5. ONOMASTICA

Borăscu, Mierlă, Măgureanu, Anghel, Crăcană, Voineag, Predoiu, Stoican, Anhelescu, Bălintescu, Bafoiu (din Recea), Blidariu (Blidaru), Huruială, Castravete (dispărut), Păunescu, Constantinescu, Predescu, Cheran, Armăşescu (din Tomşani), Iacov (din Bogdăneşti), Crăcănuş etc. Alt aspect pe care-l desprindem este acela că atât neamul Sacerdoţenilor cât şi cel al Stăneştilor, în legăturile lor de rudenie, au trecut mult graniţele comunei până în localităţile din apropierea comunei Costeşti, cum ar fi Pietrari, Bărbăteşti, Horezu, Stroieşti, Vaideeni etc. Atât aceste neamuri, cât şi altele din comună, sunt un izvor continuu, prelunginduse din generaţie în generaţie. Născându-se unii pe alţii, cei mai vechi locuitori ai satelor au murit anonimi în lumea care a urmat peste veacuri. Apariţia scrisului a făcut să-i cunoaştem pe unii dintre ei.

5. ONOMASTICA

Onomastica se ocupă cu studiul numelor proprii de persoană (antroponimie), de alte fi inţe vii (zoonimie) şi de locuri (toponimie). Numele este o părticică din tradiţia, din istoria ţării, informându-ne asupra culturii şi asupra modului de viaţă al celor care ne-au precedat.414 În cele ce urmează ne vom referi numai la numele de persoane. Numele este un cuvânt prin care numim, arătăm cum se cheamă o persoană. Numele de familie este denumirea unei persoane care se transmite de la părinţi la copii, iar numele de botez, sau numele mic, formează prenumele. Trăind într-o colectivitate, oamenii au simţit nevoia de a vorbi unii cu alţii. La început existau doar nume de botez (nume de persoană): cineva era Ion sau Maria, iar dacă se cerea o precizie mai clară, se adăuga numele tatălui sau al soţului, câteodată al mamei sau al soţiei: Gheorghe al lui Ion, Niculae al Mariei, Ioana lui Vasile etc.. Adesea se folosea numai numele părinţilor: al lui Stan, al Ioanei (evident, între oameni pentru care această indicaţie era sufi cientă) şi formula aceasta se mai poate întâlni şi astăzi în mediul sătesc. În actele mai vechi apare formula slavonă cu „sin‟. Când populaţia a devenit mai numeroasă, s-a dezvoltat o formă de a da numele de familie din poreclă. 415 La numele tatălui nu se mai adaugă niciun sufi x (ex. Gheorghe Ion). Când doi au acelaşii nume, pentru a nu se confunda, se adaugă la nume şi prenume, numele bunicului (ex. Ion Gheorghe Dinu, iar celălalt Ion Gheorghe Petre). Au apărut mai târziu şi cazuri de schimbare a numelui. Ţăranii au observat că pe boieri îi chemă mai ales cu „escu‟. Numele acestea, până la sfârşitul secolului al XIXlea, erau purtate într-adevăr numai de boieri. Numeroşi ţărani au adăugat pe „-escu‟ la

414 Al. Graur, Nume de persoane, Editura Ştiinţifi că, Bucureşti, 1965, p. 9 415 Al. Graur, Nume de persoane, Editura Ştiinţifi că, Bucureşti, 1965, p. 89

numele de botez al tatălui lor416, devenind astfel, din Gheorghe Ion, Gheorghe Ionescu, din Matei Grigore, Matei Grigorescu, din Ion al Popii, Ion Popescu. Şi acum, în urma Regulamentului Organic, clasa intermediară era formată mai ales din fi i de preoţi, astfel ne putem explica de ce avem atât de mulţi Popeşti. O mare parte a populaţiei din comuna Costeşti are astăzi nume de familie autentice, care se transmit din tată în fi u. Numele de Ungureanu e explicat ca nume dat în trecut în mod curent românilor veniţi din Transilvania, care se afl a în acea vreme sub dominaţia Ungariei.417 Unele nume provin de la meserii. Într-o vreme, când numele de familie nu erau fi xe, iar meseriaşii erau destul de rari, se adăuga adesea la numele de botez numele meseriei, sufi cient pentru a identifi ca persoane astfel denumite. Printre aceste nume amintim pe acela de Olaru. Alte nume se referă la situaţii sociale, titluri de boierie (cum ar fi acela de Armăşescu, care provine de la armaş), nume dispărut de câţiva ani. Copiilor găsiţi, deoarece familia lor nu este cunoscută, trebuia să li se inventeze un nume de familie. Adesea, acest nume trădează situaţia socială a purtătorului (ex. numele Lăpădat, Lăpăduţă, Părăsişte etc.). Numele de Popescu s-a format de la popă. Până la Regulamentul Organic, fi ii de ţărani nu aveau voie să înveţe în şcoli. Noua reglementare le-a deschis accesul numai la şcolile de popi, iar fi ii de popi puteau urma orice şcoală. Aceasta explică de ce la mijlocul secolului al XIX-lea funcţionarii au început să fi e numiţi adesea Popescu; fi ul unui popă, mergând la şcoală, devenea Popescu. Tot legat de preoţie este şi numele de Popa, asemenea celui de Sacerdoţeanu, care în limba latină înseamnă preot.418 Cele trei nume amintite le întâlnim şi în Costeşti, iar la acestea se mai adaugă altele două: Alpopii şi Popian. În Costeşti mai întâlnim şi alte nume printre care amintim: Dobrinescu (de la Dobrin), Petrescu (Petre), Dumitrescu (Dumitru), Măgureanu (de la Măgură), Munteanu (om venit poate din Muntenia sau de la munte), Poiniţeanu (venit poate tot din Transilvania, de la Poiana Sibiului sau din alt loc cu numele de Poiana). Mai multe documente şi pomelnice publicate de istoricul A. Sacerdoţeanu ne dau numeroase informaţii cu privire la numele unor oameni care au trăit în Costeşti în secolele trecute. Cel mai vechi document este cel din 11 octombrie 1512, prin care Neagoe Basarab confi rmă schimbul lui Barbu Ban care dă Slătioara pentru Târsa. În acest document apare pentru prima dată numele unui locuitor din Costeşti: Popa Frâncu (vezi Anexa nr. 2). Dintr-un alt document slavo-român din 12 ianuarie 1669 aflăm alte nume ca: Popa Stanciu, Vintilă, Crăciun, Nestor, Coman, Stan, Frâncu şi Stoica.419

416 Al. Graur, Nume de persoane, Editura Ştiinţifi că, Bucureşti, 1965, p. 90 417 Al. Graur, Nume de persoane, Editura Ştiinţifi că, Bucureşti, 1965, p. 94 418 Al. Graur, Nume de persoane, Editura Ştiinţifi că, Bucureşti, 1965, p. 114 419 A. Sacerdoţeanu, Un document slavo-român, Revista istorică, XIV, 1929, p. 160-163

Câteva acte grămeştene (din Costeşti) ne dau alte nume: Constandin Surdul din Costeşti (Grămeşti, 12 septembrie 1730), Copaci (6 februarie 1821) şi Ghiorma (2 mai 1849).420 Numele de Bălintescu îl întâlnim pentru prima dată într-un document din 15 aprilie 1805 şi apoi la 28 noiembrie 1815.421 Sub titlul de „Documente hurezene‟ au fot publicate de acelaşi autor în revista „Arhivele Olteniei‟ mai multe documente care ne dau numeroase nume: - documentul din 18 aprilie 1820: dintr-o diată dată de Ilie Bălintescu din Costeşti referitor la banii ce-i are împrumutaţi pe la săteni aflăm nume dintre care amintim: Ilie Tudorescu, Pătru Loghianu, Nicolae Ispasu, Dumitru Sandi, Dinu sin Dinu, Din al Cozmi, Gheorghe Jidoveanu, Nicolae Grămadă, Nicolae I,. Pavelu Ciopleală, Nicolae sin Deaconu, Grigore Fulgescu, Dumitru Duducă, Dumitru Cârsti, Mihăilă Robu, plus ale martorilor popa Ionu Jidoveanu, deaconu Ion Bălintescu.422 - zapisul din 12 aprilie 1824 ne relatează cum Lazăr Bălintescu-moşul, vinde un loc pentru o cămaşă diaconului Grogore, nepotul lui.423 - 23 aprilie 1832: învoirea sătenilor din Costeşti pentru a paşte vitele în Muntele Neteda al mânăstirii Bistriţa pentru care au dat bani: popa Ion Ciorgan, Grogore sin Dumitru Bourescu, popa Ion Jidoveanu, popa Grigore Bălintescu.424 - 20 aprilie 1834: popa Grigore şi Nistor împart un loc părintesc pentru a nu mai fi ceartă. Printre aleşii satului… Ion Istocescu, Ion Ispasu, adeveresc: popa Ionu Fulgescu, Nicolae Grămadă, Deaconu Bălintescu, Andrei Loghin.425 Preotul Ion S. Constantinescu a publicat, de asemenea, mai multe documente referitoare la comuna Costeşti: - 20 martie 1850: zapisul prin care Dobrineştii (Gh. Dobrinescu cu fi ii săi Constandin, Niculae şi Gheorghe, Iacob Dobrinescu, Ion Nicolae Dobrinescu şi Vlad Dobrinescu vânzători din comuna Costeşti-Vâlcea vând merticul de pământ popei Ion sin popa Cârstea. Apar martori nume ca: popa Ion Nistorescu, popa Nicolae Nistorescu duhovnic, popa Nicolae Ghiorma, Ion Jidoveanu, Gh. Beleţescu, Alecu Fulgescu (martor şi scriitor), la juraţi Constandin Ciortan.426 - documentul din 20 aprilie 1852: zapisul lui Nicolae Popescu din Costeşti – Vâlcea, dat lui Grigore Popescu, pentru împrumut. Semnează Nicolae Popescu platnic, scriitor Iliescu, martori: Nicolae Gheorghe Crăcană, Grigore Ruget, Ion Bivolariu.427 - 3 aprilie 1855: jalba moşnenilor Grămeşti din Costeşti – Vâlcea, împotriva cotropitorilor Bărbăteşti, adresată Curţii din Craiova. Erau nemulţumiţi de hotărârile judecătoreşti din Vâlcea faţă de moşia Glăvociul de Sus şi cereau să-i cheme pe ei şi

420 A. Sacerdoţeanu, Acte grămeştene din Costeşti - Vâlcea, Revista istorică, XXII, 1936, p. 331-336 421 A. Sacerdoţeanu, Documente hurezene, Revista Arhivelor Olteniei, XII, nr. 69-70, 1933, p. 382 422 A. Sacerdoţeanu, Documente hurezene, Revista Arhivelor Olteniei, IX, 1930, nr. 51-52, p. 320 423 A. Sacerdoţeanu, Documente hurezene, Revista Arhivelor Olteniei, IX, 1930, nr. 51-52, p. 321 424 A. Sacerdoţeanu, Documente hurezene, Revista Arhivelor Olteniei, IX, 1930, nr. 51-52, p. 322 425 A. Sacerdoţeanu, Documente hurezene, Revista Arhivelor Olteniei, IX, 1930, nr. 51-52, p. 324 426 Pr. Constantinescu S.I., Câteva acte din Costeşti - Vâlcea, Revista Arhivelor, nr. 1, 1946, p. 168 427 Pr. Constantinescu S.I., Câteva acte din Costeşti - Vâlcea, Revista Arhivelor, nr. 1, 1946, p. 170

pe Bărbăteşti pentru o nouă judecată. Semnează moşnenii Grămeşti din satul Costeşti, plaiul Cozii, judeţul Vâlcea: popa Nicolae Ghiorma, popa Ion Nistorescu, Dumitru Pavel Grămescu, Ion Tudor Dobrinescu, Dumitru Popescu, Ion Popa, Nicolae Nistorescu, Ghiorma Grigore Popescu, Nicolae Predescu, Ion Duducă, Marin Chilom.428 - 8 aprilie 1855: jalba moşnenilor Grămeşti din Costeşti – Vâlcea, împotriva moşnenilor Bărbăteşti, către Prezidentul Curţii apelative: Bărbăteşti le-au tăiat pădurea din Glăvociul de Sus (au tăiat pari, nuiele şi alte lemne mari). Semnează jeluitorii: moşneni Grămeşti din satul Costeşti, plaiul Cozii, judeţul Vâlcea: popa Ion Nistorescu, popa Nicolae Ghiorma, Dumitru Pavel Rădescu, Ion Tudor Dobrinescu, Dumitru Popescu, Ioan Popa, Nicolae Nistorescu, Pătru Pavel Grămescu, Ghiorma Grigore, Popescu Nicolae Predescu, Ion Duducă, Marin Chilom.429 - 8 ianuarie 1856: Maria Nedelcu Ungureanu obţinea bilet de trecere la rudele ei în Ardeal. Semnau deputaţii: Ioan Ispas, Stancu Bucur, Ghorghe Popescu, N. Dima, Mihai Cozmescu pârcălab, scriitor N. Popescu.430 - 20 ianuarie 1856: zapisul prin care popa Ion Nistorescu vinde un loc în CosteştiVâlcea popei Ioan sin popa Cristea Popescu, tot din satul Costeşti, moşie afl ată în Glăvoci. Vecini: Iacov Dobrinescu, D. Pavel Grămescu, Nicolae Popescu (cumpărat de la D. Ologu). Ilinca Frigurae vânduse pământul pomenitului Ion de mai sus. Semnează: popa Ion Nistorescu – cumpărător, Ion Popa, Nicolae Nistorescu – vânzători. Martori: Gh. Bălintescu, Ion Jidoveanu şi N. Popescu (şi scriitor). Cei doi s-au arătat în faţa sfatului satului Costeşti pentru întărirea zapisului. Semnează Stan Puică - proprietar, deputaţii Ioan Ispas, N. Dima, Gheorghe Popescu, Stancu Bucur, scriitor N.D. Popescu.431 - Foaia de zestre pe care a făcut-o Pătru Oprea Boorăscu fetei sale Ioana este semnată de soţia sa Dumitra Alisandra Ciorgan, de Gh. Ion Booroscu, N. Oprea Boorăscu, scris de preot C. Constandinescu.432 - 18 iulie 1859: zapisul lui Ioan Tudor Dobrinescu pentru un împrumut cu ipotecă de la fratele său Iacov din Costeşti-Vâlcea. Semnează: Ion Tudor Dobrinescu (a dat), Constantin Ioan din Păuşeşti-Măglaşi (martor). Sfatul satului Costeşti adevereşte şi întăreşte zapisul, în 18 iulie. Deputaţi: Nistor Diaconescu, Constandin Enescu, Constandin Statie, scriitor N. Popescu.433 - 31 decembrie 1871: zapisul prin care Ioan Popa Nicolae vinde lui Iacov Dobrinescu un loc în Valea Gîrdi, din Costeşti-Vâlcea. Vecini: Ion Tomulete, Nistor Chilom, Pătru lui Pavel. Semnează: Ioan Popa Nicolae – vânzător de bunăvoie, Gh. Predescu – martor, I. Popa Cristea – martor, Radu Dobrinescu – martor, scriitor şi martor N. Popescu.434

428 Pr. Constantinescu S.I., Câteva acte din Costeşti - Vâlcea, Revista Arhivelor, nr. 1, 1946, p. 172 429 Pr. Constantinescu S.I., Câteva acte din Costeşti - Vâlcea, Revista Arhivelor, nr. 1, 1946, p. 173 430 Pr. Constantinescu S.I., Câteva acte din Costeşti - Vâlcea, Revista Arhivelor, nr. 1, 1946, p. 173 431 Pr. Constantinescu S.I., Câteva acte din Costeşti - Vâlcea, Revista Arhivelor, nr. 1, 1946, p. 173-174 432 Pr. Constantinescu S.I., Câteva acte din Costeşti - Vâlcea, Revista Arhivelor, nr. 1, 1946, p. 173-174 433 Pr. Constantinescu S.I., Câteva acte din Costeşti - Vâlcea, Revista Arhivelor, nr. 1, 1946, p. 175 434 Pr. Constantinescu S.I., Câteva acte din Costeşti - Vâlcea, Revista Arhivelor, nr. 1, 1946, p. 176

Dintre numele amintite în documentele prezentate, astăzi mai aflăm: Crăciun, Nistor, Stoica, Copaci, Bălintescu, Loghin, Ispas, Cozma, Jidoveanu, Grămadă, Ciopleală, Fulgescu, Borăscu, Istocescu, Dobrinescu, Nistorescu, Ciortan, Popescu, Iliescu, Crăcană, Ruget, Bivolaru, Chilom, Rădescu, Ungureanu, Cozmescu, Puică şi Enescu. Nume ale locuitorilor din Costeşti înainte de anul 1900 aflăm şi în pomelnicele bisericilor. Pomelnicul bisericii din satul Costeşti redă nume printre care amintim: Ioan Jidoveanu (popă), Cîrstea Popescu (popă), Grigore Bălintescu (popă-1846), Ioan Bălintescu (diacon), Ioan Avram (diacon), Ilie Popescu (diacon), Constandin sin Cozma, Anghel Jidoveanu, Constandin Bălintescu, Nistor Bălintescu, logofătul Ioniţă Petreanul, popa Grigore Voineag, Radu Giubega, Dumitru Popescu (1849).435 În pomelnicul bisericii Gruşetu din Costeşti întâlnim nume de familie ca: Basarabă (probabil venind din careva robi eliberaţi de basarabeşti), Beleţi, Cioplintea, Dobrinescu, Ilea, Jidoveanu şi Voineag. Mai amintim şi alte nume: Lazăr Grămescu (1804), Beleţescu, popa Ion Zugravu, Ilie Voineag, Lăpădat, Stuparu, Păun Ungureanu, Ilie Demetrescu, Mărin Slabu, Procopie Florescu, Gheorghe Bălintescu (15 iunie 1879), Iacov Dobrinescu (13 martie 1881), Filip Milosteanu (probabil de fel din satul Milostea-Slătioara), preot Marin Fulgescu, Toma Gh. Florescu (17 mai 1874), Dumitru Voineag (17 mai 1874), Stan Ilea (13 mai 1874), Dima Voineag (14 mai 1874), Cîrstea Fulgescu (popă), Ion Fulgescu (popă), Popa Ion (preot-1883), Ioan Nistorescu (popă), Nicolae Popescu (popă), Dumitru Popa, Grigore Voineag (1855), Nicolae Marcu Frumuşelu, Păuna Constantin Cîrstoiu, Ion Crăcănuşi (1903), Ion NIţă Butoi, N.Basarabă şi alţii.436 Pomelnicul bisericii din satul Văratici ne dă şi el informaţii preţioase de ordin onomastic. Din el amintim câteva nume: Ciucă (nume rar), Băsărab, Frumuşelu, Giubega, Lăcraru sau Lăcrăroiu, Nicolae Vărăticeanu (preot), Pătru Pietreanu (boier), Ion Fulgescu (popă), popa Cîrstea din Gruşet, popa Iona Jidoveanu din Gruşet, Gh. Ciorobetu, Radu Giubega, Vasile Ciortan, Ion Lăzărescu, Matei Enescu, Stan Grămescu, Nicolae Enescu, Ion Ciortan, Radu Lăcraru, Nicolae Lăcraru, Niculae Ciortan, Păuna Găinoaie (1847), Nicolae Măgureanu, Ion Jidoveanu, Nicolae Ciopleală, Nicolae sin Dumitru Bercea, popa Nicolae Lăzărescu, Nicolae Căpraru, Niculae Marcu Frumuşelu etc..437 Şi din pomelnicul schitului Pietreni aflăm următoarele mai multe nume ca popa Pătru Schiteanu, de la schitul amintit, de la care probabil şi-a luat numele, amintit în 1763 şi 1779. Mai apar după 1763 şi alte nume ca: Istratie, Stanca, Tănasiiu (Tănase), Lazeru (Lazăr), Anghel. Mai apar pomelnicul boierului Pătru Pietreanu (de la 1830), cel al lui Din sin Grigorie Boorăscu, preot Ion Ciorgan (1835), Macarie Peşterenu (popă), Grigore

435 A. Sacerdoţeanu, Pomelnicul bisericii din satul Costeşti, raionul Horezu, Mitropolia Olteniei, anul XVI, nr. 3-4, martie-aprilie, Craiova, 1964, p. 246-254 436 A. Sacerdoţeanu, Pomelnicul bisericii Gruşetu din Costeştii Vâlcii, extras din Arhivele Olteniei, XIII, 65-66, 1933,

Craiova, Bucureşti, p. 5-18 437 A. Sacerdoţeanu, Pomelnicul din satul Văratici, Mitropolia Olteniei, anul XVII, nr. 5-6, mai-iunie, Craiova, 1965, p. 458-466

Marinescu (11 iunie 1842), Stan Ciorgan, Grigore sin Ionu Bourescu (1847), Grigore Ion Bourău.438 Dintre numele locuitorilor din Costeşti, majoritatea explicate în lucrarea lui N.A. Constantinescu „Dicţionar onomastic românesc‟, amintim următoarele: - nume laice româneşti provenite din numirea diferitelor profesii şi meserii: Blidaru, Ciobanu, Cobzaru, Cojocaru, Curelaru, Dogaru, Lăcraru, Lăutaru, Olaru, Văcaru, Zugravu; - nume calendaristice: Avram, Crăciun Ispas (Înălţarea), Lazăr, Petru, Pavel, Vasile, Gheorghe; - nume provenite din fl oră şi faună: Capră, Copaci, Cucu, Gâscă, Greeruş, Lupu, Mierlă, Puică, Purece, Ruget; - nume provenite din adjective (arată însuşirea): Bondoc, Butoi, Buzilă, Căruntu, Crăcană, Crăcănuşi, Frumuşelu, Grămadă, Guşatu, Mărunţelu, Murgescu, Murgu, Roşca, Slabu; - nume provenite din verbe: Clipici, Oprea, Opriţa, Opriţoiu; - nume provenite din forme de adresare: Badea – nume vechi românesc; - nume provenite de la diferite situaţii sociale: Armăşescu, Desrobitu (fost rob al mânăstirii), Holtei, Lepădat, Lăpăduţă, Părăsoşte, Robu (fost rob la turci), Văduva; - nume de origine maghiară: Tîrlea (mirişte) şi Tîrcală (pestriţ); - nume de origine greacă: Cosma;439 - nume de origine slavă: Neagu, Preda, Stan, Stanca, Stoica, Stoican, Stroe (providenţă, ordine), Voineag (ostaş, bărbat tânăr); - nume de origine albaneză: Ticu (sau de origine tracă): - nume de origine turcă: Duducă (cucoană); - nume de origine tracă sau cumană: Basarabă, Comănescu (poate de la numele Coman); - nume de lucruri: Baros, Bold, Butoi, Ciocan, Crăcană, Pistol; - nume care arată originea locului: Costescu, Măgureanu, Pietreanu, Poeniţeanu, Schiteanu; - nume formate din sufi xe: -an (Ciocan, Ciorgan, Ciortan), -aru (Bivolaru, Blidaru, Buharu, Curelaru, Dogaru, Lăutaru), - aşcu (Dumitraşcu, Ionaşcu), -eanu (Cacoveanu, Colniceanu, Jidoveanu, Munteanu, Milosteanu, Pietreanu, Poeniţeanu, Sacerdoţeanu, Schiteanu, Ungureanu, -escu (Bălintescu, Beleţescu, Ciortănescu, Constantinescu, Cosmescu, Dumitrescu, Fulgescu, Grigorescu, iacovescu, Ionescu, Istocescu, Irimescu, Marinescu, Nistorescu, Niţulescu, Porumbescu, Predescu, Rădescu, Stoenescu, Vasilescu), -iţa (Opriţa), -oiu (Cîrstoiu, Goşoiu, Ispăşoiu, Predoiu), -oi (Butoi, Brânzoi, Paşoi), -ică (Budică, Dinulică).

438 A. Sacerdoţeanu, Pomelnicul schitului Pietreni, Mitropolia Olteniei, anul XXIV, nr. 1-2, ianuarie-februarie, Craiova, 1972, p. 105-106 439 Paşca Şt., Nume d epersoane şi animale din Ţara Oltului, Bucureşti, 1936, p. 36

Două nume, Giubega şi Borăscu, unul întâlnit în Bistriţa, iar celălalt foarte răspândit în Pietreni, s-ar putea să se refere la oameni veniţi pe aceste locuri în secolele trecute şi au luat numele localităţilor de unde au venit. Astfel, numele Giubega îl poartă un sat şi o comună din judeţul Dolj, localitate afl ată pe şoseaua Craiova-Calafat.440 Numele Borăscu îl poartă o cumună din sudul judeţului Gorj care are 7 sate, dintre care unul numit Borăscu.441 A existat în extremitatea de vest a satului Borăscu, pe malul drept al pârâului cu acelaşi nume, o culă unde se refugiau locuitorii în vremuri de primejdie. În 1874, satul Borăscu a ars din cauza unui foc făcut de un locuitor în curte care a fost întins de vânt, incendiind tot satul, ulterior marcându-se actualul sat.442 Posibil ca oameni de aici să fi venit în Costeşti, dar mai înainte, deoarece la 1848 apare numele de Borăscu, un localnic căruia i s-au luat armele de foc după înăbuşirea revoluţiei.443 Cu mai mulţi ani în urmă, cetăţeanul Victor Borăscu din Pietreni, fost pădurar, azi decedat, vorbind despre originea familiei Borăscu, a arătat că a venit de pe aceste meleaguri ale Olteniei. Cele mai numeroase nume întâlnite în satele comunei Costeşti sunt următoarele: Ciobanu, Huidu, Istocescu, Măgureanu, Crăcană şi Bălintescu (în Coteşti), Şontrop (în Bistriţa), Ciortan şi Lăzărescu (în Văratici), Rădescu, Ungureanu şi Borăscu (în Pietreni). În satul Pietreni, în 1976, primele 5 locuri în privinţa numărului erau ocupate de următoarele nume de familie: Rădescu (25), Ungureanu (22), Borăscu (16), Ciorgan (13), Huruială (12), Mecu (12). Considerăm că marea lor frecvenţă dovedeşte că aceste nume amintite sunt purtate de cei mai vechi locuitori ai satelor comunei, iar cei care au venit aici în decursul anilor au fost în număr mare. După cum s-a mai spus, numele de Ungureanu, al doilea ca număr în satul Pietreni, dovedeşte venirea acestor oameni din părţile Transilvaniei. Şi aceasta constituie o dovadă a legăturilor permanente ce au existat între locuitorii celor două provincii româneşti în decursul secolelor. Unele nume din comună au dispărut, aşa cum este Castravete. Pentru a nu se stinge un nume, când nu există urmaşi pe linie bărbătească, se foloseşte obiceiul ca la căsătorie, bărbatul să adopte numele soţiei. Amintim cel mai recent caz din Pietreni, când tânărul Tepeler Constantin a luat numele soţiei sale: Costescu. Baza onomastică o formează numele de botez, sau prenumele. Acesta este numele care se dă copilului la naştere şi pe care îl va purta toată viaţa. Mai întâi s-au acordat nume după cele ale sfi nţilor (calendaristice), iar apoi s-au dat nume tradiţionale sau nume moderne. A început tot mai mult să fi e înlocuit criteriul calendaristic şi genealogic de alegere a numelui. În Pietreni, recordul este deţinut de numele calendaristice: la femei: Maria (107), Elena (97), Ioana (63), Elisabeta (43), Paraschiva (32); la bărbaţi: Ion (95), Constantin (79), Gheorghe (63), Vasile (47), Nicolae (44). Rolul hotărâtor în alegerea numelor copiilor îl au părinţii. Ei pun odraslelor lor nume după părinţi: tata, mai ales, bunici, naşi sau numele vreunui sfânt. Numele biografi ce sunt destul de frecvente: Maria, Elena, Constantin, Ion, Vasile, Gheorghe,

440 Colectiv, Judeţele României socialiste, Editura politică, Bucureşti, 1969, p. 249 441 Colectiv, Judeţele României socialiste, Editura politică, Bucureşti, 1969, p. 273 442 I. Atanasescu şi V. Grama, Culele din Oltenia, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1974, p. 107 443 Ileana Petrescu, Documente privind revoluţia de la 1848 din Oltenia, Editura Academiei R.S.R., Craiova, 1969,

Documente istorice II, doc. 201, p. 208