4. CĂMINUL CULTURAL

Fig. 70. Vizitarea cercului de ţesături olteneşti al elevilor de la Şcoala Generală Costeşti de către conducerea judeţului (octombrie 1973)

4. CĂMINUL CULTURAL

La 12 noiembrie 1972 s-au sărbătorit 50 de ani de la înfi inţarea căminului cultural Costeşti. Anul 1922483 reprezintă începutul şi totodată actul de naştere al primei instituţii de cultură care-şi propunea pe atunci ”să contribuie la opera de refacere morală şi materială a satelor, spectatorii fi ind rugaţi să dea toată cinstea cuvenită scenei.” Încă din acest an, odată cu primul cămin cultural, s-a înfi inţat şi biblioteca publică din comuna Costeşti. Fragedele pâlpâiri ale făcliei artistice s-au înfi ripat în Costeşti la iniţiativa fraţilor Sacerdoţeanu, mari iubitori ai trecutului istoric şi al nestematelor folclorice costeştene. Fondatorii amintiţi vor numi primul cămin cultural ”Matei Basarab”, în cinstea domnitorului Ţării Româneşti, ale cărui rămăşiţe pământeşti odihnesc pe meleagurile Costeştiului. Primul sediu al acestei instituţii de cultură l-a constituit casa fostului învăţător Dumitru Tănăsescu, viitoarea Bancă Populară şi apoi sediul Cooperativei de Consum. Alături de membrii fondatori amintiţi, persoane reprezentative au fost învăţătorii Grigore Grigorescu, Ion Angelescu (şi preot al satului), Paula Angelescu, Gheorghe Pretorian, pecum şi inimoşii săteni Anton Stoicănescu şi Severian Constantinescu. În acelaşi an, colectivul de organizare a prezentat la scurt timp şi prima reprezentaţie teatrală cu piesa ”Ileana Cosânzeana şi Făt Frumos”. Trăind emoţia unei mari împliniri şi cu sufl etul înaripat de reuşita lor, inimoşii făclieri ai acelei vremi vor deschide perioada marilor succese cu piese de teatru jucate la Costeşti, Horezu şi comunele vecine, ajungând mai apoi şi la Râmnicu Vâlcea, în sala Treatrului ”Adriani”, scopul reprezentaţiilor fi ind procurarea de fonduri necesare unei bune funcţionări a bibliotecii şi căminului cultural nou înfi inţat. Anii au trecut şi acel grăunte de cultură şi-a revărsat cu dăruire binefacerile sale spre toate vârstele. Cântecul, jocul şi înţelepciunea scenei s-au împletit într-un izvor de

perpetuă hrană spirituală pentru ţăranul Costeştiului, care descifra încet, dar cutezător adevăratele sensuri ale vieţii umane. La acest cămin cultural cu nume de istorie au ucenicit apoi învăţătorii Maria Pretorian, Grigore Grigorescu, Micuţ Gheorghe, Elena Micuţ, Bălintescu Gh. Maria şi Constantin Popian, rapsodul popular care, cu sensibilitate şi vigoare artistică, a întemeiat aici, la Costeşti, o adevărată şcoală de slujitori ai scenei, care mai apoi, cu simţire patriotică şi respect pentru virtuţile neamului românesc, vor sluji scena până în zilele noastre. Perioada anilor 1923-1927 este dominată de piesele de teatru, acum jucânduse ”O noapte furtunoasă”, ”D-ale Carnavalului”, ”O scrisoare pierdută” şi altele şi desfăşurându-se o activitate cu caracter literar, ştiinţifi c, istoric, agricol, sanitar etc., toate acestea urmărind a înrâuri profund conştiinţa cetăţenilor. Urmează perioada dominată de piesele lui Vasile Alecsandri: ”Piatra din casă”, ”Sânziana şi Pepelea”, ”Rusaliile”, toate cuplate cu jocuri populare, coruri şi diferite dezbateri cu caracter educativ, publicul găsind în aceste manifestări clipe de destindere, dar înainte de toate, de instruire. Din realizările obţinute se cumpără un apreciabil număr de volume, cărţi diferite cu care va fi îmbogăţită zestrea bibliotecii, la toate acestea adăugându-se donaţiile făcute de marii iubitori de cultură Nicolae Iorga şi fraţii Arsene, entuziasmaţi de preocupările intelectualilor din această comună. Perioada anilor 1924-1934, pe lângă activitatea teatrală, aduce afi rmarea jocului popular local cu specifi c oltenesc, pe scenăfi ind prezentate jocurile: brâul, sâtele, fl oricica şi odată cu acestea arhaicul satelor de la munte înveşmântat în albul coliliu, peste care Costeştii transpuneau în chip fi del frumosul şi tinereţea veşnică a acestor meleaguri. Basmele populare româneşti şi cele străine vor fi adaptate pentru scenă iar repertoriul se va diversifi ca, teatrul rămânând manifestaţia reprezentativă cu o personalitate în continuă creştere. Având în vedere trecutul istoric al comunei, colectivele de conducere ale activităţilor culturale hotărăsc înfi inţarea universităţii populare, în cadrul căreia conferinţa şi dialogul cu publicul vor deveni adevărate lecţii de patriotism şi etică socială. Trezind pasiunea pentru ceea ce era reprezentativ şi dorit de ţăranii noştri, dascălii vor genera o adevărată mişcare artistică la care toate vârstele aveau să-şi spună cuvântul. Anii au trecut şi scena Căminului Cultural ”Matei Basarab” va cunoaşte tot mai frecvent tumultul marilor întreceri artistice de la care el nu a lipsit. În activitatea căminului se înscriu şi concursurile cultural-artistice interşcolare, adevărate împliniri ce creşteau odată cu generaţiile de elevi, reliefând sensibilitatea şi gingăşia sufl etească a sutelor de elevi angajaţi în acestea. Personalitatea artistică a programelor prezentate la Costeşti creşte în perioada anilor 1936-1938, când piesele de teatru puse în scenă sunt regizate de artişti de la Craiova şi Bucureşti, cu care ocazie se joacă piese din repertoriul naţional şi universal.

Dintre acestea amintim piesa ”Haiducii” de V. Eftimiu, chiar autorul participând la premieră. În cuvântul rostit în Costeşti, acesta spunea că ”deşi e jucată în mediul sătesc, piesa atinge realizările unei regizării din Bucureşti”. În perioada anilor 1947-1953, se va desfăşura cea mai rodnică activitate pentru realizarea obiectivelor politico-economice ale comunei. Pe lângă munca cu elevii la clasă şi în afară ei, cadrele didactice s-au remarcat printr-o bogată activitate cultural-educativă. După 1948, ani de-a rândul, în toate satele comunei, seară de seară, la lumina lămpii, cadrele didactice au răspândit cu răbdare ştiinţa de carte în rândul numeroaselor generaţii, care secole de-a rândul, nu cunoscuseră valoarea învăţăturii. Domenii de activitate ca: agricultura (pomicultura, zootehnia, apicultura), industria lemnului, vor fi în atenţia conferenţiarilor, care, ani de-a rândul, vor potoli setea de cunoaştere a harnicilor cetăţeni, tot mai încrezători în adevărurile ştiinţifi ce. Desfăşurându-şi activitatea paralel cu căminul cultural, biblioteca sătească şi-a axat munca pe popularizarea literaturii clasice şi universale. Acţiuni proprii, ca: recenzii, procese literare, medalioane literare, întâlniri cu cititorii, seri de poezie au făcut să crească valoarea ei social-educativă, cu fi reşti şi directe răsfrângeri asupra gândirii şi acţiunilor umane. În prezent, biblioteca comunală are un sediu propriu, cu încăperi spaţioase şi peste 10.000 volume, un mobilier corespunzător şi o activitate pusă în slujba luminării satului nostru. Înţelegând noile sarcini şi orientări ale activităţii artistice, conducătorii căminului cultural ”Matei Basarab” vor introduce noi forme de prezentare artistică, ajungându-se la: brigada artistică de agitaţie, grup vocal, formaţie corală, ansamblu folcloric, echipă de dansuri, taraf, montaj literar-muzical, cu care participă la numeroase concursuri. Având în vedere bogata zonă folclorică a comunei Costeşti, din 1960 se trece la valorifi carea creativă a folclorului local, instructorii de formaţii direcţionând conţinutul spre evocarea istoriei şi transpunerea scenică a acestora. Astfel, în cartea de onoare a căminului au rămas înscrise evocările ”Constantin Brâncoveanu”, ”Matei Basarab”, cu care ocazie, activiştii culturali, tineri utecişti, au readus în actualitate pagini de vibrant patriotism, pe care istoria le înscrisese aici, în zona Horezului. La 13 august 1967, artiştii amatori din Costeşti, conduşi de Constantin Popian, un veteran al scenei teatrale, au prezentat în Foişorul lui Dionisie de la Mănăstirea Hurez, piesa de teatru ”Capul Brâncovenilor”, în memoria lui Constantin Brâncoveanu şi fi ilor săi ucişi pe malul Bosforului (1714). Această piesă a mai fost prezentată la Mănăstirea Mamu şi la Costeşti, bucurându-se de o frumoasă apreciere din partea unui mare număr de spectatori. La 13 octombrie 1968, la Mănăstirea Arnota, aceiaşi actori amatori au prezentat piesa de teatru ”Matei Basarab.

Cu spectacolul folcloric ”Iancu Jianu”, la 6 iulie 1969, Căminul Cultral a reprezentat judeţul Vâlcea la faza interjudeţeană. În cinstea aniversării semicentenarului partidului comunist, Căminul Cultural Costeşti s-a prezentat la faza pe ţară cu spectacolul ”Te slăvim, partid iubit!”, care a fost distins cu premiul special al juriului. În ultimii ani, Căminul Cultural Costeşti a obţinut următoarele succese: - 1971 – Premiul special al juriului, la Drobeta Turnu Severin, pentru montajul literar-muzical (Fig. 71) - 1968, 1970 şi 1972 – brigada artistică de agitaţie a obţinut locul I pe judeţ (Fig. 72) - 1968 – Ansamblul folcloric ”Iancu Jianu” a obţinut locul I la faza judeţeană de la Râmnicu Vâlcea. (Fig. 73) 1968 – corul de cameră a obţinut locul II

Fig. 71: Montajul literar-muzical

Fig. 72: Brigada artistică de agitaţie

Fig. 73: Haiducii din Ansamblul Flocloric ”Iancu Jianu” Pe lângă Căminul Cultural Costeşti, s-a înfi inţat Universitatea Populară. În cadrul acesteia s-au prezentat în faţa cetăţenilor teme din istoria patriei, din domeniul horticol şi cel sanitar. Şcoala de Artă Populară are două secţii: de ţesut şi sculptură. În prezent Căminul Cultural dispune de următoarele formaţii: teatru, brigada artistică de agitaţie, grup vocal, ansamblu folcloric, montaj literar-muzical, cor de cameră şi dansuri populare. În continuare amintim diplomele obţinute Căminul Cultural în ultimii ani: - Diploma specială a juriului, acordată colectivului de montaj literar-muzical al sindicatului Şcolii Profesionale Speciale Nr. 20 Bistriţa, la faza fi nală a celui de-al VI-lea Festival de Teatru Amatori I.L. Caragiale, la 26 aprilie 1971. - Diploma acordată tarafului aparţinând Căminului Cultural Costeşti: menţiune la faza judeţeană a celui de-al X-lea festival ”Omagiul partidului”, la 3 mai 1971. - Diploma acordată colectivului de montaj aparţinând sindicatului Şcolii Profesionale Speciale Nr. 20 Bistriţa, clasat pe locul I la faza judeţeană a celui de-al VI-lea Festival I.L. Caragiale, mai 1971. - Diploma acordată Montajului Literar-Muzical aparţinând Căminului Cultural Costeşti, clasat pe locul al II-lea în cadrul celui de-al doilea concurs artistic ”Flori de August”, dedicat celei de-a XXX-a aniversare a Eliberării patriei, organizat la Rm. Vâlcea în 1974. - Medalia de Aur acordată formaţiei de teatru a Căminului Cultural CosteştiVâlcea la etapa concursurilor formaţiilor teatrale şi muzical-coregrafi ce de amatori de la oraşe şi sate, organizat în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist, în iulie 1974, când a fost prezentată piesa de teatru ”Fiul satului” de Ion Baieşu. (Fig. 74.). Tot cu ocazia acestui concurs, Căminul Cultural Costeşti a fost clasat pe locul al II-lea.

Fig. 74: Medalia de aur la teatru (1974)

Actuala construcţie a Căminului Cultural ce se ridică impunătoare în centrul comunei a fost dată în folosinţă în anul 1970. (Fig. 75)

Fig. 75: Localul Căminului Cultural Costeşti (1970). Acesta dispune de o sală de spectacol spaţioasă (Fig. 76), sală de dans, bibliotecă, precum şi de două săli unde s-a amenajat un muzeu.

Fig. 76: Sala de spectacole a Căminului Cultural Costeşti. Muzeul de artă s-a înfi inţat pe lângă Căminul Cultural Costeşti tot în anul 1970, când profesorul Alexandru Bălintescu, fi u al comunei, în prezent muzeograf principal la Muzeul Judeţean Vâlcea, a donat lucrări din bronz ale sculptorului Gheorghe D. Anghel şi uleiuri de Tomaziu şi Ţuculescu. Dintre creaţiile sculptorului Gheorghe D. Anghel amintim: ”Din viaţa unui geniu” (triptic), ”Moartea Poetului”, ”Rugăciune”, ”Maternitate”, ”Muzica”, ”Poetretul lui Luchian”, ”Portretul lui Valentin Gheorghiu”. (Fig. 77)

Fig. 77: Sculptură din bronz din Muzeul Gheorghe D. Anghel din Costeşti. Dintre picturile de aici, ”Mangalia de altă dată” de Ion Ţuculescu a fost mult apreciată, fi ind considerată una dintre lucrările cele mai importante ale artistului.484 Din mai 1974, Asociaţia Culturală ”Matei Basarab” din Costeşti, prima asociaţie culturală din judeţul Vâlcea, a sărbătorit la Costeşti împlinirea a 70 de ani de la naşterea sculptorului Gheorghe D. Anghel. La această manifestare omagială au participat mulţi specialişti de artă din Bucureşti şi alte oraşe ale ţării. Ulterior, Alexandru Bălintescu, donatorul pieselor pentru Muzeul Gheorghe D. Anghel din Costeşti, a întocmit un volum omagial al sculptorului. În comună existau trei cinematografe în satele Costeşti, Pietreni şi Bistriţa, care au contribuit la îmbogăţirea vieţii spirituale de la sat. Activitatea culturală s-a desfăşurat de mulţi ani şi pe lângă căminele culturale fi lialele din Pietreni şi Bistriţa. Artiştii amatori au prezentat aici numeroase piese teatru (la Pietreni), spectacole muzicale (de fl uieraşi – la Bistriţa). Conferinţele ţinute de cadrele didactice au constituit un mijloc principal de culturalizare a maselor şi continuă să-şi joace rolul în zilele noastre.

484 Olga Buşneag, O ctitorie muzeală, în Arta, Revistă a Uniunii Artiştilor Plastici din R.S.R., anul

XVIII, Nr. 7, 1971, p.36