VIII. ALIMENTAŢIA

Pentru viaţa omului sunt absolut necesare apa şi alimentele, acestea din urmă fi ind de provenienţă vegetală şi animală. Apa potabilă se găseşte din abundenţă în Costeşti, unde aflăm numeroase izvoare care vin din munte sau din dealurile comunei. Se scoate din fântâni, unele dintre ele cu roată (Fig. 37), iar altele, în număr tot mai redus, cu cumpănă (fi g. 43).

Fig. 37: Fântână cu roată şi lanţ

Amintim că aceste fântâni au fost săpate la 6-10 m adâncime. Fântâna se mai numeşte şi puţ, care este o groapă cilindrică, uneori cu pereţii pietruiţi (zidiţi cu piatră de râu), cu ghizde împrejur, la suprafaţă, săpată în pământ până la un strat de apă şi care serveşte la alimentarea cu apă.

Fig. 38: Fântână cu cumpănă din Văratici-Costeşti

În Costeşti mai aflăm şi multe cişmele formate dintrun bazin din care curge apa pe ţeavă. În anul 1935, Aurel Sacerdoţeanu amintea pe cele mai cunoscute cişmele din comună: cişmelele din Valea Bună, din Zlamene, din Căline, din Bistriţa (Ţigănie) şi din Ciorobeşti; apoi fântâna lui Opran, a Ghiormei, Sub Arnoţăl, Sub Arnota şi altele. Autorul relata la acea dată că „puţine din acestea au troiţe cu inscripţii care amintesc de numele ctitorilor‟ şi acestea erau cu totul recente. A redat cea mai veche inscripţie pe care a găsit-o la fântâna Sub Arnota, situată sub munte, pe drumul dintre mănăstirea Bistriţa şi piciorul Arnotei. Din inscripţie s-a văzut că este vorba de o refacere, la 1874, a unei fântâni mai vechi. Dăm în continuare conţinutul inscripţiei de la fântâna de Sub Arnota, descifrată de către A. Sacerdoţeanu: „Anul 1874, august 14. Această cişmea ce au prefăcut de robii lui Dumnezeu preotul Constantin Iacovescu şi Toma Din Popa Toma şi Din Popa Toma şi Dimitrie Iace(verscu). Adaos mai nou: preotu Cos(ma), Mariea er(eiţa)‟ . 444 ?

444 A. Sacerdoţeanu, Inscripţii şi însemnări din Costeşti-Vâlcea, extras din Bul. Com. Mon. Ist., XXVIII, Bucureşti, 1935,

Bucureşti, 1937, p. 15