldovei. – 1955. – 18 mart. – Cu caract. chir.

Chiţimia, I. C. Folclorişti şi folcloristică românească [Text]. – Bucureşti : Ed. Academiei Rep. Soc. România, 1968. – 406 p. – Din conţ. : Alecu Russo. – P. 16, 20.

Cibotaru, S. Părerile lui Alecu Russo despre limbă [Text] // Tinerimea Moldovei. – 1954. – 5 dec. – Cu caract. chir.

Cimpoi, Mihai. Condiţia criticii literare [Text] : [pe baza lucrării lui A. Russo „Critica criticii”] // Cimpoi, M. Alte disocieri. – Ch.,1971. – P. 224–229. – Cu caract. chir.

Ciocanu, Ion. Alecu Russo, lingvist [Text] // Moldova Suverană. – 1999. – 18 mart. – P. 3.

Ciocanu, Ion. Scriitor şi animator al creaţiei literare [Text] // Ciocanu, I. Literatura română : st. şi materiale pentru învăţ. preuniversitar. – Ch., 2003. – P. 60–62.

Ciocanu, Ion. Contribuţia lui Alecu Russo la teoria măiestriei artistice [Text] // Ciocanu, Ion. Permanenţe. – Ch., 1983. – P. 115–120. – Cu caract. chir.

Ciocanu, Ion. Teoretician al măiestriei artistice [a operelor lit. – Alecu Russo] [Text] // Lit. şi arta. – 1980. – 12 iun. – P. 5. – Cu caract. chir.

Corbu, Haralambie. Alecu Russo şi literatura populară [Text] // Nistru. – 1969. – Nr 3. – P. 115– 123. – Cu caract. chir.

Corlăteanu, Nicolae. Problema limbii în concepţia lui A. Russo [Text] // Studii şi materiale despre Alecu Russo / alcăt. N. Pîslaru. – Ch., 1973. – P. 38–45. – Cu caract. chir.

Corlăteanu, Nicolae. Problema limbii şi concepţia lui A. Russo [Text] // Corlăteanu, N. Scriitorul în faţa limbii literare. – Ch., 1985. – P. 86–92.

Coroban, Vasile. Alecu Russo, critic literar [Text] // Coroban, V. Studii şi articole de critică literară. – Ch., 1959. – P. 55–59. – Cu caract. chir.

Coroban, Vasile. Alecu Russo – critic literar, publicist [Text] // Octombrie. – 1952. – Nr 4. – P. 64–69. – Cu caract. chir.

Coroban, Vasile. Alecu Russo, critic literar [Text] // Moldova soc. – 1959. – 4 febr. – Cu caract. chir.

Coroban, Vasile. Ideile lui Alecu Russo despre literatură [Text] // Omagiu lui Alecu Russo. – Ch., 1962. – P. 21–30. – Cu caract. chir.

Cristei, T. Actualitatea sistemului conceptual-estetic al operei lui A. Russo [Text] // Probleme de ist. a lit. mold. : culeg. interuniv. – Ch., 1990. – P. 49–60. – Cu caract. chir.

Cristei, T. Alecu Russo si problema continuităţii procesului literar [Text] // Limba şi lit. mold. – 1986. – Nr 2. – P. 51–55.

38

484.

485.

486.

487.

488.

489.

490.

491.

492.

493.

494.

495.

496.

497.

498.

499.

500.

501.

502.

503.

504.

505.

506.

507.

508.

509.

510.

Dănilă, Silvia. Concepţiile teoretico-literare ale lui Alecu Russo [Text] // Analele şt. ale USM. Seria : şt. filologice. – 2002. – Vol. 2. – P. 34–36.

Dima, Al. Preocupări de teorie literară la A. Russo [Text] // St. şi cercet. şt. (Iaşi). – 1953. – Nr 1– 4. – P. 36–49.

Dima, Al. Preocupări de teorie literară la Alecu Russo [Text] // Dima, Al. Studii de ist. a teoriei lit. româneşti. – Bucureşti, 1962. – P. 9–30.

Dima, Al. Preocupările de teorie literară ale lui Al. Russo şi bazele lor folclorice [Text] // Dima, Al. Arta populară şi relaţii ei. – Bucureşti, 1971. – P. 203–218.

Dima, Al. Preocupările lui Al. Russo cu privire la problemele limbii literare [Text] // De la Varlaam la Sadoveanu : st. despre limba şi stilul scriitorilor. – Bucureşti, 1958. – P. 183–216.

Dolgan, Mihail. Condiţiile criticii literare în concepţia lui A. Russo [Text] : scriitorul a întemeiat critica literară română bazată pe metoda realistă // Viaţa satului. – 1994. – 12 mart. – (Ed. spec. : Caiete de cultură : XXI : Alecu Russo).

Dolgan, Mihail. Statutul criticii literare în concepţia lui Alecu Russo [Text] // Nistru. – 1981. – Nr 11. – P. 137–141. – Cu caract. chir.

Dolgan, Mihail. Statutul criticii literare în concepţia lui Alecu Russo [Text] // Dolgan, Mihail.

Responsabilitatea cuvîntului critic : st. şi art. de critica criticii. – Ch., 1987. – P. 130–141. – Cu caract. chir.

Duca, S. Alecu Russo [Text] : gînduri despre literatură // Făclia. – 1994. – 29 iul. – P. 8.

Eşan, L. Alecu Russo – folclorist [Text] // Pedagogul. – 1969. – 27 mart.

Generaţia paşoptistă şi modernizarea limbii române [Text] : [se conţin informaţi şi despre A. Russo] // Scriitori români despre limbă şi stil. – Bucureşti, 1976. – P. 60–109.

Gherman, I. Alecu Russo – folclorist [Text] // Izvor veşnic viu. – Ch., 1961. – P. 89–98. – Cu caract. chir.

Grinco, Grigore. Lupta lui Alecu Russo contra „purificatorilor” limbii literare [Text] // Studii şi materiale despre Alecu Russo / alcăt. N. Pîslaru. – Ch., 1973. – P. 45–55. – Cu caract. chir.

Hodiş, V. Probleme de sintaxă în opera lui Alecu Russo [Text] // Alecu Russo : Studii şi articole.

– Bucureşti, 1970. – P. 109–115.

Ivaşcu, G. Un ideolog liric [Text] : Alecu Russo // Ivaşcu, G. Istoria literaturii române. – Bucureşti, 1969. – Vol. 1. – P. 449–454.

Luca, S. Alecu Russo [Text] : gînduri despre literatură // Făclia. – 1994. – 29 iul. – P. 8.

Macovei, A. Alecu Russo şi poemul în proză românescă [Text] // Alecu Russo : Studii şi articole.

– Bucureşti, 1970. – P. 23–32.

Manolescu, N. Alecu Russo – memorialist şi eseist [Text] // Ateneu. – 1900. – Nr 6–7. – P. 7.

Melian, A. Epic şi liric în memorialistica lui Russo [Text] // Analele Univ. Bucureşti : Limba şi lit. română. – 1980. – An. 29. – P. 49–58.

Melnic, V. Lupta lui Alecu Russo pentru dezvoltarea limbii literare [Text] // Tinerimea Moldovei.

– 1959. – 4 febr. – Cu caract. chir.

Mihăileanu, Iulia. Russo şi mitologia naţională [Text] // Lit. şi arta. – 1989. – 25 mai. – P. 4. – Cu caract. chir.

Nicu, I. Alecu Russo şi fondul nostru latin [Text] : A. Russo şi probleme de limbă // Alecu Russo : Studii şi articole – Bucureşti, 1970. – P. 33–40.

Păsat, Dumitru. Precum răzbat izvoarele... [Text] : [creaţia poetică orală în concepţia lui A. Russo] // Ţarina. – 1994. – 7 mai.

Păsat, Dumitru. Unele reflecţii ale lui Alecu Russo despre creaţia folclorică [Text] // Profunzimi de spirit : interpretări şi deschideri filosofice. – Ch., 2003. – P. 122–129; Lit. şi arta. – 1999. – 25 mart. – P. 5.

Popa, Nicolae. Măiestria artistică în opera lui Alecu Russo [Text] // Rev. Univ. „Al. I. Cuza” (Iaşi). – 1954. – Fasc. 1–2. – P. 382.

Răcariu, G. Opera lui Alecu Russo şi dialectele literare [Text] // Alecu Russo : Studii şi articole.

– Bucureşti, 1970. – P. 117–119.

Regman, C. Alecu Russo şi întemeierea eseului [Text] // Nu numai despre critici. – Bucureşti, 1900. – P. 33–64.

39

511.

512.

513.

514.

515.

516.

517.

518.

519.

Rusu, N. Alecu Russo – artist al cuvîntului [Text] // Omagiu lui Alecu Russo. – Ch., 1962. – P. 31–32. – Cu caract. chir.

Slabu, Gh. Estetica lui Alecu Russo [Text] // Lit. şi arta. – 1999. – 29 apr. – P. 4. Şerban, Geo. Un însufleţit admirator al geniului popular [Text] : Al. Russo // Şerban, G. Literatura noastră clasică. – Bucureşti, 1953. – Vol. 1. – P. 131–165.

Tănase, C. Concepţii lingvistice progresiste [Text] : [despre problemele limbii naţ. în creaţia lui Alecu Russo] // Moldova soc. – 1989. – 19 mart. – Cu caract. chir.

Tănase, C. Interfrontistul Alecu Russo şi „monstruoasa tragedie a limbii moldoveneşti” [Text] // Tinerimea Moldovei. – 1996. – 28 febr. – P. 1, 2.

Vasilenco, I. Alecu Russo şi limba literară [Text] // Octombrie. – 1955. – Nr 7. – P. 73–79. – Cu caract. chir.

Vasilenco, I. Alecu Russo şi problemele limbii literare [Text] // Însemnări critice. – Ch., 1958. – P. 196–204. – Cu caract. chir.

Vasilenco, I. Raporturile dintre literatură şi artă [Text] // Studii şi materiale despre Alecu Russo / alcăt. N. Pîslaru. – Ch., 1973. – P. 55–56. – Cu caract. chir.

Zugun, Petru. Dulceaţa limbii noastre [Text] : [Alecu Russo şi reflecţiile sale despre limba maternă] // Rev. română. – 1986. – Iun. (Nr 2). – P. 9. În limba rusă

520.

521.

522.

523.

524.

Василенко, И. Алеку Руссо и его борьба за развитие молдавского литературного языка [Текст] // Октябрь – 1955. – № 7. – С. 62–68. Василенко, И. Борьба Алеку Руссо за национальность молдавского языка [Текст] // Учен. зап. (Ин-т истории, языка и литературы Молд. фил. Акад. Наук СССР). – 1958. – Т. 7–8. – С.

45–51. Ковчегов, П. Алеку Руссо о значении литературы и литературной критики [Текст] // Учен. зап. (Кишин. ун-т.) Т. 34. (Обществ. науки). – 1958. – С. 141–150. Коробан, Василе. Алеку Руссо – литературный критик, публицист [Текст] // Октябрь. – 1952. – № 4. – С. 71–76. Чебан, В. Сокровища молдавского фольклора [Текст] // Веч. Кишинев. – 1984. – 20 марта.

Omagieri 100 ani de la moarte

525.

526.

527.

528.

529.

530.

531.

Alecu Russo şi limba [Text] // Învăţătorul sov. – 1959. – Nr 2. – P. 64. – Cu caract. chir.

Badiu, V. Calendar comemorativ [Text] : [despre manifestările culturale consacrate memoriei lui Alecu Russo] // Tinerimea Moldovei. – 1959. – 4 febr. – Cu caract. chir.

Bogaci, Gh. Alecu Russo [Text] : 100 de ani de la moarte // Colhoznicul Moldovei. – 1959. – 4 febr. (Nr 26) – Cu caract. chir.

Comemorarea lui Alecu Russo [Text] // Limba şi lit. mold. – 1959. – Nr 2. – P. 79–80. – Cu caract. chir.

Galiţ, V. În amintirea unui mare scriitor moldovean [Text] // Colhoznicul Moldovei. – 1959. – 6 febr. – Cu caract. chir.

Rusu, N. Alecu Russo – cetăţean şi poet [Text] // Tinerimea Moldovei. – 1959. – 4 febr. – Cu caract. chir.

Sergiu, Ion. În amintirea lui Alecu Russo // Nistru. – 1959. – Nr 3. – P.151–152. În limba rusă

532.

Рафаилов, Б. К 100-летию со дня смерти Алеку Руссо [Текст] // Веч. Кишинев. – 1959. – 10 янв.

40

533.

Сержиу, И. Чествование памяти Алеку Руссо [Текст] // Днестр. – 1959. – № 3. – С. 153– 154.

150 ani de la naşterea scriitorului

534.

535.

536.

537.

538.

539.

540.

541.

542.

543.

544.

545.

546.

547.

548.

549.

550.

551.

Badiu, V. Vitejie şi izbîndă [Text] // Tinerimea Moldovei. – 1969. – 30 mart. – Cu caract. chir.

Balmuş, P. Artă şi artişti [Text] // Tinerimea Moldovei. – 1969. – 30 mart. – Cu caract. chir.

Cimpoi, Mihai. Condiţia criticii literare [Text] // Tinerimea Moldovei. – 1969. – 30 mart. – Cu caract. chir.

Corbu, Haralambie. La leagănul criticii literare [Text] // Moldova soc. – 1969. – 29 mart. – Cu caract. chir.

Corbu, Haralambie. Reprezentant de vază al culturii moldoveneşti [Text] // Comunistul Moldovei. – 1969. – Nr 2. – P. 41–45. – Cu caract. chir.

Corlăteanu, Nicolae. Farmecul cuvîntului [Text] // Moldova soc. – 1969. – 29 mart. – Cu caract. chir.

Cornea, Paul. Secretul lui Alecu Russo [Text] // Viaţa Românească. – 1969. – Nr 3. – P. 46–50.

Filip, Iulian. Arbore peste timp : [versuri] // Pedagogul. – 1969. – 27 mart. – Cu caract. chir.

Levit, E. Observatorul filozof [Text] // Moldova soc. – 1969. – 29 mart. – Cu caract. chir.

Mancaş, Mircea. Alecu Russo, un precursor [Text] // Teatrul. – 1969. – Nr 3. – P. 68-72.

Melnic, T. Despre funcţia şi specificul literaturii [Text] // Cultura. – 1969. – 29 mart. – P. 9. – Cu caract. chir.

Nastasiu, Vasile. Poet al copilăriei [Text] : Alecu Russo // Cultura. – 1969. – 29 mart. – P. 9. – Cu caract. chir.

Osadcenco, Ion. Ostaş al propăşirii [Text] // Cultura. – 1969. – 29 mart. – P. 9. – Cu caract. chir.

Petcu, P. Alecu Russo – pionier al criticii literare progresiste moldoveneşti [Text] // Chişinău.

Gaz. de seară. – 1969. – 29 mart. – Cu caract. chir.

Pîslaru, Nicolae. Alecu Russo – ostaş al propăşirii [Text] // Viaţa satului. – 1969. – 29 mart. – Cu caract. chir.

Pîslaru, Nicolae. Încetăţenirea numelui [Text] : [Alecu Russo] // Tinerimea Moldovei. – 1969. – 30 mart. – Cu caract. chir.

Scobioală, D. Alecu Russo [Text] // Tînărul leninist. – 1969. – 29 mart. – Cu caract. chir.

Senic, Valeriu. Ostaşul propăşirii [Text] // Pedagogul. – 1969. – 27 mart. – Cu caract. chir. În limba rusă

552.

553.

554.

555.

556.

557.

558.

Боцу, Павел. Цветы признательности [Текст] // Сов. Молдавия. – 1969. – 29 март. Ковчегов, П. Революционный демократ [Текст] // Сов. Молдавия. – 1969. – 29 март. Корбу, Х. Видный деятель молдавской культуры [Текст] // Коммунист Молдавии. – 1969. – № 2. – С. 41–45. Петку, Г. Алеку Руссо – основоположник молдавской прогрессивной литературной критики [Текст] // Веч. Кишинев. – 1969. – 29 март. Пыслару, Н. В честь юбиляра [Текст] // Сов. Молдавия. – 1969. – 29 март. Скобиоалэ, Д. Алеку Руссо [Текст] // Юный ленинец. – 1969. – 29 март. Чиботару, Симион. Юбилей Алеку Руссо [Текст] // Вопр. лит. – 1969. – № 7. – С. 250–251.

160 ani de la naşterea scriitorului

559.

Corbu, Haralambie. Militantul şi omul de cultură [Text] // Lit. şi arta. – 1979. – 29 mart. – Cu caract. chir.

560.

Lăcustă, I. Alecu Russo un ostaş al propăşirii ţării [Text] : [despre activitatea obştească a scriitorului] // Magazin istoric. – 1979. – Nr 3. – P. 38–41.

561.

Marcov, D. Omagiu „ostaşului propăşirii” [Text] // Învăţ. publ. – 1979. – 31 mart. – Cu caract. chir.

41

562.

Melnic, T. Determinantul şi funcţia socială a literaturii [Text] // Învăţ. publ. – 1979. – 31 mart. – Cu caract. chir.

563.

Nastasiu, Vasile. Opera deschisă a eseistului [Text] // Lit. şi arta. – 1979. – 29 mart. – Cu caract. chir.

170 ani de la naşterea scriitorului 564.

565.

566.

567.

568.

569.

570.

Bostan, Gr. Alecu Russo la Cernăuţi [Text] // Zorile Bucovinei. – 1989. – 17 mart.

Levit, Efim. În contextul epocii de astăzi [Text] // Lit. şi arta. – 1989. – 23 mart. – P. 4. – Cu caract. chir.

Manolescu, N. La o dublă aniversare [Text] : [Alecu Russo] // România lit. – 1989. – Nr 30. – P. 9.

Melnic, T. În contextul actualităţii [Text] : [despre creaţia lui Alecu Russo] // Moldova soc. – 1989. – 19 mart. – Cu caract. chir.

Nazar, V. Teoretician al creaţiei populare [Text] // Învăţ. publ. – 1989. – 22 mart. – Cu caract. chir.

Negru, N. Limba acolo îşi dă măsură, unde a trăit mai liber neamul [Text] // Lit. şi arta. – 1989. – 25 mai. – P. 4. – Cu caract. chir.

Osadcenco, Ion. Ostaş al propăşirii [Text] // Moldova soc. – 1989. – 19 mart. – Cu caract. chir. În limba rusă

571.

Мациевский, Е. Теоретик критической мысли [Текст] // Молодежь Молдавии. – 1989. – 22 апр.

175 ani de la naşterea scriitorului

572.

573.

574.

575.

576.

577.

578.

579.

580.

581.

582.

583.

584.

585.

Alecu Russo [Text] : [date biogr.] // Viaţa satului. – 1994. – 12 mart. – P. 2.

Alecu Russo – ostaş al propăşirii : materiale ale ses. şt. [Text] : Chişinău, apr. 1994. / (Univ. de Stat din Moldova, Fac. de filozofie şi psihologie, Catedra. de filozofie : red. coord. : D. Căldare). – Ch. : USM, 1994. – 53 p.

Cimpoi, M.” Ruginitul” modern [Text] : Alecu Russo // Lit. şi arta. – 1994. – 17 mart. – P. 4. – Cu caract. chir. ; Viaţa satului. – 1994. – 12 mart. – (Ed. spec. : Caiete de cultură : XXI : Alecu Russo) ; România liberă. – 1994. – 30 mart. ; 5 apr. (Nr 12). – P. 10.

Nastasiu, V. Conştientizarea românismului [Text] // Glasul naţiunii. – 1994. – Mart. (Nr 12). – P. 5.

Păsat, Dumitru. Alecu Russo despre educaţie [Text] // Făclia. – 1994. – 25 mart.

Senic, V. Netrecătoare lecţiile lui de suflet [Text] // Dreptate. – 1994. – Mart. (Nr 3). Ţurcanu, N. Meditaţii asupra testamentului politic [Text] // Curierul de Nord (Bălţi). – 1994. – 19 mart. – P. 1–2.

180 ani de la naşterea scriitorului Ciocanu, Aurel. Viaţa scrisă pe frunzele codrilor [Text] // „a” Mic. – 1999. – Nr 3. – P. 3.

Dumitriu, Irina. Omagiu autorului „Cîntarea României” [Text] : [Alecu Russo (1819–1959)] // Ţara. – 1999. – 16 mart. – P. 4.

Fiu credincios al neamului românesc [Alecu Russo] // Luceafărul. – 1999. – 18 mart.

Nastasiu, Vasile. Alecu Russo „împotriva” social-democraţilor... [Text] : [românismul şi opera lui Alecu Russo] // Luceafărul. – 1999. – 25 febr.

Tecuci, Alexandru. Patriotismul lui Alecu Russo [Text] // Glasul naţiunii. – 1999. – 10 mart. – P. 13.

185 ani de la naşterea scriitorului Caraman, Vlad. Alecu Russo comentat la Academie [Text] // Lit. şi arta. – 2004. – 8 apr. – P. 5.

Grosu, Vasile. Alecu Russo : „Curaj, prieteni” [Text] // Lit. şi arta. – 2004. – 8 apr. – P. 5.

42

APRECIERI Alecu Russo a fost un înflăcărat democrat revoluţionar, un mare gînditor şi patriot, un luptător consecvent pentru binele celor mulţi şi obidiţi.

Ion Osadcenco. Ostaş al propăşirii // Cultura. – 1969. – 29 martie. – P. 8.

Alecu Russo a fost unul din scriitorii care au stat la leagănul noii literaturi naţionale, moldoveneşti şi române. Alături de C. Negruzzi, M. Kogălniceanu, V. Alecsandri ş. a. este unul din făuritorii prozei, criticii şi publicisticii şi unul din cei mai bine pregătiţi şi cu autoritate îndrumători în domeniul dezvoltării limbii noastre literare contemporane.

Ion Vasilenco. Alecu Russo // Istoria literaturii moldoveneşti. Vol. I. – Ch., 1958. – P. 265.

Alecu Russo avea multe scrieri începute, însă cruda moarte nu i–a permis să le termine. În anul 1859 el s–a stins cu zîmbirea pe buze în mijlocul entuziasmului naţional de pe atunce şi a lăsat o dureroasă jale în inimile celor ce l–au cunoscut şi l–au iubit.

Trecut–au junele poet ca un meteor de–abia zărit pe cerul patriei sale, însă numele lui creşte cu timpul şi va străluci glorios poemului Cîntarea României".

Vasile Alecsandri. Alecu Russo // Convorbiri literare.– 1873.– Nr12.– P.473.

Alecu Russo mi–a fost un bun şi scump prieten şi aş fi prea fericit de a–l face cunoscut compatrioţilor, precum şi merită. Cît a fost el în viaţă, nu s-a gîndit a cerca să ieie loc între autorii moderni din Principate, deşi avea destule cunoştinţe şi talentul ca să se poată ridica cît de sus.

Vasile Alecsandri [ din scrisoarea adresată lui Al. Odobescu] // Russo, A. Opere. – Ch., 1967. – P. 347.

Alecu Russo este unul din acei tineri, care a început şi susţinut lupta generaţiei nouă în contra obiceiurilor ruginite a societăţii vechi, el avea mult spirit, mult talent...

Vasile Alecsandri // Russo, A. Opere. – Ch., 1967. – P. 347.

Cîteva alte bucăţi literare lăsate de Russo au fost scrise în franţuzeşte şi traduse de Bălcescu, Alecsandri, Odobescu, Sadoveanu. Acestea sunt: două legende (Piatra Teiului, Stînca Corbului), „fiziologia” Iaşii şi locuitorii lui în 1840, jurnalul ţinut la Soveja şi Cîntarea României, poem în proză apărut în România viitoare fără semnătură şi atribuit de unii lui Bălcescu, primul traducător.

Fremătător romantic, jeluitor şi exultant, biblic, tonul poemului („Domnul Dumnezeul părinţilor noştri înduratu-s-a de lacrimile tale, norod nemîngiat, înduratu-s-a de durerea plămîilor tale, ţara mea?”) a fost pus în relaţie cu cel din Paroles d’un croyant de Lammenais. Textele pieselor de teatru într-un act Băcălia ambiţioasă şi Jignicerul Vadră sau Provincialul la Teatrul Naţional, jucate în 1846, s-au pierdut, ca şi manuscrisele altor opere.

Dumitru Micu. Alecu Russo // Micu, Dumitru. Scurtă istorie a literaturii române. Vol. I. : De la începuturi până la primul război mondial. – Bucureşti, 1994. – P. 178.

Ceea ce ar ajunge pentru a face din Russo unul din numele mari ale literaturii noastre e tînguirea intitulată Cîntarea României... .

Nicolae Iorga Cultura folclorică a lui Alecu Russo a fost atît de profundă, multilaterală şi intimă, încît şi-a lăsat amprenta, într-o măsură mai mare sau mai mică, asupra întregii lui opere literare. A. Russo e un început de Rabelais în cultura moldovenească şi un precursor (într-un anumit sens) al lui I. Creangă în literatura noastră clasică.

Haralambie Corbu. Alecu Russo şi literatura populară // Nistru. – 1969. – Nr 3. – P. 123.

Dacă scriitorul patruzecioptişti ilustrează, cu hotărîtor relief caracterul militant al literaturii, A. Russo îl întrupează cu o evidenţă care izbucneşte direct şi cu vigoare din cele mai zbuciumate momente ale epocii. Acţiunea revoluţionară şi scrisul literar sau numai publicistic se succed şi se împletesc feresc, convingător cu totul... Democratismul cu tendinţe revoluţionare al lui Alecu Russo 43

se confundă, fireşte, cu patriotismul lui, ca în cazul tuturor scriitorilor epocii, cu deosebirea tonalităţii temperamentale: tăria convingerii şi pasiunea afirmării ei combative cu mijloace culturale largi, izvorîte din fundament luminist şi romantic, dezvăluind concomitent un spirit extrem de viu, ascuţit, nu prea sistematic, dar temeinic şi tăios.

Contribuţia lui Russo în domeniul folcloric a fost deosebit de valoroasă. Scriitorul trebuie preţuit ca un adevărat deschizător de drumuri, îndrăzneţ şi entuziast, ataşat sincer şi profund operei de culegător. Fără strădania lui, întreagă mişcare folclorică a primei jumătăţi a veacului ar fi rămas, poate, o simplă bună intenţie, vagă, programatică. Frumoasa şi abundenta recoltă a lui Alecsandri nar fi fost cu putinţă fără contribuţia, directă sau indirectă, a lui Russo.

Al. Dima. Alecu Russo.– Bucureşti, 1957.– P. 254, 263.

Dacă, ştergînd „colbul de pe cronice bătrîne”, Costache Negruzzi a validat literar orientarea istorică a curentului naţional, stîrnit de Dacia literară, spiritul critic iniţiat de revistă şi-a avut cel mai talentat campion în Alecu Russo (17 III 1819, Străşeni, jud. Lăpuşna – 5 II 1859, Iaşi). Născut în Basarabia, educat (de la vîrsta de zece ani) în Elveţia (Vernier, lîngă Geneva), autor în adolescenţă de versuri franţuzeşti, antidespotice, urmaşul de vechi boieri moldoveni, cu numele franţuzit în cinstea lui Jean Jacques Rousseau, a fost în viaţa civilă jurist.

Dumitru Micu. Alecu Russo // Micu, Dumitru. Scurtă istorie a literaturii române. Vol. I. : De la începuturi până la primul război mondial. – Bucureşti, 1994. – P. 176.

Fără a profesa critica literară, Russo a expus, într-un lung serial de Cugetări, neîncheiat, apărut parte în România literară, parte, postum, în Revista română (1863), consideraţii de cultură generală esenţiale pentru aşezarea bazei teoretice a curentului naţional. Pledînd pentru o cultură adecvată firii şi condiţiilor formative ale neamului nostru, cugetătorul dezvoltă îndeosebi opinii privind limba română.

Micu Dumitru. Alecu Russo // Micu Dumitru. Scurtă istorie a literaturii române. Vol. I. : De la începuturi până la primul război mondial. – Bucureşti, 1994. – P. 176.

Fiecare generaţie de la Alecu Russo şi Alecsandri, de la Eminescu şi Creangă, de la Coşbuc şi Vlahuţă de la Goga şi Iosif pînă la generaţia de azi, a desluşit din comoara tot pierdută şi mereu regăsită un sens popular o nouă îndrumare şi un sens poeziei româneşti.

Ion Pillat. Tradiţie şi literatură. – Bucureşti, 1943. – P. 29.

El este, în faţa „prăpăstiilor de îndoială” şi a viscolului pustiirii ce bîntuie peste pămîntul român, un nou Ieremia – tînăr proroc al poporului său cu o forţă deosebită de a avea vedenii, a povesti şi a plînge, a mustra şi a vorbi în pilde.

Mihai Cimpoi În Cîntarea României, dominantă este ritorica romantică, grandilocvenţa poetică, proprie scriitorilor generaţiei de la 1848. Cititorul este introdus nemijlocit în cadrul realităţilor zugrăvite, este determinat să participe cu toată sensibilitatea lui la desfăşurarea faptelor evocate, scriitorul adresîndu-se direct prin întrebări tulburătoare, exclamaţii desprinse din adîncul inimii şi simţirii sale. Poemul are o dublă tonalitate, una elegiacă şi alta viguroasa, impletindu-se continuu, ca într-o simfonie, în care repetarea laitmotivului corespunde cu reluarea versetelor Teodor Vârgolici. [Pref. la vol.] // Alecu Russo. Cîntarea României.– Bucureşti, 1980. – P. 175. În epoca dinainte de 1848, în Moldova critică, numai un om ca A. Russo, cu cultura lui franceză şi liberală dinainte de 1848 şi de după 1830..., cu temperamentul lui entuziast, visător, generos, cu mintea lui largă şi înţelegătoare, cu firea lui blândă, unduioasă, dezmierdătoare, bogată, izvorîtoare de gîndiri şi de simţiri, a putut deveni reprezentativ.

Garabet Ibrăileanu. Spiritul critic în cultura Românească. – Ch., 1977. – P. 85. În istoria dezvoltării culturii noastre moderne, Al. Russo ocupă un loc de prim-plan în faza – decisivă a procesului de interferenţă şi – adesea – de coliziune între tradiţie şi inovaţie, concepţia promovată de el, a unei evoluţii determinată lucid, fără traumatisme dăunătoare de structură, fiind 44

aceea care s–a şi impus pînă la urmă. Alături de Kogălniceanu şi în linia acestiua – de arhitect al culturii române moderne – Russo este unul din spiritele cele mai efervescent constructive în epocă.

George Ivaşcu. Istoria literaturii române.–Bucureşti, 1969. – P. 454. În tot ce a scris Russo s–a reflectat freamătul unei epoci de reînnoire socială şi naţională, al unei epoci de cotitură în istoria poporului moldovenesc. În tot ce a scris el s–a reflectat viziunea clară şi judecata sănătoasă a unei minţi luminate, care s–a putut ridica în multe privinţe de asupra epocii în care a trăit, pentru a scruta zările viitorului...

Om de o cultură superioară, însufleţit de ideile înaintate ale epocii sale, Alecu Russo şi–a închinat întreaga ca activitate creatoare poporului în luptă cu asupritorii şi cu orînduielile nedrepte. Opera sa, făurită în vîltoarea marilor frămîntări ale vremii, se deosebeşte printr-o înaltă ţinută artistică, prin patosul său patriotic şi cetăţenesc.

Ion Vasilenco, Efim Levit. Prefaţă // Russo A. Opere. – Ch., 1967. – P. 27.

Nu poate fi nici o îndoială, că studierea aprofundată a moştenirii lingvistice, a concepţiei lui Alecu Russo despre limbă în general şi a celei literare, în special, ne ajută şi ne va ajuta în multe privinţe la rezolvarea problemelor de bază ale limbii moldoveneşti şi în ziua de azi.

Nicolae Corlăteanu. Farmecul cuvîntului // Moldova soc. – 1969. – 29 mart.

Numele lui A. Russo se leagă de obicei de Cîntarea României, asupra paternităţii căreia s–a discutat îndelung... Grandilocvenţa profetică e împerecheată cu un ermetism conspirativ. Istoria patriei se evoca în viziuni enigmatice, întrerupte de aforisme şi sentinţe terifiante. Ceea ce e mai consistent în această răsucire de neguri retorice aparţine, apocalipticului...

G. Călinescu. Istoria literaturii române de la originii până în prezent. – Ed. a II–a, revăz. şi adăug.

– Bucureşti, 1986 . – P. 191. ...Numele lui va creşte cu timpul şi va străluci glorios în fruntea poemului „Cîntarea României”.

Vasile Alecsandri Pătruns de un optimism sănătos, care nu l-a părăsit nici-o dată, pînă în clipa morţii, acest neostenit "ostaş al propăşirii" – credea profund că oricît de posomorît ar fi prezentul, tot una mai de vreme sau mai tîrziu vor veni timpuri luminoase ", veacul de aur al omenirii".

Pavel Covcegov. Concepţiile sociologice şi filozofice ale lui A. Russo // Omagiu lui Alecu Russo. – Ch., 1962. – P. 66.

Prin ceea ce a scris şi a apărat, el merită gloriosul titlu de îndrumător al literaturii progresiste, de luptător împotriva concepţiilor reacţionare lingvistice, de un mare şi nobil preţuitor şi valorificator al folclorului, Prin ideile sale progresiste Russo este socotit ca un înaintaş destoinic al culturii noastre.

Gheorghe Bogaci. Alecu Russo // Colhoznicul Moldovei. – 1959. – 4 febr.

Prin Cîntarea României, Alecu Russo intră în sfera romantismului mesianic... România este evocată într-o istorie alegorică, în tablouri de un simbolism aproape obscur, profetic, în viziuni, apocaliptice, cînd vine vorba de duşmanii ei din vremi de restrişte, cu înseninări de ţară a fericirii, cînd se cîntă frumuseţile pământului natal... cu accente revoluţionare cînd poetul profet al semnelor vremii invocă împotriva asupritorilor "blestemele văduvelor sărace, sudoarea oamenilor aruncată ca pleava, hrana sărmanilor mistuiţi, moştenirea copiilor răpită..."

Ion Rotaru. O istorie a literaturii române . – Bucureşti, 1971 .– P. 170–171. ...Puţin cunoscut de generaţia care a urmat, abia azi numele lui începe a pătrunde, – după ce a rămas definitiv stabilit, că lui i se datoreşte vestita "Cîntare a României" Mihail Sadoveanu // Tinerimea Moldovei. – 1959. – 4 febr.

Raportîndu-l la experienţiele şi strategiile narative moderne, am putea spune că Alecu Russo nu atît scrie, cît doar intenţionează să scrie, identificînd naratorul cu eul sau cu dacul, personajul narator cu 45

care, bineînţeles, iarăşi se contopeşte. Acest eu, sau acest dac, se plimbă prin toate zonele conştiinţei şi mai cu seamă prin aceea a substratului originar, dacic al ei, bîntuită de „suvenirele antichităţii".

Alecu Russo este, esenţialmente, un scriitor al hiaturilor, al golurilor, al spărturilor ontologice ce apar între prezent şi trecut, cuvîntul care traduce starea de spaimă şi de derută permanentă este "nedesluşit". Însăşi amintirea trecutului, prin ea însăşi, generează o zare a Nedesluşitului, care se colorează existenţial, căci, deşi pare că se umple cu un conţinut negativ al părerilor de rău, al resemnării, durerii, cu "prăpăstii de îndoială", ea este totuşi o zare a plinului sau măcar a împlinirii posibile. Există, în lucrările lui Russo, un uriaş con de umbre sonore şi înmiresmate cu vîrful ascuţit spre origini. Sunt sunetele şi miresmele vechimii cele mai vechi, care formează "patriarhala moştenire".

Cugetările, Amintirile, Cîntarea României, Piatra Teiului, Studii naţionale, Holera, Stînca Corbului, Soveja, Decebal şi Ştefan cel Mare constituie în fond un singur cîntec de lacrimi, ale cărui "linii plîngătoare" (moştenite de la cronicari, precum zice în Amintiri) se pătrund de melancolia Bibliei şi care pot fi numai ale unui neam necăjit.

Mihai Cimpoi. Sfinte firi vizionare. – Ch., 1995. – P. 164–165.

Recuperînd momente idilice, de genul celor ce vor deveni, peste o jumătate de veac, una din sursele literaturii sămănătoriste (dar fără dulcegăria proprie unei bune părţi a respectivei literaturi), memorialistul descrie petreceri cîmpeneşti ce par astăzi de domeniul fabulosului.

Dumitru Micu. Alecu Russo // Micu Dumitru. Scurtă istorie a literaturii române. Vol. I. : DE la începuturi până la primul război mondial. – Bucureşti, 1994. – P. 178.

Russo a fost desigur, o inteligenţă critică, reprezentativă, utilă în ceasul său şi un polemist viguros, admirabil prin justeţea şi înlănţuirea argumentelor; dar nu se poate trece cu vederea sensibilitatea sa deschisă peisajului şi amintirilor, generozitatea inimii şi nobilul entuziasm adus în serviciul ideilor de naţionalitate şi de progres.

Prin aceste din urmă calităţi este un spirit înrudit cu N. Bălcescu... Şerban Cioculescu. Al. Russo // Istoria literaturii române moderne. – Bucureşti, 1971. – P. 68.

Russo are marele merit de a fi încercat să scoată anumite legi, despre dezvoltarea literaturii, despre rolul ei social, educativ şi cognitiv: aproape în toate cazurile Russo porneşte de la realitatea concretă naţională pentru a formula aceste legi şi aici este izvorul ideilor lui estetice.

Vasile Coroban. Ideile lui Alecu Russo despre literatură // Omagiu lui Alecu Russo. – Ch., 1972. – P. 29.

Russo ni se dovedeşte... în această operă mai renumită a lui, posesorul unui "simţ muzical", pe care, în aceleaşi fel şi cu aceleaşi caracteristici, proza românească nu-l manifestase mai înainte...

Mulţimea conjuncţiei "şi" în Cîntarea României lucrează ca un "legatto" muzical, menit să elimine articulaţia logică şi oarecum spaţială a propoziţiilor şi să sublinieze continuitatea lor metodică.

Nimeni mai mult ca Russo n-a folosit în proza noastră acest vechi "şi" biblic, procedeu magic şi încantatoriu...

Tudor Vianu. Arta prozatorilor români. – Ch., 1977. – P. 44, 45.

Vocaţia lui Russo este în proza memorialistică... E un contemplativ lucid, spiritual, cu o repede asociaţie între lucruri aparent disperate. Însemnările de captivitate la Soveja (scrise în limba franceză) sunt cea mai strălucită dovadă a vibraţiei sufleteşti stăpânite de inteligenţă.

G. Călinescu Emil Loteanu Visătorului surghiunit Memoriei lui Alecu Russo, exilat de stăpînire la Soveja, în munţii Vrancei 46

Mă aplec în noaptea asta Peste anii ce trecură, Peste vremile de cumpeni Frămîntate de furtuni...

Văd o noapte nesfîrşită Neagră ca un miez de mură, Văd prin lanţuri zornăinde Umbra munţilor cărunţi... Şi aud un strigăt tînăr – Strigăt larg de răzvrătire, Văd văpaia, ce prin ţară Ca un şoim de foc trecu.

Glasul tău aud prin vreme, Visul tău îl simt în sînge; El ne cheamă să răspundem Întunericului : „Nu!” Tinerimea Moldovei. – 1959. – 4 febr.

Iulian Filip Arbore peste timp Anii se ţes cu ce au mai de preţ Cunună sfîntă a cerului moşiei... În diadema plaiului străbun stea îţi poartă numele şi-n vie... Ţărîna ţi-a uitat urmele tălpii Şi frunzele atîtea s-au trecut, Dar afundîndu-ţi paşii în genune.

Un arbore ai înălţat din lut, Frunzele lui cunosc doar primăvara De-a pururi verzi în cale ne intoană „Cîntarea ţării”, o poveste dragă Despre doi fraţi din lună Şi de-o toamnă, toamnă-a timpului din care ai urcat Şi ai zărit o zare de cucoare, Şi ai crezut în primăvara noastră, Şi, greu, păşind, ne-ai îndemnat spre zare.

Pedagogul. – 1969. – 27 mart.

Ciocoi Gheorghe Arhive...

Datinile, poveştile, muzica şi poezia sînt arhivele popoarelor...

A. Russo

47

Ne-ntoarcem Din rădăcinile strămoşilor, înapoi, Spre frunza cerului Albă Si – amară.

Ne spun păsările Şi datinile Şi poveştile ne spun Cine sîntem noi, Cît de adîncă Ne este Coloana iubirii Pentru mamă şi pentru ţară.

Ne-ntoarcem Spre ziua de azi Cu toţi lăutarii slovei Şi dacă piatra ce face iarbă, Noi Ne facem Arhive Pentru cîntecele Moldovei Arhive Cu file înalte Cît copacii.

Curg în cascade Spre copiii noştri Cărţile buneilor Şi mugurii de soare Aruncă în sus poveşti şi balade, În fiecare palpită stropul de scînteie Pentru torţa nemuririi unei stele care arde.

Creştem în sus Cu zbor de Icar, Cu zbor de săgeată, Creştem, Şi ţinem în inimi Arhivele pământului Şi umerii noştri De iarbă şi piatră Rămîn să sprijine Această cronică sfîntă...

Cultura. – 1969. – 29 mart.

48

Indexuri auxiliare Index de opere Aduceri-aminte Alte cugetări Amintiri Cîntarea României Contra latinizanţilor ardeleni Critica criticii Cugetări Cugetări şi amintiri Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj Decebal şi Ştefan cel Mare (Studiu istoric) Despre "Steaua Dunării” Dezrobirea ţiganilor Epitaphe d’Alibaud = Epitaful lui Alibaud Groază, ultimul haiduc român Holera Iaşii si locuitorii lui în 1840 Jassy et ses habitants en 1840 La Pierre de Tilleuil Le Rocher du Corbeau Mihai Cuciureanu Mioriţa (înregistrare de A. Russo) Mort d’Alibaud = Moartea lui Alibaud Ofiţeri francezi în Moldova Palatul lui Duca-Vodă Piatra Corbului Piatra Teiului (Legendă)] Poetul Dăscălescu Poezia poporală Sauvegea Scrisori Scrisori, cugetări, fragmente (în franceză) Soveja (Ziarul unui exilat politic la 1846) Stînca Corbului (Legendă culeasă de la Bicaz) Studie moldovană Studii naţionale (1840) Воспоминания Дечебал и Стефан Великий Молдавский этюд Национальные этюды Песнь о Румынии Пятра Теюлуй Совежа Холера Яссы и их обитатели в 1840 году

24, 25 2, 3, 50, 86 2, 3, 6, 12, 13, 22, 26, 33, 36, 50, 74–76, 78, 84, 99, (153) 2, 3, 12, 13, 22, 27–57, 74, 75, 78, 86 (150, 154), (195), (209), (227), (262), (422–427), (429), (431), (433–438), (440, 441, 443–454), (456), (584) 2, 3, 6, 22, 50, 74, 75, 78, 85 2, 3, 6, 22, 50, 74–76, 78, 87, (470) 2, 3, 6, 12, 13, 22, 27, 48–51, 58–64, 65, 66, 67, 74, 75, 78, 84, 99, (432) 65–67 2, 3, 50, 86 2, 3, 6, 22, 50, 68–72, 74, 75, 78 2, 3, 6, 22, 50, 74, 75, 78, 87 2, 3, 22, 50, 74, 75, 78, 87 94 88 2, 3, 6, 22, 50, 74–76, 78, (155) 2, 3, 6, 22, 50, 74–75, 78, 89, (156) 3 3 3 2, 3, 50 93, (439) 94 3, 50, 74 2, 3, 22, 50, 74, 75,78 95 2, 3, 6, 22, 27, 48–51, 73-84, 99, (157), 315 2, 3, 6, 22, 50, 74, 75, 78, 87, 96 2, 3, 6, 22, 27, 29, 32, 48–51, 74, 75, 78, 79, 84, 97, 98 3 2, 3, 50 3 2, 3, 6, 22, 50, 74–76, 78, 95, 99, (158) 2, 3, 22, 50, 74–76, 78 2, 3, 6, 22, 50, 74–76, 78, 99, (159), (442) 2, 6, 3, 22, 50, 74–76, 78, (160), (207) 100 100 100 100 100 100, 102 100, 103 100 100 49

Index de nume şi personaje Adăscăliţei V. Alecsandri Vasile V. Alexandrescu Emil Alexandrov Petru Alexandru Ioan Alexandru Lăpuşneanu Andronachi, Gh. Anghelescu M. Anina S. O Antonescu Georgeta Apostol Pavel Apostolescu N. I. Asachi Gh. Averbuh I. Babii Alexandru Babu-Buzea Ovidia Bacinschi Mihai Badiu Vasile Balmuş Pavel Baltag Vitalie Bantaş M. Baschin O. Bălcescu Nicolae Bătrînu Nicolae Bănulescu-Bodoni Gavriil Bejenaru I. F Berghia Ion Bezviconi Gheorghe Bizovi V. N. Blaga Lucian Bogaci Gheorghe Bogdan-Duică Gh. Boldan E. Bolintineanu Dimitrie Bordeianu M. Borşevici Ion Bostan Gr. Botezatu Grigore Boţu Pavel Brăduţeanu V. Brumaru D. Bucătaru Lora Bulgăr Gh. Bulgaru M. Burada Theodor Buşulenga-Dumitrescu Zoe Cantemir Dimitrie Cantemir Traian

458 15, 88, 93, 95, 173–175, (192), 341, 461 422, 424–426 192 94 (452) 177 194, 459 163 460 439 30, 427 240 145, 153–160 196, 197 198 (207) 165, 526, 534 199–202, 535 93 461 203 30, (270), (427, 433, 435) 204 (205) 178 462 205 178, 179 31 206–208, 428, 463, 527 10 5, 16, 18, 209 (192) 429 128 569 464 210, 211, 212 213 77 119 60 214 215 216, 285 (461) 430 50

Caracostea D. Caragiale Costache Caraman P. Caraman Vlad Cărăuş A. Cardaş Ch. Cazacu B. Căldare D. Călinescu G. Ceban V. Cernatoni A. Cheptănaru Iosif A. Chiriac Elena Chiroşca B. P. Chitimia I. C. Chiţimia A. Cibotaru S. Cimpoi Mihai Ciobanu A. Ciobanu Lazăr Ciobanu Vasile Ciocanu Aurel Ciocanu Ion Ciocanu Vasile Ciocoi Gheorghe Cioculescu Şerban Ciopraga Constantin Ciubucciu V. Cîrmu Isai Cîrţu Gh. Cojocaru Mihaela Corbu Haralambie Corlăteanu Nicolae Cornea Paul Coroban Vasile Coşbuc Georghe Covcegov Pavel Crăciun Boris Crăciun Gheorghe Crăciun Victor Creangă Ion Cristea Dan Cristei Tamara Cristireanu A. Crişan Constantin Crohmălniceanu Ov. S. Cuciureanu Mihai d’Alibaud Darie M. Dănilă Silvia

217 (213) 431 588 445 218, 282 432 578 219–225, 365 465 226 129, 142 47, 227 466, 467 468 433 228, 229, 469 93, 230–233, 470, 536, 579 383 137 234 584 235–238, 471–474 239–242 243 181, 244–247 248 249 3, 50 250 423 252–257, 475, 537, 538, 559 476, 477, 540 258–261, 435, 436, 540, 564 262–265, 478–481 (192) 162, 164, 266–268 183, 269 270 273 (133) 272 482, 483 437 273 274, 365 (2, 3, 50) 94 275, 566 484 51

Dăscălescu [Dimitrie] Decebal Delanistru A. Densusianu Ovid Dima Alexandru Dolgan Mihail Donici Alexandru Dragnea R. Dragomir Constantin Drăgan G. Drăgan Lenuţa Drăgan Mihai Duca S. Duca-Vodă

(2, 3, 6, 22, 50, 74, 75, 78, 87, 96) (2, 3, 6, 22, 50, 68, 69, 70, 71, 73, 74, 75, 78) 276 277–279 280, (349), 485–488 489–491 (205), (240) 283 92 284 298 298 492 (2, 6, 22, 50, 74, 75, 78)

Dumitrescu A. Dumitriu Irina Duţă Marcel Duţă Victor Eminescu Mihai Eşan L. Filip Iulian Filip-Lupu G. Fochi Adrian Galiţ V. Galperin V. Gavrilă Dana Gherman Ion Ghica Ion Grigoriev M. A Grinco Grigore Grosu Vasile Haneş Petre

77 585 222 63 (357, 461) 493 541 107, 286 439 529 131 422 495 (270) 287 496 589 8, 9, 13–15, 24, 25, 29, 32, 65, 88, 152, 166, 288– 295, 440–442 105 (200), (452) (205) 137 497 (332) 296 443 76 297, 298 303 299–302 305 306 307 58, 85, 96, 308, 309, 498 310

Harconiţă Elena Hasdeu B. P. Hâjdeu A. Hmelniţchi A. P. Hodiş V. Hogaş Calistrat Husar A. Iachim Ion Iazan Iurie Ibrăileanu Garabet Iordache M. Iorga Nicolae Istrate G. Istru Bogdan Itchis M. Ivaşcu George Jitaru Valentin

52

Juc Victor Kogălniceanu Mihail Lamennais F. Lăcustă I. Leonard A. Leonte L. Levit Efim Loghin Constantin Loteanu Emil Lovinescu Eugen Luca S. Macarie G. Macovei Antoaneta Magyardi M Mancaş Mircea Manilici Călin Manolescu Nicolae Marcov D. Matcovshi Alexandrina Mateevici Alexei Maţievscki V. Melescu I. Melian A. Melnic Timotei Melnic Vasile Micu Dumitru Mihăileanu Iulia Mihăilescu H. Mircea Ion-Radu Mîndra V. Moraru Anatol Moraru Titus Murăraşu D. Nastasiu Vasile Nazar Valeriu Negoiţescu Ion Negru Nina Negruzzi Constantin Nicolescu G. Nicu I. Odobescu Alexandru Ornea Zigu Osadcenco Ion Papastate C. Papuc Mihai Pârvălescu Ioana Păcuraru D. Păsat Dumitru Perpessicius Petcu P.

311 (270) (196) 560 (205) 444 2, 3, 76, 104, 312–316, 542, 570 317, 318 319 320 499 321 45, 445, 452, 500 322 543 340 323–325, 501, 571 561 326 192 327 446 502 328, 544, 562, 572 503 189, 329–331 504 332 366 333 334 340 335 336, 545, 563, 580, 586 337, 567, 573 338, 339 574 (205, 452, 461) 447, 448 505 15, 95 342 7, 171, 341, 546, 575 343 449 348 74, 344, 345 346, 347, 506, 507, 568, 581 349 547 53

Pillat Ion Piru Alexandru Pîslaru Nicolae Platon Gheorghe Platon M. Popa Iulius Popa Nicolae Popescu S. Popovici Constantin Popovici D. Predescu Lucian Proca B. Rabinovschi C. Radian Sanda Radul A. Răcariu G. Regman Cornel Romanescu Eleonora Rotaru Ion Rusu Mircea Rusu N. Rusu-Ciobanu Valentina Sadoveanu Mihail Sadovnic A. P Sanda G. Scarlat Mircea Scobioală D. Scurtu E. Semaca A. Senic Valeriu Sergiu I. Severin I. M. Slabu Gh. Sorescu G. Stan I. Stan A. Steţcu N. Svinin P. Şarcov D. Şăineanu Lazăr Şerban Geo Şleahtiţchi Maria Şpac Ion Ştefan cel Mare Tănase Constantin Tecuci Alexandru Terentie Hora (pseudonim A. Russo) Tiutiuca D. Toncovidov V.

33, 36, 350 351–354 168, 197, 212, 238, 336, 341, 355, 370, 413, 476, 496, 518, 548, 549 356 357, 358 132, 133 508 450 359, 362 360, 361 1 445 363 20, 38 364 509 46, 510 134 424 128 511, 530 135 15, 73, 89, 367 179 39 368 550 105 369 370, 371, 551, 582 372, 531 71 512 373 446 446 374, 375 (205) 564 117, 141 19, 22, 46, 74, 75, 78, 376–379, 451, 513 380 104 (2, 3, 6, 22, 50, 68–72, 74, 75, 78) 514, 515 586 449 382 383 54

Turcu C. Ţăranu P. Ţurcanu N. Ungureanu Gh. Ursu G. Vartic Andrei Vasilenco Ion Vasilii B. Vârgolici Teodor Vianu Tudor Vicariu Dumitru Vicu Al. Vitner Ion Vrabie Gh. Zalis Henri Zamfir Mihai Zarcenco V. Zderciuc Ion Zugun Petru

384 385, 386 583 281 39 387 2, 3, 6, 21, 66, 167, (372), 388–392, (449), 516–518 393 22, 23, 41–43, 394–398 399–403 269 82 365 93, 453 404 61, 258, 454–456 131 139 519

Александри Василе Асаки Георге Баскин Ю. Ботeзату Григоре Боцу Павел Булгару М. Василенко Ион Греков Юрий Григорьев М. А Дечебал Ковчегов Павел Корбу Хараламбие Крачун Т. А. Мациевский Е. Мухин Д. Негруци Константин Осадченко Ион Петку Г. Пыслару Никoлае Рафаилов Б. Серджиу И. Силъянов Л. Скобиоалэ Д. Стефан Великий Суслов А. К. Хмельницкий А. П. Хыждеу А. Чебан В. Челак Г. Чиботару Симион

(409, 419) (409, 419) 407 408 552 409 100, 169, 410, 411, 520, 521 125 412 100 101, 170, 413–416, 522, 553 554 417 576 127 (419) 172 555 556 532 533 127 557 (100) 419 136 409 524 102 420, 558 55

Чимпой Михай Чобану Лазэр Чокану Василе Штибельман М.

406, 421 136 136 457

Index de periodice şi serialele consultate „a” Mic Analele ştiinţifice USM. Seria Şt. filologice Analele Universităţii „Al. I. Cuza” (Iaşi) Analele Universităţii (Bucureşti) Ateneu Avîntul (Piatra-Neamţ) Basarabia (Nistru) Bucovina sovietică Calendar Naţional Calendarul „Minervei” Calendarul bibliotecarului Cercetări de lingvistică (Cluj) Chişinău. Gaz. de seară Colhoznicul Moldovei Comunistul Moldovei Contemporanul Contrafort Convorbiri literare Cronica (Iaşi) Cultura Cultura Moldovei Curierul de Nord Cuvînt moldovenesc Cuvîntul Destin Românesc Dreptate Ethos Făclia Făt-Frumos Glasul naţiunii Iaşul literar Însemnări literare Învăţămîntul public Învăţătorul Moldovei Învăţătorul sovietic Libertatea Limba Română Limba şi literatura (Bucureşti) Limba şi literatura moldovenească Limba şi literatura moldovenească în şcoală Limba şi literatura română

26, 584 484 358, 445 502 501 384 200, 295 388 108 69, 97 108 446 465, 547 527, 529 538 226 201, 202 68, 217, 369, 442 305 90, 207, 243, 328, 363, 466, 544-546 54, 265, 383 583 52, 438 86 237, 356 582 461 286, 310, 346, 380, 492, 499, 581 374, 375 385, 580, 588 429 367 464, 561, 562, 564, 568, 573 393 171, 525 133 334 322, 357, 432, 440, 447, 460 165, 254, 341, 457, 483, 528 327, 371 259, 502, 565 56

Literatura şi arta Literatura şi arta română Luceafărul Magazin bibliologic Magazin istoric Manuscriptum Moldova socialistă Moldova Suverană Natura Neamul românesc literar Nistru Octombrie Pedagogul Rev. Asociaţiei învăţătorilor de la Bălţi Rev. de etnografie şi folclor Rev. de filozofie şi drept Rev. de istorie şi teorie literară Rev. de istorie, arheologie şi filologie Rev. de lingvistică şi ştiinţa literară Rev. Universităţii. “Al. I. Cuza” (Iaşi) Revista română România liberă România literară Romanoslavica Scînteia Scînteia leninistă Semn Speranţa Sport.Turism Studii şi cercetări ştiinţifice (Iaşi) Steaua Strategia civică Teatrul Tinerimea Moldovei

57, 130, 133, 204, 236, 249, 264, 275, 292, 337, 449, 474, 504, 507, 512, 559, 563, 566, 567, 570, 574, 579, 589, 590 292 586, 587 387 560 94, 366 7, 163, 267, 307, 314, 326, 463, 480, 514, 537, 539, 542, 572, 575 471 83 283 59, 199, 240, 306, 316, 372, 392, 475, 490, 531 208, 479, 516 462, 493, 541, 551 193, 250 431 196 233, 454 427 231, 239, 453 508 519 247, 579 348, 377, 459, 571 433 194 72 303 276 82 485 379 64

Tînărul leninist Ţara Ţarina Viaţa Basarabiei Viaţa Românească Viaţa satului Zorile Bucovinei

272, 543 81, 206, 235, 287, 319, 364, 467, 469, 503, 517, 526, 530, 534-536, 549 80, 550 585 506 53, 192, 205 89, 209, 338, 436, 540 62, 381, 386, 397, 489, 548, 577, 579 569

Вечерний Кишинев Вопросы литературы Днестр Кодры

408, 524, 532, 555 558 372, 411, 533 421 57

Коммунист Молдавии Молдова и мир Молодежь Молдавии Октябрь Советская Молдавия Сталинец Юный ленинец

554 409 405, 412, 576 172, 520, 523 101, 103, 414, 552, 553, 556 420 102, 557

58

Bibliografia bibliografiei Alecu Russo (1819–1859) : indice bibliogr. / alcăt. I. Şpac ; B-ca Rep. de Stat „N. Krupskaia” . – Ch. : Cartea Mold., 1969. – 35 p.

Alecu Russo [Text] : biobibliogr. / alcăt. E. Scurtu; red. resp. E. Harconiţă ; Univ.de Stat „A. Russo” . – Ed. a 2-a, adăug. – Bălţi, 2004. – 67 p.

Anul literar 1974 : [materiale informative] / alcăt. Ion Şpac. – Ch., 1975. – 92 p.

Anul literar 1976: [indice bibliogr] / alcăt. I. Şpac, L. Iaţcovscaia. – Ch.: Ed. Ştiinţa, 1977. – 167 p.

Anul literar 1977 : [indice bibliogr] / alcăt. I. Şpac, L. Iaţcovscaia. – Ch., 1978. – 111 p.

Anul literar 1979 : [indice bibliogr.] / alcăt. L. Iaţcovscaia. – Ch.: Ed. Ştiinţa, 1982. – 182 p.

Bibliografia Naţională a Moldovei. – 2001/2004. – Nr 1–12.

Blănaru, E. I. Literatura despre Moldova : Indice al literaturii de bază (1962–1975) / Blănaru E. I.; E. A. Molea. – Ch.: Cartea Mold., 1978. – 520 p.

Calendarul bibliotecarului / Bibl. Naţională. – Chişinău , 1992/2005 Calendar Naţional / Bibl. Naţională . – Chişinău, 2000/2004 Cărţile Moldovei Sovietice 1924–1964: bibliogr. – Ch.: Cartea Mold., 1974. – 600 p.

Cărţile Moldovei Sovietice 1965–1970 : [indice bibliogr. de stat a literaturii.] – Ch.: Cartea Mold., 1982. – 712 p.

Cărţile Moldovei Sovietice 1971–1975: [indice bibliogr. de stat] – Ch.: Cartea Mold., 1984. – 806 p.

Cărţile Moldovei Sovietice 1976–1980 : [indice bibliogr. de stat]. – Ch.: Cartea Mold., 1985. – 810 p.

Cărţile Moldovei Sovietice 1981–1985: [indice bibliogr. de stat.] – Ch.: Cartea Mold., 1988. – 696 p.

Critica şi istoria literară din Moldova în anii 1966–1970: [indice bibliogr.] / red. S. S. Cibotaru. – Ch., 1971. – 122 p.

Critica şi ştiinţa literară în Moldova (1924–1965): [indice bibliogr.]. – Ch.: Ştiinţa, 1989. – 518 p.

Critica şi ştiinţa literară în Moldova (1971–1975) / alcăt. Ion Şpac; sub red. S. S. Cibotaru. – Ch.: Ştiinţa, 1976. – 284 p.

Critica şi ştiinţa literară în Moldova 1976–1986 : [indice bibliogr.] / alcăt. Ion Şpac, L. Iaţcovscaia.

– Ch.: Ed. Ştiinţa, 1982. – 323 p.

Cronica presei RSSM. – Chişinău, 1963/1975. – Nr 1–12 Cronica presei / Camera Cărţii a RSSM/RM. – Chişinău. : Ch.: Cartea Mold. – 1976/1995. – Nr 1– 12.

59

Cronica presei / Camera Cărţii a RM. – Ch.: Cartea Mold. – 1994 /2000. – Nr 1–12.

Ion Ciocanu: biobibliogr. / Bibl. Municipală „B.P.Hasdeu”.– Ch.: Museum.– 2005.– 251 p.

Limba şi literatura moldovenească (1958–1983) : [indice bibliogr.] / alc. B. I. Mirgorodskaia; red.

Ion Şpac. – Ch.: Ştiinţa, 1986. – 150 p.

Literatura artistică a Moldovei în anul 1975 = Художественная литература Молдавии в 1975 году / alc. Ion Şpac; red. Ion Madan. – Ch.: Cartea Mold., 1976. – 60 p.

Literatura artistică editată în RSSM. 1924–1964; bibliogr. – Ch.: Cartea Mold., 1967. – 262 p.

Literatura pentru copii editată în Moldova sovietică : [indice cumulativ :1924–1974] / alc. A. Şevcenco. – Ch.: Lumina, 1976. – 336 p.

Mihai Cimpoi: biobibliogr. /Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”.– Ch.: Litera.– 2002.– 192 p.

Revista Viaţa Basarabiei (1932–1944) : cercet. bibliogr. / alc. Ion Şpac. – Ch.: Pontos, 2002. – 335 p. Ştefan cel Mare şi Sfînt (1457–1504) : [bibliogr.] / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova; alc. Parascovia Calev; Vasilisa Nichiforeac; Elizaveta Scripnic; Valentina Eşanu. – Ch., 2004. – P. 54; 155. Известия Аkадемии Наук Молдавской ССР : [библиограф. указатель статей (1958 – 1985)] / Сост. В.Миргородская; Е. Пожога. – К.: Штиинца,1988. – 470 с. Мадан, Ион; Шпак, Ион, Молдавская литература : [indice de recomandare]. – Mосква : Книга, 1972. – 208 р.

60