V. COSTEŞTI ŞI MOMENTE IMPORTANTE DIN ISTORIA ROMÂNIEI

biserică a fost mult mai veche. La început a fost pe acelaşi deal, ceva mai sus, dar surpându-se pământul a trebuit să fi e mutată mai jos, la un loc mai bun, după cum spune tradiţia. Lucrul poate fi exact, întrucât un an scris pe o bucată de piatră indică 1781, când probabil că exista biserica. Mutarea aceasta o va fi săvârşit popa Nicolae Vărăticeanu, amintit de inscripţie. De jur împrejur, biserica avea un brâu sculptat în serpentine, care se mai observau la altar, unde căzuse tencuiala cu care a fost acoperită mai târziu. Toată zestrea acestei biserici fusese dusă în anul 1935 la biserica din Gruşetu. La acea dată, biserica era deja părăsită şi pe cale de a se nărui.304 Inscripţia de la intrare, săpată în lemn, cuprindea următoarele: „Această sfântă biserică s-a pornit din temelie în zilele Preluminatului Domn ... Ion Gheorghe Caragea ... cu toată cheltuiala ... popi Nicolae Vărăticeanu ... leat 1818 (7229), noiembrie.” Aurelian Sacerdoţeanu a găsit şi aici anumite inscripţii, din care amintim: pe o piatră aruncată în curte, însemnat anul 1781; pe o cruce din curtea bisericii anul 1819; pe o icoană a Maicii Domnului pictată pe pânză, data 8 noiembrie 1819; pe icoanele prăznicare (două), data 8 august 1863; pe o liturghie tipărită la Sibiu data 8 septembrie 1848; pe Mineiul lunii ianuarie, Bucureşti, anul 1852.305 Mai amintim că pomelnicul bisericii din Văratici, datat din 1818 cănd se presupune că preotul paroh nu avea mai mult de 20 familii, a fost publicat de Aurelian Sacerdoţeanu în Mitropolia Olteniei (nr. 5-6) în anul 1965. Avea hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Lângă biserică se afl a şi un cimitir.

De teritoriul comunei Costeşti se leagă momente importante din istoria patriei, iar locuitorii costeşteni au participat activat la numeroase evenimente din trecutul zbuciumat al poporului nostru. Astfel, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, situaţia politică în Ţara Românească era nesigură din cauza războaielor ruso-turce din această vreme; difi cultăţile economice şi intensifi carea exploatării determină puternice frământări sociale, care-şi găsesc expresie şi în frecvenţa apariţiei unor haiduci de seamă, bine cunoscuţi. În primele decenii ale secolului trecut, pe aceste locuri îl aflăm haiducind pe vestitul căpitan de haiduci olteni – Iancu Jianu.

304 A. Sacerdoţeanu, Inscripţii şi însemnări din Costeşti-Vâlcea, extras din Bul. Com. Mon. Ist., XXVIII, Bucureşti, 1937, p. 14 305 A. Sacerdoţeanu, Inscripţii şi însemnări din Costeşti-Vâlcea, extras din Bul. Com. Mon. Ist., XXVIII, Bucureşti, 1937, p. 14