COOPERAŢIA

Numărul oamenilor care vin la bâlci este foarte mare, ei având ocazia să se întâlnească, să se distreze, să se simtă bine. Datorită mijloacelor de transport existente astăzi, la bâlci vin şi oameni din localităţile mai îndepărtate. Cu câţiva ani în urmă, mulţi veneau pe jos, chair cu o zi înainte. Şi astăzi (1977) la bâlci pot fi întâlniţi bătrâni care poartă costume naţionale.

COOPERAŢIA

Pentru centralizare şi control, sub lozinca de „a veni în sprijinul oamenilor muncii de la oraşe şi sate‟, regimul comunist a creeat sistemul cooperaţiei. Aceasta trebuia să fi e pârghia principală a schimbului dintre sat şi oraş, care trebuia să satisfacă nevoile şi să ridice nivelul de viaţă al ţăranului. În realitate, locuitorilor li se impuneau cote din produsele din gospodărie, care le erau achiziţionate la preţ nearealist, fi xat de către stat, dânduli-se în schimb bani cu care aceştia cumpărau pâine, zahăr şi ulei raţionalizate, alături de alte puţine articole industriale care se găseau în magazinele cooperativei, ce stăteau mai mult goale sau cu rafturile umplute de produse de care nimeni nu avea nevoie. Pentru a se asigura condiţii bune de desfăşurare a comerţului, în comuna Costeşti s-au ridicat în ultimii 15 ani clădiri speciale. Astfel, în anul 1960 în Pietreni s-a dat în folosinţă un magazin universal, în anul 1968 s-a terminat construcţia magazinului universal din Costeşti. (Fig. 57)

Fig. 57: Magazinul universal din Costeşti-Ferigile

În perioada care a urmat, s-a mai dat în folosinţă un bufet în Pietreni şi un restaurant în Bistriţa, socotit centru muncitoresc. În 1975, în centrul comunei, s-a dat în folosinţă o brutărie, cu o capacitate de 5t/24h, un magazin universal în cadrul Carierei de Calcar Bistriţa şi un punct alimentar la Şcoala Profesională Specială Bistriţa. La sfârşitul anului 1975, în Costeşti existau următoarele unităţi ale cooperaţiei: magazin universal (Costeşti), magazin metalo-chimic (Costeşti), magazine mixte (Bistriţa şi Pietreni), chioşc pâine (Costeşti), magazine alimentare (Costeşti, Bistriţa, Arnota), magazine forestiere (Între Râuri şi Prislop), bufete (două în Costeşti şi câte unul în Pietreni şi Bistriţa), chioşc (Bistriţa), cofetărie (Costeşti), patiserie (Costeşti). În primele 10 luni ale anului 1975, cooperaţia a avut un plan de desfacere de 12.240.000 lei şi s-a realizat numai suma de 10.586.000 lei (86,5%) din planul stabilit, restul urmând să fi e realizat în lunile noiembrie şi decembrie.

Prin contracte de achiziţii se făcea preluarea de la populaţie a „surplusului‟ de produse agro-alimentare ce intră în fondul central al statului. Planul de achiziţii în anul 1975 a fost de 423.000 lei, din care s-a realizat în 10 luni suma de 310.000 lei. Cooperativa de consum a avut şi secţii de prestări servicii, dintre care le amintim pe cele mai importante: brutărie, secţie de îmbuteliat bere, cismărie, reparaţii radio-TV, tâmplărie, tricotaje, frizerie, croitorie ş.a., unele dintre ele deservind şi alte comune. Se prevede ca în anul 1976 volumul desfacerii de mărfuri să se ridice la 17.000.000 lei. La achiziţii (ouă, lapte, oi, porci) suma va fi de 83.000 lei. Se spunea că tot ceea ce se făcea în cooperaţie era spre binele locuitorilor comunei.

Fig. 58: Magazinul universal Pietreni

Fig. 59: Brutăria din Costeşti

Fig. 60: Imagine din bâlciul d ela Bistriţa (15 august 1973)