10. TOPONIMIA

- elaborarea unor studii de specialitate pentru predarea în circuitul economic al unor terenuri în pantă, degradate din cauza eroziunii; - corelarea utilizării forţei de muncă necesară producţiei agricole cu diferite activităţi social-economice din cadrul comunei şi teritoriul înconjurător; - stabilirea satelor care prezintă condiţii favorabile de dezvoltare, delimitarea vetrelor pentru etapa viitoare, mărirea densităţii populaţiei în cadrul vetrelor de sat; - reamplasarea acelor centre de producţie care stânjenesc dezvoltarea resedinţei de comună; - îmbunătăţirea drumurilor şi acceselor spre localităţi şi locuri de producţie; - dotarea şi echiparea corespunzătoare a localităţilor în raport cu funcţia de importanţa pe care o deţin. Atunci au fost luate măsuri pentru interzicerea amplasării noilor clădiri în afara vetrelor satelor, la întâmplare, urmărindu-se dispunerea caselor la linie, sau în zona drumurilor de legătură, avându-se în vedere a nu se scoate noi suprafeţe din circuitul agricol. Au fost proiectate noi străzi – drumuri ce vor fi create în satul de reşedinţă Costeşti – cum este acela care va tăia de la nord la sud depresiunea dintre cele două ape Bistriţa şi Costeşti, în cătunul Ferigile. De o parte şi de alta a acestei „străzi” au fost amplasate noile gospodării. S-a urmărit şi în Costeşti, ca de altfel în toate localităţile rurale din ţară, pe lângă şcoala de învăţământ general, cămin cultural, cinematograf, bibiotecă publică, dispensar, magazine, unităţi de alimentaţie publică, brutărie, să se dispună şi de casă de naştere, baie comunală, ateliere de reparaţii şi deservire, secţii industriale pentru valorifi carea resurselor locale, iar casele moderne să fi e concentrate în vatra satului. „Prin crearea unor asemenea condiţii, se vor diminua continuu deosebirile dintre sat si oraş, una dintre cerinţele esenţiale ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate”.

10. TOPONIMIA

Numele de locuri reprezintă un izvor important în cercetarea unei localităţi şi interesează pe istoric, geograf, etnograf şi lingvist. Pentru istorici, toponimia reprezintă istoria nescrisă a unui popor, o adevarata arhivă unde se păstrează amintirea atâtor evenimente, întâmplări şi fapte, mai mult sau mai puţin vechi sau importante, care s-au petrecut de-a lingul timpurilor şi au impresionat intr-un chip oarecare sufl etul popular. Tot felul de momente din viaţa colectivităţii umane – istorice, sociale, economice, politice şi psihologice – găsesc ecou în toponimie.

Cele mai vechi, care sunt mai rezistente, sunt numele masivelor montane şi ale apelor. De asemenea, numele celorlalte forme de relief, ale accidentelor solului, au o vechime şi o importanţă tot mai mare.51 Dăm mai jos câteva exemple, din numărul mare de toponime, de ordin topografi c, social, istoric, pe care le aflăm pe teritoriul comunei Costeşti.

NUME CARE DESCRIU NATURA TOPOGRAFICA

Nume care descriu forma sau aspectul exterior al locului

Buila munte afl at în partea de nord a comunei; etimologie neclară Bulzu o ridicătură de stâncă, ca un „bulz de mămăligă”, afl ată în zona Cheilor Bistriţei Cacova vărf de munte în partea de nord a satului Pietreni, un loc ridicat1 Calea cu ciocanele potecă îngustă pe versantul muntelui, cu pietre greu de trecut Cheile Bistriţei loc strâmt, pe unde curge pârâul Bistriţa, cu stânci calcaroase şi abrupte Cârlige loc îngust, cu teren accidentat, în Cheile Costeşti, la nordul satului Pietreni Cornăţăl pisc pe creasta Dealului Costeştilor; pădurice de corn, amintită documentar la 9 ianuarie 1610 (vezi Anexa nr. 7) Costeşti numele pârâului care străbate de la nord la sud comuna, al satului reşedinţă şi al comunei; vine de la formele de relief numite „coaste”; după legendă, satul Costeşti şi-ar fi luat numele de la Costea; amintit documentar din anul 1512 (vezi Anexa nr. 2) Curăturile deal, loc curăţat de vegetaţie pentru a fi transformat în terenuri agricole, livezi, fâneţe etc.; obişnuiau locuitorii să taie copaci din pădure mereu, de o făceau câmp pentru arat şi cosit fân; aceste locuri se chemau „curături”; şi obiceiul pământului şi legea scrisă hotărâseră că „cine pe cât loc putea să taie copacii, locul acela al său era”2

Curmătura Rodeanu

pas de munte, legat de remanierea în spaţiile muntoase a reţelei hidrografi ce prin captări sau afl uenţi temporari (o şa între două culmi) Dăroaie pădure în nord-vestul comunei; documentar apare la 8 aprilie 1556 (Dăruie, vezi Anexa nr. 4) Fruntea Răchiţiio culme cu loc de popas, acoperită cu răchită

Glăvoci fâneţe, loc cu o vale; documentar apare la 8 aprilie 1556 (vezi Anexa nr. 4). Gruşet deal, parte a satului Costeşti (cătun), loc cu mulţi peri Gurgui în munte, înălţime sub formă de movilă (deal mai înalt); afl uent al pârâului Bistriţa, în munte Între Râuri poeniţă în munte, unde se întâlnesc cele două ape, Cuca şi Gurgui, de unde curg cu numele de Bistriţa Lazurile deal în estul comunei Costeşti, colină, loc defrişat de pădure (curătură); apare documentar din anul 1609, ianuarie 12 (vezi Anexa nr. 6)3 Măgură deal izolat, cu vârf înalt, acoperit cu pădure, afl at în sud-estul comunei; documentar apare la 12 ianuarie 1609, (vezi Anexa nr. 6) Plaiul Neteda plai, munte cu partea superioră lipsită de pante prăpăstioase (munte cu creasta usor de urcat, neted); documentar apare la 12 ianuarie 1609, (vezi Anexa nr. 6) Peştera Veche loc cu o grotă foarte largă, în Cheile Bistriţei Ponor loc cu puternice alunecări de teren (ponorât), surpat; apare documentar pentru prima dată la 9 ianuarie 1610 (vezi Anexa nr. 7) Prislop munte, loc mai coborât de urcuş în munte, trecătoare îngustă între munţi4

Patruzeci şi patru de izvoare

loc situat la poalele Muntelui Buila, în Pietreni, unde ies, după unele însemnări, 44 izvoare Rovine loc şes, mlăştinos, în cătunul Ferigile Sacii cu Lână stânci de forma unor saci umpluţi cu lână, afl ate în apropierea apei Prislop (Costeşti) Seciul pisc în stânga pârâului Costeşti, cu păşune, pe un loc unde s-a tăiat pădurea; loc secat de vegetaţie; când se ia coaja copacilor de jur împrejur, ca un inel, aceştia seacă, se usucă din picioare, creânduse o „secătură”, care devine astfel in pădure un „seciu”5 Secături parte din satul Costeşti (cătun); loc sărăcăcios, cu o vale seacă; loc curăţit de vegetaţie în trecut Stogul deal cu un vârf înalt, acoperit de pădure, amintit documentar la 8 aprilie 1556; deal de formă conică6 Scărişoara culme, pas cu trecatoare spre vest, din satul Bistriţa înspre Horezu; apare documentar la 8 aprilie 1556 (vezi Anexa nr. 4)

Toponime care evocă natura terenului

Afenet deal în satul Costeşti, pe unde cresc afi ne, loc cu puţine case Albina pisc de deal în satul Pietreni, unde pe vremuri aici erau multe albine sălbatice Aluniş loc cu aluni, în Pietreni Căline parte din satul Văratici (cătun), care şi-a luat numele de la arbustul salbatic „călin”, cu fructe de culoare roşie şi gustul acrişor („căline”); după alte păreri, de la numele de persoană Călin Cireş (La) poieniţă unde se află un cireş mare Cracu Cireşului loc unde se găsea un cireş mare, al cărui crac servea drept ascunzătoare pentru vânători Dealul Viei loc plantat cândva cu vii Ferigile loc acoperit cândva cu ferigă; parte a satului Costesti (cătun); apare documentar la 12 ianuarie 1609 (vezi Anexa nr. 6) Glod (În) poiană unde, după ploaie se face noroi care, uscându-se se întăreşte, formând bulgări de pământ

Izvorul Fagul Frumos

izvor care curge pe un loc unde, cu circa 3 decenii în urmă, se afl a un fag frumos Izvorul Rău Izvor pe care nu se poate merge şi pleacă din Clăbucet, din faţa stânii Izvorul Rece izvor cu apă foarte rece Lac (La) loc unde se află un lac Luncă (În) loc şes, afl at în stânga pârâului Costeşti, format din viiturile aduse de apă Mlăci deal cu un platou mare, parte a satului Văratici (Mlăcile); mlacăbaltă complet acoperită de vegetaţie, cu pământ având încă dedesubt apă; teren mlăştinos unde şi azi se mai strânge apa;7 documentar apare la 8 aprilie 1556; documentar apare la 8 aprilie 1556 (vezi Anexa nr. 4) Neagota câmpie unde se află o vale în care seacă apa în timpul verii; documentar apare la 8 aprilie 1556 (vezi Anexa nr. 4) Nisipuri (La) loc cu nisip; cariera de nisip Costeşti; Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor Costeşti Pădurea Mare trup de pădure mare, în satul Pietreni Piatra Roşie loc cu grote şi cu pietre roşiatice, în nordul satului Pietreni Piatra cu foc pe o culme mică de munte, se află pietre cu mică, care în bătaia razelor soarelui, dau împresia ca ar fi foc; după altă părere este o iesitura mică din stâncă, unde oamenii se adăposteau de ploaie şi făceau focul

Pietreni denumirea satului de sub munte, unde se află piatră de calcar, pe care localnicii o foloseau in construcţii; loc cu piatră Păpuşa loc pe versantul muntelui, unde se află schitul Păpuşa, bisericuţă (schit mic) ca o păpuşă Plopişu vârf acoperit cu plopi; documentar apare la 9 ianuarie 1610 (vezi Anexa nr. 7) Ruget parte din satul Pietreni (cătun), loc cu mulţi rugi în trecut, de la care şi-a luat numele; astăzi terenul a fost defrişat Soci (În) poiană cu soci pe margine Valea Nisipului vale cu mult nisip; documentar apare la 12 ianuarie 1609 (vezi Anexa nr. 6) Valea Albinii vale unde se află multe albine (în Pietreni) Văratici deal situat în partea de vest a comunei, cu un platou mare; sat, loc ce si-a luat denumirea de Văratici, deoarece este expus spre soare, din trei puncte cardinale, loc unde vegetaţia înfrunzeşte mai devreme şi vara vine mai repede; departe de sat şi izolate, se găseau în trecut, de obicei în poieni defrişate, „odăi” sau adaposturi pentru vite, locuinţă sezonieră a omului; în jurul adapostului de vară s-a localizat şi aşezarea omenească Văratici;8 a aparut documentar la 8 aprilie 1556 (vezi Anexa nr. 4) Zănoagă munte, paşune în munte, între păduri, cu o adâncitură a reliefului Zmeurătu vârf de munte, punct de hotar la nord cu comuna Malaia; loc cu multă zmeură Zăvoi (În) loc pe marginea apei, cu anini şi sălcii

Nume toponimice care arată însuşirea locului

Bistriţa pârâu principal al comunei; numire dată de slavi sau cel mult de români, care vorbeau i o limbă slavă; înseamnă „râu repede”;9 apare documentar în anul 1494 Coasta Rea loc neproductiv, în pantă cu eroziune mare Colţu colţ de pădure, în formă de piramidă Culmea Arsurii loc de munte, unde a avut loc un incendiu în 1948, când au ars cca. 8 ha de pădure Fagul Frumos (La) pajişte în munte, loc de popas Jariştea Dogăriei, Jariştea Plaiului Zănoagei, Jariştea din Plaiul Neteda poieniţe mici situate în interiorul pădurilor pe plaiuri (culmi), rezultate prin arderea pădurii

Măgura Albă loc unde creşte mesteacăn; apare documentar la 8 aprilie 1556 (vezi Anexa nr. 4) Ograda Mare loc cu ogrăzi multe Stog deal sub formă de stog, acoperit cu pădure (ca un con); apare documentar la 8 aprilie 1556 (vezi Anexa nr. 4)

Târsa deal, partea de vest a satului Pietreni, hotar cu Bistriţa, plantat cu pomi; parte din pădure (târsă) unde s-au tăiat de puţină vreme copacii, până a nu începe să crească alţii; a târsi – a curăţi un loc de mărăcini, de tufe, pentru a-l transforma în loc de cultură;10 apare documentar la 11 octombrie 1512 (vezi Anexa nr. 2)

Denumiri toponimice care arată poziţia locului faţă de punctele cardinale, faţa de altitudinea solului sau faţă de localităţile învecinate

Dosul trup de pădure în continuarea Muntelui Neteda Faţa Mare câmpie şi pădure Faţa Nucului loc plantat cu nuci (în Pietreni) Faţa cu Paltini pantă cu paltini mulţi Izvorul din Dosul Stânii Izvor Pă Su Colţ poiană pe un deal în formă de colţ Su Dos vale, loc cu fâneţe, în spatele unui deal Su Dosu Feţii Mari în dosul unui deal cu faţă mare Vârful Feţelor vârf de stâncă, în formă de piramidă

TOPONIME LEGATE DE PROBLEME SOCIALE

Topice derivate de la un nume de persoane sau animale

Arnota denumire luată de la arnăut (ostaş); culme montană

Anceşti parte din satul Pietreni, de la numele Ancescu

Beleţeşti

parte din satul Costeşti, de la numele Beleţescu Borăşti parte din satul Pietreni, de la numele Borăscu Brăianul ăl Mic loc cu fâneţe; nume de persoană: Brăianu Ciorobeşti parte din satul Pietreni (cătun), de la numele Ciorobea Coasta Marinii coastă, de la numele Marina Cracu lu Ilea crac de munte, de la numele Ilea Cracu lu Sabin crac (ramifi caţie) de munte, de la numele Sabin Fântâna Căprarului fântănă făcută de un fost căprar (ostaş) în Cheile Bistriţei

Fântâna Ciobanului fântănă ce şi-a luat numele de la un cioban Fântâna Domnească fântănă a mânăstirii Fântâna Eneştilor loc cu fântănă, de la numele Enescu Fântâna lui Gină fântănă, de la numele Gină Fulgeşti, Fulgeştilor loc cu un grup de case din satul Costeşti, de la Fulgescu Grămeşti parte din satul Costeşti, de la numele Grămescu Ionaşcu vârf de munte şi munte, punct de hotar cu comuna malaia, de la numele Ionaşcu Izvoru lu Ilea izvor ce şi-a luat numele de la persoana Ilea Izvoru lui Nicolae izvor, de la numele Nicolae Izvoru lui Vasile izvor, de la numele Vasile Izvoru Voicesii izvor cu cascadă, de la numele Voica Izvorul Răchierului izvor, denumire dată acum circa 50 ani de către inginerul silvic Răchieru (şi-a dat propriul nume deoarece a găsit izvorul fără nume când a întocmit o hartă a munţilor din nordul Costeştiului) Lacu lu Bădeanu lac artifi cial pentru plutirea buştenilor în munte, de la numele Bădeanu Lacu lu Blidaru lac, de la numele Blidaru Lacu lu Miu lac, de la numele Miu La Ţurţuru lu Bornete vale mică cu izvor, de la numele Bornete La Tudoran loc, de la numele Tudor (Tudoran) Merii Mutului loc cu câţiva meri, ai unui mut Odaia Voicî poiană unde o femeie (Voica) îşi făcuse o odaie Pă Calea Domnească (sau Drumul Doamnei) – drum făcut pe culmea muntelui, pt. acces la Muntele Văleanu Piscu lu Crăcană pisc, de la numele Crăcană Puiculeştii grup de case din satul Costeşti, de la numele de Puică (mai multe familii cu acelaşi nume) Poiana Ştefăncii o poiană cu resturile casei unei femei, Ştefănoaia Piscu lu Zaharia pisc acoperit cu mesteceni, de la numle Zaharia Poiana Basarab poiană, de la numele de Basarab Pă Calea lui Bărbat potecă, de la numele de Bărbat Puntea Muntenilor punte peste pârâul Costeşti, în apropiere de centrul comunei, de la numele Munteanu Puntea Stoicănii punte, loc de trecere peste pârâul Costeşti, astăzi înlocuită cu un pod, de la numele Stoican Poiana Babei poiană unde în trecut a locuit o bătrână Râpa lui Târsan râpă, de la numele de Târsan Valea lui Vasile vale care şi-a luat numele de la egumenul Bistriţei, Vasile, care foarte demult ar fi fost ucis pe aceste locuri11

Valea lui Lazăr vale, de la numele Lazăr Valea Brăianului vale, de la numele Brăianu Valea lui Capră vale, de la numele Capră Valea Ilieştilor vale, de la numele Iliescu Valea Pâculesii vale, de la numele Pâcu Valea Babei vale ce-şi ia numele de la on bătrână Vâlceaua lui Chilom vâlcea denumită după numele Chilom Valea Boului vale mare, se varsă lângă fostul conac al boierilor Cuceşti Valea Căpriorii vale pe unde umblă căprioare Valea Lupului vale, trecătoare de lupi

Toponime care arată ocupaţia locuitorilor

La Arie loc ridicat, cu o pieniţă, unde în trecut se treiera grâul La Bocşe loc unde se făceau bocşe pentru cărbuni din lemn La Cânepă poiană cu bălţi unde se topea cânepa Izvorul cu buşteni izvor de munte unde, înainte de Primul Război Mondial s-a plutărit bradul exploatat Izvorul Sterpelor izvor în apropiere de o poieniţă unde se ţineau oile sterpe, în apropiere de Neteda

Izvorul din Faţa Dogăriei

izvor în apropierea căruia se făceau doage din lemn de brad pentru vedre (bote) La Piuă păşune unde mai demult au fost pive la care se bătea postavul ţărănesc (dimia) Balta Dogăriei poiană unde se lucrau doage Băcila deal, loc pe unde se sta mult cu vacile, era „băciuit”; îşi ia numele de la baci sau de la o femeie Trupul Purcareţul pădure comunală, ce probabil şi-a luat numele de la o porcărie; aici aduceau oamenii porcii să mănânce jir şi ghindă Valea Caselor vale pe unde au fost mai multe case Valea Chirigiilor vale unde se ascundeau chirigiii Valea Morii vale în Pietreni, cu apă permanentă, unde în trecut a fost o moară Valea Pătulelor vale unde se făceau pătule în timpul iernii Valea Oboarelor vale unde se ascundeau animalele în vreme de primejdie Valea Stuparului vale lângă un loc însorit, cu mulţi tei, unde se duceau stupii Valea Strungii vale unde se dădeau oile la strungă pentru muls Valea Grajdului vale cu păşune, în Căline, unde era un grajd în care se închideau vitele

Toponime care vorbesc despre credinţe, superstiţii, obiceiuri

Calea Popii deal în satul Costeşti, de la popă Cimitirul turcilor o groapă în formă de potcoavă, unde au fost îngropaţi turcii ucişi la Bistriţa

Crucea de Piatră (La) loc pe delaul ce desparte satul Bistriţa de Pietreni, unde a fost o cruce de piatră, care astăzi nu se mai găseşte

Izvorul Popii din Sus şi Izvorul Popii din Jos

două izvoare din munte, pe care popa Mihăilescu din Bistriţa a plutărit buştenii tăiaţi; a luat in exploatare de la stat, păduri de brad de pe aceste locuri, de la el rămânând actualul nume al celor două izvoare La Cruci o poieniţă unde se spune că ar fi fost cândva casa haiducului Cimpoieru

La Crucea lui Matei

loc izolat unde s-a găsit o cruce de piatră, aşezată de Matei Basarab odată cu zidirea mânăstirii Arnota La Castanul Popii poiană unde se afl a un castan mare Piscul Popii pisc lângă casa popii Valea Bisericii vale unde este o biserică veche din lemn

TOPONIME LEGATE DE MOMENTE DIN ISTORIA COMUNEI

Buciumat deal de unde se buciumă La Bejenie loc de ascuns în vremuri de restrişte La Bordee pisc unde stăteau haiducii iarna, la loc ferit La Cuptoară hoagă unde cei ce se refugiuau în vremuri de restrişte, şi-au făcut cuptoare La Copacii cu Masă o poieniţă unde demult a fost un copac mare, unde se spune că luau masa haiducii La Colţu cu Toaca o peşteră, loc de refugiu cu semnal Păzuica Jupâneselorloc cu scobitură sub stâncă, unde erau duse fetele pentru a fi ferite de primejdie Piscul cu Gropile în vremurile de primejdie, în timpul năvălirii turcilor, oamenii fugeau în pădure, unde au făcut gropi, în care ascundeau cartofi i şi alte alimente Piscul Turcilor pisc în apropiere de mânstirea Bistriţa, unde se află mormintele turcilor veniţi aici Piatra Dragnei o stâncă pe versantul muntelui din nordul comunei, de pe care s-aaruncat o fată numită Dragna, pentru a nu cădea în mâinile tătarilor (sau ale turcilor)

Mormintele haiducilorloc în munte, situat mai sus de Fagul Frumos, un pisc unde se spune că au fost surprinşi, ucişi şi înmormântaţi de poteraşi (cea mai mare parte dintre ei), haiducii care au atacat mănăstirea Hurez Valea Jidovii vale ce se varsă în stânga pârâului Costeşti; legenda spune ca pe aici au trăit oameni cu o infăţişare de uriaşi, cărora li s-a zis jidovi; nu se ştie de unde au venit; cu mulţi ani în urmă, se spune ca prin eroziunea văii şi alunecări de teren au fost scoase la iveală schelete de oameni uriaşi, lucru ce ar confi rma cele transmise din generaţie în generaţie; Valea Jidovii – jidovul uriaş, ţinutul uriaşilor (evrei)12

În concluzie, arătăm că în Costeşti aflăm un număr foarte mare de denumiri toponimice. Unul dintre ele datează încă de la începutul secolului al XV-lea (Bistriţa), iar altele din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. Printre aceste denumiri toponimice care se menţin şi astăzi, după trecerea a mai multor sute de ani, amintim următoarele: Costesti şi Târsa (1512), Măgura Albă, Dăroaia, Neagota, Văratici, Mlăci, Glăvoci şi Scărişoara (1556), Valea Nisipului, Măgură, Valea Humii şi Ferigi (1609), Cornăţăl, Ponor, Vârful Plopişului şi Lazuri (1610), Dealul Viei, (1746-1747). Numărul mare de toponime este explicat de prezenţa activă a omului pe aceste meleaguri şi este în strânsă legatură cu activitatea lui, cu munca şi lupta lui pentru dreptate socială. Au apărut şi denumiri toponimice noi, cum sunt următoarele: „La Carieră” – legat de apariţia marii cariere de calcar, care asigură materia primă pentru industria chimică; „La Cariera de Nisip” – situată pe drumul naţional Tg. Jiu – Rm. Vâlcea, în partea de sud a comunei (astazi Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor Costeşti); „La Şantier” – tot lângă şoseau naţională, unde s-a înfi inţat un şantier pentru asfaltarea drumurilor (astăzi complex comercial). În perioada următoare, ca urmare a noilor transformări ale comunei Costeşti, vor apărea noi denumiri toponimice.