Alimentarea cu apă a orașiului Focșani by Biblioteca Judeteana "Duiliu Zamfirescu" Vrancea

.rv:

T r

... T-

*\ r

"•‘c-

ALIMENTAREA OU APA

!$ :

■ ii 2

: : *♦ iî

ii&sntiî piesâii! s

PiOECTU DEFINITIV

ir.* 2

:: ; ii:

h\t\ \U $anvit|i

i A

>: ■»

Venlni

Consţrucţiunea Lucrărilor Alimentarei cu apa

! pAHIJT IN. puri:RESC! IN. JJROEMBBE lfs84.

dt*

: ;

TD. IU3 B XJ I>T Z _A~ flpwfot Şi Cotoifiiif Ciictci; ifos

fa 24 91CatfU

; /7

i <• • I

\ \

: ♦

r l j i

» I

r v

I* F0CSI A XI TIPOfiRAFlA UNIREA AI, CODREANU, STRADA CENTRAT.A SUIT TRIBUNA!,.

1 S S 4.

II I I mim ........... « » •.• « M.MHMlHW.MaMail.tMlM.llbU'it.lilliKlMJ •'» «.• l l-Ul 1.

I I

■ ...

“

lia

AM/v 'l') AMIb.1 'VV'.l 11 i

I I

r t * -f .v\ t,: 2 v ; /1.

•:

: *. V <

rl'

: ■

ym 4 -ii ' iJ dl : J i ‘*ţ? ;• A 4 y •

■ i£

■

»«/ ! *> -

* : i

j!1!

i\nm^k

*: ! «

■ •: ;

’

J"QK UO !91f.ifl9ffliiÂ ‘lOTîinOijJ fiŞfluiiO'J'îi^fiOÎ

ş ;

i ■ ij

:. .• f. •:

î*^.

Mm ■ ‘

»#• !

! ‘i

r.*i

. î?

■

Il.

ASHXX,51TC XI

f&r v* fifC? f.r

}

vO'U^nirV

. ?i .. .

VA'

îi

: H

*i « I V

c'ţ%S

■

1 M

■

î; !

! / / i < •) 0 *1 *• /. o

: a.iahvx) /x/Ab .»• ' M

i> 1

V J /.] : A -. * " ’ • * i. : .

> ?

\ ) V • *■

ALIMENTAREA CU APA A

SASULUI fiasâstl ->

PROECTU DEFINITIV

fmlty -

Pentru

Construcţiunea Lucrărilor Alimentarei cu apa pACUT ÎI^PUCURESCI ÎI^PECEMBRE 1884.

ID_ FBTJNZA flpuoBat 3e Qonsiiiuţ fcuciaii-Coi SuMicz îa 24

1S84

F0CS1ANI tipografia unirea al codreanu, strada centrala sub tribunal.

1 8 8 4.

■

6a f V.L. F95

£><4 8. -i { TJ §• 2} “ fr;; Ş^YU )(0S3.W)

CAET DE SARCINI PEi^TF^U

Construcţiunea Lucrărilor necesare alimentarei cu apa At. 1.

Obiectul intreprindcrei.

Presentul cact de sarcini are do obiect esecutarea lucrărilor următor?: . 1°) Baragiul peste rîul Putna destinat a menţine în plan .şi in profil apele Putnci, invariabil, la punctul de unde urmeză a so lua apa, pentru a se duce la Focşani. — Acest ba răgi ii urmeză a se esecuta conform planu rilor speciale (Foea No. 3) din şarpanta dc lemn de stejar umplută cu bo lovani asortat! şi din diguri de păment argilos pilonat, protegiate cu şapanta de stejar umplute cu bolovani. 2°) Gura de alimentare din Putna, destinată ca se înlesnescă introdu cerea apel în conducta de alimentare. Acesta gură se va esecuta conform planurilor speciale (Foile No. 4, 6 şi 7) din didărie hydraulică de beton, bolo vani cioplit! si peatră de talie de Buzeu, va fi înzestrată cu o scară şi o gra tie de fier, cu stavila de fontă şi cu o uşă do stejar cu o incuetore. 3°) Gura de alimentare din canalul morilor, destinată ca se înlesnescă Introducerea apel în conducta de alimentare, din canalul morilor, când ar remăne apa prea puţina în Putna. fiind atunci cu înbelşngare în acest canal.— Acesta gură se va esecuta conform planurilor speciale (Foile No. 5, 6 şi 7) ea se va construi întocmai ca şi cea de la Putna cu adăogirea unei punţi în şarpanta de stejar, destinată a înlesni comunicaţia pe digul de pe malul îi drept, între aceste doue guri. 4 ) Basenele de limpeclire şi de strecurare, destinate a limpedi şi a strecura apa tulbure, mal înainte de a intra în conducta de alimentare care o duce la reservoriul de la Focşani. — Aceste basene se vor esecuta conform planurilor speciale (Foile No. 8, 7 şi 9) din didărie hidraulică de beton şi bolovani ciopliţi, părţile în contact cu apa, vor fi tencuite cu tencuelă de ciment. — Tută clădirea va fi acoperită cu şarpantă de brad şi învalită cu şindrilă, având uşile şi ferestrele arătate în planuri şi măsurătore. — Basenele vor fi înzestrate cu ventilele, mesele şi tubil prevăzuţi — in basenele

de strecurare se vor aşeza la fund, conform planului reţiaua de iubi de pă mânt găuriţi peste care se vor pune materiile filtrante. 5°) Castelul de apă destinat a regula presiunile in ooududele de distribuţiune şi a înmagazina în reservoriul seu, în timpul nopţii, cantitatea de

4 apă necesară a compensa escedentele de apă. ce distrihutiunea reclamă în unele ore ale dileî. — Acesta clădire se va construi conform planurilor spe ciale (Foile 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16 şi 17) din zidărie hydraulică de be ton şi bolovani ciopliţi şi din zidărie de cărămidă şi piatră de talie de Buzăti, cu mortar de var gras, va fi tencuită pe dinafară cu mortar hydraulic si pe din lăuntru cu mortar de var gras. — Clădirea va fi acoperită cu o şarpantă de lemn de brad întărită cu forării, precum se arată în planurile speciale şi va fi învelită cu tablă de fier zugrăvită. — In lăuntrul clădirii se vor construi scările şi planşeurile aretato în planuri, precum si reservoriul de tolă cu tote accesoriile şi în dimensiunile arătate în planuri şi în mesurătore, asemenea se va instala distribuitorul de fontă cu toţi tubii şi ro binetele prevedute pentru alimentare şi distribuţiune. — Uşile şi ferestrele se vor construi în conformitate cu planurile şi cu indicaţiunilo din mesurătore. Se vor putea introduce modificări chiar în timpul esecutărel lucrărilor, aceste modificări vor trebui se fio comunicate antreprenorului înscris şi se fie in marginele Art. 16 din condiţiile generale pentru întreprinderi de lu crări publice.

Art. 2o Ordinea Liicrariîoro In termen de o lună dupe sub-semnarea contractului, antreprenorul este dator se organiseze şantierele sele şi se înccpă eseeutarea lucrărilor, cu cea mai mare energie spre a fi complect terminate într’un ana de la data subsemnăril contractului. Se stabileşte însă că tencuelile castelului de apă nu vor putea fi esecutate de cât pană la finele lui August, şi în cas de a fi întârziată terminarea acestei clădiri, peste acea dată atunci tencuelcle se vor face în campania anulul viilor de la 15 Apriliu înainte. Predarea terenelor necesare pentru stabilirea lucrărilor ce fac obiectul acestei întreprinderi, se vor preda antreprenoreîuî de către Comună, prin îneheere de proces-verbal. — Antreprenorele va avea în sarcina sa terenelc de care ar avea trebuinţă, pentru deschidere do cariere, pentru magazine şi pen tru depositele de materiale. Antreprenorul este dator a se conforma în toiul cu ordinea lucrărilor ce i sc va prescrie do Inginerul diriginte a lucrărilor, pentru a se asigura ter minarea lucrărilor la epoca prescrisă, Negligearea măsurilor necesare, pentru îndeplinirea ordinei de lucrări prescrise, care se va proba prin resuitatul lucrărilor de la finele fie-căria luni va fi o causă do resiliare a contractului, sau de punere în regie a antrepre norului. fără somaţiune nici punere în întârziere, prin o simplă dccisiune a Consiliului Comunal, comunicată Antreprenorului, Ia care aderă de acum prin sub.semnarea presentulul caet de sarcine.

Art. 3.* Traseul Lucrurilor. Traseul lucrărilor atât in plan căt şi în profil se va faco de către In-

I 5 — ginorul diriginte, conform planurilor speciale ale fie cărei lucrări, în urma cerere! făcută înscris de către antreprenore, încheindu-se procese-verbale pentru asemenea operaţiuni. Cu această ocasiunc se va face contradictoriu cu antreprenorele şi ve rificarea profilclor care ficseză cuburile sepăturilor şi a digurilor baragiuluT peste Putna, a căria albie a putut se fie schimbată de la data facere! proectuluî şi pană la esecutare. Aceste profile vor fi sub-seranate şi de antreprenor şi vor servi de basâ la regularea cuburilor. Asemenea dacă chiar în timpul esccutăreî lucrărilor se întâmplă vre-o modificare survenită din causa uneî creşteri de apă, profilele urrneză a se ve rifica din noii şi a li se introduce modificările ce s’ar fi întâmplat. Tute cheltuelile de traseu şi verificări sunt în sarcina antreprenorului. Antreprenorele este dator a’şî scote copii cu cheltuia sa dupe tote pie sele proectuluî. Art. 4.

Esccutarea Terasameutclor

Săpăturile atît cele din albia Putnil pentru esecutarea patului artificial, cât si acelea de la fondaţiunea osebitelor clădiri se vor depune în straturi regu late Ia locurile cc se vor indica antreprenorului de către Inginerul Diriginte. — Tuto gropile pentru fondaţiunî vor fi regulate conform cu planurile speciale. Inplinirile necesare pe lângă clădiri sc vor putea face cu pâmeut scos din fondatiunî. — împlinirile digurilor de la liaragiul de peste Putna se vor eşecuta numai cu păment argilus luat de pe platourile vecine. Tote înpliuirile se vor esecula în straturi subţiri numai Om.20 centime tri, care se vor bate bine cu mac de fontă în greutate de 30 kilograme. Mai înainte de a se esecuta inplinirile, supra-faţa terenului va trebuise fie curăţită de burucnT, tufe sau ori-ee vegetaţiunî. — Asemenea vegetaţiuni sunt interdise a se întrebuinţa în înplinirî. Toate asemenea ciieltuell de regulare a le terenelor, precum şi regularea definitivă a taluselor, sunt cuprinse în preţurile unitare a fie-cărul metru cub de terasament. Art, 5. Lucrări (lo apărare. Toate digurile care închid osebitele braţe ale Putneî precum şi acele care formeza albia artificială a Putneî, gura canalului morilor de pe malul stâng şi gura do alimentare din canalul morilor de pe malul drept, vor fi apărate contra continuei apelor Putneî, prin o şarpantă de stejar umplută cu bolovani mari, din care nici unul nu va fi mai mic de 30 centimetri.— Aceste apărări se vor face. conform planurilor speciale şi în cantităţile pres crise în mesurâtore. Aceste apărări se vor esecuta odată cu digurile desti nate a fi protegiate.

Art 6. Materialele. Materialele ce se vor întrebuinţa Iu construcţiunea lucrărilor ce face o-

bîeciul acestei întreprinderi sunt: Nisipul, varul gras, varul hydraulic, cimen tul. petrisul sau peatra spartă, bolovanii, cărămizile, peatra de talie, lemnul, fonta si ferul. a.) Nisipul va trebui se fie curai, Iară pămînt sau argilă grăuntos, şi va trebui se fie trecut prin gratar cu ochiuri de '/2 centimetru, spre a se des părţi din el petriceiele ce ar conţine Nisipul pentru mortarul cu ciment va fi fin, el se va cerne cu sita. b.) Varul gras so va procura de antreprenore ori de unde’i va convine, va trebui însă sc fie transportat la punctul lucrării nestins, în bulgări sau bolovani bine ar$î. — Varul redus în pulbere se va refusa. Stingerea varului se va face dupe metoda ordinară, adică se va pune o cantitate do var viu ne-stins, intr'o ladă de lemne peste care se va turna cantitatea de apă necesară, spre a se reduce într’o ciorbă grosă dupe stin gere. de unde în urmă printr’o vână, se va scurge intr'o groapă făcută în pământ. spre a so îmagazina varul stins, cu o lună de zile înaintea între buinţare). Gaura vanii do scurgere va fi garnisită cu un gratar de sîrrnă, spre a opri trecerea în grdpa a părţilor nestinse sau ren calcinate, care se vor arunca afară în deposit. Gropile umplute cu var stins se vor acoperi cu nisip, spre a conserva ' umezeala necesară varului la întrebuinţarea iui în fabricaţi unea mortarului. c.) Varul idraulic va fi adus de Ia Lespezi sau Posada de pe Prahova. —El se va transporta nestins, la punctul lucrării şi sc va conserva în barace bine închise, până la întrebuinţarea spre a fi apărat do uinedcală; — Varul va fi bine ars. — La stingerea Iui se vor scote toţi bulgării, ce se vor găsi ne arşi sau prea arşi. d.) Cimentul va fi de calitatea celui de Portland, care se întăreşte cu încetul, va trebui so cântărâsca cel puţin 1200 kilogr. metru cub. — Va fi redus în pulbere fină, se va aproviziona în butuoae bine închise şi se va conserva în barace pună la întrebuinţare, spre a fi aparat de umczelă. c.) Petrişul sau petra spartă pentru beton, va fi de calitate tare şi in

dimensiuni de la 1 pînă la B centimetri.— f.) Bolovanii vor proveni din albia Pntnei şi a Milcovului, alegându-se cei mai mari pentru zidăria de bolovani ciopliţi, spre a so obţine paralelipedi ca se se aibă minimum 30 centimetri în coadă. — Pentru cele-l-alte lucrări, bolovanii se vor asorta conform cerinţelor proiectelor. (j.) Cărămizile vor trebui se fio de cea mai bună calitate clin acele care se fabrică la Focşani şi bine arse—Toto cărămizile vor avea ucclea-şi dirnensiuni .spre a se putea face legăturile indispensibilo unei constnictiuni solide, h) Peatra (le talie va fi din. carierele de la IPetroasa din Buzefi. alegaudu se cea mai tare, mai curata şi cu dimensiunele prevfiijute iu procctc. ■ j eiunul atilt cel de stejar cât şi cel de brad, va li de cm mai bună ferii putregaiuri, fără noduri putregăite, iui va avea nici o calitate, dreptu itudiuală sau circulară, nici va li atacat de veniii. Tot lemnul crăpătură leiig

*1 7

va proveni clin arbori vil, esclusindu-se cu desăvârşire arborii morţi clin pi cioare /i.) bonta atît acea pentru tubi cat şi acea pentru cusineţiî şi bielele ferdjcIoi, piecutn şi acea întrebuinţată la ventile şi robinete, va fi de cea mai buna calitate, ea va fi de a doua fusiune şi va presinta la spargere un gră unte suriu (gris) des şi regulat, nu va avea sgilvieturi nici buburuzi, nici beşîcuţi, nici alte defecte care ar altera resistenţa sa, sau regularitatea forme lor. — Va trebui să fie mole şi tenace, lesne de tăiat cu dalta şi cu pila şi susceptibila de a fi bătuta cu ciocanul. Turnarea tubilor trebue să se tacă vertical şi cu îngrijire ca să nu presinte iifjegularităţi la partea interiora a inbucăl urei sau la partea esterioară a cordonului nici la brici uri, asemenea nereguiarităţT vor trebui să se îndrepte cu dalta. Toate piesele de fontă vor trebui să fie acoperite cu s«»loţiunea Docturului Smith, aplicată ferbinte, spre a le protegia în contra rngineT. I). Forul va trebui se fie mole moleabil la cald şi la rece, ruptura sa va trebui se presinte o textură cu nerfi fini şi omogeni. Va fi bine lami nat fără nici un defect, suprafeţele vor fi regulate şi fără urme de oxidă.— Tot ferul va trebui se pută suporta la tracţiune o greutate de 15 kilgr. pe milimetru pătrat de secţiune, fără se sufere vre-o alteraţiune. şi 30 kilogra me fără să se rupă. To!a de fer va trebui se fie de o calitate cel puţin egală cu aceea ce se înlrebninţeză la cazanele maşinelor cu abur. Arto 7.

Parii.

Baterea parilor va fi precedată tot-de-una de regularea escavaţi miilor care dau forma definitivă a uvragelor, şi fişa parilor nu se conteză de cătă de la fundul escavaţiunilor preveclute în profilele speciale a le uvragelor. Parii înainte de infigere vor trebui se fie curăţiţi de coje şi vîrfurile lor vor fi carbonisate spre a le înlesni înfigerea. Se vor lua tote măsurile pentru ca parii se fie înfipţi dupe liniile, ce rute de planuri, aceia care nu vor respunde acelor linii, se vor scote şi în locui cu alţii.

Art. S. Mortarul. Mortarul ce se va întrebuinţa la construcţiunea clădirilor, ce fac obiec tul acestei întreprinderi va fi de trei feluri şi anume: a). Mortarul cu var gras care urm4ză a se întrebuinţa la zidăria de cărămidă şi .de peatră de talie de la castelul de apă precum şi la teneuelile interiore ale părţilor acestui castel, se va compune în volum din: 1 parte var gras stins în pastă, şi 2 părţi nisip grăunţos ciuruit, Fabricaţiunea so va face numai cu butoiul mestecător sau cu manejulu puneiidii-se alternativ un volum de pastă de var stins şi un volum de nisip ciuruit, mestecfmdu-se la un loc fără adăogire de apă. — Măsurarea varului

— 8 —

şi a nisipului pe şantierul de fabricaţiune se va face cu cutii sau cu r6be de aceia»! capacitate. b). Mortar cu var idraulic care urm6ză a se întrebuinţa la zidăria de beton şi bolovani ciopliţi precum şi la tencuela esteridră a păreţilor castelu lui de apă, se va compune în volum din: 1 parte var stins în pastă, şi 2 parţî nisip grăunţos ciuruit. Fabricaţia nea se va face întocmai ca şi mortarul de sub litera a). c). Mortar cu ciment care urmeza a se întrebuinţa la facerea rosturilor şi la tencuela suprafeţelor în contact cu apa din basenele de limpezire şi strecurare, acest mortar se va compune din o parte de ciment şi o parte ni sip fin cernut. — Ac6stă specie de mortar se va face mimai în cutii şi în cantităţi strict necesare, pentru imediata luî întrebuinţare. — Fabricaţiunea sa va face prin amestecarea cu mistria a cimentului cu nisipul, adăogândn cantitatea de apă necesară, după consistenta ce se cere mortarului. Mortarul remas neîntrebuinţat într’o di, nu pote so mai fie întrebuinţat a doua di. Art- 9. Betonul. Betonul se va compune în volum din: 1 parte mortar idraulic, şi 2 părţi petriş sau peatră spartă. Fabrica(iunea se va face pe o arie de scânduri, aşecjată subu un aco periş spre a fi protegiate de arşiţa sorelu! şi de ploie. ~ Robele pentru adu cerea petrişulul pe şantierul de fabricaţiune, vor avea fundul format din un gratar, spre a înlesni spălarea petrişulul, mai înainte de întrebuinţare. Fabricaţiunea betonului se va face cu braţele, amestecând intim petrişul cu mortarul în proporţiunile aretate mai sus, prin ajutorul greblelor şi a lopeţilor de fer penă ce amestecătura este intimă, asi-feliti ca fie-care piatră se fie acoperită cu mortar; petrişul va trebui să se spele cliiar în robă, în mo • mentul când pldcă către şantierul de fabricaţiune, ca se fie ud când so amesteeă cu mortarul. Punerea betonului în fonduţiunî se va face prin transportare cu robele, saîi pi’in jgkiaburl, când şantierul de fabricaţiune este organisat d’asupra gropilor de fondaţiune. — Aşedarea se va face în straturi orizontale de 25 centimetri grosime, îndesinduse cu mao de fontă de 30 kilograme greutate, penă ce mortarul e$ă la suprafaţia stratului.

Art 10. Zidărie de bolovani ciopliţi. *

1 "

Bolovanii se vor ciopli din gros, spre a li da o formă paralelipipedică. Jlinimum lungime! în zid, sau coda acestor petre, trebue se fie de 30 centm. Confecţionarea acestei zidării se va face cu mortar idraulic şi mprtarul fie de consistenţa unei paste, petrele vor trebui se fie udate în-

trebuind se ajute de întrebuinţare.

La confecţionarea acestei zidării se vor observa toate regulele în privi rea încrucişărel încheeturilor şi a legăturilor, în sensul transversal al ziduri lor. — Toate petrele dintr’un strat, trebue să aibă aceia’ş! înălţime, se poate întrebuinţa şi petre care se aibă înălţimea esactă a doue straturi. La asedarea petrelor în zidărie, se va pune mortar în cantitate suficientă spre a nu se atinge petrele între elle şi la încheeturile unde golurile sunt mari se vor introduce aşchii de peatră, spre a se împuţina volumul mortarului. Art. 11. Zidărie de cărămidă. Confecţionarea zidăriei de cărămidă se va face dupe toate regulile de arta, căutând a se face legături prin încrucişarea cărămidilor în straturile al ternative, şi evitând pre cat se poate umpluturi cu bucăţi de cărămidă. Mortarul va fi de cel cu var gras şi trebuind se fie de consistenţa unei paste, cărămida va trebui să fie muiată mai înainte de întrebuinţare; spre «acest scop fie care zidar va trebui să aibă un vas conţinând apă, de o can titate suficientă, în care să se poată pune mai multe cărămidl spre a se înmuia înainte de întrebuinţare. La es^cutarea bolţilor se va pune cea mai mare atenţiune, ca rosturile sc fio dirigiate la centrul arcului într’a dosului. Art. 12. Zidărie de peatra de talie de Buzeu. Pentru zidărie de peatră de talie, se vor alege petrele cele mal tari. cele mai curate şi f<$ră vînturl, elle vor proveni din carierele de la Petroasa clin Buzâu. Aceste petre vor fi tăiate cu îngrijire, întocmai dupe dimensiunile proectelor şi dupe desomnele de detail, ce se vor da antreprenorului. Aşezarea în zidărie se va face cu îngrijire, spre a nu li se ştirbi muchile. Aceasta zidărie se va esecuta cu mortar de var gras şi rosturile se vor face cu mortar de ciment.

Art. 13. Rosturile. Toate suprafeţele vSijuie ale zidurilor, care nu vor fi tencuite, vor fi rostuite. Această operaţie se va face scobiudu-se mortarul vechiu din rosturi, cu un cârlig, pe adâncime de 3 centimetri şi după aceea uinplându-se din nou cu mortar do ciment şi frccendu-so cu un fer lustruit, până la solidificare, obţinând ast-feliu o suprafaţă lucie, la acele rosturi. ==

Art. U. T e n e u e a 1 ă. Toate tencuelole adecă cele eu mortar de var gras, cele cu mortar de var hidraulic şi cele cu mortar de ciment-, vor trebui să se aplice in două paturi succesive şi so va căuta ca prin forţa freeăturel sa se masivoze şi sa se astupe toate crăpăturile şi golurile, căutând assemenea a so obţine supra feţe regulate, cu formele prevCtJute în pvoecte.

Art. 15. Sar p a n t a Şarpanta de brad va fi. esecutată din lemnărie sănătoasă tăiată cu ferestr£u\. ear şarpanta de stejar va fi esecutată din lemnărie de stejar sănătosă cioplită cu barda dupe sfoară, având muchile pline şi ascuţite. Toată şarpantă va fi esecutată cu îngrijire, dupe regulele de artă făcendu-se tncheeturile cu îngrijire aplicându-li-se ferăriile cu esactitate, dupe indicaţiunele diu planuri. Părţile care urmeză a fi vâpsite yor fi trase la rendea. Art. 16. Pardoseli. Pardoselile de la castelul de apă, se vor esecuta cu dulapi de brad în grosime de 5 centimetri, el vor avea o lăţime numai de 15 centimetri şi vor fi traşi la rendea atât pe facia superioră cât şi pe muchi, Eî vor fi prins! pe grătăroala prin cue de sârmă bătute în costa ca să nu se vatjă şi între din sil in sensul orizontal, vor maî fi prinşi cu cepi de fer. Pardoselele sau podeala de la basenele de limpedire şi strecurare se vor esecuta cu scânduri de brad de 2 centimetri grosime, având lăţime de 20 centimetri. Scândurile vor fi trase la rindea pe partea din gios ve(}ută şi pe muchi, şi se vor aşetja caplaraa, prindindu-se pe grind! cu cue de sîrmă.

Art. \7. Tayanurl. Tavanurile se vor esecuta cu scânduri de brad în lăţime numai de 15 centimetri şi avend o grosime de l*/2 centimetru. — Aceste scânduri vor fi trase la rândea pe fata vgtjută şi la muchi se vor esecuta cu giumatale îm bucătură de 1 centimetru lăţime şi cu ciubuce. Art. \S. Astareala.

Astareala de sub învelitore cu tablă de fer se va esecuta cu scânduri de brad în lăţime uniformă numai de 15 centimetri, şi în grosime de 1 */.> centimetri, elle se vor prinde pe căpriori, cât se va putea mai strîns unele către altele, prin cue de sîrmă, şi se va căuta a se încrucişa încheeturite, ca să se dee o legătură mal solidă învelitoril,

Art. 19. Florărie de scânduri. 5

Florăria de scânduri prevăcjută la coperişul castelului de apă se va ese cuta cu acurateţiă conform planului, şi va fi trasă la rândea pe ambele feţe spre a se putea văpsi. Art. 20. Inrelitoarea cu tablă de ferii Invelitorea cu tablă de fer la castelul de apă se va osecuta cu tablă de fer nemţescă de aceia care conţine 12 foi la majă. — Lucrarea se va face cu îngrijire, lăsându-se în îndoeturile necesare, atât la capăt cât şi la laturi, jocul necesar dilataţiunel, fie-care tablă va fi prinsă de astareala de scânduri J in câte 2 agrafe Ia capete si trei agrafe la laturi, care se vor bate pe scânprin M1 * / speciale de fer numite cue de lamarina. duri cu cue

1 ]1

Ifibelele de fer mal Înainte de aşecjare vor primi o văpsire în oloiu de minium do plumb, date pe ambele feţe, şi dupe aşecjare pe coperişiu vor mai primi pe partea estorioră încă o pătuiă de văpsea în uleiu de alb de zinc.— Văpseala nu se va putea aplica pe table de cât cel multu până la finele luî Septembre. Dacă construcţiunea coperişului ar întârcjia peste data de mai sus, atunci prima cuşă se va aplica pe fol, la timp oportun înainte de aşe cjare şi a doua cuşă se va aplica în campania viitore după 15 Apriliu. Cheltuelile văpsire! sunt cuprinse în preţul unitar a metrului patrat de îuvelitore. Art. 21. Zin c siria. Sunt prevecjute în dine 2 lucarne la coperişul turnului de la castelul de apă şl 2 bolduri. — Ele se vor procura dupe modelele indicate în albumul D-luî E. Coutelier din Paris, şi care sunt precisate în seria preţurilor caste lului de apă. Art. 22. Invclitore cu şindrilă. Forma şi dimensiunile şindrili! vor fi a şindrilei numită ţigâneseă care se face în partea locului. — Şindrilile se vor bate pe leturî de brad, tăiate la ferestrei cu dimensiuni de 5 centimetri lăţime şi 3 centimetri grosime, care vor fi prinse cu cue pe căprior! la depărtare de 20 centimetri din ax în ax. Şindrilele se vor bate pe 7 sau câte 450 şindrile pe metru pătrat şi vor li solejite sau încrestatc cu cuţiioea mai ’nainte de a se bate cu cue pe lefuri. Art. 23. Pomestcala. Pomestcla prevedută a se ascerne pe podela de la basenele de limpedire şi strecurare, se va esecuta cu un păment argilo-nesipos, care este mal pu ţin supus la retragere prin clisecaţiune, frământându-sc şi amestecându-se bine cu pae tocate, şi întindîndu-se pe podeală în grosime de 10 centimetri. Art. 24. Tîmplăria, Totâ tîmplăria adică uşile şi ferestrele cu tocurile lor precum şi scările, vor fi esecutate din Jemn de brad uscat de cea mal bună calitate, fără nici un defect. — Manocurenta scărilor va fi esecutată in lemn de anin sau teiu. — Lucrarea încheeturilor şi aşezarea ferăriilor necesare se vor face cu precesiune, dupe regalele artei.

Art. 25- Lucrări de fer. Lucrările de fer principale sunt reservoriul cu suportul $3iî, legăturile de la fermele coperişului,‘gratiile do la gurile de alimentare şi altele specificate în planurile speciale. Rezorvorinl este o construcţiuiie do tola de o capacitate de 500 metri eubi dc forma cilindrica avend diametru lOm, 80 şi înălţime 5 metri şi terminat cu 111) fund de forma calotica cu înălţime de lm. 30 şi făccnd parte din o sferă cu diametru de 23m. 73. — Cilindrul este format din 5 inele, având fie care o nălţimo utilă de 1 m. compuşi din foi cu urmâtdrele grosimi: primul inel dc sus va avea grosime 3 milimetri, al doilea 4 milimetri, al 3-lea G

■

12 — milimetri, al 4-lea 7 milimetri si al 5-loa 8 milimetri, iar calota so va coinpune din foi cu grosime de 10 milimetri. — Cilindrul este consolidat la par tea superiorii si la partea inferiorii prin cate un cerc format din corniere cu lămuri de 100 milimetri lăţime şi 15 milimetri grosime. — Cercul inferior servă şi pentru legătura rezervoriulul cu suportul seu, precum se vede în eroGpiiul din mesurătore. Cilindrul cu calota sunt încheiate prin o cornieră având ramuri inegale una de 120 milimetri şi una de 100 milimetri şi grosime de 15 milimetri. Suportul este o grindă circulară formată din o inimă de tolă. 3 Corni ere şi o bandă sus la partea interioră a cercului; acesta grindă este C011S0lidată prin stâlpi de fer 1 nituiţi din metru în metru, atât la partea interi oră cât şi la partea esterioră. Reservoriul va fi înzestrat: 1). Cu un tubu de prea plin, acoperit cu crepină pentru ase înpedeca in troducerea gunoaelor în acest tub, care este destinat a da scurgere apelor de prisos, prin conducta respectivă, în şanţul de graniţă a oraşului. 2). Cu un tub de distribuţie, care ea apă pe la fundul reservoruIuT, acest tub asemenea este acoperit eu o crepină, pentru a înpedica Introduce rea gunoaelor în conductele de distribuţie. — Acest tub mal este îndestrat şi cu un robinet stavila, spre a putea opri distribuţia din rezervoriu dupe do rinţă. 3). Cu un tub de deşertare, aşedat la fundul reservoriulul şi îndestrat cu un ventil. — Acest tub este destinat s8 înlesnească scurgerea totală a a-

pil, când este necesitate. Acest tub prin o ramificare se imescc cu tubul de prea plin, descris mai sus. 4). Cu o seară îndoită de fer portativă, spre a se putea urca şi cobori in rezervoriu. Construcţiunea rezervoriului se va face cu toată îngrijirea co reclamă importanţa sa, se va esecuta cu aceia’şî îngrijire, cu care se esecută cazanele pentru maşinele cu abur. — Toate găurile niturilor se vor corespunde, vor fi bine calibrate şi prin nituire, găurile vor fi complect umplute. — Pen tru a se obţine înclieeturi etauşe se impune ca diametrul niturilor se fie egal cu de dou£ ori grosimea toliî şi spaţiul din axa în axa a 2 nituri se fie egale cu 3 dikmetri a le niturilor respective. Se vor lua toate precauţiunele pentru a se obţine formele prev8(}ute a !e cilindrului şi a le calotil sferice. Buna esecufare a rezervoriulul se va proba prin umplerea lui cu apă mal înainte de a se zugrăvi, şi ca să poată fi priimit, nu trebue să se strePrin urmare văpsirea recoaro nici o picătură de upă pe la înclioetuil. zerveri ului remăne a se face dupe aşezarea conductei de alimentare, spre a i se putea face încercare» prescrisă mal sus. Văpsirea se va face cu văpsea de uleiu aplicată în trei paturi, pnm<

tura va fi vopsea de mi uium de plumb, şi cele lalte doue vor fi de văpsea de alb de zinc. Aşecjarea suportului rezervoriuluî pe curonamentul de piatră de talie se va face prin intermediul unei toi de plumb de 5 milimetri grosime, pentru a repartiza mal bine presiunele. Plumbul se va plăti dupe greutatea reală; lot cu preciul ficsat pentru ferăria rezervoriuluî. Cele lalte lucrări de ferărie se vor esecuta conform cu detailele din pla nurile respective, şi cu tolă acurateţa şi presiunea ce reclamă buna lor func ţionare, având formele netede şi perfecte, precum se cere de la lucrările de Jaeatuşerie.

:—

Al t. 26. Lucrările de Fonta. Principalele lucrări de fontă de la castelul de apă, tubil pentru alimen tare şi distribuţie, ventilele robinetolor şi ore-care părţi a le fermelor coperisuluî castelului. Calitatea fontii va fi precum s’a descris la art. 6 litera k). Formele vor fi în tocmai cu desemnele de detaliu arătate în planurile speciale. Precum s’a dis şi la articolul 6, se cere ca tubil se fie turnaţi vertical, spre a se asigura omogeneitatea materiei în aceste uvrage. Tubil şi robinetele vor trebui se fie încercaţi şi se resiste la o presiu ne de 10 atmosfere. — Incheeturile tubilor şi robinetelor precum şi a dis tribuitorului care sunt prevăcjute cu bridurl, se vor face prin întrepunerea unei rondele de plumb, care după strîngerea cu bulonele respective, se va îndesui şi cu dalta bătându-se cu ciocanul. Părţile ventilelor sau stavilelor care sunt destinate a se freca prin ma nevrarea lor, precum şi acelea care trebue s6 producă o închidere etanşa, vor fi rabotate cu îngrijire şi precisiune.

Art. 27. Robinetele stările. Robinetele stavile care urmeaejă a se pune la distribuitor şi la conduc tele de alimentare şi de distribuţiune, vor fi conforme cu desemnele din foea No. 36, acest sistem de robinete se fabrică la Guest & Chrimes în Rotherliam (Englitera), ele sunt de fontă având în bronz numai şurubul care miş că stavila, cu piuliţa sa, precum şi părţile care se freacă atât a le stăvilii cât şi a cameril din robinet. Aceste robinete se vor încerca şi vor trebui se resiste la o presiune de 10 atmosfere.

Art. 28. Yîlpsirea. So va întrebuinţa numai văpsea cu uleitt de in fert, bine frecate, dupe culorelo şi nuanţele prescrise pentru fie-care uvragifi. Afară de învelitorea de tablă .de fer, care primesce o singura petura de boea la partea sa inferioră şi doue paturi la partea sa superioră. Toate cele

lalte suprafeţe ce urmeazăa se văpsi, vor priimi trei pături de văpsea. — Aplicaţiunea osebitelor pături de văpsea se va face numai dupe ce precedenta pătură este complect uscată. Art. 29. Bolovani asortaţi. Asortarea bolovanilor pentru formarea albiei artificiale a Ie Putnil lângă baragiu, este o necesitate spre a se asigura cel puţin la partea superioră întrebuinţare de bolovani cu dimensiuni mal mari, — Dacă însă antreprenorele va găsi avantagiU ca să întrebuinţeze numai bolovani în dimensiunele cele mal mari, acesta se poate permite, va trebui însă în tot caşul, a se aprovisiona în grămezi regulate spre a se putea verifica dimensiunele bolna vilor şi a li se face recepţiunea, mal înainte de întrebuinţare. Art. 30. Tubii (le pamînt găuriţi. Tubiî de pământ găuriţi care compun reţiaoa de filtrare în basenele dc strecurare, vor avea lungimi câte de 1 m. vor lî simpli cilindri şi se vor aşeda cap la cap, fără înbucătură şi fără încheeturî, pentru a forma o ramu ra; ramificările cu tubi mici se vor înpreuna cu ramificările cele cu tubi mari prin pătrunderea celor mici în cele mari, prin găuri speciale. Găurile de filtrare atât la tubii ceî mici precum şi la tubi! cei mari vor fi cu diametru de 5 milimetri şi spaţiul dintre 2 găuri va fi de 50 milimetri. Tubii vor fi bine arşi.

Art. 31. Materia filtranta. Petura filtrantă care se aşeţlă peste reţeaoa de tuburi de pământ gău riţi în basenele de strecurare, va avea o grosime minimală totală de 80 cen timetri măsurată la laturele longitudinale a le basenelor. — Aeestă pătură se va compune din 5 straturi asortate şi aşeclate în modul următor, începând de la fund : Un strat de petrişiti în mărime de 1 la 6 centimetri, aşter nut pe nălţime de 20 centimetri, măsurată la marginele longitudinale a Ie basenelor, al doilea strat pe o grosime de 10 centimetri, compus din petrisiti mărunt cu dimensiuni de la 3 ia 5 milimetri, al treilea strat pe o gro sime de 10 centimetri, compus din nisip ;nare greunţios în mărime de la 2 la 3 milimetri, al patrulea strat în grosime de 10 centimetri, compus din nisip mijlociu în mărime de la 1 la 2 milimetri şi îri fine al 5-lea strat în grosime de 30 centimetri compus din nisip fin mai mic de un milimetru în diametru. Asortarea acestor 5 specii de materii se va tace prin ciururi cu ochiuri In dimensiunele esact corespunzătoare specielor cerute, şi se vor trece prin ciuruirea orizontal, a-le acestor materii. Osebit de ciuruirc, fio-care specie de materie filtrantă va mai li şi bine spălată ca să nu conţină nemoi sau alte materii streine. Ascernerea fie-cărui strat se va lace regulându-se suprafaţa superioară, perfect orizontală. Art. 32. Seria Preţurilor Toate lucrările ce se vor eseeuta dc antreprenor, se vor plăti dupe se-

iiile de pieciurî, corespunc].£t6are la fie-care lucrare, înmulţindu-se cantitălile esecutate cu preturile unitare respective, şi aplicăndu-se resultatul licitaţii Sumele ast-fel obţinute dau valoarea lucrărilor dupe contract. Art. 33. Yaloarea lucrărilor Valoarea tutulor lucrărilor ce face obiectul acestei întreprinderi, se urcă la suma totală de le! 302600, compusă din : 90000 valoarea baragiulul peste Putna. 2200 valoarea gurii de alimentare din Putna. 2400 valoarea guri! de alimentare din canalul morilor. 98000 valoarea basenclor de limpezire şi strecurare. 1ÎQQOO valoarea castelului de apă. 802600 valoarea totală a lucrărilor. Art. 34. Facerea Plăţilor. La finele fie-cărei luni se face o situatiune de către Inginerul diriginte a lucrărilor, prin care se vor recomanda la plata, lucrările esecutate şi aprovisionările făcute. Situaţiile vor fi recapitulative, spre a se putea corige erorile. Plăţile se vor face prin mandate eliberate de Primărie, asupra Casei de Depuneri şi consemnaţiunf, conform lege! înprumutuluî făcut pentru această lucrare. Din valoarea lucrărilor şi aprovisionărilor se va reţine la fîe-care situa ţie numai dece la sută, conform condiţiilor generale, pentru garantarea lu crărilor în timp de un an de la data recepţiuniî provisoril, şi care reţinere se va restitui antreprenorului, dupe recepţia definitivă.

Art. 35. Recepţii parţiale Pentru lucrările care nu pot remâne la suprafaţa, ce cu timpul trebuese acoperite, cum sunt lucrările relative la fondaţiunl şi altele, se vor face recepţiuni parţiale, constatându-se cantităţile prin procese verbale speciale, sub semnate de către Inginerul diriginte si antreprenor.

Art. 36. Recepţiunl proviso?il şi definitive Când una din cele 5 lucrări ce fac obiectul presentel întreprinderi, va fi complect terminată, i se va face recepţia provisorie, de către Inginerul di riginte contradictoriu cu antrepvenorele, prin care se va constata toate lucră rile esecutate. — Această operaţie se va constata prin un proces verbalii şi de la data aprobărel acestui proces-verbal de către consiliul comunal, înce pe anul de întreţinere, în care timp antreprenorele este obligat se întreţină lucrările in bună stare, cu a sa oheltueală, şi se refacă pe acele ce s’ar constata că au fost reu esecutate. Dupe espirarea anului de întreţinere, pentru fie-care lucrare, constatân du-se că antreprenorele a îndeplinit tote obligaţiunele prescrise prin acestu caet de sarcini, se va face recepţia definitivă, şi i se va elibera reţinerea şi

— 16 — garanţia corespunzătoare lucrării, a caria recepţiune definitivă, este declarată. Dupo recepţiunea tutulor lucrărilor se va liquida întreprinderea şi se va desfiinţa contractul. \

Art. 37. Competinţia şi responsabilitate Prin faptul esistenţil unui personal de controlu, comuna jiu ia asupra sa nici o responsabilitate, în cea ce priveşte, esacutarea lucrărilor de către . antreprenor conform proectelor şi prescripţiunelor date înscris. Este datoria antreprenorului de a îngriji ca lucrările să fie esecutate în conformitate cu proectele şi cu caetele de sarcini, fiind dator a ’şl controla singur şi piquetagele făcute. In nici un cas antreprenorele nu pote scusa o esecutare viciosă sau ne conformă proectelor, prin faptul ca personalul de control au avut cunoscinţă de aceasta. Art. 38. îngrijirea lucratorilor Antreprenorele este obligat a lua măsurile necesare pentru apărarea lu crătorilor în contra lediunelor ce li-se pot întâmpla. EI este responsabil de tote nenorocirile provenite din causa negligeriî acestor prescriptiunî şi e dator a despăgubi pe lucrătorii carii au suferit lesiunî, fără să aibă dreptul la vre-o despăgubire din partea oomuniî. Art. 39.

Interzicere de a ceda lucrările, garanţia sau sumele ce i se cuvin.

Este interdis antreprenorului de a ceda lucrările, altei persoane, fără consimţământul consiliului comunal, sub pedeapsă de a i se resilia contraclulii, .şi a i se sequestra în folosul comunii, atât garanţia câtu şi sumele ce i se vor cuveni, prin lucrări sati aprovisionărî. Asemenea este interzis antreprenor el ui de a ceda garanţia depusă sati sumele ce i s’ar cuveni pentru lucrări, până la recepţia definitivă, aceste fonduri trebuind să garanteze, până la liquidarea întreprinderii, orî-ce datorii s'ar constata că s?a făcut în eomptul lucrărilor esecutate.

Art. 40. Resiliare şi regiă In cas când antreprenorele nu va îndeplini prescripţiunele presentulul caet de sarcini şi comuna va fi nevoită se rezilieze contractul sau se conti nue lucrările în regie, măsura ce se va lua, se va face prin simpla decisiune a consiliului comunal, fără nici o somaţiune sau punere în întârziere; se va face numai o constatare de cantitatea lucrărilor esecutate şi de materialele aprovisionate, până la epoca luării lucrărilor din mâna antreprenorului, care vor fi în condiţiile contractului, la această constatare va ti chemat sa asiste şi antreprenorele şi va fi invitat să sub-scrie în procesul verbal de constatare. Chemarea se va face prin portărei, şi dacă antreprenorele ar retuşa sa «M. sati să sub-scrie în procesul verbal ie m»m, Om «con«pilon» respective va fi chemat să asiste 5i se sub-sem.» tn procesul

f 17

verbal de constatare pentru antreprenor şi asistenta şefului cireonscripţiunil de autenticitate acelui act înaintea justiţiei, pe care antreprenorelc o recun6sce de pe acum prin sub-semnarea presentuluT caet de sarcini. Ai*t. 41. întârzieri din nepredarca teren clor la timp In cas cân nepredarea terenelor la timp ar aduce vre-o întârziere pen tru începerea lucrărilor, atunci se va acorda antreprenorelui o prelungire de termen egală cu întârzierea ce se aduce începerii lucrărilor. Nici o despăgubire alta nu este în drept antreprenorele se reclame. Art. 42. Condiţiile Generale Condiţiile generale pentru întreprinderi de lucrări publice şi cele pen tru buna esecutare a lucrărilor de artă, fac parte integrantă din acest caetu de sarcini, pentru articolele care nu sunt schimbate prin presentul caetu de sarcini. Art. 43. Licitaţii şi supra-oferte Licitaţia acestor lucrări se va ţine la primăria de Focşani în ziua fiesată prin publicatiunc. Ofertele sigilate se vorti primi până la ora 4 dupe amează-zi, în diua fixată pentru licitaţiane.—La această oră se va proeede la cercetarea garanţielor şi la deschiderea ofertelor. Ori-ce ofertă presentată dupe ora 4 va fi respinsă, or! care ar fi avantagele sub care s’ar presenta. La cas de a se presenta mai multe oferte cu preţul cel mai de gios, sc va proeede în aceia’şi şedinţă la o nouă licitaţie, tot prin oferte sigilate şi numai între concurenţii carii aii oferite acelaşiu preţu. Nici o supra-licitaţie nu avea loc.

Art. 44. Chelind! (le contract Toate cheltuelilo prevădute în legea timbrului şi înregistrării pentru for marea contractului va privi pe antreprenor.

I). FRUNZA. Făcut In Bucureşti, în Decembre 1883.

■

CAET DE SARCINI PE^TF^U

Furnitura Tubilor si> Robinetelor At. 1. 1•

2° V 4*

5° 6°

7° 8° 8°

' \

Obiectul întreprinderii.

Prescntul caet de sarcini are de obiect furnitura următorelor materiale: 9l tone tubi de fontii simpli cu lungimi normale şi cu diametri de Om. 05 şi 0, 070. Vi tone tubi de fontă speciali, adecă: scurţi, curbi manecare şi cu ra mificări cu diametri de Om, 05 şi Om, 076. 220 tone tubi de fontă simpli cu lungimi normale şi cu diametri de Om, 10 — 0, 15 — Om. 20 — Om, 30 şi Om, 32. 31 tone tubi de fontă speciali, adecă: scurţi, curbi, manecare şi cu ra mificări, de diametri de Om, 10 — Om, 15 — Om, 20 — Om, 30 şi 0, 32. 60 Robinete stavile cu diametru de O, 05 15 * O, 076 20 0, 10 12 „ 0. 15 16 0, 20 r

4 «i

' i

Art. 2. Formele, dimensiunile şi greutăţile. Tubi vor ave formele indicate în Foea No. 35 anecsată la presentul ea et de sarcini. Numerul tubilor pentru fie care categorie, diraensiunele şi greutatea lor, vor fi conforme cu indicaţiunile aretate în tablourile speciale, anecsate ase mene la presentul caet de sarcini. Greutăţile tubilor din tablouri cuprind şi o toleranţii de 5% asupra greutăţilor ce dau calculele în căt aceste greutăţi se pot considera ca macsimum. Robinetele stavile vor avea forma aretată în Foea de desemn No. 36 aneesat la presentul caet de sarcini. Asemenea robinete se fabrică la Guest & Chrimes în Rotherham (Bngliteraj, ele sunt de fontă având în bronz numai şurubul care mişcă stavila, cu piulifza sa, precum şi părţile care se freacă atit ale stavilei căt şi a cameril din robinet.

19 —

r —

Tute robinetele cu diametru de Om, 05 vor fi prevezute cu aparatele con tra îngheţului, precum se araţii în Figura 15 w din Foea 36. Art. 3. Fabricaţiunca Pentru a se obţine uniformitate în grosimi, turnarea tubilor se va face în picere, sau vertical şi cu îngrijire ca sa nu presinte neregularităţî la par tea interiorii a înbucăturiî sau la partea esterioră a cordonului, nici la bridurî. Asemenea neregularitfiţl dacă s’ar afla după turnare, vor trebui să se îndrepteze cu dalta. La un centimetru de la origine, toate înbucăturile tubilor vor trebui să aibă o scubitură anulară do 6 milimetri diametru. Găurile bridurilor la toţi Iubii cu acela’şu diametru vor trebui să fie fă cute după un singur şablon, ca să se corespundă perfect, spre a se putea face încheieturile cu uşurinţă. Găurile bridurilor de la robinete asemene se vor face dupe acelea"şl şabloane cu a tubilor cu care urmează a se împreuna. Toţi Iubii de ramificare, vor fi preveduţl cu tampoane de fonta, spre a se astupa ramurile cu diametri de 0, 079 destinate pentru ramificai*! ulteriore în'stradele laterale, precum şi ramurile cu diametri de 0, 05 destinate pen tru ramificări la organele de distribuţie, a cărora instalare pote fi ajuniată. — Aceste tampoane vor fi .prevădute cu şuruburile necesare şi fixate la locu rile lor. Părţile de la robinete care sunt destinate a se freca prin manevrarea lor. şi care sunt destinate să producă o închidere etanşa, vor fi rabotate cu îngrijire şi prccisiune. Fie care tub şi robinet va purta în relief numele usiniî. anul publieaţiunei şi numele oraşului Focşani. Tonte piesele de fonta vor trebui să fie acoperite cu solutiimea Docto rului Smitk aplicată ferbinte, spre a le protegia în contra rugiueî. Şuruburile pentru joncţiunea tubilor cu bridurî vor fi procurate in nu ni 8r suficient şi înpaquetote în cutii, fie care diametru deosebit.

Art. 4. Calitatea Materialelor Fonta va fi de cea mai bună calitate, ea va fi de a douafusiune şi va fi presenta la spargere un greunte suriţi (gris) desu şi regulat, nu va avea sgărieturl nici buburuzi nici beşicuţe nici alte defecte care ar altera resistentia sa, sau regularitatea formelor. — Va trebui să fie moale şi tenace, lesne de tăiat cu dalta şi cu pila şi susceptibila de a fi bătută cu ciocanul. Bronzul va trebui să fie de doul composiţiuni pentru părţile care se trea că între cile. ,2° Composiţiune ] ' Composiţiune

■

100 părţi aramă 10 „ cositor 6 n zinc

100 părţi aramă 2 cositor 10 zinc

plumb.

Din două bucăţi cave se frecă între, elle, una va trebui să fie făcută cu prima composiţiune. si cea-laltă cu secunda composiţiune. Arto 5.

Kecepţiunca provisoric.

Ivocepţiunea provisorie se face la uzina de către un delegat al comunei. Fie care piesa va fi mal întăiu esaminată spre a se rccimosce decă este bine fabricată, dacă nu presintă vr un defect şi dacă are dimensiunile pre scrise. Dupe aceea fie care piesa va fi încercată cu presa idraulică. spre a se vede daca resistă la o presiune de 10 atmosfere. Piesele care nu vor corespunde condiţielor de mal sus se vor refuza şi se vor însemna cu un R, cu culoare roşie, spre a nu se espedia înpreună cu cele primite. Piesele care vor corespunde condiţiunelor de maî sus se vor declara prii mite si se vor cântări şi se vor stampila cu litera F. la capul unde este inscripţiunea Focşani. Aceste recepţiunl se vor constata prin procese verbale sub semnate de ambele părţi. Toate cbeltuelile pentru esarninărî încercări şi căntfrirî, vor fi în sarci na furnisorulul. Recepţiunile vor trebui să se facă pe fie-care di de fabricaţâine, şi în dată ce este gata o cantitate suficientă pentru o espediţie, să se şi efectueze espediţiunea.

Ari» 0. Act de Recepţia deftnitiyfi. Recepţia definitivă se va face în ţară şi ea nu va avea de scop de căi de a se verifica daca piesele au ajuns în bună stare şi dacă nu s’a espediat de cat piesele priimite la uzină. Piesele ^are se vor constata sparte în timpul transportului sau care ar fi din acele refusate, se vor lăsa pe seama furnisorulul, regulându-se la pla tă numai acele sosite în condiţiunele cerute de presentul caet de sarcini.

Ari. 7, Predarea. De şi reeeptiunea este făcută la uzină, transportul însă fiind în sarcina furnisorulul, predarea se va face în unul din porturile Gfalatzi sau Brăila des cărcate pe mal şi libere de ori ce sarcini. Predarea se va începe cu Iubii cei cu diametru mai mar! şi va merge treptatu pan la cei mai mici. Tot asemenea se va urina şi cu robinetele stavile. Cea întâia predare se va face în termen de trei luni dupe sub-semnarea contractului, şi va urma treptat pe fie care lună câte o câtime egală păn la espirarea termenului de predare prevăzut în contract. Art. 8. Modul Plaţilor. Pentru fio care predare se indice un proces verbal tic recepţia definiţi-

— 21 vă a materialelor priimite. — Aceste procese verbale se făcu în dublu ex pediţie se sub-semnează de către delegaţii părţilor contractante şi servă de bază pentru regularea plăţilor. Plăţile se vor face în aur la Bucureşti sau în piaţia ce va cere furnisorul. Pentru regularea unor asemenea plăţi Primăria va emite mandatele necesare pentru valoarea lucrărilor şi pentru agiul şi trimiterea banilor în aur la loculu cerut. — Asemenea mandate se vor emite asupra Casei de Depu neri şi consG-mnaţiunî, conform legii împrumutului făcut pentru această lu crare.

Art. 9. Cauţiunea şi liquklarea. Pentru a se asigura îndeplinirea obligaţiunelor ce ia furnisorul in sar cina sa, va trebui să depue, la casa de Depuneri şi consemnaţi uni diu Bu cureşti, o cauţiune equivalontă cu 10 > / din valorca totală a furniturii contractate. — Acostă cauţiune se va depune în numerar sau în efecte garantate de statul Roman. Furnisorul va beneficia de procentele capitalului depus, după legea ca sei de depuneri, săli dacă vor fi efecte, va priimi cuponele la scadenţa lor. Cauţiunea va putea fi şi o simplă garanţia a Bănceî Romane, dată în forma aci indicată: Bun pentru suma de lei ... . ce ne angagiăm a respunde la or dinul Primăriei Comunei Focşani, în ziua de................................. Cauţiunea sau garanţia de 10%. va li depusă in termen de 20 zile dupc aprobarea ofertei şi înaintea sub-scrieriî contractului. Cauţiunea va fi restituită, dupc recepţia definitivă a tutulor materialelor contractate, cănd se va liquida şi contractul. In cas cănd furnisorul nu s’ar conforma obligaţiunelor presentulul caet de sarcini, comuna va putea face comande la alte uzine, pentru procurarea materialelor contractate, în comptul cauţiunii sau a garanţiei Băncei respunzetoare. / ii

Art. 10. Interdicţie de a ceda. Este formal înterdis furnisorulul de a ceda la un «alt furnisor sau de a fabrica într’o uzină alta de cat a sa, o porţiune oare-care a furniturei ce face obiectul presentulul caet de sarcini, Fără o prelabilă autorizare data în scris de către Primărie. Face escepţiune de la această regulă furnitura robinetelor stavile, care liindu de un model impus, poate să fie forţat furnisorul a'şi le procura de la casa indicată în acest caet de sarcini. Art. 11. Cas dc forţă majoră. Singurile causc de forţă majora, care vor putea fi luate în consideraţie, sunt următoarele: I O

f.H

A oL/

— 22 —

Ttcsboiul sau revoluţmnea în tara undo sunt instalate uzinele sau în Re mania : greve de lucrători, perderea în marc a bastimentelor încărcate cu materialul contractat, accidente de drum de fer şi înondaţiunî. Chiar pentru aceste caşuri. cumuna nu va fi respunzetoare şi nu va plăti nicî-o indemni tate. — Aceste impedicăii vor putea justifica o sporire de termen, equivalentă cu perderea de timp ce ar fi adus furniturii.

Art. 12. Contestat iimî. Contestaţiunile care s’ar putea ivi între Comuna şi furnisor, în esecutarea presentuluî caet de sarcini, se vor judeca de către un tribunal arbitrai, compus din doi arbitri, numiţi căte unul de fie care parte contractantă. Partea care va avea recurs la arbitragiu va încunoştinţa inscris pe cea laltă parte, care va fi datoare de a’şi numi arbitrul sau în termen dc S dile de la diua priimirei comunicării. După 8 zile trecute, partea care aii avut recurs la arbitragiu, va avea facultatea se numească pc arbitrul celeî-l-alte părţi. £ . îndată ce arbitrii vor fi numiţi el vor trebui se alCgă un super-arbitru. In cas când în termen de 6 zile de la numirea arbitrilor, dânşii nu se vor putea înţelege asupra numirii super-arbitrulul, atunci primul preşedinte a Cur ţel de Apel din Focşani, va fi de drept super-arbitru, sau dinsul va numi un supei-arbitru, care va trebui se fie o persoană competentă în materia qu est iu noi or de resolvat. Sentinţa arbitrală va trebui să fie pronunţată într'un termen de .20 zile cel mai târclid, de la data numiri arbritrilor sau a superarbitrului, în cas de trebuinţă.—In cas contrariu se va prooe.de imediat la numirea altor arbitri. Ambele părţi sunt ţinute să se supue fără apel, la decisiunea arbitra-

giuluî.

l v——

Art. 13. Ofertele

Concurenţii carii vor voi să so însărcineze cu această furnitură, vor tri mite ofertele lor sigilate, adresate d-lul Primar a comunei Focşani, până la data ce li-se va fixa prin scrisoarea care însoţeşte presentul caet de sarcini. Ofertele vor fi deschise în ultima zi fixată pentru priimirea lor, la ora 4 poste-meridiane, în presenţa consiliului comunal. Ya fi declarat adjudecătoriu concurentul care va fi oferit preţul cel mai avantagios. Oferta va trebui se cuprindă în cifre şi în litere, preţul unitar în lei, aur, propus pentru fie-care din cele 9 categorii de materiale, enumerate la art. 1, şi predate în condiţiunele stipulate în presentul caet de sarcini. Dupe adjudecaţie nici o ofertă nu va mai fi primită.

Art. 14. Sarcinile Contractului Vor fi în sarcina furnisorului tute chcltuclele prevăzute de legea timbraJ

-i

ku şi înregistrării, pentru formarea contractului, şi anume: 10 Ici pentru fie care coala hârtie timbrată pentru scrierea contractului şi 50 bani pentru fie care sută de lei din valoarea totală a contractului, pentru înregistrare. Art. 15.

Drepturile de intrare

Drepturile de vamă şi celo-l-alte taxe cerute pentru import în ţiară, vor fi în sarcina comune).

D. FRUNZA.

Făcut în Bucureşti, Decembrie 18S3.

--- .. .

CAET DE SARCINI PEI^TF^U

Aşezarea Tubilor şi Robinetelor Art. 1. Obiectul Întreprinderii. Presentul caet de sarcini are de obiect lucrările următore: 1), Aşezarea tubilor şi robinetelor cu diametru de 0,05 pe lungime to tală aprocsimative de 1390 metri curenţi. 2). Aşezarea tubilor şi robinetelor cu diametru de Om, 076 pe lungime totala aproximativă de 41,73 metri curenţi. 3). Aşedarea tubilor şi robinetelor cu diametru de Om, 10, pe lungime totală aprocsimativă de 3147 metri curenţi. 4). Aşezarea tubilor şi robinetelor cu diametru de Om, 15 pe lungime totală aprocsimativă de 1057 metri curenţi. 5). Aşezarea tubilor şi robinetelor cu diametru de Om, 20 pe lungime totală aprocsimativă de 4257 metri curenţi. 6). Aşezarea tubilor cu diametru de Om, 30 de lungime totală aprocsi mativă de 14700 metri curenţi. 7). Aşezarea tubilor cu diametru de Om, 32 po lungime totală aprocsi mativă de 800 metri curenţi. 8). Construcţiunea a unul număr aprocsimativ de 50 camere pentru ro binete stavile Ja încrucişări şi ramificări. 9). Delimitarea terenului ec-spropriat.

f —W .

â. i

'•-•v

*.«

■

Art.'2. Ordinea Lucrărilor. Poza sau aşezarea conductelor se va face in ordinea următore: 1). Se va începe de la Putna cu conducta do alimentare şi se va con tinua pan la castelul de apă. 2). Se va aşeza conducta muma sudică începând de la castelul de apă şi se va continua cu conducta din strada Curţii de Apel p8n la punctul ter minal de la Şontzu. 3). Se va aşeza conducta muma nordică şi se va continua cu conduc ta din strada Şontzu pen la punctul terminal de la. Şontzu. 4). Se va aşeza conducta pe strada mare între cele 2 conducte mume. 5). Se va aşeza conducta de pe strada Unirii de la conducta muma su dică şi se va continua pe şose p8n Ia casarma de goniţi.

25 6). Se va aşeza conducta de pe strada Dogarii şi Elisabeta pen la ca pul terminal clin Canal. 7). Se va aşeza conducta de pe şosea între cele două conducte muma. 8). Se va aşeza conducta de pe şose de la conducta mumă nordică peii la capul terminal din canal, lângă casarma vânătorilor. 9). Se va aşeza conducta din strada gării, Gregoriană şi Centrală p£n la şose. 10). Se va aşeza conducta de pe şose ele la conducta muma sudică pen la respintenea Coteştî. 11). Se va aşeza conducta din strada Emancipaţilor. 12). Se va aşeza conducta din strada Serbească. 13). Camerile robinetelor din fie-care stradă se vor esecuta înainte de a se începe poza tubilor. 14 Conductele de ramificare la organile de distributiune, împreună cu robinetele respective se vor aşeza în momentul cănd s’a ajuns cu poza unui conduct la acele puncte. 15). Delimitarea terenului expropriat. Epoca începerii şi terminării acestor lucrări se va precisa prin contract, dupe ce se vor cunoşte terminile fixate prin contracte, pentru cele-lalte lu crări ale alimentarii, care trebue să precedeze pe cele ce fac obictul presentuluT caet de sarcini.

Art. 3. Modul esecutăreî lucrărilor şi poza tubilor. Aşezarea tubilor şi robinetelor respective, coprinde lucrările următore : a) Demontarea şi refacerea soselel, a pavagiulul sau a trotoareluî. b.) Deschiderea transelil la adîncirnea profilului stradeT, sprijinirea cu scânduri a malurilor şi înlesnirea circulaţiuneî peste aceste tranşee. c.) Regularea fundului şi facerea cotloanelor. d.) Transportul tubilor şi robinetelor de la deposit la locul de întrebu inţare, coborîrea şi punerea lor la locu. e.) Facerea încbeeturilor cu cdrde gudronate şi plumb, indesuirea plum bului cu dalta şi încercarea în tranşee. f.) Ramblearea tranşeelor şi pilonarea. (j.) Rădicarea şi transportarea prisosului de părucnt. Deschiderea tranşeelor pentru aşecjarea conductelor de alimentare şi ale conductelor de distribuţie, se va face dupe planurile şi profilele speciale aretate în foile cu No. 1, 2, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 20, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33 şi 34. Fiind că de la redactarea proiectelor şi păn la esecutarea lor, unele strade au priimit şi pote încă priimi modificări în aliniarele lor, aşecjarea coir duetelor p6te şi ea priimi orc-care modiScări, in aliniamentele conductelor in tim pul esecutărci lucrărilor. Racordările aliniamentelor cu unghiuri de la 70° la 112\ se vor face cu tubi curbi de ]/4 de cerc; racordările aliniamentelor cu unghiuri de la 112°, la 157°, se vor face cu tubi curbi de i//:{ cerc; iar unghiurile mai

--26.—

deschise ale aliniamentelor se vor face cu poligoane formate din tubi drepţi, fiind ea o infriugere numai de *‘/30 din lungimea fie-căruî tub, racordeză aliinente care fac între elle 22° cu un numer de vr’o 20 tubi. Dupe ce fundul tranşelii va fi bine regulat conform profilului, se va ve ri nea de către inginerul dirigent al lucrărilor şi în urmă se va procede la aşezarea tubilor, având îngrijire de a nu se pune capul cu cordon, până în fundul inbucâturiî ci a se menajia un micu spaţiu liber pentru jocul dilataţiunil. Dupe aşezarea tubilor la loc se vor face încheeturile cu plumb, cu cea mai mare îngrijire, începând mai întâiei prin a umple spaciul deşert, de la înbucătura tubilor, cu coarde gudronate, care se îndesă bine cu daltă bStută cu ciocanul, pen ce nu mal rernâne de cât 4 centimetri de la coarde peri la estremitatea inbucâturiî, dupe aceea se complectează facerea încheeluril prin turnare de plumb, ferbinte în destul, ca să nu se răcească, până la um plerea complectă a spaciuluî gol, în urmă se comprima plumbul cu dalta betându-se cu ciocanul p6n la refus. încheeturile cu bridurî se fac întrepunând o rondelă de plumb între bridurile care urinedă a se încheea, strîngând şurupurile penă la lăţirea plumbu lui destinat a umple toate inegalităţile, şi în urmă indesându-se cu dalta, ca re se bate cu ciocanul pan Ia refus. O conductă ast-fel asedală între doue robinete, se rambleacjă nurnel pe mijlocul tubilor, bătândn-se bine cu mae de fontă, şi lăsându se descoperite tote încheeturile. penă dupe încercarea conductei. Sper a se putea cunosce decă încheeturile unei conducte sunt bine esecutate se procede la următorele probe: Pentru conductele de alimentare de la Putna şi p£n la rezervorul, în cercarea se va face numai prin foncţionarea conductei in timpu de 8 ijile, alimentând rezervoriul la nălţimea de 22m, 80. şi dacă în acest interval, nu se va observa pe la înebeeturi nici o picătură de apă, se vor considera în cheeturile ca bine esecutate. Pentru conductele de distribuţiune din oraşu, încercarea în tranşee se face dupe aşezarea unei lungimi cuprinse între dou$ îobinete, în modul ur mător: se umple conducta ce este a se încerca, cu apa din rezervoriu, se închid ambele robinete, spre a o isola de restul conductului şi dupe aceia cu o pompă specială, îndestrată cu un monometru, se refuledă apa prin o tubulură de ramificare, în conducta ce se încercă, pen la o presiune de 10

atmosfere şi dacă nu se observă nici o strecurare de apă prin incheeturl, a* tund se consideră încheeturile ca bine esecutate. Dupe facerea probelor, se ramblOză complect tranşeele, pilonându-se bine pămentul cu mae de fontă in greutate de 30 kilograme, şi apoî se refac stradele în starea în care se aflaţi la desfacerea lor. Toate încrucişările şi ramificările se fac sub trotuare, unde s’a regulat a mai bună întreţinere şi o mai Iesse face şi camerile robinetelor, pentru o aiciosă întrebuinţare. Vv .

— 27 — Devisarea tubilor din strade sub trotuare se va face prin 2 3 compus fie-care clin 2 tubi curbi 1/i cerc. In dreptul stradelor laterale unde nu sunt prevgclute conducte de ali mentare, se va intercala un tub de ramificare, a căruia ramură se va astu pa cu un trampon de fontă, spre a se putea cu înlesnire esecuta o ramifi care ul terioră. Toate cbeltuelile de traseu, verificări şi încercări sunt în sarcina antre prenorului. Art. 4. Lucrători Speciali. Reuşita bunei instalaţiunl a unei alimentări, atârnând în mare parte de la abilitatea lucrătorilor ce o esecută, se pune îndatorire antreprenorelul ca se întrebuinţeze la aşecjarea tubilor şi robinetelor precum şi la esecutarea incheeturilor lor, numai lucrători speciali, care au mal esecutat asemenea lu crări şi care vor trcb.ni se fi înzestraţi cu documente în regulă probând ca pacitatea lor. — Aceste documente vor trebui se fie vădute şi acceptate de Inginerul diriginte al lucrătorilor. Lucrătorii care nu vor poseda asemenea documente vor fi alungat! din lucru. Art. 5.

Modul esccutării lucrărilor la Camerile robinetelor.

Camerile robinetelor se vor construi în (Jidărie idraulic-ă, şi vor fi acopeiite cu un capac de fontă, care va înlesni introducerea oamenilor la ro binete, pentru ale manevra şi ale întreţine in bună stare. * Gurile ramurilor prin care se introduc conductele in aceste camere, vor fi închise, cu didărie de bolovani uscaţi, care vor împedica introducerea rambleulul în aceste camere şi vor înlesni strecurarea apei în pământ, din ace ste camere. Aceste camere se vor esecuta conform cu planurile din Fdea No 37, şi se vor instala in genere sub trotuare, pentru înlesnirea introducerii oa menilor de serviciu în aceste camere, pentru a le feri de uşura căşunată prin circulaţia trăsurilor şi pentru a le feri cuntra murdăriilor, ce se se pot introduce în elle, din stradele a cărora întreţinere lasă încă de dorit. Camerile care vor conţine robinetele pentru fontănele de distribuţine, avend a priimi cătăţimea de apă, ce se află în tubiî de la robinet în sus, de câte ori acest robinet so va închide, se vor prevede cu un mic puţu absor bant, pe o adâncime de lm, de la fundul tranşeliî, care so va umple cu bo lovani, acest puţu se va face, la laturea Cameriî despre stradă, spre a de părta strecurarea apiî de la pământul, pe care sunt aşezate fondamentele ca selor sau a pivneţelor.

Art. 6. Calitatea materialelor. Qualiiatea materialelor necesare pentru*-construţia Camerilor robinetelor, precum şi modul întrebuinţării lor, vor fi conforme cu cele aretate la art. fi. 8, 9, 11, 1*2, 13 şi 1-1 din caetul de sarcini a lucrărilor relative la alimen tarea cu apă. 1

Art. ?.

Eventualitatea înlocuirii unor camere de robinete.

Iu stradele de mai mică importanţă şi care nu aii clădiri pe marginea lor. catnerile pentru robinetele de la fontînele de distributiune. se vor putea suprima, pentru iconomia, si d’asupra robinetului se va pune un tub de lemn de stojaru cu un capacu, prin care să se introducă cheea de închisă si deschis robinetul. — Acest! tub! se vor lua de către antreprenore de la dopositul celor lalţl tubl, şi costul aşezării lor intră în preţul curent al aşezării conductului do fontă, fără un alt adaos de cheltueală. Art. S. Delimentarea terenului espropriat. Fâşia de teren espropriată pentru instalarea conductei de alimentare, de la Putna, şi păli la calea ferata se va delimeta puindu-se repere Kilometrice pe una din 1 aiurea el. Aceste repere vor fi de piatră de talie de Buzeu, vor avea o lungime de Im, 50 şi fie-care lăture va avea 30 centimetri, va fi îngropată în pă mânt de Im, 20 şi partea sea superioră va fi tăiată cu Ieşitură, spre partea interioră. La coturî de asemenea se vor pune repere, pentru a desemna pe de plin, porţiunea de teren aparţinând alimentării. Fie-care din aceste petre de reper aşezată la locu, va avea săpat literile A. F. si un nurner de ordine şi se va plăti cu 20 lei bucata.

Art. 9. Valoarea întreprinderii. Valoarea totală aprocsimativă a lucrărilor care făcu obiectul presenluluî caet de sarcini se urcă la suma de lei 346000, şi anume: 0730—00 Aşezarea tubilor eu diametru de Om, 05.____________

85470-50 :, „ Om, 076. „ „ ,, „ Om, 10. 28952—40 10464—43 „ „ Om, 15. 40806—90 ' „ „ „ „ Om, 20. .. ,, ,, ,, 0 in, 3 0. 183750—00 „ .. „ ,. Om. 32. 10560-00 1GOOO—00 Construetiunea a 50 camere de robinete. 400—00 Instalarea a 20 petre de delimitare. 865-77 Neprevăzute. 340000-00 Ari. 10. Seria Predărilor. Toate lucrările esecutatc de antreprenor se vor plăti, dupe seriile de prcciuri respective, îmulţindu-se cantităţile esecutate, cu preţurile unitare res pective şi aplicându-se resulfatul licitaţiunif. — Sumile ast-feliu dobândite, dau valdrea lucrărilor dupe contract.

Art. 11. Facerea Plăţilor. La finele fie-căria luni se vor face situaţiunî de către inginerul dingm-

*■»

— 29 — te al lucrărilor, prin care se vor recomanda la plată lucrările esecutate şi materialele aprovisionate. Situaţiile vor fi recapitulative, spre a se putea eorige erorile. Din valorea lucrărilor şi aprovisionărilor efectuate, se vor retine l0°/o, conform condiţiilor generale, pentru garantarea lucrărilor in timpii de un an, de la recepţia provisorie, şi care reţinere urmeadă a se restitui antreprenorelul dupe recepţia definitivă. Plăţile se vor face de primăria prin emitere de mandate asupra casei de Depunere şi Consemnaţiune!, conform cu legea împrumutului făcut pentru aceste lucrări. Art. 12. Keccpţiunî parţiale. Se va face reeptiunî parţiale pentru terminarea instalării unei conducte In lungime determinată prin cele 12 puncte de la art. 2 de mal sus, înclieendu-se câte un proces verbal special pentru fie-care recepţiune, — prin ca re se vor determina cantităţile de lucrări esecutate, îndată dupe facerea pro belor şi mal înainte de a se astupa tranşeele. — Aceste procese verbale vor fi acceptate de antreprenor, urmând a servi de baza liquidare. Art. 13. Facerea planurilor definitive. Fiind că de la redactarea proectelor şi păn la esecutarea lor, unele strade au luat şi pot încă prii mi modificări în alinierile lor, antreprenorul este obligat ca îndată dupe aşezarea unei conducte, când se procede la încerca re, se facă planul esacfc al acelui conduct, dupe cum s’a aşezat, cu reperile necesare, luate pe clădirile vecine. — Aceste planuri se vor face pe scara de unu pentru o inie, pe hărtia lipită pe pândă, şi se vor da Primăriei car tonate, înainte de recepţia definitivă, fără nici o plată. Art. 14. Recepţiune provisorie şi definitivă. Dupe terminarea tutulor lucrărilor care fac obiectul presentulul caet de sarcini, se va face o recepţiune provisorie care va fi resumatul recepţiunelor parţiale prescrise la articolul precedent. Această operaţiune se va constata pritr’un proces-verbal sub-semnat de Inginerul dirigent şi de către antreprenor, şi de la data aprobării lui de că tre Consiliul Comunal, începe anul de întreţinere, în care timp antreprenorele este obligat să întreţie lucrările în bună stare, cu a sea cheltueală, şi să refacă pe acelea ce s’ar constata că au fost reîi esecutate. Dupe espirarea anului de întreţinere, constatându-se că antreprenorele a îndeplinit tote obligatiunele prescrise prin acest caet de sarcini, se va face receptiunea definitivă şi se va liquida întreprinderea,

Art. 15. Coinpetinţa şi responsabilitate. Prin faptul esistenţel unul personal de control, Comuna nu ia asupra şî nid o responsabilitate în cea ce privesce esecutarea lucrărilor de antreprenor, conform proectelor şi prescriptiunelor date în scris. Este datoria antreprenorului de a îngriji ca lucrările se fie esecutate în

1 30

conformitate cu proectelo şi cu caetele de sarcini, fiind dator a'şl controla singur şi pichetele făcute. In nici un cas antreprenorele nu pote scuza o lucrare viciosă sau ne conformă proeetelor. prin faptul ce personalul de control, au avut cunoscinta de acesta. Art. 16. îngrijirea Lucrătorilor. Antreprenorele este obligat a lua măsurile necesare, pentru apărarea lucrâtorilur în contra losiunelor ce li se pot întâmpla. El este responsabil de toate nenorocirile provenite din causa negligeriî acestor prescripţiuni şi e dator a despăgubi pe lucrătorii care au suferit lesiunl. fără a avea dreptul la vr’o despăgubire din partea comuni. Art. 1?. Interzicerea de a ceda lucrările, garanţia sau stimele ce i se cuvine. Este intere]is antreprenoreluî de a ceda lucrările altei persone, fără con simţământul Consiliului Comunal, sub pedeapsă de a i se rezilia contractul şi a i se sechestra în folosul comunei atât garanţia cât şi sumele ce i s’ar cuvini pentru lucrări sau aprovisionarî efectuate. Asemenea este interclis antreprenorului de a ceda garanţia depusă, sati sumele ce i sar cuveni pentru lucrări, până la recepţia definitivă, aceste fonduri trebuind se garanteze, până la liquidarea întreprinderii, orî-ce dato rie s’ar constata că s’a făcut in comptul lucrărilor esecutate.

{

/ ;■

;

! ' *

;

■i

Art. 18. Reziliave sau Regie. in cas când antreprenorele nu va îndeplini prescriptiunele prescntuluî căet de sarcini, şi primăria va fi nevoită se rezilieze contractul sau se con tinue lucrările în regie, măsura ce se va lua se va face prin simpla decisiune a.. Consiliului Comunal, fără nici o somaţiune sati punere in întărtjiere. Mal înainte însă de a se lua lucrările din mâna antreprenorului, se va face o constatare contradictorie cu antreprenorele de tote lucrările şi aprovisionările efectuate în condiţiile contractului, la care constatare antrepreno rele va invitat prin portărel să ea parte, şi la cas d’a refuza să ia parte sau să sub-semneze procesul verbal de constatare, atunci se va invita şeful circonscripţiî a lua parte la această constatare, şi resultatul va fi obligatoriu pentru antreprenor, la care adera dupe acuma prin suh-seinnarea presentulul eaet de sarcl.

Art. 19. întârziere din causă nepredârii tcrenelor Ia timp sau a neterminâri altor lucrări. Deacă predarea terenelor necesare pentru aşezarea conductelor ar adu ce vre o întârziere la începerea lucrărilor, atunci se va acorda antrepreno rului o prelungire de termin egală eu îiitâzierea ce se va li adus începerii lucrărilor. Tot ast-fel se va urma şi în caşurile când s’ar aduce întârziere, prin Determinarea Ia epocile prevăzute a le celor la'lte lucrări relative la alimen-

tarea cu apă, sau când nu voi* fi aprovisionaţî în deposit tubiî sau robinete le ce antreprenorele este dator numai să aşede. Nici o despăgubire alta nu este în drept antreprenorele se reclame. Art. 20. Condiţiile Generale. Condiţiile generale pentru întreprinderi de lucrări publice şi cele pentru buna esecutare a le lucrărilor de artă, tac parte integrantă din acest caet de sarcini, pentru articolele care nu sunt schimbate prin presentul caet de sarcinT. Art. 21. Licitaţii si supra oferte. Licitaţiunea acestor lucrări se va ţine la Focşani, în presenţia Consiliu lui Comunal, la terminul fixat prin publicaţiuhe. Ofertele sigilate se vor priimi păn la ora 4 dupe aineaclă, în t}iua fixa tă.., peutru licitaţie. — La acesta oră se va procede la cercetarea garanţielor şi la deschiderea ofertelor. Orî-ce ofertă presentată dupe ora 4 va fi respinsă, ori care ar fi avantagele sub care s’ar presenta. La cas de a se presenta mal multe oferte cu preţul cel mal de jos, se va procede în aceia’şî şedinţă la o nouă licitaţie, tot prin oferte sigilate, şi numai între concurenţii carii ah eferifc aceia’şî preciu. Nici o supra licitaţie nu va avea locu.

Art. 22. Clicitucll (le contract. Toate cheltuelile prevedute în legea timbrului şi înregistrării pentru for marea contractului, va privi pe antreprenor.

B. FRUNZA. Făcut în Bucureştii, în Decembre 1S83.

i \

s \\

CAET DE SARCINI

PENTI\U

Furnitura aparatelor ele distribuţie şi aşeqarea lor

■

Art. 1 I

;

1; I

1 .

1 ii i

i 5

Obiectul întreprinderii

Presentul cact de sarcini are de obiecţii. 1). Furnitura a 36 fântâni pentru alimentare, stropire şi incendiu, sistemul Fortin Herman clin Paris (Foea No. 38) diametrul conductului interior şi a gurii de incendiu fiind de 0, 05, predate în gara Focşani gata de aşezat. 2). Furnitura a 4 nifisuritorî de apa sistemul Faliei* (Foea No. 38) pen tru tubi cu diametru do 0, 05 fonta şi alama, predaţi în gara bocşanl. 3). Furnitura a 6 mfisurfttorl de apa sistemul Simens şi Adamson’s (Foea No. 38) pentru tubi cu diametru de Om. 05, cu filtru de alama, predaţi în gara Focşani. 4). Furnitura a unul mesurător de apa tot sistemul Simen’s şi Adarnson’s pentru tubi cu diametru de 0, 10, cu filtru de alamă, predaţi în gara Focşani. 5). Furnitura a 100 hidranţî pentru stropire şi incendii, sistemul Bateman & MoorSs, eu bula sferică în ebonit, diametru 0, m. 05 (Foea No. 36 Fig. 3H) predaţi în gara Focşani. 6). Furnitura a 5 tubi de alama de racordare pentru hidranţii Bateman & Moores, cu o singură gură, lungimea de 2 m. 50 (Foea No. 36 Fig. 1) predaţi în gara Focşani. 7) Furnitura a 100 cutii de fontă cu capac şi chee, (Foea No. 36) pen tru a se pune d’asupra camerilor bydranţilor, predate în gara Focşani. 8). Furnitura a 5 fortuni sau lănci de alamă, pentru incendiu şi stro pire, cu robinete, diametrul cel mare 0, 05, lungimea 0, m. 75 fie care cu un racord conic şi un racord eventail. 9). Furnitura a 20 metri curenţi tubi de pole în bucăţi de cate 2 metri, pentru incendiu şi stropire, cu diametru de Om, 05 predaţi în gara Focşani10. Furnitura a 40 racorduri dc alamă pentru tubi! de pele cu acelaşi diametru de Om, 05 predate în gara Focşani. 11). Furnitura unei fontănl momentale de fonta pentru grădina publică (Foea No. 40) care este o reproducere din planşa 165 a albumului D-lul A Durenne din Paris. - Nalţimea totală a fontănil este 2m, 40 diametru ba-

•"'"'.“VTan.ul4! JL\T"“ 85 *•** 1!»''» Foc,.... , 2;'P1: dja* a.60° kll°Sl-ame tul^ de plumb pentru racordările fon ta11®101’ cu diametiu de Om, 05, predaţi în gara Focşani 13). Asedarea a 34 fontănl din cele aprovisionate coprindend transportul de la deposit, eu toate accesoriile punerea la loc şi zugrăvirea. li Art,rea ,100 hyJ™„ dta „ei aprovisicmatl. o. cutiile de fontii l“T“'do la deposit, desfacerea si «facere, ,oseleT sau a trotuarului. io). Aşezarea fântânei monumentale, cuprinzînd transportul de la depo sit, punerea la loc şi zugrăvirea. 16). OrI-ce lucrare de didărie s’au terasament va necesita aşedarea fontinelor. şi care se vor plăti după seria preeiurilor prevedute pentru aseme nea lucrări la camerile robinetelor. Art. 2.

Ordinea lucrărilor.

După încheerea contractului se vor face mal întăl aprovisionările aparatelor, care vor fi complect predate pănă în termenu de 6 luni de la data semnare! contractului. Aşedarea aparatului de distribuţiune se va face pe măsura ce vor sosi la locurile ce i se vor indica înscris de către Inginerul diriginte al lucrărilor.

«r"'

Art. 3.

Calitatea Materialelor.

Materialele din care urmdză a fi construite aparatele de distribuţiune, vor fi de cea mal bună calitate, fără nici un defect care se altereze solidi tatea lor, sau perfecţia formelor. Art. 4.

Modul esecutăreî lucrărilor

Tete organele aparatelor de distribuţiune se vor ajusta cu îngrijire ca se nu lase a se perde nici o picătură de apă. Legătura unei fontânî de distribuţiune cu ramura respectivă se face prin un tub de plumb, care leagă robinetul stavila cu aparatul de distribuţie în bronz al fontâniT. Legătura unul hydrant de incendiu şi stropire, cu ramura respectivă se face prin strângerea Aridului bydrantuluî cu bridul celui din urmă tub a ra-

murel respective. Lucrările de zidărie idraulică se vor face cu îngrijirea ce reclamă uvra. gele supuse unei continue spălări cu apă, tote înckeeturile voru fi rostuite cu ciment. , . r .. Fontânele vor avea pe faţa despre stradă marca m rehet, precum se adesemnul special al fontânel (Foea No. 38). Ele vor fi înzestrate şi rată în pahar de fer galvanizat, atârnat de fontână cu un lănţişor cu unVăosirea se va da în dou6 rânduri dupe aşezare, prima cuşe de min.um Vapsuea s „^«Aviyînneză — Culorca va fi acea de bronzu trebuind se fie dată cănd se apiovizioneză. vineţiu.

— 34 —

Art. 5. Valoarea

întreprinderii,

obiectul acestei Întreprinderi se urca la cifra Valorea lucrărilor ce fac lei 27,000, şi anume: 21.370 furnitura aparatelor de distribuţie. , 2,950 Aşezarea aparatelor de distribuţie. 2.680 Zidărie terasamente şi neprevedute. Valorea totală a lucrărilor, 27.000

Art. 6. Seria preciurilor. se vor plăti după Tute furniturile şi lucrările efectuate de antrepienoie esecutate, cu preciurile seriile de preeiuri respective, îmulţindu-se cantităţile unitare respective, şi aplicftndu-se resultatul licitaţiei, — Sumele ast-feliudobândite, dau valorea lucrărilor după contract.

Art. 7. Facerea plaţilor. La finele fie-căreia luni se va face situaţiuni de către Inginerul diriginte al lucrărilor, prin care se vor recomanda la plata furniturilor şi lucrările efectuate. Situaţiile vor fi recapitulative spre a se putea corige erorile. Din valorea furniturilor şi a lucrărilor, se vor reţine 10 pentru ga rantarea lor, pan' la recepţia definitivă, şi care reţinere urmeză a se restitui antreprenorului, după recepţia definitivă. Plăţile se vor face de primărie, prin emitere de mandate asupra Casei de Depuneri şi Consemnaţiunl, conform cu legea înprumuiuiul, făcut pentru aceste lucrări.

At. S. Beccpţinnc povisoric şi definitiva. După terminarea furnituri aparatelor de distribuţiune, şi dupe termina rea instalări acelor din aparate care se vor fi cerut antreprenorului, pen la epoca terminării furniturilor, se va face o recepţie provisorie, prin care se va constata contradictoriu cu antreprenorele, cantitatea furniturelorii şi a luorarilor efectuate, «a-e îndeplinesc condiţiunile presentulul caot de sarcini, De la data aprobării procesuiul-verbal dc recepţie provisorie, de către Consilml Comunal, antreprenorul este dator se întreţină în bună stare de func ţionare, cu clieituela sa, tote aparatele de distribuţiune ce va fi instalat, termen de trei luni de <ţile, având omeni speciali pe s6ma sa, pentru funcţionarea acestor aparate. — Fiind dator se îefacă cu cheltuiala sa pe tote acele ce s'ar constata că au fost reu esecutate. — Este bine înţeles că orî-ce stricăciune s’ar fi făcut la aceste aparate, de Gătre publicul care urmddă a se servi de dînsele. vor fi în sarcina comunii, reiuâind ca dinsa să se despăgubească în urma de la cel .ce vor fi făcut asemenea stricăciuni, Dupe espirarea termenului de trei luni de întreţinere se va procede la o esaminare minuciosă a tu tu lor aparatelor de distribuţiune instalate, Şi g*sindu-se in bună stare de funcţionare se va declara recepţia definitivă, în-

— 35

Crn'ruT™! >>r0“s-™'tal •> «*» 'Inginerul dirigeni ,1» luMrilor,

Mskîjlt . rr .?* » ■*•«* *«*► Art. 9. n‘

1 eţmerile şi desfîinţându-se contractul.

Competinţa şi responsabilitate.

unii câUfn!anP!Ul-eS1S,tenteI U11UÎ pei'sonal de control, sau prin faptul recepţiunu ca furnituri a le aparatelor de distributiune, Comuna nu ia asupra’şl mei o responsabilitate în cea ce privesce buna lor confecţionare sau buna lor instalare. Este datoria antreprenorului de a îngriji ca aparatele se fio bine con fecţionate şi instalarea lor bine esecutată, în conformitate cu proectele, cu prescripţiunele presentuluî caet de sarcini şi cu alte prescripţiunî, ce i s’ar da înscris, în timpul instalării lor. In nici un cas antreprenorele nu pole scuza o lucrare viciosă sau neeonformă proectelor, prin faptul că personalul de control, au avut cunoscinta de acesta.

Art. 10. Condiţiile Generale. Condiţiile generale pentru întreprinderi de lucrări publice fac parte in tegrantă din acest caetii desaroinl, pentru articolele care nu sunt schimbate prin presentul caet de sarcini.

Art. 11. Licitaţii şi supra-oferte. Licitaţiunea acestor lucrări se va tine la Focşani, în presentia Consiliu lui Comunal, la terminul fixat prin publicaţiune. Ofertele sigilate se vor priimi păn la ora 4 dupe ameacfă, în cţiua fixa tă pentru licitaţie. — La acestă oră se va procede la cercetai ea gaianţieloi şi la deschiderea ofertelor. Orî-ce ofertă presentată dupe ora 4 va fi respinsă, ori care ar fi avantagele sub care s?ar presenta. . • La cas de a se presenta mal multe oferte cu preţul cel mai de jos, se va procede în aceia şi şedinţă la o nouă licitaţie, tot prin oferte sigilate, şi numai între concurenţii carii au oferit acela’şî preciu. Nici o supra-licitaţie nu va avea loch.

Art. 12. Cheltuell de contract. legea timbrului şi înregistrării pentru forToate cheltuelile prev8<Jute în marea contractului, va privi pe antiepienoi.

J).

frunza. Făcut în Bucureşti, I)ecembre lS8o.