3. ÎNVĂŢĂMÂNTUL DIN COSTEŞTI A. DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

3. ÎNVĂŢĂMÂNTUL DIN COSTEŞTI

În secolul al XIX-lea, învăţământul în Ţările Române a cunoscut o continuă dezvoltare. Odată cu introducerea Regulamentului Organic în anul 1831, în Ţara Românească s-au înfi inţat şcoli publice în reşedinţele celor 12 judeţe. În timpul vâlceanului Petrache Poenaru, care ajunge director al şcolilor, se organizează un învăţământ elementar gratuit.462 Deşi n-au fost înfi inţate şcoli în mediul rural, aşa cum ne dovedesc documentele, în unele sate, sătenii au menţinut şcoli prin propria lor cheltuială.

463 În 1832, după cum afi rma în 1905 Victor Gr. Mihăescu, fost institutor şi diriginte al şcolii Costeşti, în răspunsul către Revizoratul Şcolar Vâlcea, s-au înfi inţat trei şcoli în Costeşti, după numărul satelor componente: în Costeşti (învăţător Nistor Bălintescu), Pietreni (învăţător Constantin Iliescu) şi Văratici (învăţător Dumitru Popescu).464 În Ţara Românească, în 1838, s-a pornit acţiunea de înfi inţare a şcolilor elementare săteşti, cu învăţători improvizaţi din cântăreţi bisericeşti, cu o scurtă pregătire în şcolile orăşeneşti. Programa prevedea „citit, scris, socotit, catehism şi lecţii de lucrare a pământului şi economia casei‟. Principalul merit al noii şcoli a epocii regulamentare constă în folosirea limbii române ca limbă unică de învăţământ în şcolile publice.465 În 15 noiembrie 1838, învăţător în Pietreni, Costeşti şi Văratici era Constantin Iliescu.466 La 11 aprilie 1839, învăţător era tot Constantin Gr. Iliescu, cu 20 elevi: 5 elevi în Văratici, 8 în Pietreni şi 7 în Costeşti.467 La 6 martie 1843 apar ca învăţători Nistor Bălintescu în Costeşti, Constantin Iliescu în Văratici şi Alexandru Ciorgănescu în Pietreni.468 După înăbuşirea revoluţiei de la 1848, şcolile au fost închise până în anul 1851. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în anul 1854, timp de un an, când, în timpul războiului Crimeei, ţarul Rusiei a ocupat cu armata Ţările Române (iunie 1853 – iunie 1854).469 Victor Gr. Mihăescu afi rmă că, la cele trei şcoli din Costeşti, cursurile au fost întrerupte după înăbuşirea revoluţiei de la 1848 până în jurul anului 1854.470 Din cauză că localurile de şcoală din Pietreni şi Costeşti căzuseră în ruină, cursurile şcolare nu s-au putut relua decât în localul din satul Văratici, care era mai bun, sub conducerea învăţătorului Dumitru Popescu.471

462 Colectiv, Istoria României, vol. III, Editura Academiei R.P.R., Bucureşti, 1964, p. 1053 463 Ilie Popescu Teiuşan, Unele documente cu privire la înfi inţarea de şcoli săteşti în Oltenia de către sătenii înşişi, înainte de 1838, în Revista Arhivelor, anul VII, Nr. 2, Bucureşti, 1964, p. 155-162 464 Victor Gr. Mihăescu, Monografi a şcoalei primare din comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, 1905, fi la nr. 2 şi Victor Gr.

Mihăescu, Învăţământul primar rural, răspunsuri, 1905, fi la Nr. 1 – materiale afl ate la muzeul Şcolii Generale

Costeşti

465 Colectiv, Istoria României, vol. III, Editura Academiei R.P.R., Bucureşti, 1964, p. 1053 466 Arhivele Statului, Ocârmuirea judeţului Vâlcea, dosar 74-93, 1839, f. 13, verso 467 Arhivele Statului, Ocârmuirea judeţului Vâlcea, dosar 74-93, 1839, f. 206 468 Arhivele Statului, Ocârmuirea judeţului Vâlcea, dosar 367-114, 1843, f. 43 şi 65 469 Colectiv, Istoria României, vol. III, Editura Academiei R.P.R., Bucureşti, 1964, p. 238-239, 693 470 Victor Gr. Mihăescu, Monografi a şcoalei primare din comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, 1905, fi la nr. 2 şi 3 471 Victor Gr. Mihăescu, Monografi a şcoalei primare din comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, 1905, fi la nr. 3

În adresa către Eforia şcoalelor nr. 102 din 18 iunie 1859 se arăta că s-au examinat în şcoala din Râmnic, la cunoştinţele ce sunt obligatorii pentru însărcinarea ca învăţători, candidaţi printre care şi George Alexandrescu, de 20 ani, pentru Costeşti, plasa Cozia, notat cu nota 1 la lectură, scriere, aritmetică şi catehism, deci devine învăţător.472 Notele erau atunci de la 1 la 4, cu 1-eminent şi 4-repetent. Într-o altă adresă trimisă de către Inspectoratul Şcolar Vâlcea către Eforie, în 10 iulie 1859, cu numărul 114, se arată că în locul învăţătorului Dumitru Popescu, care a demisionat şi căruia i s-a oprit leafa pe lunile iulie-august 1858, din septembrie 1858 şi în continuare (1859) era învăţător George Alexandrescu, care a fost examinat şi căruia i s-a înmânat autorizaţia de învăţător.473 Pe o listă din 30 ianuarie 1859 aflăm acelaşi lucru: demisia lui Dumitru Popescu din iulie 1858.474 Învăţătorul George Alexandrescu din Costeşti a fost numit ajutor de revizor, pentru a vizita o dată pe lună, jumătate dintre şcolile ce funcţionau în plasă. 475 Un nou local de şcoală se va ridica în satul Costeşi în anul 1862.476 Din monografi a Şcolii Costeşti, scrisă de Gr. Mihăescu, aflăm următorii învăţători, care au predat în perioada 1858-1905: George Alexandrescu (1858-1870), mutat la altă şcoală; Gheorghe Nistorescu (1870-1875). În timpul lui, şcolii i s-a dat rangul de „şcoală model”; după moartea lui, in 1875, este numit învăţător Dimitrie Bujoreanu, care a condus şcoala cu mult zel şi pricepere până în 1880 când s-a mutat la şcoala din Bujoreni-Vâlcea. Dimitrie Tănăsescu predă la şcoala mixtă din 1880 până în 1881, când s-a înfi inţat o şcoală de fete care a funcţionat până la sfârşitul anului 1886. Aici predă invăţătoarea Evdochia Tănăsescu pâna în 1882 şi Eufrosina Tănăsescu, de la 1882 până la 1886, data desfi inţării acestei şcoli.477 Începând cu anul 1886, şcoala a devenit din nou mixtă, fi ind condusă de Dimitrie Tănăsescu pâna la 1 decembrie 1888, când se înfi inţeaza a doua şcoală mixtă. La această şcoală a predat învăţătorul Gheorghe Pretorianu. Cele două şcoli mixte au funcţionat separat până la 1 septembrie 1889, când s-au contopit într-una singură, funcţionând în localul şcolii din cătunul Costeşti, cu cei doi învăţători: Dimitrie Tănăsescu la postul I şi Gheorghe Pretorianu la postul al II-lea. La 1 septembrie 1890, învăţătorul Dimitrie Tănăsescu a fost mutat în comuna Malaia-Vâlcea, iar învăţătorul Gheorghe Pretorianu a trecut la postul I. Cel de-al doilea post a fost ocupat de învăţătorul Ştefan Herăscu, care a predat până în anul 1891, când a fost mutat la cerere în comuna Berbeşti-Vâlcea. De la 1 septembrie 1890, învăţătorul Gheorghe Pretorianu a continuat să predea neîntrerupt din postul I, până după 1900.478

472 Arhivele Statului Rm. Vâlcea, Inspectoratul Şcolar Judeţean, dosar 1/1859, f. 231 473 Arhivele Statului Rm. Vâlcea, Inspectoratul Şcolar Judeţean, dosar 1/1859, f. 286 474 Arhivele Statului Rm. Vâlcea, Inspectoratul Şcolar Judeţean, dosar 1/1859, f. 37, verso 475 Arhivele Statului Rm. Vâlcea, Inspectoratul Şcolar Judeţean, dosar 3/1859, pachet II, f. 114 476 Victor Gr. Mihăescu, Monografi a şcoalei primare din comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, 1905, fi la nr. 3 477 Victor Gr. Mihăescu, Monografi a şcoalei primare din comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, 1905, fi la nr. 4. 478 Victor Gr. Mihăescu, Monografi a şcoalei primare din comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, 1905, fi la nr. 5