8. COMPONENŢA COMUNEI

jaieţele şi popetele. Cu peste 15 ani în urmă, pe cele două ape, în vecinătatea izvoarelor, se întâlnea cleanul (Lauciscus cophalus). Cu circa 10 ani în urmă, pe cele două râuri – Bistriţa si Costeşti – era mai mult peşte. Pe apa Bistriţei, în munte, la locul numit „Între Râuri”, s-a afl at amenajat un lac cu puiet de pastrăv, care ulterior a fost desfi inţat. Cauzele care au dus la reducerea numărului peştelui şi dispariţia unei specii (cleanul) sunt următoarele: desfi inţarea, în mare parte a iazurilor ce curgeau paralel cu cele două ape şi puneau în mişcare numeroasele pive şi mori, care ofereau condiţii favorabile de înmulţire a peştelui; consecintele poluării Oltului cu reziduri industriale, care au dus la reducerea numărului peştelui ce-l popula în trecut, lucru care a facut să nu mai urce mreana pe fi rul Bistriţei; distrugerea puietului prin procedeele practicate de „a pescui” cu var si curent electric; braconajul – pescuitul fară permis de către un număr mare de pescari; desele viituri generate de ploile abundente, la care se adaugă lipsa unor amenajări piscicole – lacuri de acumulare, unde să se înmulţească puietul. În încheiere arătăm că dintre animalele domestice, mai răspândite sunt cornutele mari şi mici, porcinele, iar cabalinele mai puţin. Având în vedere condiţiile de climă şi sol, zonarea producţiei agricole, în viitor se va axa pe dezvoltarea pomiculturii şi zootehniei.

8. COMPONENŢA COMUNEI

Primele unităţi administrative afl ate pe actualul teritoriu al comunei Costeşti au fost satele. Prin reforma administrativă a lui Alexandru Ioan Cuza, introdusă cu „Legea pentru comunele urbane şi rurale a Principatelor Unite Române”, dată în Bucureşti în aprilie 1864, s-au format şi comunele rurale, din unul sau mai multe sate. La această împărţire administrativă, comuna Costeşti a făcut parte din judeţul Vâlcea, plaiul Cozia, fi ind alcătuită din 6 cătune şi anume: Costeşti (unde se afl a centrul comunei), Pietreni, Văratici, Desrobiţi, Costeasca şi Negruleşti. Costeştii a constituit una dintre comunele afl ate in partea de vest a plaiului Cozia, mărginindu-se cu comunele Tomşani şi Romani, care au aparţinut de plaiul Cozia.38 Din legea sancţionată prin înaltul decret regal nr. 1012 din 20 februarie 1896, reiese, de asemenea, cum comuna Costeşti făcea parte în cadrul judeţului Vâlcea tot din plaiul Cozia şi era compusă tot din acelaşi număr de cătune si anume: Costeşti (care era si reşedinţa comunei), Ferigile (sat nou înfi inţat), Negruleşti, Pietreni, Ţigănia (fost Desrobiţi) şi Văratici. Reşedinţa plaiului Cozia se afl a în comuna Călimăneşti, cătunul Călimăneşti.39 La 1899, comna Costeşti făcea parte din plasa Horezu.40

38 Ministerul de Interne, Agricultură şi Lucrari Publice – Serviciul Statistic, Indicele comunelor României după noua organizare a Legii comunale, Bucureşti, 1865, p. 91 39 Ministerul de Interne, Indicator al comunelor urbane şi rurale din Regatul României, Bucureşti, 1896, p. 399 40 Lahovari G., Marele dicţionar geographic al României, Vol. II, Bucureşti, 1899, p. 676

În 1962 s-a făcut o altă împărţire administrativă, aplicându-se „Legea pentru unifi carea administrativă”, promulgată cu decretul regal nr. 1972 din 13 iunie 1925. Comuna Costeşti fi gura cu satele: Bistriţa (fost Ţigănia), Costeşti, Ferigile, Negruleşti, Pietreni şi Văratici. Acum aflăm ca reşedinţă era satul Ferigile, iar comuna făcea parte tot din plasa Horezu.41 În anul 1941, comuna Costeşti era compusă dintr-un număr de 5 sate – Bistriţa, Costeşti, Ferigile, Pietreni şi Văratici. Acum nu mai fi gura satul Negruleşti, care intrase în componenţa comunei vecine, Bodeşti.42 Prima împărţire administrativ-teritorială de după al doilea război mondial a fost făcută în anul 1950, când s-a stabilit pentru comuna Costeşti să facă parte din raionul Horezu, regiunea Vâlcea. Celor 5 sate amintite mai înainte li s-au mai adăugat acum satele Bogdăneşti şi Tomşani, care până atunci au aparţinut de comuna Tomşani, judeţul Vâlcea. Reşedinţa comunei Costeşti era în satul Costeşti.43 În urma modifi cărilor aduse de Decretul nr. 331 din 27 septembrie 1952, comuna Costeşti, avea acelaşi număr de sate - şapte - şi făcea parte din raionul Horezu, regiunea Piteşti.44 Ca urmare a modifi carilor aduse prin Decretul nr. 12 din 4 ianuarie 1956, comuna Costeşti a rămas cu un număr de 5 sate, cele două sate – Bogdăneşti şi Tomşani – alipite în urma împărţirii administrativ-economice din anul 1950, au format o cumună aparte – comuna Tomşani.45 Prin Legea nr. 3/1960, pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române, s-a schimbat denumirea regiunii, din Piteşti în Argeş, iar comuna Costeşti a rămas alcatuită tot din 5 sate: Bistriţa, Costeşti, Ferigile, (satul de reşedinţă al comunei), Pietreni şi Văratici.46 În urma ultimei împărţiri administrative, din anul 1968, regiunile şi raioanele au fost desfi inţate şi înlocuite cu judeţele- unităţi administrativ-teritoriale complexe din punct de vedere economic şi social-cultural, având legături atât cu instituţiile de conducere centrale, cât şi cu cele locale, din comunele şi oraşele subordonate. De la această împărţire administrativ-teritorială, comuna Costeşti face parte din judeţul Vâlcea şi are în componenţa sa un număr de patru sate şi anume: Bistriţa, Costeşti (la care s-a alipit

41 Ministerul de Interne, Ȋmpărţirea administrativă a României, însoţită de Legea pentru unifi care administrativă…,

Bucureşti, 1926, p. 310 42 Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Institutul Central de Statistică, Dr. Sabin Manuila – Indicatorul localităţilor din

România. Datele recensământului general din 6 aprilie 1941, Imprimeria Institutului Statistic, Bucureşti, 1943, p. 699, 705 şi 726 43 … Ȋmpărţirea administrativă a teritoriului Republicii Populare Române, 1950, Legea nr. 5 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului R.P.R., p. 23 44 Indicator alfabetic al localităţilor din R.P.R., Edit. de Stat pentru Literatură Ştiinţifi că, Bucureşti, 1954. Legea nr. 5 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului R.P.R. (cu modifi carile aduse prin Decretul nr. 331 din 27 septembrie 1952) 45 Indicator alfabetic al localităţilor din R.P.R., Edit. de Stat pentru Literatură Ştiinţifi că, Bucureşti, 1956. Legea nr. 5 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului R.P.R. (cu modifi carile aduse prin Decretul nr. 331 din 27 septembrie 1952 şi nr. 12 din 4 ianuarie 1956) 46 Ȋmpărţirea administrativă a teritoriului R.P.R., Bucureşti, 1965. Anexa la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului R.P.R. (cu modifi cările ulterioare)