Mărturii in lumina icoanei Maicii Domnului by Biblioteci Valcene

MĂRTURII ÎN LUMINA ICOANEI MAICII DOMNULUI

Ediţie îngrijită de Zenovia Zamfir Iuliana Radi Maria Lica Catană dr. Alin Pavelescu

EDITURA PROŞCOALA RÂMNICU VÂLCEA, 2022 5

Editor: DUMITRU CIOBANU Redactor: Zenovia ZAMFIR Corectura: Marinela BELU CAPSA Tehnoredactor: Dumitru CIOBANU Coperta: Dumitru CIOBANU Maica Domnului cu aripi şi cu Sfântul Acoperământ de la Mănăstirea Govora Editura PROŞCOALA Râmnicu Vâlcea, Str. Ion Referendaru, nr. 4, Bl. A18, Sc. A, ap. 2 Telefon: 0748873966 E-mail: mitica_ciobanu@yahoo. com ______ Visit: www. proscoala. ro____________________________ Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Mărturii în lumina icoanei Maicii Domnului / ed. îngrij. de Zenovia Zamfir, Maria Lică Catană, Iuliana Radi, Alin Pavelescu. - Râmnicu Vâlcea : Proşcoala, 2022 Conţine bibliografie ISBN 978-606-014-918-7 I. Zamfir, Zenovia (ed.) II. Lică Catană, Maria (ed.) III. Radi, Iuliana (ed.) IV. Pavelescu, Alin (ed.) 2______________________________________________________ Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii PROŞCOALA. Orice preluare parţială sau integrală a textului, materialului grafic din această lucrare se face numai cu acordul scris al editurii şi autorului. Lucrarea executată la Minitipografia digitală PROŞCOALA Râmnicu Vâlcea Str. Ion Referendaru, nr. 4, Bl. A18, Sc. A, ap. 2 Comenzile pentru această lucrare se primesc: • Prin poştă, pe adresa editurii • Prin e-mail: mitica_ciobanu@yahoo. com • Prin telefon: 0748873966 • La sediul Editurii PROŞCOALA, Bl. A18, Sc. A, ap. 2

CAPITOLUL I SFÂNTA MARIA, ROAGĂ-TE PENTRU NOI. AMIN. Din totdeauna omul a simţit nevoia să se roage, la bucurie, dar mai ales la tristeţe, atunci toate speranţele sunt îndreptate spre Dumnezeu, spre Fiul Sfânt şi spre Maica Domnului. Pentru orice creştin, rugăciunea înseamnă convor bire, comunicare, comuniune cu Dumnezeu şi cu aproapele său. Este bine să ne rugăm pentru noi, pentru familia noastră, pentru prietenii şi chiar pentru duşmanii noştri, cerând de la Dumnezeu anumite bunuri, daruri sau mulţumind pentru cele primite. Sfinţii Părinţi ne îndeamnă să ne rugăm în toate momentele importante din zi.- dimineaţa, la prânz, seara, înainte şi după ce mâncăm -, la plecarea în călătorie sau la mutarea într-o casă nouă, pentru orice avem nevoie. Prin rugăciune cerem lui Dumnezeu să ne ajute, să ne fie mereu aproape. Nevoia permanentă de ajutorul lui Dumnezeu, înseamnă că rugăciunea noastră trebuie să fie permanentă. Sfântul Apostol Pavel îndeamnă într-una din epistolele sale să ne rugăm neîncetat, un om duhovnicesc se roagă mereu, se bucură mereu şi este mulţumit în permanenţă de viaţa sa. În spiritualitatea ortodoxă, un loc important în rugăciunile noastre îl ocupă Sfânta Fecioară Maria, Maica Domnului. Biserica Ortodoxă crede în mijlocirea şi îndrăznirea ei de Maică a Domnului, ocrotitoarea tuturor celor ce se roagă, Maica duhov nicească a tuturor creştinilor, însăşi icoana Bisericii. Spune Sfântă Scriptură: <<...''atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât ni l-a dat pe Fiul său, unul născut” (cf. In 3,16) prin 3

Fecioara Maria. De aceea, să ne rugăm ei spunând: „Ajută-ne, Maică a Iubirii Divine, să ne supunem voinţei Tatălui şi să facem ceea ce ne spune Iisus, care a luat asupra sa suferinţele noastre şi s-a împovărat cu durerile noastre ca să ne conducă, prin cruce, la bucuria învierii. Sub acoperământul tău alergăm, sfântă Născătoare de Dumnezeu, nu alunga rugăciunile şi nevoile noastre, ci ne mântuieşte pururea de toate primejdiile, Fecioară slăvită şi b inecuvântată!» . Viaţa M aicii Domnului a fo s t si rămâne o mare taină chiar si pentru apostolii care au scris despre ea. În Cartea Sfântă, naşterea Fecioarei Maria şi copilăria ei sunt descrise în câteva episoade scurte iar Biblia ne spune prea puţin. Maria a fost un dar divin pentru părinţii ei, Ioachim şi Ana care se rugau de mulţi ani la Dumnezeu să le dea moştenitori .Ana a fost binecuvântată şi a născut o fiică pe care a botezat-o Maria, Luminătoarea - pentru că aceasta este semnificaţia numelui Maicii Domnului. Cunoscând misiunea divină pe care o avea Maria, părinţii au trimis-o să înveţe cele sfinte la Templu încă de la vârsta de 3 ani. Prunca Sfântă, atunci când a ajuns la Templu, din proprie iniţiativă şi într-un mod cu totul neobişnuit, a plecat de lângă părinţii ei şi a urcat singură treptele Templului. Sfânta Copilă a fost primită la Templu de arhiereul Zaharia, tatăl Botezătorului Ioan, care a dus-o, fapt cu totul neobişnuit, în Sfânta Sfintelor a Templului, locul unde intra numai arhiereul o dată pe an. Ducerea Fecioa rei în cel mai sfânt loc din lume, la acea vreme, a fost văzută ca o prefigurare a faptului că Fecioara Maria va deveni ea însăşi Sfânta Sfintelor, adică Cea care va purta în pântece şi va naşte pe Fiul lui Dumnezeu întrupat. Sfântul Teofan al Niceei a spus că, înainte de a Se întrupa Fiul lui Dumnezeu din Fecioara Maria, Fecioara s-a unit cu Dumnezeu, adică ea însăşi a lucrat 4

sussssb înrâurirea Duhului Sfânt la sfinţirea sufletului şi a trupului său. Iar Sfântul Grigorie Palama spune că Prunca avea o deplină cunoştinţă a tainelor lui Dumnezeu: „Şi deşi era încă la o astfel de vârstă, fiind plină de harurile cele dumnezeieşti şi desăvârşit împlinită cu mintea şi cunoştinţa, totuşi, mai mult decât celelalte care se desăvârşiseră mai înainte de ea şi între care s-a arătat că nu a avut nevoie să fie adusă de alţii, ci ea însăşi din propriul ei imbold către Dumnezeu, printr-o cunoş tinţă nemijlocită, ca şi cum i-ar fi crescut aripi de la sine, fiind purtată spre sfânta şi dumnezeiasca sete şi dragoste şi având o asemenea vrednicie, prin ea însăşi, a aflat calea şi sălăşluirea în Sfânta Sfintelor” . De asemenea, Sfântul Grigorie Palama ne mai spune că prunca a fost hrănită în timpul şederii ei la Templu de către îngeri cu hrană dumnezeiască spre întărirea firii ei pentru lucrarea ce avea să o primească: „Dumnezeu a trimis acolo de sus prin îngerii săi negrăită hrană Fecioarei prin care a întărit-o cu firea în [lucrarea] celor mai bune, pe cea care era şi cu trupul mai curată, şi mai presus şi decât cele netrupeşti, păzind-o şi desăvârşind-o, având cugetele cereşti şi supuse” . Maica Domnului a avut o misiune de o importanţă covârşitoare, care i-a fost încredinţată prin îngerul Gavriil ce i se arată aievea şi îi spune că va lua în pântece şi va naşte un Fiu. Avea vârsta de 15 ani şi pentru că nu înţelegea cum se va putea întâmpla acest lucru de vreme ce ea nu ştia de bărbat, cere lămuriri. Îngerul o linişteşte spunându-i că această zămislire se va petrece prin puterea Celui Preaînalt şi lucrarea Duhului Sfânt. Fecioara acceptă misiunea prin cuvintele „iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău” (Luca 1, 38). După zămislire ea a rămas fecioară, pentru că Pruncul zămislit care era de fapt Fiul lui Dumnezeu, întrupat, a intrat în pân 5

tecele fecioarei aşa cum intră raza soarelui prin fereastră, a născut fără durere şi a devenit maică şi fecioară, noutate absolută sub soare. Biblia spune că, deşi căsătorită cu Iosif, Maria a rămas de-a pururea fecioară pentru a împlini voinţa Domnului. În cursul vieţii sale pământeşti, Maica Domnului a avut şi momente de aleasă fericire, dar cele mai multe i-au fost de grea suferinţă. Dreptul Simeon îi spune că „prin inima ta va trece sabie ca, în fe lu l acesta să fie descoperite nenumărate gânduri, ascunse în inimile oamenilor ”. Sabia este simbolul suferinţei si al crucii. M aica Domnului, la picioarele Crucii, a prim it darul acesta de la Dumnezeu-Omul, ca să poarte suferinţa tuturor oamenilor în inima ei de mamă, pentru că ea îşi asumă suferinţa şi păcatele întregii umanităţi. M aica Domnului stă între cer si pământ, ea este iubirea, îndurarea, mila si grija, mijlocitoarea si apărătoarea noastră, a tuturor. Omul nu este singur în tristeţea sa, inima M aicii Domnului este rănită si frântă, iar ea plânge alături de noi. Coboară în orice casă, în orice inimă, acolo unde este suferinţă, unde sunt lacrimi, unde este durere, si se roagă pentru ele si le asumă, asa cum si-a asumat, la picioarele Crucii, suferinţele Fiului ei. M aica Domnului coboară în inima noastră. Vine, ne acoperă, ne ocroteşte chiar şi când suntem răi, păcătoşi, când întoarcem spatele credinţei, când devenim oameni care vrem să stăpânim, să dominăm, Maica Domnului plânge pentru păcatele noastre. Fecioara M aria este Preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita, stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea si pururea Fecioara. Adică e mai slăvită decât toţi Sfinţii îngeri si întâia între sfinţi, plină de har si binecuvântată între fem ei (Lc. 1, 28)''. Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe 6

noi! Sfânta Maria, roagă-te pentru noi. Amin. Zenovia Zamfir Bucurie în inimă, lumină în suflet Bucuria se naşte în inima omului, din sufletul săuşi este legată de virtuţile creştine ale acestuia : credinţa, nădejdea şi dragostea, iar Sfânta Scriptură spune că mai mare dintre acestea este dragostea. Cuvine- se cu adevărat să spunem: „Bucuria vine din lucruri mărunte, liniştea vine din suflet si lumina vine din inima fiecăruia!" Să deschidem larg fereastra sufletului nostru să intre lumina din belşug, să intre lumină ,să devenim făpturi de lumină, să devenim soli ai luminii, să avem sufletul ca o floare care se înalţă spre lumina dumnezeiască. Să ascultăm glasul Evangheliei şi să împlinim cuvintele Mântuito rului: „ Voi sunteţi lumina lumii; nu poate o cetate p e vâ rf de munte să se ascundă; nici nu aprinde cineva făclie si o pune sub obroc, ci în sfesnic, si luminează tuturor celor din casă. Asa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor încât să vadă faptele voastre bune si să-L slăvească p e Tatăl Vostru Cel din ceruri ". (Matei 5, 14, 16) Intraţi în taină în cămăruţa luminată a sufletului şi veţi descoperi lucruri despre care nu ştiati că există .Bucuria provine din trăirile noastre spirituale, această bucurie aduce cu sine pacea sufletului, acea pace care este fundamentul tuturor trăirilor şi faptelor noastre. Pacea sufletului există în noi, ea este strâns legată de o stare lăuntrică de bucurie şi este precedată întotdeauna de apariţia virtuţilor nobile cum ar fi: smerenia, dragostea, credinţa, bunătatea. Cine are dragoste, aleargă, se osteneşte, se bucură, este s

slobod şi nimic nu-l ţine. Dragostea dă toate pentru toate şi are de toate, pentru că nu-şi găseşte odihna decât în Cel Preaînalt din care izvorăşte şi de la care vine orice lucru bun. Dragostea nu se uită la daruri, ci mai presus de toate darurile se ridică la Dăruitor. Adeseori dragostea nu cunoaşte măsura şi râvna ei se înflăcărează peste măsură. Dragostea nu simte nici o greutate, nu ştie de osteneală, s-apucă de lucruri care sunt mai presus de puterea ei şi nu zice niciodată „nu pot'” având încredinţarea că poate toate, şi chiar poate toate şi face fapte pentru care, cine n are dragoste, se osteneşte în zadar. Printre virtuţile de frunte care-l înfrumuseţează pe om sunt smerenia şi bunătatea. Toate încercările vieţii, toate obstacolele întâlnite de-a lungul tim pului, pe toate le putem înfrunta cu iubire, cu bunătate, cu răbdare şi cu smerenie. Răbdarea este iubire, este o mare virtute, dar fără iubire nu poţi avea răbdare .Hristos a zis: „Dacă nu aveţi răbdare, o să vă pierdeţi sufletele; ca să le câstigaţi, trebuie să aveţi răbdare" (cf. Luca 21, 19). Urmând exemplul lui Cristos, să ne însuşim modul lui de gândire, de smerenie. Pentru a avea o inimă smerită, trebuie să ne dezbrăcăm inima de orice formă de mândrie ca: trufia, superioritatea, smerenia falsă. A rânduit Bunul Dumnezeu să văd lumina zilei la sat, acolo unde s-a născut veşnicia cum bine spunea Lucian Blaga, am copilărit pe un deal împodobit cu viţă de vie, străjuit de păduri şi lanuri de grâu, într-un loc binecuvântat de Dumnezeu cu oameni harnici şi gospodari. Cândva, pe la începutul secolului XX, pe aceleaşi meleaguri cu doine şi legende, a văzut lumina zilei preotul Ioana Marina cel ce avea să devină Patriarhul Justinian Marina, întronizat ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române la data de 6 iunie 1948. Satul nostru 8

românesc a tezaurizat o mulţime de valori spirituale, morale şi culturale. Satul a fost şi este izvor de înţelepciune, de artă, de energii. În sat s-au cristalizat forme şi expresii de viaţă ale neamului acesta, care a fost un neam de ţărani. Străbatem multe drumuri prin lumea mare, dar gândul ne zboară fără încetare spre locul unde ne-am născut. Există în lume un loc al primelor amintiri, acolo unde sufletul fiecăruia dintre noi a îmbrăcat pentru prima dată haina luminii. Acolo în satul meu, alături de fraţi, verişori, prieteni şi prietene am învăţat de la părinţi şi apoi de la dascălii noştri dragi, tot ce este necesar pentru a deveni oameni, de a fi sprijin pentru familie şi semeni, dragos tea pentru Dumnezeu şi aproapele meu, dragostea pentru natură şi tot ceea ce ne înconjoară. „Am avut privilegiul să respir în casa părinţilor mei duhul unui creştinism autentic, întemeiat pe faptele iubirii lui Dumnezeu şi aproapele. Mireasma acestui duh din căminul copilăriei mele, moştenit de la bunicii, moşii şi strămoşii mei, vrednici slujitori ai Bisericii şi ai ţării, pomeniţi întotdeauna la mari praznice de credincioasa mea mamă, cu evocări despre trecutul lor religios şi patriotic, nu s-a dezlipit de mine niciodată...'' mărturisea Patriarhul Justinian Marina. Pornind de la învăţăturile biblice, de la educaţia primită în casa părintească am încercat mereu să fiu alături de semenii mei, uneori cu gândul iar de cele mai multe ori cu fapta. În primăvara anului 2013, împreună cu prieteni şi colegi de la Societatea Culturală „Anton Pann'' Vâlcea, colegele de la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul'' Vâlcea, cu sprijinul Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea am organizat o acţiune social-culturală la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihică Măciuca. A fost primul pas, am înţeles că se poate şi trebuie. Bătrâni sau bolnavi, copii 9

abandonaţi, frumoşi sau urâţi, naivi sau deştepţi, în faţa lui Dumnezeu cu toţi suntem fiii săi. Ne-am propus atunci să demarăm un proiect intitulat „Iubirea de aproapele meu'', iar în fiecare lună să vizităm câte un Centru Social din judeţ, să aducem un strop de bucurie semenilor noştri, să dăruim din prea mult sau prea puţin, un zâmbet, un gând frumos, un cân tec, o poezie. La începutul anului 2014, ni s-au alăturat mem brele Ligii Femeilor Creştin-Ortodoxe Vâlcea, ale Asociaţiei „Zâmbete Colorate''. Mediatizarea proiectului a adus în jurul nostru mulţi oameni de bine, preoţi, rude, prieteni, vâlceni care auzind la radio sau la televizor ni s-au alăturat. Tuturor şi fiecăruia în parte le mulţumesc personal dar şi în numele prietenilor din Centrele Sociale care cunosc modul în care suntem sprijiniţi. Pentru seriozitatea noastră, implicarea afectivă, numărul mare de acţiuni organizate atât în judeţ cât şi dincolo de hotar, în Buzău, Argeş, Hunedoara, un sprijin deosebit primim din partea Înalpreasfinţitului Arhiepiscop al Râmnicului, Varsanufie care binecuvântează manifestările noastre, doamna subprefect Aurora Gherghina şi domnul prefect Florian Marin. Încerc să vă descriu o mică parte din întâmplările frumoase dar şi de suflet trăite alături de semenii noştri. Rememorez cu drag întâlnirea cu părintele Nicolae Tănase de la Valea Plopului, care ne-a impresionat teribil, astfel...'' Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, duminică 2 aprilie, doamnele Zenovia Zamfir, membră a Ligii Femeilor Creştin Ortodoxe Vâlcea şi Irina Grigore de la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, în cadrul manifestării „Valea Plopului- Valea iubirii de aproapele”, au vizitat Asociaţia ProVita din Vălenii de Munte, judeţul Prahova. 10

Asociaţia Pro-Vita a fost înfiinţată în anul 1994 de către Părintele Nicolae Tănase şi doamna preoteasă Maria Tănase. Numărul total de asistaţi - în continuă modificare - este în acest moment de 410 persoane, din următoarele categorii: copii rezultaţi în urma renunţării la avort şi lăsaţi spre îngrijire aso ciaţiei, în condiţii de confidenţialitate deplină, pe o perioadă mai mică sau mai mare de timp; copii din familii cu mari probleme sociale aduşi de mame pentru o perioadă temporară; copii abandonaţi în spitale cu deficienţe în curs de recuperare prin plasarea în mediu familial; copii ai străzii recuperaţi şi în curs de reintegrare; tineri alungaţi din orfelinate după îm pli nirea vârstei de 18 ani, resocializaţi şi implicaţi în activităţi lucrative; gravide sau mame alungate de familiile lor şi ocrotite până la rezolvarea situaţiei personale; copii rezultaţi din viol. Doamna Gabriela Mavrichi a mulţumit pentru darurile primite (alimente, cărţi, haine) iar părintele Nicolae Tănase a transmis un cuvânt de învăţătură creştinilor implicaţi în iubirea şi salva rea semenilor noştri. La final a fost vizitată Mănăstirea Zamfira'', text preluat de la Arhiepiscopia Râmnicului. Părintele Mihail de la Buzău ne-a permis ca împreună cu Marius Keller de la Asociaţia „Sfântul Hristofor'' din Bucureşti, să organizăm tabară pentru copii la Bisoca.'' Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în perioada 11-12 iunie 2017, reprezentantele Ligii Femeilor Creştin Ortodoxe Vâlcea, în cadrul proiectului „Iubirea de aproapele meu”, au onorat invitaţia de a vizita Fundaţia „Sfântul Sava” din Buzău pentru a continua legăturile de colaborare şi prietenie ce s-au înfiripat în vara anului 2016 în tabăra pentru copii de la Bisoca. Delegaţia a fost întâmpinată de pr. prof. dr. Mihail Milea care a mulţumit pentru continuarea 11

parteneriatelor desfăşurate între cele două instituţii şi a propus implementarea unor noi proiecte cu caracter social'', text preluat de la Arhiepiscopia Râmnicului. Povestea fiecărei persoane din centrele sociale poate fi subiectul unei cărţi, al unui film. La Centrul din Zătreni l-am cunoscut pe părintele Iov Pătraşcu, care m-a emoţionat profund .Sunt privilegiată să primesc în fiecare dimineaţă o rugăciune...Domnul şi Maica Domnului să vă binecuvânteze, să vă ocrotească, să vă mântuiască, acum şi-n veci, vecilor. Amin. Din interviul oferit jurnalistei Irina Râpan şi publicat în anul 2015, aflăm: Povestea călugărului paralizat care socializează cu degetele de la picioare: „Ilie Pătraşcu, un monah care locuieşte într-un centru social din judeţul Vâlcea, păstrează legătura cu lumea din jurul lui cu ajutorul unei reţele sociale. Bărbatul tastează cu picioa rele şi se încăpăţânează să susţină că viaţa e frumoasă, deşi trupul lui e doborât de o boală gravă. Călugărul Iov, pe numele său de mirean Ilie Pătraşcu (53 de ani), este un om a cărui existenţă a fost marcată de nenumărate suferinţe. A fost aban donat la naştere, când mama lui a aflat că afecţiunea copilului, tetrapareza spastică (o boală gravă care afectează membrele), nu avea leac. Ilie a ajuns atunci în grija bunicii, cea care l-a ocrotit timp de 33 de ani. Copilăria lui Ilie Pătraşcu a fost un alt chin, cum singur recunoaşte. Din cauza handicapului locomo tor sever de care suferă, monahul a fost obligat să-şi petreacă mai tot timpul închis în casă. La şcoală nu a mers niciodată, dar asta nu l-a împiedicat să-şi hrănească setea de cunoaştere, să înveţe să scrie şi să citească. „Bunica era o femeia fără prea multă cultură, dar consider că Dumnezeu i-a dat putere şi dragoste să mă îngrijească atât cât a ştiut şi a putut ea să înţeleagă şi să facă. Da, ea a fost multă vreme singura mea lu 12

me. Când am împlinit şapte ani am învăţat să citesc, cu toate că nu am putut să merg la şcoală. De atunci, am citit tot ce mi-a căzut în mână, pentru că eram mai tot timpul singur, iar timpul trecea mai uşor astfel. Cu calculatorul am început să lucrez în urmă cu cinci ani, m-am străduit destul de mult, m-am luptat până am învăţat să tastez“, îşi începe povestea Ilie Pătraşcu. Monahul Iov comunică cel mai uşor în scris, căci fiecare cuvânt pe care se străduieşte să-l articuleze pare să-i zdruncine şi mai mult sănătatea şi aşa destul de firavă. Vâlceanul a deprins tainele calculatorului în urmă cu cinci ani, iar acum socializează virtual pe Facebook, cu ajutorul degetelor de la piciorul stâng, singurele părţi din corp pe care şi le poate controla. Viaţa între patru pereţi Lumea şi aşa fragilă a lui Ilie Pătraşcu s-a clătinat serios la moartea bunicii, când s-a trezit peste noapte, pentru a doua oară în viaţă, orfan. Rămas fără protecţia singurei persoane care l-a iubit necondiţionat, bărbatul a fost nevoit să accepte instituţionalizarea într-un centru pentru persoane cu handicap, de la marginea judeţului Vâlcea. Călugărul îşi aminteşte şi acum primul contact cu centrul de la Zătreni, deşi au trecut 20 de ani de când a intrat pe poarta căminului. „La început a fost foarte, foarte greu. Mi se părea că am intrat într-o închisoare de unde nu mai aveam nicio şansă de scăpare. Credeam că viaţa mea s-a sfârşit şi că voi muri neştiut de nimeni. Nu aveam nicio perspectivă, mai ales că nu puteam să mă ajut singur în niciun fel: nu puteam să merg, nu îmi puteam folosi mâinile. Cu timpul, lucrurile s-au schimbat, pentru că eu voiam ceva mai mult decât să mă descurc în centru. Şi am început să relaţionez cu cei care lucrau aici, pentru că numai aşa puteam să ies de aici, numai aşa puteam să cunosc lumea de afară. Şi am reuşit, cu ajutorul lui 13

Dumnezeu“, spune Ilie Pătraşcu. Cum l-a cunoscut pe Dumnezeu Relaţia cu Dumnezeu este firească, unică şi singura statornică din viaţa sa, după cum recunoaşte chiar părintele Iov. S-a călugărit în octombrie 2011, la Schitul Pătrunsa (judeţul Vâlcea), şi timp de un an a încercat să vieţuiască în mănăstirea din munţi, să respecte toate canoanele bisericeşti. Trupul înţepenit de boală şi faptul că este dependent de ajutorul altei persoane l-au obligat, însă, să revină în centrul de la Zătreni, unde şi-a amenajat propriul loc de rugăciune. De când s-a călugărit nu mai consumă carne şi, în ciuda stării de sănătate, se încăpăţânează să ţină toate posturile. „În centrul de la Zătreni am cunoscut oameni care au fost alături de mine şi m au sprijinit cât s-a putut de mult. Prin ei am început să cunosc viaţa duhovnicească, în sensul că am început să merg pe la mănăstiri. Aşa i-am cunoscut pe Părintele Siluan şi pe Părintele Varsanufie de la Pătrunsa şi m-am călugărit. Mereu am avut o relaţie cu Dumnezeu, dată fiind situaţia mea, pentru că m-am născut cu o boală ce m-a ţinut tot timpul imobilizat şi departe de prieteni“, adaugă Ilie Pătraşcu. „Toată viaţa mea este minunată!“ Călugărul Iov Pătraşcu recunoaşte cu seninătate că au fost momente când suferinţa fizică a fost infimă pe lângă durerea pe care i-au pricinuit-o semenii nepăsători, mai ales în copilărie, când a fost marginalizat. Dar în ciuda tuturor răutăţilor şi a durerii, Ilie Pătraşcu e convins că existenţa este un miracol: „Toată viaţa mea este frumoasă şi minunată, dacă stau bine să mă gândesc. Cu toate greutăţile şi necazurile şi suferinţele mele, consider că viaţa este frumoasă şi merită să lupţi pentru ea, merită să o trăieşti. Şi dacă ar fi să-mi doresc ceva, mi-aş dori ca oamenii să ne înţeleagă şi să ne accepte aşa cum suntem, pe mine şi pe toţi cei ca mine''. La tratament, cu »

“

ajutorul prietenilor În ciuda optimismului debordant şi a împlinirii sufleteşti care i se citeşte în ochi, starea de sănătate a monahului este precară. Pentru ameliorarea durerilor, Ilie Pătraşcu ar trebui să meargă la recuperare, în staţiuni, de cel puţin două ori pe an, însă călugărul nu poate respecta indica ţiile medicilor pentru că nu are bani. Pentru a-şi permite să meargă la tratament, Pătraşcu apelează mai tot timpul la prietenii milostivi din diferite colţuri ale ţării. În ultima vreme, cei care răspund strigătului de ajutor sunt însă din ce în ce mai puţini''. Tot la Zătreni am cunoscut- o pe Ionela. Părăsită de familie, „adoptată'' de mama, Liliana Cobrescu, şefa centrului, Ionela a învăţat să trăiască în armonie şi comuniune cu cei asemenea ei, să utilizeze calculatorul şi să socializeze cu prieteni din alte centre. La Centrul din Milcoiu, o altă tânără a descoperit tainele calculatorului şi în fiecare zi ne salutăm. Ioana Sofîlcă este foarte atentă cu cei din jur, încearcă să fie de folos semenilor şi cultivă prietenia sinceră. Tot aici l-am întâlnit pe domnul profesor Georgescu care scria poezii şi pe care le-am publicat în cartea „Iubirea de aproapele meu''. Sunt încântată să văd că în fiecare centru social, beneficiarii sunt trataţi frumos, cu respect, că există un spaţiu destinat relaxării unde se pot simţi ca la un club, că şefii împreună cu salariaţii se străduiesc şi reuşesc să le ofere atenţie şi afecţiune, uneori se creează o atmosferă de familie. La Centrul de la Lungeşti, Indonezia scrie poezii şi pictează, Andreea se ocupă de origami, Natalia este o atletă bună la concursuri câştigând de fiecare dată premii, Gheorghiţă, tânărul care în urma unui accident rămăsese imobilizat la pat, acum se deplasează în scaun cu rotile. La Bistriţa, avem prieteni care atunci când ajungem încep să ne aplaude şi să strige „A venit spectacolul.'' O 15

amintire frumoasă avem de la centrul din Lădeşti. La începuturi nu ştiam prea bine ce aşteaptă prietenii de la noi, gândeam că vor cadouri, că indiferent ce le oferim vor fi nemulţumiţi, aşa că, la prima întâlnire, chiar la începutul spectacolului am punctat că nu avem daruri pentru fiecare, am adus ceva alimen te, haine, şi ...dragostea de aproapele. Doamna Aurica, sper că aşa o chema, fiind decan de vârstă, a spus pe un ton autoritar: „noi vă mulţumim că ne căutaţi, că ne iubiţi, că ne faceţi ziua mai frumoasă cu cântece şi poezii, că vă gândiţi la noi în timp ce copiii noştri ne au abandonat aici''. A fost un moment foarte emoţionant pentru toţi cei prezenţi, am înţeles că strădania noastră nu este în zadar. La Măciuca, bucuria cu care suntem aşteptaţi şi întâmpinaţi ne determină să venim cu mult drag. La Govora avem două prietene care ştiu să coase artizanal, lucră rile lor sunt frumoase şi valoroase fiind realizate în stil tradi ţional românesc. La Băbeni, Irina ne primeşte cu braţele des chise, ne felicită pentru apariţiile de la televizor, este o observatoare avizată. În primăvara anului 2018, am organizat la Bibliotecă o manifestare dedicată prietenilor din toate centrele sociale din judeţ intitulată „Primăvară în suflete, speranţă în inimi''. A fost o întâlnire frumoasă şi emoţionantă, cu expoziţie de pictură, origami, cusături populare, spectacol de muzică şi poezie. Invitaţii noştri din centre s-au bucurat de prezenţa tinerilor de la Corul Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae'”, coordonat de Arhid. Prof. Codruţ-Dumitru Scurtu care au interpretat câteva doine şi balade româneşti. La final, cu binecuvântarea Înalpreasfinţitului Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, am mers cu toţi la mănăstirea Cozia, la o agapă frăţească. Trebuie să aduc mulţumiri din suflet tuturor priete nilor din mass-media locală: Ana Maria Cîrstea, Jana Sdreală, 16

Daniela Ştefănescu, Viorel Adrian Cherăscu, Petre Constantinescu, Valeria Tănase, Cristi Urcior, Dragoş Teodorescu, Magda Popescu, Claudia Paraschivescu, Liviu Popescu, Claudia Popa, Iulia Ancuţa, Marius Popescu, Nicolae Dinescu, Ionuţ Ungureanu, Gabi şi Eduard Hening, Miţa de la Antena 3 Vâlcea, Liviu Boban, Lili Sandu, Irina Rîpan, Cătălin Bălan, Ionuţ Rusu, Lucian Constantinescu, Cristinei Dincuţă de la Argeş Expres, părintelui Constantin Olariu şi părintele Ioniţă Apostolache de la Arhiepiscopia Râmnicului, Angelica Lefter şi Cornel Enache de la Radio Trinitas, Lilianei Hinoveanu (chiar dacă nu mai este printre noi) şi Davian Vlad de la Radio Craiova şi tuturor celor ce nu i-am nominalizat pentru că fiind în spatele camerelor de filmat nu le ştiu numele, dar care ne-au ajutat necondiţionat. Un gând ales şi cuvinte de mulţumire aduc colegelor şi colegilor de la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul'' Vâlcea care m-au ajutat şi mă ajută mereu, de la fetele de la administrativ până la domnul director Remus Grigorescu, doamna director Loredana Ionescu, Alina Nicola şef serviciu, atunci când am avut nevoie am primit maşina instituţiei pentru a merge în centrele din judeţ, colegelor din teritoriu Iuliana Radi de la Buneşti, Maria Catană de la Glăvile. „Bănuţul văduvei'' ne-a fost adesea de folos, colegele de la Liga Femeilor Creştine Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmni cului îmi sunt alături în permanenţă. Delia Zamfirescu- preşe dintă, Olga Istocescu - vicepreşedintă, Elena Colţan- vicepreşe dintă, doamna Maria Păun, Marina Mihaela Popa, Maria Nicolae, Maria Petrică, Katy Jijeu, Mirela Pitiş, doamna doctor Daniela Paraschiv, Lucica Lazăr, Ana Toader, Marinela Neagu, Tatiana Ştefănescu, Maria Brodeală, Carmen Maria Olescu, echipa de la Călimăneşti: Doamnele Vasilica şi Marinaş, preo 17

teasa Violeta Negrea, veghează ca activităţile dedicate semeni lor noştri să se desfăşoare frumos, să aducem „bucurie în suflete, lumină în inimi''. Despre fetele de la Ligă şi despre faptele lor sunt multe de spus, „puştoaicele” cum le alint, sunt neobosite, sunt adevărate „Uceniţele Domnului'' cum le- a numit părintele stareţ Antim de la Mănăstirea cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” şi „Binecredinciosul Împă rat Justinian cel Mare” din satul Suieşti, comuna Stăneşti, judeţul Vâlcea, localitatea natală a Patriarhului Justinian Marina. Este impresionant cum aceste albinuţe, furnicuţe trudesc pentru a aduce o rază de bucurie şi speranţă în sufletele celor necăjiţi. Un sprijin important am primit şi primesc de la Mihaela Martin, Delia Diaconu, Mari Bârzan, Familia Virgil şi Marieta Roşca, Justina prietena Mihaelei. Cuvinte frumoase şi gânduri alese rostim la adresa monahilor şi monarhiilor din mănăstirile vâlcene care ne ajută şi cărora le trecem pragul atunci când ne întoarcem din centrele sociale. Maica stareţă Emanuela de la „Mănăstirea dintr-un Lemn'', ne primeşte cu zâmbetul pe buze ori de câte ori o vizităm sau suntem în pelerinaj cu copii din Centrele de Plasament, maica stareţă Ambrozia de la mănăstirea Arnota a fost gazdă primitoare ori de câte ori i-am trecut pragul împreună cu membrii proiectului „Iubirea de aproapele meu”, ai „Caravanei Culturii'', voluntari străini. La Mănăstirea Govora, maica stareţă Heruvina a avut întotdeauna un cuvânt de învăţătură pentru copiii orfani, maica stareţă de la Mănăstirea Ostrov impresionează prin zâmbetul sincer şi curat, la Mănăstirea Bistriţa am fost întotdeauna frumos primite, la pelerinajul organizat cu copii în zona de nord a judeţului, maica stareţă Ioana Rogoz la Mănăstirea Înălţarea Sfintei Cruci din Malaia a fost o gazdă primitoare, la s

Mănăstirea „Sfântul Ioan Iacob” din Ţara Loviştei copii au fost impresionaţi de peisajul frumos dar şi de ospitalitatea maicii stareţe, Antonia. Renumita lavră domnească a familiei Brâncoveanu, Mănăstirea Hurezi, atrage după sine şi mulţi vizitatori, aici maica stareţă Pavelina Gagea ne-a oferit posibi litatea de a ne bucura împreună cu copiii de frumuseţea şi istoria locului. Fiind în drumul nostru, Mănăstirea Antim, prin bunăvoinţa părintelui stareţ Sava, a fost de cele mai multe ori popas de odihnă şi reculegere pentru membrii proiectului „Iubirea de aproapele meu''. Un sprijin deosebit am primit din partea părintelui stareţ Veniamin şi a părintelui stareţ Vartolomeu de la Mănăstirea Cozia. Bunul Dumnezeu ne-a purtat paşii în pelerinaj cu copiii din centrele sociale prin ţară şi am primit ajutor de la maica stareţă Macaria la Mănăstirea „Viforâta'', maica stareţă Pamfilia de la Mănăstirea „Piatra Fântânele'', maica stareţă Siluana de la Mănăstirea „Robaia”, părintele stareţ Gabriel de la Mănăstirea „Râşca”, părintele stareţ Emilian Telecan de la Mănăstirea „Topliţa''. De- a lungul timpului, un ajutor important am primit de la Ilorian PăunoiuÎngerul de la Popeşti, Vâlcea, care a plecat prea devreme dintre noi. Poate cel mai sfâşietor moment a fost când am mers pentru prima oară în Centrul de Plasament „Ana''. Mi-am stăpânit cu greu lacrimile, priveam acele chipuri frumoase şi gingaşe, citeam în ochii lor dorinţa de a fi îmbrăţişaţi, de a fi alintaţi, de a fi ocrotiţi, încurajaţi... O perioadă nu am mai participat, apoi colega mea care se ocupa de centre s-a pensionat şi nimeni nu avea curajul să meargă la copii.Ca orice început a fost greu, dar încet, încet ne-am împrietenit, ne vizităm, mergem în pelerinaje religioase şi cel mai important, în ultimul an, petrecem ziua de naştere împreună cu tort oferit cu generozitate de Alexandra 19

Jurubiţă şi cântăm „La mulţi ani''. Copiii sunt ca şi florile, dacă le zâmbeşti şi le vorbeşti din suflet, sincer vor creşte frumos şi vor înflori. Ei ca şi soarele sunt dăruitori de lumină, speranţă şi bucurie!

Copilăria este o lume de poveste, duioasă, acel univers plin de miracole, de joc, de veselie, scăldat de lumină şi mirare. Este vârsta la care suntem cel mai aproape de Dumnezeu. „Uni versul copilăriei" este magic, este zâmbetul duios al mamei, povestea spusă de bunica, cartea preferată, prietenii de joacă cu invenţiile lor năstruşnice. „Copiii sunt mîinile cu care ne prin dem de Rai''. (Beecher). În toţi aceşti ani am descoperit că bucuria de a dărui este la fel de frumoasă şi importantă ca bu curia de a primi, când primeşti, ţi se umplu mâinile, în timp ce atunci când dăruieşti ţi se umple sufletul! „Mai fericit este a da decât a lua, spune Mântuitorul (Fapte 20, 35). Doar când dăruim, câştigăm cu adevărat. Dăruim lucruri materiale, iar su fletul se umple de lumină, de bucurie. Mântuitorul ne mai îndeamnă să fim milostivi, precum milostiv este Dumnezeu. Milostenia ne înalţă, ne apropie, ne aseamănă cu Dumnezeu” . „Dăruind, vei dobândi negreşit fericire, împlinire din zâmbetul celui care a primit de la tine ceea ce avea nevoie. Nu dăruiţi pentru a primi, nu dăruiţi dacă nu simţiţi, nu dăruiţi dacă doriţi recunoaştere, pentru că ea, de multe ori, nu poate veni. Dăruiţi doar atunci când simţiţi, dăruiţi din puţinul vostru un zâmbet, o clipă de alinare, o clipă ce poate schimba viaţa unui om! A-ţi manifesta iubirea duhovnicească faţă de aproapele este semnul înnoirii sufletului prin Sfântul Duh. Desăvârşirea creştină stă în iubirea de aproapele, iar desăvârşita iubire de aproapele stă în iubirea de Dumnezeu. Creşterea în iubirea de Dumnezeu este nesfârşită, pentru că Dumnezeu este iubire (I Ioan 4, 16)''. Iubirea este curată, simplă si totală. "Iubirea îndelung rabdă, este binevoitoare, nu pizmuieste, nu se laudă, nu se trufeste, nu se poartă cu necuviinţă, nu se aprinde la 21

mânie, nu gândeşte răul, nu se bucură de nedreptate... toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă", scria Sf. Ap. Pavel în Imnul Iubirii. Nădejdea noastră trebuie să fie întotdeauna către Maica Domnului. Ea este ocrotitoarea mamelor, pentru că a fost mamă; este ocrotitoarea copiilor pentru că a avut Prunc pe Domnul nostru Iisus Hristos; este ocrotitoarea întregului neam omenesc. Întotdeauna să avem nădejde când ne rugăm la Maica Domnului''. Slavă Bunului Dumnezeu pentru harurile şi darurile revărsate asupra noastră. Zenovia Zamfir

CAPITOLUL II OAMENI, LOCURI, FAPTE Milostenia - semnul dragostei creştine este o virtute foarte importantă pentru viaţa creştină şi pentru fiecare dintre noi, ea izvorăşte din iubirea de Dumnezeu şi de aproapele şi ia forma ajutorării materiale şi morale a semenilor aflaţi în nevoie. „Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru cel Ceresc milo stiv este ” (Luca 6, 36), că „El face să răsară soarele peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi” (Matei 5, 45). Răsplata pentru o faptă bună să o aşteptăm de la Dumnezeu, nu de la oameni. De aceea se numeşte a face întru slava lui Dumnezeu. Noi oamenii trebuie să spunem: N u aştepta bine pentru bine ci Pentru bine plăteşte Dumnezeu. Să facem totul cu nădejde în Dumnezeu, nu în noi înşine. Dumnezeu este sursa binelui. Pentru a-i da altuia trebuie să iei de la tine. Stareţul Paisie Aghioritul spunea: „Binele e bine doar atunci când cel care îl face jertfeşte ceva al său: somn, tihnă şi aşa mai departe." Adesea, trebuie să ne amintim că nici o lucrare a noastră nu este desăvârşită, multe sunt păca tele şi neputinţele noastre. Nu este om drept pe pământ, care să facă binele şi să nu păcătuiască, spune Eclesiastul. Întotdeauna se întâlneşte o anumita doză de răutate- iar partea care e bună cu adevărat nu e a noastră, e de la Dumnezeu. „Să ştiţi că ale noastre sunt numai patimile şi păcatele. Orice lucru bun am face, e de la Dumnezeu; orice prostie am face, e proprietatea noastră", zicea stareţul Paisie Aghioritul. Dumnezeu mi-a scos în cale oameni buni, oameni de mare ajutor, doar împreună de ani de zile reuşim să facem fapte bune, fapte plăcute lui 23

Dumnezeu, să fim alături de semenii noştri, să alinăm o sufe rinţă, să ştergem o lacrimă de pe obrazul uni copil, să aducem zâmbete şi bucurii în centrele de bătrâni şi de copii. Pot să afirma, cu mâna pe inimă, că, atunci când ai un gând bun, când vrei să faci fapte bune, Dumnezeu îţi trimite oamenii de care ai nevoie pentru împlinirea acestora. Uneori sunt oameni pe care nu îi cunoşti, nu ai avut de-a face cu ei, dar care apar exact la momentul potrivit, ei te ajută să împlineşti visele şi speranţele altora. Pentru mine nu există mulţumire mai mare decât cea pe care o trăiesc în momentul în care, odată ajunsă acasă, după ce mă liniştesc, să pot constata că am reuşit să fac fapte bune, că am lăsat în urmă toate grijile şi nevoile celor din jur. Resimt o bucurie şi o satisfacţie interioară pe care nu le pot descrie în cuvinte, aceste momente trebuie trăite. Sfântul Maxim Mărtu risitorul spune... că sporim în apropierea noastră treptată de Dumnezeu prin faptele pe care le săvârşim din iubire şi credinţă faţă de Hristos. Tot omul care se împărtăşeşte prin deprindere de o virtute se împărtăşeşte neîndoielnic de Dumnezeu, Fiinţa virtuţilor". Vă propunem în acest capitol o trecere în revistă a unor activităţi social-culturale, pe care le-am realizat depăşind cu credinţă în Dumnezeu orice obstacole, chiar dacă ne-am văzut cu prietenii din centrele sociale doar la poartă, ne-am salutat de dincoace şi de dincolo de gard. Bunul Dumnezeu ne-a ajutat, Maica Sfântă a Domnului ne-a vegheat şi nu ne-am îmbolnăvit, ci din contră am reuşit să fim aproape unii de alţii chiar dacă nu ne-am îmbrăţişat, să fim în armonie şi comuniune unii cu alţii prin dragoste, credinţă şi speranţă. Aceste evenimente au fost mediatizate de Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul'' Vâlcea, Arhiepiscopia Râmnicului, mass media locală şi naţională, tuturor prietenilor şi jurnaliştilor care 24

ne-au fost alături şi fiecăruia în parte le mulţumim. La Sfânta Liturghie, şi nu numai, spunem: „Pe noi înşine şi unii p e alţii şi toată viaţa noastră lui HristosDumnezeu să o d ă m ”. Amin.

Milostenia - semnul dragostei creştine Joi, 16 ianuarie 2020, la mănăstirea cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” şi „Binecredinciosul Împă-rat Justinian cel Mare” din satul Suieşti, comuna Stăneşti, judeţul Vâlcea, localitatea natală a vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina, s-a desfăşurat manifestarea „Milos-tenia, semnul dragostei creştine''. Beneficiarii Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Socială Lungeşti, însoţiţi de domnul director Gabriel Mihail Popescu, au vizitat Sfânta Mănăstire, au primit un cuvânt de învăţătură creştină de la părintele proto-singhel Antim, stareţul mănăstirii, şi au participat la o agapă frăţească. Milostenia înseamnă orice faptă de iubire: să dai hrană celui 25

flămând, să dai apă celui însetat, să-l îmbraci pe cel gol, să-l vizitezi pe cel bolnav şi întemniţat, să-l primeşti pe cel fără acoperiş, să te îngrijeşti de cel orfan, să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. De buna desfăşurare a manifestării iniţiate de doamna Zenovia Zamfir, s-au ocupat salariaţii Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul'' Vâlcea alături de dl conf. univ. dr. Remus Grigorescu, managerul bibliotecii şi doamna Tatiana Mărcoianu, interpretă de muzică populară.

Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul" Vâlcea 27 februarie la 15:32 • În contextul activităţilor sociale dedicate „Anului omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor” şi „Anului come morativ al filantropilor ortodocşi români”, joi, 27 februarie 2020, începând cu orele 10.30, la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul'' Vâlcea s-a desfăşurat a III-a ediţie a evenimentului' „Primăvară în suflete, speranţă în inimi''.

Programul a cuprins: un spectacol de muzică şi poezie, o expoziţie de lucrări grafice, origami, cusături populare reali zate de beneficiarii centrelor din Zătreni, Lungeşti, Milcoiu, Govora, Măciuca, Băbeni, Bistriţa şi ai Centrelor de plasament „Ana” şi „Andreea'' din Râmnicu Vâlcea şi Casa Pinocchio din Băbeni. Cu această ocazie a fost lansată cartea „Întru iubire, 27

credinţă şi lumină”, autoare Zenovia Zamfir, Iuliana Radi, Maria Catană şi dr. Alin Pavelescu. Evenimentul iniţiat de doamna Zenovia Zamfir a fost organizat de Liga Femeilor Creştine Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului cu binecu vântarea Înalpreasfinţitului Arhiepiscop Varsanufie. Cu sprijinul părintelui stareţ, Veniamin, la final toţi beneficiarii au participat la o agapă frăţească la mănăstirea Cozia. Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Râmnicu Vâlcea Eveniment special în familia Asociaţiei „Liga Femeilor Crestin-Ortodoxe” 5 iulie2020 / Social Membrele Asociaţiei „Liga Femeilor Creştin-Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului” au organizat la finalul săptă mânii trecute o nouă activitate social-filantropică, şi anume au sprijinit încreştinarea unui copil, a cărui mamă este beneficiara unui centru maternal. Acţiunile social-filantropice, pe care membrele asociaţiei „Liga Femeilor Creştin-Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului” le-au desfăşurat de-a lungul anilor, le-au apropiat de persoanele defavorizate şi de beneficiarii de la centrele sociale din cuprinsul judeţului. Astfel, cu fiecare întâlnire, doamnele de la această asociaţie au cunoscut mai bine suferin ţele prin care trec, dar şi bucuriile lor. Un astfel de prilej s-a petrecut sâmbătă, 4 iulie. „Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, la Mănăstirea Antim din Râmnicu-Vâlcea, membrele Ligii au participat la oficierea Tainei Sfântului Botez pentru pruncul Alexandru-Dumitru, a cărui mamă este beneficiara Centrului Maternal care aparţine 9

de D. G. A. S. P .C. Vâlcea. La iniţiativa doamnei Zenovia Zamfir, membră a asociaţiei şi naşă a micuţului, cu sprijinul părintelui stareţ Sava Pleşa şi al părintelui Gabriel Neagoe, precum şi al doamnelor participante, evenimentul a fost o sărbătoare de neuitat pentru cei prezenţi. După slujbă, partici panţii au luat parte la o agapă creştină oferită de organizatoare în cinstea micuţului încreştinat. Botezul pruncului AlexandruDumitru este o reală dovadă de iubire pe care membrele asociaţiei o manifestă pentru persoanele aflate în dificultate, prin susţinerea dreptului la viaţă al copilului, dar şi al mamei, care se aflase în criză de sarcină”, a precizat doamna Delia Zamfirescu, preşedinta asociaţiei „Liga Femeilor Creştin-Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului” .

Acţiune social-filantropică a Asociaţiei "Liga Femeilor Creştin-Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului" 30 Iulie / Social, 2020 Membrele Asociaţiei „Liga Femeilor Creştin-Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului" au organizat zilele trecute mai multe acţiuni social-filantropice pentru familii care trec prin situaţii de risc social. 29

„Asociaţia Liga Femeilor Creştin Ortodoxe din Arhie piscopia Râmnicului este permanent aproape de cei aflaţi în nevoi, oferind ajutor familiilor încercate de greutăţi. Respec tând restricţiile impuse în această perioadă dificilă, doamnele din cadrul Asociaţiei s-au mobilizat şi au oferit unei familii greu încercată de boală şi lipsuri din Fedeleşoiu un boiler electric şi materiale de construcţie pentru renovarea casei, pamperşi şi lapte praf pentru două familii din Goranu şi Colo nie Nuci, precum şi haine şi încălţăminte pentru cazurile defavorizate din Parohia Jiblea Veche, care au fost distribuite cu sprijinul părintelui paroh Constantin Negrea. De asemenea, o familie din satul Cireşu, comuna Stroeşti, a primit, pe lângă alimente şi lucruri de strictă nece sitate, şi vizita colegei noastre Zenovia Zamfir, însoţită de ta lentaţi interpreţi de muzică populară, care le-au dăruit momente de bucurie.

Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul" Vâlcea Un zâmbet de iubire, un alint de suflet pentru suflet , un strop de speranţă, o adiere de gând curat sunt daruri pe care le primim în fiecare dimineaţă şi le dăruim cu dragoste semenilor noştri. Din 30

iubire, omul face fapte bune fără a cere ceva în schimb. Vineri, 5 februarie 2021, reprezentantele proiectului „Iubirea de aproapele meu'' - Zenovia Zamfir, Iuliana Radi şi Tatiana Mărcoianu au dus daruri folositoare la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Govora. Acţiunea a fost posibilă cu sprijinul colectivului de salariaţi ai Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul'', din Râmnicu Vâlcea şi a managerului bibliotecii, conf. univ. dr. Remus Grigorescu, a Bibliotecii Publice Buneşti, a Asociaţiei pentru Civilizaţia Ortodoxă ASCIOR, - punctul de lucru Vâlcea. Delegaţia a fost întâmpinată de doamna Adela Radu care a mulţumit pentru cuvintele frumoase şi darurile alese.

Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea La împlinirea a 100 de ani de la naşterea Mitropolitului Bartolomeu Anania, în comuna natală Glăvile şi în municipiul Râmnicu-Vâlcea s-au desfăşurat mai multe evenimente oma

giale care au pus în lumină viaţa şi activitatea sa pe „Ogorul Domnului''. Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, joi, 18 martie 2021, Primăria Glăvile, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul'' Vâlcea, Şcoala Gimnazială „Bartolomeu Valeriu Anania", Biblioteca Publică Glăvile şi Editura Kult au organizat eveni mentul „Centenarul naşterii Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania''. În program: - Lansare de carte, Cărţi apărute în editura Kult, dedicate Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania prezentate de Prof. univ. dr. Carmen Bulzan. - Prezentare de carte, Amintiri ale măreţiei trecutului îngropat de veacuri-comuna Glăvile'', autori: Maria Catană, Zenovia Zamfir, Adrian Catană. - Recital de poezie, recitări din creaţia lirică a poetului Valeriu Anania, prezentate de elevii Şcolii Gimnaziale „Bartolomeu Valeriu Anania” Glăvile. - Lectură publică din creaţia lirică omagială dedicată Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania - a prezentat preot Vasile D Suciu - coordonator proiect „Întâlnirea poeţilor teologi din România", ediţia I. 4. Decernarea premiului ,,Carmen Peregrina” pentru cel mai bun recitator. Părintele Consilier Constantin Olariu a transmis cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, domnul Florian Marin vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea a transmis audi toriului, cuvântul preşedintelui Consiliului Judeţean Vâlcea, 32

domnul Constantin Rădulescu, părintele protosinghel Antim Motorga, stareţul Mănăstirii Suieşti a evidenţiat prietenia Marilor Ierarhi Vâlceni, Justinian Patriarhul şi Bartolomeu Mitropolitul, doamna Zenovia Zamfir a transmis mesajul managerului Biblioteci Judeţene „Antim Ivireanul Vâlcea” conf. univ. dr. Remus Grigorescu, precum şi binecuvântarea părintelui Macarie, episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, cu sediul la Stockholm. Au rostit alocuţiuni conf. univ. dr. Ioan St. Lazăr, profesor Mădălin Gheorghe Trohonel, prof. dr. Nicolae Dinescu, preotul Vasile D. Suciu din Timişoara şi părintele Sever Negrescu din Mehedinţi. Evenimentul a fost coordonat de domnul primar al comunei Glăvile Iustin Duicu şi de doamna prozatoare Maria Catană.

Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea 13m • Donaţie de carte la Curtea de Argeş „A iubi înseamnă, poate, a lumina partea cea mai fru moasă din noi." (Octavian PALER) 33

Vineri 19 martie 2021, la sediul Asociaţiei Umanitare „Dumnezeu este iubire" din Curtea de Argeş, s-a desfăşurat acţiunea caritabilă „Dăruind vei dobândi''. Delegaţia Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul" Vâlcea, coordonată de doamna Zenovia ZAMFIR şi artista Tatiana MĂRCOIANU, a donat Asociaţiei: cărţi, reviste şi alimente de strictă necesitate, în baza unui acord partenerial tradiţional. Acţiunea a fost organi zată cu sprijinul colectivului de salariaţi ai Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul'' Vâlcea, a managerului bibliotecii, conf. univ. dr. Remus Grigorescu, a Asociaţiei pentru Civilizaţia Ortodoxă ASCIOR, - punctul de lucru Vâlcea. Domnul director George- Robert Mitrache a mulţumit pentru darurile alese şi cuvintele frumoase.

Ana-Maria Cîrstea este cu Zenovia Zamfir 31 martie 2021 #Vâlceaturistică... o ediţie de colecţie... aşa îmi place să spun că va fi cea din această sâmbătă... în amintirea Mitropo litului Bartolomeu Anania... atât de iubit în satul natal... Mărtu 34

risiri despre omul ce spunea cu atâta sinceritate: "Niciodată nu m-am împăcat cu gândul că trupul meu s-ar putea odihni în alt pământ decât în cel românesc, singurul care ţine de cald"... Mulţumesc cu tot sufletul doamnei Zenovia Zamfir, dar şi doamnei Maria Catană pentru aportul adus la realizarea acestei ediţii... #Antena3Vâlcea

Copiii de la Centru Pinochio în pelerinaj la Mănăstirea Boia 25 Aprilie / Social, 2021 În Duminica Floriilor, la iniţiativa doamnei Zenovia Zamfir, membrele Ligii Femeilor Creştine Ortodoxe din Arhie 35

piscopia Râmnicului au organizat un pelerinaj la Mănăstirea Boia pentru copiii de la Centrul Pinocchio, aparţinând DGASPC Vâlcea. Educaţia morală şi religioasă a tinerilor şi adulţilor, unul din obiectivele asociaţiei, a generat de-a lungul timpului o serie de proiecte prin care tinerii instituţionalizaţi vizitează mănăstirile din Arhiepiscopia Râmnicului şi participă la Sfânta Liturghie. La Mănăstirea Boia, pelerinii au fost întâmpinaţi cu multă dragoste şi au participat la activităţile catehetice.

Mănăstirea Suieşti a oferit la Sărbătoarea Învierii Domnului 150 de pachete cu alimente 3 Mai 2021 / Social La Sărbătoarea Învierii Domnului, Mănăstirea Suieşti a oferit 150 de pachete cu alimente de bază şi dulciuri pentru persoanele dezavantajate social, din dorinţa de a-i sprijini pe cei neajutoraţi. Darurile au fost oferite prin Asociaţia Liga Femeilor Creştin Ortodoxe, dar şi elevilor Şcolii generale Stăneşti ai căror părinţi lucrează în afara graniţelor ţării.

Liga Femeilor Creştine Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului a organizat un nou pelerinaj pentru copiii de la „Casa Pinocchio” 24 Mai 2021 / Social Liga Femeilor Creştine Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului a organizat sâmbătă, 23 mai, un nou pelerinaj pentru copiii de la „Casa Pinocchio” din Băbeni, coordonaţi de 37

domnul Mihai Ghebrea şi doamna Mihaela Pătru. În cadrul pelerinajului „Pe urmele Patriarhului Justinian Marina - Părintele orfanilor'', copiii şi însoţitorii acestora au mers la mănăstirile Viforâta şi Dealu. La Mănăstirea Viforâta au fost întâmpinaţi de maica stareţă Macaria, iar la Mănăstirea Dealu copiii au primit o lecţie de istorie susţinută de domnul Constantin Cristea. „Patriarhul Justinian M arina a acordat o atenţie deosebită văduvelor şi orfanilor, iar dâra de lumină rămasă în urma sa este tot mai strălucitoare în zilele noastre”, au precizat doamnele Zenovia Zamfir, Maria Păun şi Mihaela Popa, coordonatoarele proiectului

A doua zi, cu sprijinul Înalpreasfinţitului Arhiepiscop Calinic al Argeşului, cu ajutorul domnului George Mitrache şi al maicii stareţe Siluana, copiii au vizitat Mănăstirea Robaia şi 38

Mănăstirea Curtea de Argeş. Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul" Vâlcea 7min Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” alături de Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea a or ganizat marţi, 8 iunie 2021, începând cu ora 11:00, întâlnirea literară „O clipă pentru veşnicie” . Evenimentul a fost moderat de Zenovia Zamfir şi de Raluca Sandu. ^ Au participat Davian Vlad, Cristinel Badea, Leliana Rădulescu, Angi Melania Cristea şi Ilie Bucă. ^ S-au lansat volumele: ^ „Amintiri ale măreţiei trecutului îngropat de veacuri - comuna Glăvile”, ediţie îngrijită de Adrian Constantin Catană, Maria Lica Catană şi Zenovia Zamfir. ^ „Cultura şi dragostea de aproapele nostru în vre muri de restrişte”, ediţie îngrijită de Zenovia Zamfir şi Iuliana Radi. ^ „în veşnicia unei clipe: comuna Stăneşti, judeţul Vâlcea”, ediţie îngrijită de Zenovia Zamfir şi Alin Pavelescu. ^ „Şi soarele tăcut... Liliana Hinoveanu”, ediţie îngrijită de Zenovia Zamfir, Iuliana Radi, Ioana Goran şi Liliana Ghiţă Boian. ^T atiana Mărcoianu, Pândele Jianu şi Liliana Ghiţă Boian au susţinut un mic spectacol de muzică şi de poezie. "^Prezentă la manifestare, doamna Zenovia Zamfir a transmis mesajul managerului Biblioteci Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea, conf. univ. dr. Remus Grigorescu.

Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea 12min • Miercuri, 09 iunie 2021, la Căminul Cultural al Comunei Albeştii de Argeş, s-a desfăşurat manifestarea „Tradiţii, proză, muzică şi poezie la Albeşti pe la chindie” . Din program: "^Prezentare carte: Zenovia Zamfir "^„Amintiri ale măreţiei trecutului veacuri”;

îngropat

"^„Cultura şi dragostea de aproapele nostru în vremuri de restrişte” "^„în veşnicia unei clipe” "^Meşteşugul opincăritului: Alexandru Ilinca

^ Mic spectacol de muzică şi poezie cu participarea Tatianei Mărcoianu şi a lui Viorel - Adrian Cherascu. Au rostit alocuţiuni: prof. dr. George Baciu, colonel (r) Laurenţiu Domnişoru, bibliotecar Marilena Rădulescu, jurnalist Cristina Mincu, părintele consilier Marian - Ovidiu Vlăsceanu, care a transmis binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului. ^ î n semn de recunoştinţă pentru activitatea prezentată la întâlnirea literară, organizatorii activităţii au oferit Diploma Omagială „Profesor Cezar Bădescu” participanţilor. La evenimentul organizat de Biblioteca Publică Albeşti, Revista „Suflet Românesc”, Filiala Judeţeană Argeş „Posada” a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, doamna Zenovia Zamfir a transmis mesajul managerului, conf. univ. dr. Remus Grigorescu. La final a fost vizitată Mânăstirea Antoneşti, unde ghidul nostru, părintele Marian-Ovidiu VLĂSCEANU ne-a prezentat Mânăstirea, istoricul ei şi Muzeul de costume popu lare româneşti din partea locului.

Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul" Vâlcea 31m În perioada 22 - 26 iunie 2021, s-a desfăşurat la Alba Iulia Tabăra literară ,,De amicitiae", ediţia a V-a. Evenimentul cultural iniţiat şi coordonat de doamna M ariana Moga, a reunit poeţi şi prozatori din toată ţara. Activitatea literară a fost structurată pe mai multe paliere: lansări de carte, conferinţe, moment festiv de premiere a lucrărilor participanţilor. Au fost prezentate volumele: „Tăceri Asasine" - proză scurtă, autor Silvia Giurgiu, Editura Ispirescu, 2020, Bucureşti, „Cultura şi dragostea de aproapele nostru în vremuri de restrişte'', s 5 Editura Proşcoala, s 5 Râmnicu Vâlcea,5 autoare: Zenovia Zamfir şi Iuliana Radi, „Amintiri ale măreţiei trecutului îngro pat de veacuri - Comuna Glăvile”, ediţie îngrijită de Adrian Constantin, Maria Lică Catană, Zenovia Zamfir, „În veşnicia unei clipe: Comuna Stăneşti judeţul Vâlcea”, ediţie îngrijită de Zenovia Zamfir, Alin Pavelescu, „Oltul din inimă - In memoriam Constantin Triţă'', în prezentarea coord. Mariana Moga, Mihai Octavian Groza „Oameni vechi şi noi", Antologia „Clepsidra cu Sentimente, Tabăra Prieteniei Literare DE AMICITIAE", VOL. IV, Ediţia 2021, coord. Mariana Moga, „Dialoguri imaginare şi povestiri istorice în acolada timpului'', apărut la Editura Kitcom, Verguleasa, 2021, cu o prefaţă de George Călin, autori: Liliana Ghiţă Boian şi Bebe Jianu, „Gânduri indamine'', autor Nastasica Popa apărut la Editura Ro.cart, Bucureşti prezentat de domnul George Călin şi „Reîmpărţind iubirile la doi", volum postum, autor Constantin Triţă. Au conferenţiat: Mihai Octavian Groza, istoric, conferinţa ,,Lucian Blaga (1895-1961) destinul unui cărturar"

şi prof. dr. Maria Vaida: „Poetul Gheorghe Pituţ sau Ochiul şi Noaptea''. Prezentă la manifestări, doamna Zenovia Zamfir a transmis mesajul managerului Biblioteci Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea, conf. univ. dr. Remus Grigorescu. Cu această ocazie, organizatori au decernat instituţiei de cultură vâlcene, medalia Tabăra Literară ,,De amicitiae", 2021 şi Diploma de merit „pentru întreaga activitate de păstrare şi promovare a identităţii naţionale şi valorilor culturale româ neşti''. Doamna Zenovia Zamfir a obţinut medalii şi diplome de excelenţă pentru cărţile publicate şi prezentate în cadrul evenimentului, precum şi trofeul Tabăra Literară ,,De amicitiae", 2021.

Au participat: Daniela Vîlceanu, Constanţa Tanţi Triţă, Liliana Ghiţă Boian şi Pandele Jianu, Nastasica Popa, Doina Bonescu, Luminiţa Postolache, Silvia Giurgiu, Ildiko Şerban, 43

Rodica Mureşan, Romulus Moldovan, prof. Gelu Dragoş, Maria Iancu, Badea Cristinel, Cornelia Costin, Carmen Tania Grigore, Costel Avrămescu, Vasile Dumitru, Ştefania Petrov, Maria Iancu, Adriana Weimer, Vasile Bele, Corina-Ofelia Corpodean, Cristina Munteanu.

Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea 2min În perioada 17 - 20 iulie, la Dunăvăţul de Jos, judeţul Tulcea, s-a desfăşurat Tabăra de creaţie literară „Delta Dunării", 2021. Evenimentul organizat de doamna Olga Văduva Grigorov, preşedinta ASCIOR Tulcea a reunit oameni de cultură din toată ţara. Manifestarea a cuprins lansări de carte, o festivitate de premiere, o vizită în Delta Dunării. Doamna Zenovia Zamfir, reprezentata Bibliotecii Judeţene "Antim 44

Ivireanul" Vâlcea, preşedinta ASCIOR Vâlcea a prezentat cărţile „Amintiri ale măreţiei trecutului îngropat de veacuri Comuna Glăvile”, ediţie îngrijită de Adrian Constantin, Maria Lica Catană şi Zenovia Zamfir, „În veşnicia unei clipe: Comuna Stăneşti judeţul Vâlcea”, ediţie îngrijită de Zenovia Zamfir şi Alin Pavelescu şi a transmis mesajul managerului bibliotecii, conf. univ. dr. Remus Grigorescu. Cu această oca zie, organizatori au decernat instituţiei de cultură vâlcene, medalia „Tabăra Literară Delta Dunării", 2021 şi Diploma de merit „pentru întreaga activitate de păstrare şi promovare a identităţii naţionale şi valorilor culturale româneşti''. Alte două Diplome de Onoare au fost oferite de domnul Mircea Marcel Petcu, poet, preşedintele Asociaţiei AEGYSSUS" Tulcea, şi de doamna Vasilica Mitrea, scriitor, preşedintele Ligii Scriitorilor Dobrogeni-Constanţa. Doamna Zenovia Zamfir a obţinut medalii şi diplome de excelenţă pentru cărţile publicate şi prezentate în cadrul evenimentului. Marţi, 20 iulie 2021, la Casa de Cultură „Pontus Euxinus" şi la Biblioteca „Pontus Euxinus" Năvodari s-a des făşurat manifestarea „Întâlnire pentru inimă şi spirit” . Eveni mentul organizat de doamna Victoria Radu - directoarea Casei de Cultură a fost moderat de doamna Gabriela Roşca - repre zentanta Biblioteci „Pontus Euxinus" Năvodari. Au participat Ottilia Ardeleanu, scriitoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Doina Dănilă scriitoare, Nastasica Popa, omul care a realizat întâlnirile interculturale Vâlcea - Năvodari, Rodica Rîpeanu, poete şi Steluţa Petrică, învăţătoare. Doamna Zenovia Zamfir, reprezentata Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul" Vâlcea a transmis mesajul managerului bibliotecii, conf. univ. 45

dr. Remus Grigorescu şi a prezentat cărţile "Cultura şi dragos tea de aproapele nostru în vremuri de restrişte", realizată împre ună cu doamna bibliotecar Iuliana Radi şi „Întru iubire, cre dinţă şi lumină" publicată împreună cu domnul Alin Pavelescu.

Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea 12min Marţi, 31 august 2021 la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” a fost sărbătorită Ziua Limbii Române. Începând cu 31 august 2013, Ziua Limbii Române este celebrată anual fiind o „sărbătoare a identităţii şi demni tăţii poporului român”, un prilej de celebrare şi aprofundare a limbii materne şi de recunoaştere a importanţei sale ca element esenţial în menţinerea identităţii naţionale. Au participat: Mariana Popa (Braşov),Tudosia Lazăr (Galaţi), Camelia Florescu( Bucureşti), Maria Brădean (Arad), Vasile Bele (Baia Mare), Silvia Giurgiu (Piteşti), scriitori, oameni de cultură din Vâlcea. Mesajul IPS Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a fost transmis de părintele consilier Constantin Olariu.

Domnul Iulian Truşcă a transmis mesajul domnului Constantin Rădulescu, preşedintele Consiliul Judeţean Vâlcea. “Orice cultură începe cu un miracol al spiritului: limba.” (Jacob Burckhardt) Mesajul managerului Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul”, conf. univ. dr. Remus Grigorescu, a fost transmis de doamna Zenovia Zamfir. Veniţi din toate colţurile ţării, scriitorii prezenţi au adus un frumos elogiu Limbii Române şi doamnei care a organizat la nivel local şi naţional evenimente culturale chiar din anul în care ziua de 31 august a fost declarată Ziua Limbii Române: LIGYA DIACONESCU, scriitor, jurnalist, om de cultură, cunoscută şi apreciată de românii de pretutindeni. Evenimentul a fost coordonat de Andrada Diaconescu, Marinela Capşa, Zenovia Zamfir şi de domnul Gheorghe Cărbunescu. Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea lh ^ Caravana Culturii "^În perioada 5-11 august 2021 „Caravana Culturii Rusidava”, formată dintr-un grup de scriitori, critici literari, jurnalişti, actori, interpreţi şi instrumentişti muzică populară, uşoară, romanţă, folk, a fost în turneu prin ţară pentru parteneriat şi colaborare pe zonă culturală - lansări de cărţi şi revis te, întâlniri cu presa locală, cu cenaclurile literare, interviuri şi emisiuni radio-tv, recitaluri de muzică, poezie şi umor. "^Au participat la eveniment: Marian Bărăscu, Ilie Bucă, Valerica Predescu, Nicu Ioan Popa, Tanţi Triţă, Liliana Ghiţă Boian, Dan Şalapa, Pandele Jianu, Angella Dumitraşcu, Alexia Rotaru, Zenovia Zamfir, Cornel Popescu, Ana 47

Ghiţulescu. Prima oprire a fost la Drobeta Turnu Severin, pe 5 august 2021. Manifestările s-au desfăşurat în Casa Tineretului. Oaspeţii au fost primiţi de membrii Fundaţiei pentru Tineret din Mehedinţi, de Societatea Cultural Artistică „Dunaris” Mehedinţi, de Centrul Cultural „Nichita Stănescu” şi de Aso ciaţia Tineretului Liber Mehedinţi. Lansări de carte, muzică, poezie, prezentarea revistei „Rusidava Culturală'', au întregit seara culturală coordonată de domni: Dan Şalapa şi Marian Bărăscu. Vineri, 6 august 2021, membrii caravanei au poposit în frumosul orăşel de pe malul stâng al Dunării: Orşova. După o plimbare pe Dunăre cu vaporul, în atmosfera de reculegere şi meditaţie a bibliotecii mânăstirii „Sfânta Ana”, în prezenţa părintelui Pufan Crăciun, a maicii stareţe Iustina Popovici s-a... ctitorit o atmosferă de largă respiraţie spirituală: poezie, pricesne, amintiri despre Nichita Stănescu. Sâmbătă, 7 august 2021, la Târgu Jiu în sala „Florin Isuf" a CJCPCT Gorj, membrii “Caravanei Culturii ” au fost întâmpinaţi de domnii: Gheorghe Nichifor, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Ion Cepoi, directorul Centrului Creaţiei Populare, Teodor Dădălău, iniţiatorul întâlnirii cultu rale realizate în cadrul expoziţiei de tablouri având ca personaj central pe Tudor Vladimirescu, dedicată bicentenarului Revo luţiei de la 1821. După amiază în oraşul minerilor, Lupeni, a avut loc un spectacol în aer liber. Doamna Angela Dumitraşcu, preşedinta Grupului de Presă „Valea Jiului'' a prezentat împreună cu domnul Marian Bărăscu evenimentul cultural. Alături de membrii caravanei au evoluat şi interpreţi de muzică populară 48

din zonă şi ansambluri folclorice. Mihai Bodogan şi Ionică Moiş au încântat publicul cu un potpuriu de melodii populare. '^Duminică, 8 august 2021, „Caravana Culturii” a ajuns, pentru a treia oară, în reşedinţa judeţului Hunedoara, iar gazda acestui eveniment a fost fortăreaţa medievală a oraşului. Cei prezenţi între zidurile monumentului istoric au avut ocazia să ia parte, la o întâlnire deosebită cu muzică şi poezie. "^Luni, 9 august 2021, membrii caravanei au ajuns la Direcţia Generală de Administrare Monumente şi Promovare Turistică a Judeţului Hunedoara. Această întâlnire, care a avut loc la Galeria Naţională de Artă „Forma" din Deva, a repre zentat o nouă ocazie de promovare a patrimoniului istoric, cultural şi natural al judeţului Hunedoara şi a fost coordonată de doamna Doiniţa Maria Bălănescu, Consilier Judeţean şi de domnul director Radu Barb. Oaspeţilor le-au fost prezentate monumentele administrate de DGAMPT Hunedoara şi le-au fost oferite o serie de broşuri şi materiale de prezentare a obiectivelor turistice din tot judeţul. După amiază la invitaţia doamnei Larisa Rerat, membrii caravanei au susţinut un pro gram artistic pentru salariaţii firmei „Chingi Expert". La final împreună cu domnul Dorel Cuiava au fost vizitaţi copiii de la Centrul de tip familial „Acoperământul Maicii Domnului” din Săuleşti. ^M arţi, 10 august 2021, a avut loc la Sighişoara, în Sala de Conferinţe a Hotelului „Central Park”, lansarea de carte a sighişorencei Silvana Andrada Tcacenco, „Retorica singură tăţii” - editura „Vatra veche” . Evenimentul a fost moderat de domnul Nicolae Băciuţ, scriitor, jurnalist, director executiv al Direcţiei pentru Cultură Mureş. Apoi, membrii „Caravanei

Culturii” au susţinut un recital de muzică şi poezie presărat cu momente umoristice. Prezentă la evenimente doamna Zenovia Zamfir, reprezentanta Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul" Vâlcea a lansat cărţile: „Amintiri ale măreţiei trecutului îngropat de veacuri, comuna Glăvile", ediţie realizată împreună cu: Adrian Catană şi Maria Lica Catană, „În veşnicia unei clipe: Comuna Stăneşti judeţul Vâlcea”, ediţie realizată împreună cu Alin Pavelescu şi a transmis mesajul managerului bibliotecii, conf. univ. dr. Remus Grigorescu. Cu această ocazie, organizatori au decernat instituţiei de cultură vâlcene, o diplomă '„...pentru promovarea culturii la nivel naţional şi internaţional''.

"^Organizatorii şi partenerii acestui eveniment au fost Consiliul local şi Primăria Drăgăşani, Fundaţia pentru tineret Mehedinţi, Episcopia Severinului şi Strehaiei, Consiliul local şi 50

Primăria Deva, Consiliul local şi Primăria Lupeni, Consiliul Judeţean Gorj, Centrul Creaţiei Populare Gorj, Ansamblul folcloric „Doina Gorjului” Tg. Jiu, Centrul cultural „Nichita Stănescu”, Direcţia de cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Mureş, Societatea cultural-artistică „Dunaris”, Aso ciaţia Tineretului Liber Mehedinţi.

Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul" Vâlcea 12min • "^Marţi, 31 august 2021 la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” a fost sărbătorită Ziua Limbii Române. Începând cu 31 august 2013, Ziua Limbii Române este celebrată anual fiind o „sărbătoare a identităţii şi demni tăţii poporului român”, un prilej de celebrare şi aprofundare a limbii materne şi de recunoaştere a importanţei sale ca element esenţial în menţinerea identităţii naţionale. Au participat: Mariana Popa (Braşov), Tudosia Lazăr (Galaţi), Camelia Florescu (Bucureşti), Maria Brădean (Arad), Vasile Bele (Baia Mare), Silvia Giurgiu (Piteşti), scriitori, oameni de cultură din Vâlcea. "^Mesajul IPS Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a fost transmis de părintele consilier Constantin Olariu. 52

Domnul Iulian Truşcă a transmis mesajul domnului Constantin Rădulescu, preşedintele Consiliul Judeţean Vâlcea. „Orice cultură începe cu un miracol al spiritului: limba.” (Jacob Burckhardt) Mesajul managerului Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul”, conf. univ. dr. Remus Grigorescu, a fost transmis de doamna Zenovia Zamfir. ^ Veniţi din toate colţurile ţării, scriitorii prezenţi au adus un frumos elogiu Limbii Române şi doamnei care a organizat la nivel local şi naţional evenimente culturale chiar din anul în care ziua de 31 august a fost declarată Ziua Limbii Române: LIGYA DIACONESCU, scriitor, jurnalist, om de cultură, cunoscută şi apreciată de românii de pretutindeni. "^Evenimentul a fost coordonat de Andrada Diaconescu, Marinela Capşa, Zenovia Zamfir şi de domnul Gheorghe Cărbunescu.

Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul" Vâlcea 46min • ^ în perioada, 9-13 septembrie 2021, la Baia Sprie, judeţul Maramureş, s-a desfăşurat prima ediţie a Taberei litera re ,,Opreşte-mă, la tine, Maramureş! Opreşte-mă în tine, anotimp!” . Scriitorii, veniţi din toate colţurile ţării, s-au bucurat timp de câteva zile, de un program literar-artistic din care nu au lipsit: lansări de carte, recitaluri de poezie, spectacole de muzică, tradiţii şi dansuri maramureşene. Organizatorii, Vasile Bele, Dragoş Gelu şi Nelu Danci, au oferit oaspeţilor posibili tatea de a cunoaşte frumuseţea, istoria şi cultura autentică din judeţul Maramureş. ^ Au participat: Terezia Filip-Târgu Lăpuş, Valeria Bilţ -Târgu Lăpuş, Elena şi Bianca Georgiana Bele-Chiuzbaia, Mariţa Grigor-Chiuzbaia, Raol Alexandru Mitruţ-Baia Mare, Mihai Bud-Chiuzbaia, Liliana Badea-Ploieşti, Viorel UngurSăcălăşeni, Maria Corini-Republica Moldova, Vasilica MitreaConstanţa, Ştefan Popa-Cluj, Leliana Rădulescu-Craiova, Daniela Vîlceanu-Drobeta-Turnu Severin, Petru GrădinaruVaslui, Olga Grigorov-Tulcea, Toth Arpad-Întorsura Buzăului, Paulina Georgescu-Dâmboviţa, Dumitru Sandu - Dâmboviţa, Mircea Marcel Petcu-Tulcea, Mioara Baciu-Galaţi, Mirela Penu-Bucureşti, Elvira Răceală-Constanţa, Limona RusuSuceava, Ionica Bandrabur-Slănic Moldova, Ioan Dragoş-Baia Mare, Radu Botiş-Ulmeni, Olimpia Mureşan-Ulmeni, Suzana Holan-Baia Sprie, Lucica Pop-Baia Sprie, Carmena BăiţanBaia Mare, Silvia Giurgiu-Piteşti, Zenovia Zamfir-Vâlcea, Teodora Dănţăuşa-Baia Mare, Cezara Dan-Baia Mare, Marian Fuchs-Baia Mare, Florentina Dan-Braşov. 54

Au încântat auditoriu cu muzică şi dansuri populare Ansamblul Folcloric „Florile Chioarului”, din Săcălăşeni, coor donat de Viorel Ungur, Ansamblul Folcloric „Jucăuşii" coordonator prof. coregraf Maria Seraz, al Asociatiei Teodora Dănţăuşa.

"^Prezentă la evenimente doamna Zenovia Zamfir, reprezentanta Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanul" Vâlcea, a transmis mesajul managerului bibliotecii, conf. univ. dr. Remus Grigorescu. Cu această ocazie, organizatori au decernat instituţiei de cultură vâlcene, o diplomă şi medalie „pentru promovarea culturii la nivel naţional şi internaţional". "^Ineditul întâlnirii literare „întru cuvânt şi gând", l-a reprezentat lansarea cărţilor în mănăstirile maramureşene. Doamna Zenovia Zamfir a prezentat „În veşnicia unei clipe'', ediţie îngrijită de: Zenovia Zamfir şi Alin Pavelescu în Altarul de vară al Mănăstiri Peri din Săpânţa şi „Amintiri ale măreţiei trecutului îngropat de veacuricomuna Glăvile '', ediţie îngrijită de: Adrian Constantin Catană, Maria Lica Catană, Zenovia Zamfir în Altarul de vară al Mănăstiri Chiuzbaia.

Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea 5min "^Luni, 20 septembrie 2021, în Sala Ars Nova de la Centrul Cultural Piteşti, s-a desfăşurat o nouă întâlnire în cadrul proiectului „Activităţi culturale de la Vâlcea şi Piteşti”, coordonat de scriitoarea argeşeană Silvia Giurgiu. Prezentă la eveniment alături de doamna profesoară Marinela Belu-Capşa, doamna Zenovia Zamfir de la Biblioteca Judeţeană ''Antim Ivireanul'' Vâlcea, a transmis mesajul domnului director, conf. univ. dr. Remus Grigorescu şi a evidenţiat activitatea şi proiec tele culturale desfăşurate la instituţia de cultură vâlceană. Doamna director Carmen Elena Salub a mulţumit invitatelor pentru participarea la activitatea Centrului Cultural Piteşti şi a felicitat întreg colectivul de la salariaţi de la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul'' Vâlcea pentru frumoasele realizări culturale şi comunitare.

Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul" Vâlcea 20min • "^Marţi, 21 septembrie 2021, la Sala de Conferinţe a Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul„ Vâlcea a avut loc lansa rea volumului de poezie „Seară de creaţie'', autor Sergiu Ilie Pîrvu. Evenimentul prezentat de doamna Zenovia Zamfir a reunit cadre didactice şi elevi de la Colegiul Naţional de Infor matică „Matei Basarab” din Râmnicu Vâlcea, reprezentanţi ai mass-mediei locale, oameni de cultură vâlceni. ^ A u luat cuvântul: prof. Valerică Raşcu, prof. Daniela Popescu, prof. Gabriela Cocoş, prof. Rodica Raşcu, prof. Alina Veţeleanu, din partea presei: doamna M agda Popescu, doamna Lili Sandu, domnul Liviu Popescu împreună cu domnul Dumitru Ciobanu (editor) iar domnul Dumitru Vulparu a oferit un moment muzical interpretând la vioară piese din repertoriul clasic românesc. în prefaţa cărţii, doamna Elisaveta Novac, membră a Uniunii Scriitorilor din România, ne spune... „Darul poeziei l-a primit de la izvoare, pârâuri, dealuri şi munţi. De la duhul apelor şi al pădurilor... Miezul alegoric al cărţii lui Sergiu Ilie Pîrvu îl sugerează: Lumina şi Veşnicia - Un gând visând şi la trecut, / un gând visând la nemurire, / la recele pustiu plăcut / ce-a aspirat de la-nceput / doar de la iubire". "^Doamna Zenovia Zamfir, reprezentanta Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul" Vâlcea, a transmis mesajul managerului bibliotecii, conf. univ. dr. Remus Grigorescu.

Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea 2m •, 29 septembrie 2021 Un grup de oameni de cultură din Timişoara şi Argeş aflaţi într-un pelerinaj cultural-spiritual prin mănăstirile vâlcene au vizitat Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul'' Vâlcea. Cu această ocazie au donat instituţiei de cultură reviste şi cărţi din creaţia proprie. Domnul George Terziu şi doamnele Mariana şi Silvia Giurgiu au fost impresionaţi de frumuseţea vitraliului cupolei bibliotecii şi au mulţumit pentru ospitalitatea cu care au fost întâmpinaţi. Cuvinte frumoase şi alese au rostit scriitoarele argeşene la întâlnirea cu maica stareţă Ambrozia de la Mănăstirea Arnota şi cu părintele stareţ Antim de la Mănăs tirea Suieşti. Doamna Zenovia Zamfir, reprezentanta Biblio tecii Judeţene "Antim Ivireanul" Vâlcea, a transmis mesajul managerului bibliotecii, conf. univ. dr. Remus Grigorescu. 59

Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul" Vâlcea 7m "^Aflaţi în pelerinaj la mănăstirile din judeţul Vâlcea, copii de la Casa de tip familial pentru copii „Acoperământul Maicii Domnului” din localitatea Săuleşti, din apropiere de Municipiul Deva, coordonaţi de părintele Sebastian Vândălac, au făcut popas la Biblioteca Judeţeană '„Antim Ivireanul'' Vâlcea pe 9 octombrie 2021. Aici au fost întâmpinaţi de doamna Zenovia Zamfir care le-a vorbit copiilor despre impor tanţa cărţilor în formarea lor profesională, despre frumuseţea vitraliului cupolei bibliotecii iar, la final, a transmis mesajul managerului bibliotecii, conf. univ. dr. Remus Grigorescu. Copii au primit în dar dulciuri şi cărţi din creaţia autorilor vâlceni. Pentru Biblioteca Aşezământului au fost donate lucră 60

rile: „Amintiri ale măreţiei trecutului îngropat de veacuricomuna Glăvile'', ediţie îngrijită de: Adrian Constantin Catană, Maria Lica Catană, Zenovia Zamfir, „În veşnicia unei clipe'' , ediţie îngrijită de Zenovia Zamfir şi Alin Pavelescu. Impre sionat de generozitatea colectivului de salariaţi ai Bibliotecii, părintele Sebastian Vândălac a mulţumit pentru daruri şi ospi talitate. La final copii au vizitat Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Suieşti” unde au fost întâmpinaţi de părintele stareţ Antim.

Perişani - file de istorie. Mulţumesc domnului vice-primar Leonte, dragei noastre jurnaliste Ana Maria Cîrstea, Denisei Sandu - bibliotecar, fetelor frumoase de la Centrul de Informare Turistică şi nu în ultimul rând blândului prieten, Miţă. După întâlnirea de la Bibliotecă am vizitat câteva locuri de poveste din frumoasa Ţară a Loviştei. Imaginile vorbesc de la sine iar familia Denisa şi Mihai Popescu merită felicitări. 61

Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul" Vâlcea 16m Miercuri, 3 noiembrie 2021, la sediul Bibliotecii Publice din Perişani a avut loc o întâlnire de lucru. Doamna bibliotecar Denisa Sandu a prezentat o parte dintre activităţile desfăşurate pe parcursul anului 2021. "^Doamna Zenovia Zamfir, reprezentanta Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul" Vâlcea, a transmis mesajul managerului bibliotecii, conf. univ. dr. Remus Grigorescu. Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul" Vâlcea 9min Sâmbătă, 13 noiembrie 2021, în localitatea vâlceană Perişani, s-au sărbătorit 105 ani de la luptele purtate de ostaşii români, în anul 1916, pentru eliberarea şi întregirea naţională a României. Cu acest prilej, a fost evocată şi victoria obţinută în anul 1330 de oastea condusă de Basarab I, întemeietorul Ţării Româneşti, împotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou. Evenimentul s-a desfăşurat şi anul acesta într-un cadru restrâns, impus de situaţia actuală. Manifestarea coordonată de domnul viceprimar cu atribuţii de primar, Sorin Leonte, a cuprins alocuţiuni cu titlul: „Posada 1330" şi „Perişani 1916". ^ După şedinţa festivă a Consiliului Local Perişani, evenimentul a continuat cu ceremonia militară şi religioasă la Statuia lui Basarab I, comemorarea eroilor căzuţi pe câmpul de luptă la Perişani în anii 1330 şi 1916, intonarea imnului eroilor, cântece eroice, dar şi depunerea de coroane. Prezentă la manifestări, doamna Zenovia Zamfir, reprezentanta Bibliotecii

Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea, a transmis mesajul mana gerului bibliotecii, conf. univ. dr. Remus Grigorescu. Subliniez ca la începutul lunii mai 2021, cu sprijinul domnului primar Ion Sandu am filmat la Biblioteca Publică din Perişani, o ediţie a emisiunii „Cântare Cărţii”, întrucât este o zonă cu tradiţii şi obiceiuri ce se pierd în negura vremurilor.

Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul" Vâlcea "^La Casa de cultură „Pontus Euxinus" Năvodari, sub genericul „Întru unire, credinţă şi iubire'', oameni de cultură din mai multe localităţi au sărbătorit Ziua Naţională a României. Evenimentul a fost organizat de doamna director Victoria Radu împreună cu doamna Zenovia Zamfir, reprezentanta Biblioteci Judeţene „Antim Ivireanul" Vâlcea. Au participat: Nastasica Popa, preşedinte Ascior Năvodari, Vasilica Mitrea, preşedinte Ascior Constanţa, Olga Grigorov, preşedinte Ascior Tulcea, poetele: Rodica Rîpeanu, Otilia Ardelean, Ana Mihail, Aurora Muca, Lăcrămioara Elefteriu, micii actori de la Trupa de teatru Năvod-art,* Radu Sandu şi Gabriela Roşca de la Biblioteca Năvodari, Tatiana Marcoianu. 5

.^D o am n a Zenovia Zamfir a transmis mesajul mana gerului Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul'', conf. univ. dr. Remus Grigorescu.

Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul" Vâlcea lh ^ J o i, 2 Decembrie 2021, în localitatea Glăvile din judeţul Vâlcea a fost inaugurată Casa Memorială „Mitropolit Bartolomeu Valeriu Anania''. ^ La manifestarea organizată de Arhiepiscopia Râmnicului au participat: Iustin Duicu- primarul localităţii, membrii familiei Anania, consilieri locali, oameni de cultură, prof. univ. dr. Carmen Bulzan, preot Cezar Vasilică Onesim din Suceava, cadre didactice şi elevi de la Şcoala Gimnazială care poartă numele marelui ierarh. "^Părintele Consilier Constantin Olariu a vorbit despre viaţa şi activitatea Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania pe „Ogorul Domnului''. Domnul prof. dr. Ioan St. Lazăr a lansat cartea „Copilăria pe Valea Peşceanei'', autor Valeriu Diaconescu, nepotul Mitropolitului Bartolomeu. Prezentă la eveniment alături de doamna Maria Catană, Zenovia Zamfir a transmis mesajul managerului Bibliotecii Judeţene ''Antim Ivireanul'', conf. univ. dr. Remus Grigorescu.

Bucuria de a dărui... Iubirea de aproapele. A iubi pe aproapele înseamnă a gândi cu respect, a iubi cu inima şi a dărui cu suflet. Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, cu sprijinul „Albinuţelor” de la Liga Femeilor Creştin Ortodoxe din Eparhia Râmnicului şi al: Mihaela Marina Popa, Mihaela Radi, Sorin şi Delia Diaconu, Teodora, Mihaela şi Vasile Martin, Justina, Ani Suta Kristina, Cristi şi Mari Bârzan, Aniţa şi Claudiu Stanca, şi al tuturor celor ce îmi sunt mereu aproape am început... să colindăm, pe la case să urăm... 5

Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea lm Sărbătoarea Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos este prin excelenţă evenimentul care aduce cea mai mare bucurie în sufletele copiilor. La sfârşitul săptămânii membrele proiectului „Iubirea de aproapele meu" împreună cu Mihai Ghebrea au adus bucurie şi daruri tinerilor de la Casa de Copii din Băbeni. Acţiunea a fost organizată cu sprijinul colectivului de salariaţi ai Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea, al 66

managerului bibliotecii, conf. univ. dr. Remus Grigorescu şi al Asociaţiei pentru Civilizaţia Ortodoxă ASCIOR - punctul de lucru Vâlcea.

Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul" Vâlcea 7min "^Miercuri, 22 decembrie 2021, la Centrele Sociale din judeţul Vâlcea, s-a desfăşurat o nouă acţiune în cadrul proiec tului „Iubirea de aproapele meu". Acţiunea a fost organizată de doamna Iuliana Radi de la Biblioteca Publică Buneşti şi Zenovia Zamfir cu sprijinul firmei NATTY TOURS, al colectivului de salariaţi ai Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea, al managerului bibliotecii, conf. univ. dr. Remus Grigorescu, şi al Asociaţiei pentru Civilizaţia Ortodoxă ASCIOR - punctul de lucru Vâlcea.

Carmen-Maria Olescu se simte binecuvântată cu Maria Brodeala si alti 6 5

13 decembrie 2021 Astăzi 13 decembrie 2021, zi importanta pentru Liga Femeilor Creştin Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului şi comunitatea din Bujorenii Vâlcii. S-a săvârşit slujba de sfinţire a apei din fântână şi Crucifixul Troiţa din punctul Capul Piscului, comuna Bujoreni, judeţul Vâlcea. Toţi trecătorii pot să se bucure de aceste minunăţii, pentru că sunt situate la stradă, pe drumul naţional care leagă Râmnicu de Sibiu. Slujba de sfinţire a celor doua însemne obşteşti de mare valoare în timp, a fost oficiată de preotul paroh Marcel Tănasie al obştii din Bujoreni şi Sfinţia sa preotul Ion Dincă de la Catedrala din Ostroveni. Aici trebuie să o completez pe Carmen, un rol important în organizarea eveni mentului a revenit colegei noastre Maria Petrică. Ea a desco perit fântâna părăsită şi ne-a solicitat sprijinul pentru a o readuce la viaţă. De crucifix s-a ocupat singură. Slavă Dom nului că am putut fi de folos, mulţumiri albinuţelor - Maria Păun, Maria Nicolae, Marinela Neagu, Lucica şi Rodica, Carmen Olescu, M aria Brodeală, Georgeta Bogoslov, felicitări Mariei Petrică pentru iniţiativă.

Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea 23 decembrie la 09:43, 2021 "^Sărbătoarea Sfântă a Naşterii Domnului este prin excelenţă perioada când este frumos să dai hrană celui flămând, să dai apă celui însetat, să-l îmbraci pe cel gol, să-l vizitezi pe cel bolnav, să-l primeşti pe cel fără acoperiş, să te îngrijeşti de cel orfan, să-l alini pe cel trist şi îndurerat cu o vorbă frumoasă, să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. În perioada 22-23 decembrie 2021, domnul Daniel Manda preşedintele Asociaţiei - Associazione Interculturale Italia-Romania „Cuore Romeno" ODV împreună cu doamna Zenovia Zamfir - reprezentanta Bibliotecii Judeţene Vâlcea au organizat acţiunea „Bucuria de a dărui''. Evenimentul a debutat cu o vizită la Fundaţia „Inimă pentru inimă''. Copiii împreună cu doamna Lidia Dobre preşedinta fundaţiei au întâmpinat delegaţia cu un mic specta col de colinde. La Centrele Sociale din Lădeşti şi Măciuca au fost oferite alimente, fructe şi dulciuri. Acţiunea a fost organi zată cu sprijinul domnului Constantin Rădulescu - preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, al colectivului de salariaţi ai Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea, al managerului bibliotecii, conf. univ. dr. Remus Grigorescu şi al Asociaţiei pentru Civilizaţia Ortodoxă ASCIOR- punctul de lucru Vâlcea.

Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul" Vâlcea 9min "^Marţi, 28 decembrie 2021, la Căsuţa din Ocnele Mari a Fundaţiei „Inimă pentru inimă'' s-a desfăşurat manifestarea „Bucuria sunteţi voi'' . După „o bulgăreală'' cu zăpada căzută peste noapte, copiii s-au strâns în jurul bradului şi au cântat, au primit daruri de suflet, sfaturi pentru viaţă şi împreună cu invitaţii au servit în armonie şi comuniune masa de prânz. Bucatele primite în dar de la oaspeţi au fost pregătite de tinerii fundaţiei împreună cu educatori după reţeta „pomana porcului''. Doamna Lidia Dobre, preşedinta Fundaţiei ''Inimă pentru inimă'' a mulţumit frumos pentru darurile primite şi pentru clipa de bucurie trăită. Evenimentul iniţiat şi coordonat de domnul Daniel Manda, preşedintele Associazione Interculturale Italia-Romania „Cuore Romeno" ODV, ajutat de doamna Zenovia Zamfir, reprezentanta Bibliotecii Judeţene Vâlcea, a fost organizat cu sprijinul domnului Constantin Rădulescu, pre şedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, al colectivului de sala riaţi ai Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea, al mana gerului bibliotecii, conf. univ. dr. Remus Grigorescu şi al Aso ciaţiei pentru Civilizaţia Ortodoxă ASCIOR, punctul de lucru Vâlcea.

CAPITOLUL III SPRE VEŞNICĂ ADUCERE AMINTE SI CINSTIRE A MARILOR IERAHI VÂLCENI Patriarhul Justinian Marina şi Mitropolitul Bartolomeu Anania Oamenii vin şi pleacă, la fel ca anotimpurile, oamenii vin şi pleacă din viaţa noastră poate prea devreme iar uneori dispar într-o călătorie atât de lungă că nu mai au timp să se întoarcă. Suntem cu toţii mereu călători. În această viaţă, pe acest pământ, în viaţa celor ce ne-au cunoscut, în timpul ce lam petrecut. Cu cât călătoreşti mai mult, pe pământ, în vis, în gând , cu atât cunoşti mai mulţi oameni, locuri, suntem într-un tren al vieţii în care alegem să rămânem la locul nostru sau alegem să ne plimbăm şi să cunoaştem şi alţi călători. Şi toate acestea ne fac să privim la rădăcinile noastre, la ceea ce ne susţine în cursul vieţii pentru a creşte spre înalt şi a aduce rod. Rădăcinile. „Nu este important că pleci, important e să te întorci. Să nu mori rătăcind prin străinătăţi, fără să-ţi aduci aminte că ai un părinte care te aşteaptă cu braţele deschise'', Mitropolit Bartolomeu Anania. A rânduit Bunul Dumnezeu să copilăresc pe Valea Cernei cu apa limpede şi sclipitoare în ra zele soarelui de vară, la sat, „acolo unde s-a născut veşnicia'', cum spunea Lucian Blaga, acolo unde şi-au purtat paşii, visele „Apostolul neamului românesc'' Patriarhul Justinian Marina şi mai la deal, „Leul Ardealului'' Mitropolitul Bartolomeu Anania. Se cuvine, să călătorim „prin viaţa” şi activitatea „pe ogorul Domnului'', pentru a le cinsti memoria şi a păstra vie amin 73

tirea. Simpozion dedicat Patriarhului Justinian Marina şi Mitropolitului Bartolomeu Anania Sala de conferinţe a Complexului Spiritual-Cultural „Sfântul Antim Ivireanul”, din incinta Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Râmnicului, a găzduit astăzi, 20 februarie 2014, începând cu orele 11.30, a X-a ediţie a Simpozionului „Misiunea Bisericii în lucrarea pastorală şi culturală a Patriarhului Justinian Marina şi a Mitropolitului Bartolomeu Anania” . Tema centrală a simpozionului a reprezentat evocarea personalităţii emblematice a doi mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, vâlceni la origine: Patriarhul Justinian Marina şi Mitropolitul Bartolomeu Anania. Manifestarea religios-culturală dedicată omagierii celor doi iluştrii ierarhi, a fost organizată de către Arhiepiscopia Râmnicului împreună cu Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” Râmnicu Vâlcea, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea - Secţia Împrumut Carte pentru Adulţi şi Sala de Lectură, Societatea Culturală „Anton Pann” şi Asociaţia Liga Femeilor Creştin Ortodoxe din Râmnicu Vâlcea. Evenimentul se înscrie în cadrul anului omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi a anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Eparhia Râmnicului. În deschiderea manifestării Pr. Constantin Cîrstea, Consilier Cultural în cadrul Arhiepiscopiei Râmnicului, mode ratorul întrunirii, a transmis participanţilor cuvântul de binecu vântare al Înaltpreasfinţitului Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului şi al Preasfinţitului Părinte Emilian Lovişteanul, s

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului şi a rostit un cuvânt dedicat vieţii şi activităţii pastorale şi culturale a celor doi înalţi prelaţi ortodocşi români. În continuare Prof. Augustina Sanda Constantinescu, Directorul Bibliotecii „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea a ţinut un cuvânt dedicat momentului comemorativ. Dintre temele ce au fost dezbătute în cadrul simpo zionului amintim: „Biserica Ortodoxă Română slujitoare a valorilor creştine şi identităţii naţionale” - Pr. Prof. Dr. Ioan Gavrilă, „Jertfa Euharistică ca moment de intensificare a unirii între Hristos şi mod de prelungire în om a relaţiilor de iubire intratreimice, în interiorul Bisericii” - Pr. prof. dr. Irinel Cojocaru, „Patriarhul Justinian Marina - preot de parohie la sat şi oraş” - Pr. Constantin Mănescu,‘ “„Bartolomeu Anania - mare s s scriitor, teolog şi ierarh al Bisericii Ortodoxe Române” - Conf. univ. dr. Ioan Şt. Lazăr, „Patriarhul Justinian Marina în conştiinţa contemporanilor” - Prof. dr. Nicolae Dinescu, „Mari Ierarhi Vâlceni ai Bisericii strămoşeşti” - scriitor Zenovia Zamfir şi „Legăturile Preotului Ioan Marina cu Mitropolitul Irineu Mihălcescu” - Mădălin Trohonel, Radio „Renaşterea” Cluj. În încheiere a avut loc festivitatea de premiere a copiilor participanţi la Concursul şcolar „Patriarhul Justinian Marina şi Mitropolitul Bartolomeu Anania - Slujitori harnici ai Bisericii strămoşeşti” . Manifestarea cultural-istorică de astăzi a adunat la Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Râmnicului istorici, cerce tători, jurnalişti, profesori, preoţi, seminarişti, elevi şi alte personalităţi ale vieţii culturale vâlcene. Source: arhiram.ro 75

Vrednicul de pomenire Justinian Patriarhul Sfântul Sinod a declarat anul 2017 ca Anul omagial al iconarilor şi pictorilor bisericeşti şi Anul comemorativ Justi nian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunis mului în Patriarhia Română. Istoria Bisericii Ortodoxe Române în timpul regimului comunist a fost profund marcată de personalitatea patriarhului Justinian Marina. A avut una dintre cele mai lungi cârmuiri, rezistând scaun aproape trei decenii. A fost lăudat şi criticat în egală măsură, fiind văzut atât drept „Patriarhul Roşu", cât şi salvatorul Ortodoxiei. Spiritul practic al Patriarhului Justinian a făcut ca monahismul ortodox să depăşească momentele de criză. Cârmuitor în vremuri tulburi, a avut dificila misiune de a conduce „Corabia Bisericii" în acele „vremuri tulburi". Justinian Marina, era originar din localitatea Suieşti (Vâlcea), 76

născut la 22 februarie 1901 şi primind la botez numele Ioan. La 24 mai 1948 a fost ales Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungro-vlahiei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, îns căunat la 6 iunie 1948. Justinian Marina, „...s-a arătat vrednic prin statornicia sa în dreapta credinţă, prin lucrarea fără preget în slujirile sale de până acum, printr-o muncă rodnică în folosul poporului şi al Bisericii, printr-o blândeţe părintească îndeajuns de cunoscută, dând întru îndeplinirea tuturor însărcinărilor şi vredniciilor la care a fost chemat dovezi de neclintită ascultare faţă de Sfântul Sinod şi de supunere faţă de legile ţării” (din Gramata Sinodală de instalare). În ciuda tuturor dificultăţilor, în cei 29 de ani de patriarhat, au avut loc o seamă de eveni mente şi schimbări care au ridicat mult prestigiul Ortodoxiei româneşti în lumea creştină şi l-au făcut o figură reprezen tativă a întregii Ortodoxii. Despre „Apostolul neamului româ nesc” (cum l-a numit domnul Gheorghe Vasilescu în scrierile sale) s-a scris şi se va mai scrie multă vreme de acum încolo. Dâra de lumină lăsată în urma sa veghează drumul nostru spre cunoaştere şi continuă aducere aminte. ÎPS Calinic ,Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului într- un articol intitulat „Justinian Patriarhul biruind în istorie” publicat în Argeşul Ortodox, săptămânal teologic, bisericesc şi de atitudine al Episcopiei Argeşului şi Muscelului, Anul VI, nr. 307 /29 martie -4 aprilie 2007, sublinia ...„A venit vremea să se rostească adevărurile ziditoare şi să se elimine arbitrariul înro bitor de ignoranţă şi rea voinţă. Patriarhul Teoctist, la comemo rarea a treizeci de ani de la plecarea în ţara de peste veac a Patriarhului Justinian, a subliniat vrednicia nu numai ca Patriarh ortodox al românilor, ci şi Patriarh unic al Ortodoxiei şi chiar al întregii creştinătăţi, recunoscut, de altfel, de contem 77

poranii săi. Ceea ce uimeşte este faptul că timpul lucrează în favoarea distinsului Ierarh al Bisericii Străbune. Mircea Eliade, contemporan al Patriarhului Justinian, spunea că orice operă la care se macină în timp, doar după 30 de ani se va vedea ce mai rămâne din ea. Gândindu-ne la opera celebrului Patriarh Justinian, putem spune azi, după trei decenii, că lucrarea inimii sale, grija pentru Biserica lui Hristos, a fost una de excepţie şi ea a crescut în dinamică diamantină. Gândirea integrală a marelui Patriarh a fost de la început pe termen mediu şi lung. Cu o forţă ieşită din comun a intuit mersul vremurilor atinse de bruma unei ideologii sfâ şietoare. Apelul său se auzea ca un ecou din fântâni adânci... „Domnul George Enache, într-un articol publicat în ziarul Lumina, spune..." Medicul George Stan, care i-a fost aproape patriarhului Justinian în multe clipe, îşi aminteşte că patriarhul obişnuia să-i povestească « lu c ru ri foarte interesante despre Biserica şi neamul nostru>>. Într-o zi, impresionat de cele auzite, medicul i-a spus: „Prea Fericirea Voastră, eu cred că ar fi nemaipomenit să scrieţi tot ceea ce îmi povestiţi mie, pentru că multă lume ar dori să ştie ceea ce îmi spuneţi mie. Atunci, s a oprit din mers şi mi-a zis plin de tristeţe: „Doctore, dacă nu poţi să spui tot ceea ce ştii, mai bine nu scrii. Dumneata ştii bine că ceea ce-ţi spun eu nu poate fi publicat din cauza cenzurii” . Din cauza multelor lucruri nespuse şi nescrise, activi tatea patriarhului Justinian a fost adesea rău înţeleasă şi greşit judecată. Este „meritul" agenţilor Securităţii că au consemnat în dosarele lor măcar o parte din acele fapte care ne ajută să conturăm patriarhului Justinian un portret mai aproape de realitate. În aceste dosare există consemnat chiar şi faptul că 78

patriarhul Justinian era perfect conştient de situaţia extrem de delicată în care se afla. Cu umor amar, el arăta apropiaţilor că este atacat permanent de cei din exil, însă, în egală măsură, este urmărit de comuniştii cu care, chipurile, ar fi prieten. „Să înnebuneşti, nu alta!", spunea patriarhul, iar situaţia era întradevăr de aşa natură încât să te facă să-ţi pierzi minţile. Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei si Maramureşului , în amintirile sale despre Patriarhul Justinian, relatează o discuţie referitoare la punctul de vedere al şefului Bisericii Ortodoxe Române faţă de puterea comunistă şi totodată referitor la misiunea sa: „Orice instituţie mare trebuie să aibă o strategie. Strategiile sunt de două feluri: pe termen scurt şi pe termen lung. Strategia pe termen scurt se bazează pe o presupunere, uneori credinţă, că în curând vin americanii şi ne scapă de comunişti. Voi, tinerii, aşa gândiţi. Voi sunteţi tineri, credeţi că vin americanii. Eu nu voi încerca să vă sugerez credinţa voastră. Credeţi ce vreţi, dar politica Bisericii o fac eu, iar eu sunt convins că americanii nu vin, sau cel puţin, nu vin curând. Această stăpânire comunistă este de durată, iar strategia bisericii trebuie să fie o strategie pe termen lung. Strategia pe termen scurt presupune confruntare cu un duşman inegal şi, pentru asta, nu este posibil acest lucru. Eu doresc ca pe durata acestei stăpâniri, preoţii mei să nu fie în puşcărie, ci în bisericile lor, ca preoţi, pe cât este posibil. De aceea, o strategie pe termen lung presupune găsirea unui modus vivendi, un dialog cu noua putere şi realizarea a ceea ce se numeşte compromis în orice politică şi în orice diplomaţie... " A rânduit Bunul Dumnezeu să văd lumina zilei pe aceleaşi meleaguri unde odinioară îşi purta paşii părintele Patriarh. Multă vreme nu am ştiut ce zonă binecuvântată este localitatea 79

mea natală. Apoi... Întâmplare, destin...Am întâlnit oameni care l-au cunoscut pe preotul Marina, patriarhul Justinian. Curio zitate, şansă... Am început să-l caut, să-l cercetez, iar când l-am descoperit am înţeles ce mult trebuie să-i mulţumesc Bunului Dumnezeu că a îngăduit să scriu şi să-i rostesc numele cu evlavie şi respect. În vara anului 2009, pe 6 iunie , de Rusalii , dată la care în 1948 era întronizat ca Patriarh al României am organizat prima manifestare cultural - spirituală în memoria sa , la tâmpla bisericii „Cuvioasa Paraschiva”, adusă „pe chel tuială proprie şi rectitorită” în localitatea natală. Candela aprinsă atunci'' spre veşnica aducere aminte şi cinstire „a ars necontenit prin organizarea a numeroase simpozioane, manifes tări culturale, editarea unor cărţi despre viaţa şi activitatea patriarhului „pe ogorul Domnului” . În toamna anului 2014 Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului a decis înfiinţarea unei mănăstiri în satul Sueşti, din comuna Stăneşti, acolo unde, s-a născut Patriarhul Justinian Marina. Piatra de temelie a Mănăstirii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe-Suiesti” a fost fost aşezată, în prezenţa ctitorilor şi a obştii monahale, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie la 20 iunie 2015. Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, cu sprijinul Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea, marţi 21 februarie 2017,a avut loc manifestarea „Patriarhul Justinian Marina şi locurile natale”, în comuna Stăneşti, judeţul Vâlcea. La manifestare alături de mine, au participat: Ionel Michiu, primarul comunei Stăneşti, prof. dr. Nicolae Dinescu, Ioan Romeo Roşiianu, scriitor, jurnalist, Alin Pavelescu, medic, Marian Bărăscu, preşedintele Asociaţei „Rusidava Literară” Drăgăşani, 80

Costantin Triţă, poet şi Constanţa Triţă, publicist, Luminiţa Chirea director al Şcolii Gimnaziale din Stăneşti, consilieri 5 5 * locali, elevi şi cadre didactice. „Patriarhul Justinian a găsit soluţii tuturor proble melor Bisericii noastre, care trebuia să-şi îndeplinească misiu nea sa, în vremuri de cumplită prigoană comunistă atee"... spunea odinioară TEOCTIST -Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române . Zenovia Zamfir

Patriarhul Justinian Marina comemorat în locurile natale 22 Februarie / Cultural Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, cu sprijinul Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea, marţi 21 februarie 2017,a avut loc manifestarea „Patriarhul Justinian Marina şi locurile natale”, în comuna Stăneşti, judeţul Vâlcea.

Patriarhul Justinian Marina s-a născut în localitatea Suieşti (Vâlcea), la 22 februarie 1901 şi a primit la botez numele Ioan. În cadrul evenimentului a fost amintită descrierea domnului Gheorghe Vasilescu, care considera că „Patriarhul Justinian Marina a moştenit de la părinţii săi, Elena şi Marin Ilie Marina, unele însuşiri care s-au vădit în împlinirile de mai târziu ale vieţii sale. De la tatăl său, ţăran ştiutor de carte şi cu minte sănătoasă, a luat spiritul gospodăresc şi voinţa de a înfăptui binele obştesc, iar de la mama sa, care se trăgea dintr-o veche familie de preoţi, pe lângă cele dintâi cunoştinţe religioase, a primit şi a păstrat în suflet deprinderea de a trăi cu evlavie şi îndemnul de a nu se abate niciodată de la omenie şi dreptate. Vorbind cu delicateţe şi cu duioşie despre mama sa, nu uita să facă legătura între dânsa şi slujirea lui preoţească. Preoţia mea - mărturisea el - a fost visul sfânt al mamei mele şi primii paşi pe drumul înţelegerii slujirii lui Dumnezeu printre oameni i-am făcut sub călăuzirea ei curată şi evlavioasă. Am avut privilegiul să respir în casa părinţilor mei duhul unui creştinism autentic, întemeiat pe faptele iubirii lui Dumnezeu şi aproapele. Mireasma acestui duh din căminul copilăriei mele, moştenit de la bunicii, moşii şi strămoşii mei, vrednici slujitori ai Bisericii şi ai ţării, pomeniţi întotdeauna la mari praznice de credincioasa mea mamă, cu evocări despre trecutul lor religios şi patriotic, nu s-a dezlipit de mine niciodată” . La 24 mai 1948 a fost ales Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungro-vlahiei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind înscăunat la 6 iunie 1948. În ciuda tuturor dificultăţilor, în cei 29 de ani de patriarhat, au avut loc o seamă de evenimente şi schimbări care au ridicat mult prestigiul Orto i

doxiei româneşti în lumea creştină, patriarhul rămânând o figură reprezentativă a întregii Ortodoxii. Este aproape de necrezut câte a putut înfăptui Patriarhul Justinian într-o singură viaţă de om, sub izvorul dragostei sale pentru Biserica pe care a avut-o sub păstorire. A închis ochii pentru totdeauna în seara zilei de 26 martie 1977, în vârstă de 76 de ani, după o grea suferinţă şi o lungă perioadă de spitalizare. A fost depus în mormântul pe care cu grijă şi l-a pregătit în zidul interior al Mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti... ” La manifestare au participat: Zenovia Zamfir, de la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, Ionel Michiu, primarul comunei Stăneşti, prof. dr. Nicolae Dinescu, Ioan Romeo Roşiianu, scriitor, jurnalist, Nicolae Nistor, poet, Alin Pavelescu, medic, Marian Bărăscu, preşedintele Asociaţei „Rusidava Literară” Drăgăşani, Constantin Triţă, poet şi Constanţa Triţă, publicist, Luminiţa Chirea director al Şcolii Gimnaziale din Stăneşti, consilieri locali, elevi şi cadre didactice. Manifestarea a fost organizată de Primăria Stăneşti, Şcoala Gimnazială Stăneşti, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul“ Vâlcea, Biblioteca Stăneşti, „Liga Femeilor Creştin Ortodoxe“ din Arhiepiscopia Râmnicului , Academia Olimpică Română - Filiala Vâlcea. Sursa:Arhiepiscopia Râmnicului.

Slujbă de pomenire şi simpozion naţional la Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din satul natal al patriarhului Justinian Marina 22 Februarie 2021 / Viaţa Eparhiei Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a săvârşit luni, 22 februarie, la Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Suieşti”, slujba de pomenire pentru patriarhul Justinian Marina, la împlinirea a 120 de ani de la naşterea celui de-al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. În continuarea manifestărilor comemorative, Chiriarhul Râmnicului a sfinţit sala mare a bibliotecii „Patriarhul Justinian Marina” . Biblioteca cuprinde cărţi dăruite de Patriarhul Justinian Marina bisericilor din satul natal, cărţi şi studii de teologie, scrieri aghiografice dar şi beletristică. 84

La eveniment au participat reprezentanţii autorităţilor locale, ale Bibliotecii Judeţene „Sfântul Antim Ivireanul” din Râmnicu-Vâlcea, ai societăţilor culturale din judeţul Vâlcea, profesori universitari, profesori şi elevi de la Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” . Chipul duhovnicesc şi lucrarea pastorală, misionară şi social-filantropică susţinută de fericitul întru adormire patriarh au fost prezentate în cadrul Simpozio nului Naţional „Patriarhul Justinian Marina - 120 de ani de la naştere” . După cuvântul de întâmpinare al domnului Ionel Michiu, Primarul Comunei Stăneşti, au urmat comunicările: - Pr. lect. univ. Dr. Ioniţă Apostolache de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova, Lucrarea apologetică a Bisericii Ortodoxe Române în timpul păstoririi Patriarhului Justinian; - Pr. prof. dr. Siluan Dumitru Scurtu, Muzica bise ricească în perioada Patriarhului Justinian. Context istoric si tipărituri; - Pr. drd. Gheorghe Florin Tudorescu, Portretul Patriarhului Justinian în lumina mărturiilor unor personalităţi de seamă; - Pcuv. Antim Motorga, Documente inedite despre timpurile copilăriei Patriarhului Justinian. - Prof. univ. dr. Ilie Budică de la Universitatea din Craiova, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţia Afacerilor; *

- Zenovia Zamfir de la Biblioteca „Sfântul Antim Ivireanul” din Râmnicu-Vâlcea. Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în cuvântul de binecuvântare împărtăşit celor pre 85

zenţi, intitulat Patriarhul Justinian Marina, între dragostea locurilor natale şi slujirea Bisericii, a subliniat: „Comemorarea Patriarhului Justinian Marina, săvârşită la Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din satul său natal, Suieşti, evidenţiază deopotrivă dragostea pe care cel de al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a purtat-o meleagurilor natale, ampla sa lucrare administrativă, pastorală, misionară, culturală şi social-filantropică, dar şi cinstirea aparte de care se bucură din partea celor care i-au desluşit, printre multe rânduri, curajul şi fermitatea în mărturisirea jertfelnică a credinţei în timp de prigoană. Patriarhul Justinian s-a născut în anul 1901 în locali tatea Suieşti, în familia lui Marin Ilie Marina şi a binecredincioasei sale soţii Elena, în casa de „pe deal, în apropierea actualei biserici ...orientată spre miază-zi, cu sală deschisă sau pridvor, bine lucrată de meşteri locali”, după cum cum avea să-şi amintească, cuprins de nostalgie, la împlinirea vârstei de 70 de ani. Casa construită din bătrâne bârne de stejar, familia şi întreaga comunitate însă respirau „duhul unui creştinism puternic, întemeiat pe faptele iubirii lui Dumnezeu şi a aproa pelui. Mireasma acestui duh din căminul copilăriei mele menţiona Patriarhul Justinian -, moştenit de la bunicii, moşii şi strămoşii mei, vrednici slujitori ai Bisericii şi Patriei, pomeniţi totdeauna la marile praznice de credincioasa mea mamă cu evocări despre trecutul lor religios şi patriotic, nu s-a dezlipit de mine niciodată” [1]. Deşi a stat în preajma personalităţilor vremii, unii descendenţi ai vechilor familii boiereşti, alţii ridicaţi din noiile orânduiri sociale, nu şi-a negat niciodată originile din rândul 86

familiilor de ţărani, ci, mai mult chiar, a vorbit elogios şi a căutat să descopere în trăirile familiei sale spiritualitatea întregului neam. Despre tatăl său, spunea că „se trăgea din acei ţărani harnici, care munciseră, neştiuţi si neluaţi în seamă, veacuri de-a rândul, ca să-şi împlinească nevoile traiului [2]. „Tata a fost un ţăran cu minte sănătoasă, care si-a chivernisit cu pricepere gospodăria proprie, dar nu a stat nepăsător nici la nevoile consătenilor săi, fiindcă împreună cu ei a înfiinţat şi a condus o bancă populară în comună, a iniţiat şi a ajutat realizarea multor lucrări de interes general în comuna mea de naştere” [3]. Mamei i-a păstrat în suflet pentru tot restul vieţii un chip iconic, desluşind în vorba sa blândă „însuşirile străbune de evlavie şi credinţă nestrămutată în D um nezeu” ,„Mama mi a sădit în suflet dragostea fierbinte fa ţă de comorile nepie ritoare ale învăţăturii creştine, învăţându-mă cum să mă rog Lui Dumnezeu, ducându-mă încă de mic la biserică, îndemnându-mă să iubesc pe Dumnezeu din toată inima, din tot sufletul, din tot cugetul şi cu toată puterea (Marcu, XII, 30), fă ră să uit că sunt dator de asemenea să respect şi să iubesc p e oameni” [4], erau cuvintele cu care Patriarhul Justinian îşi aşeza mama în istoria culturală şi spirituală a neamului. Descendentă dintr-o veche familie preoţească, care, în decursul a trei veacuri, a dat Bisericii oltene 60 de slujitori ai altarului, nu putea gândi ca odorul său drag, Ioan, să nu urmeze vrednicilor săi înaintaşi în slujirea lui Dumnezeu şi a oamenilor: „Preoţia mea a fost visul sfânt a l mamei mele şi prim ii mei paşi p e drumul adevăratei înţelegeri a slujirii lui Dumnezeu printre oameni l-am fă c u t sub călăuzirea ei curată şi evlavioasă” . [5]

În primii ani de studii, la şcoala de la Stăneşti aflată la aproximativ 6 km. de casă, pe care a urmat-o între anii 1908 1914, Ioan Marina s-a remarcat printre cei buni, fiind silitor, foarte ambiţios şi isteţ [6]. A urmat apoi Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea, la terminarea căruia a obţinut şi diploma de învăţător, încât, la 1 septembrie 1923, la vârsta de 22 de ani, îşi începea activitatea didactică la şcoala primară din satul Olteanca, alături de vatra părintească. La data de 1 septembrie 1924 s-a transferat, tot ca învăţător, la şcoala primară din comuna Băbeni unde a predat până în anul 1930. A urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, iar în urma căsătoriei cu Lucreţia Popescu, a fost hirotonit preot pe seama parohiei Băbeni-Bistriţa, de către episcopul Vartolomeu Stănescu. În toată slujirea sa ca preot şi apoi în demnitatea de arhiereu, a gândit că „iubirea pentru semeni, spiritul de sacrificiu pentru aproapele şi zdrobirea egoismului -, erau vir tuţile care trebuiau să împodobească fiinţa morală adevăratului preot. Aşa gândeam atunci, aşa gândesc şi astăzi, - mărturisea mai târziu -, iar strădaniile şi înfăptuirile mele pentru îmbună tăţirea vieţii spirituale şi materiale a celor p e care i-am păstorit la Băbeni, Râmnicul Vâlcii sau la Iaşi trebuie înţelese numai ca o întrupare a acestor gânduri”[7]. Au fost gândurile care i-au întrezărit în minte în primii ani de slujire, convins fiind că „poţi f i cel mai strălucit predicator, teologul cel mai valoros şi celebru, dacă însă lumea din ju ru l tău geme de lipsuri şi suferinţe, iar tu numai îi predici «răbdare şi aştep tare, frate», - nu numai că îi jigneşti inima şi-i sporeşti durerea şi deznădejdea, dar îi dai toate temeiurile să te socotească un impostor de rând. Predica ta, oricât de hrisostomică, este numai o mască de prestigiu pentru laşitate şi indiferenţă, 88

amândouă antiumane. Ea nu va avea nici un ecou lumii necăjite. M ai este şi altă predică: a faptei, a acţiunii imediate, prompte. Ii este foame, dă-i pâine; e dezbrăcat, dă-i haină; îi e frig, adăposteşte-l şi dă-i lemne; e bolnav, îngrijeşte-l; i-a ars casa, ajută-l să şi-o fa că iarăşi; i-a m urit vita, dă-i bani să-şi cumpere alta; i-a murit copilul sau soţia, fii lângă el nu numai cu lacrimile, ci şi cu ajutorul trebuitor în asemenea caz” .[8] „Om al faptei şi a l realităţii”, [9] a fost numit director al Seminarului Sfântul Nicolae din Râmnicu-Vâlcea. Doisprezece ani a slujit ca paroh al Bisericii Sfântul Gheorghe din Râmnicu-Vâlcea, până în 1945. După moartea soţiei sale a îmbrăcat mantia monahală. Publicaţiile bisericeşti din anii '40 ai secolului trecut îl menţionează pe preotul Ioan Marina ca fiind una dintre prezenţele cele mai active în urbea vâlceană. La iniţiativa lui a apărut prima bancă populară cooperatistă din ţară, numită Banca Populară „Ajutorul" din Râmnicu-Vâlcea, al cărei preşedinte a fost. „Felul în care a fo s t alcătuit statutul a fă cu t ca el să fie aprobat de unanimitatea celor prezenţi, subscriindu-se în acelaşi timp suma de lei 1.200.000. Banca a luat fiinţă trecând prin mari greutăţi, dintre care cele mai multe provocate de politicienii, cărora nu le convenea liber tatea ce-şi luau p re o ţii’. [10] În anii următori au luat fiinţă bănci populare preoţeşti şi în celelalte judeţe din Oltenia. Din profit a achiziţionat cel mai frumos imobil din centrul oraşului, compus din parter şi etaj, cu 26 de camere. Aici s-au amenajat camere pentru un cămin, o sală pentru adunările culturale şi religioase, o bibliotecă, birourile Protoieriei Vâlcea, precum şi birourile băncii. Din fondurile colectate încă de la înfiinţarea băncii au fost ajutaţi preoţii internaţi în sanatorii şi spitale, so

ţiile de preoţi suferinde de diverse boli, studenţi teologi, cantine şcolare, cantina bisericilor din oraş şi altele. A urcat în ierarhia bisericească, îndeplinind slujirile de Arhiereu Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, locţiitor de Patriarh. Începând cu anul 1948, Preafericitul Părinte Justinian a avut dificila misiune de a conduce corabia Bisericii în vremuri tulburi. Cu multă tenacitate şi discreţie, s-a preocupat de soarta preoţilor aflaţi în temniţele comuniste, răspunzând acuzelor lui Gheorghe Gheorghiu-Dej că atunci: „când eraţi voi prigoniţi, vă ajutam pe voi; acum alţii sunt cei prigoniţi şi-i ajut p e ei, căci menirea Bisericii este să ocrotească, să ajute p e cei aflaţi în suferinţă”.[11] O grijă aparte a purtat învăţământului teologic a cărui reorganizare a fost stipulată şi în cadrul noului statut la care a lucrat, în timp ce era preocupat şi de salvarea, atât cât s-a reuşit, a unor biserici şi mănăstiri din Bucureşti şi din ţară, unele dintre acestea fiind translocate. În acel vifor al opresiunilor, a devenit ctitor în satul natal, unde la 1 mai 1951 s-a sfinţit biserica de lemn, adusă din Maramureş, după ce fusese strămutată în comuna Breaza Prahova. La sfinţirea acestui aşezământ, sintetiza suspinul unui întreg neam vitregit de vremuri: „înaintaşii noştri au murit cu durerea că urmau să fie îngropaţi într-un cimitir în care nu era nici biserică şi nici măcar clopot. Părinţii mei au murit, de asemenea cu părtăşia acestei dureri; la rândul meu, am purtat în suflet moştenirea acestei străvechi mâhniri că în satul nostru nu este biserică prin care să se binecuvinteze sufletele, casele şi copiii din obştea noastră. Biserica - continua Patriarhul -, nu e măreaţă, nu are podoabe scumpe, nu e suflată cu aur. E 90

de lemn. O biserică simplă, mărită în evlavia ei, dar nădăjduitoare spre cer” [12]. Spre cer a nădăjduit Patriarhul Justinian întreaga sa viaţă şi doar spiritul său practic a făcut ca monahismul ortodox să depăşească momentele de criză, iar pentru curajul său de a protesta împotriva decretului 410 i s-a fixat domiciliul forţat la schitul Dragoslavele timp de şase luni. Tot spre revigorarea vieţii duhovniceşti a credincioşilor, Patriarhul Justinian a făcut primele canonizări de sfinţi români, în anul 1955, printre care şi Sfântul Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului. Confruntat cu presiunile politice tot mai intense, Patriarhul Justinian a reuşit să administreze cu multă inteli genţă Biserica strămoşească, astfel încât să nu fie subjugată cu totul autorităţii comuniste. A iubit neamul românesc şi Biserica Ortodoxă, apărându-le deopotrivă. Patriarhul Justinian a încetat din viaţă în seara zilei de 26 martie 1977, în vârstă de 76 de ani, după o grea suferinţă şi o lungă perioadă de spitalizare. Trupul său a fost aşezat în mormântul pe care cu grijă şi l-a pregătit în zidul interior al Mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti, mănăstire rectitorită de el. Pe crucea încastrată în zid, Patriarhul i-a cerut meşterului să sape următoarea inscripţie: „M-am luptat lupta cea bună. Credinţa am păzit. Am ajuns la capătul drumului vieţii. De acum încolo, mă aşteaptă răsplata dreptăţii, pe care mi-o va da Domnul, Judecătorul Cel Drept în ziua aceea". Binecuvântăm cu părintească dragoste pe toţi cei prezenţi la acest simpozion, rugându-ne lui Dumnezeu să rodească în sufletele noastre, ale tuturor, Cuvântul Său în mod exemplar sădit de către Vrednicul Patriarh al Bisericii 91

Ortodoxe Române, părinte al tuturor românilor dreptcredincioşi şi mărturisitor al Mântuitorului Hristos în perioada comunismului ateu” .

Pelerinaj cultural - spiritual Moldova, Ardealul şi Tara Românească 5 În mod natural, Omul este curios şi are dorinţa de a înţelege cât mai bine Lumea. ,dintotdeauna a existat dorinţa de a cunoaşte cât mai mult despre lucrurile văzute şi nevăzute, despre evenimente deja petrecute în trecut sau profeţite de-a avea loc în viitor, despre situaţiile speciale în care s-au aflat înaintaşi noştri. Călătoriile ne învaţă lucruri, nu doar despre lume şi diferitele sale culturi, dar şi despre noi înşine, interacţiunea cu oameni şi comunităţi din diferite zone ale lumii ne învaţă să apreciem diferenţele şi să remarcăm similarităţile ca pe nişte revelaţii. 92

A rânduit Bunul Dumnezeu să lucrez într- o instituţie de cultură, în Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul'' Vâlcea, clădirea cu cel mai frumos vitraliu din lume, un loc unde ştiinţa de carte se îmbină armonios cu posibilitatea de a cunoaşte şi de a cerceta. « V â lc e a este cel mai vechi judeţ din ţară, dintre toate judeţele României de la această dată, acest lucru reiese dintr-un hrisov de la 1392 în care găsim prima menţionare documentară a judeţului Vâlcea. „Eu, (...) marele voievod şi domn a toată Ungro-vlahia, după putere am binevoit (...) să ridic din temelie o mănăstire (...), am dăruit puţin obroc din casa mea pentru hrana călugărilor (...). În judeţul Vâlcea, pe fiecare an, să-şi adune înşişi călugării albinăritul”, menţionează, printre altele, hrisovul de la 8 ianuarie 1392.Marele logofăt Filos este cel care a scris „actul primei atestări documentare a judeţului” . În acelaşi an, acesta a renunţat la dregătorie şi averea personală şi a devenit călugăr la Mănăstirea Cozia, sub numele de Filotei. „Mare învăţat şi cunoscător al limbilor greacă şi slavonă” el va întemeia aici prima şcoală de caligrafi şi copişti şi va ajunge dascăl al călugărilor de pe Valea Oltului. Logofătul Filos este considerat primul poet român>>...Povestea celui mai vechi judeţ atestat documentar al României, 15 ianuarie 2020, 04:19 de Daciana Mitrache, adevărul.ro. Nebănuite sunt cărările Domnului, începând cu anul 1995, cel puţin de două ori pe an, împreună cu familia Nicolae şi Ioana Ştefănescu mergeam la mănăstirea Cozia pentru a ne bucura de frumuseţea locului, pentru a ne odihni în chiliile călugărilor cărturari de odinioară ,pentru a ne îmbogăţi spiritual cu pildele înţelepte ale părintelui stareţ Gamaliil. Şi după plecarea prietenilor dragi „în ţara de dincolo de veacuri'', mi-am păstrat obiceiul de a vizita 93

mănăstirea .La ora actuală, părintele stareţ, protosinghel Veniamin Luca, „cel care în urmă cu 25 de ani a păşit pragul Mănăstirii Cozia, aşezându-se sub povăţuirea duhovnicească a părintelui stareţ Gamaliil Vaida şi apoi a părintelui stareţ Vartolomeu Androni” continuă misiunea creşterii duhovniceşti a vieţii monahale „după tradiţia păstrată de la Sfântul Nicodim de la Tismana”, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, duminică, 4 noiembrie 2018. Aici am înţeles multe adevăruri...“ Cu cât citeşti mai mult,* cu atât vei şti s > mai multe lucruri. Cu cât înveţi mai mult, cu atât mai multe locuri vei vizita” (Dr. Seuss).Privind în liniştea nopţii frumuseţea mănăstiri Cozia am simţit o dorinţă puternică de a păşi pe urmele înaintaşilor noştri, marii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, Justinian Patriarhul şi Bartolomeu Mitropolitul. În luna iunie 2020, împreună cu domnul Iustin Duicu, primarul comunei Glăvile, localitatea natală a Mitropolitului Bartolomeu Anania, şi soţia domniei sale, alături de doamna Maria Catană , bibliotecar la Biblioteca Publică din comună şi soţul acesteia, cu sprijinul domnului Doru Pătroiu şi a doamnei Liliana Hodoroagă, cu familia Constantin şi Maria Turcu, am pornit la drum într-un pelerinaj cultural-spiritual în Moldova, Ardeal şi Ţara Românească. Împodobită în straie de sărbătoare, cu verdele crud al poienilor şi pădurilor, cu un albastru de cleştar al pârâiaşelor de munte, cu mănăstirile şi schiturile străbune, România, „Grădina Maicii Domnului'', este „minunat de fru moasă'' cum spunea odinioară Alexandru Vlahuţă. După ce ne am adăpat setea de cunoaştere şi de credinţă la mănăstirile binecuvântate din Bucoviana, prin bunăvoinţa părintelui stareţ Gabriel, am rămas peste noapte la Sfânta Mănăstire Râşca. Mai puţin cunoscută, nefiind inclusă în circuitul turistic,... <<Mă 94

năstirea Râşca se dovedeşte a fi un adevărat stâlp de credinţă şi spiritualitate ortodoxă, a fost construită de domni-torul Petru Rareş, în anul 1542. Spre deosebire de celelalte ctitorii biseri ceşti ale domnitorului, aceasta nu are nişte dimensiuni impre sionante, are un plan foarte simplu, în formă de cruce, fără pridvor şi fără gropniţă (camera mormintelor).De jur-împrejur au fost construite ziduri fortificate cu creneluri şi un turn, pentru a sluji la nevoie şi ca cetate. Sfinţirea mănăstirii a avut loc în data de 9 mai 1542, cu această ocazie fiind aduse aici şi Moaştele Sfântului Nicolae. După terminare, Mănăstirea Râşca a devenit metoc al Mănăstirii Probota. Între anii 1611-1617, marele vornic Costea Bacioc, împreună cu soţia sa, Candachia, şi cu fiica lor, Tudosca, prima soţie a domnitorului Vasile Lupu, îşi va dărui o foarte mare parte din avere pentru refacerea complexului monahal de la Mănăstirea Râşca. Vornicul Costea a adăugat vechii biserici, precum citim în pisania de deasupra intrării sudice, un pridvor masiv, dublând astfel capacitatea interioară a acesteia. În anul 1844, domnitorul Mihai Sturza îl surghiuneşte pe marele istoric Mihail Kogălniceanu la Mănăstire. Aici, marele istoric a stat închis vreme de şase luni, într-o cameră din turnul clopot n i ţ ă » ...www.crestinortodox.ro,de Teodor Dănălache. Frumu seţea şi istoria sfântului lăcăş ne sunt povestite în frumosul grai „moldovinesc'' de părintele stareţ Gabriel care ne-a impresionat cu vorba dulce şi ospitalitatea tipic românească. Slavă Bunului Dumnezeu pentru astfel de oameni minunaţi, slujitori devotaţi. Plecăm mai departe după slujba de la primele ore ale dimineţi şi după binecuvântarea părintelui Gabriel. Drumul până la Mănăstirea Piatra Fântânele, următorul obiectiv, a fost o adevărată încântare şi desfătare pentru călătorul iubitor de 95

natură, peisaje desprinse din poveşti, munţi şi văi cu serpentine spectaculoase, ici , colo câte o casă cu pridvor şi muşcate la fereastră, grădini pline cu trandafiri înfloriţi în nuanţe şi culori diferite, un tărâm de vis. Revederea cu maica stareţă Pamfilia este plină de emoţie şi bucurie. Despre Mănăstirea Piatra Fântânele, locul unde se zideşte veşnicia, domnul Dumitru Manolache ne spune în ziarul „Lumina'', din 21 Feb, 2020. „Există un loc unde poţi vedea cum veşnicia se zideşte timid în succesiunea zilelor şi liniştea se naşte din şuierul viscolului. Un loc ca o taină, spre care tot urcă zilele, nopţile, cu stelele lor, cerul şi omul locului ce-şi poartă viaţa, după propria-i busolă, prin prezentul nostru rătăcit. În acest „pas” de lume, cu chip de cruce, numit Tihuţa, Ardealul se îmbrăţişează cu Bucovina ca doi creştini ducând coşurile de pască la sfinţit în noaptea de Înviere. Aici, la 1.200 m, pe o stâncă din Piatra Fântânele, îi aşteaptă, de aproape un veac, Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” ... Maicile de la Piatra Fântânele văd, cum ne mărtu riseşte maica stareţă Pamfilia, „cu bucurie lumea de dincolo de zidurile mănăstirii. Când cobor în oraş, mă aşez pe o bancă şi privesc oamenii. Unii sunt atât de frumoşi, dar alţii foarte trişti, zbuciumaţi şi îngânduraţi. Plaiurile acestea mioritice te obligă însă să te bucuri de tot, să te simţi un privilegiat. Avem în bi serică o carte pentru vizitatori, în care cei care ne trec pragul lasă însemnări. Unii scriu: «Doamne, cât este de frumos aici! E mai aproape cerul!» Eu cred că depărtarea de Biserică şi în străinarea de Dumnezeu este cel mai mare pericol pentru lumea noastră. Eu sunt din Suceava şi îmi amintesc cu atâta drag de părinţii mei şi de felul cum mă învăţa mama să mă închin în biserică, să stau la rugăciune lângă ea în casă, în faţa icoanelor. Îmi amintesc braţele ei pe care îmi aşezam capul când îmi 96

vorbea despre Doamne-Doamne. Iar eu întindeam mâna şi o întrebam: «Mamă, unde este Dumnezeu?» Şi mama îmi spunea: «Draga mea, şi-n degetul tău mic este Dumnezeu, şi asta să nu uiţi niciodată!» Sunt mulţi copii care astăzi nu au aceste bucurii. De aceea, suferim şi ne pare rău. Sunt foarte sigură însă că băieţii şi fetiţele de care noi avem grijă vor purta cu ei prin lume imaginea cerului şi a stelelor pe care ei le văd aici. Sunt foarte sigură de lucrul acesta, pentru că ştiu ce duc cu ei din mănăstire în familiile lor. Vin părinţii şi ne spun că acum îşi fac şi ei rugăciunea la masă, pentru că o spun copiii lor, cum au învăţat la noi, unde îşi petrec săptămâna”, ne mărturiseşte maica stareţă. Din acest loc, unde veşnicia se zideşte timid în succesiunea zilelor şi liniştea se naşte din şuierul viscolului, lumea şi cerul se văd altfel. Aici, până şi moartea îşi anulează atributul şi se face poveste. Altfel cum ar fi spus vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania la primul hram al mănăstirii rectitorite, în 1995: „Ce frumuseţe dumnezeiască! Este atât de frumos încât, dacă ai muri aici, nici nu ţi-ai da seama când ai trecut în Rai! „Ca orice mănăstire de maici şi cea de la Piatra Fântânele are un duhovnic, părintele-călugăr Gavril Horţ, venit aici de la mănăstirea Nicula: „Când m-a trimis aici Înaltul Bartolmeu mi-a zis că mă trimite în rai, că şi aici ca şi în rai, nu ştii când mori, aşa e de bine", spune protosingerul Gavril Horţ. Şi el face de toate, iar acum conduce şantierul pentru ridicarea unei noi biserici, cea veche devenind neîncăpă toare pentru mulţimea de credincioşi ce vine din localitate dar şi din satele sucevene aflate pe graniţa cu judeţul BistriţaNăsăud. După ce ne cazăm şi „ne tragem sufletul'', maica stare ţă ne anunţă bucuroasă că slujba de a doua zi va fi oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu Preasfinţitul Părinte Macarie, 97

Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord. Pentru mine surpriza este imensă, am văzut câteva interviuri cu domnia sa, am citit că în perioada 1998-2003 a fost secretar de cabinet al ÎPS Părinte Arhiepiscop Bartolomeu al Vadului, Feleacului şi Clujului şi doream să- l cunosc, mă impresionase chipul său blând şi smerit, vocea caldă, cunoştinţele vaste şi recunoştinţa ce o purta marelui ierarh vâlcean. Cu noi este Dumnezeu, cu al Său har şi cu a Sa iubire de oameni, după Sfânta Liturghie ce a făcut să vibreze inimile tuturor, după ce a prezentat publicului delegaţia de la Vâlcea, după ce a binecuvântat pe toţi cei prezenţi, părintele s-a aşezat la masă alături de noi. Cu o mo destie specifică oamenilor de valoare, a vorbit cu emoţie şi evlavie de părintele Mitropolit Bartolomeu Anania, multe şi frumoase sunt momentele petrecute în preajma marelui ierarh, toate acestea vor fi subiectul unui amplu material pe care Preasfinţitul Macarie îl va scrie pentru a prefaţa lucrarea dedi cată comunei Glăvile. « E p isc o p u l Europei de Nord, s-a născut la data de 9 mai 1977, în localitatea Căianu Mic, judeţul Bistriţa-Năsăud, din părinţii Vasile şi Ana din localitatea Spermezeu, judeţul Bistriţa-Năsăud. La Botez a primit numele Marius Dan. Pe 23 iunie 2003 a fost tuns în monahism la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba Iulia de către Arhiepiscopul Andrei al Alba Iuliei, fiind hirotonit ierodiacon pe 24 iunie 2003. Pe 6 ianuarie 2004 a fost hirotonit ieromonah de către Arhiepiscopul Alba Iuliei, în Catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia, îndeplinind ascultările de preparator şi duhovnic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia. Pe 24 aprilie 2005 a fost hirotesit protosinghel de către Mitropolitul Bartolomeu Anania şi numit eclesiarh al Catedralei mitropo litane şi profesor-duhovnic la Seminarul Teologic Liceal 98

Ortodox din Cluj -Napoca. Pe 16 martie 2008 a fost hirotesit arhimandrit de către Mitropolitul Bartolomeu Anania în Catedrala mitropolitană din Cluj -Napoca. Pe 5 martie 2008 a fost ales Episcop al nou-înfiinţatei Episcopii Ortodoxe Române a Europei de Nord de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române. În perioada 2008-2016, a întemeiat primele parohii româneşti din Danemarca şi Norvegia, iar, în Suedia, alte noi parohii, adăugate celor trei vechi parohii, întemeiate în 1971. În 2014 a întemeiat prima mănăstire românească din Danemarca, la Ikast, cu hramul „Sfinţii Cuvioşi Macarie Romanul şi Ioan Iacob de la Neamţ”, iar în 2015 a încheiat ridicarea bisericii de lemn cu hramul „Sfinţii Martiri Năsăudeni” din oraşul Solvesborg, Suedia>>....Episcopul Europei de Nord, PS Macarie, a împlinit 42 de ani, de Vlad Părău, 10 mai 2019, www activenews.ro. „Să ne iubim unii pe alţii, aşa cum ne-au iubit părinţii şi strămoşii noştri, care ne-au lăsat o moştenire de cinste, plătită cu sânge”, spune adesea părintele Macarie. După clipele frumoase şi binecuvântate petrecute la Mănăstirea Piatra Fântânele plecăm spre Vâlcea natală. În timp ce delegaţia de la Glăvile se grăbeşte spre casă eu mă hotărăsc să poposesc două zile la mănăstirea mea de suflet, Cozia. Seara, alături de interpreta de muzică populară Tatiana Mărcoianu şi de părintele stareţ, Veniamin Luca deapănă firul evenimentelor frumoase petrecute în Moldova şi Ardeal.Ca urmaşi ai marilor ierarhi vâlceni, Justinian Patriarhul şi Bartolomeu Mitropolitul ne-am adăpat setea de cunoaştere şi dorinţa de a călători în locuri binecuvântate, în lăcaşuri de rugăciune, păstrătoare a tradiţiilor şi a credinţei strămoşeşti, în mănăstirile din „Grădina Maicii Domnului''. Peste tot am fost primiţi cu mare bucurie şi emoţie, tinereţea monahilor şi monahiilor, priceperea şi dăruirea slujirii *

lui Dumnezeu, ne- au impresionat profund. Viaţa şi activitatea marilor ierarhi vâlceni pe „Ogorul Domnului'' este la fel de cunoscută şi apreciată peste tot pe unde paşii ne-au purtat. Părintele stareţ Veniamin Luca ne povesteşte că a fost martor la câteva dintre vizitele întreprinse de Mitropolitul Bartolomeu la mănăstirea Cozia. Venea mai mult pentru tratament la apele termale din zonă însă cea mai parte a timpului scria şi studia. Când toată lumea s- a retras pentru odihnă, mă strecor pe prid vor şi privesc cerul plin de stele, luna argintie ce învăluie întro maramă strălucitoare turla mănăstiri, întind braţele spre cerul senin şi mulţumesc Bunului Dumnezeu pentru clipele minunate şi oamenii deosebiţi întâlniţi în acest pelerinaj binecuvântat. Slavă ţie, Doamne! Slavă ţie! Zenovia Zamfir

100

Amintiri ale măreţiei trecutului îngropat de veacuri Satul este patria poporului român din vremi imemoriale. Aici suntem acasă de la început de lume, în sat ieşi din timp şi istorie şi intri în timpul şi istoria devenite veşnicie. Veacurile şi sutele de generaţii au ctitorit această matcă şi vatră unde omul este cuprins de-o lăuntrică şi tainică bucurie şi măreţie. Satul a fost, de-a lungul vremii preocupat de formarea omului interior în spiritul celor mai înalte principii morale pe care le-a avut umanitatea, cele ale jertfei de sine din iubire pentru aproape, ale răbdării îndelungi, ale îmbogăţirii sufleteşti, ale însetării după dreptate şi adevăr. Această rânduială, spiri tuală, păstrată prin viaţa practică două milenii, este moştenirea noastră cea mai de preţ, indiferent unde trăim şi cât consumăm din bunurile lumii. Satul românesc este vatra în care s-a plămădit, s-a păstrat şi s-a promovat conştiinţa naţională, este un izvor al obiceiurilor, menite să trezească în om dorul şi dragul de viaţă, să aştearnă pe chipul său un zâmbet luminos. De-a lungul timpului, satul românesc s-a organizat şi s-a dezvoltat în felurite moduri, cultivând virtuţile poporului român: hărnicia, dărnicia şi ospitalitatea, satul românesc este cel mai bun exemplu ce poate fi dat pentru adevărata comu niune dintre mai mulţi oameni, care se bucură să fie împreună, să se ajute între ei în orice clipă şi să înfăptuiască lucruri frumoase de care să se mândrească. „Copilo, pune-ţi mâinile pe genunchii mei. / Eu cred că veşnicia s-a născut la sat. / Aici orice gând e mai încet, / şi inima-ţi zvâcneşte mai rar, / ca şi cum nu ţi-ar bate în piept, / ci adânc în pământ undeva” . Aşa spunea Lucian Blaga, în „Sufletul satului’. „Eu cred că mai întâi a fost satul şi după aceea au venit dealurile din jur, ca să păzească frumuseţea asta“, Octavian 101

Goga. Lumea satului românesc a fo s t mereu o sursă de inspiraţie pentru scriitorii neamului nostru, operele lor îşi adună seva din acelaşi izvor a l folclorului, istoriei şi a l vieţilor sătenilor de diferite vârste, lumea satul fiin d în strânsă legătură cu natura. „Suntem şi vom f i totdeauna neam de ţărani. De aceea, destinul nostru ca neam, ca putere culturală, atârnă de cantitatea de aur curat ce se află în sufletul ţăra nului - creatorul şi păstrătorul culturii populare, centru generator, binecuvântat şi rodnic” (Lucian Blaga). A rânduit Bunul Dumnezeu să văd lumina zilei în localitatea vâlceană Stăneşti, pe malul Cernei cu apă limpede şi sclipitoare în razele soarelui de vară fierbintele, pe acele meleaguri p e unde odinioară îşi purtase paşii „ Vrednicul de pomenire Patriarhul Justinian Marina". De mai la deal şi de peste d e a l, din Glăvile Vâlcii avea să pornească în lume, la 21 martie 1921, Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania. întâlnirea, comu niunea şi colaborarea, prietenia şi sprijinul reciproc dintre cei doi mari ierarhi vâlceni a fo s t descrisă de cărturarii vremii ca fiin d una providenţială. Mare bucurie, onoare şi recunoştinţă pentru noi urmaşi care călcăm cu smerenie, evlavie şi recunoştinţă pe urmele marilor înaintaşi . A îngăduit Bunul Dumnezeu ca împreună cu M aria Catană, bibliotecar la Biblioteca Publică din Glăvile să aprindem candela neuitării, marilor ierarhi, Justinian Patriarhul şi Bartolomeu Mitropo litul. De două mii de ani, de la întemeierea credinţei creştine, suntem capabili să ne cinstim locul şi neamul, să ne omagiem eroii istoriei, martirii credinţei precum şi personalităţile marcante, universale şi naţionale, care şi -au pus amprenta pe istoria, veacurile şi locurile străbune, cu viaţa şi cu învăţăturile ori scrierile lor mult folositoare! 102

Comuna Glăvile, este situată în partea central-estică a judeţului Vâlcea, pe traseul şoselei de la Râmnicu Vâlcea Şirineasa - Drăgăşani, printre dealuri acoperite de păduri, livezi de pomi fructiferi şi păşuni naturale ce încântă privirea călătorului. Despre frumuseţea localităţi, în cotidianul Râmnicu Vâlcea Week din 18 iunie 2019, jurnalistul Liviu Popescu ne spune... „Pe Valea Pesceanei, pe vechiul drum al transhumanţei, se află una din cele mai frumoase comune vâlcene, o inimă din Oltenia adevărată, o frântură din frumosul judeţ al Vâlcei. Ne referim la Glăvile. Un loc enigmatic ale cărui po veşti se pierd în negura timpului. Oameni liberi până în secolul al XIV-lea, cei din Glăvile şi-au inspirat numele satului din legendele Valahiei, legende cu draci, zmei sau şi Cosânzene, cu lupte aprige cu turcii. Un sat românesc care aduce toată România veche în prezent. „Nu trebuie să ieşi din România ca să găseşti alte peisa jele rustice superbe, le avem şi noi. Şi nu numai că le avem, dar sunt cam de o sută de ori mai pitoreşti. Dealuri, pădurile noastre, tradiţiile, verdele nostru, zăvoaiele. Păstorii noştri, poate că sunt eu mai subiectiv, dar România e frumoasă şi Glăvile face parte din ţara asta”, spune Iustin Duicu, primarul localităţii. Glăvile începe la marginea Pescenei şi se duce plăcut în subcarpaţii Vâlcii, spre Olteanca, acolo, unde este vechiul loc al Valahiei frumoase, un ţinut de poveste, locuit de oameni ce sfidează timpul neostenind niciodată. În Glăvile convieţuiesc oameni pentru care tradiţia a însemnat ceva aproape sacru, cu reguli de bunăcuviinţă creştină, cu obiceiuri şi rânduieli bine conturate şi respectate cu sfinţenie. Oamenii din Glăvile sunt mândri, iubitori, sociabili, îşi iubesc locul şi nu 5

103

ezită să îl arate celor ce doresc să îl vadă. De-a lungul istoriei, bărbaţii au fost recunoscuţi pentru curajul lor în luptă iar femeile pentru ţesături, pentru rostul casei. Aşa s-a născut comunitatea din Glăvile''. Născută, crescută, educată pe aceste meleaguri de doină şi legendă, doamna Maria Catană a ales profesia de bibliotecar din dragoste de locurile natale, pentru frumuseţea profesiei de bibliotecar pe care a realizat- o cu mult profesionalist şi dăruire, pentru a fi în slujba comunităţii şi a promova valorile tradiţionale şi culturale din zona binecu vântată de Dumnezeu de pe Valea Pesceanei. Cât timp a slujit pe altarul culturii din Glăvile, Maria a organizat numeroase activităţi dedicate portului tradiţional, folclorului popular, simpozioane dedicate personalităţilor locale. A participat la concursuri populare cu formaţi de dansatori din localitate şi a obţinut mai multe premii care au pus în valoare tradiţiile şi obiceiurile satului românesc, a promovat costumul popular, multă vreme „lada de zestre'' a Glăvilor a fost cunoscută şi apreciată la nivel judeţean şi naţional. Alături de familie, soţul şi cei doi copii, împreună cu formaţia de dansatori profesionişti a colindat ţara în lung şi- n lat pentru a promova valorile tradiţionale specifice comunei Glăvile. La 31 ianuarie 2011, am fost părtaşi la naşterea în viaţa cea veşnică a unui mare cărturar, scriitor, teolog, ierarh, mărturisitor al istoriei milenare româ neşti, totodată apologet al dreptei credinţe creştine - Arhie piscopul şi Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania, care şi-a purtat cu toată demnitatea şi încrederea în Dumnezeu crucea vieţii şi a suferinţei, vreme de mai mulţi ani! Vrednicul de pomenire Bartolomeu Valeriu Anania a păstorit meleagurile Transilvaniei străbune şi Ardealului strămoşesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacu104

lui şi Clujului iar din anul 2006 (şi) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului! Născut pe frumoasele plaiuri vâlcene, în comuna Glăvile, marele ierarh, s a făcut remarcat prin câteva trăsături şi calităţi distincte: maturitatea, cunoaş terea şi bogata experienţă, înţelepciunea pastorală şi duhovni cească, prin ataşamentul faţă de valorile spirituale, perene ale poporului nostru, prin tenacitatea şi perseverenţa specifică ma rilor caractere, prin cultura teologică, luciditatea şi spiritul cri tic însoţit de foarte multă înţelegere şi condescendenţă, prin spiritul de disciplină, în primul rând cu propria lui persoană, revelat cu fiecare slujire ori cu fiecare predică sau cuvântare, susţinute într-un mod foarte cerebral, lucid şi vertical, concis, coerent dar şi consistent în diferite împrejurări sau cu diferite ocazii! Dar mai presus de toate a fost un om de o sinceritate, fermitate, discreţie şi modestie ieşite din comun, care îţi inspi rau foarte multă încredere, confort sufletesc şi dragoste faţă de valorile eterne ale culturii şi spiritualităţii noastre româneşti şi ortodoxe! Atât contemporanii cât şi posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoştinţa şi preţuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost şi însemnat (sau ar trebui să însemne) în conştiinţa şi în memoria noastră colectivă. Trecerea la cele veşnice a Părintelui Mitropolit Bartolomeu, a adus în activitatea doamnei M ariei Catană o responsabilitate imensă, aceea de a ţine veşnic aprinsă făclia neuitări marelui ierarh. Din anul 2011 până în anul 2020 în fiecare lună ianuarie şi martie, la Glăvile s- au organizat activităţi cultural religioase în memoria şi spre aducerea aminte a marelui ierarh şi cărturar Bartolomeu Valeriu Anania. Deşi nu a fo s t uşor, doamna Catană a vegheat ca 105

Părintele Mitropolit să fie cinstit cum se cuvine în locurile natale, locuri sfinte pentru fiecare dintre noi. Cu binecu vântarea Inaltpreasfinţitului Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în colaborare cu Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea, cu sprijinul autorităţilor locale, cu ajutorul domnului prim ar Iustin Duicu si al preoţilor din parohia Glăvile si din localităţile învecinate , cu participarea elevilor si a cadrelor didactice de la Şcoala Gimnazială din localitate , Mitropolitul Bartolomeu Anania a fo s t cinstit si evocat cum se cuvine la nivel local, judeţean si naţional. La aceste eveni mente de mare amploare au participat oameni de cultură, monahi si monahi din toată ţara. In ultimul capitol al acestei lucrări am inserat câteva articole din publicaţiile vremi care descriu pe larg manifestările organizate, personalităţile care au participat, cărţile si revistele lansate cu aceste ocazii. Doamna Maria Catană este promotoare unui eveniment special în viaţa Mitropolitului Bartolomeu. In anul 2001 când a împlinit frum oasa vârstă de 80 de ani a fo s t declarat cetăţean de onoare al comunei Glăvile, toate demersurile fiin d făcute de doamna bibliotecar Catană. La ceremonia de decernare a titlului a venit însoţit de numerosi preoţi din Cluj, Vâlcea, de Inalpreasfinţitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului. A fo s t un moment cu mare încărcătură emoţională la care a partici p a t întreaga comunitate din Glăvile. In anul 2019, Inaltpreasfinţitul Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului împre ună cu domnul Iustin Duicu, prim arul comunei Glăvile au hotărât să amenajeze o casă memorială în cinstea marelui prelat, om de cultură, care a contribuit la punerea p e hartă a comunei. Se p o t scrie manuscrise despre marele cărturar vâlcean , timpul cerne asa cum spunea Mircea Eliade iar dâra de 106

lumină lăsată în urma sa va străluci si mai mult. Lucrarea doamnei M aria Catană aduce în actualitate măreţia trecutului îngropat de veacuri pentru ca generaţiilor viitoare să cunoască faptele înaintaşilor ce i-au acoperit de glorie. Ea reprezintă un dar de suflet pentru cei ce au sfinţit locurile binecuvântate de Dumnezeu ale comunei Glăvile, un îndemn pentru cei ce vor veni la cunoaşterea şi promovarea valorilor cultural spirituale. Zenovia Zamfir

Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei a primit vizita unei delegaţii din ţinutul natal al Mitropolitului Bartolomeu Anania de Darius Echim | iun. 17, 2021 | Actualitatea religioasă Joi, 17 iunie 2021, la Reşedinţa Mitropolitană din ClujNapoca, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul 107

Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Mara mureşului şi Sălajului, a primit vizita unei delegaţii din ţinutul natal al vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania. Grupul a fost compus din scriitori şi oameni de cultură din Râmnicu Vâlcea, precum şi din satul natal al Mitropolitului Bartolomeu, localitatea Glăvile, judeţul Vâlcea. În cadrul întâlnirii, Părintele Mitropolit Andrei a evocat personalitatea marelui ierarh şi cărturar, opera şi realizările impresionante atinse pe parcursul vieţii. Totodată, i-a felicitat pe cei prezenţi pentru faptul că prin activităţile lor culturale ţin vie amintirea Mitropolitului Bartolomeu. Scriitoarea Zenovia Zamfir, de la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, a spus că întâlnirea cu Părintele Mitropolit Andrei a fost una de suflet. Tot astăzi, aceştia au vizitat şi sediul Radio Renaşterea, unde au înregistrat o emisiune dedicată memoriei Mitropoli tului Bartolomeu. Vineri, 18 iunie, de la ora 15:00, delegaţia de la Vâlcea se va afla la Muzeul Grăniceresc Năsăudean, la un eveniment cultural-aniversar dedicat vieţii şi operei Mitropolitului Bartolomeu, cu ocazia împlinirii în acest an a 100 de ani de la naştere si a 10 ani de la trecerea în veşnicie. În cadrul întâlnirii vor fi lansate două volume. Un prim volum „Amintiri ale măreţiei trecutului îngropat de veacuri Comuna Glăvile”, ediţie îngrijită de Adrian Constantin, Maria Lică Cătană, Zenovia Zamfir, şi un al doilea volum „Veşnicia unei clipe: Comuna Stăneşti judeţul Vâlcea”, ediţie îngrijită de Zenovia Zamfir şi Alin Pavelescu. Vor prezenta Zenovia Zamfir, Maria Cătană, prof. Ioan Seni şi Elisabeta Scurtu. *

108

Evenimentul este organizat de Despărţământul „Astra” din Năsăud, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud şi Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea. Centenarul Bartolomeu Anania - sărbătorit la Muzeul Grăniceresc Năsăud Sâmbătă, 06/19/2021 - 16:28 Prof. Ioan Seni Scriitoarele Zenovia Zamfir şi Maria Catană de la Biblioteca Jud. „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, însoţite de un grup de intelectuali vâlceni (Mihai Gherea, Nicolae Catană, Liliana Hodoroga, colonelul Turcu şi soţia sa) au avut iniţiativa sărbătoririi importantului centenar prin lansări de carte, într-un periplu „Pe urmele paşilor „Leului Ardealului” - Mitropolitul Bartolomeu Anania” (1921 - 2011). Prin intermediul profesoarei Elisabeta Scurtu din Bistriţa (Liceul „Logos”) - cu doctorat şi masterat luate la Universitatea „Al. Ioan Cuza” din Iaşi, autoare a trei cărţi şi a nume roase studii de istorie locală, grupul de la Vâlcea a ajuns la Năsăud, cu lansarea a două cărţi despre marele Mitropolit Anania şi comuna sa natală Glăvile, judeţul Vâlcea („Amintiri ale măreţiei trecutului îngropat de veacuri - Comuna Glăvile”, ediţie îngrijită de Adrian Constantin, Maria Lică Catană, Zenovia Zamfir; „Veşnicia unei clipe: comuna Stăneşti, judeţul Vâlcea”, ediţie îngrijită de Zenovia Zamfir şi Alin Pavelescu). În cuvântul lor, cele două scriitoare au etalat efortul localnicilor de a-l sărbători, de a-i dedica volume în care să-i fie etalat efortul constructiv în folosul credincioşilor pe care i-a păstorit. Într-un astfel de volum sunt cuprinse şi relatările prof univ. dr Mircea Gelu Buta şi a directorului Ioan Pintea de la Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” Bistriţa. Directorul dr. Lucian Vaida - o gazdă deosebită a acestui medalion va păstra la Muzeul Grăniceresc câteva exemplare. După prezentarea satului în care s-a născut şi a vieţii pe care a avut-o distinsul mitropolit, cu bune şi cu rele, grupul de la Vâlcea a ascultat cu atenţie aspectele relatate de 109

năsăudenii prezenţi în sală, care l-au cunoscut şi l-au apreciat după faptele şi vredniciile sale: Prof. Ana Filip nuanţa ridicarea Mănăstirii de la Salva în 40 de zile - act în care mitropolitul se implica zilnic...; Prof. Nadia Urian prezenta publicului prezent versuri patriotice care au încălzit inimile tuturor participanţilor; Dna Claudia Talpoş preşedinta Comisiei de cultură a CL a prezentat salutul Primăriei şi consilierilor locali, oferind buchete de flori oaspeţilor, inclusiv o poză cu prezenţa mitropolitului în mijlocul copiilor din formaţia „Muguraşul” a Şc. Generale; Exprimarul ing. Dumitru Mureşan aducea un laudaţio mitropolitului care şi-a lăsat semnătura în Cartea de onoare a oraşului Năsăud, având merite deosebite în finalizarea Bisericii nr 3 de la Blocuri; Prof. Romulus Berceni îl numea pe mitropolit „Salvatorul” pentru că le-a interzis preoţilor să facă politi că, salvându-i de oprobriul public..; Preotul Leon Pop din Poiana Ilvei, evidenţia personalitatea multiplă a mitropolitului Anania, ca neîntrecut orator, dramaturg, plin de umor, de verticalitate, harnic şi deloc comod, când era vorba de împliniri punctuale...; Pr. dr. George Celsie nuanţa faptul că Mitropolitul Anania nu accepta elogieri cât a trăit, recomandându-le pentru perioada de „după marea trecere...”. Sfinţia Sa poate fi considerat un BUN NAŢIONAL de care să se bucure toţi, de la cel mai simplu om până la cel mai inteligent sau mai înalt ierarh bisericesc..; De la Ilva Mare participau pr. Daniil Ureche, Stareţa Hristofora, măicuţa Isidora, bibliotecara Sabina Gălan, profesorii Olimpia şi Pavel Berengea - preşedintele ASTREI Ilvene care remarca plăcerea Mitropolitului de a fi prezent la Mănăs tirea „Schimbarea la Faţă” de hramul acesteia, folosind adesea sintagma „Taborul ilvean”, cu referire la stânca de la Haşcă, stâncă ce ocroteşte liniştea din preajma mănăstirii..; Col Ioan Boţan preşedintele Desp. ASTRA Năsăud nuanţa alte aspecte ale persona lităţii Mitropolitului: iertarea adversarilor, referindu-se la cei care lau persecutat în închisoarea din Aiud, unde Mitropolitul a sfinţit ulte rior Capela închisorii, observându-şi persecutorii care erau prezenţi la acest eveniment; Preotul Georgică Cira - secretar la Protopopiatul 110

Năsăud îşi aminteşte de sprijinul Mitropolitului Bartolomeu la construcţia Bisericii de la Spital, remarcându-i bunătatea, punctua litatea, sinceritatea; Profesorul arhidiacon Cornel Pop nuanţa aspecte legate de susţinerea activităţii corale religioase, a cursurilor de cântăreţi de la Cluj -Napoca, făcând referiri şi la festivalul de muzică sacră dedicat centenarului Bartolomeu Anania; Preşedinta ASTREI oraş, Floarea Pleş evidenţia atmosfera deosebită a întâlnirii la care sunt prezenţi atâţea distinşi preoţi, oaspeţi şi artişti..; Preotul Grigore Mureşan (Salva) evidenţia faptul că, în calitate de student parcurgea sute de km pentru a-l putea audia pe Sfinţia Sa Mitropolitul, atât i se păreau de valoroase predicile sale..; Prof. dr. Elisabeta Scurtu aducea mulţumiri sincere Muzeului Grăniceresc - dir. dr. Lucian Vaida, conducerii ASTREI năsăudene - preşedinte col. Ioan Boţan, preşe dinte oraş - ec. Floarea Pleş, preşedinte de onoare - prof. Ioan Seni; Mulţumiri şi aprecieri călduroase a adus scriitoarea vâlceană Zenovia Zamfir care evidenţia şi faptul că o atmosferă atât de prietenoasă au simţit şi la Cluj unde au fost primiţi de SS Mitropolitul Andreicuţi. Cu toată ora întârziată, participanţii nu se dădeau despărţiţi, şi-au continuat discuţiile la o cafea oferită de conducerea ASTREI şi a Muzeului. Grupul a fost condus apoi la Sediul ASTREI pentru a admira şi aprecia Galeria academicienilor năsăudeni despre care a vorbit şi a dat răspunsuri prof. Ioan Seni - iniţiatorul şi realizatorul acesteia, susţinut la timpul potrivit de Casa de Cultură - manager Silviu Rus, Primarul oraşului - prof Mircea Romocea, consilierul Marius Bodea. Preşedintele ASTREI Năsăudene, col Ioan Boţan a întregit fericit atmosfera grupului de oaspeţi oferindu-le informaţii suplimentare despre evoluţia oraşului Năsăud (în calitate de fost consilier local) şi frumuseţea sa actuală, frumuseţe apreciată cu multă sinceritate şi de membrii grupului vâlcean. Oaspeţii află amănunte şi despre conducerea actuală a oraşului - primar Dorin Vlaşin, despre frumosul local al Casei de Cultură „Liviu Rebreanu” - manager Ionuţ Nistor, despre monumentele şi plăcile comemorative dezvelite de ASTRA şi care înfrumuseţează „Oraşul academicienilor”. Cu me111

rindea oferită de preşedintele Ioan Boţan, grupul şi-a continuat drumul „Pe urmele paşilor „Leului Ardealului”... Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea "^în perioada 17-19 iunie 2021, o delegaţie din ţinutul natal al vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania a orga nizat un pelerinaj cultural spiritual în Cluj Napoca şi Bistriţa Năsăud. ^Jo i. 17 iunie 2021, la Reşedinţa Mitropolitană din ClujNapoca, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a primit vizita delegaţiei vâlcene coordonată de doamna Zenovia Zamfir. "^în cadrul întâlnirii, Părintele Mitropolit Andrei a evocat personalitatea marelui ierarh şi cărturar, Bartolomeu Anania, opera şi realizările sale impresionante atinse pe parcursul vieţii. Totodată, i-a felicitat pe cei prezenţi pentru faptul că prin activităţile lor culturale ţin vie amintirea Mitropolitului Bartolomeu. Tot atunci, aceştia au vizitat sediul Radio "Renaşterea", unde, împreună cu doamna Silvia Vlasa au înregistrat o emisiune dedicată memoriei Mitropolitului Bartolomeu. "^Vineri, 18 iunie, de la ora 15:00, grupul de la Vâlcea a participat la Muzeul Grăniceresc Năsăudean, la un eveniment cultural-aniversar dedicat vieţii şi operei Mitropolitului Bartolomeu, cu ocazia împlinirii în acest an a 100 de ani de la naştere şi a 10 ani de la trecerea în veşnicie. ""^în cadrul întâlnirii au fost lansate două volume. Un prim volum „Amintiri ale măreţiei trecutului îngropat de veacuri Comuna Glăvile”, ediţie îngrijită de Adrian Constantin, Maria Lică Catană, Zenovia Zamfir şi un al doilea volum „Veşnicia unei clipe: Comuna Stăneşti judeţul Vâlcea”, ediţie îngrijită de Zenovia Zamfir şi Alin Pavelescu. '^Evenimentul a fost organizat de Despărţământul ..Astra" din Năsăud, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud şi Biblioteca 112

Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea şi a fost prezentat de prof. Ioan Seni, Elisabeta Scurtu, col. Ioan Boţan. ""^Au rostit alocuţiuni: doamna Claudia Talpoş, care a transmis salutul Primăriei, Maria Catană, preot Leon Pop, preot Cira Georgică, preot dr. George Celsie şi doamna Nadia Urian. Prezentă la manifestări, doamna Zenovia Zamfir a transmis mesajul mana gerului Biblioteci Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea, conf. univ. dr. Remus Grigorescu. "^De la Ilva Mare au participat pr. Daniil Ureche, Stareţa Hristofora, măicuţa Isidora, bibliotecara Sabina Gălan, profesorii Olimpia şi Pavel Berengea - preşedintele ASTREI Ilvene. Grupul de la Vâlcea aduce mulţumiri maicii stareţe Pamfilia de la Mănăstirea Piatra Fântânele pentru ospitalitate. O https://www.bjai.ro/#contact NeVedemLaBibliotecă #CunoaşteBibliotecaDinOraşulTău

113

114

Caravana Iubirii fără frontiere la Viena

Anul 2021 a fost proclamat de Patriarhia Română, '„Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României şi Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor''. După evenimentele de la 1989, mulţi români au luat calea străinătăţii pentru un trai mai bun, însă cu cât distanţa de locurile natale este mai mare cu atât dorul de cei dragi este mai dureros. Dezrădăcinarea este grea. Dragostea de patrie, de neam, de pământul nostru sfânt este rădăcina şi viaţa poporului nostru înaintea lui Dumnezeu, este credinţa cea dreaptă în Hristos. ,,Patria este pământul plămădit cu sângele şi întărit cu oasele înaintaşilor noştri. Pentru ca să fie o patrie, trebuie să fie mai întâi religia strămoşilor, sfânta cuminecătură a sufletelor, calda adoraţie a acelora care au fost şi nu mai sunt decât oseminte şi ţărână’’ (Delavrancea). 115

Depărtarea de casă, de părinţi şi de fraţi, de pământul străbun, de neam şi de ţară, adună în inimile românilor din toate colţurile lumii multă tristeţe şi tot atâta durere, mult dor şi drag de valorile strămoşeşti, acel dor ce poate fi trăit şi simţit doar româneşte. Chiar dacă vremurile sunt grele, chiar dacă nu ne-am văzut prea bine feţele din cauza măştilor, împreună cu poetele Rodica Rîpeanu şi Nastasica Popa - Năvodari, Mihai Ghebrea şi Viorel - Vâlcea am mers în Austria la fraţii noştri plecaţi prin lume de nevoie. Cu sprijinul părintelui Nicolae Dura şi al Consiliului parohial, duminică 24 octombrie 2021 am organizat acţiunea ''Caravana Iubirii fără frontiere'' la Biserica Ortodoxă Română din Viena. După o noapte de mers continuu, după ce la frontiere nu am avut obsta cole, la primele ore ale dimineţii eram deja la Biserică. Am participat la Sfânta Liturghie împreună cu fraţi noştri, i-am pri vit cum îşi duceau copiii la Sfânta Împărtăşanie şi am lăcrimat, am văzut cum aprindeau lumânări pentru cei plecaţi la cer , iam văzut ascultând slujba smeriţi şi pătrunşi de cuvintele părintelui Nicolae Dură. Apoi am coborât într-o sală unde ver surile colegelor au smuls lacrimi de dor şi de durere de la româncuţele noastre. Am prezentat cărţile: „În veşnicia unei clipe'', ediţie îngrijită de Zenovia Zamfir, Alin Pavelescu şi „Amintiri ale măreţiei trecutului îngropat de veacuricomuna Glăvile'', ediţie îngrijită de Adrian Constantin Catană, Zenovia Zamfir, Maria Lica Catană şi am transmis mesajul managerului Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanul", conf. univ. dr. Remus Grigorescu. Doamna Rodica Râpeanu descrie frumos şi emoţionant desfăşurarea manifestării ...„Roţile mestecau din kilometri cu o foame pantagruelică pentru ineditul necunoscut. La ora 6 a.m. eram ajunşi la destinaţie. ...deşi obosiţi eram mai treji ca oricând! 116

Eram ajunşi in spatele primei Biserici Ortodoxe la care toţi românii din capitala Austriei au visat să o aibă, biserică începută în 2002 şi ridicată de preotul, Nicolae Dura. Bucuria mea a fost cu atât mai mare, din momentul în care am aflat că biserica s-a ridicat pe Simmeringer Hauptstrasse, o cale care leagă Apusul de Răsărit. Pe acelaşi drum pe care au venit în Viena: „Mihai Viteazul, Horea cu suspinele Transilvaniei, Tudor Vladimirescu, Eminescu, Slavici, Ciprian Porumbescu, George Enescu" dar şi noi: eu — R R-iţa Răpeanu, „Năvodăreancă de Ţăndărei", doamna - Zenovia Zamfir, reprezentant bibliotecă „Antim Ivireanul", Mihai Gherbea, director la Casa de Copii Pinocchio din Oraşul Băbeni, Nastasica Popa, preşedinte Ascior Năvodari. Biserica ne-a îmbrăţişat aşa friguroşi, flămânzi, smeriţi şi fericiţi! E o binecuvântare de la Dumnezeu să te alături în casa Domnului ca fiu ori fiică, dar mai ales să poţi intra după voie, să te poţi ruga pentru ai tăi şi ţara ta şi nu numai. Evenimentul a fost însufleţit de prezenţa enoriaşilor, (cu toţii, români) frumoşi, curaţi, cuminţi, veniţi la slujba de duminică, unde se sărbătorea „Sf. Dimitrie cel Nou", creştini ce- au fost invitaţi după terminarea sfintei liturghii, de către părintele fondator al Bisericii Ortodoxe Române din Viena, preot. prof. dr. Nicolae Dură, să ia parte la împărtăşirea bucu riei sosirii noastre şi la evenimentul literar prezentat pe rând de noi, membrii delegaţiei, „Caravana iubirii fără frontiere". La terminarea emoţionantei întâlniri, ne-am îmbrăţişat, deşi străini şi neştiuţi, dar înfrăţiţi de aceleaşi doruri şi dureri, şi am plâns împreună. 117

Drumul de circa 895 km, destul de costisitor, spre surprinderea noastră, ne-a fost ostoit şi răsplătit de către părinte care ne-a ospătat cu merinde calde şi din pocalul sfinţit cu vin! Călătoria delegaţiei continuă, luând cu ea încărcătura emoţională a unei întâlniri şi totodată ale nedoritei despărţiri, de cei mai minunaţi noi prieteni, (fiindcă tot am fi stat şi tot am fi vorbit) dar eram aşteptaţi la W iener Neustadt, de către domnul Ioan Godja, de la Radio TV Unirea Internaţional din Austria şi preoţii Ioan Iulian Hotico, Felician Petru Vladu şi Petru Vladu - senior, şi de românii veniţi din zona Vienei, prie teni cu domniile lor, români de seamă ce activează pe diferite funcţii în Austria, şi numele lor sunt onorante pentru ţara noastră. Momentul a fost înnobilat de premii şi prietenii noi''. Întâlnirea cu domnul Ioan Godja este ilustrată de doamna Nastasica Popa... „Menţine-ţi gândurile pozitive pentru că gân durile tale se transformă în cuvintele tale. Menţine-ţi cuvintele pozitive pentru că ele se transformă în acţiunile tale. Menţine-ţi acţiunile pozitive pentru că acţiunile se transformă în deprin derile tale. Menţine-ţi deprinderile pozitive pentru că ele se transformă în valorile tale. Menţine-ţi valorile pozitive pentru că valorile se transformă în destinul tău.'' Mahatma Gandhi. '„Caravana iubirii dincolo de frontiere” şi-a continuat drumul. De astă dată am răspuns invitaţiei domnului Ioan Godja-director radio Tv Unirea Viena. Am fost profund impresionaţi de primirea făcută! După interviuri am primit din partea domniei sale Diploma de onoare! Am făcut schimb de cărţi, oferindu-i domnului Godja pe lângă cărţile de autori şi cartea antologică „În curtea Domnului” carte redactată de doamna Mariana Moga, oferind astfel posibilitate promovării tuturor colegilor de condei antologaţi. La rândul meu, am oferit 118

Diploma de Excelenţă şi medalia Ascior din partea societăţii Ascior amintind că preşedintele fondator este domnul Nicolae Muşat care le transmite gânduri frumoase şi alese. De asemenea am oferit Diplome de Onoare preoţilor: Ioan Lucian Hotico, Felician Petru Vladu şi Petru Vladu senior. După interviu am avut parte de o primire deosebită, am stat la aceeaşi masă cu enoriaşii veniţi din toate colţurile Vienei, am râs şi ne am bucurat de veşnicia clipei, pentru acel moment ne-am simţit onoraţi şi binecuvântaţi! Vă mulţumim din suflet OAMENI ŞI ROMÂNI MINUNAŢI! Mulţumim domnului Godja şi soţiei domniei sale fără de care nu am fi putut avea acest privilegiu! Să aveţi parte de binecuvântări Divine! Vă îmbrăţişăm cu drag şi preţuire!'' Un moment emoţionant şi neprevăzut în programul manifestării „Caravana Iubirii fără frontiere'' l-a constituit întâlnirea cu domnul Adrian Fejzulahi, de la „Royal Orchester Wiener” . În timp ce Mihai căuta pe stradă o persoană care să-l îndrume şi să-i spună unde poate parca maşina, l-a întâlnit pe Adrian care, văzând că are număr de România, i-a explicat chiar vorbind fluent româna. Apoi ne-a invitat la o cafea. Impresionat de activitatea noastră, de curajul de a pleca pe drum în aceste vremuri grele şi de faptul că i-am oferit câte o carte, ne-a invitat la un concert prezentat de „Wiener Royal Orchester''. Am fost onoraţi să fim chiar pe locurile din faţa, am avut ocazia să dialogăm cu dirijorul orchestrei, am închinat un pahar de şampanie în cinstea prieteniei ce s-a legat între noi. Slavă Domnului pentru clipele minunate şi pentru toţi oamenii

119

speciali pe care mi i-a scos în cale! A fost greu dar la final am cules lauri unui pelerinaj cultural-spiritual de excepţie. Zenovia Zamfir

120

121

CAPITOLUL IV AM INTIRI PENTRU UN MÂINE, CÂND A Z I VA FI UN IERI ÎNDEPĂRTAT Amintirile sunt călătorii şi trăiri de neuitat ale sufle tului. Ne putem reîntoarce în locuri pline de emoţii sau revedea chipuri dragi nouă atunci când ne este dor, atunci când avem nevoie de un imbold pentru a merge mai departe, pentru a spera şi a visa pentru că visele de cele mai multe ori se transformă în realitate. Retrăim clipe frumoase şi ne bucurăm că amintirile şiau găsit un loc în sufletul nostru şi vor rămâne mereu acolo chiar dacă în ele se regăsesc nu doar bucurii, ci şi tristeţi, neîmpliniri, regrete. Fiecare amintire este o emoţie, o imagine, o stare, o clipă. Ele ne sunt mângâiere şi alinare, zâmbet şi lacrimă, nostalgie şi împlinire. Trebuie să ne construim amintiri pentru că ele vor fi casa noastră mai târziu. Moment special - 16 Ianuarie 2018. Lansare de carte la Biblioteca „Antim Ivireanul” din Râmnic Pr. Ioniţă Apostolache, 25 Ianuarie 2018 Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea a găzduit de curând lansarea cărţii „Dincolo de graniţă” a tinerei Alexandra Valentina Ionică, preşedinte al Asociaţiei Tinerilor Ortodocşi „Sfântul Valentin” din cadrul Arhiepisco piei Râmnicului. Autoarea este studentă în anul I în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, specializarea Sociologie, şi la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, specializarea 123

Psihologie. În debutul manifestării, pr. Cristian Bănuţă, con silier învăţământ şi activităţi cu tineretul în cadrul Arhie piscopiei Râmnicului, a transmis cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmni cului. La eveniment a fost prezentă şi Zenovia Zamfir, membră a Ligii Femeilor Creştin-Ortodoxe Vâlcea. Sursa: Ziarul Lumina

Credinţă şi iubire jertfelnică Sâmbătă, 27 octombrie 2018, la Asociaţia „Pro Vita - pentru copiii născuţi şi nenăscuţi" din localitatea Valea Plopului, judeţul Prahova s-a desfăşurat acţiunea „Credinţă şi iubire jertfelnică'' în cadrul proiectului „Iubirea de aproapele meu''. Doamna Zenovia Zamfir de la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul'' Vâlcea şi doamna Mihaela Marina Popa de la Liga Femeilor Creştin Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului au donat părintelui Nicolae Tănase, alimente, jucării pentru copii, cărţi, îmbrăcăminte. Părintele Nicolae Tănase, „tatăl” a peste 400 de copii pe care îi îngrijeşte în Centrul 124

Social de la Valea Plopului din Prahova, sub tutela Centrului Social PRO-VITA - al Parohiei Valea Plopului a primit cu bucurie delegaţia vâlceană şi darurile oferite. De buna desfăşurare a manifestării sociale s-au ocupat Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul'' Vâlcea, Liga Femeilor Creştin Ortodoxe Vâlcea, părintele Ion Dincă de la Catedrala cu hramul Înălţarea Domnului din cartierul Ostroveni, părintele Antim, stareţul Mănăstiri „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe şi Binecredinciosul Împărat Justinian cel Mare” din satul Suieşti, comuna Stăneşti, judeţul Vâlcea, localitatea natală a patriarhului Justinian Marina. #NeVedemLaBibliotecă La final au fost vizitate mănăstirile: Ghighiu, Zamfira, Antonie cel Mare, Turnu. Anual mergem la Valea Plopului pentru a ne bucura de bucuria celor de acolo. Pe data de 12 februarie 2022, împreună cu albinuţele de la Liga Femeilor - Violeta Negrea, Maria Păun, Maria Brodeală, doamna Vasilica şi doamna Marinaş de la Călimăneşti, am mers la părintele Nicolae Tănase pentru a dona şi noi „bănuţul văduvei'', la final am vizitat mănăstirea Suzana şi mănăstirea Viforâtă unde prin purtarea de grijă a maicii stareţe Macaria am făcut popas peste noapte.

125

Sâmbătă 26 ianuarie 2019, la Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti, a avut loc un spectacol omagial susţinut de disci polii Şcolii Populare de Arte şi Civilizaţie Românească „Ciprian Porumbescu” din Cernăuţi dedicat aniversării de 160 de ani de la Unirea Principatelor Române. Evenimentul orga nizat de domnul director Iurie Levcic, s-a bucurat de prezenţa doamnei Irina Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuţi şi domnul Edmond Neagoe, consul. În drumul spre Cernăuţi, delegaţia vâlceană a vizitat mănăstirea Rîşca, ctitoria domnitorului Petru Rareş, unde au fost întâmpinaţi de părintele Gabriel care a prezentat istoria zbuciumată a sfântului lăcaş, mănăstirea Piatra Fântânele unde maica stareţă Pamfilia a povestit cu emoţie cum Î.P.S. 126

Mitropolit Bartolomeu Anania, din Glăvile Vâlcii a pus piatra de temelie în anul 1994, iar visul său de a înălţa o cruce, cea mai înaltă din ţară, a prins contur în anul 2010. Cu această ocazie au fost stabilite câteva acţiuni sociale ce se vor desfă şura pe parcursul anului 2019 în cadrul proiectului '„Iubirea de aproapele meu''.160 de ani de la Unirea Principatelor Române aniversaţi la Cernăuţi Sâmbătă, 26 ianuarie 2019, la Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti, a avut loc un spectacol omagial susţinut de discipolii Şcolii Populare de Arte şi Civilizaţie Românească „Ciprian Porumbescu” din Cernăuţi, dedicat aniversării a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române. Evenimentul organizat de domnul director Iurie Levcic, s-a bucurat de prezenţa doamnei Irina Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuţi, a domnului Edmond Neagoe, consul, a doamnelor Zenovia Zamfir, reprezentanta Bibliotecii Jude ţene „Antim Ivireanul'' Vâlcea, care a donat revista „Vitralii Culturale'', revista „Glasul Iubirii'' şi 110 cărţi de literatură în limba română, Maria Catană de la Biblioteca Publică Glăvile, Cornelia M oţ prozatoare din Deva şi a domnului Mihai Ghebrea, director la Casa „Pinocchio” din Băbeni. În drum spre Cernăuţi, delegaţia vâlceană a vizitat mănăstirea Râşca, ctitoria domnitorului Petru Rareş, unde au fost întâmpinaţi de părintele Gabriel care a prezentat istoria zbuciumată a sfântului lăcaş, mănăstirea Piatra Fântânele, unde maica stareţă Panfilia a povestit cu emoţie cum Î.P.S. Mitropolit Bartolomeu Anania din Glăvile Vâlcii a pus piatra de temelie în anul 1994, iar visul său de a înălţa o cruce, cea mai înaltă din ţară, a prins contur în anul 2010. Cu această ocazie au fost stabilite câteva acţiuni 127

sociale ce se vor desfăşura pe parcursul anului 2019 în cadrul proiectului „Iubirea de aproapele meu''.

Satule vatră frumoasă, dorul mi-e aici acasă În contextul evenimentelor dedicate satului românesc, alături de doamnele: Maria Catană, Ludmila şi Liana Catană, Luciana Danciu, domnul Mihai Bodogan, în prima decadă a lunii august am onorat invitaţia doamnei profesoare Ecaterina Odagiu şi a doamnei primar Elena Saviţki din localitatea Borogani, Republica Moldova de a participa la o serie de evenimente culturale care au evocat vatra străbună de ieri şi de astăzi, sub genericul „Satule vatră frumoasă, dorul mi-e aici acasă''. Schimburile interculturale au debutat cu un cuvânt de salut şi de suflet transmis pe scena amplasată în faţa Muzeului Borogani, un spectacol de muzică populară în interpretarea 128

solistului din Valea Jiului, Mihai Bodogan. A doaua zi în sala Muzeului s- au lansat cărţile: „În veşnicia unei clipe'', „Im Memoriam -Ştefan Nemecşek'', „În lacrima iubirii inimile nu plâng niciodată'', pe care le-am publicat împreună cu doamnele: Maria Catană, Cornelia Moţ, Ecaterina Odagiu, Iuliana Radi şi domnul doctor Alin Pavelescu, a revistelor Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul'' Vâlcea : „Vitralii Culturale'', „Casa Cărţii''. O donaţie de carte din partea Bibliotecii Judeţene şi a unui grup de doamne din Vâlcea, „Istoria Literaturii Române de la origini şi până în prezent'' scrisă de George Călinescu au întregit clipa de emoţie şi bucurie. În semn de preţuire şi respect, doamna primar Elena Saviţki a premiat membrii delegaţiei cu Diplome. În ultima zi, delegaţia vâlceană a fost primită în vizită de prie tenie de doamna primar Angela Creţu din localitatea Tigheci, raionul Leova. Cuvinte frumoase şi gânduri alese transmitem gazdelor noastre doamnele: Ecaterina Odagiu, Maria Basarab, Maria Velicoglo dar şi tuturor celor prezenţi la evenimentele realizate împreună. 5

129

Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul" Vâlcea 7 minute Şezătoare la Muzeul Etnografic „Anton Badea'' din Reghin În contextul manifestărilor dedicate evocării satului românesc, marţi, 10 septembrie 2019, la Muzeul Etnografic '„Anton Badea'' din Reghin, judeţul Mureş, s-a desfăşurat manifestarea „Şezătoare''. Evenimentul organizat de doamna director Roxana Man, cu participarea domnului Nicolae Băciuţ, director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patri moniu Cultural Naţional Mureş, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a adus în actualitate o frumoasă tradiţie păstrată de-a lungul anilor cu sfinţenie de bătrânii satulu„: şezătoarea. 130

Doamna Zenovia Zamfir, reprezentanta Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul'' Vâlcea, a vorbit despre „satul pentru viitor, viitorul pentru sat''. De asemenea a prezentat cărţile „În veşnicia unei clipe'' şi „În lacrima iubirii inimile nu plâng niciodată'' realizate cu sprijinul domnului doctor Alin Pavelescu şi a doamnelor bibliotecare Maria Catană de la Biblioteca Publică Glăvile şi Iuliana Radi de la Biblioteca Publică Buneşti. Domnul Ilinca Alexandru, meşter opincar neîntrecut, care iubeşte datinile străbune şi duce mai departe meseria deprinsă de la tatăl său, interpreta de muzică populară, Tatiana Mărcoianu şi directorul Televiziunii Etalon, domnul Viorel Adrian Cherăscu, au întregit delegaţia vâlceană. La final, doamna Maria Mera a oferi în dar pentru Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul'' Vâlcea, o icoană pictată pe sticlă reprezentând-o pe Maica Domnului cu pruncul. Imaginile sunt preluate de pe pagina Muzeului Etnografic Reghin cu aprobarea doamnei director Roxana Man. www.bjai.ro

131

Pinte Carmen este cu Zenovia Zamfir şi alţi 7 la Sala De Marmura Primaria Petrosani. 14 ianuarie 2020. Petroşani, Hunedoara Ziua de azi, a fost unică, a avut loc botezul primului meu volum de carte „Destinul unei frunze"! Mulţumesc familiei, tuturor prietenilor şi apropiaţilor care m-au susţinut şi au fost prezenţi! Mulţumesc naşilor de botez: Kessy Ellys Nycollas şi Dumitru Ciobanu, în calitate de editor şi tipograf, invitaţilor: Zenovia Zamfir şi Cristian Ovidiu Dinica!

132

Uniţi întru credinţă si dragoste de neamul strămosesc Pe strada Slătioara timpul devine istorie, una din cele mai vechi comunităţi rurale din România încă îşi duce veacul, urmele momârlanilor sunt păstrate într-o casă memorială din Petroşani, casă autentică, veche de peste 200 de ani. Pentru a nu se pierde obiceiurile şi tradiţiile locului, familia Mălinesc a decis să deschidă un muzeu al momârlanilor, într-un cadru cât se poate de pitoresc. Aici pot fi admirate sute de obiecte specifice zonei, de la îmbrăcăminte veche de zeci de ani, până la unelte tradiţionale, unele rudimentare, folosite în ogrăzile familiilor momârlăneşti. Toate aceste obiecte au fost donate de a lungul timpului de mai mulţi momârlani din Slătinioara, Sălătruc, Dâlja Mare. 5

“

Gazda muzeului are în jur de 100 de costume, toate strânse de-a lungul anilor, însă, din lipsă de spaţiu nu sunt toate 133

expuse aici. În cadrul muzeului pot fi admirate şi zeci de păpuşi, toate îmbrăcate în costume populare, realizate chiar de doamna Mălinesc. Anul acesta împreună cu Angella Dumitraşcu, Mihai Bodogan, Luciana Danciu, Cristina Mitrache şi Viorel Cherăscu, alături de membrii Ansamblului Jienii Petroşanilor coordonaţi de Fabian şi Rafila Drăgănescu, am reconstituit o filă din istoria neamului românesc la Muzeul Momârlanilor din Petroşani, gazde fiind chiar întemeietori acestui muzeu, Lucreţia şi Petru Mălinesc. Amurg şi răsărit în satul copilăriei mele Satul nostru Cioponeşti, acest paradis care ne întâmpină cu apă limpede de izvor şi arbori seculari, ce se zăresc printre poteci, ca o mărturie a veşniciei sale, este satul în care revin cu drag, revin cu dor de copilărie, cu drag de locurile unde moşii şi strămoşii noştri ne -au învăţat dragostea de Dumnezeu, de neam şi de ţară, de ţărâna din curtea casei. Dacă viaţa este trecătoare, sufletul este mereu veşnic, iar sufletul satului meu este nemuritor, el trece de la o generaţie la altă generaţie, din suflet în suflet de om şi îşi găseşte sălaş în inima şi mintea celor care îşi au rădăcinile în el.

134

A doua întâlnire din curtea bisericii Cioponeşti a fost frumoasă şi emoţionantă precum povestea toamnei ce ne aşternea covoare de frunze în calea regăsirii şi a iubirii de locul de obârşie. În faţa altarului ne -am dat mâna, preot Ştefan Popa, doctor Alin Pavelescu, fiu al localităţi, prosper om de afaceri Valentin Ochea, Gabriela, Lucica, Daniela, Carmena, Verginica, Maria dimpreună cu mine, fiice ale satului, şi am pornit la drum. Primul obiectiv - refacerea gardului de la Cimitirul din Vâlcea. Vă aşteptăm dragi prieteni din copilărie alături de noi, următoare întâlnirea de suflet va fi de Sărbătoarea Sfântă a Învieri Domnului, să petrecem împreună cu ouă roşii, cu cozonac, pentru că... „A trăi în sat înseamnă a trăi în zariştea cosmică şi în conştiinţa unui destin emanat din veşnicie. Mândria satului de a se găsi în centrul lumii şi al unui destin ne-a menţinut şi ne-a salvat ca popor peste veacurile de nenoroc. Satul nu s-a lăsat ispitit şi atras în „istoria” făcută de alţii peste capul nostru. El s-a păstrat feciorelnic neatins în autonomia sărăciei şi a mitologiei sale pentru vremuri când va putea să devină temelie sigură a unei autentice istorii româneşti” . (Lucian Blaga, Elogiul satului românesc, p.3)

135

Contribuţia Organizaţiilor Femeilor Ortodoxe la Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918 În perioada 3-5 mai 2018, Societatea Femeilor Ortodo xe din Caransebeş a fost gazda unor manifestări culturale dedicate Anului Omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 pe tot cuprinsul Patriarhiei Române. Evenimentul a debutat în Catedrala Episcopală din Caransebeş cu o slujbă de Tedeum oficiată de către Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian. De asemenea, ierarhul a săvârşit şi o slujbă de pomenire pentru femeile care s-au ostenit în timpul primului război mondial şi îndată după război, pentru făurirea Marii Uniri. La rugăciune au participat reprezentante ale Societăţilor Femeilor Ortodoxe din întreaga Patriarhie Română. A doua parte s-a desfăşurat în Sala de şedinţe „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului Caransebeş printrun simpozion intitulat ''Contribuţia Organizaţiilor Femeilor Ortodoxe la Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918''. Acesta a cuprins referate având ca temă implicarea femeilor ortodoxe în primul război mondial şi făurirea Marii Uniri. Lucrările au fost susţinute de către doamnele membre ale societăţilor participante, fiecare arătând efortul depus de înaintaşele lor în zona de unde provin. La manifestare au fost prezenţi PS Lucian episcopul Caransebeşului, primarul Felix Borcean, preşedinta Societăţii Femeilor Ortodoxe din Caransebes Monica Iacobescu consilieri locali, profesori, istorici şi reprezentanţi ai Bisericii. În deschiderea simpozionului s-a vorbit despre rolul Societăţii Femeilor Ortodoxe în urmă cu un secol, dar şi rolul caritabil actual, în ajutorarea comunităţii .Doamna Zenovia Zamfir, reprezentanta Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul" Vâlcea împreună cu doamna Elena Colţan au prezentat lucrarea ''Frontul de acasă136

Contribuţia femeilor necombatante la frontul de război'', realizată de doamna Delia Zamfirescu - preşedinta Ligii Femeilor Creştine Ortodoxe Vâlcea . #NeVedemLaBibliotecă

Vocaţia social-filantropică a bisericii lui Hristos în societatea de azi În perioada 24-26 aprilie 2015 reprezentantele Ligii Femeilor Creştin Ortodoxe din Arhiepiscopia Ramnicului au participat la Baia Mare la un evenimentul prilejuit de aniversarea a 10 de activitate social filantropică in slujba aproapelui a Asociaţiei Femeilor Ortodoxe din Maramureş "Mironosiţele Femei". In cadrul evenimentului s-a desfăşurat Simpozionul cu tema: "Vocaţia social-filantropică a bisericii lui Hristos în societatea de azi şi chemarea păstorilor de suflete la împlinirea acesteia într-o lume a suferinţei şi singurătăţii în sânul comunităţilor". Cu acest prilej s-a desfăşurat o reuniune a Societăţilor şi Asociaţiilor Femeilor Ortodoxe din ţară. 137

Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea 6 minute ■ UNIREA- permanenţă a istoriei neamului românesc În perioada 23 - 25 ianuarie 2020, o delegaţie de scriitori coordonată de doamna Zenovia Zamfir de la Biblioteca Judeţeană ''Antim Ivireanul'' Vâlcea a participat la manifestările culturale dedicate Unirii istorice de la 1859, desfăşurate la Centrul Cultural ''Alexandru Marghiloman'' din Buzău şi la Artoteca Bibliotecii Metropolitane din Bucureşti. La evenimentele coordonate de domnii Nicolae Muşat la Buzău şi George Călin la Bucureşti au participat: poeta Liliana Ghiţă Boian, publicistul Bebe Jianu, poeţii Constantin Triţă, Constanţa Triţă, Marian Bărăscu şi prof Mihai Ghebrea. Pe data de 24 ianuarie 2020, la sediul Fundaţiei "Sfântul Sava" din Buzău membri delegaţiei împreună cu domnul Nicolae Muşat preşedintele Asociaţiei ''Ascior'' şi voluntari ai asociaţiei, s-au întâlnit cu copii de la un Centru Social din Buzău, cărora le-au 138

oferit dulciuri, cărţi dar şi un mic spectacol de muzică şi poezie. La final ,au vizitat Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” a Mănăstirii Ciolanu din judeţul Buzău unde au fost întâmpinate de părintelui stareţ, protosinghel Gamaliel Sima care a donat Bibliotecii Judeţene ''Antim Ivireanul'' Vâlcea, lucrarea ''Moşu' Adrian, din înţelepciunea Părintelui Adrian Făgeţeanu''.

139

Întru credinţă în Dumnezeu, cu dragoste şi milostenie pentru semenii noştri Credinţa este un dar divin şi o vocaţie umană. „Cred”

este un laitmotiv al mărturiei creştine, expresia cea mai elocventă în mărturisirea Crezului niceo-constantinopolitan ca adevăr şi ca viaţă harică pentru că e dogmă şi rugăciune totodată, rostit personal, dar public la Sfintele Taine, la Litur ghie în cultul creştin, cu sensibilitate şi bucurie spirituală. Credinţa este un dar al harului Duhului Sfânt, care nu se dă pe baza faptelor, nimeni nu este prea rău sau prea bun, prea sărac sau prea bogat, prea tânăr sau prea bătrân pentru a putea primi acest dar. „Credinţa adevărată este credinţa în tot ce a fă cu t Hristos pentru noi. Este scris în Biblie: Evrei 11:1. □&' cre dinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd. □ Romani 10:17''. Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul Lui Hristos. Dacă tu crezi cu adevărat în Dumnezeu, crezi cu adevărat că Dumnezeu există şi crezi că nimic din ce este ascuns nu va rămâne nedescoperit, vei fi păzit de tot răul la care tu poţi fi ispitit. Trăieşte în dragostea lui Dumnezeu! Nu pretinde nimic şi nu aştepta nimic de la oameni, trăieşte pentru Dumnezeu şi „Nu te îngrijora de nimic, ci, în orice lucru, prin rugăciune si cerere, cu mulţu mire, f ă cunoscute cererile tale înaintea lui Dumnezeu ...” Filipeni 4:6-7. Adevărata credinţă se manifestă şi în faptele pline de compasiune pentru oamenii în nevoie... „credinţa care lucrează prin dragoste.” (Galeriu 5:6 ) Prin faptele noastre revărsăm dragostea lui Dumnezeu peste semenii noştri. „Dacă vrei smerenie”, spunea William Law, „slujeşte... arată înţele gere fa ţă de toate slăbiciunile şi infirmităţile semenilor tăi, 140

iubeste-le calităţile, încurajează-le virtuţile, ajută-i la nevoie, bucură-te când prosperă, mângâie-i la durere, primeste-le prietenia, iartă-le răutatea, f i slujitorul slujitorilor si f ă cu bunăvoinţă slujbele cele mai pentru cei mai oameni." În aceste vremuri de grea încercare, tot mai mulţi dintre noi suntem preo cupaţi de lucruri efemere, care ne ocupă de cele mai multe ori timpul şi alungă din inima noastră dorinţa întâlnirii cu Hristos. În negura învolburată a timpurilor noastre, numai prin credinţă în Dumnezeu, credinţă în cuvântul Lui, credinţă în mărturia Părinţilor Bisericii mai poate scăpa omul de deznădejde şi de ură . Chiar dacă vremurile pe care le trăim cu toţii, în prezent, par cu totul noi, nemaiauzite şi nemaiîntâlnite, prin suferinţele grele ale celor care sunt afectaţi nu trebuie să se îngrădească dreptul şi posibilitatea oamenilor de a-şi păstra nădejdea în ajutorul Bunului Dumnezeu şi al Sfinţilor Săi şi credinţa în sufletele lor, în orice timp, loc, vreme şi împrejurare! În aceste vremuri de restrişte trebuie să avem curaj, răbdare, credinţă, iubire, să fim milostivi şi de mare ajutor pentru cei din jurul nostru. „Fiţi milostivi, precum si Tatăl vostru cel Ceresc milostiv este”(Luca 6, 36). Milostenia însemnă orice faptă de iubire : să dai hrană celui flămând, să dai apă celui însetat, să-l îmbraci pe cel gol, să-l vizitezi pe cel bolnav şi întemniţat, să-l primeşti pe cel fără acoperiş, să te îngrijeşti de cel orfan, să-l alini pe cel trist şi îndurerat cu o vorbă frumoasă, să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Să deschidem larg fereastra sufletului nostru ca să intre din belşug lumina, căldura, bucuria, iubirea, frumuseţea, nădejdea şi credinţa, să iradiem în jurul nostru lumina Lui Hristos, precum luminează luna şi stelele într-o noapte întunecoasă, să visăm cu ochii larg deschişi la o lume în care frumuseţea domneşte la tot pasul. Dumnezeu este 141

iubire, si cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu, si Dumnezeu rămâne în el (I. Ioan 4, 16). Iubirea este vindecă toare, frumosul alină, credinţa dăruieşte. Oamenii au fost fericiţi sau nefericiţi probabil dintotdeauna, dar întotdeauna au găsit sprijin, alinare în special în religie care a fost mereu un refugiu pentru liniştea lor sufletească. “Adevăratele temeiuri ale concepţiei creştine sunt: absurdul si paradoxul”, ne destăinuie Părintele nostru Nicolae Steinhardt. Nu trebuie să ai bogaţii ca să fii generos. Tocmai, Dumnezeu ne îndeamnă să dăruim din puţinul nostru, din ceea ce avem şi din ceea ce nu avem. De pildă, vrei să înaintezi pe calea cunoaşterii, dăruieşte o carte, vrei să primeşti lumină, dăruieşte o candelă unui creştin, vrei să ai libertate, cumpără un porumbel din piaţă şi dă-i libertate să zboare spre cer şi, multe altele. A crede, nu înseamnă că tu simţi că este aşa sau că tu înţelegi că este aşa. Să ai credinţă înseamnă să-ţi zideşti viaţa pe Cuvântul lui Dumnezeu; te conformezi conform Cuvântului lui Dumnezeu şi socoteşti că Dumnezeu, care a zis, ghidează totul şi răsplă teşte. Dacă ne mărturisim credinţa în Domnul, ne îndreptăm, în mod firesc, spre El şi trăim în prezenţa lui Dumnezeu. Sfân tul Apostol Pavel spune: „Credinţa este adeverirea celor nă dăjduite şi dovedirea lucrurilor celor nevăzute ” (Evrei 11. 1).

142

CUPRINS I. Sfânta Maria, roagă-te pentru noi.................. II. Oameni, locuri , fapte......................................... III. Spre veşnică aducere aminte şi cinstire a marilor ierarhi vâlceni.......................................................... IV. Amintiri pentru un mâine, când azi va fi un ieri îndepărtat..........................................................................

143

3 23 73 123

-L cjZj

415101460399979UP06-004-90:-7 ISBN 970-606-014-9ÎS-7