ACTIVITATEA EXTRAȘCOLARĂ A ÎNVĂȚĂTORILOR

Revizorul clasa a II-a Ion Dozescu a mai făcut două inspecții la Școala Pietreni. La inspecția din 25 mai 1909 el relata cășcoala a fost condusă de C. Petrulian (născut în anul 1865), ca învățător suplinitor. El „lucra cu zel și devotament”. În cele trei divizii școlare erau prezenți 49 elevi. Alte informații le avem d ela inspecția făcută în 8 martie 1910. Învățătorul suplinitor C. Petrulian era active în învățământ de un an. Elevii ascultați „au dat răspunsuri neașteptat de mulțumitoare din toate materiile”… „Ordinea și atențiunea sunt demne de laudă”, arăta revizorul. La cele trei divizii au fost prezenți 70 elevi din totalul de 84 copii. Localul era cosntruit din bârne, după planul Casei Școalelor.597 În zilele de 14 și 15 iunie 1913, la Școala Costești, satul Ferigile s-a desfășurat examenul de absolvire al alevilor de clasa a V-a, în prezența delegatului Ministerului Instrucțiunii, I. Bărbulescu. În procesul verbal „dresat” de I. Bărbulescu se arată că Școala Costești avea patru posture și că delegatul a asistat la examenul de absolvire al elevilor din ultima clasă de la școlile din „Cercul Costești”, constatând următoarele: la Școala Costești, cu patru posture, s-au urmat programe „tip urban”. La clasa a IV-a a predate Gheorghe Pretorian, „învățător defi nitiv”. Au fost înscriși în ultima clasă 40 elevi. S-au prezentat la examen 38 elevi și au absolvit 28, cărora li s-au eliberat certifi catele de absolvire de la numerele 97 la 124 inclusiv. Delegatul ministerului menționa că „în general prepararea elevilor a fost potrivită cerințelor programului. Textele de lucrări din cursul anului au fost curate, corectate și bine păstrate”. Delegatul mai adaugă în raport că la Școala Costești-Pietreni au fost înscriși 12 elevi și au luat examenul 10, iar „elevii au răspuns mulțumitor”.598 Până în anul 1918, la Marea Unire, mai semnalăm inspecția efectuată a Școala Pietreni în ziua de 21 ianuarie 1916. Școala avea un singur post, iar ca învățător suplinitor a fost găsit aici preotul Constantin Petrulian (născut în anul 1865), care preda la această școală din 1 martie 1909. Elevi înscriși erau în număr de 80 și au fost găsiți prezenți 49.599

ACTIVITATEA EXTRAȘCOLARĂ A ÎNVĂȚĂTORILOR

Activitatea extrașcolară a învățătorilor a fost variată: înfi ințarea de bănci populare, cooperative sătești, societăți culturale, cercuri culturale, biblioteci populare, cursuri complementare și pentru adulți, șezători, teatru popular, coruri școlare și bisericești, cantine școlare, conferințe populare, albinăritul, creșterea viermilor de mătase, uscatul fructelor, industria casnică, hrana săteanului.600 La activitatea extrașcolară a învățătorilor putem adăuga și activitatea desfășurată de ei în presă, prin publicarea de cărți și broșuri populare și de teatru popular și publicarea în diferite reviste de către învățători pentru deșteptarea poporului sau pentru susținerea și îndemnarea învățătorilor între ei.601

597 Arhivele Școlii Pietreni, Registrul de inspecții, n.p. 598 Arhivele Școlii Pietreni, Registrul de inspecții, n.p. 599 Ministerul Instrucțiunii, dosar 891/1913, f. 69-70 600 Arhivele Școlii Pietreni, Registrul de inspecții, n.p. 601 Culea D. Apostol şi Slaviu G. P., Istoria învăţământului nostru rural, Revista Asociaţiei învăţătorilor şi învăţătoarelor din România, anul VI, aprilie-mai 1906, nr. 11-12, p. 372

După cum s-a mai arătat, “Revista învățătorilor și învățătoarelor din România” apărută la Buzău în anul 1900 a fost condusă timp de 4 ani de I. Dumitrașcu, din localitatea Zilișteanca - Buzău, cel care a fost apoi director al Orfelinatului Corpului Didactic de la Bistrița-Vâlcea.602 Ca activitate extrașcolară, „pe tema culturii raționale a pământului”, diriginții Școlii Costești a fost întotdeauna la datorie. Cele 37 pogoane de pământ pe care le avea școala la acea vreme, au fost la dispoziția diriginților până în 1894. Atunci, 34 pogoane au fost luate pentru a fi arendate de către Casa Școalelor, iar restul, din vatra satului, ce forma grădina școlii, era la dispoziția dirigintelui. Pentru cultura model făcută pe acest teren, învățătorul D. Tănăsescu a fost premiat de minister cu 40 lei. De la venirea lui Gr. Mihăescu ca diriginte al școlii, la 1 noiembrie 1903, cultura sistemică a luat avânt, iar ornamentația din jurul noului local școlar a fost făcută cu multă energie în primul deceniu al secolului al XX-lea. Victor Gr. Mihăescu a mers și mai departe, căci, pentru a introduce în alimentația populației o pâine din făină de grâu, secară, cartofi și porumb, a constituit un comitet de inițiativă cu preoții locali și a mijlocit aducerea de la o fermă specială a unui vagon de semințe de grâu și secară pentru locuitorii din Costești. Acestea au sosit și s-a distribuit locuitorilor în toamna anului 1904, iar în vara anului 1905 s-a obținut o recoltă strălucită. Costul a fosr rambursat după un an și totul a decurs peste așteptări.603 Banca populară Arnota, care avea prin anul 1905 un capital de aproape 10.000 lei, înfi ințată prin străduința învățătorului Gheorghe Pretorian, cu sediul în localul școlii, în anul 1905 a venit să încoroneze activitatea extrașcolară a învățătorilor din Costești.604 Banca s-a înfi ințat la 1 iulie 1902, cu statut autentifi cat de către Tribunalul Vâlcea. Cei dintâi 78 membri ai societății, la intrarea în societate nu depuneau capital, ci numai cotizații și depuneri spre fructifi care. Astfel, până la 1 iulie 1903, adică după un an de existență și funcționare, s-a format capitalul cotizațiilor de 1660 lei și al depunerilor spre fructifi care de 1612 lei, cu o dobândă totală de 237,60 lei. La 15 aprilie 1904, banca s-a reorganizat conform cu noua lege a băncilor populare, adoptându-se statutul tip independent. Actul constitutive conținea 55 membri societari cu 4170 lei capital vărsat.605 Printre cei 55 membri ai Băncii Populare Arnota, îi amintim pe preoții Ion Mihăilescu, Matei Grigorescu, Constantin Petrulian, N. Lăzărescu, Constantin Angelescu, Gh. Bălintescu, diaconul N. Sacerdoțeanu, învățătorul Gh. Pretorian.606 Numărul membrilor a crescut treptat, societatea trebuind să aducă servicii locuitorilor. Toate împrumuturile au fost făcute pentru a ajuta gospodăriile sătenilor. Sediul se afl a în cancelaria școlii, unde se afl a și casa de bani. Societatea a cumpărat în anul 1905 o garnitură de mașină, necesară la treieratul grâului și secarei din comună, urmare

602 Culea D. Apostol şi Slaviu G. P., Istoria învăţământului nostru rural, Revista Asociaţiei învăţătorilor şi învăţătoarelor din România, anul VI, aprilie-mai 1906, nr. 11-12, p. 378 603 Culea D. Apostol şi Slaviu G. P., Istoria învăţământului nostru rural, Revista Asociaţiei învăţătorilor şi învăţătoarelor din România, anul VI, aprilie-mai 1906, nr. 11-12, p. 378 604 Mihăescu Gr. Victor, Învățământul primar rural. Răspunsuri, Costeşti, 1905, manuscris de 10 pagini, f. 18 605 Mihăescu Gr. Victor, Învățământul primar rural. Răspunsuri, Costeşti, 1905, manuscris de 10 pagini, f. 19 606 Mihăescu Gr. Victor, Învățământul primar rural. Răspunsuri, Costeşti, 1905, manuscris de 10 pagini, f. 7

a inițiativei luată de dirigintele școlii șiu de preoții din localitate, care au introdus cultura grâului și secarei în localitate.607 Școlile de adulți au intrat și ele în cadrul activităților extrașcolare. În ziua de 24 octombrie 1904 au început pentru prima dată cursurile pentru adulți în comuna Costești. Numărul celor înscriși la început a fost de 21, repartizați în două serii, fi ecare fi ind condusă de un învățător. Școala a durat până la 19 februarie 1905 și numărul adulților ănsciși a crescut până la 59. Până la Crăciun școala a fost ținută în zilele de duminică și de sărbătoare, de dimineață. După Crăciun, cursurile s-au ținut în fi ecare sâmbătă seara, frecvența fi ind foarte neregulată.

608 Pentru anul 1905 - 1906, din cauza frecvenței neregulate a adulților, s-a luat hotărârea de a schimba școala de adulți într-un adevărat ateneu unde să se țină adulților conferințe folositoare vieții lor și pentru a se asigura o frecvență mai regulată, ele să se țină o dată cu ședințele șezătorilor sătești, în clasă deosebită.

609 Școala din Costești a încercat să-și exercite infl uența benefi că asupra școlarilor și populației și prin intermediul teatrului popular. Considerând începutul de la data primei piese ce s-a jucat, ziua de 12 decembrie 1904 poate fi considerată ca dată a înfi ințării teatrului popular din Costești. Piesa jucată atunci, cu ocazia Conferinței Cercului Cultural, a fost „Țara nouă”, de Dobrescu-Argeș. A doua piesă jucată de școlarii din Costești, tot cu ocazia Conferinței Cercului Cultural, în 13 martie 1905, a fost „O șezătoare”, de Cecilia C. Mihăescu, institutoare și directoare în Focșani.610 A treia și cea mai mare reprezentație teatrală a avut loc în 27 noiembrie 1905, când s-a jucat piesa în 5 acte „Beția cu leac”, de Mihăescu, învățător în județul Buzău, reprezentație pentru care școala și-a construit și scena necesară. Piesa s-a jucat cu ocazia întrunirii Cercului Cultural și s-au dat două reprezentații în aceeași zi, fi ind public prea numeros.611 Acestea au fost jucate de aceiași școlari care cu mult înainte mergeau în Costești de sărbători și cântau și interpretau „Steaua” și „Vicleemul”. Până în anul 1905 , învățătorii care s-au succedat la Școala Costești nu au avut scrieri deosebite, ci numai mici articole pentru revistele pedagogice și științifi ce.612 Nu a fost nicio ocazie solemnă în care învățătorii școlii să nu vorbeasă public. Costeștiul având pe teritoriu său cele două mânăstiri – Bistrița și Arnota – acestea au fost vizitate de-a lungul timpului de numeroase persoanlități. La primirea lor, învățătorii din Costeștia au avut întotdeauna ocazia de a ține cuvântări, plus la începutul anului școlar, la distribuirea premiilor și cu ocazia sărbătorilor naționale. Discursurile acestea se găseau pe la anul 1905 în manuscris.613

607 Arnota, Banca Populară Cooperativă, Statut și Livret, Rm. Vâlcea, 19010, p. 17-18 608 Mihăescu Gr. Victor, Învățământul primar rural. Răspunsuri, Costeşti, 1905, manuscris de 10 pagini, f. 8 609 Mihăescu Gr. Victor, Învățământul primar rural. Răspunsuri, Costeşti, 1905, manuscris de 10 pagini, f. 8 610 Mihăescu Gr. Victor, Învățământul primar rural. Răspunsuri, Costeşti, 1905, manuscris de 10 pagini, f. 8 611 Mihăescu Gr. Victor, Învățământul primar rural. Răspunsuri, Costeşti, 1905, manuscris de 10 pagini, f. 9 612 Mihăescu Gr. Victor, Învățământul primar rural. Răspunsuri, Costeşti, 1905, manuscris de 10 pagini, f. 8 613 Mihăescu Gr. Victor, Învățământul primar rural. Răspunsuri, Costeşti, 1905, manuscris de 10 pagini, f. 8