7. BISERICA FOSTULUI SCHIT DE SUB PIATRĂ (44 DE IZVOARE

Fig. 23: Biserica Ţigănia, zisă şi biserica de la Păr (1689)

Are formă de navă, acoperită cu şindrilă. A fost construită de Pârvu Cantacuzino logofătul şi Paisie, arhimandritul mânăstirii Bistriţa, după cum s-a mai arătat, la 1689. Acest lucru reiese clar din inscripţia afl ată la intrare: „... am rădicat zidind casa aceasta noi robii tăi, Pârvu Cantacuzino logofăt şi Paisie arhimandritul Bistriţii... august dni leat 7197 (1689)”279 Probabil să fi fost reparată între anii 1775 – 1776 (data unui pomelnic).280 În timpul domnitorului Nicolae Mavrocordat, la 1788, sub episcopul de Râmnic Filaret, egumen fi ind la Bistriţa Nectarie, s-a reparat şi zugravit de către zugravul Ion Pop Tudor, fapt ce reiese din inscripţia pictată la interiorul bisericii.281 Astăzi biserica este deschisă cultului religios de către preotul Ion Mladin şi are în apropiere un cimitir. În 2012 au început lucrările de restaurare ale acestei biserici.

7. BISERICA FOSTULUI SCHIT DE SUB PIATRĂ (44 DE

IZVOARE)

Biserica satului Pietreni, fost schit, se mai numeşte şi „De Sub Piatră” sau „44 de Izvoare” a fos zidită în anul 1701 de către Ştefan Ieromonahul, ajuns apoi egumen al mânăstirii Bistriţa, care a mai ridicat şi biserica fostului schit Păpuşa. Zidirea acestei biserici s-a făcut pe locul alteia mai vechi, căci după cum spune Ştefan în predoslovia pomelnicului, este ctitor nou, împreună cu ieromonahii Epifanie şi Nicodim. Aşa se explică şi faptul că Odobescu găsise acolo obiecte de cult purtând data 1694. Va fi fost deci, mai înainte, o biserică din lemn, care la 1701 a trebuit refăcută. 282 Din inscripţia afl ată la intrare aflăm anul construirii acestei minunate biserici de zid: „Acest sfânt hram s-au ridicat întru laudă lui Dumnezeu şi cinstea sfântului său Nicolae şi s-au zidit cu toată nevoinţa de smeritul chir Ştefan ieromonah, egumen ot Bistriţa, ajutorând şi Epifanie ermonah, Nicodim ermonah, întru veşnică pomenirea lor, Domnul şi stăpânitorul ţării fi ind Constantin Brâncoveanu Basarab voevodul leat 7209 (1701)”.283

279 V. Drăghiceanu, Vechea biserică de lemn din Grămeşti – Vâlcea, în Bul. Com. Mon. Ist., anul III, 1910, p. 112 280 N. Stoicescu, Bibliografi a localităţilor şi monumentelor feudale din Ţara Românească I, vol. I, p. 678 281 A. Sacerdoţeanu, Inscripţii şi însemnări din Costeşti-Vâlcea, extras din Bul. Com. Mon. Ist., XXVIII, Bucureşti, 1937, p. 13 282 A. Sacerdoţeanu, Pomelnicul Schitului Pietreni, Mitropolia Olteniei, anul XXIV, nr. 1-2, ianuarie, Craiova, 1972, p. 105 283 A. Sacerdoţeanu, Inscripţii şi însemnări din Costeşti-Vâlcea, extras din Bul. Com. Mon. Ist., XXVIII, Bucureşti, 1937, p. 11

Apar aici şi portretele ctitorilor: Ştefan egumenul Bistriţei, Grigore proegumen al Bistriţei, Lavrentie ermonah, Gherman ermonah şi eclesiarh al Bistriţei, Popa Pătru Schiteanu.284 Înainte de 1763, probabil în timpul războaielor turco-austriece, când episcopul Climent o înzestrează cu cărţi, biserica a fost descoperită şi jefuită de turci, încât a fost nevoie de o adevărată resaurare şi înzestrare, cum se arată în pomelnic. Refacerea picturii a avut loc mai târziu, la 1779, de către Grigore proegumen al mânăstirii Bistriţa, împreună cu Gherman eclesiarh şi Lavrentie monah, purtător de grijă fi ind popa Pătru Schiteanu, cum se arată în inscripţia pictată, învrednicindu-se cu aceasta Efrem zugravul. În anul 1784 a fost nevoie de o nouă acoperire a bisericii, când averea ei se îmbogăţeşte cu odăjdii şi cărţi. Cum acoperişul de şindrilă dura 40-50 de ani, va fi refăcut în 1831. Pomelnicul schitului, care ne dă aceste informaţii, constituie o adevărată cronică. 285 Biserica este un monument istoric simplu, scund, fără turlă, cu un acoperiş de şindrilă.

Fig. 24: Schitul 44 de Izvoare din Pietreni (1701)

Biserica de la Pietreni a fost găsită în anul 1935 de Aurelian Sacerdoţeanu în stare foarte rea. Ulterior a fost refăcută, încât astăzi (1977) în ea se ofi ciază cultul religios de către preotul Fulga Dumitru şi cântăreţul Rădescu Nicolae. Restaurarea bisericii fostului schit a fost fi nalizată în anul 2011 şi în prezent seviciul religios este ofi ciat de

către preotul Ion Mladin. Cimitirul bisericii se află puţin mai departe (spre sud) şi provine de la un lot de pământ cu o suprafaţă de 1500 mp, primit de biserică în 1864. Aici a fost construită cu ajutorul sătenilor şi o capelă. Biserica amintită şi locurile pitoreşti din apropiere, merită a fi vizitate. Mai amintim că lângă biserică se află şi bazinul în care a fost captată din cele 44 izvoare apa potabilă pentru nevoile locuitorilor din Pietreni, Văratici şi Costeşti.

284 A. Sacerdoţeanu, Inscripţii şi însemnări din Costeşti-Vâlcea, extras din Bul. Com. Mon. Ist., XXVIII, Bucureşti, 1937, p. 11 285 A. Sacerdoţeanu, Pomelnicul Schitului Pietreni, Mitropolia Olteniei, anul XXIV, nr. 1-2, ianuarie, Craiova, 1972, p. 105