ANUARUL pe anul1922-1923 by Biblioteca Judeteana "Duiliu Zamfirescu" Vrancea

ii LICEUL „UNIREA" —FOCŞANI

\\\

IIIIIIIItllllllllllllllHimilllllllllllllllll||||||fl|li|||||||!IL|||||||||||||||!|||||||||||||||||||i||||||i||

I I

)

«1 CS=gl==iil.şP

\ i

/ f.

i\ y

ANUL 1922 - 1923

i ii li

'I I1

J LUCRAT dl: directorul liceului AL. GEORGIADI

(

FOCŞANI

*<vr s. OC

■

1924

Tipografia „Cartea Putnei“ Alexandru P. Alexandrescu — Focşani —

Iii

llgPjpgg€pjpiss3^gQ |

-V. <>

•* *

— —- - -

■Vv

•• .X'f 4S

■»#

)

LICEUL „UNIREA" FOCŞANI

u $

PE ANUL 1922-923

TIPOGRAFIA „CARTEA PUTNEi"

PERSONALUL ADMINISTRATIV PE ANUL ŞCOLAR 1922-1923.

DIRECTOR: AL. GEORGIADI. SECRETAR: Tr. Mateescu. ( Teodor Mincu dela 15 Mai 1923. AJUTORI SECRETAR : jLaurenţiu Simionescu Simicel dela 15 Noembrie 1922.

COMITETUL ŞCOLAR PE ANUL ŞCOLAR 1922-1923.

PREŞEDINTE : Şt. Graur, Advocat. SECRETAR: Al. Georgiadi, Directorul Liceului. A. Marosin, Profesor (decedat la 9 Mai 1923). C. Leonescu, Profesor. Pr. G. Popescu, Profesor (dela 16 Iunie 1923). MEMBRII C. Niculescu, Proprietar. ( Dr. C. Macri, Proprietar. I. Goliger, Arhitect.

(

CONTABIL : Pantelimon Florescu, Banca Naţională. CASIER: Al. Georgiadi, Profesor. MEDICUL ŞCOALEI: Dr. C. Macri.

( C. Antonescu, Director Banca Naţională. CENZORI

Sp. Lăduncă, Profesor până la 16 Iunie 1923. Vasile Bălănescu, Profesor dela 16 Iunie 1923. ( H. Kirmayer, Director de bancă.

J0J3J0

>C N

O (N 00

crj cu

7: £3

« <u b*>

2 JS £<V

£ V -

> = >. = > >>-•>=

i“

;---5Cj= = = = “

> = > =

4 ,, .

«5

>; > , •> .>

> > , >

«♦-

„£

cocnjcnjco

El k

— 3= > = sf > 2=5: s Ef >

co CM CT>

= 8 g

O § «

al| a Ş Si S-H I g>g«„l

mmmmm

(JJ » 3

H a

sr5 a <u

u ju

= ss -£Si

s'î

1 imunii uaiii ui iJiajob jiuy

.3 .3

111411 4 I !|4s gcglg S ■= =5. ftB M S. S. •§ OONNOO CM

5, g •§•§'•§

MOM CM CM CO

■y

LU ULi

H rrî £ o. UJ

<C3

■

li ii i 5„..fS '§illil SÎ|| CQ

ţuojno *0^

~ c<Tfo”-t ih“~<o

r~-

LU < CJ O

oo oi "o — cvT

J0J3J0

|n|»»oi

04 CN

i—< IO

>cs N <u

<U re

£ •

«a

'Si Ci

□

aî^ =

=">> , >-_ =

>>^J

.;■>=

>- = _s=>^L<D”

> = >.»9"9 k.

> ^ J = -â Mz§ > df^sSzS • ÎS

= Ş ■ai

co oo ca ca CN|04

> >£

b/)

=> E= >" > £f .slT >>>

-20)

CD O) ^

ÎL.

CT)

'111 11 «SJ « ^ = 1

lilslois=i||||

!!!|l!||!f|Ss!

ÎS o

. Jk______ 3

J 1

^ s

= Ş;

H S.

-f- s|I

J 2 5

« }in:ui!.*ji?.\m

.2 s

jUl. JIJ-UOB jiu v

-L,

.3.5 î—i l—i O O

.5 *—« O

.5 L h

11 ! III lltll -S-S

O- CM CO Cvj

a. D.C.' a. q.3 g-a a.

Oi. O)

io —

’o"

o- lo co co

.2 U.

5?- J

s I ţ«.t.m.» ’o\

CLi

§ 3

■

13 3 -S

•SI " o;>.-3Kţ

o g

3 3

CA)

= CD 3 S 0 S o-3

1 lls^l

co^;

<< co

Uh^<^

co-^ ..r- ~

io ~

<o t>

cn o =3Tco~ ~ cm oq oj cn

00 =

TABLOU

■i

de repartiţia orelor dela clasele extrabugetare de băeţi pe anul şcolar 1922-923

1 1

Numele şi Pronumele

c«

f profesorului

Obiectul

1 Pr. G. Popescu

Religia

lî: »?: |

2 Anton Eliade

Româna

1;' Iii' ;

3 T. Iordănescu

Franceza

■j Ii': Hi:

4 Beri Eidinger

Germana

| Uf:

5 C. Leonescu

Istoria

h ;2

6 Atanase Marosin

Istoria

i Ilf

7 Const. Zamfirescu

Geografia

8; Savel Rahtivan

Matematica

I If: Uf:

9l Sp. Lăduncă i 10: I. Nanulescu

Naturale

j IfUi- | 4 I I? Uf | 4

111 Al. Copcescu

* | Gimnastica

Muzica

12 D-na Ecat. Bogdan

Desemn-Caligraf.

6 i 2

! 2

Ii': IIf i

If Uf

5 5

■ 2

If llf :j 8

7 Clasa I. A. Diriginte: M, Bantaţ.

I Ii 2! 3 4 5 6 7 8 9 10 II 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 231 24: 25! 26' 271 28 29 30, 31 32 33 34 35 36 37 38 39

Situaţia

Numele şl Pronumele

• J ' în

Iunie Alexandrescu G. G-ghe Apreutesei i. Mihail Aschenazi A. Simon Bălăci G. Constantin Bânţu V. Toma Bobaru D. Teodor Braşoveanu I. Pompiliu Bratosin Vasile Bratoveanu C. Ionel Caisser N. Nicolae Cârcotă Fany Cornea V. Victor Costea I. Postolachc Costin N. Ianî Cristofor 1. Alexandru Dediu N. Stan Diniţă N. ioan Donescu N. Nicolae Drâgan D. ioan Dragu i. Petru Dumitriu V. Nicolae Dragu 1. Ştefan Gheorghiu M. Costică Giurgea St. Constantin Heşcovici H. Simon Horăscu N. Nicolae lchimescu I. Savel Ionescu D. Ioan lsdrael S- Pincas Ionescu Traian Litman H. Samoil Luca P. Parascliiv Madgearu D. Cons-tin Marcu I. Ion Mateescu I. Ştefan Mălureanu I. Ion Mărgărit G. Trăiau Miron V. Constantin Mocanii N. C-tin

Situaţia în Septembrie

Promovat

Geografie, Materaat. Promovat

Promovat t

Geografie Promovat

Promovat

I n

Relig., geogr., matern. Repetent ! transferat şc. normală | Promovat Promovat Religia, matematica Promovat n

i | I 1 i : 1

Exmatriculat Promovat Româna Promovat Geografia, Matematica Religia, matematică Promovat Exmatriculat Istoria, geogr., matern. Promovat

Retras Transferat şc. norm. Geografia; naturale j Promovat I Religia, Româna

Promovat Promovat Repetent Repetent

Promovat Promovat

Numele-şi Pronumele 40 Nichifor M. Ştefan 41 Nicolau I. C-tin 42 Nichita Gr. Alexandru 43 Nestor 1. Anton 44 Olteanu D. Haralambie ■ 45 Panţer K. Saul 46 Păvalucă G. Nicolae 47 Popescu St. Mitică 48 Răileanu N. Nicolae ■ 49 Racoviţă M. Nicolae 50| Râpean’u I. Vasile ; 51! Rosenberg M. lsidor 52j. Segal P. Haini ■ 53, Solo Nicolae 54 Spigler'Ed. Rudolf 55 Stanciu 1. Emil s 56 Stănescu Gli. Miliai 57 Sternsus N. Hantz 58 . Stoenescn A. Pompiliu 59 Strul M. Adolf 60 Tănăsescu G. C-tin .61 Vlădescu M. Nicolae 62 Zaneti G. Dumitru 63| Vasile A. Mitiţă 64; lonescu A. Panaite . 65! Popovici A. Ştefan : 66i Andreescu C’. Mihail

Situaţia în Septembrie

Situaţia în Iunie

Repetent

Geografie Promovat

! t)

Religia, geografia Promovat Româna, naturale i Promovat

Repetent ■|

] Promovat

I. | I: | : | ■j

Promovat Româna Promovat Istoria, geografia Promovat I Promovat Matematica Transferat Geograf., matematica f I Promova*. Promovat Religia Promovai Religia

Promovat

Clasa I. B. Diriginte: V. B.ilănescu.

1 i

lj 2' 3 4 5 6 7 8 9 10 1! 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28‘ 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39'

Humele şl Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

Promovat Anastasiu P. Alexand. Avram I. Martin Arbtmescu D. Nicolae I Franceza Bami V. Vasile Repetent Băeşu N. Nicolae Promovat Bergher B. Strul / Boiiciu R. Alexandru ' Retras Promovat Bandrabiir O. Ion Bontea C. Clement Promovat Brătilă I. Alexandru Rom., Geogr., natur. Calmanovici M. Leizăr Cernica D. Alexandru Promovat Chilian T. Ion Franceza Promovat Chirilâ V. Gheorghe Cernica A. Ştefan Constantinescu N.Horia „ Cioară N. Bene „ Cucuta 1. Gheorghe „ Dragii I. Vasile __ „ Dumitrescu B. C-tin „ Filipescu A. Alexandru ; Franceza, naturale Repetent Gâtlan A. Petru Gâgiulescu 1. Dumitru i Matematica > Religia Gheorghiu N. C-tin Repetent Gheorghiu M C-tin Promovat Giurea F. Florea Naturale Hainăroşie T. Emil Promovat lonescu D. Mircea lonescu G. Marin. »lonescu 1. C. Ion Kapri Gr. Gheorghe Naturale Lungii T- Traian Promovat Macarie C. Eugen Măciucă D. George Mălâceşcti D. Costică 4 Franceza . Promovat Manolescu C. Ion Franceza, istoria Marin M. Vasile , Promovat Marcu E. Vasile Franceza Miilea G. Manole

3&,f~ li

Promovat

Repetent Repetent

Promovat Promovat Promovat v Promovat

Piomovat Promovat Promovat Promovat

Situaţia în Septembrie

Situaţia în Iunie

Humele şi Prenumele -

40 41 42 43 44 45 46i 47: 48^ 49] 50j 51! 521 531 54: 55'' 56 57 58 59 60 61 62

Nadler S. Herman Necula 1. Nistor Popescu G. Chiriţă Popescu 1. Ion Prialnic M. Aurel Rălescu I. Ştefan Racoviţă M. Grigore Rădulescu N. Ion Romoşcan T. Ion Rubin D. Constantin Solo N. Glieorghe Schlesingher A. lzu Ştefănescu V. Glieorghe Stoenescu 1. Mircea . Tănăsescu G. Nicolae Tlieodosiu 1. Petru Tofan 1. Nicolae Temelie M. Candide Vasiliu V. Virgil Vasiliu V. Glieorghe Stoenescu A- Ion Cocora FI. Dumitru Balaban Constantin

Promovat Naturale j Geografie, naturale i Promovat

Promovat Promovat

Repetent

1 Religia 1 Promovat L w I Religia ] Promovat i Geografia I Promovat | : ; I ] j

Repetent Promovat

Geografie, naturale Franceza Repetent Promovat Franceza Geografia Prhmovat

i Repetent Promovat Promovat

! Promovat

i I

*■*-

Clasa II. A. Diriginte: C. Zamfirescu.

= o

Situaţia în Iunie

Numele şi Pronumele

1 2 3 4 5, 6 7

8 9 10 11 12

13 14, 15 16 17 18 19 20

21 22 23 24

25 26 27

281 29: 30:

31 32 33' 34

351 36: 37 38, 39;

Situaţia în Septembrie

: Promovat Am'ăriuţei A. Neculai i Germana Atanasiu G. Alexandru Promovat Atanasiu M. Grigore Repetent Arnăutoiu P. Vasile Germana Axente G. lorgu Promovat Blana Mihalache Bacalu 1). Vasile Bostânescu A. Nicolae Boştiog V. Alexandru Germana j Balan N. Gheorglie Promovat Cautis C. Ştefan i Naturale Cliza’L. Ghinea : Naturele Cojan T. Matei Promovat Colin S. Emil Promovat Cherciu I. Nicolae i Religia Constantinescu S. Ion Promovat Cernita A. Constantin Germana Dămăceanu 1. C-tin I Promooat Dănilâ G. Vasile Davidovici 1. Jack Gârneaţâ C. Enaclie Exmatriculat Georgescu FI. Toma Franceza, Germana Grobnic G. Nicolae Promovat Hârâbor 1. Iordâche lliescu 7. Petru Kinnayer H. Ionel S Loga C. Mitică Lupu 1. Samoil i Manolescu N. Veniamin ! Marin T. Alexandru ; Mateescu I. Nicolae Mazilii 1. Ion I | Geografie Mihâescu P. Ion 1 | Germana Nazarie C. Gheorglie : ' Promovat Nicolau T. Nicolae Pârvănescu S. Ştefan Pascu Ig. Cicero Popescu 1. Alexandru Popoiu O. Ion

Promovut Promovat

Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat

Repetent

Promovat Promovat

Humsle şi Pronumele

Situaţia

în

in Septembrie

Iunie

x ! Potop G. Nicolae Rădulescu G. C-tin Rapapport I. Herdan Reisner !. Gustav Rosenberg H. Strul Rusu 1. Gheorghe Secară T. Leonida Simion N. Dumitru ' Steriade G. Costel Stoenescu G. Alexandru Strulovici N. Sami Theodoriu M. C-tin Vasiliu A. Vasile Vasiliu V. Ion Vasiliu FI. Constantin Vlad C. Aurel Zotta C. Florin Tudose S. Sava lacobsohn H. Samoil Ştefăniu C. C-tin • Floreangâ Hm, C-tin Aschenazi S. Filip

40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53. 54 55. 56 57 58 59 60 61

Germana Germana Promovat Geografie Promovat Naturale Promovat Repetent Promovat

Promovat Promovat

Geografie Promovat Româna, germana Promovat Promovat Româna, istoria Geografia Germana Promovat Repetent

Promovat

Promovat Promovat

Repetent Promovat

13 j

Clasa II. B.

Diriginte': B. Eidinger. Situaţia în

Numele şi Pronumele

Iunie ] 2

Abramovici P- Iţic Apostoleanu Gheorghe

Apostu T. Stoicii

4 5 b 7 8 9 10 11 12 13 14

Bădin N. Gheorghe Bâlăuţâ Gr. Virgil Berenştein S. trimia Brâdeanu G. Ionel Burdea G. Bogdan Catanaru I. Constantin Cherciu C. Pavel Cojan C. Constantin Constantin I. Păun Cons-tinovici V. Anton Craifâleanu V. Vasile Cristudor G. Ştefan Disescu A. Mircea Dinu C. Ion Dragomirescu P. C-tin Drâmbâ 1. Constantin Dumitrescu P. G-glte Dumitru G. Iile Edu C. Radu Firică G. Alexandru Gaftă I. Vasile Gheorghiu C. Octav Groza N. Floria Gabor G. Gabriel prigonii S. Petru Goliger 1. Octav Herşcovici S. Herşcu HOnig P. losef lanconescu Mişti lordache V. Traian lliescu I. C. Paul Lungii T- Gheorghe Mustaţă A. Constantin Mihăescu P. Theodor Missir C. Cristea Muscă A. Alexandru

|6| 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

28! 29 30 31! 32! 33; 34,

351, 3g 371 38 39

Situaţia în Septembrie

Matematică Română Promovat R< )mâuâ Promovat

Promovat Promovat

Româna, matematica Repetent » Promovat

Repetent

Promovat

I Repetent Religia, germana Promovat Repetent Româna Franceza ' Repetent Promovat Repetent Exmatriculat Repetent Româna, franceza Promovat Promovat Germană Promovat Repetent Româna, franceza Decedat Franceza, Germana Promovat Repetent Exmatriculat Promovat

j | ! |

Româna, franceza Promovat Româna Repetent Franceza, germana Repetent Rofnâna Promovat Româna

Repetent Promovat Promovat Promovat Promovat 1

Situaţia în iunie

Numele şi Pronumele

40' Mărgărita D. Alexandru 41 42; 43 44| 45: 46j 47; 48; 49 50; 51! Ş2; 53j Ş4; Ş5| 5^; 5°! 00 02: 08 04j

Marosin S. Mircea Munteanu L. Ştefan Niea S. ^Constantin Negulescu 1. Ştefan Olteanu AA. Ionel Oprea M. Soare Râdulescu D. Mihai Rozentweig L. Moise Ştefanescu 1. Alexandru Ştefăniu C. Dumitru Stratula N. Vasile Stoenescu S. Gheorgse Săndulescu L. C-tin Săvulescu N. Spiru Teodorescu S. Aurel Vasilaclie I. Traian Valeu I. Stan Vasiliade Octavian Stamatescu G. G-glie Mărcuţâ C. C-tin Mureşanu V. Ştefan Leibu I. Samoil Săulescu T. Sterian Busuioceanu T. G-glie

Situaţia în Septembrie

Promovat Româna Promovat Româna I Repetent j Promovat Religia, româna Promovat Franceza Româna

Promovat Promovat Repetent Promovat Repetent Repetent

Promovat i Repetent i | ] |

„

Româna Promovat Retras Pomovat Româna, germana j Retras ! Româna, germana i Promovat Româna

Promovat

Repetent Repetent

. Promovat Transferat

Clasa III. A. Diriginte: Pr. G. Popeseu.

Situaţia în Iunie

Numele şl Pronumele

1 2> 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15! 16 17; 18 19 20 21 22: 23 24 25 26 27; 28i 29; 30 3L 32! 83: 34; 35: 36 37: 38 39

Balad G. Ion Bernian I. Paul Berenştein M. David Bichm’an M. Lazâr Blainşten I. Moritz Bratosin M. Sava Căciulă G. Constantin Cernăuţi D. losef Ciocârlan I. Mircea Costeseu I). Ion Cristofor 1. Neculai Dan G. Ştefan Dânilâ D. Constantin Dmnitriu G. Traian Dumitrescu B. lulius Dumitrescu D. Eracle Duniitriu T. Gheorghe Dumitriu Gh. Iorgu Gheorgliiu Z. Miliai Gavriliu T. Manolaclie Herscovici S. losef Koh'n S. Carol lacovaclie N. Mircea lacobsolui B. Herman loan Al Rene Lungu V. Gheorghe Marcus A. Godin Macovei T. Lucian Marcovici 1. Herman Marinescu G. Nioolae Maiorovici A. Cristian Mihăescu I. Titi Mihăilescu C. Albert Neagu S. Traian Neagu C- Nicolae Nedelcu H. Pavel Negrei M. Constantin Negoescu M. Erernia . Niculescu G. Ionel

Situaţia în Septembrie

ţ Promovat ; Româna ! Româna, fizica Româna, fizica ■ Româna ! Repetent Transferat Promovat Româna Repetent n^

Româna Promovat

Repetent Repetent Promovat Promovat

: I ! !

Promovat

i Transferat

» Transferat

Româna Repetent Istoria, îizica Promovat cu P. V. Româna, geografia Repetent . Fizica Promovat Transferat Promovat Promovat Repetent Promovat •! Repetent ! Promovat

Promovat Repetent Promovat

| Repetent I Româna, germana Româna, fizica Promovat Româna, fizica

| Promovat ; Promovat Repetwit

Numele şi Pronumele

■i 40 Petrea St. Glieorglte 4) Popescu 1. Laelius 42 Roşu G. Dumitru 43 Rusan C. Vasile 44 Săcăluş 1. Nicoiae 45 Serbau C. Stan 46 Simon S. Lupu 47 Stancin 1. Dumitru 48 Şubâ I. Ernest 49' Târâtă C. Tacite 50 Theodosiu I. C-tin 51 Teodoraşcu C. G-glte 52 Tiitoş N. Vasile 53 Ţiplica I. Dumitru 54 Bâdin loan 55 Zanetti G. Cristea

GPeorghijâ C, Alexandru

57 58

Gorciu C. Neculai Batiman li Pascu

Situaţia in Iunie

Situaţia in

Septembrie

Româna Promovat Repetent . Repetent Promovat Promovat Fizica Promovat Repetent Promovat

Promovat

Româna

Repetent

Promovat

Transferat

Româna Promovat cu P. V Repetent Retras Repetent

Repetent

f,Jasa 552. ®. Diriginte: I. P. Rădulescu-Râmnlc

1 t-

tinetele şi Pronumele

6 y

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 f1 12 13 14 15, 16:

Alexandru A. Cornelii! Artănescu I. Ion Antoniu i. Anton Argliir 1. Toma Bai dan N. Gheorghe Buzdrug !. Nicolae Blum M. Manase Berenştein W. Emil Fişman I Lupii Cccmau Alexandru Oobotaru S. Stau Calmanaş L. Heuricb Cucută 1. Neculai Criftodorescu H. Ion Cârâşel C. Corneliu Constaniinescu G.N-lae

118 19 20 2! 22 23 24; 23 26 271 28. 29; 30i 3ţj 32I 33I . 341 35! 36! 37! 38; 38!

Crisrea G. Constantin iJumitrescu L. Gogii Dăscăleau! S. Hristaclie Dumitra; L. Alexandru Feler M. Alexandru F'ocşaneanu I. Victor Gabor G. Ghcorghe Gogancea T. Ion Griinfeld H. Niseanu Goldcnberg A. Ha:m Grisat u S. Moscu Georgescu C. Gheorghe Kon S. lăncii ioan Vladinur Puiu Mărculescu L. G-glie Mereuţă i. Iftimie Murgii C. Lascăr MironescuMircea Dorin Mazilii I. Gheorghe Mircea A. Nicolae Mihalache G. G-ghe Nicoiau 1. Petru

17 Consiăsiiniiss'i 5. Gitaorghe

Situaţia in Iunie

Situaţia în Septembrie

Germana Promovat Germana Repetent Româna, germana Matematica Promovat

Promovat

Franceza, matematica Promovat

Promovat

Repetent Promovat Promovat

Retras Promovat Germană Repetent Germana Germana matematica Promovat Latina Promovat Promovat cu P. V. Promovat Franceza Promovat cu P. V. Promovat Franceza Promovat

Promovat Promovat Promovat Promovat

Promovat Promovat

18 Situaţia u w

Numele §1 Pronumele

în

Iunie

40 Nica St. Teodor 41 Nicorescu T. Alexandru 42 Potârniche T. Victor' 43 Popovici V. Vasile 44 Popescu G. Nicolae 45 Popescu G. Eugen 46 Petrescu G. Alexandru 47 Rădulescu I. Adrian 43 Rădvan G. Ionel 49 Sega! S. Carol 50 Scheines Ţalic 51 Sârbu Cr. Constantin 52 Ştefânescu S. Ion 53 Şerban 1. Gheorghe 54 Stoenescu Emil 55 Segal 1. lrimia 56 Vede R. lancu 57 Rădulescu M. Ion 58 Irumescu FI. Ion

)

5a ijsjioceanu T. Alexandru 60 Bandrabur C-tin

Situaţia în Septembrie

Promovat Retras Promovat

; Repetent Promovat ! Geografie ; Promovat

Promovat

Repetent Matemat. Franceza Promovat Repetent Retras Transferat

Promovat Promovat

; i

ÎS... -

Clasa SV. ft. Diriginte: S. Rahtlwanu.

Situaţia în Iunie

Numele şi Pronumele

■/:

! ' li 2 3: 4 5 6 7 8: 9 10 11 12 13: 14 ISI 16 I7:

Aschenazi 1. Henricli Artănescu 1. Gheorghe Anastasii! M. Mihai Abramovici M. Abram Avereseu D. Miliail Băeşu N. Gheorghe Bnzoianu V. C-iin Bnrdea G- Cristca Buşilâ R. loan Cliiper i. Dumitru Gri&tescu N. Nicolae Cotărlan G. Vasiie Cotiga R. Traian Cocea C. Constantin Costin N. Costică Câiln N. Ion Câmpcami M. Ionel

18' Conslanliiiescu R. Damlan

19 20 21, 22; 23 24 25; 26; 27 28i 29 30' 31! 32 33' 34 35 36 37 38 39

Custescu R. Gheorghe Curpaci N. Ion Chiruleseu H. Nicolae Dragau P. Gabriel Goldştein A. Wilhelm Graur S. Ştefan Grupper B. Moise InseCN. Nicolae Mărgăritescu D. C-stică Alihăilescu P. D-tru Mihăilescu Gr. G-ghe Nica N. Ştefan Popa 1. Dumitru Popovici A. Mihai Popescu 1. Lucilius Popescu 1. Valentin Renţea G. Nicolae Romoşcan C. Ştefan Roată I. Tonta Stoica N. Traian Şerbăiiescu S. Mihai

Româna, Latina ' Romana, latina Repetent Repetent Româna Româna Transferat Promovat Româna Promovat Promovat Latina, fizica Latina, Chim., muzica Româna Promovat

Româna Româna, latina

Situaţia în Septembrie Repetent Repetent Repetent Repetent Promovat Promovat Repetent' Repetent

Repetent Repetent Promovat

Latina, Chimia Geografia, chimia Promovat Latina, Româna Promovat Promovat cu P. V. Latina. Germana Promovat

Transferat Româna Româna, chimia Româna, istoria Promovat

Repetent Repetent

Repetent

1 t-

Situaţia

Numele ;! Pronumele

40 41 42 43 44 45 46 47 18 49 50 51 52 53

Savin G. Arnold Ştefăniu Gr. Gheorghe Serbânescu D. loan Theodor C. Ştefan Ţenof T. Constantin Târniceru N. G-ghe Tobolcea R. Theodor Vâlcu S. Constantin Vasilache 1. Gheorghe Vrab'e Al. Toma Vrabie Al. Ionel Vasiliu E. Emanoil Vlas;e L,. Vashe Lustman 1. Aron

Situaţia in Septembrie

în Iunie Latina Promovat Româna Promovat 1 Româna latina Promovat

| Promovat Promovat Repetent

Româna, latina Româna, chimia Româna » Promovat Româna, Latina

-V

Repetent - Promovat

Promovat

21 CSasa SV. B. Diriginte: T. lor’dSnestu.

8, 3 u

Situaţ’a în Iunie

Niimela ţi Pronumele

1 Antonescu P. Ion

2 Aron P. Herşcu 3 Arsenescu P. Nicolae 4 Bercovici F. Isidor 5 6 7 8| 9; IO. jl! 12'

Bitman M. Emil B'chnian M. Avram Brăescu N. Eugen Brăescu N. Teodor Bucur V. Nicolae Btirlacu V. Ştefan Boboc V. Gheorghe Cambureanu P. Paul

14j 151 1 gi 17| 18. 19’ 20’ 21 22 23 24 25 26j 27? 28i 29! 30! 31 32 33 34 35 36 37 38 39

Dediu N. Ion D'aconu T. Ştefan Dragomirescu G. G-ghe Dutcliev.ci T. N’colae Făcăoaru G. Aurel Fudulache 1. G-ghe Gross 1. Lazăr Gheorghiu G. Victor Hairnovici L. Buium Hârţescu G. Vasile lonescu C. Gheorghe lonescu S. Nicolae lonescu D. Nistor Kohn A. Sigmund Kremnitzer B. Nistor Leibu B. Henrich Labin D- Gheorghe Maliner S- David Mateescu G. Traian Mendel M. David Meerovici L. Ferdinand Mincu N. Eugen Mustaţă 1. Gheorghe Nicolescu V. Gheorghe Nicolescu C. Victor Niţică C. Victor

13 Consiaiitinescu H. Cosîică

; ; I |

Promovat Latina Româna, Latina Retras fără drept ex. Repetent Matematica, chimie Transferat

I Româna i Promovat | Româna, latina Repetent Româna

Repetent Promovat Latina, matematica ; Repetent

■ ’ ' 1

Româna, Gimastica Repetent Religia, româna Repetent Religia, Franceza Repetent Promovat Latină, franceza Repetent —Română Repetent

Situaţia în Septembrie

Pornova t Repetent Repetent Repetent Repetent Repetent Promovat Promovat

Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat

Promovat Repetent Repetent Promovat Româna Transferat

Repetent

_rz Situaţia în Iunie

■S'

Numele şi Pronumele

z 40; 41 42) 43; 44; 45| 46 471 48

Porumboiu A. D-tru Rantzer S. lulius Rotman L. David Scheines 1. lonaş Simionescu N. Nicolae Stoenescu 1. Aurel Stoica T. Ion Teodorescu T. Ion Stoica S. Pavel

50 51! 52; 53' 54

Tomulescu N. Ştefan Tărăbuţâ S. Mircea Vogel H. Salo Zamfir Pantazica Macarie C. Adrian

49' Theodorescu M. Gheorghe

Situaţia în Septembrie

Repetent

Promovat Promovat cu P. V. Germana, matematica Repetent Promovat Promovat Repetent Româna Transferat Repetent Repetent Româna, matematica

Promovat

Transferat

Promovat

23 Clasa V reală Dirlşjlr.":: «. t«on«scu

Numele şi Pronumele

1 Alexandvescu G. Const. 2 Avram !. Herrnan 3 Bonciu R. Grigore 4 Bucur M. loan 5 Chilian T. V tsile 6' Col ti S Aurei 7. Constantuiescu F. I raian 8 Cornescu P. Vasile y' Cristca 1. Vasile 10 Dan Q. Qlteorghe 11 GMclstem L. Isidor 12 Haimovic' L. Moise 13 lot daclie A. Nicolae 14 Lamlau F. Herrnan 15 l.azâr II. Matei 16; Littman H. Şloirn 17. l.ustman A. Avram 18' Luca C Măritiş ţy' Manolescu i. Nicolae 20 Manolescu !. Gheorghe 21 Marcos S Heinrich 22 Negulescu V. Constantin 23 Negulescu D. Nicolae 24 Olteanu Sp. Hmilian 25i Potârniclie T. Ion 261 Popescu St. loan 27! Revici M. Moise 28' Ratman L. Marcu 29 Stoenescu S. Alexandru 30| Teodor T. Hristache

Situaţia în iunie

Situaţia în I Septembrie

Româna, matematica I Matematica 1 Matematica Repetent Retras Promovat Repetent Repetent Retras Matematica Promovat Repetent Germana Franceza, Promovat Franceza Matematica Matematica Franceza Matematica Franceza Promovat Promovat Fizico-chimice Româna, Matematica Româna, Matematica Matematica, Fizica Româna, Geografia Româna Repetent Promovat I Retras I Promovat

Repetent Promovat Promovat

Promovat Promovat Promovat Promovat Repetent Promovat Promovat Promovat Repetent | Promovat Repetent Repetent

Oasa V modernă 31 32> 33 34; 35. 36

Apostol Stel’au Berman I. Beno Boos B. Sarchis Bratu S. ion Calmanaş L. Carol Caloianu V. Petre

Promovat Promovat Repetent Română Promovat ; Promovat

Repetent

A ^ A

24 Situaţia în Iunie

1 ' Humele şi Pronumele O ■

Z I

371 Crâciunescu N. Gheorglie 38 Cucu V. Virgil 39 Diamandy Ion 40; Dumitrescu I. Alexandru 411 Dumitrescu M. Leonida 42' Farcaş N. Eftimie 43; Goliger 1. Anton _ _ ____ 441 Goldenberg M. lacob 45 Gros B. Samoil 46 Paladi G. Constantin 47 Peretz A. Emil 48 Pintilie G. Gheorghe 49 Popescu 1. Alexandru 50; Rădulescu N. Constantin 511 Rădulescu D. Ion 52> Rosenberg H. Godel 53 State Gr. Vasile 54| Schelnes D. Zissu 55^ Tenof T. Toma 56; Vineş Vasile 57} Solomon M. Idei 58; Protopopescu Constantin 59; Nestor 1. Vasile 60j Ciocârlan I. Neculai ţ

II a ; !l ' .

li ş

Româna, germana Repetent fizico-Chimice fizico-chimice Retras Româna Promovat Tîzîcî)-c1ilitiice“' Promovat

Latina Germana fizica Promovat Repetent Promovat Româna Latina Româna Româna Latina Promovat Retras Larma Româna, istoria

Situaţia în Septembrie Promovat Promovat Promovat Repetent Promovat

Promovat Promovat

Promovat Promovat Repetent Promovat Promovat ■ Promovat

“ ,25

CEasa W) reaSă Diriginte; I. P. R*dules«u-Putna

Numele şi Pronumele

1 Balaş T. Constantin 2 Baron L.. Saul 3 Bogdan N. iorgu 4 Cadelcu N. Mircea 5 Chirulescu ii. Victor ! 6 Constautinescu G. loan 7 Cristea G. Aurel 8' Freier H. Emil 9 Dinescu M. Nicolae 10 Glieorghiu N. Ion 11 lioroviiz I Adolf 12' lacovacite N. Ionel 13 losefsohn 1. Oscar 14 Krenmitaer B. Sigmund 15 Macri C Emilia 16| Marosln A. Adrian 17 Montan G. Decebal / 18 Nicoiau G. Emil 19 Paniel'tnon A. Anton 20 Popa i. lancu 21 Popovici A. Aurel 22 Rădulescu Al. Nicolae 23' Sager N. lancu 24: Ştefânescu T. Vasile 25 Vasilin V. Alexandru 26 Teodoru G. Constantin

Situaţia in Iunie

Situaţia în Septambrie

Repetent Româna Repetent Promovat Repetent Matematica Retras Retras Promovat Promovat Retras Promovat Promovat Promovat ; Retras Promovat Româna, Matemat'ca Promovat Retras Promovat Repetent Promovat Promovat Matematica Promovat Promovat Matematica . Promovat Promovat Retras Promovat Matematica

CHasia ¥3 modernă 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

Anghel 1. Emil Băeşu Gr. Petru Constautinescu R. Pîtnen Clintea N. Niculae Dan G. Ion Decusarâ C. Constantin lanconescu B. Lupii Idelovici A. lacob lonescu A. Radu Lazarovici A. Bernard

Naturale Naturale Fizlco-Chimice Promovat Româna Matematica Transferat Promovat Promovat Germana, Matematica Fizico-chim., naturalei

Promovat Promovat Promovat Repetent

Promovat Repetent

1u u

Numele şi Pronumele

37] Martinovici N. loan 38! Mircea A. Emil 39i Panaitescu N. Gheorghe 40: Panaitescu N. Nicolae 411 Popescu 1. Vasile 42 Râu G. Dediu 43 Rosin P. Marcu 44| Rotaru C. Grigore 45 Savin V. Ştefan 46 Spiegler R. Friederich 47i Steriade G. Alexandru

Situaţia în Iunie Promovat Retras Româna Româna Fizica Promovat Repetent Româna Retras Promovat Promovat Promovat

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat Promovat

ÎT

Clasa VI? reală Diriginte : Al. Ispas

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

—r I 1 2 3 4 5 6. 7 8 9 10 11 |12 113 14 15 16 17

Anghelescu V. Enache Arsenescu P. Ion Beniş 1. Beniş Bonciu R Gheorglie Palutz E. Heinerich Klein I Marcel Lustman A. Burâch Revici M. Samoil Pavelescu G. Petre Paraipan D. Constantin Rintzlcr M. Ichuda Rintzler D. Pinkas Ştefânescu R. Petru Weiss i Aizic Gurâu Teodor Boiu l Petru Murgii C. Constantin

Promovat Repetent Româna Promovat Promovat Promovat Matematica Repetent Româna Promovat Promovat Promovat Promovat Repetent Promovat Promovat Promovat Promovat Matematica Repetent Româna Matematica Transferat

Cliasa Văi modernă 18 Abramovici M Mendel 19 Bacher H. Samoil 20 Finkelstein 1. Avram 21 Gherman M. Strul 22 Hainâroşie Gheorglie 23 Huzum I Virgil 24 Idelovici l. Mayer 2oi Labis M. Alexandru 26 Mardare D. Gheorglie 27 Martac S. Gheorghe 28 Moise S. Andrei 29 Nestor 1. Ion 30 Stanciu V. Ion 31 Stoian Dumitru 32, Soare R. Ovidiu 33 Tomija M. ion 34 Marck 1. Sjgmund 35 Stoenescu A. Clement 36; lbrâileanu A. Ştefan

Retras Promovat Româna Fizica Retras Retras Promovat Româna • Retras Promovat Retras Româna Româna Fizica Promovat Româna Naturale Fizica Fizica Naturale

Promovat

Promoi at Promovat Promovat , Promovat Repetent l

'UL Clasa ¥111 reală *) Diriginte: I. M. Raşcu.

£5

Humele şi Pronumele

1 2 3j 4| 5; 6!

Lamlman M. Mişs Nestor I. lacob Samovici S. Isidor Ştefănescu Q. Gheorglie şloim D. Marcu Taodosiu C. Valeriu

Situaţia in Iunie

Situaţia in Septembrie

Retras Eliminat Retras Retras Retras . înscris în parttcular j

Clasa Vili modernă *) 7: 8j 9r lOi Iii 12| 13: 14: 151

Balabau P. Constantin Averescu D. Ştefan Diaconii 1. Ion Martinescu C. Petru Paretz A. Heinrich Râdvan C. Ion Rwchman M. Marcu Cristescu V. Virgil Alexandrescu 1. Ion

Retras Retras înscris în patticular Retras înscris în particular Înscris. în particular Retras Retras Latina Istoria

I *) Cluai MDa fost «lmfnntat:* cu ord. .No. #3347 din Murtlo 4j*23.

Promova'. Vonit printr&usfe are d«fa U.-Sirat

Clasa i C (extrabugetara) Diriginte : Sp. lădune».

1! 3 o .

Humele şl Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

I Promovat ll Atanasiu G, ll'e franceza Promovat 2: Baian G. Nicolae Franeza, Naturale 3I Beldner M. Avram Promovat 4! Berenstein V. Caroî Promovat Promovat 5I Berenstem M. Iran Franceza, istoria Promovat 6 Boiu P. Trifan Româna 7' Bucsescu M. Froim Promovai 8 Buzdrug I. Alexandru Promovat 9 Cârăşel C. Eugen Repetent 10 Călinescu G. Hristache Promovat 11 Ceparu T. Ion Promovat 19 cerbu G. Sava Geografia, matematica Repetent 13 Cerbu G. Vasile Geografia, matematica Repetent 14 Constantinescu D. Corneliu Geografia, matematica Piomovat Promovat 15 Constaniinescu V. Marin i Religia, naturale 16 Constantinescu N. C-tln Religia, Româna Repetent 17| Drăgan P. Cost'că Promovat Franceza, matematica. _Promovat 181 Dragomirescu N. G-ghc , . 19: Făcăoaru G. Constantin [Franceza mat-ca istoria Repetent 26! Gaspar I, Ştefan Franceza Repetent 2i! Gheorghiu 'Alexandru Matematica 1 Promovat 22Î Gheorglvu C. Laureuţiu Geografia, Promovat 23! Georgianu N. Nicolae Piomovat 24! G'urea C. Pavel Promovat 251 Gogancea T. Gheorghe Promovtat 26; Isac M. Octav Mat-ca naturale muzica Promovat 27 Kendler A. Jack Geogr. mat-ca naturale; Repetent 28 Klein 1. Aron Matematica Promovat 29 Martinovici N. Alexandru Promovat Promovat 30 Mateescu N. Nicolae Matematica 31 Mitrofan I. Ion Repetent 32 Montan G. Mihai Promovat Repetent 33 Munteanu 1. Ion Religia, Franceza 34 Murgu N. Gheorghe Repetent 35 Nicolau V. Alexandru Promovat Promovat 36 Porumboiu A. Nicolae Matematica Promovat 37 Rădvan G. Gheorghe Matematica 38 Rosman A. Faibiş Retras 39, Rosner A. Herman Repetent

Numele şi Pronumele

o K

40 41 42 43; 44: 45 46 47 48.

. i

Rotaru 1. Ştefan Silberman H. Israel Ştefănescu M. Nicolae Ştefâniu D. Constantin Tănâsescu Gr. Alex. Tudoradie V. Nicolae Vasiliu E. Alexandru Verdeaţă C. Alexandru Vogel H. Etnii

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

Franceza Geografia Geogr. Mat-ca naturale I Repetent Franceza Matematica Promovat Repetent Promo'p"‘ Franc. Geogr. Matern. Rom, Geogr. Matern.

Promovat Promovat Repetent

Repetent Promovat

31 CSiasa 88 € (extrabugetară)' Diriginte: ffl. Marosln.

I C

Situaţia

Numele şi Pronumele

în Iunie

Situaţia în Septembrie

Promovat Franceza F Amăriutei G. Teodor Franceza, Matematica. Promovat 2 Amăriuţei C. Gheorghe ; Promovat 3 Andronic S. Gheorghe Promovat Româna, Geografia 4 Avram M. lacob Promovat 5: Bftnciiă S. Vasile Promovat Matematica 6! Beldner M. Isac Promovat Matematica 7! Bichinan M. Herman Retras 8! Boit 1. Alexandru Promovat 9. Borcescu N. Alexandru Promovat 10! Burghelea I. Gheorghe Repetent II Bunghez G. Nicolae Repetent 12! Caltaru Gr. Niculae Promovat Istoria 13! Cârmi C Ion Promovai 14| C'Mistantiuescu F. Aurel Promovat Matematica 15j Constaminer.cn I. Petru Promovat Istoria, Matematica 16! Chiriac N. Tudorache ■ ; Promovat 17; Ciiirlacescu Nicolae Promovat ; Religia 18 Coniânescu A Aurel Româna, Matematica Repetent 19! CuPţâ T. Gheorghe Repetent 20; Damian N. Gheorghe Matematica, Franceza. Repetent 21 j Dhnoftache T. Traian Istoria, Matematica j Repetent 22'i Dunoftache G. Valentin Matematica, Muzica Promovat 23' Dragomhescu Petru Repetent 24 Dutchevici Tr. Alexandru \ Matematica Promovat |2o Eueşel Vasile ! Geografia, Matematica; Promovat 26 Ghe’orghiu A. Ion Naturale '-Promovat 27 Georgescu G. Dumitru 1 Repetent 28 Grigoriu Z. Dumitru Repetent 29 Gropper M. Solomon Geografie, Matematica Promovat 30 Gross M. Samoil Repetent 31 Grtinfeid M. Leon Repetent 32 Hartenberg H. îosif Promovat Franceza 33 Hartuchi N. Vasile Promovat 34 Horeangă N. Enaclie Promovat 35 Horovitz A. Davila Franceza, Matematica Promovat 36 Hodoş Dumitru Matern. Geogr. Gimn. „ 37 lancovici M. Sami Franceza, Matematica 38 ionescu A. Mircea Promovat 39 Ionescu T. Vasile

& !

■ş

Nomele ;i Pronumele

)

40; 41 42 43 44 45 46 47 48 49: 50j 511 52j 53; 54; 55| 56; 57 58 59 60 61 62j 63 64, 65; 66; 67 68 69 (70;

Kariade V. Constantin Kle'n I. Victor l.uca P. Ştefan Mazăre G. Tache M'hicscu T Ghecrghe .Miha'cea C. Nicolae Mo:sescu i. Teodor Olaru C. Vasiie Panaiiescu M. Victor Pavelescn G. Costică Polatos A. Haralamb Prialnic M. Hedvig Pricop C. Dumitru Rădulescu P. Vasiie Romaşcan N. Constantin Samovici S. Isac Sbărnă M. Gheorghe Şerpuleţ A. Constantin Singher M. Ionel Smârăndoiu N. Nicolae Solomon H. Leon tefănescu R. Vasiie Strulovid A Smil Tecuceanu B. Osias Topşa V. Costică Turcu V. Banu Vartolomeu G. Alihai Vasilin Cr. loir Vlădescu I. Dumitru Zalrnan S. losef Iftimescu ?. Dumitru

Situaţia în lume Repetent Promovat’ Mateinat-'ca' Româna Repetent Matematica Franceza, naturale Promovat Germana, MatemaFca Repetent Promovat Materna tiaa Franceza, germana Germana, Matematica Matematica, Naturale Franceza, Matematica Promovat Repetent Geografia Repetent

Stuaţta în Septembrie

Promovat Promovat Transferat Repetent Promovat Repetent Promovat Repetent

Promovat

Promovat Franceza, Matematica Promovat Promovat Istoria Promovat Promovat Matematica Repetent Repetent

PREMIAŢII liceului „Unirea11 pe anul şcolar 1922-923 Clasa III B

Clasa I A

Alexandrescu G. Gh. ( Apreutesei 1. Mihail Pr. II ( Costea 1. Postolaclie Pr. III Nestor 1. Anton Pr. 1

Clasa I B

Kapri Gr. Gheorglie Manolescu C. Ion ( Cioară N. Beno Pr. III ( lonescu D. Mircea

Pr. 1 Pr. II

Ciasa I C

Pr. i

Pr. I Nica Teodor Pr. II Potârniche T. Victor Pr. III Popovici V. Vasile Clasa IV A

Pr. I Pr. II Pr. III

Popescu I. Valentin. Ştefăniu G. Gheorglie Graur St. Ştefan Clasa IV B

Pr. I Kremnitzer B. Nistor Pr. II Antonescu P. Ion Pr. III Nicolescu V. Gheorglie

Buzdrug I. Alexandru Clasa V Clasa II A

Pr. I Pr. II

Kirmayer H. Ionel Colin St. Emil ( Steriade G. Costel Pr. III ( Rosenberg H. Strul

Pr. I Pr. II

Teodor D. Histache Landau F. Hermăn Manolescu 1. Gheorghe Pr. III Manolescu I. Nicolae Pr. Ligei | Rădulescu N. Const. Culturale:

Clasa II B

Pr. I Pr. II Pr. III

Constantin I. Păun Strătula N. Vasile Craifeleanu V. Vasile Clasa II C

Pr. I Pr. II

Vasiiiu Cr. Ion Andronic S. Gherghe Clasa III A

Pr. 1 Pr. II Pr. III

Dumitrescu B. Iulius Dumitrescu M. Eracle Dumitriu G. Traian

Clasa VI

( Pantelimon At. Anton Pr. I ( Sager N. lancu Pr. II Bogdan N. lorgu Pr. III Ştefănescu T. Vasile Pr. Ligei ( Culturale : ( Crintea N. Nicolae ■ Clasa VII

Pr. I Pr. II

Tomiţa M. Ion Ştefănescu R, Petru Anglielescu V. Enache Pr. 111 Bonciu R. Grigore Pr. Ligei | Pavelescu G. Petru Culturale:

34 (j 4 n 8 j n o ' G|8quiB)

|BJ3uafi |H|B|0j M

jouadns in|nsjno jnjBioi

3 5i 0 6)

irt

ON 1 CM

^ ca

' ft

& . &

ca eo ca

c ca

s CO ca

rs ca CO ca

*£ o

J0IJ3JUI

minsjiio |D|bjoj

“

£ OT

<o 00

av Al bsbio

c) CO

GO CN

CM CO CO

t*-

'vŢ

CO....CO

III

oi cq ^ io o co ^

j CM.....“|

tCD 04

IO ~ M*'

CO "" I.......I

•

O CO

Ol CM

q ® IT" ' i i T

O 00

l> ’ o"co rCO o r-' co

o'"

r~-

oo i

rsrT55

—-

= 0053503=2

uvlll BSEI3

2 S 2 S;2 I>-

:MVII esbjo

2. 2

CO O)

o Ol IO "in cn

■ io

0) , Vi

CO O

)<0 )C0 >

^ £ CO ^ ™ CO ^ CM

1 I>

GO IO

i/i

—

8 ft

ft ft

cu 3 3

£ 8 L

ouv I BSBIO

©■' • CM

^ cri ^ cd

| "

3 55

■53-

I s :=-

LU -«X

11 - i -• i s i s aUKUUi-QO 1 I II! § § I

'C îuojiu

*o^

'co'

: .^F

io co

COMISIUNE A examenelor particulare din anul şcolar 1922-923

Clasele Religia l-VI i Româna 1-VI11 Latina 1I1-VI11 ( Franceza 1-VI1I 4. M. Bantaş ( Filozofia VII, Vili Germana 11-V111 ~~5. Beri Eidinglier Geografia I-V 6. C. Zamfirescu ( Istoria II1-V11I ( Drept IV, Vil, VIII 7. C. Leonescu ( Istoria Artelor VII, VIII Istoria I, 11 în locul deced. A. Mkrosin 8. Siiv. Măndăchescu Engleza V-V11I 9. Eleonora Deleanu Matematica 1II-V11I 10. Savel Rahtivan ( Matematica 1, II 11. Vasile Bălănescu ( Fizica III Fizico-Chimice 1V-V111 12. Al. Ispas ( Naturale I, II, IV, VI-VIII 13. Spiridon Lăduncă ( Higiena IV, VIU Desemn, Caligrafia I-V1I1 14. Const. lacob Muzica 1-VI11 15. Dart. Rădulescu Gimnastica I-VIII 16. Al. Copcescu Lucrul I-VIII 17. D-ra M. Captalan ( Gospodăria I-VIII 18. D-na Val. Martinescu ( Educaţia IV Preşedinte 19. Al. Georgiadi 1. Pr. G. Popescu 2. I. Creţu . 3. T. Iordănescu

EXAMENELE PARTICULARE Seziunea Februarie-Mai 1923

Numele şl Pronumele

Situaţia în Mai

Situaţia în i Septembrie

;

Clasa I. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Chiriţă G. Nicolae Codrescu R. Petru Constantinescu Ecaterina Constantinovici V. Sofia Feierstein A. Natalia Ghemuleţ S. Petraclie Nedelcu P. Maria Serbu S. Andrei Tiza Gheorghe Veismann L. Sura

Repetent Promovat P. V. Neprezentată Rom. Geogr. Muzică Promovată Română Promovat P. V. Rom. Matern. Muzică Promovată Promovat i Neprezentat Neprezentată

Clasa II. 1 2 3 4

Lăzărescu G. Sofia Surăianu Aglaia Tomescu Ecaterina Trandafil H. Maria

Română, Geografie Repetentă Matematică, Muzică Repetentă

Promovată

Româna, Matematica Transferat

Promovata

Promovată

Clasa III. 1 lliescu V. Maria 2 iorga G. Gheorghe Clasa IV. 1 Stărescu R. Nicolae

' Promovat

Clasa V. Găiţulescu N. Constantin

Matematica

Promovat

Latină Promovat

Promovată

Clasa VI. 1 Ender E. Valeria 2| Vaivaric N. Constantin

Mumele şi Pronumele

£ 1 2 3 4 5i

' Ii

Clasa VII. Dobrescu M. Dumitru Martac S. Gheorghe Olopeami Al. Dumitru Petrovici V. Ma.rgareta Corban M. Caliope

Situaţia în Mai

Situaţia în Septembrie

Promovat Transferată Latina, Fizica, Muzica Promovată

EXAMENELE PARTICULARE Seziuiiea Februarie-Iunie 1923 Situaţia în . Iunie'

§ O

Numele şi Pronumele

Situaţia în Septembrie

Clasa I. 1 Apostol T. Emil 2 Aizicovici B. Roza 3 Alexandru A. Alexandrina 4 Bergher B. Sprinţa 5 Bivolarii T. Constantin 6 Ciobotaru D. Alecu 7 Chirila G. Panaite 8 Cioarec V. Enache 9 Ciută C. Teodor 10 Cioran C. Elena 11 Dumitriu T. Paulina 12 Dodun Tereza 13 Drugescu Elena 14 Diaconu Sultănica 15 Enăchescu T. Constantin 16 Enculescu D. Ştefan 17 Feldman A. Iosif 18 Grainich S. Paulina 19 Giurgea S. Ion 20 Gheorghiţă 1. Dumitru 21 Grigoriu G. Florica 22 Hofman L. Isidor 23 Herman F. Corneliu 24 Herşcovici Simha 25 Iavo’rschi A. Iulian 26 lonescu R. Tudora 27 lonescu 1. Napoleon 28 lonescu S. Ion 29 Irimia A. Constanţa 30 Langa C. Constantin 31 Leibovici I. Heinrich 32 Menegan P. Luigi 33 Moscovici A. Roza 34 Mateescu 1. Louis 35 Moisă A. Mariana 36 Maiorovici S. Aurelia 37 Petrescu S. Nicolael. 38 PetrovicLC. Valena

Retras Repetentă Repetentă Neprezentată Neprezentat Repetent Neprezentat Româna, Franceza Promovat Promovată Româna Româna, Matern, Nat. Româna, Franc. Geog.j Neprezentată ; Rom. Franceza, Istoria Neprezentat Repetent Repetentă Religie, Istorie Promovat Repetentă Promovat Repetentă Relig., Franc. Ist. Muz. Repetentă Repetent Neprezentat Amânată Septembrie Promovat Repetent Istorie Matern. Muzică Repetentă Promovat Promovată Naturale, Muzica Repetent Istorie

Promovat Promovată

Promovat

Repetentă Promovat

Repetentă Promovată

Situaţia

Numele şi Pronumele

s\ 39 Perjaru D. Emil 40 Panciu I. Ion 41 Pârlătescu Steliana 42 Popescu D. Elena 43 Popescu 1. Margareta 44 Petrescu Caliopia 45 Rădulescu F. Elena 40 Racoviţă Nicolae 47 Secară 1. Vasile 48; Spânii A. Nicolae 49; Sârbu G. Matei 50; Streiclier B. Marcu 51 Steriau C. Ion 52 Simioneseu A. Aneta 53 Sperling P. Ruhia 541 Stanciu G. Cristina 55! Ştefânescu Zinca 56 Toma C. Vasile 57 Zissu li. Paulina 58 Rădu.c T. I'ănica 59 Snrăianu A. Maria 60 Vasiliu Profira 61 Voicu P. Dumitru

Situaţi*

în

Iunie

Septembrie

Româna, Geogr. Muz. Neprezentat Româna Geografia Religia, Istoria, Matern. Religia, Istoria, Geogr. Neprezentată Religia Româna Neprezentat Repetent Franceză Istoria Promovat

Repetent Repetentă Promovată Promovată Repetent

Repetent Relig.Istoria,Geog.Muz. Repetentă Promovată Promovat Religie, Istoria Repetentă I Geografia, Muzica Istoria Geografia Promovată

Clasa II. I 2] 31 4] 5 6 7 8 9 10 II 12 13 14 15 16 17 i S •

Apostiu 1. Ştefan Botârlă I. Alexandru Bratu Ştefan Ciubotarii G. Sterea Chirnoagâ G. llie Costin M. Florica Cioarec D. Teodor Elefterescu Sofia Elefterescu Emilia Feuerstein A. Herman Friedman M. Rahmil Freiberg 1. Adolf Fotin G. Nicolae Gaspar 1. Roza. Glieorghiu 1. Nicolae Georgescu F. Toma Griinspan M. Avram

Repetent Româna Istorie Repetent Transferată Repetent Repetentă Repetentă Româna, Istoria Repetent Promovat Germana Româna Germana, Geografia Repetent Geografia Naturale

Promovat

Promovat Promovat Promovată Repetent Repetent

40 Situaţia în Iunie

Numele şi Pronumele 6

18 Găiţulescu N. Aurelia 119 Herşcovici M. Ana 20 Ionescu G. Zamfira 21 Ilie M. Ancuţa 22 Ionescu V. Victoria 23 Leibovici R. Mina 24 Leibu Oisie 25 Marinoiu C. Steliana 26 Nica S. Ecaterina 27 Nicolau G. Vasile 28 Popescu G. Clement 29 Potop S. Ştefan 30 Răşcan P. Constanţa 31 Saulea Traian 32 Stănescu R. Ioana 33 Stănescu R. Elena 34 Simionescu Irina 35 Stoica C. Gheorghe 36 Stoica I. Iulian 37 Stoenescu Şerban 38 Stoica N. Richard 39 Vasilache S. Nicolae 40 Vasilceanu Ştefan 41 Valeu Vasili’ca 42 Calinof B. Ion 43 Dumitropol Sofia 44 Paraipan M. Traian

Situaţia în Septembrie

Repetentă Repetentă Repetentă Repetentă n

Neprezentat Istorie Germ-, Matern. Muzica Repetent Geografie, Matematica Promovat Neprezentată Neprezentat Promovată Istoria Repetentă Germana Matematica Româna, Germ. Muzica Matematica Matematica, Muzica Româna, Istoria Amânat Promovată Promovat Istoria, Geografia Promovat

Promovată Repetentă Repetent

Promovată Promovat

Repetent Promovată

Clasa III.

iii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Abramovici I. Aizic ' Alexandrescu Maria Arghir Emilia Bercovici H. Micu Beiculescu Valeriu Brustureanu Maria Bute V. Nicolae Badiu I. Mărgărit Constantinescu G. Aurel Chirilă G. Virgil Diamandy G. Ancuţa Dinu C. Vasile Fusaru Jeuică

Promovat Matematică, Fizică Repetentă Decedată Româna, Matematica Promovat Matematica Neprezentată Repetent Promovat Promovat Româna, Latina Repetent Promovat Latina, Matematica Repetent Repetent

1 o

Situaţia în Iunie

Numele ţl Prenumele

S 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56

Goldenberg F. Froim Grainich B. Marieta Georgian B. Dumitru Găiţulescu N. Gheorghe Gheorgliiţă C. Viorica Găgiulescu 1. Eugen Ghemuleţ Gr. Traian Haimsohn Ana Hainăroşie N. Maria Herşcovici H. Moritz Ionescu B. Gheorghe Ionescu S. Traian Iliescu F. Vasile Ionescu S. Ruxanda Lefter M. Grigore Lungii I. Elena Mardare D. Ecaterina Mandel Haim Mavru I. Constantin Miclăuş Maria Murguleţ G. Vasile Manoliu Tiberiu Nicolau Alexandru Nichifor V. Aneta Nanu Constanţa Nicolau G. Ştefan Nicolescu Aglaia Nicolau Sultana Pamfil V. Ştefan Prisiceanu Eugenia Popescu Toma Răpianu Nicolae Rădulescu S. Emil tefănescu Manole tefănescu M. Mihai erghevici S. Gheorghe tefănescu R. Elvira tefănescu A. Valeriu ’ofoli P. Ecaterina Popescu S. Ştefan Tanase I. Constantin Tutoveanu G. Valeriu Teodorescu I. lulia

Situaţia în Septembrie

Repetent

Româna, Latina Promovat Latina, Matematica Repetentă Româna, Germana Repetent Religia, Matematica Promovat Româna, Matematica Româna, Latina Latina. Muzica Istoria a Latina, Franceza Repetent Româna, Franceza 1 ’romovat Repetentă Repetent Promovată Repetentă Neprezentat Religia, Germana Promovat Repetentă Repetent Promovat Matematica Promovat Repetentă Latină, Geografie Promovată Repetent Repetentă Neprezentat Repetentă Germana Repetent

Repetent

Promovat Repetent Promovat Repetentă Matematica Promovat Repetent Repetentă

Repetent

42 SH

Humele şi Pronumele

3 o

57 58 59 60 61 62

Vasiliu G. Ştefan Constantinescu G. Gh. Lungu V. Gheorglie Gorciu C. Nicolae Hann V. Petru Mihăică G. Ion

Situaţia în ' Septembrie

Situaţia în Iunie Repetent Matematica Latina

Promovat

Clasa IV. 1 Arnăutoiu C. Gheorglie 2 Albu C. Sofia 3 Benţin Raşela 4 Cornescu Vasile 5 Dodim Ana 6 Dobrescu Constantin 7 Dumitriu Mihalache 8 Elefterescu C. loan 9 Goldstein O. Fany 10 Găgiulescu I. Angela 11 Gugulide Mihail 12 Ghione N. Gheorglie 13 Goilav C. Stefania 14 Gheorghiu Octavian 151 Gheorghiu N. Cleopatra 16‘ Hârţescu Ion 171 Israilovici S. Rebeca 18’ Kurtz Emil 19' Kohn 1. Gustav 20 Kohluruss F. Emil 21 Kofler I. Osias 22 Kornblum M. Moise 23 Lungulescu Genoveva 24 Leibovici R. lancu 25 Moisescu S. Ştefan 26 Mihăiescu R. Nicolae 27 Mendel Nesanel 28 Mateescu 1. Zamfira 29 Petrescu G. Steliana 30 Paraschivescu A. Const. 31 Popcscu I. Aurelian 32 Ştefănescu Maria 33 £tache Avaria 34 Sereda A. Leonida

Repetent Româna, Geografia Repetentă Retras Româna Neprezentat Latina, Fizica Latina, Germana Repetentă Germana, Fizica Promovat

Promovată Promovată Repetent Promovat fc Repetentă

Promovată Latina Promovată Matern. Fizica, Muzica Româna Neprezentat Repetent Româna, Higiena Promovat

Româna, Geografia Neprezentat Promovat Româna, Latina, Muz. Higiena, Muzica Neprezentatâ Româna, Fizica Promovat Latina, Germana Româna, Fizica Româna, Matematica Repetent

Promovat

Promovat Promovata Promovat Promovată Promo.vaţ Promovat Repetentă Promovat Repetentă Promovată

1 3

Numele şi Pronumele

* 35 Scliwartz Jack 36 Gavrilescu Emil 37 Popescu Eugenia

Situaţia în Iunie Neprezentat Promovat Promovată

Situaţia în Septembrie

Dif.de Liceu

Clasa V.

j I

Repetent 1 Antohi 1. Ion 2 Anastasii! M. Vasile » Latina, Matematica 3Î Brener M. Raşela Promovată Repetent 4 Bauman H. Ilie Neprezentat 5î Bărbulescu V. Dumitru | Repetentă 6; Cernica A. Alexandrina Repetent 7| Iftimescu F. Florea Latina, matematica 8i Fodor Maria Promovată Neprezentată 9; Ghcorghiu M. Elena Repetent 10 Gross M. Avram Matematica, chimie. Promovat 11 Gross Sapse Repetentă 12 Glieorgliiu Ecaterina Promovat 13 Hammel A. Villy Repetent 14 Idelovici A. Isac Româna, Matematica Repetent 15 Labin D. Teodor j Promovat 16 Leibovici M. Avram I Repetent 17 Miliai Aurel Neprezentat 18 Mitaclie Constantin 19 Nanu Nicolae Repetent 20! Nestor 1. Emil Repetentă 21! Nicolau S. Dumitra 22 Nanu Elena Repetent 23 Pascu A. Clement Neprezentată 24 David G. Ritta Neprezentat 25 Răileanu Dumitru Repetentă 26 Romaşcan T. Elena 27 Surăiânu A. Paraschiva » Promovat 28 State G. Grigore Promovat Matematica 29 Stoica N. Alexandru Promovată Latina, Matematica 30 Teodorescu 1. Marioara Matern. Muzica, Gjmn. Promovat 31 Tulceanu I. Bernard Repetent 32 Tober lancu Transferată 33 Valvaric N. Ana Repetent Istoria, Matematica 34 Vasiliu Nicolae Germana, matematica Repetent 35 Valvaric N. Gheorghe Repetentă 36 Ungar M. Frida

1 O

Numele şi Pronumele

6 S5

Situaţia în Iunie

Clasa VI. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Apostol V. Constantin Bădin N. Vasile Cruda Ionica Costescu T. Costică Cotigă Paulina Dumitriu P. Gheorglie Qăgiulescu I. Gabriel Grigoraş Apostol Iordan Teodor Mironescu Serbau Mircea Emil Nămoloiu Celion Negulescu Alexandru Popescu Lucreţia Tomescu Florica Tudoraşcu Mironică Voinescu Eliza Iacob Prisecaru Elefteria Marosin A. Adrian Iosefsohn I. Oscar Herman B. Şmil Paraipan E. Nicolae

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Aizicovici B, Moritz Bontea C. Teoctist Cristian N. Clement Draganovici G, Ion Hainăroşie N. Gheorglie Mateescu Ştefan Mateescu (jheorghe Pârvănescu S. Constantin Petrovici V. Margareta Romaşcan T, Gheorglie Samovici Ernestina Stanciu V. Ion Horeangă Melania Ionaşcu N. Ion Mircea N. Constantin Olteanu N. Ionel Zilberman M. Burăh

Situaţia în I I Septembrie

Promovat Latina ! Româna, Matematica | Neprezentat Neixezentată P Latina, Matematica ! Repetent i Transferat Repetent I Amânat Ia Matcmat. Româna, latina Germana matematica Repetent Matematica Promovată Neprezentat Neprezentată Promovată Promovat Promovat Promovat Naturale

Promovat Promovat Promovat

Pomovat -

Promovată

Promovat

Clasa VII. Amânat Naturale Repetent Promovat Neprezentat Matematica, Naturale Promovat Neprezentat Româna, Matematica Transferată Repetent Repetentă MatematicaGermană, Filozofie Matematica Româna, Matematica Promovat Naturale

Repetent

Promovat Promovat

Promovat Repetentă Promovat Repetent Promovat

li§!

Humele şi Pronumele

Situaţia în Septembrie

Situaţia în Iunie

Clasa Vili. !; Brener M. Wolf 2 Constantinescu D. Ccmst. 3; Ceriiat Teodor 4 Crisiea G. Aurelia 5 Fortnncscu Angola (i Giieorgi.iu N. Nicolae 7 Gross ii. luiia 8 Grigorvscu I. Varia 9 Grigoriu Alisa 10. loan B. Lugenia îl; loncacu Gr. Sevasta 12' loncacu Florica 13; Ispir G. ion 14! Manolaclie N. Vasile 15' Nicolau Ai. Maria 16; Necşulescu Anglia 17; Nestor I. lacob 18; Rintzler D. Suzanah 19: Ştefăniu Nicolae 20 Soare Maria 21 i Tomescu Atena ’ 221 Urziceanp C. iulia 23! Schăcliter Moise 24 Peretz A. Heinrich 25; Diaconu I. Ion 26; Râdvan C. Ion 27| Teodosiu C. Valeriu

Promovat Promovat Repetent , Latina, Franceza Latina, Naturale Franceza, Repetentă Latina, Naturale Promovată ; Repetentă Promovată Transferată I Retras Latina, matematica ; Româna I Retrasă Promovat Româna Naturale Româna, franceza Promovată Româna, Latina ; Româna, Latina Promovat Matematica

Promovată Repetentă i Promovat

; Promovată

Promovat Promovată Promovat Promovată Promovată Promovat

Repetent

EXAMENELE PARTICULARE Seziunea iunie-Septembrie 1923

Numele şi Pronumele

d X:

Situaţia în Septembrie

Clasa I. 1 Apreutesei Tonta 2 Bândar Miron 3 Dabija Maria 4 Dragau Elena 5 Dobrescu H. Ion 6 Felot Steliana 7 Fusaru Vasile 8 Florescu Constanţa 9 Oeorgescu Ştefan 10 Kimel Iţic 11 Kornblum Maria 12 Lazăr R. Tudose 13 Mateescu I. Ştefan 14 Mironică Argltir 15 Miltalcea Atena 16 Mihăescu Eugenia 17 Paraipan Victoria 18 Robu Nastase 19 Sava Ştefana 20 Serbau Maria 21 Siăner H. David 22 Ştefănescu C. Ion 23i Ştefănescu R. Florica 24 Şuşu Aurelian 25 Tatu Gltiţă 26 Tânjală Ioan 27 Târdea Nicu 28 Udric S. Sae 29 Grama G. Ioana

Neprezentat Neprezentat Neprezentată Promovată Neprezentat Neprezentata Neprezentat Repetentă Promovat Neprezentat Repetentă Neprezentat Retras Neprezentat ■ Neprezentată Promovată Neprezentată Neprezentat Repetentă Neprezentată Neprezentat ! Promovat | Neprezentată Repetent Repetent Neprezentat Neprezentat Neprezentat Repetentă

Clasa II.

1 2 3 4 5 6

Botârlă Maria Codrescu R. Petre Costea I. Postolache Constantinescu Ecaterina Dumitriu Aurelia Dragau P. Costicâ

Neprezentată Promovat Promovat Neprezentată Repetent

Situaţia în Septembrie

Humele şi Pronumele

*d 7 Giurea Florea 8 Ghcmuleţ S. Petrache 9. Hanii V. Nicolae

10; ionescu Nicolae zis lordache ll| 12; 13j 14; 15; 113;

Lungii Victor Negulescu Maria Şerban Vasile Şerbii S. Andrei Răduc S. Teodor Vasilceanu Ştefan

1; 2 3 4 o 6; 71 8: 9 10 11 12 13 14 15j 16

Androne Constantin Burlacii Glieorghe Fotin G. Vasile Gârneaţă C. Aneta Gheorghiu M. Petrica Huidiş Sp. Elena Huidiş Sp. F lorica iliescii T. Aglaia Ionescu Aurelia Ivanovici A. Valeriu Martinescu Gabriela Mihaicea1 ion. Păun 1. Constantin Pogan Alexandru Rabinovici Natali Tutoveanu Maria

Neprezentat Promovat Neprezentat Neprezentat ' Neprezentat Neprezentată Promovat Neprezentat Promovat Repetent

Clasa Iii. Neprezentat Neprezentat Repetent Repetentă Repetentă Promovata Repetentă Promovată Neprezentatâ Neprezentat Promovată ; Retras Promovat cu P. V. | Repetent Neprezentat 1 Neprezentată

i I ! j I ; | !

Clasa IV. 1

2 3 4 5 i

i .

6 7 8

Anastasia Glieorghe Buleandră Zoe Băeşu Zinca Constantinescu G. C-tin Cazacii Maria • C-tinescu C. Zamfira Clielsoi Vasile Davidovici I. David * Corigenţi conform ord. Minister Nr. 1 OU455 j

Neprezentat Promovată Neprezentatâ Neprezentat Istorie şi Chimie * Română şi Chimie * Neprezentat Neprezentat

Situaţia în Septembrie

Numele şi Pronumele

3 o

Dumitrescu B. lulius Dumitraşcu V. Ion Drăghici Theodor Georgescu Gheorghe Gheorghiţă Gheorghe Holingher H. Aron Herşcoviei I. Welvel Murgii Lascăr Mavru Maria Nedelescu Sandu Rădulescu Profira Serbau C. Stan âtrul A. Solomon Tarbă S. Ioan Tărâlă Taclie Isdraelovici Solomon

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 20 21 22 23 24

Matematică * Neprezentat Neprezentat Repetent Repetent Latina * Repetent Neprezentat Neprezentată Neprezentat Promovată Neprezentat Neprezentat Promovat Latină, Matematică * Neprezentat

Clasa V. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Aron Sabina Basarabeanii T. Petru Cadelcu N. Emil Cârjan M. Elena Constantinescu Ion Drăgan Gabriel Dragomirescu Victoria Goilav C. Emil Gugulide Gabriel Gavrilescu M. Lucreţia Filipescu Sebastian Hanu V. Ion lonescu Caliopia lonescu N. Ion lonescu Maria lonescu G. Rone Mustaţă A. Aurel Nâmoloiu Azurina Rădulescu N. Dumitru Reisner Ana Stănescu R. Nicolae

Neprezentată Repetent Neprezentat Neprezentată Repetent Neprezentat Neprezentată Promovat Repetent Repetentă Neprezentat Neprezentat Neprezentată Promovat Neprezentată Repetent Neprezentat Repetentă Neprezentat Neprezentată Promovat

* Corijent conform ord. Minister Nr. 103455 | 923.

Situaţia

Humele şi Pronumele

22i 2'S 24 25 26 27

Şerbânescu D. Ion Stefânescu Alexandru Soare Ion Stoenescu Alexandru Ştetânescu M. Ştefan Tănâsescu Anastasia

în Septembrie i Neprezentat

| I

Clasa VI. ■

1 2 3 4 5: 6 7 8 9 10 11

Beiculesei: D. C-tin Chirulea-u II. Victor Constantiiiescu O. Ion Dinescu Nicolae Iţi.covici Avram Linden L. Charlota Mincu N. Teodor Pitar Solomon Răpoţescu Anton Rotarii Grigore Vasiliu Alexandru

Promovat ,

Neprezentat , Promovat i Repetent Repetentă Repetent Promovat Neprezentat ; Promovat • Neprezentat

Clasa VII. I

1 2 3 4i 5: 6' 7 8 9, 10; 11 12 13

Repetent Retras Neprezentat Promovată Neprezentată Neprezentat Retras Neprezentată Neprezentat Repetentă i Repetent i Promovată Diferenţă real

Abeles Ştefan Abramovici Mendel Băeşu Petru Constantiiiescu C. Maria Cuza Profira Dabija Gr. Ion Gherman Strul Gross Rebeca Kupferschmidt Z. Willi. Teodorescu 1. Ana Valvaric N. Constantin Nicolau Virginia Focşa Anica Clasa VIII.

li Angliei 1. Teodosia 21 Beniş 1. Beniş

■

| Franceză, Naturale * i Promovat

* Corijenţi conform orii. Minisl«‘r Xr. 10945.*» | 923.

îl

Numele şi Pronumele

Situaţia în Septembrie

*1 3| Boeriu ;S. Teodora 4; Brătescu Ortansa 5| Bucur ţ. Silvia 6 Cremniizer B. Maria 7j Ciolac T. Maria 8, Constaiitinescu Cartagina ; 9; Dobrescu Dumitru 10i Focşăneanu I. Miitail 11 j Grigoriu St. Ecaterina 12 Huzum ;1. Virgil 13 Idelovici A. Mayer. 14 Mirones.cu Elena 15 Moise S. Andrei 16 Nastase. Vasile 17 Nestor j. Ion ÎS! Nutzu G. Nicolae 19! Pantazi 1 Ecaterina 20i Pavlov Constantin ' j 211 Plopeanu Al. Dumitru 1 22 Rălescu Petre 23! Revici M- Clara 24; Revici M. Samoil 25i Tobă loan 26! Tomiţă M. Ion 271 Vlădescu I. Constanţa 28j Weiss I. Aizic 29 Martac S. Gheorghe 30! Ştefănescu Gheorghe |

j 1 : I | 1

Repetentă Fizica, Naturale Latină, Naturale Latina, Fizica Repetentă Naturale Promovat

1 Naturale Promovat | Neprezentat j Repetentă i Promovat Repetent Promovat Promovată i Franceză, Filosofie * i Promovat

\ Fizică, Naturale * Promovat Naturale, Higiena * Promovat Repetentă Fizica Promovat

Corijenţi conform ord. Miaiitir ICr. I0f455 | »M.

* *

“-4

C7>

No. curent

s <

|1-

■§i o

-rira“no3'Tio:"Iici3“ncc!-T]DD"Iiro

•n

si. ffl si §1 si si si — to

— io

oo-i co co coo i, I

IO Co Ol -4 to 4i. CC OD O) O

“ Ei.

22.

JLio

CD. I:

£r. to

7> ‘2?

to J .-'..I..S..1..P I

(Si

< -G S»

o W

3 r -* a o

£2

s2?. ra 3

1 oj* I

I ^t I

?> 22.

D P

UI*. w _j_oo_J__ ţi I II I to I co I OO cc

_UJ..I

•s

I to J__yi_L_o? o

.ţOJ_Î4iJ_ W

II-

i &

oi !

tO Oi Oi Oi 4^ -4 to co —* CC OO CC Ol -O 4^

Clasa IV.

■^1

Clasa II.

—' 1—1 1—11—1 fv 4^* 00 -O -4 — O CD O 4^

Clasa I. Clasa ll».

■2.

tO IO Ol CO CC CD o COCO CD tO

Ol -4- I . co CD o l O)

■g

4^'CJl O O

! !

-4 CO

•• 4^ CO -1 OO CD CO CD — Ol tO O Oi —* CD CD -v] O CD

O CD to .

Ş 9 a»

E E

isa

c~>

ÎS

III

CO IO CD CD IO

*— tO ‘ 4^.-* CD -vl CO

to •—1 ~~J “* o

-vi co

G P Cfl

ica CD

“i

g r~

to to

TABLOU de absolvenţii cursului superior ai liceului „Unirea" pe anul şcolar 19221923.

Admit i'~- 298. Focşâneanu 1. M. Admis 299. Huzum I. Virgil 300. Ionescu Or. Sevasta Respinsă 282. Breuer M. Wolf Admis 301. Grigorescu I. Maria Respinsă 283. ConstantinescuD.C.AilmiSCuP.V,302. MoiseS. Andrei Admis 284. Diaconu 1. Ion Admis 303. Martac S. Gheorghe Admis 285. Grigoriu Alisa Admisă cu P.V304. ManolacheN. Vasiie Adillis CU P.V. 286. Gross 1. Adela Admisă Admis 305. Nestor I. Ion 287. Ionescu Gr. Sevasta Retrasă 306. Nutzu G. Nicolae Admis CU P. V.' 288. Martinescu Virginia Admisă 307. Nicolau M. Maria AdmisâGU P.V. 289. Nestor 1. lacob Admis 308. Pantazi Ecaterina Admisă CU P.V. 290. Papazian lacob Admis cu P. V. 309. Plopeanu Al. D-tru Admis 291. Peretz A. Heinrich Admis Admis 310. Rălescu Petru '292. Rădvan C. Ion ' Admis Admis 311. Reivici M. SamoiI 293. Tomescu Atena Retrasă 312. Rintzler D. Suzan» Admisă 313. Stefăniu Nicolae Admis cu P.V. Seziunea Septembrie 1923 314. Soare Maria AdmlsăcuP.V. 315. Schăchter Moise Admis cu P.V. Particulari Admis 316. Ştefănescu Gh. Admis 294. Beniş I. Beiniş Admis cu P?V. 317. Tomiţa M. Ion 295. Alexândrescu I. Ion Admis GU P.V. 318. Tomescu Atena AdmlsăcuP.V. Respinsă 296. Cristea G. Aurelia Admisă CU P.V. 319. Urziceanu lulia 297. Dobrescu D-tru Admis Seziunea Iunie 1923 Particulari

i ■

! i

CUVÂNTARE ţinută de Directorul liceului în ziua serbărei de fine de an (28 Iunie 1923) Uumnilor, boa m i urlor, Inliiţi şcolari, Un'an de muncă, un^an de viaţă s’a sfârşit, cu bine. Profesori,..părinţi şi elevi sînt astăzi bucuria severă a dato riei împlinite, chiar dacă roadele ei nu sunt chiar acele aşteptate, pentru a fi muncit cu_râvnă„pentru cultură ca şi pentru "ori ce alt scop înalt înseamnă a te fi înălţat, înseamnă a te.“fi făcut mai bun mai serios şi mai senin. Ziua de astăzi este'pentru tineret şi pentru toţi cei ce-1 iu-’ besc şi muncesc pentru"ridicarea lui —■ o zi de reculegere, o zi de înâlţare,sufletească— şi sunt fericit că, împreună cu D-v. am putut .'aduna mai multe roade bune morale şi materiale — cu toate^câji’au lipsit necazurile; mî'lipsesc ele din viaţa fiecăruia din noi — dar încă în viaţa unei instituţii la care conlucrează mii deî profesori, părinţi, şcolari şi atâta' altă lume. hi şcoală, ‘cu mici întreruperi din cauze întâmplătoare — e- . pidemii, lipsa de lemne, moartea timpurie a .mult regretatul» nostru coleg Atanase Marosin —■ profesorii şi elevii s’au străduit din răs puteri să ridice liceul la nivelul normal deţşcoală'de elită, pregătind prin;'cultură generală un tineret distins pentru o viaţă superioară. Această muncă de un'an'pe care "comitetul şcolar a . favorizat-o"cu multă bunăvoinţă şi pricepere dar pe care părinţii şi pu blicul mare-: încă n’au ajuns s’o preţuiască şi s’o secondeze îndea juns, a fost "dusă cipgreu* de profesorii încărcaţi'de ore şi de nevoi cum şi deşcolari foarte rar ajutaţFde părinţi, ba de multe ori lăsaţi de ei să sellenevească ori să înşele pe "dascălii lor, a dat rezultatele^următoare: Totalul elevilor înscrişi,la'clasele 1.,—.Vil '.bugetare şi extrabugetare 739 în anul’şcoiar 1922|923. 321 adică 43,4% Elevii,Tpromovaţi direct 27.5 „ 37,2 % „ corijenţi 89 „ 12 % repetenţi „ retraşi '50 „ *3,7 % Amânaţi_cu situaţia în Septembre 4 0.7%

II.

Tot în şcoală cultura generala a şcolarilor a fost complectată prin excursiunile şcolare 1) făcută de D-l Prof. M. Bantaş dirigin tele cl I. A cu elevii acestei clase, 2) escursiunea făcute de D-l Prof. Sp. Lăduncâ, V. Băiănescu şi Pr. Popescu cu elevii claselor IV, 3) a D-kii T. lordânescu cu elevii clasei IV B. cum şi de alte 2 sau 3 excursii ce se vor face după 10 Iulie de către D-nii pro fesori C. Leonescu şi 1. M. Raşcu. Prin expoziţia pictorului C. iacob deschisă în localul acestui liceu la sfârşitul lunci Iunie şi se va închide în ziua de 10 Iulie. Participarea liceului cu o delegaţie de 120 elevi la Mărăşeşti cu ocazia serbărilor eroului necunoscut. Procesiunea pioasa făcută în ziua de 26 Mai la mormântul fostului profesor 1. Coleş, căruia foştii săi elevii i-au ridicat prin subscripţie o cruce de granit. Festivalurile teatrale date cu concursul trupei M. Fotino altul în ziua de 29 Martie când s’a jucat sceneta lucrată de colegul nostru M. Bantaş cum şi ultima serbare şcolară dată în ziua de 19 Iunie Ia Teatrul Pastia, cu concursul nepreţuit a D-lui M. Bantaş. Două chermeze date în grădina publică, a oraşului, cum şi şej dinţele societăţii literare a elevilor de curs superior, care a împlinit f Duminică 24 Iunie c. 25 de ani de existenţă şi despre a cărei ac* '■ tivitate, anuarul ei va cuprinde o amănunţită dare de seamă. Prin aceste manifestări liceul nostru şi-a împlinit anul acesta, . afară de îndatoririle strict şcolare şi menirea lui mai actuală de a contribui la cultura generală românească, precum a atins şi scopu rile pentru care lucrează comitetul şcolar. S’au strâns fonduri fru moase care adăugite la donaţiunile benevole se ridică la peste 150.000 lei cum ştiţi, — adică ar fi trebuit să ştiţi; dacă veneaţi la adunarea generală din ziua de 17 Iunie din darea de seamă a comitetului şcolar. Pentru toate aceste rezultate îmi fac o plăcută datorie aducând în numele şcolii mulţumiri călduroase profesorilor şcolii, care nu şi-au precupeţit dragostea şi munca de toată clipa, care s’au jert fit energie, sănătate, liniştea aşa de trebuincioasă- muncitorului in telectual ca să recapete puteri noi, — care au luptat cu nevoile ■ cât şi cu ignoranţa copiilor şi cea mai gravă a acelor părinţi ce-şi lasă copiii numai în grija profesorilor şi a lui D-zeu. Comitetul şcolar care cu perseverenţă rară. a ştiut să aleagă şi să utilizeze persoanele şi împrejurările pentru a procura liceului # bună stare de invidiat, pentru care lucru a şi fost reales de cu-

55 rând de către adunarea generală dela 17 Iunie c. pe un nou period de 4 ani. Puţinilor părinţi care au înţeles să pună umărul alături cu noi pentru a duce la bun sfârşit greaua sarcină a educaţiei şi in strucţiei atâtor sute de copii, care s’au aplecat pe cărţi, şi caete aJâturî cu odraslele lor şi-au îndemnat copiii la învăţătură şi pur tări bune, care ori de câte ori au fost solicitaţi şi-au deschis inima şi punga pentru a sprijini şcoala. Autorităţilor care ne au arătat toată buna voinţă şi ne-au dat tot concursul cerut pentru bunul' mers al şcolii şi progresul culturii în sfârşit. Tuturor acelora — şi sunt foarte numeroşi — care au bine voit să ne uşureze munca ajutând comitetul şcolar în sforţările de a înbunătăţi condiţiunile de funcţionare a şcolii. Acum că suntem la capătul sforţărilor noastre de anul acesta, bucuria noastră n’ar fi întreagă dacă munca de anul viitor n’ar fi bine pregătită în vacanţă prin odihnă serioasă a trupului şi a su fletului. Când am zis odihnă serioasă m’am gândit că a petrece vacanţa este o ştiinţă practică şi că şcoala are datoria să fixeze graniţele înăuntrul cărora şcolarii se pot distra şi petrece cuviincios şi po trivit cu locul lor în lume. De aceia rog părinţii, familiile şi pe toată lumea în mijlocul cărora şcolarii vor petrece vacanţa să aibă veşnic ochii asupra lor — să fie măcar două luni pe an aşa de veghetori cum suntem noi profesorii tot restul anului —, să nu lase copii să umble singuri şi fără vre-o treabă pe străzi, prin localuri publice, să nu-i lase să piardă bunele obiceiuri şi purtări pe care le-au avut în şcoală, să le împue uniforma, care dela toamnă devine obli gatorie, să nu le facă haine civile ci cât mai bună şi mai frumoasă uniformă de şcolar rânduit, să-i facă să înţeleagă că orice dezordine orice ştrengărie a şcolarului, îl înjoseşte nu numai pe el ci familie şi şcoala care răspund de el că l-au crescut. Rog deci părinţii să însoţească întotdeauna pe şcolari în gra dina publică, la spectacolele şi petrecerile care le ar putea \ fi fo lositoare. Pe cei mai debili să-i îngrijească bine pentru a-i trimite mai voinici la toamnă la liceu, pe cei mai puţin pregătiţi pentru studii sâ-i prepare la obiectele la care anul acesta nu s’au silit, sau n’au putut învăţa în deajuns: Iar voi iubiţi şcolari căutaţi şi fiţi ascultători faţă de mai marii voştrii cărora Ie datoraţi respect.

Cu aceste recomandări şi în aceste gânduri, acum la sfârşitul anului, profesori, părinţi şcolari şi public să ne bucurăm că liceul nostru poate în vremurile acestea grele să pregătească încet tine rimea pentrji vremuri mai bune şi să rămânem strânşi în jurul acestui focar de cultură ca în jurul unui steag ce reprezintă viaţa veşnică a ţării şi neamului nostru românesc.

Efemeride pe anul şcolar 1922-923 *

Vineri 23 Sepfeinb. 322

Duminică 15 Oct, 922

Luni 16 Oct, 922

Mercurri

22Noemb. 922

Duminică

31Decern, 922

Duminică 6

In dimineaţa zilei se deschid cursurile prin sfin ţirea apei în. prezenţa corpului profesoral, a co mitetului şcolar, a elevilor, elevelor şcoalei se cundare de fete gr. II şi a părinţilor. După cuvântarea directorului, d-1 Profesor T. iordănescu, a ţinut o cofcrinţă didactică „Asupra elevilor slabi din licee", arătând cât nefondate // sunt acuzaţiile părinţilor că profesorii sunt prea/ severi. Propune mijloace de îndreptare care ar merge mână în mână, de cele mai multe ori, cu o supraveghere medicală serioasă. Cu ocazia încorănârei MM. LL. Regele şi Re gina la Alba lulla, cursurile au fost suspendate 3 zile. Dimine-ţa Ia orele 10 s’a oficiat un Te Deum în Catedrala oraşului, la care au luat parte au torităţile civile şi militare, corpul profesoral şi elevii cu drapelul. După servic'ul divin, elevii liceului au difilat împreună cu celelalte şcoli şi armata în faţa au torităţilor. La orele 10 a.m. serbarea şcolară dată la liceu, cu care ocaziune a ţinut o cuvântare d-1 profesor T. Iordănescu (a se vedea la pag ) Corul li ceului de bâeţi şi fete cum şi orchestra liceului au executat diferite arii distanţate prin recitări ocazionale. Şcoala închisă pe 5 zile din cauza scarlatinei.

La orele 9 a. m. profesorii, elevii şi elevele şcoalei secundare de fete, întruniţi în sala de gimnastică, au comemorat 10 ani dela moartea • marelui patriot Spira Harel. Domnul Profesor T. Iordănescu, a ţinut o cu vântare ocazională iar apoi în corpore am asis, / tat la Te. Deum-ul oficiat la Catedrală. Profesorii, elevii liceului şi elevele şcoalei seFeb. 923 cundare de fete s’au adunat la liceu la orele 10 a. m. şi au pornit la Catedrală spre a asista la

Joi 23 Martie 1323

Marcuri 9 Moi 1923 Vineri 11 Mai 1323

Luni 14 Mai 1923

serviciul religios oficiat cu ocazia serbărei naţi onale (Unirea principatelor) şi patronul liceului. După amiază la ora 3, mare serbare şcolară dată cu concursul tuturor şcoalelor secundare din oraş (liceu, şcoala sec. de fete, şcoala normala şi şcoala profesionala) la teatrul comunal „Maior Gh. Pastia“. Cuvântare ocazională a fost ţinută de d-nul Profesor 1. P. Rădulescu Râmnic. Au urmat co ruri, recitări şi dansuri naţioale costumate. Seara la ora 9, a avut loc o agapă colegială a profesorilor şi profesoarelor secundare din lo calitate, împreună cu familiile lor şi membrii co mitetelor şcolare a liceului de băeţi şi şcoalei secundare de fete gr, 11, în sala de solemnităţi a liceului „Unirea". Reprezentaţie dată de elevii liceului cu piesa „Intr’o oră liberă" a d-liti M. Bantaş, pentro mă rirea fondului de excursie a liceului. Cu această ocazie s’a colectat suma de lei 9156 netto. Cursurile ultimei ore după ameazâ au fost sus pendate, la aflarea tristei veşti a morţei profe sorului Atanase T. Marosin. Toată ziua cursurile au fost supendate, în semn de doliu, iar profesorii şi elevii au luat parte după amiază la înmormântarea fostului lor coleg şi pro fesor, Atanase Marosin. La orele 12 o echipă de 120 elevi ai liceului cu drapelul şi cu buchete de flori, însoţiţi de profesori au plecat cu trenul oficial la Mârâşeşti spre a asista la alegerea eroului necunoscut din cei 10 eroi desgropaţi depe zona Mărăşeşti-Mărâşti-Tg.-Ocna. Sicriurile cu cei 10 eroi erau aranjaţi în biserica din Mărăşeşti, din care ele^ vul de şcoala Militară Amilcar Săndulescu, în soţit de domnul Ministru de Războiri, General Râşcanu, după serviciul divin a ales pe eroul necunoscut. — Cei 9 eroi rămaşi au fost' îngro paţi la cimitirul local iar cel ales a fost condus . în urmă la gară şi aşezat pe un vagon special, transformat în car funebru pentru a fi a doua zi transportat la Bucureşti.

\ __

La ora 7 a. in. elevii liceului cu drapelul şi. corpul profesoral au fost în gara locală pentru a întâmpina trenul ce duce la Bucureşti pe eroul necunoscut. Cu această ocazie s’a depus şi o co roană pe sicriul eroului necunoscut. Corpul profesoral şi elevii liceului au luat parte Marcuri 23 Mai 1323 la Te Deuin-ul oficiat la Catedrală la orele 10 , a. in. cu ocazia sărbătorirei zilei de 10 Mai. După serviciul divin elevii ş! armata au difilat în faţa autorităţilor. După amiază la ora 3, serbarea şcolară dată la şcoala normală de băeţi, cu care ocazie a ţi nut cuvântarea d-1 director Silviu Mândâcliescu. Au urmat coruri, recitări Şi dansuri naţionale, iar în urmă pe platoul din faţa şcolii a avut loc un Matcb Font hali între echipa liceului „Unirea şi echipa şcoaiei normale" Principile „Oarol“ Dela orele 10 a. m. cursurile liceului a fost Sâmbătă 26 Mai 1923 suspendate pen truca elevii şi profesorii au făcut procesiune pioasă la cimitirul nordic al oraşului, unde s’a oficiat un parastas pentru pomenirea .. y fostului profesor 1. Coleş decedat la 12 Iulie 1916. V Cu aceasâ ocaziune s’a inaugurat Crucea Co- V memorativă ridicată de foştii săi elevi şi prier-y teni, în frunte cu d-l Leon Lindenberg. «T~ In faţa asistenţei a vorbit fostul elev Leon Lindenberg, iar din partea - corpului didactic d-l , x , profesor T. lordănescu. in urmii d-l General I. iţK Vernescu, care întâmplător venise la cimitir, a ! vorbit şi d-sa, lăudând fapta măreaţă de recu- . noştinţă a foştilor elevi faţă de un fost dascăl • al lor. Sâmbâtâ 28 Mai şi OuChermeză dată în grădina Publică a oraşului de mltlică 27 Mai 1323 elevii liceului de băeţi cu concursul şcoaiei se cundare de fete gr. II, în scopul de a mări fon durile de excursiune a elevilor. Cu această oca ziune s’a colectat brutto suma de lei 69365. Sâmbătă 16 Iunie şi Du- A doua chermeză dată de elevii liceului „Uminlcă 17 Iunie nirea" tot în grădina Publică, cu scop de a mări fondurile de excursiune. Din cauza timpului nefavoţabi s’a colectat hetto suma de lei 15511. Duminicâ 17 Iunie La orele 9 a. m. adunarea generală a comitetu-

Marţi 15 Mai 1323

60 lui şcolar a Liceului „Unirea" pentru alegerea noului comitet pe un period de 4 ani şi des cărcarea fostului comitet de gestiunea sa. Marţi 19 Iunie Festivalul artistic dat de elevii liceului la tea trul comunal „Pastia" reprezentându-se piesa profesorului C. Caimuschi „O şezătoare laţarâ„' şi „Farmazonui din Hârlău" de V. Alexandri? Cu această ocaziune s’a colectat suma de lei 5555 tot pentru mărirea fondului de excursie. Duminică 24 Iunie Sărbătorirea unui sfert de veac dela înteme ierea societăţei literale „Gr. Alexandrescu" a elevilor de curs superior din liceul „Unirea". Cu această ocaziune s’a aşezat, prin străduinţa acestei societăţi, o placă comemorativă de ma rmoră în sala principală a liceului. - Descrierea amănunţită a acestei festivităţi a se vedea în anua rul jubiliar al Societăţei literare „Gr. Aiexandrscu" pe anul 1922 [ 923 ce va apare în curând. La orele 4 p. m. în faţa corpului profesoral al Joi 29 Iunie liceului de băeţi şi fete, a părinţilor, a elevilor şi elevelor s’a făcut serbarea de sfârşit de an, cum şi împărţirea premiilor elevilor meritoşi dela ambele şcoli. Duminică 5 August 1923 Plecarea unui grup de elevi din cursul supe rior şi profesori ai liceului nostru sub conduceD-lui profesor C. Leonescu în excursiune în 1talia. Această excursiune făcută de d-1 Leonescu este a 5-a_.cqndusă de D-sa cu elevii- şi Profe-. . sorii din Focşani în Italia. Darea de seamă amănunţită a acestei excuruni a se vedea la pag.... din prezentul anuar.

In anul şcolar 1922 | 923 s’au ţinut 26 de şedinţe, cu începere dela 3 Decembrie 1922 până la 24 Iunie 1923, în fiecare Duminică’ la liceu cu membrii societăţii literare „Gr. Alexandrescu" a elevilor de curs superior. Duminicele şi sărbătorile după ameazâ au avut. loc în sala de gimnastică şedinţe date cu cine matograful liceului, iar sumele încasate au servit tot pentru fondul de "excursie.

INTERNATUL LICEULUI Internatul liceului, condus de d-1 profesor Al. Ispas, cu anul şcolar 1922:923, face încă un pas înainte în mersul lui către ţinta finală, care trebue să fie înfăptuirea insti tuţiei în care să se poată adăposti, întreţine şi educa în condiţii superioare, întreg tineretul şcolar, în special cel dela ţară şi fiii de funcţionari ce urmează şcoala secundară. Dacă înainte cu doi-trei ani când posibilităţile de trai erau cu mult mai uşoare ca astăzi, elementele dela ţară erau cu mult inferioare numericeşte faţă de cele dela oraş în şcoala secundară; ce va fi astăzi când traiul s’a scum pit enorm şi când cea mai modestă întreţinere n’o găseşti nici cu 800 lei. Este neîndoelnic; că elemente înzestrate cu alese în suşiri intelectuale, dar lipsite de mijoace, faţă de sarcinele împovărătoare cu care se învaţă şcoala secundară — mai ales că şi taxele şcolare sunt mult crescute — nu vor pu tea să beneficieze de avantajele învăţământului secundar, şi nu vor fi ele pepiniera, din care să se recolteze ele| mentele care să formeze cadrele viguroase în diferitele 1! ramuri de activitate în Stat. Ţoale elementele componente ale societăţei, trebuesc puse în condiţii egale în faţa şcoalei, în faţa’culturei. Toţi trebue să se adape la binefacerile învăţăturei, ori atunci se face absolut obligatorie intervenţie atât a statu lui cât şi a iniţiativei particulare. Punerea în practică a acestei intervenţii, ca să cores pundă scopului arătat, se face numai prin crearea de in ternate pe lângă şcoala secundară. Şi idealul trebue să fie, ca fiecare şcoală să aibă internatul său, coprinzător pen tru toţi elevii ce n’au familie în oraş. S’a spus la început că internatul liceului nostru în anul şcolar 1922-923, a făcut un progres faţă de anii trecuţi. - In adevăr, numărul elevilor interni a crescut, de unde în anul 1921—922 media a fost de 45, anul acesta a ajuns la 58 elevi interni, dintre'care 3 pedagogi—elevi de curs superior ca bursieri. Rezultatele promoţiunei la finele anului sunt destul de satisfăcătoare: dintre elevii cei vechi, adică începând din

clasa II, sunt numai 3 repetenţi, iar dintre cei noui, adică din clasa I, patru la un total de 58. F.ste în afară de orice discuţie, că făcând procentul ia sută a elevilor repetenţi din internat şi a eclor externi, numărul celor externi este cu mult mai mare decât a celor din internat. - Acest lucru se datoreşte conducerei pricepute a inter natului, a stărei de higienă, a regimului alimentar şi a disciplinei interioară cu împărţirea şi folosirea raţională a timpului, zilei. Elevii interni au plătit lunar suma de lei 400 pe timp de 10 luni. Din aceste taxe a trebuit să se facă faţă tuturor nevoilor, adică întreţinerea elevilor, plata servitorilor, în.treţinerea localului, cum şi procurarea diferitelor obiecte de bucătărie. Lemnele necesare au fost date de comitetul şcolar iar localul este propriu, cedat de Prefectura judeţului încă din anul 912-913 pentru acest scop. Localul a fost în timpul vacanţei-din nou amenajat şi luat în ansamblu se găseşte astăzi — pentru noul an şco lar 1923-924—perfect amenajat şi înzestrat pentru un nu măr de circa 65-70 elevi. Grădina internatului a fost şi anul acesta lucrată de către elevii interni în timpul liber. S’a semanat seminţe de zarzavat de lei 700 şi în August s’au recoltat 1100 Kgr. ceapă de arbagic ce este suficientă pentru întregul nou an şcolar, 1000 Kgr. cartofi, morcovi şi pătrunjel pentru iarnă, pătlăgele şi castraveţi de murături, iar din pătlăle roşii s’au făcut 30 Kgr. bulion condesat la borcane.

CUVÂNTARE ţinută la 16 Octombrie ziua încoronării de D-l profesor T. lordănescu Aceasta este ţiua pe cai'e a Jaculo l)-l să ne bucurăm j7 să ne veselim intr'ănsa.

Rari au fost zilele de bucurie ale poporului Românesc! Cercetând izvoadele bătrâne vedem că Românul n’a avut parte de multe bucurii. Nori groşi s’au ridicat la orizont încă de când divinul Traian ne-a lăsat pe acest pă mânt, cari au devenit din ce în ce mai ameniţători, până ce se deslănţui furtuna urgiei barbare care ne ţinu 1000 de ani în întunerec şi în neştiinţă. Dăr sămânţa divină nu piere. Zorile apărură mai strălucitoare în ziua când după vârful munţilor, din peşterile neumblate de cât de fiare şi din ascunzişurile pădurilor se coborau sfioşi, pân dind să nu fie surprinşi, descendenţii legionarilor fără frică şi ai cuceritorilor Uimei de odinioară. In văi, lângă râurile dulci, în câmpiile argintate de flori se formară sate şi oraşe, cari se întinseră continuu până la râul cel mare şi la marea albastră. O veselie se încinse între cei ce aveau aceiaşi limbă şi aceleaşi cântece şi în curând începu organizaţiunea de stat, care numai putea fi înfrânta de cei ce nu o cunoşteau. Puşi însă ca nişte strejeri la poarta pe unde trebuiau să intre cele mai crunte popoare, cari priveau cu lăcomie-şi invidie la traiul paşnic şi îmbelşu gat al strămoşilor noştri. Câte nu a avut şi acum de în durat! Dar Românul nu mai fuge înaintea barbarului, căci el are de aparat un petec de pământ, muiat cu su doarea frunţii lui, se opune deci dârz şi nu cade de cât pegramada de leşuri duşmane. Câte lupte grozave nu ne povestesc cântecele noastre, câte descrieri de acte de eroism, nu ne dau cronicarii şi câte laude nu ne aduc scriitorii streini din acele timpuri, dar şi câte suferinţe. Inchipuiţi-vă pe un Ştefan cel Mare pe un timp ploios, plin de noroi şi rănit, urmărit ca un' animal sălbatic, pe timp de noapte, ajungând la mama sa, care nu vrea să recunoască fiu pe un învins. Câtă suferinţă dar si câtă

• înălţare sufletească, cât patriotism, câtă dragoste de moşie cuni ne spuneau cei vechi! Amintiţi-vă de Mihai Viteazul părăsit de Preda Buzescu, Mihalcea şi alţii comandanţi, neştiind unde să-şi adăpostească familia el care ajunsese să’fie stimat de Turci şi având încrederea unui mare împarat occidental! Am citit multe istorii ale altor neamuri, dar nu am găsit nicăeri fapte eroice, suferinţe mai mari şi o resem nare mai creştinească ca la noi Românii. Întreaga istorie a poporului român este o tragedie în care se ridică la punctul culminant abnegaţiunea unui popor, care ştia săsufere şi care prin atâtea suferinţe şi umiliri şi a putut păstra neatinse individualitatea sa şi neştirbită curăţenia sa etnică. Puţini ştiu astăzi că Prusienii sunt un neam . slav şi că Ruşii sunt de neam germani iar Bulgarii Mon goli. Prusienii vorbesc nemţeşte, Ruşii şi Bulgarii slavoneşte. Numai noi Românii ne-am păstrat limba neatinsă, cu’ toate că am fost sute de ani amestecaţi cu goţii, sute de ani am fost tot una cu slavii, iar sute de ani s’a vor bit de unii slavoneşte iar de alţii greceşte. Limba noastră şi-a păstrat caracterul ei latin atât în munţi cât şi la şes şi. fiindcă Românii erau strânşi şi îşi mânau turmele lor iarna la şes şi vara la munte, vor beau aceiaşi limbă, cântau aceleaşi cântece şi aveau aceleaşi doruri. Astfel ne găsi începutul sec. XIX, acel secol de zbu cium când lumea se transformă, pregătiţi şi noi pentru transformări şi fiind un popor foarte apt pentru cultură şi civilizaţie, Românii urmăreau cu viu interes toate miş cările din apus. Nu e acţiune, nu e transformare, nu ■ e mişcare culturală din apus, care să nu fie imitată şi în ţara noastră. De aci înainte un soare al dreptăţii apare şi pentru noi Românii. Începe lumea să ne cunoască sub - alt aspect, sub o altă înfăţişare şi când istoria noastră ajunge să fie ştiută, lumea începe să se ocupe şi de noi. Atunci sunt timpuri de eroii, de lupte titanice, de abnegaţiune şi dacă sânge nu a curs, dacă nu au fost victime omeneşti, au fost sforţări care egalează pe ale eroilor după câmpul de luptă. Intr’o zi de sărbătoare măreaţă, într’o zi de bucurie

ca aceasta când toată suflarea românească îşi trece prin minte secole după secole din istoria ei se cuvine ca să cinstim şi să amintim pe înaintaşii noştri, cari au pregătit ziua de azi. Să ne amintim deci cu veneraţiune de acel • părinte al literaturii române Eliade Rădulescu care cu pieţul vieţii sale stabilea la 1848 şi în ţara noastră prin cipiile revoluţiunii franceze şi care îndemna pe toţi să scrie orice pentru luminarea poporului. Tot astăzi ne apare figura delicată a lui Nic. Bâlcescu, poetul istoriei noastre naţionale, cu dorul său de a înfrăţi Dunărea cu Carpaţii, cutreerând câmpiile Transilvaniei şi Ungariei pentru a aplana conflicte ce durau de secole. Dar epoca „Unirii" câte figuri Impunătoare! Ici un Kogălniceauu, care nu se naşte în toate secolele, aducând concepţiunile sale de organizator de stat apusean şi tăind cu sabia noduri cari ţineau legate avuţiile ţării noastre. Lângă el figura gigantică a domnitorului Cuza care cu o puternică voinţă şi cu o neasemănată iubire de patrie, creiază din nimic şi transformă cu totul ţara în cei şapte ani de domnie. A'iai încolo vedem un Barbu Catargiu care rămâne celebru prin fraza sa de renunţare: „Nimic pentru noi, totul pentru ţară". Tot din acea ’ epocă face parte loan Brătianu care umple cu personalitatea Iui o jumătate de veac şi sub care se întâmplă cele mai strălucite eve nimente din istoria noastră .contimporană. S’au împlinit 40 ani de când primul rege îşi.făureşte prin gloria sa, prin vitejia armatei şi prin calităţile ce-i erau recunoscute de o lume întreagă, coroana nu de aur cu pietre scumpe cum obişnuesc marii regi şi împăraţi ci de oţel simplu, dar cu care se sparg cetăţi şi se dărâmă împărăţii. Era primăvară cu flori proaspete, cu soare stră lucitor şi toţi se bucurau atunci ca şi acum că putem să stăm şi noi alături de cele mai însemnate state ale Eu ropei. Erau zile de bucurie în care tânăr şi bătrân pro slăvea pe cel a-tot-puternic că a răsplătit suferinţele unui popor ce nu a uitat nici un moment credinţa şi virtuţile strămoşeşti. De acum înainte ţara noastră îşi' avea rostul ei în concertul european şi merge continuu progresând. Toată cultura şi civilizaţia occidentului vine să pună în valoare forţele poporului român, care prin muncă şi pri cepere ajunge cu drept cuvânt să facă ca ţara noastră să 5

fie numită „Belgia OrientuluiNici unui dintre vecini nu ne întrece, dar toţi ne imitează, toţi stau cu privirile aţin tite la progresul pe care îl face zi cu zi ţara noastră sub conducerea acelui rege înţelept. Se părea că o eră de fericire va domni peste poporul nostru încercat şi că nici un nor nu va veni să turbure cerul senin sub care se desfăşura munca aprigă şi neîn treruptă, dar paşnică cu care ne obişnuisem de peste 40 de ani, Intr’o zi de toamnă, cerul atât de senin al orien tului se întuneca şi nori groşi provoacă furtuna. Popoa rele strânse între Balcani şi Pind se încăerară şi bubui turile tunurilor se aud până la noi, cari ne uităm cu ochii aţintiţi când la Carpaţi când la Dunăre. In zadar bătrânul nostru rege se străduia să potolească focul aprins cu atâta grabă peste Dunăre, îndârjirea e prea mare şi trebui ca armata noastră, cu avântul şi dragostea pentru ţară şi tron să stingă incendiul ce ameninţa să cuprindă tot răsăritul. Pacea binefăcătoare veni dar ea nu dură decât o clipă, focul mocnea în altăparte şi nu întârzia să izbucnească de astădată la Apus între naţiuni mari,, cu armate cum nu s’a pomenit nici în istorie, nici îrr legende. Ardeau vecinii din toate părţile şi noi în‘mijloc ca Brunhilda din legendele nordice, în acest dans al flăcărilor, ne feream ca nu cumva vreo schintee să cadă pe casa care, prea uscată, era gata să se aprindă la cea mai mică adiere. Doi ani ne-am ferit doi ani spectatori ai sinistrului, am văzut mistuindu-se mi lioane de oameni şi mii de oraşe şi sate înfloritoare din jurul nostru. Atunci însă când nu ’s’a mai putut evita şi când cei ce se războiau începuseră să calce pământul pe care noi îl consideram sacru, ne-am ridicat în contra acelora de unde aveam mai multe de revendicat. Acelaşi entuziasm ca în 1913 şi în 1916 au arătat ostaşii noştri cu atât mai mult cu cât acum ştiau că sa crificiul lor va fi liberarea fraţilor ce de 1060 ani aştep tau ziua cea mare. Pe suişurile munţilor, prin pădun ne umblate -decât de fiare, prin poteci ’ ce rar fuseseră căl cate de altcineva decât de ciobanii singuratici şi de tur mele lor, merg acum voinicii dela Olt şi dela Argeş, dela Şiret şi dela marginea Prutului cântând'doina pe care Ro mânul o are şi cântec de jale şi de bucurie. Dar entuziasmul este înfrânt,’ eroismul este doborît de

perfecţiunea armelor, dc tăria unei culturi ce de secole se perfecţiona şi inventa mijloace de ucidere. Urmară zile triste, când strânşi în cercul de foc, trădaţi de cei pe cari îi credeam aliaţi, pe numărul cărora socotisem ajutorul ce ie dădusem şi a trebuit să fie un popor ca al nostru ca să poată scăpa nepătat şi glorios dintr’un dezastru la care fusese expus. Dela Rege şi Regină până la umilul soldat, toţi au su ferit cu resemnare, dar nici odată nu au disperat de ziua de mâine. Şi în adevăr sosi şi ziua socotelilor când avân tul şi eroismul poporului român răzbună umilinţele mile-, nare ale celor de un sânge şi de un neam cu noi. Trufia vecinului fu învinsă şi în cetatea de unde de atâtea ori făcuse să sângereze fraţii noştri, fâlfâi steagul românesc. Ziua intrării în Budapesta ar trebui să fie o zi neuitată în istoria noastră naţională, căci este simbolul vitejiei, al sa crificiului şi ai eroismului poporului român. De acum îna inte nu ni se mai poate zice că ni s’a dat, ci ne-am luat ce era al nostru cu sacrificii ce nici un alt popor n’a su portat. Căci cari au fost sacrificiile cu care Ungurii se întinseră venind din stepe peste câmpiile mănoase ale Tran silvaniei şi ale celorlalte ţinuturi ? Cari au fost sacrificiile cu cari Austriacii au căpătat Bucovina sau Ruşii Basa rabia ? Dacă le-am descoase cu deamănuntul, ele nu pot fi decât ruşinoase. De acum suntem toţi laolaltă pentru vecie şi nimeni nu ne va mai despărţi decât distrugându-ne. Zile de bu curie vor urma, căci casa este bogată, fiii sunt mulţi şi veselia va fi mare. Nici o zi însă nu va fi mai măreaţă decât aceea în care cel ce este simbolul unirii, simbolul înfrăţirii şi eroismului, îşi pune coroana în cap. In această zi de mândrie naţională, trâmbiţaşii vor suna din cele 4 părţi ale ţării că încoronarea nu este o simplă formalitate, o simplă zi de petrecere ci ea este triumful dreptăţii al glo riei şi eroismul unui rege căruia pronia cerească i-a hă răzit'să împlinească visul de aur al unui popor, cari de 1000 de ani aşteaptă un asemenea moment. Ieri Regele Românilor s’a încoronat în cetatea în care Mihai Viteazul a venit acum 325 ani cu boerii săi şi a luat stăpânirea celor trei ţări româneşti. Va fi scris' în cartea nemuririi că astăzi nu se face numai încoronarea

unui rege ci încoronarea unor fapte, unor aspiraţiuni în deplinite, prin cuminţenia şi abnegaţiunea de care numai sufletele nobile sunt capabile. Se bucură astăzi toată suflarea românească că prin încoronarea ce se face, se pecetlueşte înălţarea unui popor care a suferit mult pentru ca astăzi să se vadă ridicat la cea mai înaltă treaptă a gloriei şi a mărirei. Numai cine nu iubeşte, pe rege şi neamul românesc poate sta departe de sărbătoarea cea mare a înfrăţirei în care se uită re sentimente ci unii pe alţii îmbrăţişindu-ne cum recomandă sfânta noastră biserică, să cântăm gloria eroilor în fruntea căroraregele nostru iubit a îndurat chinuri de nesiguranţă şi s’a bucurat de succese. Astăzi regele încoronat intră în capitala ţării în fruntea căpitanilor săi glorioşi, urmat de sfetnicii cu cari a îndu rat războiul şi cu care se cuvine să împartă şi gloria. In sunetul fanfarelor, în bubuitul tunurilor, în zăngănitul clo potelor şi sub ochii plini de lacrămi ai poporului, venit din toate unghiurile ţării, va străbate regele iubit calea Victoriei, ce poartă atâtea amintiri, pentruca să urce dea lul Mitropoliei, unde atâtea evenimente fericite au primit binecuvântarea celui a tot puternic. Soli de peste nouă mări şi ţări au sosit aducând daruri bogote şi cuvinte de dragoste, pentru regele Românilor care va şti să facă fe ricirea poporului peste care domneşte. Dar nici în această zi de bucurie să nu uităm că aci suntem la şcoală, între şcolari cari au nevoie de îndru mări. Să nu credem că opera este terminată ci din contră după război opera paşnică este mai grea. Rănile războ iului sunt aşa de adânci că mai mult de cât o generaţie trebuie să muncească ca să le poată vindeca. Să învăţăm deci să lucrăm nu să vorbim. Să lăsăm pe declamatori să nu viseze decât să fie aplaudaţi de auditorii lor şi să ocupe pe cei leneşi cu mărimea şi varietatea discursurilor. Să căutaţi mai bine ca faptele voastre să fie în armonie cu vorbele. Să nu' plecăm urechea la linguşire şi să ne credem perfecţi. Adesea ni se laudă inteligenţa, talentul oratoric sau poetic, un om rău adesea vrea’ să treacă drept uman, cel care trăeşte din pungăşie drept generos, cel stricat drept cumpătat. De aceia crezându-te perfect

nu cauţi să te indreptezi, ci perseverezi în îngâmfarea ta până la o crudă deşteptare. Aceasta îmi aduce aminte o poveste despre Alexan dru Macedon; In timpul când Alexandru străbătea India popoare necunoscute bine nici de vecinii lor, fu rănit într'o zi pe când făcea o recunoaştere. El însă rămase pe ca! şi continuă drumul fără să simtă dureri mari, dar apoi’ rana uscându-se deveni dureroasă şi nu mai putu merge. Atunci gândindu-se zise: „Toţi îmi jură că sunt fiu de zeu, dar această rană îmi strigă că nu sunt de cât un ora". De aceia cultivaţi sufletele voastre, iubiţi elevi, curăţiţile prin muncă, luaţi exemplu dela mai marii voştri şi în primul rând dela regele nostru care încoronându-se as tăzi se adresează astăzi tutulor învitându-i la muncă, la iubire de ţară şi la dragoste pentru tot ce este bun şi frumos. In şcoală ne oţelim pentru viaţă, cei tari vor răzbi cei slabi vor cădea de aceia să ne formăm de acum ceea ce se numeşte caracter, adică acea voinţă tare care nu poate fi înfrânta de nici o furtună. In ziua aceasta de bucurie când ţara noastră atinge culmi nevisate, să promiteţi că vă veţi da toate silinţele ca să corespundeţi aşteptărilor ce-şi pune ţara în voi cari sunteţi viitorul ei. Şi acum cu inimi curate să ne aţintim mintea către cel ce întrupează astăzi mărirea şi gloria neamului nostru şi într’un glas să strigăm: Trăească regele României Mari care a ştiut să sufere şi să se bucure cu poporul său, trăească Regina, care a visat şi n’a desperat de ziua mă reaţă de astăzi, trăiască augusta familie întru mulţi ani.

ATANASE T. MAROSIN Atanase T. Marosin s’a născut în Focşani la 18 Ia nuarie 1873 şi a făcut studiile liceale la liceul „Unirea'1 din Focşani între anii 1883—1890, bacalaureat în litere şi ştiinţe la Universitatea din Iaşi în Iunie 1891, licenţiat în ştiinţele istorice la Universitatea din Bucureşti în Iunie 1895. Iu urmă şi-a făcut stagiul militar şi a avansat până la gradul de locotenent în rezervă. Pe când îşi făcea stagiul a fost numit profesor su plinitor la liceul „Unirea" pe ziua de 1 Septembrie 1895 şi a funcţionat în această calitate până la 1 Septembrie 1902, când în baza examenului de capacitate depus în seziunea ordinară din 1901—1902 a fost numit profesor provizoriu la catedra de Istorie dela liceul „Unirea". Pe ziua de 22 Mai 1907 cu decretul regal No. 2428 din 18 Mai 1907 e numit profesor definitiv la liceul „Unirea" şi a funcţionat neîntrerupt până, la 9 Mai 1923, când înurma unei sincope a decedat în. vârstă numai de 50 ani. In urma alegerilor din 28 Mai 1907 a fost ales de putat al colegiului II de Putna. iar în ultimul timp era consilier comunal al urbei Focşani. Era decorat cu or dinul „Coroana României" în gradul de cavaler şi „Steaua României în gradul de ofiţer.

AUuuse T. Maiosiu

'72

CUVÂNTAREA profesorului C. Leonescu ţinută la înmormântarea lui Atanase Marosin, în faţa liceului „Unirea", Jalnici şcolari, întristaţi ivleiji şi cetăleni,

Simt trei luni de când profesorii liceului „Unirea" cu prilejul serbării patronului şcoalei noastre, întrunindu-ne la o agapă frăţească, aveau în mijlocul lor pe colegul sti mat şi iubit: Âtanase Marosin.. De o constituţie fizică destul de delicată, cei puţin noi cei mai vechi colegi ai lui, aşa îl apucasem. Bine con format de altfel, chiar arătos la înfăţişare, trupeşte totuşi . nu era un voinic între voinici. De mult dânsul ducea un trai straşnic de cumpătat, după poveţile medicilor şi cu măsura unui organism nu prea rezistent. Aceasta nu era pentru dânsul o plăcere, ca şi pentru nimeni altul. Deprins ani de-arândul, zi cu zi, Ma rosin îşi alcătuise o fire specială cerută de organismul său, cum singur spunea. Pe noi colegii şi prietenii ne impresiona adesea sufe rinţa sa fizică şi morală, întipărită în ochii şi figura lui, dar pe care niciodată nu o mărturisea. Poate din această cauză era adeseaori de o rezervă şi de o resemnare, cu adevărat stoică. Nu e nici cuminte şi nici comod, pe un suferind să-l chestionezi. Marosin simţea când un prieten îl vedea că suferă şi dânsul cu un accent de bărbăţie şi de amiciţie, îl liniştea cu o vorbă bună. La 24 Ianuarie trecut, ziua agapei noastre, Marosin, printr’o curioasă ironie a soartei, parcă ar fi voit să bra veze fatalitatea crudă care îi rezerva un sfârşit atât de apropiat: era’, zic, de o bună diszpoziţiune, de o veselie şi exuberanţă pe care noi colegii lui nu ne aminteam de mult s’o fi văzut la dânsul! A glumit tot timpul, s’a întreţinut cu toţi şi la încheerea serbării s’a prins la dansul care pentru el a fost, socot, cel din urmă.

Toţi participanţii au rămas mişcaţi şi comentau cu discreţiune şi bucurie acest eveniment de o intimă şi duioasă camaraderie ! Căci Atanase Marosin, ca om şi ca profesor, prin măsura conduitei sale sociale şi printr’o desăvârşită corectitudine, îşi asigurase o necontestată stimă şi iubire a acelora cu care ocupaţiunile lui îi puneau în atingere. Soarta nemiloasă însă l-a smuls din mijlocul nostru. Sunt 3 zile numai decând- în cancelaria profesorilor, obosit parcă mai mult ca de obiceiu, după 2 ore de lecţii, l’am găsit rezemat de pupitru cu registru nostru de pre zenţă, Eram cu Marosin nu numai colegi dar şi prieteni. Altădată, aiurea, obiectul comun pe care îl predau şi la aceiaşi şcoală, putea fi prilejul de emulaţiune, mai bine zis de controversă care să-i apropie mai puţin pe cei doi colegi. Pentru mine şi Marosin acest fapt ne-a apropiat tocmai mai mult. După războiul aducător şi de multe dureri, în ore libere, ne înşiram trecutul apropiindu-ne tot mai mult.... De mai bine de un an, am avut plăcerea să colaborez cu el în comitetul şcolar al li ceului „Unirea", fiind delegaţi acolo de colegii noştri, Nu voi uita nici odată Vinerile seara, când ne întruneam în comitet. Eu care câtâ-va vreme, nu-i cunoşteam întreaga inima lui aleasă, aveam acum mai dese ocazii să-i cunosc no bleţea sufletului său. Deşi dădusem împreună bacalaurea tul, liceul şi universitatea le-am făcut fiecare in altă parte. Văzându-1, vă spunem adeneauri în cancelarie schim bat la faţă şi dânsul pricepându-mi neliniştea, mi-a spus că nu se simte bine şi vrea să plece acasă. L’am sfătuit şi eu şi ceilalţi colegi, lucru ce la şi făcut. lmformându—ne apoi acasă am căpătat ştiri, dar cari ne prevestea catastrofa. Cri directorul nostru ne-am înţeles să-l vizităm în după amiaza zilei; dar până să ajungem colegul nostru se sfârşise. Născut la 18 Ianuarie 1873 aici în Focşani, fiul unui distins preot şi dintr’o familie mult cunoscută, Atanasie Marosin a absolvit Liceul „Unirea" în Iunie 1890. Bacalauriat la Universitatea din Iaşi în anul 1891; dânsul ia la Universitatea din Bucureşti licenţa în ştiinţele istorice în anul 1895. In Septembrie acelaş an, numit profesor de

istorie la liceul de aici, ca suplinitor; iar în 1902 Sep tembrie, ca titular şi mai apoi definitiv, la aceiaşi catedră pe care a cinstit-o cu munca, priceperea şi avântul său frumos, până alaltăeri. In 1901, amândoi trecusem cu bine Universitatea din V Bucureşti, concursul sau cum se zice examenul de capa!, citate şi tot amândoi în toamna următoare, Ministerul ne-a numit profesori titulari la cele două catedre de istorie vacante atunci ia acest liceu. Nu bănuiam că mie maTit vârstă ca Marosin îmi va hărăzi destinul, trista chemare să-i fac panegiricul şi să-i dau salutarea din urmă în faţa templului acestuia, la care, din câţi am servit, din vechea gardă, puţini am mai rămas! Mă leagă spuneam de colegul meu defunct vechi şi duioase amintri; dar cefe mai sfinte sunt amintirile unei colaborări colegiale şi prieteneşti, aici la liceul „Unirea'1 vreme de un sfert de veac. Având un obiect comun deşi la clase diferite, simţeam, amândoi nevoia şi interesul să fim mereu de acord, concertându-ne cum am putea face ca la liciul nostru ; obi ectul istoriei să nu fie un dtidin jiuoară pentru elevi. De astăzi tovarăşul meu bun şi credincios, mă pără seşte ! Când mă va chema cel de sus şi pe mine, ne vom vedea iarăşi, iubite coleg! Dar oricât va fi până atunci, de ce îmi aduci tu jale şi sbaciurn în sufletul meu tur burat ? De atâta vreme ne deprinsesem aşa de bine, noi cei doi dascăli de istorie dela liceul din Focşani şi şco larii încă se deprinseseră cu noi! Cu colegul care va veni la catedra ta, oricine va fi eu nu voi mai avea norocul să colaborez numărul de ani câţi i-ain făcut împreună amândoi, întotdeauna ajutândune şi îngăduindu-ne unul pe altul ca cei de o vârstă şi de o aspiraţiune. Datoria mea este astăzi de a vă schiţa în linii bine definite personalitatea distinsului meu coleg dispărut. Vouă şcolarilor şi D-voastră colegilor, ca şi publicului focşănean, ce vă pot spune, eu care l-am cunoscut, decât lu cruri frumoase şi cunoscute îndeobşte, despre profesorul Marosin ? Chemarea liceului românesc fiind de a scoate tineri i ■

serioşi şi eu o anumită cultură generală ; dar mai presus dc toate buni români, profesorul şi educatorul Marasm, nu s’a mărginit numai în cadru] rece şi fără de viaţă al programelor sau rândurilor cărţii; ci din sufletul său a turnat în sufletele dornice de învăţătură ale tinerilor şco lari, picătură cu picătură din focul sacru al datoriei îm plinite şi al patriotismului său luminat. De aceea pentru dânşii mormântul fostului lor profesor va trebui să ie fie un loc de pelerinaj, reculegere şi înăl ţare ; căci în vâltoarea vremurilor turburi pe cari le trăim inima şi mintea profesorului Marosin. au ştiut să se reculeagă-şi să se înalţe în sterile senine ale iubirii de ţară, ca şi de aproapele : de adevăr ca şi de dreptate. Pe ogorul şcoalei noastre secundare şi în analele li ceului din Focşani colegul Marosin, a însemnat pagini fru moase şi cari vor rămânea. Vremurile de criză morală acută pe cari le trăim, cer profesorului un cult desăvârşit pentru idealismul cel mai nobil, caracterul înăscut dea! cai interi al rasei noastre. Mă rită prin războiţi, România noastră trebue să fie regene rată şi moralmente ; acei cari s’au jertfit pentru un ideal mare ne cer imperios aceasta ! In faţa puhoiului de viţii ucigătoare, şcoala, adică pro- * fesorul, caută să facă zid de apărare, consolidând ţinerile energii în direcţiunea adevăratului patriotism care se spri jină pe sacrificiul pentru binele obştesc. Fără multă paradă sau sgomot, iubind şcoala şi pe şcolari, profesorul se arată chiar prin aceasta un factor cultural destoinic. Pe oaza de idealism unde trăesc azi puţini închinători la creer, profesorul Marosin a stat la locul de frunte! Dintre elementele de valoare pe cari liceul nostru le-a dat îm ultimul pătrar de veac, mulţi sunt copiii lui sufle teşti şi pe bronzul din aula Liceului „Unirea'1, unde sunt scrise nume de eroi nemuritori cei mai mulţi dintre aceştia. Acum când fostul lor dascăl a trecut şi el la nemu rire, ca un erou intelectual, merita ca numele lui să fie săpat în bronz alături de al foştilor lui şcolari. Va sta acolo fericit şi mulţumit, lângă frăţiorul lui mai tânăr, eroul dela Uragodavele!

Fericită familie, Doamne, care în aceste cumplite vre muri poate da mai mult decât un singur erou ! înzestrat cu mult spirit de observaţie, Marosin în con versaţiile cu prietenii spunea adesea lucrurile înfăşurate în vălul unei ironii subtile, care-i aducea din partea celor cari- nu-1 cunoşteau, şi unele replici... Noi care-i cunoşteam sufletul lui bun şi curat găseam ocazia câteodată de a face cu el şi puţină dialectică, din care nu rareori Ma rosin ieşea învingătorul. Astăzi dânsul este învinsul soartei crude şi discuţiile noastre dăscăliceşti nu le va mai alimenta niciodată cu spiritul său vioi şi în formă incisivă, bunul Marosin ! Cunoscându-ne de mult, întotdeauna ne-am stimat şi iubit reciproc. Cu predispoziţii organice către maladii cari l-a răpus, Marosin avea de câţiva ani tot mai dese crize prevesti toare ale desnodământului final. Norocul care adesea este marele regulator al desti nelor omeneşti, dacă i-ar fi cruţat poate şi unele dureri morale în anii ultimi, poate că ni l-ar fi păstrat încă ochilor şi afecţiunii noastre. Moartea fratelui său, locotenentul erou loan Marosin, oricât i-a înălţat sufletul ca român, nu putea uita, ca om şi ca frate, pierderea aceluia pe care sufleteşte profesorul Marosin îl formase! . Mici mizerii omeneşti, meschine incidente profesionale inerente unei vieţi omeneşti, i-au dat poate — cine ştie — lovitura de graţie unui organism debilitat deja şi obosit de atâtea privaţiuni ca şi de o prelungă rezistenţă. In această clipă ceeace a fost pământesc din profe sorul şi colegul nostru Atanase Marosin, trece pentru cea din urmă oară prin faţa şcoalei la care dânsul o viaţă întreagă a profesat ca un distins apostol. Prin glasul meu modest, ecoul slab al unui suflet plin de jale, în numele colegilor tăi dela liceul „Unirea", pe' care înainte de a-i iubi, i-ai stimat ca coleg bun când; trăiai, te salut suflet ales şi după străvechiul nostru obicei, îţi zic cu glas de durere : Mergi liniştit şi ţărâna să-ţi fie uşoară; căci astăzi -1 corpul tău chinuit a găsit uşurare! I i

CUVÂNTARE ţinută la moartea profesorului Atanase T. Marosin de T. lordănescu în numele corpului didactic, la casa defunctului.

In învâlmăşagul teribil al vremii în care ne sbatem nimic nu este mai dureros pentru cei ce cugetă de cât gândul că nu sunt destule elemente, cari să poată în druma tinerimea pe calea binelui şi a adevărului. De aceia o înfiorare ne a coprins pe toţi atunci când ni s’a anun ţat moartea colegului nostru iubit Atanase Marosin. Ne întrebăm toţi, printre lacrămi de regrete, oare şcoala noa stră este sortită să dea tributul său de suflete alese în fiecare an, toomai ea care are nevoie aşa de mare de oameni convinşi de marea ei menire în îndreptarea relelor de care sufere omenirea. Este adevărat că toţi oamenii sunt legaţi prin aceiaşi lege, căci ne naşfem pentru ca să murim. Spaţiul care se găseşte între prima şi ultima zi este nesigur şi variabil şi dacă ne gândim la necazurile vieţii este lung chiar pentru un copil. Cu toate acestea o urne întreagă se plânge de acest eveniment care nu în şeală pe nimeni şi cu atât mai mult ne plângem noi pro fesorii cari suntem nişte luptători. Întreaga viaţă a unui profesor este o luptă şi el tre buia să şi-o vândă cât se poate mai scump. A lupta cu ignoranţa, a lupta cu superstiţia şi cu toate apucăturile rele este o luptă cum numai în gigantomahia se poate descrie, lată de ce atâtea regrete pentru defunctul coleg care până ieri lupta fără să se gândească Ia ziua de mâine făcând planuri cum să scoată o hune mai bună şi mai dreaptă iar acum întins şi fără suflare a încetat de a mai gândi a încetat de a mai privi la ţinerile vlăstare ce aş teptau vorba şa, mintea sa, inima sa pentru a-i călăuzi pe calea binelui, adevărului şi frumosului. Ca coleg şi prieten cu care cot la cot muncim de 20 ani după' ce-1 cunoscusem încă din universitate pot afirma că defunctul putea servi ca model celor mai severi pe dagogi. Om scrupulos în îndeplinirea datoriei pe care nu o neglija nici în cele mai grele împrejurări, Atanase Mâ

rosin, putea fi luat ca model în privinţa modului cum şti să-şi îndeplinească sarcinile pe cari şi le lua. El se transplanta cu sufletul său in sufletul celor c voiau să-l înţeleagă şi de aci acel farmec ce impunea tuturor celor ce-1 ascultau vorbind. Nu odată, când erai director, am azislat la lecţiunile colegului Marosin pe car veşnic ie făcea în picioare, înaintea elevilor săi pe ca îi vrăjea cu claritatea expunerii. Şi ce nu se poate în văţa din faptele istorice expuse în mod magistral cm numai iVlarosin avea darul să le expună. Cartea vieţii er cartea de istorie pentru el şi elevii săi trăiau eveniinen tele prezentului în explicarea trecute,iui. Pierderea unui astei de profesor este de neînlocuit : învăţământul va suferi mult aşteptând ca noi elemente a se ivească şi să se formeze. Noi toţi, tineri şi bătrân dacă comparăm scurtimea vieţii cu imensitatea timpiilu vedem cât de mult trebue să ne grăbim, căci imensitate ştiinţei trece de barierile. timpului şi atunci te gândeşti 1 cuvintele înţeleptului Soiomon: .,Ştiinţa lumei aceştia ne bunic înaintea lui Dumnezeu este“; şi în alt loc : „Cin adaogă ştiinţă adaogă durere". O viaţă întreagă cheltueş ca să cercetezi până în cele mai mici amănunte chestiui subtile şi delicate, pentruca în cele din urmă să obsen că nu ştii nimic şi că viaţa ta trudită ai micşorat-o fău ritidu-ţi idealuri cari au fost clipe şi s’au sfărâmat la adiere dc vânt. Astfel trebuia să fi cugetat colegul nostr. iubit în ultimile cli, e, căci o conştiinţă de stoic l-a în soţit până în ultimile momente. Pare că-nti aduc amint de acel filozof care dus la moarte spunea şcolarilor că m are decât un singur regret, acela că nu poate descrie ulliniile senzaţii când va fi decapitat. Colegul Marosin a plecat din mijlocul nostru tocmai îs puterea desvoltării sale şi îiitr’un moment când era nu; necesar. Deşi suferind, el îşi făcuse un program bine dej finit din,care nu a ieşit decât când a fost nevoit, răpiri de boală să plece din fata elevilor săi. In adevăr a pleca! în veşnicie de unde începuse, dinaintea şcolarilor, cari văzând pe îndrumătorul lor pălind, n’au’avut alt gânl decât rugi ferbinţi pentru însănătoşirea aceluia care ştii să le umple sufletele cu dragostea lui părintească. Rugii

nevinovate ale copiilor nu au fost împlinite, marele fău ritor de destine a dacis altfel, el ne-a răpit dela datorie pe colegul Marosin care renunţase la toate plăcerile pentru ca să-şi poată îndeplini datoria de profesor, care singură duce la fericire, cum credeau cei vechi. Munca din greu, acum după război, cu clemente mai puţin apte pentru primirea unei culturi potrivită cu timpurile îii care trăim, forţaţi să muncim mai mult decât se prescrie de ştiinţă, mulţi se simt istoviţi, iar alţii cad sub coasa nemiloasă a morţii. De aceea, noi colegii tăi, iubite Marosin, depunând lacrimi ferbinţi pe corpul neînsufleţit al tău, suntem în grijoraţi de viitorul şcolii noastre. Te-am preţuit şi te-am stimat totdeauna, căci vedeam în tine pe profesorul serios care impunea respect prin seriozitatea şi ştiinţa pe care o posedai cu preciziunea care nu-ţi scăpa niciodată. Voi şcolari, nu puteţi uita pe bunul vostru profesor, care predându-vă ştiinţa cea mai atrăgătoare, făcea să vibreze. El îşi punea toate silinţele ca să facă din voi oameni folositori societăţii în care vă trimitem. El nu şi-a precupeţit darurile sale bogate, vi le-a pus vouă la dis poziţie şi până în ultimile momente v’a spus: „Foiosiţivă de ele cu toată dărnicia". De aceea voi iubiţi şcolări se cuvine să păstraţi neştearsă amintirea celui ce’ v’a fost profesor, căci numai astfel veţi proba că sfaturile şi în demnurile lui pentru dragostea de bine, adevăr şj frumos au pătruns în inimile voastre tinere. „Omul", aşa se exprimă un scriitor indian de acum 3000 ani, este ca o plantă. Tot ca ea se naşte, se desvoltă şi piere, dar nu complet, ci precum dj'ntr’o plantă rămâne sămânţa, tot aşa rămâne şi omului operile sale,. cari duc existenţa celui dispărut mâi departe". Voi şco lari cari acum plângeţi pe profesorul vostru iubit, sunteţi opera lui, cari veţi transplanta mai departe sufletul său. Colegii tăi, iubite coleg şi prieten cu care unii au luptat alături 20 ani alţii mai mult, alţii mai puţin, cu aceeaşi dragoste te privim ca şi atunci când ne vedeam în fiecare dimineaţă. Sufletul tău va fi printre noi, căci nu credem să planeze departe de acei pe cari i-âi iubit şi dacă ai fi văzut disperarea cu care noi ca si şcolarii am aflat de năprasnicul tău sfârşit, ai fi fost asigurat că dra-

gostea desinteresată găseşte un loc de onoare în sufletel colegilor şi şcolarilor într'un timp când toate sentimentel nobile au’fugit de pe acest pământ. Din sterile senine î care vei pluti, vei putea să vezi că sămânţa aruncată d' tine a fost -în pământ bun şi nu va da decât roade fo lositoare patriei pe care voim s’o ridicăm. Ne vom ruga celui a-tot-puternic să ne dea pater' ca să facem dragostea noastră roditoare în serviciul ama nităţii şi să ne putem ridica mintea şi inima mai presn de nimicurile zilnice, căci numai astfel vom putea să în locuim lipsa ta. Dar dacă noi vom găsi consolare în mancă, tu lai în durere familia căreia te devotaseşi ca şi şcoalei. Eş cu adevărat de neînlocuit, dar ai avut parte de soţie de votată, ca însuşiri de matroană romană; ai avut norocu şi ai format copii buni şi ascultători care, este adevăra că te vor plânge ca disperarea în suflet, dar să nu uit că ai fost un părinte model, că regretele ce se văd p feţele tuturor privitorilor sunt o consolare pentru ei cai continuă amintirea ta. Dacă mormântul închide astăzi p cel pe care îl iubeaţi, nu vă lăsaţi copleşiţi de durere, c păstrându-i veşnică amintirea, să-’l imitaţi in actele voas tre şi să-i duceţi mai.departe opera începută. „In zada ne străduim să aducem prin lacrimile noastre sânge ş viaţă în corpul pe care sufletul îl părăseşte" zice bătrânii Horaţiu. Te vei coborî în mormânt Iubite coleg, unde toţi voi: merge şi noi, ca şi şcolarii- cari privesc cu regrete adânc golul lăsat de tine, îţi vom zice un ultim adio si vor presăra flori peste groapa-care se va închide si vom’spun în interior ii nostru frumoasele versuri din Rrgveda : „Du: ceţi-1 în acel regat veşnic şi nemuritor din care se revars! strălucirea de soare, unde este desfătare si fericire, und locueşte bucuria, unde poftele şi dorinţele se potolesc, rf colo fă-L, o Doamne, nemuritor. ! Dumnezeu să te odihnească împreună cu drepţii 1 să-ţi fie ţărâna uşoară. i : ' i

;

CUVÂNTAREA elevului Nestor I. Ion din clasa a Vlll-a Siiflelc i ernile, Inimi inlrixtatc,

Acelui pe care l-am însoţit până aici cu sufletele îne cate de tristeţe, aceluia care mai stă :n lumina zilei acum pentru ultima oară, acelui care va dispărea în curând în groapa neagră care desparte pe vii de morţii iubiţi, îi de punem noi, elevii lui, noi, suflete din Sufletul lui, noi, co piii lui, pe groapa ce-l închide, prinos, sentimentele de adâncă tristeţe şi de neţărmurit regret. Aceluia care timp de o viaţă întreagă şi-a petrecut zilele obscur, aceluia care a suferit poate, de atâtea ori din cauza noastră, aceluia care a ştiut să fie mare în existenţa lui nebăgată în seamă, aceluia sub paza şi în demnurile căruia au înflorit sufletele noastre, aceluia a cărui vie amintire ne înfiorează în faţa misterului morţii, noi, efevii de iiceu, îi trimitem ultimul salut şi odată cu el, câte o fărâmă din sufletele noastre, să-i mângâe somnul veşnic. Odată cu mormântul negru ce-l va închide pentru tot deauna, odată cu movila de pământ nebăgată în seamă ce va acoperi rămăşiţele trupeşti ale aceluia care a ştiut să fie un suflet, în sufletele fiecâraia dintre noi, în locul cel mai adânc, mai dureros şi mai iubitor al său, se sapă altul în care amintirea, lui va trăi mereu venerat. Şi dacă pe acest mormânt de humă neagră vor lipsi florile, dacă nici o lacrimă nu va mai adăpa pămânutul în care va zăcea defunctul uitat, în acele mici cavouri din sufletul fiecăruia din noi, preotul amintirii va sluji neîncetat, cân tând cu glas de durere rugăciuni de regret. Un respect care repede se schimbă în iubire şi această iubire întărită mereu, în fiecare an tot mai mult, săpat n fi

'82

tot mai adânc în sufletele noastre, care suntem fiii lui sufleteşti, nu poate trece cum trec lucrurile din lume. Im presiile pe cari defunctul ie-a produs, sentimentele pe cari le-a semănat şi le-a văzut încolţind în noi, sunt dc o na tură mai nepieritoare, mai Dumnezeească.

Un om pe care îl vezi azi vorbindu-ti, şoptindu-ţi cu glasul lui blând vorbe pentru suflet, pe care îl vezi um blând în faţa ta, stăpânit de acelaş dor de muncă de care n’a fost o clipă părăsit în viaţa lui, şi acest om a dis părut a doua zi, mut, şi cu o privire de ghiaţă care spune doar jale pentru suflete, acestea nu sunt lucruri ce pot fi uitate. Şi moartea neaşteptată, moartea pânditoare care ucide pe cei ce se sacrifică, moartea aceasta a făcut sacrificiul defunctului mult mai mare, imens. _ Regretul nostru al tuturor, sufletele noastre îngenunchiate în rugăciune pe mormântul lui, sunt pentru mo destul şi .uriaşul său sacrificiu, cea mai mare răsplată. In mormântul lui negru, trupul lui va zăcea pe regretele noastre. Iar sufletul lui de sus, va pluti în beatitudinea cerească a apoteozei pe care i-o vor făuri osanalele recunoştiniei noastre. întristata adunare, Acelui care doarme aeum somnul fără deşteptare, acelui pe care îl plâng sufletele noastre,.acelui drept, cin stit şi iubitor, aceluia pe care moartea ni l-a apropiat mai mult de suflete, să-i fie ţărâna uşoară. Dulce să-i fie somnul acelui ce doarme pe florile’ albe ale sufletelor noastre, pe iubirea şi recunoştinţa noastră, aceluia care murind afară, trăeşte în noi. Aceluia care ne-a fost tată, prieten, frate, acelui care a fost apostol, fără vanitate, acelui care lasă în urmă atâtea regrete, să-i fie ţărâna uşoară.

: : *i : !

Cu ocazia înmormântărei lui Atauase Marosin a mai vorbit în numele partidului liberal în care defunctul era membru marcant, d-1 avocat Crângu.

■

ÎNDRUMĂRI

regulamentare

PENTRU ELEVII DE LICEU înscrierile încep la 1 Septembrie şi ţin până la 15 Septembrie. ’ Elevii şcoalei trebue să facă în acest interval declaraţii de reînscriere pe formularele ce se găsesc la cancelarie, odată cu aceasta va depune şi rata i-a din taxa şcolară. Taxele se plătesc la liceu, de unde li se liberează chitanţele respective. Elevii lipsiţi de mijloace materiale vor cere scutirea de taxă printr’o petiţie însoţită de actul de paupertate şi adresată comitetului şcolar, Sunt scutiţi de taxele bugetare fiii invalizilor, şi văduvelor de război. Elevii repetenţi nu beneficiază de scutire de taxă. Elevii ce au terminat cursul primar şi doresc a concura la examenul de admitere în liceu, vor face cererea de înscriere tot în intervalul dela 1—15 Septembrie, pe aceleaşi formulare date dela liceu. Aceste cereri trebuesc însoţite de următoarele acte : 1. Certificatul de absolvire a cursului primar. 2. Extractul după actul de naştere. 3. Certificatul de vaccină. 4. Se cere 11 ani împliniţi. Pentru copii cu etatea între 10 şi 11. ani, dispensa de vârstă se acordă de directorul liceului, în urma unei cereri. Examenul de admitere începe la 15 Septembrie prin examinarea medicală a elevilor; iar în ziua de 16 Septem brie începe concursul care constă în 2 probe : una scrisă şi una orală. J'irihu ncri-iă la limba română, cuprinzând o pagină dictată din cartea de citire de ultima clasă primară, la care se va aprecia: scrisul, ortografia şi punctuaţia; si o' problemă de aritmetică de forţa ultimei clase primare.

Proba orală. O citire a unei bucăţi din cartea clasei IV-a primare cu întrebări asupra cuprinsului şi asupra cunoştinţelor de gramatică în legătură cu bucata citită. Cursurile regulate încep la 22 Septembrie şi ţin până la 20 Iunie. In acest interval sunt 3 trimestre: primul ţine până la 15 Decembrie, al doilea până la 15 Martie şi al treilea până la 20 Iunie. Notele arată meritele răspunsurilor elevilor. Ele se vor însemna cu calificativele: foarte bine, bine, suficient, in suficient şi rău. Valoarea acestor calificative corespunde vechilor note şi anume: foarte bine 10, 9, bine 8, 7, suficient 6, 5, insuficient 4, 3, rău 2, 1. Fiecare şcolar va avea o notă Ia frecventare. Nota se va da de diriginte, cu predicate şi după normele următoare: Foarte- regulată, când şcolarul nu are nici o absenţă nemotivată; regulată, când şcolarul are 1 —MO absenţe nemotivate; puţin regulată,’ când şcolarul are 10 — 20 absenţe nemotivate; neregulată, când şcolarul are 21—30 absenţe nemotivate. Dacă elevul lipseşte nemotivat dela lucrarea scrisă trimestrială, el va avea la acea lucrare nota rău. Fiecare şcolar va avea o notă la purtare, care se dă de diriginte cu unul din calificativele: foarte bună, bună, potrivită, rea. Nota se va da după normele următoare : conferinţa trimestrială a clasei, pe temeiul referatului diri gintelui, apreciază purtarea elevului şi decide nota cu care să fie notat, această notă se va consemna de diriginte în catalog. In momentul când nota ajunge la calificativul rea, con ferinţa clasei împreună cu consiliul' şcolar, hotărăsc dacă elevul mai poate rămâne în şcoală,’ sau dacă trebueste îndepărtat. ’ > In intervalul dela 22 Iunie la 25 Iunie direcţiunea scolii stabileşte situaţiile elevilor, declarând : Promovaţi pe elevii cari au obţinut la toate materiile ' cel puţin media anuală suficient; Corijenţi pe elevii cari vor fi obţinut în clasa I cel mult Ia trei materii principale nota medic insuficient, iar la clasa II până la VIII la cel mult două materii principale;

Repetenţi pe elevii cari vor fi obţinut un număr de note medii insuficient la. mai multe materii decât cele ‘prevăzute la aliniatul precedent, sau vor fi obţinut la una din ele nota rău sau nota neregulată la frecventare, sau rea la purtare, sau neîngrijită la forma exterioară a lucrărilor. Conferinţa clasei poate decide promovarea în cazurile cu un singur insuficient şi trei bine la obiectele principale. De această toleranţă nu beneficiază următoarele ma terii : limba română la toate clasele; geografia la clasa IV; istoria la clasele IV şi Vili; limba latină şi fizicochiinice la secţia modernă a cursului superipr, matematicile la secţia reală; Examenele de corijenţă se vor ţine dela 15 Septem brie până la 21 Septembrie inclusiv, afară de cele ale claselor IV şi VIII cari se ţin dela 15 Septembrie până ia 18 Septembrie inclusiv. Pentru ca elevul să promoveze la corigenţă, va trebui ca atât nota la examinarea scrisă, cât şi la cea orală, să fie cel puţin suficient. Şcolarii, după promovarea clasei IV şi VIII, vor fi supuşi la un examen general pentru absolvirea cursului inferior, şi superior, examen care va începe la 6 Iulie şi va dura până la 10 Iulie sau dela 18 Septembrie la 22 Septembrie. Examenul de absolvire a cursului inferior de liceu va consta din următoarele probe: a] O compunere scrisă în limba română asupra unui subiect ales de fiecare şcolar, din o listă de 5 subiecte deosebite, propuse de comisiune (3 ore) bl Traducerea unui text francez de greutatea ultimei clase (2 ore). ci Rezolvirea unei probleme de matemateci de forţa ultimelor două clase (2 ore). ii] Interogaţiuni orale asupra unei- materii hotărâte de comisiune pentru fiecare elev. Interogaţiunea va dura cel mult 15 minute de elev. Examenul de absolvire pentru cursul superior de liceu, va consta din următoarele probe :

SECŢIA REALĂ a) O lucrare scrisă în limba română asupra unui subiect, ales de fiecare şcolar dintr'o listă de cinci subiecte de osebite, propuse de comisiune (3 orc). bl O compoziţie în limba franceză sau germană de pe un plan dat şi după alegerea elevului (3 ore). o) Rezolvarea unei probleme de matemateci, de greu tatea ultimelor două clase (3 ore). dl Tratarea unei chestiuni generale de fizică sau ştiin ţele naturale de forţa celor tratate în cursul superior (3 orc). <‘■1 O disertaţie de minimum 15 minute şi maximum 30 minute, asppra unui subiect ales de fiecare şcolar, dintr’o listă de 20 subiecte propuse de comisiune (2 ore pentru pregătire). SECŢIA MODERNĂ Aceleaşi probe ca la secţia reală afară de proba c) ce se înlocueşte printr’o traducere din limba română în cea latină a unei bucăţi de proză de" o întindere ca de o jumătate pagină tipărită în 8°, (3 ore). / DISCIPLINA ŞCOLARĂ Şcolarii sunt supuşi disciplinei şcolare, atât în scoală cât şi în afară de şcoală, în tot timpul cât îi aparţin.' _ Şcolarii datoresc respect şi ascultare directorului lor, atât în şcoală cât şi în afară de şcoală. Orice semne dc nesupunere sau de necuviinţă se va pedepsi cu severitate. Faţă de camarazii lor, din orice clasă, şcolarii trebuc să aibă o purtare blândă şi cuviincioasă, cum se cuvine să fie fraţii. Faţă de ori şi cine, trebue să aibă o purtare bună si cuviincioasă, atât în şcoală cât şi în afară de scoală. ’ Se vor pedepsi cu îndoită severitate toaie’ abaterile, care au dc bază minciuna, frauda sau încercarea de a înşela, sub orice formă ar fi. Şcolarii sunt datori să vină regulat la scoală la orele prevăzute in orar. Intârzierele nemotivate se vor avea în vedere la nota de purtare. ’

Elevii sunt datori să-şi păstreze curate şi în hună stare cărţile, cactele şi rechizitele lor; le estc’absolut in terzis a introduce în şcoală cărţi străine de materiile de învăţământ, precum şi jurnale de orice natură. Şcolarii sunt datori sa fie îmbrăcaţi simplu şi curat. Toţi vor fi datori să poarte uniformă, fără excepţie şi în lot locul. Fiecare şcolar va purta cusut pe mânecă’ un număr de ordine care va aparţine şcolarului pentru tot timpul cât se va afla în acea şcoală! Şcolarii, a căror purtare ar’fi o cauză de scandal sau de perversiune pentru camarazii lor, vor fi eliminaţi. Este oprit şcolarilor a sgâria, tăia sau strica îii orice mod localul şi mobilierul şcoalei. Cei vinovaţi se vor obliga a plăti stricăciunea şi’ vor fi pedepsiţi. Dacă culpa bilul nu se va cunoaşte, clasa întreagă va răspunde de stricăciunile făcute întrânsa. Sunt opriţi şcolarii a face atât între ei, cât şi cu străinii, schimbări, vânzări sau cumpărări de cărţi saii alte obiecte ale lor, fără voia părinţilor. Contravenitorii vor fi pedepsiţi, iar obiectele se vor confisca. Fumatul este cu desăvârşire interzis, atât în şcoală cât şi în afară de şcoală; el se va pedepsi cu asprime, ca o dovadă de lipsă de disciplină. Nu este permis şcolarilor a vizita balurile publice, cafenelele, tavernele şi ane asemenea stabilimente, sau a participa la întruniri publice. Sunt cu totul oprite pentru şcolari jocurile de biliard,' de cărţi şi orice joc de noroc, în orice loc, fie între dânşii, fie cu persoane străine. Se vor pedepsi cu îndoită severitate. greşelile comise cu vădită precugetare, cele repetate şi mai ales cele co mise prin înţelegere între mai, mulţi. Este interzisă plimbarea sau staţionarea în grupuri pe străzi, în special pe străzile şi pieţele frecventate. Este interzis elevilor a fi pe străzile oraşului după ora 9 seara, în afară de cazuri de forţă majoră! . . La teatru vor putea merge numai la piesele ce se vor anunţa de direcţiune. Până la legiferarea controlului reprezentaţiilor cinema tografice şi până la punerea din nou în funcţiune a apa ratului nostru de cinematograf, este cu desăvârşire interzis

elevilor a frecventa cinematografele publice, chiar cu pă rinţii sau tutorii. Cei ce nu se vor supune acestor restricţiuni, vor fi eliminaţi. Pentru a înlesni supravegherea elevilor în şcoală şi în afară de şcoală până la ora 9 seara, am hotărât ca elevii ultimei clase, câte 4 în fiecare zi prin rotaţie, să fie de serviciu observând orice abatere dela disciplina şcolară, aducându-le apoi la cunoştinţa direcţiunei, care să avizeze la măsurile ce trebuesc luate. Elevii de serviciu poartă la mâna stângă o bandă de culoare galbenă brodată cu negru „elev de serviciu" şi stampila şcolei. După ora 9 seara supravegherea o va face poliţia, ce a primit instrucţiuni în acest senz, cum şi de profesorii liceului. Elevii cari merg în vacanţe în alt oraş sau sat sunt supuşi, în ce priveşte supravegherea disciplinară, autorită ţilor şcolare din acel oraş sau sat. PENTRU ELEVII PARTICULARI înscrierile se fac la direcţiunea liceului, pe formulare tipărite ce se găsesc la cancelaria şcolei, în intervalul dela 1 Octombrie la 15 Octombrie. Pentru motive bine înte meiate Inspectoratul sau Ministerul poate acorda înscrieri şi după data fixată mai sus. Odată cu. cererea de înscriere se vor înainta : actul de naştere, actul de vaccină şi ultimul certificat de studiu. Elevii însă cari în anul precedent au dat examen tot la acest liceu vor complecta numai cererea de înscriere, fără a-mai da alte acte. Odată cu înscrierea elevii vor depune taxa de lei 60 (înscrierea şi frecventa) cum şi 500 lei sau 800 lei taxa de examenele parţiale si inte grale pentru curs inferior sau superior. Cei lipsiţi de mijloace materiale sau fiii veteranilor, văduvelor de răsboiu sau membrii ai corpului didactic, vor înainta cererile de scutire însoţite de actele doveditoare. Elevul înscris primeşte un carnet de identitate oe care se va lip> fotografia elevului, cum şi numărul de ordine ce se va broda pe o bucată de postav galben în formă

pătrată cu dimensiunile 5 cm. | 5 cm. pe care se va broda cu negru numărul dc ordine. Elevii particulari sunt supuşi la aceleaşi reguli dc disciplină ca şi elevii regulaţi ai liceului. Abaterile dela acele reguli, vor fi pedepsite cu : ad monestarea, arest, amânarea examenului final pentru o altă sesiune, pierderea dreptului de a trece o clasă pentru un an sau doi, eliminarea pentru totdeauna dela examenele particulare şi şcolile publice. Examenele particulare se compun din 2 părţi: 1) o examinare parţială (lucrare scrisă la fiecare obiect principal din prima parte a materiei anuale) între 25 Ianuarie şi 5 Februarie: 2) O examinare de fine de an (lucrare scrisă şi interogaţie orală) din întreaga materie prevăzută în programa analitică, între 10 şi 27 Iunie. Elevii, cari din motive bine întemeiate, nu se pot pre zenta la examenul final din Iunie, vor putea trece acest examen în Septembrie. Pentru aceasta sunt datori a încunoştiinţa direcţia printr’o petiţie Ia care vor anexa şi un act doveditor de motivele ce îl împiedică a depune examen, cel mult până la sfârşitul examenului din Iunie. In caz contrar li se vor închide situaţia de către conferinţa profesorilor examinatori. Examenele de corigenţă şi integral (amânaţii din Iunie şi cei ce dau examen de clasa următoare) încep la 5 Septembrie şi ţin până la 18 Septembrie. Elevii corigenţi vor plăti o taxă de 150 lei, atât la cursul inferior, cât şi la cel superior. Pentru elevii ce dau examen integral în Septembrie, nu au drept de corigenţă, iar cei cari în Septembrie nu se prezintă la examenul de corigenţă, se declară repetenţi.

elevilor a frecventa cinematografele publice, chiar cn pă rinţii sau tutorii. Cei ce nu se vor supune acestor restricţiuni, vor fi eliminaţi. Pentru a înlesni supravegherea elevilor în şcoală şi în afară de şcoală până la ora 9 seara, am hotărât ca elevii ultimei clase, câte 4 în fiecare zi prin rotaţie, să fie de serviciu observând orice abatere dela disciplina şcolară, aducându-le apoi la cunoştinţa direcţiunei, care să avizeze la măsurile ce trebuesc luate. Elevii de serviciu poartă la mâna stângă o bandă de culoare galbenă brodată cu negru „elev de serviciu" şi stampila şcolei. După ora 9 seara supravegherea o va face poliţia, ce a primit instrucţiuni în acest senz, cum şi de profesorii liceului. Elevii cari merg în vacanţe în alt oraş sau sat sunt supuşi, în ce priveşte supravegherea disciplinară, autorită ţilor şcolare din acel oraş sau sat. PENTRU ELEVII PARTICULARI \

înscrierile se fac la direcţiunea liceului, pe formulare tipărite ce se găsesc la cancelaria şcolei, în intervalul dela 1 Octombrie la 15 Octombrie. Pentru motive bine înte meiate Inspectoratul sau Ministerul poate acorda înscrieri şi după data fixată mai sus. Odată cu cererea de înscriere se vor înainta : actul de naştere, actul de vaccină şi ultimul certificat de studiu. Elevii însă cari în anul precedent au dat examen tot la acest liceu vor complecta numai cererea de înscriere, fără a-mai da alte acte. Odată cu înscrierea elevii vor depune taxa de lei 60 (înscrierea şi frecventa) cum şi 500 Iei sau 800 lei taxa de examenele parţiale si inte grale pentru curs inferior sau superior. Cei lipsiţi de mijloace materiale sau fiii veteranilor, văduvelor de ră’sboiu sau membrii ai corpului didactic, vor înainta cererile de scutire însoţite de actele doveditoare. Elevul înscris primeşte un carnet de identitate pe care se va lipi fotografia elevului, cum şi numărul de ordine ce se va broda pe o bucată de postav galben în formă

pătrata cu dimensiunile 5 cm. | 5 cm. pe care se va broda cu negru numărul de ordine. Elevii particulari sunt supuşi la aceleaşi reguli de disciplină ca şi elevii regulaţi ai liceului. Abaterile dela acele reguli, vor fi pedepsite cu : ad monestarea, arest, amânarea examenului final pentru o altă sesiune, pierderea dreptului de a trece o clasă pentru un an sau doi, eliminarea pentru totdeauna dela examenele particulare şi şcolile publice. Examenele particulare se compun din 2 părţi: 1) o examinare parţială (lucrare scrisă la fiecare obiect principal din prima parte a materiei anuale) între 25 Ianuarie şi 5 Februarie: 2) O examinare de fine de an (lucrare scrisă şi interogaţie orală) din întreaga materie prevăzută în programa analitică, între 10 şi 27 Iunie. Elevii, cari din motive bine întemeiate, nu se pot pre zenta la examenul final din Iunie, vor putea trece acest examen în Septembrie. Pentru aceasta sunt datori a încunoştiinţa direcţia printr’o petiţie la care vor anexa şi un act doveditor de motivele ce îl împiedică a depune examen, cel mult până la sfârşitul examenului din Iunie. In caz contrar Ii se vor închide situaţia de către conferinţa profesorilor examinatori. Examenele de corigenţă şi integral (amânaţii din Iunie şi cei ce dau examen de clasa următoare) încep la 5 Septembrie şi ţin până la 18 Septembrie. Elevii corigenţi vor plăti o taxă de 150 lei, atât la cursul inferior, cât şi la cel superior. Pentru elevii ce dau examen integral în Septembrie, nu au drept de corigenţă, iar cei cari în Septembrie nu se prezintă Ia examenul de corigenţă, se declară repetenţi.

EXGURSIUNILE ŞCOLARE

)

Domnul profesor M. Bantaş, dirigintele clasei ! A, j făcut cu elevii acestei clase, mai întâi o excusie tle au trenare la Crâng într’o după amiază de Mai, şi apoi îi cele două zile de sărbătoare următoare (27—28 Mai), « excursie mai mare în satul Şerbeşti (corn. Ireşti-Putna) unde, încă din vacanţa de Paşti, elevul Costea Postola che, unul din fruntaşii clasei, fiul unui locuitor înlesnit ş binevoitor din satul acela, luase, împrednă cu părinţii, toat măsurile pentru găsduire, masă şi petrecere. Elevii (46) au vizitat Odobeştii şi satele Vitâneşti, CU piceşti şi. Şerbeşti, pe cari le-au străbătut pe jos, s’ai scăldat în Putna pe care au trecut-o prin vad, au cule melci, flori şi fagi, au împletit coşuri de răchită, au văzu instalaţiile de apă de pe şoseaua Vidrei şi cele de Dc§cauville de pe linia Odobeşti-Vităneşti, tranşeele încă des chise, în general după cum se vede din dările de scaun ale câtorva din participanţi, au căpătat câteva cunoştinţ despre viaţa din judeţ şi au trăit două zile viaţa simple şi liberă a omului dela ţară: In erum cântând ca să st mai ia, mâncând şi odihnindu-se sub umbra nucilor ro taţi, bând apă scoasă de ei din fântâni cu cumpănă ş în sat mâncând borşul de miel (comandat şi plătit ci« elevi cu o săptămână înainte) în-străchini de’lut făcut» în sat, cu linguri de lemn, cu mămăligă, dormind pe lăviţi acoperite cu lăvicere, după ce, deşi osteniţi de drum ascultaseră până târziu, în noaptea senină, privighetorii» în lunca Putnei. Elevii au fost voioşi tot timpul şi au suportat bine în tâmplările neprevăzute: au trecut Putna odată prin vad altădată pentrucă se umflase peste noapte, în căruţe î' care apa intra; au scăpat cu o fugă bună până ’ii sa de o ploae torenţială cu grindină obişnuită prin locurile acelea si s’au adăpostit cu ingeniozitate pe cerdac, făcându-si lăviţe din dulapi, pentrucă să nu piardă prive-

liştea mare şi sălbatică a elementelor dcslăeţuite între dealurile Putnei. 2. .1 dona excursiimc cu scop cultural-ştiinţific a fost făcută cu elevi din clasele III, IV şi VI sub conducerea d-lui profesor Sp. Lăduncă, fiind însoţit şi de d-nii pro fesori V. Bălănescu şi Pr. G. Popescu. Fxcursioniştii în număr de 37 au plecat în dimineaţa zilei de 9 Iunie 1923 ora 3 jurn. cu trenul spre Mărăpeşti şi de aici spre Adjud—Tg.-Ocna—Comăneşti—Asău cu scopul de a vizita valea Trotuşului din puuctul de ve dere geologico-geografic, precum şi a aplica şi alte cu noştinţe din domeniul ştiinţelor-naturale, istorie, etc., des pre care elevii au învăţat în cursul anilor. Pe drum între Adjud şi Comăneşti, pe valea Trotu şului, elevii a putut vdea, cu explicaţiunile date de d-lui Lăduncă, următoarele: lângă Adjud. în malul Trotuşului, între Bâlca şi Căiuţ exemple frumoase de eroziuni şi râpe pe malul Trotuşului; după staţia Radiana se vede Bise rica din Borzeşt’i (zidită de Ştefan cel Mare). La Oneşti, iocalitat luminată cu electricitate, sunt dis tilerii de petrol; dincolo de Tg.-Ocna a'u trecut prin tu nelul dela Mosoara, iar mai departe frumoase exemple de stratificaţie concordantă cu strate aproape verticale din gresii. La 8 jum. dimineaţa sosesc în Comăneşti, unde prin bunăvoinţa şefului de staţie, se pune la dispoziţia excursio ■ niştilor un tren spre Moinesti, unde sosesc la 9 dimineaţa. Aici. elevii au vizitat sondele de petrol, dispoziţia şi aran jamentul lor, apoi extragerea petrolului prin cele două pro. cedeuri; sistemul canadian şi cu lingura; Totodată au vizitat şi o uzină care scoate gazele din petrol, gaze ce sunt utilizate apoi pentru mişcarea altor motoare ce scot petrolul din pământ (Principiul reciprocităţei). După amiază se reîntorc în Comăneşti şi vizitează mi nele de cărbuni ce sunt situate pe valea pârâului Supanu. Elevii au asistat la extracţiunea cărbunelui ce se face prin cele două procedeuri: prin galerii cu ajutorul vagonetelor Şi prin puţuri cu ascensorul. Elevii au intrat în galerii si au putut vedea stratificaţia stratelor cu compoziţie chi mică foarte variate, găsind în unele resturi de plante fo sile terţiare, împreună cu lamele branhiate fosile Noaptea

i :

1 1 ii

■-

•i I

au fost găzduiţi în Comăncşfi. A doua zi dimineaţa plcaccu trenul spre Asău, unde au făcut ascensiunea masivelor muntoase acoperite cu brazi seculari brăzdate de pârâur~ şi râpi, toate proprietatea Ghica-Coinăneşti. Noaptea ai_ au rămas în Asău, iar în dimineaţa următoare vizitează palatul şi parcul Ghica-Comăneşti. In ziua de II Iunie pornesc spre Tg.-Ocua, unde vizitează salinele ce suni iluminate cu electricitate. Elevii au admirat puternica stra tificare de sare, forma şi mărimea galeriilor, procedeul de extracţiune a sărei, cu mâna, cu dinamită, etc.) precum şi scoaterea sărei cu vagonetele şi ascensor. După amiaza au vizitat castelul condamnaţilor, bazarul, băile Nastasachi. culmea Măgura şi Mănăstirea. Seara excursioniştii se îmbarcă pentru Focşani, unde so sesc în ziua de 12 Iulie, când elevii au trebuit să se pre zinte la cursuri. Excursiunea a fost făcută în condiţiuni excelente, elevii bine dispuşi şi toţi s,au întors sănătoşi. 3. Excursiunea făcută în ziua de 20 Iunie cu elevii, clasei a IV-a B, sub conducerea d-Iui profesor T. Iordănescu, spre a vizita fabrica de mobile Siiberstein şi moara Tatovici din oraş. Pe drum elevii au fost iniţiaţi de d-l lordănescu la observarea, orientarea si descrierea drumului şi ceeace se petrece în jurul lor. Au participat la această excursie 27 elevi din cursul superior şi un student, fost membru al societăţei, sub con ducerea d-iui profesor 1. M. Reşcu, preşedintele societăţei. La 11 Iulie au plecat cu trenul la Odobeşti, apoi pe jos, pe valea Miicovului, prin Broşteni, Capatan şi Pituluşa la Mera, unde au vizitat mănăstirea lui Const. Cantei’nir, De acolo pe pârâul Vulcăneasa, prin codru, până la Andreiaşi, unde s’au vizitat focurile nestinse. In urmă pe valea Zăbalei au sosit în satul Nereju. Aci au asistât a doua zi (Sf. Petru şi Pavel) la serbarea de sfârşit de an, dela şcoală. A doua zi pe jos au urcat 3 munţi: Lapoşul, Sboina, şi Giurgiu! (1700 m.) şi au trecut vechea frontieră în Ar deal. Noaptea au petrecut-o în Comando, unde se află cea mai mare fabrică de cherestea din Carpaţi. La 14 Iulie coboară cu funicularul societăţii forestiere până în şesul secuilor, iar de acolo cu trenul la Covasna

93 unde răirfân toată ziua, iar noaptea iau trenul la Braşov. Aci au fost găzduiţi în internatul liceului „A. Şaguna“. La 15 Iulie vizitează Braşovul şi împrejurimile, iar la 16 Iulie pornesc cu trenul la Ploeşti, pe care îl vizitează însoţiţi fiind de d-l Profesor C. Popescu, dela şcoala normală din acel oraş. La 17 Iulie cu trenul se duc la Vălenii de munte unde azistă la cursul d-lui lorga, în urmă vizitează târgul’şi în ziua de 18-Iulie pornesc pe jos la Slănicul de Prahova, und vizitează salinele. La 19 Iulie plecarea cu trenul la Ploeşti şi de acolo la Focşani. O descriere pe larg a acestei excursiuni a se vedea în Anuarul societăţei „Gr. Alexandrescu1' număr jubilar, ce va apare în curând, pag. 167 şi următoarele.

RAPORT adresat Direcţiunei Liceului „Unirea" de către D-nul C. LEONESCU profesor la acest liceu şi conducătorul excursiunei a cincea şcolară în Italia. In August 1923, liceul „Unirea" din Focşani a făcut a cincea sa excursiune de studii în italia. Pornite sunt acum cincisprezece ani din entuziasmul şi reveria elevilor, precum şi din necesitatea profesorilor de a-şi complecta educaţia latină şi de a-şi întări sufletul la izvorul de energie al rasei noastre; asemenea excursiuni în ţara frumosului desăvârşit şi a latinităţii pure, au intrat repede în tradiţiunea şcoalei noastre. Dacă însă în motivele de pregătire ale acestor ex cursiuni n-ar fi fost decât câştigarea de impresiuni plăcute socot, că ele n-ar fi căpătat dreptul la viaţă. O excursiune şcolară trebue să urmărească pe lângă scopul instructiv şi pe cel educativ şi cunoscând că nu întotdeauna deplasarea la depărtări mari poate împlini aceste cerinţe, am căutat organiză şi execută asemenea excursiuni în condiţiuni, ca ele să corespundă cât mai mult scopului cerut. Excursiunile fâcufe în ţară se pot mărgini numai la cunoaşterea locurilor şi a lucrurilor; acele peste graniţele ţării au un înţeles mai mare. Singură curiozitatea de a vedea ţara minunilor, lăudată de poeţi şi de toţi vizita torii, nu trebue să mişte numai pe excursioniştii şcolari. Ca educatori, întotdeauna am înţeles că întărirea presti giului statului nostru naţional, nu e posibilă fără a seda o atenţie deosebită culturii tinerelor generaţiuni. Societăţii, a! căreia exponent este Statul, ca şi educatorilor ei, le trebue putinţa şi libertatea de a consolida acest prestigiu în orice chip şi pe price cale. Dar drumul drept e în totdeauna cel mai sigur şi întărirea culturii naţionale trebue făcută in cadrul aptitudinilor şi temperamentului i

r' ! !

j !

rasei noastre; acesta este temperamentul rasei latine. Pe această cale trebue a ne desăvârşi educaţiunea naţională. In epoca renaşterii noastre naţionale ideia latină ni-a tost. mântuitoare; iar în timpul marelui războiu, surorilor noastre latine datorim noi Românii susţinerea drepturilor noastre imprescriptibile. Pe lângă obligaţiuni şi interese de rasă sunt şi fo loase imediate cari ni cer permanenta contactului direct cu popoarele dela care porneşte fiinţa noastră ca naţiune. Geograficeşte stăm în mijlocul unei lumi străine, şi ca suflet şi ca aspiraţiuni; avem deci nevoia urgentă de a ni întări piedestalul pe care se razîmă existenţa noastră naţională. Singur contactul direct poate aduce acea at mosferă de simpatie şi de interes, în care se schimbă idei şi se împletesc relaţiuni de prietenie; iar excursiunile şcolare bine chibzuite peste graniţe, poi ajuta unor ase menea cerinţe culturale. Pe lângă că fiecare excursionist îşi îmbogăţeşte su fletul cu nepreţuite comori, mica noastră colonie excursionistă poate servi ca o părticică a sufletului românesc răspănditor peste graniţele Ţării ale însuşirilor noa stre de popor cultural. Pentru publicul cari ni înţelege noi considerăm deci asemenea excursii, cari pot apărea neştiutorilor ca simple preumblări recreative; ca fiind, cum am spus, o latură a propagandei noastre cultu rale peste graniţe; oficialitatea, cred, fiind edificată asupra înţelesului lor real. Prin lungimea drumului şi mulţimea senzaţiilor, sguduind sufletul excursionist, asemenea preumblări aţâţă Ia fiecare pas curiozitatea călătorului de a observa şi apreciâ tot ceia ce-1 interesează, întinerind şi însănătoşind acest suflet, care va fi pus cândva la contribuţia neamului şi ţării sale. Românii, izolat, vizitează mereu străinătatea; cu toţii însă nu'fac cât o echipă de tineri şcolari disciplinaţi şi organizaţi, cari vizitând chiar fugitiv, unele centre de cultură ale străinătăţii pun în valoare, unele dintre calităţile poporului nostru, râdicându-ne în conştiinţa acelor neamuri cu care putem avea interese comune. Însuşi faptul vizitei făcută de un grup de tineri şcolari denotă însuşirile viitoare şi năzuinţele unui popor cultural;

97 apoi prin. entuziasmul tinereţei lor, disciplina riguroasă şi omogenitatea sa, grupul nostru se afirmă prin superiori tatea unei solide organizaţiuni. Reuşita primelor noastre excursii, a pornit pe cele lalte ; faptul de a nu fi solicitat străinilor decât înlesnirile pe care dânşii Ic acordă de obiceiu la grupuri similare, ni-a ajutat voiajul. N-am cerut primiri oficiale, banchete, discursuri, etc; ci ni-am menţinut în cadrul unui program şcolăresc bine chibzuit şi strict executat. Deaceia, socot, că autorităţile şi publicul italian înţelegându-ne ni-au întâmpinat, întot deauna şi pretutindeni, cu o curtoasie proprie unor suflete alese ; mai ales in ultima excursiunc, care, fără să cerem, a fost făcută ca şi sub auspiciile Ministerului du In strucţiune italian; liceul „Unirea" fiind cunoscut, după atâtea excursiuni reuşite în Italia. Aşa că dela Posthnnuo. cum am păşit pe pământul italian, grija autorităţilor şi ministrului instrucţiunii publice: O-l Giovani Gentile, nu ni-a părăsit un singur moment. A mai contribuit şi faptul atmosferei simpatice pe care ni-au făcut-o întot deauna bunii noştri prieteni italieni şi filo-români, ori de câte ori am vizitat Roma şi Italia; iar mai presus de toate n-am destule cuvinte de mulţumire şi recunoştinţă pentru D-nii Miniştri la Roma: O-l D. Penescu, ministrul Ţării pe lângă Vatican, care cunoscându-ne chipul de a voiaja; încă dela primele noastre excursiuni, a binevoit şi de astă dată a ni recomanda cu căldură D-ltti Ministru Lahovary ş\ personalului legaţiunei române, în frunte cu D-l Cretzianu, însărcinatul de afaceri; Ia sosirea noastră ambii D-ni miniştri lipsind din Roma. Prin legaţiunea noastră din Roma, căreia îi comunicasem anterior pro gramul exact şi itinerariîil grupului, D-nii consuli români din oraşele ce vizitam, în cap cu D-l consul general ■ Prof. Comut. Tomclliiii dela Genova, fuseseră din timp anunţaţi de sosirea noastră. Înainte de a arătă cum a decurs excursiunea, cred, nimerit să arăt şi măsurile de pregătire materială şi morală, spre a execută această excursie. Ga pregătire sufletească ce aş putea spune decât repetă că la Focşani; dragostea pentru excursiile iu Italia, inlrând-in tradiţiunea şcolii noastre, o excursie pregăteşte pc ccilăltă. 7

98 Nu cred să fie liceu în care şcolarii ?sâ poseadă atâtea colecţiuiii şi amintiri ce privesc italia, care pentru mulţi este pământul făgăduinţii şi răsplata şcolarului vrednic, la sfârşitul studiilor lui! De aceia, aici viitorul excursionişt se familiarizează, pe cât posibil, de acasă, cu at mosfera în care va trăi apoi câteva momente neuitate. Iar dacă timpul scurt şi bagajul redus de cunoştinţe, nu-jj îngâdue o mat largă pricepere, singur efectul de faspinaţiune ce produc asupră-i capod-operile geniului latin, îi provoacă acea voluptate intelectuală, care poate fi ..isvonil unei puternice tonificuri sufleteşti. .Gospodăria unei excursiuni, ca să funcţioneze normal: trebue ca şi pregătirile de ordin material, până la cele mai mici detalii, să nu fie neglijate. Călătoria fiind lungă şi grea, trebue făcută în condiţiuni ireproşabile ca: igienă, hrană, transport, locuinţă, ele. Numai astfel organismul poate suporţi ţoale ostenelile călătoriei; iar spiritul e . liber să primească ci| plăcere, cât mai multe impresiuni. Aceasta însemnează a asigura excursiei suportul ei material. ' O grijă deosebită apoi trebue-a avea. în ce priveşte selecţionarea elementelor excursionisie. O unitate de ederi, o disciplină sănătoasă, trebue să-i stăpânească toţi excursioniştii. Ca şi trupeşte, numai cei dovediţi ţi sufleteşte, pot fi îngăduiţi a participa; căci la reuşita tor astfel de excursii, nu este în joc numai numele •irlicipanţilor. k Observ însă, că la Focşani asemenea excursiuni uu cer sacrificii prea mari. 1-V lângă colegii cari colaborează împreună cu comitetul şcolar, întotdeauna entuziast pentru astfel de manifestări culturale ; publicul focşănean a fost întotdeauna binevoitor, când s’au ivit asemenea iniţiative; ni-a înţeles scopul şi mi iii-a refuzat concursul, făcând prin aceasta dovada deplinei lui maturităţi in telectuale. , . Se poate spune, că prin aceasta şcoala, a cooperat cu. familia spre a înscrie în analele oraşului încă o operă de ’ Intelectualitate, Discreta ironie de alia dată, ori neîncrederea în reuşita acestui gen de excursii, constat, cu satisfacere astăzi, că au cam dispărui, după atâtea do vezi făcute publicului.

S'fiCâ întotdeauna mijloacele de realizare ale excursiunif, au fost: 1. Cotizaţiile membrilor participanţi; 2. Beneficiile dela unele serbări date de elevi; ' 3. Alici înlesniri (ajutoare) date de către autorităţi; 4. Economii râmase din excursia precedentă (1921); In tabloul: ■Balanţa veniturilor şi cheUtielilor făcute. cu excursia" anexat la acest raport se văd sumele cojectate, cârc au alcătuit fondul bănesc al excursiunif noastre. It'iicrc.riul excursii:mi a fost: Focşani - Timişoarei (prin Bucureşti — oprire câteva ore) — Zsombolya '/aprob — l.yiiblyiina— Posthnmia (frontiera italiană) AU/ttno — Toriiio -- Genova — Roma — Nupoli ~ Pompei — P!oren(a... Vcnczia. Excursioniştii an fost 40: unsprezece profesori ; ti doamne soţrale profesorilor; şi 2 domnişoare, profe soare; între uommşoare şi 2 eleve, curs superior; elevi i urs superior şi absolvenţi: 20. /;; Juposluvia mimai pe linia ferată a statului am obţinut o reducere de £0 la sută; pe rest, fiind in drumul nostru numai cale ferată particulară am plătit integrat Iii Italia pe ruta indicată, am avut 30 la sută reducere; plus suplimente de plată, când transitam dela un tren la alt tren direct. Datorită bunei voinţe a Legaţiunilor respective din Kiicureştv a:n fost scutiţi de taxa vizei paşaportului. Am voiajat continuu în a treia clasă, ca de obteeiu. Datorită nemărginitei bunevoinţi a D-lui miirstru Laliovary, la cererea noastră, Ministerul Instrucţiunea . Publ'ce Italian, pentru găzduire ni-a acordat, aco'o unde e.v'stă, internate ale statului, pentru zilele şederii noastre, plătind noi, bine înţeles, serviciul ce ni se oferea. In ţară la noi, unde întotdeauna avem transportul gratuit până la frontieră, Ministerul Comunicaţiilor român nu ni-a acordat decât 50 la sută reducere, asupra tarifului obicinuit. A trebiut bunăvoinţa Casei Şcoălclor, care. accordându-ne lei trei mii ajutor la fondul excursiei, ni-â procurat prin d-1 advocat G. Alexianu şi o foaie de drum : 75 la sută reducere. Direcţiunea Generală a anticităţitor şi belle-artelor italiene, prin Legaţiunea din Roma ni-a

100

)

accordat o comenaatizie pentru intrarea gratuită la muzeele statului, asemenea prin d-l ministru Pcnncscu, am obţinut intrarea gratuită la Vatican, Ministerul Instrucţiunii noastre publice la solicitarea noastră a binevoit a ni aprobă facerea excursiuuii. Înaintea plecării, pe care am fixat’o: Duminică 12 Augi.isl ora 10 dimineaţa cu elevi; excursionişti am avut mai multe şedinţe, arătăndu-le normele după care trebue să se conducă în excursiune, potrivit dispoziţtnnilor ministeriale şi învăţ’ iţelor căpătate de şcoala noastră din excursiile ante. rare. Elevii, conduşi de către D-L Dart. Rădulescu, maestrul de muzică şi excursionist, au învăţat în acest interval diverse cântece patriotice naţionale şi italieneşti, pe cate le vor cântă la ocazie în Italia. Cei mai mulţi şi-au procurat cărţi referitoare la Italia şi comorile ei artistice; iar o bună parte o rup binişor pe italieneşte. Cu toţii erau' cuprinşi de un entu ziasm indescriptibil, aşteptând ceasul plecării. D-l Doctor N. lăncii, medic primar, care ne-a în soţit în excufsinne, ni-a examinat pe toţi în ajunul plecării, în privinţa sănătăţii. An fost admişi toţi cei în scrişi, dându-Ie poveţile medicale trebuitoare. O trusă medicală şi medicamentele necesare însoţesc pe D-l Doctor şi pe excursionişti. Disciplina şi norocul ni-a păzit în tot decursul excursiei N-ani avut nici un bolnav. In prejma plecării ni-am întrunit cu toţii în grădina liceului, sub umbra copacilor, coneertându-ne şi luând ultimele dispoziţiuni. A doua zi Duminică 12 August la orele 10 dimineaţa am plecat în mijlocul bucuriei generale, din gara Focşani, spre Timişoara, prin' Bucureşti. , La Timişoara noastră am sosit a doua zi după amiază (orele 5 p. m.): 13 August. O noapte dormim în Timi şoara, de unde" plecăm spre frontieră (Zsombolya) a douazi după amiază (14 Aug.) Paşaportul colectiv, e liberat de Prefectura Putna pe numele conducătorului grupului. Fiecare excursionist e prevăzut apoi cu câte un bilet de identitate cu fotografia sa. Excursionişti au pe cât e posibil echipament uniform şi bagaj cât mai redus. Elevii au îmbrăcămintea irepro şabilă; Şepci c*e uniformă; articole de toaletă necesare;

VrAHC

101

fjul să poată câte un carnet de cQtotdrimi; încăpea intr-o raniţă (SStrHtâlieneâscâ pe care o poartă fiecare. Raniţele sunt dela regiment. Unii elevi au aparate fotografice; alţii instrumente muzicale portative. Re foţi ni însufleţeşte dorul de a vedea Italia. Cu aceiaşi disci plina severă, ca şi entuziasm şcolăresc, ne îndreptăm pentru a ducea oară cătră pământul străbunilor noştri; cu nădejdea că datorită sufletului nostru curat ca şi pre gătirilor făcute vdm izbuti să scriem încă o pagină aleasă în analele liceului din Focşani. ' Cu toate pregătirile, marea diferenţă valutară, faţă cu valuta de acum doi ani (1921) şi scumpetea crescândă, personal, mă îngrijora adese, mergând spre Italia. O spun drept dacă plătind serviciul, iui am ji avut locuinţe gra tuite în Italia,- excursiunea noastră nu ar fi avut decorul, cil reuşită aşa de satisfăcătoare; cum de altfel ni-a succes întotdeauna.Prin regatul Şerbilor, Croaţilor şi Slovenilor, am ■ trecut (14—15 Anglist d. am.) in condiţii mulţumitoare. Pretutindeni am întâlnit o primire binevoitoare, din partea mai cn seamă funcţionarilor dela vama şi C. F. sârbeşti. l a Subotiţa trenul, care ne ducea pe noi. este ajuns de trenul în care se afla ol. S. R. Principele nostru moştenitor, mergând la Blcd. In fine trecuţi de Rakck (frontiera sârbească); ajunşi la PosUmmia salutăm primii 'carabinieri străjuitorii gra niţei italiene. Vizitasem localitatea cu hăeţii liceului nostru în 1914, când Postluimia se cinema Âdclsberg (era la Austriaci). Minunea dela Posttiumia (Adelsberg) nu se "poate descrie; trebueşte văzută această grotă, unică in lume ! Timp de -3 ore am trăit văzând cu ochii minuni, ca în basme. Pe o suprafaţă aproape câta Bucureştilor, un enorm bloc de calcar, străbătut de cavităţi naturale; galerii strâmte, ce dau in spaţii goale imense, pardosite cu pământ şi cu boltă formată din stânci se înalţă la 40 metri deasupra noastră. Alte săli cu bolţi minunate, formate din stalactite când roşii, când negre, când verzi, când albastre, după cum le colorează sărurile ce străbat straturile de calcar. Ici, colo, conurile stalactitelor se lovesc caj) în cap cu ale stalaguitelor de jos; pe atacu rile vârfurile s'au unit detot, formând coloane, pe care

102 apa prelingându-se a desenat arabescuri miraculoase. Fiecare sală îşi are numele ei: una e sala de bal, în cap în ea 5000 persoane, în care anual se da câte o serbare; altă sală e a Icului,, alta a elefantului, alta a că milei ele. după cum natura distrându-se, a format blocuri de piatră, ori figuri pe pereţi, reprezentând întocmai asemenea animale! Câte, câte forme, imitând perfect: o sală dc Icalru, un altar cu coloane ca la Sf. Petru din Roma, cu statuia Madonei pe amvon; - sus orga cu sulurile ei şi silueta unui credincios încremenit în stradă. La lumina unei lămpi electrice descoperim un lac verde ca sma raldul prin care-şi face drum un pârâu limpede ce iese afară spre a se revărsa în Adriatica. Părăsim minunea subpământeană spre a ne îndrepta la gară; seara plecăm spre Trieste, unde ajungem la ceasurile 9. Aici în gară am fost întâmpinaţi de către secretarii! viceconsulatului român, care ni-a înmânat o telegramă din Milano, către care plecăm, după trei ore, că acolo vom fi găzduiţi la un convitto nazionale „Longone", via Fatebenefratelli şi D-nele la un Collegio Reale Fauciulle, via Passione. Am vizitatîn 3 ore Trieste, noaptea feeric iluminat, cu portul splendid şi oraşul; plecând spre Milano, la miezul nopţii. . La Milano am fost găzduiţi cu toţii la convitto „Longone“ fiind loc destul pentru comitiva noastră şi ca să fini cu toţii la un loc. Igienă, confort suficient, pe lângă o primire afectuoasă, eată ce ni-au oferit astă-vară, 1 fraţii italieni, în aceste admirabile convitti, In special apă in deajuns, bună de băut şi de spălat; aşa că cu băile după oboseala drumului şi igiena corporală, am duso mai bine ca oricând, în această excursie, Restul zilei, după instalare, J-am cheltuit cu vizitarea frumosului oraş. Seara ne-am reunit cu toţii la Ristorante Fiaschetterţa Toscana, via Berchet, 2, unde un public imens ascultă concertul executat de renumita orchestra de ţigani-români sub conducerea maestrului Constantin Silagi, vorbind o perfectă italienească şi cântând mai multe cântece ro mâneşti, des aplaudate de public. Apariţia noastră a fost ocaziunea unei spontane mănifestaţii. Dimineaţa am vi-, zitaţ renumitul cimitero monumentale. Apoi Pi’azza delta Scală, Galeria Vitto.rio Emauuele, Domul, Pallazzp della

(O :

103

IST

I'' XrfUT !t. -

pîrr;

ga-'*-. iS eţţsfţj^-wii

.=£ ţ

•

8ll *„•- ■£• ^ /"

Pl'-ffelflr..'^4: t~ ' s * ‘ wl fi| * &

'■f?;tî.4«HSţWv

I >■ . 1 ■• | j ...

- '■ î^feş';

/viffli

«c*

ţ» _- !,wr-i’fc'HăîrTi h"

><•

■

3^*

S!-;Knv!^ -:.i_ jP

€■1

{.;| ''-li *L .h''sM*v7*' ...i;

.. X

104 Ragionc, Piazza Elitica, ' Castel Sforzesco (exterior), Villa Reale. La amiaza a avut loc o recepţie la camera de co merţ Italo-Română, unde am fost admirabil primiţi de către d-nii inginer Francesco Bardelli un înfocat filoroniân şi d. Giuseppe Cherichettl, vice preşedinţii aces tei camere; Dott. Virgilio Mo/Ui, D-l Luca, ziarist ro mân, etc; s-a oferit conitivei noastre vermuth şi şampanie şi s’au rostit discursuri entuziaste pentru amiciţia italo-română. .Elevii noştrii au cântat româneşte şi ita' lieneştei După amiază am vizitat Galeria Brera, Castel Sfor zesco (interior), etc. Seara, suntem invitaţii d-lui G. Cheriuclietti, în splendidul D-sale palat din via Cappuecini 8, cuib împodobit numai cu tesaure artistice de prim ordin. 0 colecţie abundentă de tablouri de artă modernă, din cei mai buni pictori, ornează pereţii villei superbe. Obiecte de artă decorativă, în bronz, ivoriu, marmoră şi metal preţios, fac bogăţia acestui muzeu al D-lui Cherichetti. Intr’o atmosferă de o caldă amiciţie ne întreţinem cu d-sa, asupra unor probleme care pri vesc legăturile dintre noi şi Italieni; asupra artei celor două popoare, costumelor noastre populare, toate acestea interesându-ne de o potrivă pe noi şi pe amfitrion, etc. Ni se servesc prăjituri, şampanie şi vermoutli şi închi năm toaste pentru acelaş legământ sufletesc, care trebuc mai des cimentat între cele două naţiuni surori. A doua zi, terminând vizitarea principalelor monu mente din oraş, escursioniştii au plecat să viziteze ex poziţia dc artă decorativă din Mo uza, oraş la câţiva kilometri dc Milan. In marea cetate .a manifestărilor ar tistice artele decorative şi-au cucerit drepturi incontes tabile. Expoziţia fusese inaugurată la 1 Mai şi va fi deschisă până la 1 Octombrie 1923 şi apoi timp de doi ani va fi alternată cu expoziţiuni de pictură şi sculptură. Iniţiativa organizărei acestei expoziţiuni a pornit dela un' comitet de acţiune format din municipalităţile oraşelor Milan şi Monza şi de către societatea „Umanitaria". Primăria din Monza instalată în vechiul palat Avengaria (construit în 1293) şi Catedrala oraşului, sunt două monumente însemnate prin vechimea şi arhitectura lor. lp

/ 105

f '

r: j-

catedrala sc află capela reginei Teodolinda, precum şi coroane de fier a vechilor regi longobarzi. Expoziţia se afla instalată în minunatul Palat construit în 1777, după planurile arhitectului Piermarini, care a -zidit palatul re gal şi teatrul Scala din Milano-. Operile artiştilor şi ale industriaşilor chemaţi la expoziţia din Monza sunt rân duite prin sălile, saloanele şi galeriile impozante ale aces tui palat prin mai multe, secţiuni. Timp de .trei ore am admirat tot ce se putea vedea în secţiunea artei şi a lucrărilor publice, în secţiunea elementelor decorative ale caselor şi ale interiorurilor (pictură şi sculptură decora tivă, mobile de artă, accesoriile .casei, stofe şi ţeseturi artistice, etc.); colţul copiilor:' mobilier, jucării, vest minte, publicaţiuni pentru copii, artă bisericească ; artele _ focului (ceramică, fier turnat şi lucrat), aurărie, argintărie, şi «naturi. A şeasca secţiune este destinată artei aplicată la mijloacele de transport; iar a şaptea secţiune este re zervată artelor grafice. Arta decorativă românească prin originalitatea şi varietatea ei atrage la Monza atenţiunea tuturor. Ccra- . mică românească, colecţiile de ţesături, mobile şi icoane vechi, populează cele cinci saloane rezervate României.Intr’o epocă de banale imitaţiuni ca şi de producţiuni comerciale, lipsa de inspiraţiuni artistice provenite din necesităţile timpului îşi găseşte o contrazicere în mulţi mea operilor originale ca concepţie şi mult superioare ca execuţie, expuse în grandioasa^ilâ Regală din Monza. Interesul particular şi grija guvernului italian demon strată cu ocazia acestei expoziţii, arată importanţa ei internaţională; nu numai în câmpul artistic, dar şi în cel economic şi politic. Se poate spune că e vorba de cel dintâi eveniment, de acest soi, la care au fost invi tate aproape toate naţiunile civilizate. Ţin să exprim şi aici recunoştinţa noastră D-nei şi D-lui .Inginer Nicolau, comisarul secţiei româneşti, a ex poziţiei, care ni-a făcut o primire adevărat românească. Părăsind Monza, în trecere, în semn de pietate am vi zitat Cape/la Espiatoria, ridicată în amintifta, bunului rege Umberto 1, pe locul undea fost ucis de un anarhist. In trecere spre Genova, vizităm o zi (19 August) fru mosul Torino, Aici am. cunoscut întregul grup de stu-

• i

/ i.

■

)

. '!06

detiţi români,’ cari uivaţă'lâ Politechnică. Ara' revăzut foşti’ elevi'ai‘.liceului irosirii şi 'întâlnirea, noastră’-nf-a procurat1 plăcere! cobtaiitului' uiior suflete atât de apro piate tic ale noastre. * Vizita oraşului, Palatului regal şi mâi cu seamă a celebrului muzeu vgintfait şi Castelului med'cval rre-âu ocupat din belşug întreaga zi. Ne având evartir la Torino, dejunul şi liiaSa le-am luat în gară, la’ cunoscutul restaurant Molinari, în condiţii excelente; c t de altfel în toată Italia. •’ > ' ■ Trecerea noastră prin Torinci a provocat rn ziarul ita lian Stampa o serie de aprecieri pline de simpatic pen tru' Români şi pentru studenţimea românească, care frequentează şcolile Italiei. ' 1 •IV „Vioi, comunicativi, tinerii' studioşi veniţi' 'în :;Tofîiio din frumoasa Românie, s’au adaptat în - totul mediului italian. Ei formează o mică colonie fiind în îniniâr de 25. Pe dată ce-i vezi înţelegi că tineretul acesta cri’o' cilii strălucitori şi gesturile iuţi sunt din rasa latină. Până şi limba tor puţin amestecată cu slavisme rea minteşte origina ei de pe marginile Tibrulm. Printre oraşele unde studiază Românii; Torinb este de 'preferat, şcolile lui de ingineri se bucură1 în întreaga. Europă de n mare reputaţie. Majoritatea studenţilor , români sunt transilvănenii dintre acei cari au făcut războiul sub Austria şi au fost prizonieri. în-Italia; .Legături de ;prieteuie s’au stabilit între foştii combatanţi-italieni şi stu denţii români eliberaţi- de sub jugul. Austriei-1." Ziarul italian se felicită, de aceste legături;-.(.necesare cimentării frăţiei româno-italiene.in seara de 19 August -excursioniştii âii~,!!ajuhâ 1 la - Qeuova, cel mai mari; port al Italiei şi Mediferâiiei. Genovezii nu-i spun decât „Superba'-1. Ga pretutindeni fiind anunţaţi mai-dinainte iii staţiune (gară),1 aiii.1 fost primiţi-de un numeros "grup de i'omâni şi ’ italieni, în frunte cu D-mil profesor universitar' Commendâtofe Tomellini, consulul general român, D-riii Schwartz, cav. Orlandini, profesorii: dott. Corrias şi Ionata, etc. şi-nu meroşi-ziarişti. Am fost găzduiţi la Cbnv'ftd Na'zi'onale C. Colombo, i D-nii Corrias şi Ionata, iii-au’ servii* tot timpul şederii în Genova de -călăuză, / .*>

- 107 Dimineaţa .am .vjzitat Universitatea,; Palatul Regal, Bis.. Ş., Lorenzf), la amiaza era fost invitaţi la palatul municipal, Tursi {(jidc.aiii 'foşti saluUifi■.*/yoiifiuşi de vicc-primarelc oraşului prof, Cqmmemlatore Scribaiili, o glorie a. Genova', .care ni-a arătat, toate, tezaurile ar tistice din palatele Biapco ,e Rpsso. Am vizitat apoi diverse muzee şi galerii private; ca .şi. sala unde ,-s’a ţinut conferinţa păcii. Am. făcut în restul zilei a pre umblare la Udo (Genova), pretutindeni acompaniaţi şi primiţi cu o vie simpatie. Seară D-l Consul general al României, prof, Tomel.liu', ni-a oferit o recepţie in sălile elegante ale hotelului „lirilania", unde d-l ibmcllfni într’o caldă alocuţiune, in italieneşte, ne urează bună venire şi ne arată, că a ales pentru această serbare hotel „Britania" deoarece îl consideră ca o părticică din România, întrucât a avut onoarea să găzduiască timp de o lună delegaţiunea ro mână în frunte cu primul nostru ministru fa Conferinţa din Genova. Toţ. timpul D-nii M. Bertola şi Orlandiui, — proprietarii hotelului — âu făcut onorurile recepţiimei. Ni s’aîi servit şampanie, lequeruri, prăjituri, etc- cu o. prodigalitate aristocratică. La cuvântarea D-lui prof. Tomellihi. a răspuns con ducătorul grupului român îii italieneşte, ridicând imn ■ de slavă surorej italia mulţumind pentru primirea frăţească. Avi mai vorbit' în numele primarului Genevei D-f prof. Commend. Seribănti, directorul şcoalei superioare navale, în care au'1 ■studiat mulţi români 'de seamă,1-între alţii Generalul Averescu, ni spune D-l Scribanti, au mai toastat D-nii ■ prof. lordănescu: D-l Mario Bertola, direc torul hotelului, fost mulţi ani în ţara noastră, în româ neşte;1 etc: r Tot timpul a domnit mtrită animaţie şi cordialitate) Elevii au cântat la intervale, începând cu imnul nostru naţional, cântece1 româneşti şi italieneşti, atât de corect şi cu însufleţire,- că au provocat entu ziasmul italienilor prezenţi. 1>f. , lnmul „Giovinezza". în ispecial şi. „ia Baudiera tricolore e sempre stata la piu bella“ şi cântecele româneşti au provocat mare,. însufleţire. A .doua zi ziarul „Caffaro“ din ,21 August „şi altele ca: Jl La. oro* ;„!l Secolo XIX- ; .// Qidr.nale di, Genova", etc.; se . întrec în dări ’dq seamă elogioase -pentru. România şi,grupul nostru.

,t . \ -4

108 Tot timpul I)-ra Lilly Vecclii, din grupul nostru, ita liancă de origine şi distinsă profesoară de piano din Focşani, a dilectat pe cei prezenţi cu frumoase arii ro mâneşti şi italieneşti, .la piano. Recepţiunea a luat sfârşit Ia miezul nopţii. Ziua următoare, dimineaţa am vizitat casa şi biblioteca lui G. Mazzini apoi Necropoii e Palazzo. Sau Giorgio. -■ lu vestitul Cimitero Monumentale al Genova'., am vi zitat mormântul lui Giuseppe Mazzini, unde noi Românii am adus flori recunoscătoare memoriei marelui dispărut, însoţite de câteva cuvinte comemorative. Am găsit întreg mormântul şi cavoul acoperit cu „coroane votive* re cent aduse de către Italieni, comemorând aniversarea morţii patriotului neuitat. Acolo am putut vedea cum neamurile civilizate au întotdeauna gesturi de o delicată atenţiune faţă de aceia dintre conaţionalii lor, cari au contribuit cu ceva din prisosul sufletului lor pentru societatea unde au trăit. In repetatele noastre peierinagii în italia, noi focşenenii am mai văzut încă cum pietatea sufletelor alese nu aşteaptă întotdeauna, ca piatra mormântului să puie pe cetea eternităţii pieste o viaţă, ce nu va mai reveni, spre a face umbră altora; ca să-şi reamintească de acei, cari, măcar înlr’o măsură anumită, sufleteşte, le-au fost când-vâ de ajutor. Căci nimic nu înaripează avânturile, ca recunoştinţa proclamată; acesta-i stimulentul cel mai de preţ pentru urmaşi, in două rânduri, am asistat la câte o festivitate la care publicul sărbătorea succesul unuia dintre ai săi; succes care moralmente se răsfrângea asupra tuturora. In după amiaza zilei de 21 August Consorţiul autonom al Fortului din Genova, ni-a oferit o preumblare pe mare punându-ne la dispoziţie-gratuit un remorcher; iar la ora 17 (5 d. a.) ni-a oferit *un the‘, jte bordul piroscafului „Esperia", unul dintre cele mai moderne, pus la dispo ziţia noastră de câtrâ societatea de servicii maritime. S’a făcut muzică şi s’a închinat, pentru frăţia româno-, itaiiană, timp de două ore, în mijlocul unui mare entu- ' ziasm; oferinduni-se din bielşug: vermuth, şampanie, bomboane, prăjituri. Corurile noastre au impresionat pe italieni. Cuvântarea ofiţerului comandant al „Esperiei"

109 ni-a scos lăcrămi de entuziasm, seara împreună cu prie tenii noştri italieni, ni-am întâlnit în oraş sus pe o colină unde am ascultat muzică şi am privit panorama metro polei, pe o noapte splendită., Mercuri la orele 10 dim. am părăsit Genova,, Superbă" cu trenul de Roma; după ce am adresat, ca pretutindeni, cuvinte şi rânduri de mulţumire tuturor acelora cari ni-au tăcut atât de uşoară şi plăcută şederea noastră acolo. Iu special am mulţumit D-lui Comm. Prof. Tomellini pentru osteneala ce şi-a dat cu no', colegilor italieni şi D-ltii Rettore Comm. Dott. Demetrio Carta. Am făcut drumul spre Roma cu un tren electric, mai tot nordul italian ferroviar este electrificat şi la orele 10, ââ am sosit la Roma. In gară ne aştepta bunul amic şi vechiul filo-român: Comm. Prof. Roinolo Arlioli. preşedintele societ. „Unionc Storia cit Arte* şi al „Institutului Ilalo-Roincno-, cu membri marcanţi din ambele comitete, care ni-au oferit flori şi urări de bunăvetilre. Cum potrivit chipului nostru de a voiaja, fără fanfară, amicii noştri italieni, anunţaţi numai cu puţine ore înainte de sosirea noastră, se arătau surprinşi de a nu fi ştiut să ni facă o primire mai fastuoasă. Ni-am explicat şi totul s’a aranjat cu bine. Profesorii şi elevii, au fost găzduiţi la Coiwitto Nazionak;, din piaţa Nicunsia; iar D-nele şi D-rele la Âlbergo Cicnio; cu plată. Masa, ca întotdeauna, o luăm cu toţii în excelente, condiţii la Ristorautc Passetlo: Prin bunăvoinţa D-lor miniştri Pennescu şi Lahovary, şi a E. S. D-lui G. Gentile, ministru instrucţiunii publice italian şi prin ama bilitatea fără sfârşit a prietenilor noştri italieni, şederea noastră în capitala Italiei a fost o nesfârşită serie de plăceri sufleteşti. Programului nostru zilnic alcătuit, i s’a adăugat decorul alcătuit de fraţii italieni. Am stat în Roma de la 23—28 August; o zi a întrecut în splendoare pe cele lalte, beneficiind şi de un timp admirabil în tot voiajul nostru. Programul alcătuit pentru vizitarea muzeelor şi monumentelor Romei, a fost executat cu punctualitatea ştiută; întovărăşiţi pretutindeni de D-nii comm. prof. Artiolî şi Mons. Giuseppe prof. Caseioli „caucelliere della Basilica Vadeaua şi Regio Ispettore doi momi• menii" un reputat filo-român. Pretutindeni la For

110' la Coloseu şi la Vatican; la Vilfa Borgîiezz şi Grădina zoologică, ca şi la Capitoliu şi lă S. Giovani iii'Laterano" S. Paolo, am avut norocul unor explicaţii! ni serioase şi potrivite cu scopul voiajului nostru. Am avut cinstea a ti prezentaţi de către d. Prof. Artioli şi ilustrului arheolog Giacd'mo ■ Boţii autoritatea cea mai repii-

kt;

§1

,?r

S.4

]

t • jş_ r:

'Jti

U.-.-U.i ,lî-ţh ”>.{>.

?-r

§*|L . >

1 j -■-* ăUSuS’' 1 : jf a

1^7 ^ <

I ţţ

1.0 *<

3 - . r*.-.w? ■

.-;j

v ;tîp

v ,.N

tată în materie şi restauratorul- Palatinului şi Forului roman. Bătrânul octogenar deşi suferind s’a 'întreţinut cu grupul nostru câteva momente neuitate : arătându-ne eu o vervă caracteristică ceia ce. lucrează acum în. sininir'âiate.f lui de pe Palatin; unde loeueşte între ruinele pe B le-a însufleţit. care

m [Ziarele italiene anunţă în termeni prietenoşi sosirea noastră la Roma, unde suntem de mult cunoscuţi ca s/iigurulMist.fde instrucţiune român care la fiecare doi, trei ani, venim in italia cu scopul da a .ne instrui şi pe spuse proprii". Ziarele remarcă în aceiaş timp „marele nostru curaj, dublat cu eiitusiasmul pentru frumuseţile Itaiiei, de a întreprinde asemenea călătorie astăzi când valuta noastră, ne e atât de - puţin favorabilă,,. („Mcsaggero, din. 24 Aug., 1.924). ,, n ■■■'?) Sâmbătă 25 August la orele 8 seara, prin .îngrijirea, „înşiri. italozRomână, şi a societăţei „Unione Storiu . cil Arie", unde vibrează ininia bunului, amic R. Artioli., în incinta „Primei Mostre /<? mume", InViiJa Umberio. /, . ni se oferă un banchet (rinfresco) copios,, la sfârşitul că ruia s-au pronunţat cuvântări de către conducătorul grugului român, de către profesorul Artioli, , de către jude cătorul Majetti, consilier la.curtea de, apel, din Roma, de către prof. Severii),Kambo şi albi, în nrjlocul unei mari aniniajiuni „un vivo seuso di compiacimento e simpatia per ii popota fratello", cum seriau atunci ziarele italiene despre noi. Banchet ,1a care au participat şi D-ne şi D-re italiene; ain fost cu toţii optzeci de persoane, a ţinut până la miezul nopţei, pe o splendidă noapte de August. - 1 : . . A doua zi la oreler 11'dini.-întreaga noastră eumitîvă a avut cinstea dea fi primită la „Institutul de studii pen tru Europa Orientală“ de către membrii distinşi ai acesliii ‘ select aşezăniânt, în cap cu comiii, Ailieded Giannini, directorul Q-ral al serviciul presei; şi propagandei, din Ministerul de Externe italian ; — astăzi Secretarul O-ral şi directorul serv. Contencios, dela. aceiaş minister. După schimbul de salutări şi .discursuri, ni s’a servit un vernuith de onoare şi ni s’au distribuit numeroase publicaţiuni ale Institutului, interesând în special ţara noastră şi popoarele Europei orientale. I.a amiază am avut in mijlocul nostru, la restaurantul Pass'ettp, pe lângă obicinuiţii noştri amici italieni şi pe membrii academiei româneşti din Roma, în frunte cu.d-l prof, uni.Vy. Ein.-Panaitescu ca invitaţi ai noştri. Am fraternizat câteva momente neuitate. .Tot .în ziua de 25 August, la orele 9 dim. grupul

112 nostru, acompaniat de italieni, a depus la mormântul eroului necunoscut sau pe „Altarul. Patria“ cum îi zic italienii, o superbă coroană de lauri în cinstea Eroului necunoscut „Milite Ignoto", ca un omagiu datorit eroilor italieni jertfiţi pentru Patrie, în războiul care a desfăcut lanţurile naţiunilor surori, pronunţându-se cu această ocazie cuvinte emoţionante. Câtră amiază, în acelaş cortegiu pios, am mers cu toţii şi am depus o coroană de flori naturale la Columna, lui Troian, unde se află consemnat actul nostru de naştere“ cum spun italienii. In cuvântări pornite din inimi sincere, Artioli şi subscrisul, am comemorat însem nătatea momentului, când fiii recunoscători, vin să depună omagii la mormântul marelui lor Părinte. Ca şi la mormântul Eroului Necunoscut şi aici la Co lumna lui Traian, ne-am fotografiat cu toţii în grup. Cuvântările la banchetul dela „Vjlla Umberto 1“ şi la „Institutul de studii pentru Europa Orientală, le-am ros tit în italieneşte; acele dela mormântul „Eroului Necu noscut" şi „Columnei Trajane" în limba română. Transcriem aci întregul lor conţinut, în ordinea îu care an fost rostite;

Egregi Signori, Signore e Signorirte, No im duc ani di qiianăo stamn aerienii cui, con inul -coriiilica. di ciniiuuuUi [irulesori, studenţi e. cillatlini di Focşani, iu teren, sacru d’Italia. \tulii .-urnii suim pnssali, nul i Hoinuui souo riuiusli fcriitaiiienle suiţii ncl uniuni: uliu. nubile. Iruditioiic di Itonia nhlica. Siaino cun i fralelli di I Teren:, luslrssu eu muu dur. Jnirchti cili: luumo rissidu lunii (lunii 1nntu.no Vuito 1I11.I (litrul se.uza diiiwidirarsi. lill'sso Ijli tivci'ithneul.i feliei fauna clic. si irortuiu iiisiente.

I noştri st'nlinirnli comuni suno di.

nuovo ri goriiCon orgloglio ardente io mi ramento sempre

iiâ clie nel sallcnibre dai 1991, una comilim di frulalli ilaliani, visilundo il ndo paese b la cittădi di ■ Focşani, alibi l’lmunora di ricanare e naliUarvi al Tmlm Communale da paria dai miei conciUadini, sa lom si rnmmentu. , Atlasso, nun solaţncnle comuta conlraaambio di vinile siamo di miova sull.a terni sacra d’ Italia. Italia! (Jaaiilo urgere io vie di senlimenti a di affalli, italia masiva suin di queslo noma, italia ţ/ioia di scutire reulizzălo infina il dazulerio alte Im tiu laitipo nalrito, di salutare ancora una culta (fii frulelli, c gli noştri antici dat, a Tăcere. Fratelli di quel pnese di qui, d'onda Iwnno' tttosso la legiuni: alic aonguisle ad. alia rumaniza- ■ • ziottr dai pocni barbariei... IJuesla vila d’flulia, entorsa vitloriosa dai sanyne e <lei sacrificiu del cuitflitlo mondiala o ora litiu dagli clamaţii decisivi italia ricuslruziune pa- • cifica a ud progresso generale delii amanitâ rit/cnera/a. Con orgagliu sampre vivo di avar vistu la Ro mânia condiaUe.ro unelte essa per ana causa com utaţie, sinceratnanle io ud ungaro aha questa visild sampre piu rinsaldi a cernuţii, qual sanso di arnore a di poesia alta giu~~li‘ga le dai: suralle gloriosa: i’llalia o la llomania. Con noslro arrivn a Huma e noi analta citladitti iii Focşani vogUdmu riconfermaro la ilustra profunda affeziono per il vostru belTissitnu pansa; ; par gli Ilaliani I ilti; a noi anclia vi tiagariainu di vederi fediggiura altei gvandi avvanimenli. J.a gcnla' UaUchc'riconrjiante alia ni ud re Patria. da Trento ci Trieste nuolgono cun noi Utili, roslri frulelli lltmumi; an cntilu suliilo ii tptrl'm: sjumila' a triat ea in rai Pola a Zara vostru, sj landa...

ii4 o

115 H generale Badoglio rhe fu ni mio paese in- vialu ilal guverna italiano nur la conseijno dulie deeomzione di guerra Ita referilo al senalo italiano deliu adorase e fraierne aeoglienze clie la Missione <•1)111! dai Barlanienlo romano e dei senlimenidi grande amirizia rhe. legnan il popolo romemnall’ llulia.', • j La nostru visUa u Huma signlfica ancora am in'razione e riconnscenza per Vopera nolevole rhe l’ talia a politii) sempre prestare: per inii. I!omeni, insipiramlosi solamenlral eohrcUo del bene per la sna sorella Kotngnia. 17 minuna molia rieunosrmli ud in speciale .(îl ş mio amico Prcsidenle il’Unione' Sloria c/l Arie il Coinntundalore- Professore A dinii e ni moi ani ici e roinpagni per ta fraterna aceiigliiinza falia 4a-' s seru alia inia coiniliba iii profes/ori e"ysl<idenli pomeni reiinl-i iii lerr-i ' si-rt per vinggiu d’istrnzione. Mi perme.lle che giirUniiio Unimjie.:. Vira l’Italia, Vira l’Uniune Sloria ud; Arie, Vira noştri amici e friipelli d’JlnliaJ

lllustrissimi Signori, A oii mai come in rpieslo iiibineido sinto Pinsuficienza deliu mia coco. e del mip'spiriloT ’-'.i* ; Sianio nna niotleda comilim di professoH, eludenti c citadini di Pocşani, romeni voştri iratelii, urrimti a Roma per viaggio d'istruzione e per scăldare i noştri cuori latini, alia sorgenle duce dei noştri ari. , Con orgoglio sempre arderile io ini ranwnlo semprd d: acer visikdo con le altre ipiatro corin tice romane /’eternii ed iînmorkde Romii, metro pole del niondo. Di qui hanno rnesso le legioni alle conqniste ed alia romamzazione dei paesi barbariei...

116 L’arte c ta pontici, c la cultura o la spirito della Rinascita irrculiarwiu thmmqne -nai popoli •y."t

•ţ&f

" fi T> ţ£.;

modificaţi dulie nehbie dnl medio-/ va ţ lc covfeulo primigenie dalia civillu, moderna. Per noi Romani, Rnma 6d Italia riusume talii

117

i silui umori, tutte le sue grandezze e Iulie Ic suc i laturi. L’Italia creatura dell’ umanită, (inima c per sana ili Iulie le ijeiili raccoltc ncl silo pensiero e utila sua lingua si viciua dalia nostru. La Nazione liornena guarda con grunde interesse verso queslo vostro nuovo Istituto poiche noi Ronieni siamo ia Sentinella avanzata, che vigila per !a diffesa, della civiltâ in Oriente. Givillâ che ocjtji ii, o eleve cssere intesa, non solo ncllu sviluppo c propaganda delle leggi, dclle arii, e delc scicnzc ; ma ancor piu, nello sviluppo dci commcrci e dai prudotti, che formam) le basc in dispensabile alia prusperilu e grandezza di ogni civili,o, e particularmente della imperitura Civiltâ latina. E come il vostro, diro auzi in nostro, perche a noi comune, Poala—Gabrielle d’Anunzio—esorta Io sguardo d’ogni Romeno e di ogni Italiano, d uolto verso I’Oriente! Ren grali di essere slali invitaţi, e cosi bene accolli in questo Istituto, per voi c per noi, di graude importanzu: assicuro l’Ilustre Presidente, che ciuscuno di noi ha compresa bene l’irnportanza dell’atlo, e con gli animi d'isposti alia piu cordiale e /rutprna colaborazionegridiamo con tutto enlusiăsmo dell’ aninio noslro: „Viva la Gran Madre Roma, Viva 1’Italia, sua

degna figlia, — Viva la fratelanza Italo-romena! In cele două zile următoare, am continuat cu vizitarea frumuseţilor artistice şi istorice ale muzeelor Romei ca Şi ale bisericilor şi galeriilor metropolei, pretutindeni, fiind cu căldură primiţi, iar la rândul nostru am expri mat mulţumiri tuturor persoanelor şi instituţiilor cari ni-au înlesnit atât de mult voiajul nostru.

118 Marţi 28 August 1923, elevii şi profesorii români din Focşani au părăsit Roma plecând- direct la „Napoli"; după ce în tovărăşia prietenilor noştri de la Inst. „ItaloRomân" şi de la „Uniunea Storia de Arte“ am văzut şi admirat frumuseţile nesfârşite ale Mamei noastre comune Roma 1. După atâţia ani de excursiune ziarele Italiene ca „II Meridiano“, „Messaggero", „II Piccolo", „L’Epoca", La Tribuna", etc; anunţând vizita şi plecarea noastră din' „Cetatea Eternă", ne salutau deniimindu-ne „Romani“ şi nu „Rumeni", ca până acum; expresiune care socot că va rămânea! „II Qiornale d’ltalia’ dela 28 August 1923, în spe cial, are un călduros articol asupra amiciţiei: Italoromâne în care se- expuneau relaţiunile cordiale dela răz boi încoace şi trecătoarea răceală între noi şi Italieni, provenită „mai cu seamă dela chestiunea bonurilor de tezaur, precum şi sforţările comune pentru îndulcirea acestor raporturi, spre binele şi fericirea ambelor naţiuni. Roma este întotdeauna frumoasă; deşi lunile Martie şi Mai sunt anotimpul roman prin excelenţă, totuşi nici odată, ca în această a cincea excursie, nu mi s’a părut Cetatea nemuritoare, pulsând cu mai mult suflu de viaţă şi împodobită cu atâta graţie ca acum. Ordinea şi disciplina guvernului Mussolini contribue, socot, într’o măsură mare, la buna dispoziţiune şi vo ioşia mulţimei nesfârşite de vizitatori, care cercetătoare ocupă până la cel din urmă colţ al metropolei! Ce aglo meraţie de străini trebue să fi fost în primăvară, dacă in August — lună de vacanţă — Roma era ticsită! Oraşe ca Roma, întotdeauna trebuesc vizitate după un program bine calculat. Nicăieri ca aici prudenţa nu-i atât de necesară. In primul loc climatul enervant al Romei îţi consumă, în câteva zile energia. In orice excursiune nu trebuesc ri sipite puterile fără socoteală: anumită rezervă adică si guranţa fizică şi morală, trebueşte păstrată în totdea una; altminteri excursiunea devine un chin. Climatul Romei, în general este bun; dar aerul cetăţii cu soare mult,- oboseşte tare. Programul de studii apoi înfr’o excursie mare trebue

119 să aibă în vedere pe lângă esenţialul de văzut şi variajiunea, care fiind distractivă, atenuiază excitaţiunea in telectuală, în care trăeşte mereu călătorul; evitând astfel oboseli prea mari. Dimineţile în special, în oraşe le în trebuinţăm, până la deschiderea muzeelor, spre a ne pregăti Mi suflet roman", cum zic italienii. Fiind ră coare putem umbla mai mult spre a căpătă noţiunile elementare de orientare, pentru a avea o vedere ge nerală a oraşului, cu ce . are mai demn de văzut. In Roma, do- unde mai bine, ca dela picioarele statuiei lui Oaribaldi, ori la apusul soarelui de pe Pincio, se poate vedea cel mai splendid peisaj al Cetăţei Eterne. Ase menea, cine doreşte să vadă o panoramă magnifică a Romei vechi şi noui să viziteze la orele 5 după amiază: „Castello dciCesari" o veche „trattoria" astăzi elegantul . restaurant, de pe Aventin. Nu. voi uita nici odată mo mentele delicioase pe care le-am petrecut în doi ani con secutivi, aici, fiind invitat împreună cu colegii şi comitiva putneană, la câte un copios ospăţ oferit nouă de către d-nii C. Diainandi şi D. Ghika, miniştrii noşfrii pe vremuri la Roma. La amiază, în totdeauna până la orele trei, stăteam în repaos absolut şi obligator şi cum şederea noastră la „convitti" ne oferea băi reci şi apă bună din belşug — pretutindenea în Italia, — am căutat a folosi fără în conjur acest dar nepreţuit. Serile, în special la Roma, sunt răcoroase în August, până la culcare uneori le petreceam preumblându-ne pe . Corso; alte ori ascultând muzică.la vreunul din marile . Caffc. Altă dată făceam ocolul vestitelor fontana di Trevi, ori Barcaccia, Coloana, Barbcrini, Monte-Cavallo, Paola, Tartarugd. Noaptea în lumină, apa lor scânteiază, ţâşnind prin zeci de guri şi intonând parecă melodii pline de mistere. O linişte şi o răcoare simţitoare domneşte în jurul acestor podoabe caracteristice ale Romei. Cu sufletul răcorit, ne întorceam la convitti, spre a ne repauza până a doua zi; când reluăm iarăşi firul activităţei noastre. In ultimele două excursiuni, întâmplându-se să fim în Roma când nopţile erau cu lună, un spectacol care. nu

120

: i ■

trebue uitat, este vizitarea interiorului Coloscului, pe o noapte dintre aceste. E ceva neînchipuit. Altă dată suiţi pe Aventin, tot într’o noapte feerică „vederea Palatinului" şi a lui Septizonium inundat de lumină, este incompa rabilă ! Ca nişte gigantici străjeri înălţându-se spre albastrul cerului de noapte, chiparoşii negrii dela „Villa Miile“ apără pare că, somnul de veci al adormiţilor Despoţi imperiali de altă dată. Câte emoţiuni şi ce senzaţii dumnezeeşti au avut şco larii mei de atâtea ori în această Romă imperială şi în toate excursiunile noastre, nici eu şi socot nici unul, nu le poate descrie întocmai cum le-au simţit 1 Lucrurile acestea trebuesc văzute, ce- să le guşti farmecul lor pe deplin şi cu cât nesaţ şi înţelegere tot mai mare, Ie cuprinzi, când le revezi odată sau de mai multe ori 1 Marţi 28 August orele 8 dim. cum am spus, cu un tren accelerat pentru Napoli, părăsim Roma. Înainte de a pleca, am crezut nimerita trimite, în numele comitivei focşenene, ca mulţumire, două telegrame: una ministrului ' de instrucţiune publică italian D-I Oiovani Gentile; a două E. S D-lui Musolini, preşedintele consiliului de miniştrii. In ziarele italiene citate şi dintre cele mai răspândite, ain înserat asemenea mulţumiri călduroase autorităţilor şi persoanelor, cari şi de astă data, ca întotdeauna ni-au acordat binevoitorul lor concurs. O adresă specială în italieneşte, cu entetul Liceului „ Unirea* şi mulţumiri verbale, am adresat d-lui Retlorc (director) al convitului nâţ'onal din Roma. Asemenea^ adrese am înmânat pretutindeni, unde am fost găzduiţi, la convitti. N’am neglijat nici cele 2 Legaţiuni ale noastre şi pe D-nii miniştri: Lahovary şi Pennescu, cari deşj absenţi în timpul şederii noastre Ia Roma, luaseră totuşi din vreme măsuri şi făcuseră intervenţiunile de rigoare, ca să fim atât de bine ospitalizaţi. Asemenea nu voi uita nici odată gentileţea nemăsurată a D-lui însărcinat de afaceri Cretziami, care ţinea locul D-lui ministru Lahovary. Tot timpul şederii noastre la Roma şi în Italia, D-sa împreună cu întreg personalul Legaţiunii române, ne-au

121 stat de ajutor; fapt pentru care găsesc nimerit a-le adresă şi aici mulţumirile comitivei focşenene. La plecarea noastră, în staţiune erau prezenţi prietenii noştri italieni: în frunte cu D-nii Artioli şi inimosul şi plin de vervă D-l Pier Mattci; precum şi D-i profesor universitar român Em. Panaitescu, de cari ni-am des părţit, ca şi de cetatea cesarilor, cu mult regret. Pretutindeni în Italia şi întotdeauna, la cerere, am avut vagonul nostru rezervat. Strânşi Ia olaltă, corul focşenean de profesori, şi de elevi intonează Ia plecare: Giovinezza, cântecul favorit al Italienilor, mulţumind şi răspunzând la salutările amicilor, cari veniseră în staţiune spre a-şi lua rămas bun dela noi. Iată textul celor două telegrame: A Sua Eccellenza I’on Mussolini : „Col canto di „Giovinezza", rispondennno alle festose „e fraterne accoglienze dei fratelli italiani. Col saluto ro„mano, noi professori e studenţi romeni, esterniamo a „Vostra Eccellenza l’amore, Ia gratitudine; la fede e „l’orgoglio che ci uniscono a Voi, piu puro simbolo di „razza latina e românită". Viva la Grande Madre Roma, viva l’ltalia sua degnafiglia. A S. E. l’on. Ministro Gentile: „Professori e- studenţi romeni di Focşani, in viaggio „istruttivo in Italia, commossi per le fraterne accoglienze „ricevute e grati per ilprovido ainto del Governo d’ltalia, „ringraziaino vivamante l’Eccellenza Vostra per l’lnte„ressamento dimostrato, assicurando che piu indisolubili „sensi di fraternitâ p cooperazione matureranno da queste „visite fra i Papoli fratelli11. „Viva l’ltalia; viva la gran Madre Roma“.

Străinii, cari merg în Italia, chiar cu un program şi Cl mijloace de voiaj restrânse nu se pot opri de a nu ^utâ după Ronia şi Neapolul, cu golful său minunat. fPhuseţea naturală, arta, istoria, poezia, au o parte

122 aşa largă în acest loc de desfătare; încât călătorul este atras aici fără să vrea. Odinioară, până nu se executaseră marile lucrări de edilitate publică, marele oraş era insalubru şi deci mai puţin vizitat. Astăzi Napoli este un oraş tot aşa de civilizat, ca şi Florenţa, sau Milanul; ba, după unii este oraşul cel mai sănătos al Italiei, datorită mării, o mare purificatoare, prin aerul pe care-1 revarsă asupra localităţii. Unde mai pui, că în 4 sau 5 ore, faci cu trenul drumul Roma-Napoli. Pe lângă uliţele întortochiatc, Neapolul are astăzi străzi frumoase şi bulevarde; cum sunt: Corso Umberto, care merge dela gară la Bursă şi de acolo la Municipio; Corso Garibaldi; strada di Chiuia; etc. dintre cele mai frumoase; iar gradinele dela Villa Nazionale; care se întind pe 1500 metri, dealungul mării alcătuesc admirabila Riviera di Chiaia, unică în Italia, prin frumuseţea ei. Hotelurile, care se află la piciorul lui Pizzofalcone, lângă glorioasa S-la Lucia, al căreia nume singur a rămas, sunt dintre cele mai bune din Italia. Noi focşenenii, în toate excursiile, am găzduit în acest cartier, pe malul mării. In 1921 am stat la Albergo Reale, unul dintre cele mai confortabile ale oraşului. Masa şi casa, mi-au fost întotdeauna în excursie o grijă principală. întâi, că diferenţa de preţ, dela o categorie superioară, la una inferioară, este minimă, faţă de confortul şi de îndestu larea , care nu sufere comparaţie, între ce ţi se oferă la un hotel sau restaurant de prima, şi la altul de a treia clasă. Al doilea, odihna cum trebue şi mâncarea bună şi suficientă, repară forţele cheltuite mai mult ca de obiceiu într’o excursie şi menţin călătorului acea rezervă de energie, adică de siguranţă fizică, care este condiţia unei bune dispozi/iuni — siguranţe morale, — de care vorbeam, şi care contribue mult Ia reuşita unei excursiuni. De astă dată fiind încartiruiţi prin îiigrijirea guvernului italian, am fost găzduiţi la un splendid Collegiu militar, acolo unde a studiat şi actualul principe moştenitor al Italiei, masa am luat-o în oraş, la Ristorante Frascati via Roma 143 în condiţiuni cât se poate de bune restaurantul fiind de l-ia categorie. In Neapoli am sosit Luni 27 August ora 1326 şi .m stat până Miercuri noapte 29 August ora 17 ao_

123 Pentru calatorii, cari fac drumul urmat de noi astă vară, odată ajunşi aici, Neapolul serveşte şi ca o etapă bună pentru a-şi reface forţele pierdute. Aerul, grădinile, răcoarea mărei, dar mai cu seamă împrejurimile Neapolului, oîerâ vizitatorului locuri de linişte, de odihnă şi de reculegere binefăcătoare. Câteva ceasuri pe ţărmul mării, ori sus pe Vomcro, unde aerid este de o puritate incomparabilă; ca şi o preumblare prelungită cu tram vaiul, aduc acea restabilire de echilibru sufletesc, de care inimelc noastre, considerând lungimea drumului de până aici, începuseră să simtă nevoie. Acest program de repaos şi de mişcări variate, plus vizitarea marelui Aquarium, au complectat restul zilei, după sosirea noas"tră. Uitasem să adaog: câte o baie în golful de Neapole. Pavajul şi întinderea oraşului ne-au obligat să în trebuinţăm tramvaiul mai mult ca ori unde aiurea. Neapolul este oraşul Italici, unde distanţele sunt cele mai mari; dar din tramvai drumul este încântător. „Pa latul regal", „portul comercial", „Castello del Carmihe , „Gara" şi mai ales sgomotoasa Porta Capuana, cartierul popular cel mai celebru al Neapolului, ne trec pe sub ochi ca la cinema. Dimineţeie la „Portă Capuana", se face târg mare; de aici şi până la str. „San Biagio , mergi cu grijă numai printre străzi şi ulicioare, gata să te pierzi. Viaţa populară napolitană este întreagă con centrată aici. Poporul în întregime locueşte în stradă: bărbaţi sdrenţuroşi-, femei şi copii aproape goi, trăesc ca pe vremea Bourbonilor, sau chiar ca în „Anticitate" ’ unii exercitându-şi comerciul lor de peşte, ori de legume; alţii preparându-şi mâncarea fără nici o etichetă, în aerul liber. Ţipete, urlete şi un aer.viciat, doamne! Un spectacol insfărşit, pare că ar fi copiat după picturile din Casa Livie, de pe Palatin; îi viaţa publică dela Pompei, ori ti Italiei antice; extra-ordinar de- bine păstrată la Neapole, în acest cartier.

A doua zi Marţi 28 August dimineaţa, plecăm cu toţii la „Pompei". La „San Biego" etc. ne-am iniţiat cu viaţa publică romană; la Pompei facem cunoştinţă cu viaţa intimă a Romanilor. Vizitasem cu elevii mei anterior în patru rânduri PomPei 1 vizita noastră de astă vară a fost încoronarea celor

124 dinainte. Deşi timpul nu ne-a permis, să vedem cu amă nunţime decât un singur'cartier al Poiupeiului; dar acesta este „cartierul cel nou, inaccesibil încă celuilalt public vizitator. Nouile săpături după o muncă de 11 ani, întreprinse sub direcţia d-lui Vittorio Spinazzola, directorul ge neral al săpăturilor dela Pompei, au scos Ia iveală, folosindu-se de noui procedeuri; un întreg cartier, care este ca şi procedeul arheologului, o adevarată revelaţie! Până la Spinazzola, lumea era convinsă înainte de a răscoli pământul, că clădirile aveau să fie nişte ruine şi se lucra în consecinţă; mai ales că în vechile descripţii despre dispariţia lui Pompei se face aluzie la fenomene ■ sismice, care în adevăr au efect distrugător; dovadă cutremurile de pământ dela Messina, dela Reggio-Calabria, etc., care în câteva secunde au distrus sate şi oraşe întregi. Astăzi însă se ştie că erupţiunile vulcanice şi cutre murile sune două fenomene absolut deosebite: o spun aceasta savanţii sismologi, precum şi experienţa recentă a marii erupţii dela 1906 care luă Vezuviului, frumosul lui aspect conic şi decorativ. Cei ce erau atunci la Neapole, au simţit cât de mult diferă o erupţie de un cutremur. Intr’o erupţie marea primejdie nu vine dela pământ, care nu se mişcă, ci dela cer sub forma ceauşei şi a pietrelor pe care vulcanul le aruncă foarte sus în spaţiu şi cari cad de jur împrejur ca ploaia pe case. Ţişnind cenuşa se înalţă spre cer sub formă de umbrelă şi pe urmă după direcţia vântului, cade iarăşi la pământ ca un fel de zăpadă cenuşie până Ia mari distanţe înpotmolind ce-i ese în cale. Când ploaia de cenuşă e înceată şi progresivă, ca în 1906, stricăciunile sunt reduse ia minimum ; dar se poate întâmplă ca erupţia să fie foarte repede şi violentă şi împinsă de vânt cenuşa şi pietricelele să fie svârlite brusc şi toate Ia oialtă în spre acelaş loc, cercuind casele de toate părţile ea apa unei inundaţii, cu deosebire că apa se mişcă şi distruge, pe când cenuşa nu se mişcă şi clădirile’ susţinute de toate părţile, rămân neatinse în acest nemişcat strat de praf cenuşiu, care în câteva

125 ceasuri îngroapă totul, provocând întunericul, groaza şi moartea. Aşa s’a întâmplat la Pompei şi aici încă mulţi au. putut să fugă, căci numărul cadavrelor găsite este relativ prea mic faţă de mărimea oraşului. Cenuşa şi praful pă trunde pretutindeni şi menţine casele şi conţinutul lor în chiar starea în care se aflau în clipa ploaei de cenuşe. Pătruns de acest adevăr D-l Spinazzola, şi-a zis că va trebui să găsească Ia Pompei nu un oraş în ruină, ci unul păstrat până la cele mai mici amănunte. A în trebuinţat deci un nou sistem: ridicând încet cenuşa, strat cu strat şi într’o zi a dat la iveală câte-va case atât de întregi şi bine conservate, că parcă ar fi fost construite dela marele războiţi încoace. „Cu acest sistem viaţa antică e reconstituită în întregime până Ia cele mai mici detaliiDin Napoli, am plecat la Pompei dim. ia ora 7 cu un tren electric dela Stafia (Ferrovia) Circumvezuviană şi după o oră jum. am sosit la Pompei Scaii (Stazione) de unde prin Porta Nolana, am păşit cercetători pioşi în anticul oraş. Fuseserăm dinainte anunţaţi, ca de obiceiu; în plus încă dela Roma mă înarmasem cu recomandaţiuni de rigoare pentru D-nii Pro}. Dott. Giuseppc Spa/io, sau D-l Delta Corte, ambii R. Ispettori Scavi, Pompei. Surpriza plăcută însă fu, că odată ajunşi în Forum Pompei, ne aştepta însuşi Inspectorul* G-ral Se. P. D-l Prof, Dott, Âurigema, ginerile ilustrului Spinozzola, directorul general, care locueşte la Neapole. D-l Aurigema, arheolog emerit şi specialist în studii pompeiane, ni se pune la dispoziţiune pentru explicaţiuni şi ne face propunere că după o fugitivă vizită a Pompeiului, să vizităm pc îndelete noul cartier-, opera d-lui Spinaz zola şi a colaboratorilor sui. Am stabilit împreună cu d-l Âurigema timpul de 3 (trei) ore câte ne erau dispo nibile, ca să putem cerceta minunea pe care trebuia s-o vedem şi într’adevăr cele trei ore plătesc toate paginile scrise şi cetite de noi până atunci, asupra vieţii intime romane. Cea mai mare parte din casele desmormântate erau locuinţe luxoase aparţinând de bună seamă Romanilor bo-

126

gaţi sau partenopeenilor în vilegiatură la Pompei. E una, pe pereţii căreia, se poate admira fresce perfect conservate în culori frumoase în care domină roşul şi galbenul, re prezentând istoria Iphigeniei; episoade din războiul Troei, teribila dramă a lui Oreste. lntr’altă parte s’a găsit în mijlocul unor isvoare, cari curg în mici canale de marmoră, trei temple mici. Cel dintâiu este ornamentat cu picturi reprezentând legenda Dianei; al doilea conţine o minunată statuetă de mar moră albă reprezentând un amoriu (micul zeu al amo rului); al treilea este împodobit pe pereţi cu încrustaţii de marmoră de diferite colori. Sunt străzi întregi unde faţadele caselor sunt împodobite cu fresce de colori vii. Casele din Pompei au pe zidurile exterioare adevărate tablouri, expuse admiraţiei trecătorilor: scene din răz boiul Troiei, amintiri mitologice şi de cele mai multe ori alegorii, consacrate zeilor tutelari. Dinaintea multor case se văd mici altare de piatră sau marmoră destinate sacrificiilor. Pe multe ziduri se pot ceti „inscripţii" în litere roşii sau negre de toate dimensiunile, conţinând numele candidaţilor şi apeluri către alegători,, ceia ce nu e de mirare, ştiut fiind că mare catastrofă din Pompei s’a întâmplat în plină perioadă electorală. Trebue însă să credem că noul cartier descoperit de d-l Spinezzola, era pasionat de politică, căci sunt inscripţii numeroase pretutindeni şi cu deosebire acolo unde sunt ■ p'tţe şi încrucişări de uliţe. D-l Spinezzola a avut idec-a pitorească, care dă acestei evocări o impresiune pătrunzătoare şi dramatică : cada vrele şi scheletele găsite în case şi aşa de uimitor conservate, sub stratul de cenuşă, au fost lăsate chiar în locurile unde au căzut, în atitudinea în care catastrofa le-a lă sat. Unele par culcate liniştite pe jos; altele prin con torsiunea membrelor, dovedea lupta teribilă pe care zadarnic au susţinut-o cu moartea. Văzând acestea, cu toţii avem impresia vieţei ce se ducea Ia Pompei (în genere în (oale oraşele de vilegiatură pe malul Mectjleranei) pe vremea primului veac al erer noastre; iar pe de alta a înfricoşatei zile de spaimă, care a năpustit asupra acesfui oraş ploaia de cenuşe şi de pietricele sub care a fost îngropat.

I 27

Reîntorşi la Neapoli, în după amiaza aceleiaşi zile, spre a ne complecta cele văzute Ia Pompei, am vizitat marele muzeu naţional. Vizita muzeului dela Neapole, după aceea a Ponipeiului da bronzurilor, frescurilor şi bijuteriilor pompeiene aduse la Neapole, o. a doua viaţă, care complectează în ţelesul celei dintâi. Tot ce vedem în muzeu, cu imagi naţia repunem fiecare obiect la locul său, în oraşul mort, pe când încă acesta trăia I însuşi muzeul e un lucru mort, dacă îl putem însufleţi, el este de o mie de ori mai interesant. De aici a pornit ideea muzeelor, care se alcătuesc în însuşi cuprinsul anticului Pompei. De aceia în totdeauna e mai practic a vizita întâi Pompei şi apoi muzeul naţional. Către seara, unii dintre noi spre a înţelege frumuseţea unei privelişti asupra Neapolului, ne urcăm la Sânt Elmo pe când alţii fac câte o bae de mare, spre a ne reîntoarce apoi din vreme, după masă, la căminul nostru. In ziua ce vine, prin bunăvoinţa autorităţilor italiene şi în special ia intervenţia vice-consulului nostru D-l Di Giorgio, ministerul de marină italian, ni-a pus ia d spo zijie un domn ofiţer comandând un remorcher al ma rinei militare italiene cu care facem o preumblare de o zi la Insula Capri. Frumuseţile Neapolului se complectează cu îprejurimile lui. Peninsula Sorrentină, conţine vre-o două zeci orăşele pline de viile, cu amintiri istorice şi frumuseţi naturale fără pereche. Sorrente, străluceşte între toate împreună cu cele trei insule celebre, sentinele înaintate cari supraveghează golful de Neapole. Insula „lschia“ pe care a cântat-o Renan; insula „Procida“ şi insula „Capri“, pe care o lume întreagă o vi sează. Pentru odihnă, Capri este un loc ideal. I La trei ore depărtare de Neapoli, acest restrâns platou stâncos, la cinci sute metri înălţime, cu numeroase şi bine popu late viile confortabile, un român are şi el una, pare un imens clopot coborât în mare, spre a-i cerceta tainele adânci. Aerul aici, este atât de dulce şi înviorător; iar fru museţile naturale ale globului par neîntrecute, încât la toţi ne venea par’că greu, să ne despărţim aşa iute de ele.

128 Amintirile istorice se arată şi aici mult mai slabe, de cât pitorescul locurilor. Monumente de artă, vechi şi noui, sunt destule în colţurile acestea de raiu pământesc, pe care, începând cu vechii greci şi Romani, le-au vi zitat într’una şi le vor vizita mereu, artiştii şi poeţii şi toţi acei cari pe pământul nostru sbuciumat, caută un isvor din care să soarbă puteri de viaţă şi de inspiraţiune în lupta ce duc pentru un ideal! Nicăeri 11’am găsit un peisaj mai frumos şi o linişte mai adâncă, ca la Capri, într’o atmosferă de flori şi de parfum delicios, în faţa valurilor liniştite, al unei mări de smarald şi în răcoarea unor grădini pline de viţă şi cu umbroşi lămâi! Cele câteva momente petrecute la Capri, au fost pen tru noi ca un vis feeric, care ni-a reîmprospătat pute rile; înviorându-le şi astăzi ori de câte ori ne mână gândul, că poate îl vom revedea! Părăsind insula pe o mare calmă, înaintea unui splendid apus de soare, ni7am oprit la celebra: Grotia de azur, săpată în stânca insulei. Divizaţi în echipe, am vizitat pe rând, în bărci, această minune a Luinei; unde din nou farmecul tabloului, întrece orice putinţă omenească de descriere. In drumul Neapoli-Capri, şi cât am stat la Neapoli, am fost întovărăşiţi de prietenul nedespărţit, d-1 Adu. ■ Borghi, interpretul consulatului nostru de acolo, li ex prim ac>, ca şi d-lui Vice-consul român din Neapoli, mulţumirile comitivei putnene, pentru tot ce au făcut pentru noi. Noaptea Ia orele IV™ plecăm din Neapoli spre Flo renţa, unde sosim Joi 30 August ora.6 dimineaţa.

După ce vizităm Roma şi Neapole, exuberante de viaţă, labirinte de clădiri măreţe, haos de mişcare omenea'scă: într'o dimineaţă splendidă de vară, am ajuns la Florenta. împrejurimile ei încântătoare, dealurile rotunjite, întinse atmosfera de linişte ce învăluia oraşul tihnit, cu un irecut strălucit şi cu urme la fiecare pas, ne aducea ade oraşul nostru de acasă, de hocşanii doriţi, minte

129 cuprinzându-ne sufletele într p legânar^de^

î KTJTS

fplăcl,tă înte'

xere a vieţii, am intrat în cetatea ţlrnlor , Neexistând con-vittl nazionaîe a F Iotenţ_, ^ ^ instrucţiunii publfce Jtalian a aglj studi pCr la Mano Tortonese, Reg .. sfsc0|arjj la Collegio

- propriu în oraş, “^"^Jdeobiceiu, fostului meu distins Scrisesem elm vieme, n Uii D-r Giacomo şcolar focşenean, vechiului prudeii • D Un ^ Ycldmam, anunţanou-i sosire ^ familia în acea epoca era absent din o J f . c ,o tinţe locale, vilegiatură. In schimb pe >mga ae , 5,, am fost tot timpul în tovaraşia bunulm pr.e ^ ^ ?j

^t^. «;e excu^ a, «

vărăşit Pretut",fe"':

tj]e ce vizitam, de obiceiu în Italia;

Florenţa este poate localitatea unde ne simţim fiziceşte, mai la’ largul nostru. _ Pe lângă clima ei temperată şi aerul oe o puntaic excesivă; oraşul este de o curăţenie şi de o eleganţa neîntrecută; plus aşezarea lui naturală,Incomparabilă ca frumuseţe. In primul rând vizităm oraşul pentru orientare şi pitorescul priveliştii lui, apoi vizităm bisericile şi. pe urmă

muzeele. Aşezată între vestitele colilie; Fiesole, Morello şii«» Miniato, printre care şerpueşte rigid Armii gălbui. Florenţa- de astăzi păstrează cu sfinţenie tot ceiace^ geniul Renaşterii a creiat spre proslăvirea frumosului Ş’ adevărului etern! Nicăeri, un aii oraş n’a adăpostit, înde zidurile sale, atâtia artişti mari, ca florenţa, care la c • ’

130

' : î

S <

care pas oferă privitorului o operă de artă. Omul şi na tura, s’au întrecut aici spre a împodobi cu dărnicie „Oraşul Florilor"' cum l’au supranumit. Nu există tablou natural mai frumos pe .lume decât Florenţa văzută de sus, în apusul soarelui, dela San Miniato! Întreg oraşul, cu colinele care-1 împrejmuesc pare opera unui Dumnezeu, florentin el însuşi, cum spune în al său „Le Lys roage". Analole France; tabloul întreg se aşterne de aici la picioarele privitorului înmărmurit de ceiace vede! Rare sunt locurile ca acesta, de unde un vizitator să poată vedea un oraş repede şi- în între gime. Dela San Miniato, Florenţa se vede ca în palmă ! Nimic nu pierde ochiul cercetătorului. Dela Fiesole, aceiaşi panoramă ! întreaga regiune a fost supranumită „Grădina Italiei"; iar afluenţa de vizitatori toamna şi primăvara, la Florenţa, o numără între cele mai vizitate oraşe din lume. Când tradiţiunea greco-romană şi condiţiunile politicosociale, au creat începând dela al 14-lea viac, o viaţă locală intensă, în peninsula italică, viaţă atât de favo rabilă desvoltării Artei, Horenţa a ocupat primul loc în desvoltarea artistică a Iumei. Veacul al 15-lea este epoca dominaţiunei intelectuale a acestei cetăţi, rolul Athenei în cultura veche, îl ocupă Florenţa pentru timpurile inodenie. Atena veche ; Florenţa modernă şi Parisul con temporan: iată cele trei etape ale civilizaţiunii omeneşti! Domul (catedrala) Florenţii început în 1294, de către un şcolar al lui Cimabuc fu împodobit, la încep. sec. 15-lea de către Hrunelleschi, cu celebra'/' cupolă, în felul celei dela Pantheonul din Roma. întreg oraşul pare a se grupa în jurul acestui măreţ edificiu, care prin per fecţiunea sa arhitecturală, pare că simbolizează însuşi sufletul acestei Florenţe viguroase şi plină de graţie; proclamându-i suveranitatea în ochii tuturor acelora, cari nu înţeleg o artă, fără viaţă! Coborâţi dela San Miniato în piaţa Domului, stăm ■ ceasuri întregi, conteniplându-l, plini de extas; ca şi Mihel-Angelo, odinioară şi simţind parc că, cum sufletul lăţii se apropie toi mai mult de al nostru, îndemnândune poruncitor, să-i cercetăm comorile: opera celor mai artistice ale omenirii! Danie, PetrarcaFGalii, mari genii .

;

131 Giolto, Machiavelli, Mihel-Angelo şi Leonardo da Vinci şi câţi alţii aii vieţuit aici. Lăsăm muzeele la urmaşi începem cu bisericile ; e mai prudent. Vizităm întâi: Santa Croce („panteonul Flo renţa1'). Când pictura a reînviat în lume ea a început ca un decor al păreţilori pictura murală sau frescul. Ca şi Dante în „Divina Comedia" tot astfel şi floren tinul Giotto prin ale sale frecări dela S. Croce, a creiat adevărata pictură; săvârşind aceiaşi mare revoluţie în arta penelului, ca şi Dante, în literatură. Figurile lui omeneşti, nu sunt desăvârşite, dar vor să fie; meritul artistului, e că a făcut începutul. Discipolii şi urmaşii lui Giotto, îl vor complecta, fără a fi desăvârşiţi, prin frescurile lor, dela „Santa Maria Novella" („Capella Spa niolilor"). Un progres şi mai mare întâlnim vizitând „S-ta Maria del Carmine", în opera maestrului Masaccio şi a elevului său Filipno Lippi, cari îşi iau modele din natură, idealizându-le. înainte de a vizită Accademia, ni-am oprit un moment la Sau Marco, spre a admiră opera divinului artist: Fra Giovani da Fiiesole, supranumit, Fra Beato An gelico, din cauza caracterului său îngeresc, care cu b technică savantă creiă. figuri omeneşti pline de evlavie şi de cucernicie divină; perfecţionând totodată lipsurile pre decesorilor săi. Femeia îngenunchiată, din „Crucificarea•• lui, a inspirat pe Rafael în Incendiul din Borgo“. Dela Accademie şi până la Muzeul Domului nu-i de parte ; cu atât mai puţin e până la Barggelo. In ambele muzee se poate vedea întreg geniul florentin, care este mai umil sculptura!. Începuturile, acestei arte nu le găsim, ca în pictură, la Florenţa. Aici sculptura apare deodată în plină etîorescenţă. Cine vrea să cunoască Florenţa sculpturală, să studieze pe iaca cte/a Robbia, Donatello şi Verroahio, în aceste două muzee. Unul dintre cele mai frumoase muzee din lume este Bargello, unde în chipuri de marmură, de bronz şi de teracotă, este închisă o viaţă omenească plină de sbueium. Cercetându-i cu atenţie pe aceştia, înţelegem mai bine pe M.-Angelo, considerai ca expresiunea supremă a sculpturei Renaşterii; fără a trece cu vederea şi opera de eleganţă ciselurâ a lui Ghtberlt, care a făcut celei re porţile Baptisterului florentin. ^

132

: !

Procedând cu vizitele noastre în această ordine şi • iniţiindu-ne în chipul acesta asupra începuturilor şi pro gresului artelor plastice la Florenţa, am putut vizita apoi marile muzee Ufjizi şi Pitii, fără a ne obosi prea mult şi cu un real folos de înţelegere a comorilor conţinute în aceste muzee. Aici am avut şi norocul de a fi acom paniaţi şi a ni se da explicaţii!ni savante de către pro fesorul specialist D-l Cav. Uff. Dotl. Pilippo di Pielro. Docetite di Storia, deil arte nella R. Universitâ di Roma ; Segrctario della R. R. Qallerle di Firenze. li adresăm şi aici mulţumirile noastre recunoscătoare. • După ce am vizitat Fiesole şi grădinile Boboti şi Caseine; timpul fiindu-ne limitat, am încheiat şederea noastră la Florenţa cu o vizită la palazzo Vechio, din piazza Signoria. In acest istoric edificiu, este instalată administraţia municipală a Florenţei. Reţinuţi în celelalte muzee, la ora când am sosit aici n’am găsit decât pe un reprezentant al Primarului (II sindaco) Florenţei, l-am transmis salutările noastre; în schimb ni s’a pus la dispoziţiune un funcţionar superior, care ne-a întovărăşit în timpul vizitei noastre; dându-ne toate explicaţiunile trebuitoare. Mulţumind, am părăsit Palatul şi trecând prin faimoasa Loggia dei Lauzi, unde am admirat pe Perseu a lui Bcnvcwtto Cellini, r.e-am îndreptat după o masă de adio către reşedinţele respective, pentru a ne face pregătirile de plecare. . Sâmbătă 1 Septembrie d. amiază plecăm spre Veneţia unde sosim noaptea la orele 9. , Există pe pământ oraşe, peisagii şi panorame incom parabile; însă nici un decor natural nu poate rivaliza cu Veneţia şi laguna sa. Artiştii şi poeţii din toate epocile au fost atraşi de farmecul acestei regine a lagunelor, căci acolo geniul omului şi natura se unesc într’o armonie perfectă. Piaţa San Marco, cu Basllic'a-i aurită, Procuraţiile solemne; Palatul Ducal şi perspectiva lagunelor, ne dau aparenţa unui vis frumos. Marele Canal cu palatele sale în mar moră, a cărora architecturâ şi decoraţiuul par a copia faimoasele dantele dela Biirano şi della Torcello, cu bisericile şi cu punţile sale, cu gondolele cari se strecoară ca năluci pe apă, dau vizitatorului o emoţiune puternică.

133 Numeroasele apoi biserici cu faţadele lor maiesioase , sunt atâtea muzee de arte frumoase; pe când canaturile sunt atâtea tablouri unde soarele, umbra şi coloarea, produc efecte pitoreşti, dintre cele mai neaşteptate. Laguna do minată de eleganta cupolă a Basilicci dela Salute, cu insula Sau Giurgio, dau, în apusul soarelui, un spectacol unic ca frumuseţe şi pe care imaginaţia unui artist le-a putut concepe vreodată! In rezumat „Veneţia" întreagă e un decor admirabil, muc pe pământ, pentru aceasta lumea vine la „Venjia"; iar noi focşenenii, fot pentru motive de ordin psichologic,. estetic şi recreativ, am fixat în programul nostru „Ve neţia" la urmă! Cel care vede prima dată Veneţia are o impresie par ticulară: crede că vede o lume nouă; urechea Iui nu aude nici unul dintre sgomotele ohicinuite aiurea; nu vede nici cai, nici trăsuri, nici pulbere I Intr’o linişte bi nefăcătoare şi într’un calm absolut, se desfăşură cea mai minunată magie a culorii. Am spus că Veneţia e un oraş nu numai frumos, dar e un oraş unic in lume. Frumuseţea din toate oraşele cu această reputaţie, strânsă la o laltă, nu ni-ar da toate elementele din care se alcătueşte frumuseţea Veneţiei şi mai ales proporţia în care aceste elemente se combină; aspectul ei particular, pe care-1 capătă prin această, proporţie, — cum spune d-1 lorga. — Veneţia îţi pro duce deci impresia unui lucru unic, care nu se mai poate vedea nicăeri... Nu numai călătorii, ci chiar localnicii, ca Ooldoni şi alţii, mărturisesc aceasta. Veneţia e un oraş extraordinar, încât după descripţii nu e cu putinţă să-ţi faci o idee, fără s-o fi văzut; toate oraşele din lume seamănă câte puţin; aceasta n’are ase mănare cu nici unul... Când o vezi din nou îţi trezeşte „alte senzaţii de frumuseţe". Ca pitoresc, frumoase sunt: Genova, Neapolul, Florenţa, cu împrejurimile lor, etc; ca Veneţia nu-i nici una; De aceia şi impresia pe care Veneţia a făcut-o întotdeauna comitivei noastre, a fost dintre cele mai mai puternice. Sosim la 1 Septembrie, noaptea, în gara Veneţiei, unde ne întâmpină d-nii Vice-Rettore il Dott, E. Mansaino, Şi il Ragiotiiere Arnoldo Ballerini, dela convitto nazio-

■

134 nalc Marco ToScarini, care ne conduc şi ne instalează în acest luxos conviţto, aducându-ne în acelaş timp şi o scrisoare cu salutările distinsului domn Rettore al convittului, Cav, Prof, Pescatort, reţinut de o indisposiţiune. A doua zi până să-l vedem noi pe d-1 Rettore, des-de-dimineaţa, vine d-sa în mijlocul nostru; aducân du-ne salutări de bună venire. E o persoană de o dis tincţie şi o amabilitate rară, care pe lângă farmecul Ve neţiei, a procurat sufletelor noastre îmbogăţite cu atâtea impresiuni şi plăcerea unei găzduiri cu adevărat aristo cratice ! Cele trei zile cât am stat în Veneţia, D-l Rag. A. Bullcrini, delegat de către d-l Rettore, ni-a întovărăşit pretutindenea, servindu-ne drept călăuză, li adresăm şi aici mulţumirile noastre. Programul nostru de excursie aici, l-am început cu vizita făcută d-luj consul al României la Veneţia: Dott. Bombardclla, care ni-a oferit serviciile d-sale graţioase, dacă necesitate va cere. l-am mulţumit în numele comittivej. Din piaţa St. Marco, am pornit apoi pe Canal Cranele, (bulevardul Veneţiei), spre a ne impregna cu atmosfera, — a lua aer — cum se zice, de Veneţia! Apoi tot spre orientare, cu un Vaporello am făcut o preumblare la Udo, vestita insulă, Acolo am putut ad mira marea Veneţiei in toată splendoarea ei; precum şi plaja, poaie unica, ca frumuseţe. Cu toţii am făcut câte o bae şi la amiază ne-am reîntors la Veneţia, unde arii luat masa ca şi în trecutele excursii, la marele, rcst.au.-. rant Pilsen anexat la „Albcrgo-Moderuo", Manin-Pilsen al căruia vechiu proprietar este d-l O. Sapori, căruia noi focşenenii ii suntem vechi cunoştinţe şi clienţi de votaţi. întotdeauna d-sa ne-a tratat cu omenie şi cu o atenţiune deosebită, demnă numai de marii restauratori europeni. Aşa că pentru încheerea voiajului şt şederei noastre la Veneţia, faptul acesta ne-a adus încă un ele ment de satisfacţiune. [)e altminteri, sub acest raport, am mai spus-o, în toată Italia, în excursiunea aceasta, ca şi în cele preceden te, Pe cât am fost noi de prevenitori, pe atâta am fost si de favorizaţi. Nicăeri n’am avut nici o neplăcere,

ca 4 mi zk> cu"flict de afaci;ri-

135 Ne-am aranjat budgetul excursiei şi am fixat condiţiunile de tratament pretutindeni, căutând o cât mai pun ctuala îndeplinire a acestor condiţii'; având mereu drept călăuză, dictonul francez: „Ies bons comples, font Ies bons am/sDe aceia am dus-o bine cu toţii, în toate excursiile şi în totdeauna ne-am întors în ţară, cu eco nomii apreciabile. Aceste economii ne-au servit nouă la Focşani, ca fonduri iniţiale, care mărite au format fon dul material al exciirsiunilor noastre viitoare. In după amiaza zilei de 2 Septembrie, printr’o gentilă intervenţiune a D-lui Consul Dott. Bombardella, am obţinut din partea Primarului Veneţiei (II Sindaco di Venezia) autorizaţiunea de a asista cu întreg grupul nostru la festivitatea istoricelor Regate venepene, cea mai frumoasă şi cea mai caracteristică dintre serbările vechii Veneţii, „Serenissima-, când aceasta era regina mărilor! In orice caz e o serbare specifică Veneţiei, ca frumuseţe şi unică în lume, origina acestor serbări c necunoscută. Prima menţionată, e la finele anului 1300, la serbările Sf. Marii. Ele constau atunci în întreceri de gondole, frumos ornate, (bărci) pe Canal Grande, cari urmau după concerte şi petreceri publice, cu cortegii simbolice, în diverse costume istorice. Se organizau cu spesele guvernului, ori ale gentilomilor veneţieni, în cinstea vre-untii prinţ străin, cari ocazional vizită Veneţia;ori pentru serbările unor societăţi sau corporaţii celebre veneţiene şi întotdeauna pentru delectarea, doritorului de spectacole, public veneţian. Acesta participă în massă la serbare, înşirat dealungul Marelui Canal. Ultima Regată înaintea războiului fu cea din 1912, când Veneţia inaugura serbările pentru a comemora ridicarea din nou a vestitului Campanile dela S. Marco, care se dărâmase cu câţi ani înainte. După războiul mondial, în timpul căruia Veneţia a avut de suferit; în 1919, regatele şi-au reluat cursul şi se continuă cu mare fast, odată în fiecare an. Serbările de astă vară au pornit din iniţiativa ziarului „La Gazzetta di Venezia", alcătuindu-se un comitet de cetăţeni, între care se numărau principalele personalităţi ale nobilimei, artelor, comerţului şi industriei; precum şi presa (La Stampa) veneţiană.

136 Comitetul hotăra ca regatele propriu zise să fie piecedate de o serie de serbări, prima: o mare serbare nocturnă: Barca La Oalleggiante, va purta pe artiştii muzicali cari fac o serenadă (la serenată) tradiţională in stil mare, condusă de Maestrul Carmelo Preile, direttore della „Banda Comunale", bandă vestită in lumea în treagă şi va parcurge întreg Canalazzo iu seara de 31 August, plecând dela Riva dci Sabbioni, la ora 21 precis şi târziu în noapte, sosind la „Bacino di Sau Marco". Maestrul Preite va avea la dispoziţiunea sa artişti lirici de prim ordin; una sută de corişti de ambele sexe; un cor maiestos de băeţi şi o orchestră de peste una . sută de profesori. Toată această massă de executanţi va lua loc am zis, într’o grandioasă şi prea frumos ornata Barcă; „Oalleg giante", iluminată în chip fantastic cu mii de lumini. Aceasta parcurgând M. C. „il Canalazzo", chiar dela Riva Sabbioni va începe executarea programului Sere- nadei, program anterior fixat, cu o muzică aleasă din marii compozitori. Ex : La Riza Sabbioni — Rossini: Sinfonia dell’Assedio di 'Corinto. Orchestra La S. Slae — Wagner: Tăunhaiiser — Marcia del Corteggio — Atto II. — Coro. La Erberia. — Ponchielli: La Gioconda — Duetto per' tenore e baritono. Şi tot astfel opriri cu alt program, în 12 locuri; la Giordinetto Reale, ultima serenadă. Noi am sosit la Veneţia în toiul serbărilor; La Regata, fiind partea esenţială din programul întreg. Invitaţi, am luat loc cu toţii lângă „fondamento del Museo Correr", alături de tinerii italieni dela Convitto Nazionale; la ora fixată, în după amiaza zilei de 2 Septembrie. Spectacolul care s’a desiăşurat înaintea ochilor noştri nu are nici termeni de comparaţie şi nici de expunere, . ca frumuseţe ! Stând dealungul Marelui Canal, strălucitor de culori şi lumină, — toate Palatele Veneţiene situate aici, sunt îm podobite atunci. — Am sorbit cu ochi nesăţioşi şi cu inima palpitândă, vreme de câteva ore, fantasticul cor al celor nouă Gondolini, urmate de bărcile (bistegiu ) municipale, frumos împodobite; ca şi gondolienii sone

137 cari le vâslesc, îmbrăcaţi in costumele epocei ce repre zintă fiecare. Spectacolul a câştigat prin intensitate prin mulţimea Înşirată, in mare număr, dealungul Marelui Canal şi care mulţime, da viaţă tăcutelor palate de marmoră ale Ma relui Canal I Bărcile cari fac cursa de întrecere, pleacă dela Giardini publică până la staţia feroviară S. Lucia şi înapoi. Ele purtau nume ca: Veneziana, La Bizantina, La Moceniga, Cavalli marini; Nettuno, La Geografia, La Luce. Autorităţile Veneţiene şi subsecretarul de Stat, D-l Caradonna, delegatul guvernului, aşteptau într’o „loggia" aparte, alcătuind juriul pentru a distribui Ia urmă, pre miile victorioşilor, bani (pr. I 2000 lire), medalii şi steguleţe. Guvernul, Comuna Veneţiei şi comitetul serbărilor, vor oferi fiecare câte un premiu de valoare, acelor palate care se vor dovedi mai frumos împodobite la serbare. Tot timpul serbării cursele particulare sunt interzise pe marele canal. Intre nenumăratele serbări ale Serenissimei republici de odinioară, regatele erau considerate ca serbarea lor naţională. Astăzi încă, de când au fost reluate, produc în cetatea adormită, o senzaţie de ncdescris. Ele au loc tocmai când începe sezonul, când afară de localnici,1 Lido este plină de străini (forestieri). Din Italia vin vi zitatori anume pentru ele. In seara aceleiaşi zile In piaţa S. Marco, piaţa cea mai frumoasă din lume, iluminată feeric şi plină de veneţieni şi de străini, intre care eram şi noi, Banda Municipală Comunale sau „Cittadina", condusă de maestrul Preite a executat un mare concert, cu un program variatj începând cu Marşul regal italian şi imnul Giovinezza, apoi imnul Campanilei, etc. mult aplaudate de public; în timp ce din piaţă şi din Cam panile, se dau în şir focuri bengale multicolore! Târziu, la miezul nopţii, ne-am retras la convitlo, spre a ne repauza. Ziua următoare, ultima din program, rezervata Veneţiei, desdedimineaţă începem vizitele noastre la biserici şi muzee. Timpul scurt, cât ne-a rămas; voiajul nostru in Italia

138

! i

fiind terminat; nu' ne-a permis sil vizităm decât ce e mai caracleristic minunatei cetăţi. In orice oraş este un loc privilegiat, de unde oraşul se vede in sinlesă. A-şi apropia acest Ioc, este a inţelege oraşul. La Florenţa: 5. 'Miniato, la ’Sma-Forum; la N’eapole: dealungul rivierei di Chiaia la Veneţia, distanţa „între palatul Dogilor şi Libreria Veccliia". Veneţia nu este un oraş numai de frumuseţi, artistice naturale; ci şi „unul de frumuseţi artistice artificiale"; creaţiuni proprii ale geniului veneţian. Arta italiană a Renaşterii (sec. 10-lea) nu gravită numai în orbita Romei şi a Florenţei. In nord, „Veneţia fu încă o metropolă a frumosului". Sanşoviuo, venit dela Florenţa, creie la- Veneţia un stil aparte în arhitectură şi în sculptură. Dar marea artă veneţiană, fu pictura; căci arta „culorii" găsi aici o putere de exprimare cu totul nouă. Pictorii veneţieni nu sunt ca cei Florentini, „freschişti", ci mai cu seamă „pictori în ulehi". Marele lor merit a fost dea uni strălucirea şi veritatea procedeului flamand, cu amploarea decorativă a frescei florentine, Din pictura în uleiu maeştrii veneţieni au făcut o „pictură murală", conservându-i toate calităţile de strălucire şi de supleţă şi dându-i o puternică înfăţişare de „realism". Deşi Giorgione, este supranumit de unii Leonard da Vinci ai şc. veneţiene; totuşi cu opera lui Ttţian, pictura veneţiană atinge o amploare, o forţă de expresiune şi o armonie, de o intensitate neauzită. Munteanul din Cadore, coborât în oraşul lagunelor, toarnă în „peisagiile şi tablourile sale", tot pitorescul cerului albastru într’un apus de soare; precum şi toată armonia şi poezia văilor şî munţilor, de unde venea! El este pictorul „vieţii fisice" : ori zugrăveşte, o „Venus", ori o „Madonă"; „o pogo râre în mormânt" sau „Bachanalele" ; papi, împăraţi sau regi ai Europei, pictorul păstrează aceleaşi norme în a ni-i înfăţişa: „fiinţa în carne şi oase"! Dar geniul pro fund al marelui artist, ca şi realismul veneţian, se arată în muriie sale „composiţiuni decorative". Tintoretlo este un continuator, dar cam desident al Iu] Titian,'voind a uni desenul lui M.-Angelo, cu colo ritul lui Titian; îndepărtând prin aceasta delicateţea şi

139 armonia marelui maestru şi creind figuri gigantice cu gesturi aprinse şi desordonate; contrastând cu calmul şi liniştea veneţiană. Contrar, Vcronese păstrând calmul şi seninătatea care radiează, proprii veneţianului, desvoltând şi mai mult un decor magnific şi surâzător. Un episod din Evanghelie, sau un banchet patrician, e pentru artist ocazia de a etala luxul veneţian, costumele şi arhitectura. O uşoară lumină argintie se împrăştie peste îmbrăcămintea luxoasă, veselia, ori marmura pereţilor, până sus Ia nourii albi, atârnaţi de toarta cerului vcrde-albăstriu I Când generaţia marilor artişti dispăru, Veneţia rămase „cetatea strălucită a plăcerilor"; Tiepolo şi alţii rcluară tipurile lui Veronese, pentru a-le adopta stilului sec. al 18-lea, pe când peisagiştii exploatară pitorescul veneţian. In acest interval: Florenţa, Roma şi Veneţia, îşi de săvârşiseră arta lor, pe care o vom numi „clasică, pentru că s’a generalizat în toată Europa"; artişti din toate Ţările veniră în Italia să-i afle secretele artei sale. îmbibaţi pe lângă referinţele guidului şi cu aceste no ţiuni lămuritoare asupra artei veneţiene, procedăm la vizitarea unor biserici, începând cu S. M. Gloriosa dei Frari, Gesuiti, apoi S. Maria dei Miracoli, S. Maria Formosa, S. Salvatore (Bellini); trecând prin marea arteră de comerţ a Veneţiei: Merceria spre Procuraţii etc. şi terminând cu Sau Marco şi Palazzo Ducale, unde stăm mai mult. La reîntoarcere elevii se amuzează pentru a zecea oară, în piaţa S. Marco, ojerind grăunţe vestiţilor porumbei şi admirând pentru ultima oară „Obreria Vecchia", cel mai perfect şi mai elegant şi graţios monument, eşit din mâna omului! Afară de plafonul dela Scalzi, războiul n’a distrus nimic esenţial. Loggia lui „Sansovino" cu „S-ta Famiglia" si grupat de bronzuri, au fost reconstituite, ca şi „Campanile", înainte de 'a mai face o ultimă preumblare cu „gondola" în lagune, ne urcăm pe platforma din Campanile spre a ne lua rămas bun şi contemplă lacul imens semănat cu insule: Torccllo, care fu primul refugiu al veneţilor înaintea invasiei lui Attila; Murano, cu „la celebre vetreria* (sticlărie), unde un permis de a visita fabrica,

140 sosindu-ne târziu, nu l-ani putut utiliza; Burano,. cu fabricelc de dantele şi Sau Lazzaro, oasă de armeni, fac să viseze şi pe cei mai dornici de linişte şi singu rătate. Lăsăm preumblarea cu barca la Chioggia, insulă de pescari săraci, pentru o dată viitoare şi profit de liber tatea grupului ce conduc, de a se recreia, spre a face o vizită la Ca ’ Foscari, unde cu două zile înainte avusese loc solemniiatea inaugurării cursurilor de înaltă cultură pentru străini. Am regretat nespus de mult că timpul şi programul nostru de excursiile nu m:-a permis să asist la asemenea cursuri, mai ales că lecţiunea inaugurală, ţinută de Prof. Orsi, directorul cursurilor, tratase tocmai subiectul: „Necesitatea unei reforme în învăţământul istoriei, în şcoala secundară", Rezumatul pe care mi l-am procurat nu atinge nici pe departe, folosul practic de a fi putut audia în întregime cursul d-lui Orsi. Prezenţa noastră în Veneţia a procurat gazetelor de acolo prilejul să scrie despre grupul nostru cuvinte de laudă; arătând meritul liceului „Unirea" (l’Unione) di Focşani (Romanţa), de a întreprinde regulat asemenea vizite de studii în Italia, mânaţi de afecţiunea fraternă şi de dorinţa de a se instrui. „Gazetta di Venezia" şi „Giornale del Veiieto", „il Gazzettino" scriu în acest sens. In timpul şederii noastre în Veneţia, am avut în mij locul nostru pe bunul şi îndatoritorul bătrân d-1 C. I. Mitilineu, care locuind înainte de război la Roma, ne-a fost în trecutele excursiuni, o preţioasă călăuză. Prie tenul neuitaţilor „V. A. Ureche" şi „Gr Tocilescu", d-sa 3 luptat mult şi scrie şi astăzi încă în presa italiană, pentru cimentarea legăturilor noastre cu poporul italian. In totdeauna însă, o mărturisesc, mi-a făcut impresia că serviciile d-sale, n’au fost luate în seamă. înainte de a părăsi Veneţia, am expediat telegrame de mulţumire d-lor Miniştrii plenipotenţiari la Roma; ' D-nii Laliovary şi Penescu; din Milan şi Roma, tot prin telegrame salutasem, mulţumind, d-Ior miniştrii de instrucţie italian şi preşedinte al consiliului de miniştrii Asemeni la Bucureşti d-lui ministru al instruc-

italian.

141 ţiunii publice Dr: C. Angelescu; anunţând terminarea cu bine a excursiunei noastre şi nnilţuinindu-i pentru în crederea ce ne-a arătat. A doua zi la orele 630 cu trenul 44, plecăm spre Tri este, unde sosim Ia ora 10:'° dimineaţa. La plecarea trenului cu excursionişti, schimbăm cor diale salutări cu amicii noştrii italieni, veniţi să ne pe treacă; mulţumindu-Ie călduros pentru primirea, îngri jirea şi afecţiunea ce ne-au arătat. Ca la toate despăr ţirile se strigă: trăiască Italia; trăiască România! Corpi nostru a intonat „Giovinezza" şi imnuri pa triotice. La Trieste ne aştepta d. secretar al Vice-consulatului nostru de acolo, câruia-i scrisesem să ne mijlocească la „Posthumia" favoarea dela sârbi, de a avea un vagon aparte. Aici nu s’a putut; acolo l-am obţinut noi. Tot drumul pe calea ferată italiană, l-am făcut în condiţii 'satisfăcătoare, având vagon rezervat; iar funcţionarii italieni feroviari şi vameşii fiind de o prevenienţă şi de licateţă rară. Părăsim Trieste, cu dorul de acasă; dar şi cu regre tul că de a nu fi putut vedea frumosul oraş, decât nu mai cele câteva ore, la ducere. La o cotitură, brusc, ne apare Adriatica strălucitoare şi verde, s.ub un cer puţin cam posomorât, începuse niţel să picure dela Trieste; — ici colo apare-pe mare, albul sidefiu al pânzelor bărcilor, ce par nemişcate pe întinsul apei. Iar în margine zărim Miramarc, faimosul castel al Habsbitrgilor, cu sălile pustii ale palatului, unde a fost fericit Maximilian, împăratul de aventură al Mexicului, ucis la Queretaro, de gloanţele revoluţionarilor mexicani Marmura albă a zidurilor castelului se scaldă în marea verde;.iar parcul lui se urcă pe deal, se scoboară spre mare, atingâudu-se cu alte parcuri ale vilelor cari se ■ urmează în şir până la Trieste. Trecând cu şcolarii mei pe la „Miramare, mi-am rea mintit de versurile bardului nostru focşenean, ale nemu ritorului Duillu Zamfirescu:

142 „Cum Paolă sărmană vii tu din Miramare „Unde-ai cântat în duo cu întristata mare „Suspinul unui val. „Vii astăzi să-ţi duci harpa prin ori şi ce tavernă „De-ţi pleci frumoasa-ţi frunte pe ori şi care pernă „La ori şi care bal. (IViincli* slrolV «lin «Harpista»)

Duiliu Zamfirescu, care a trăit o viaţă întreagă în Italia, sub cerul ei fermecat şi a căruia poesie se re simte mult de această influenţa, are pentru liceul din Focşani, socot şi meritul de a fi dat îndemn şi încura jare conducătorului acestor excursiuni culturale în Italia. 11 pomenesc aici pentru ca generaţiile de şcolari, cari m-au întovărăşit în excursiuuile amintite, să-i poarte şi această recunoştinţă. Drumul prin Jugo-slavia, la întoarcere le-am făcut în aceleaşi condiţiuni, ca şi la ducere, intrând în ţară pe la Cârpeniş. Am făcut un popas la Timişoara şi altul la PIoeşti; iar în ziua de 7 Septembrie orele2 p. m., am ajuns la Foc şani, unde prietenii culturei, şcolarii şi colegii noştrii, în frunte cu D-l Alex. Ccorgiade, directorul liceului „Unirea" şi cu D-ra Elisa C- Lupii, directoarea şcoalei de fele gr. //, primesc pe misionarii culturei focşenene, cu flori şi urări de bună venire. Voios şi vesel, grupul nostru, a suportat bine întregul voiaj, Ne-am întors acasă cu toţii sănătoşi, perfect re• creaţi şi cu un bogat material de cunoştinţi folositoare. Terminând descrierea felului cum a decurs a ducea exctirsiune culturală iu Italia, repet, ceia ce am consta tat dela început, că, şi această excursiune a fost înco ronată de cel mai deplin succes; întrecând în amploare pe toate celelalte. Au contribuit la succesul excursiunei cam aceiaşi fac tori, cari ne-au adus reuşita excursiilor şcolare trecute ; în pitiş elementele nou/, pe care cetitorul le .vede citate în paginele acestei dări de seamă. Entuziasmul celor tineri, înţelegerei binevoitoare a pu blicului focşeneau şi încrederea şi concursul autorităţii superioare 'şcolare; apoi disciplinei, tactului şi mai presus , [oa(e credinţei ferme, că lucruri ca acestea folosesc

143 participanţilor, instituţiei şi societăţii româneşti, se datoreşte deplina lor reuşită, O călătorie de studii, se ştie că pe lângă laturea ei instructivă, este şi unul dintre mijloacele proprii de în- ‘ tinerire sufletească: prin noutatea ce trezeşte în locul banalităţii zilnice, care adoarme. Călătoriile în centre cu reputaţie culturală stabilită, ca şi în colţurile pitoreşti ale maturei, oferă vizitatorului mo mente unice de înălţare sufletească, ca şi de satisfacţie morală. Ele pot fi considerate în veacul noastru robit ma terialismului, ca o demonstraţiune împotriva egoismului feroce şi a blazării curente; contribuind la opera de educafiune şi de păstrare naţională. La Focşani, publicul a înţeles acest lucru şi din coo perarea acestui public cu şcoala, au eştit manifestările culturale, care sunt excurshmlleliceului „Unirea" peste granUde Ţării. Ele cinstesc deopotrivă şcoala ca şipublicul. In polietnicitatea noastră minoritară şi în opera de educaţiune naţion ilă integrală, pentru acei cari vor să să se ridice cu mintea dela greutăţile prezentul»', la situaţiunile mai clare ale viitorului," ele constitue şi un element de solidaritate şi de prestigiu cultural in. fata 'ailor neamuri. Deşi manifestări modeste, fără sgomot şi spectacol inutil, asemenia excursiuni pot ajuta într’o măsură oarecare la „creiarea în afară a unei atmosfere de simpatie şi de interes, necesare întotdeauna neamului nostru. Adeseori, foloasele reale vin mai târziu; iar pentru nerebdătorii de a vedea rezultatele practice imediate, pe urma acestui gen de excursii, constat că, de multe ori în lumea ideilor care se ciocnesc şi a sentimentelor, care se aprind pentru un ţel superior, rezultatele practice se întrezăresc mai cu anevoe şi pănă să le vedem, în fiinţă, se cere mat mult spirit de conciliere şi de răbdare, de cât în obicinuitele întreprinderi zilnice ! Excursiunile noastre culturale peste graniţe,' au fost făcute, mai toate în Italia; ţară de care ne leagă pe lângă conştiinţa obârşiei noastre comune şi aceia a geniului rasei, a spiritului de ordine şi de iniţiativă, a metodei Şi a clarităţii la lucru, etc.

"144

' j

A ne adăpa în măsură cât mai îmbelşugată, la însuşi isvorul culturei latine, de care vitregia vremurilor şi de părtarea geografică, ne-a ţinut spre nenorocirea noastră, despărţiţi multă vreme şi a închega temeinic o apropiere între cele doua naţiuni surori, e un fapt pe cât de na tural, pe atât de necesar. Apostolatului nostru, îi revine în mod firesc cliiemarea de a inaugura o operă folositoare, ca aceasta, ră mânând ca generaţiile viitoare să o desăvârşească. Italia din zilele noastre nu este numai ţara frumosului artistic desăvârşit; ci şi ţara unde se concep cu entu ziasm şi în acelaş timp cu socoteală, cele mai îndrăz neţe proiecte şi unde idiotismul neolatin, se împărechează, î.i modul cel mai fericit, cu vechea şi proverbiala tenacitate română. Italia de azi ne dă exemplul unei energii naţionale, sprijinite pe cultură şi solidaritate, Aceaste, adică idea lismul, nu violenţe, au creiat mărirea Italiei de astăzi. Nu numai legăturile de sânge; ci şi comunitatea inte reselor economice italo-române, ne sorţesc la o cât mai vastă şi intimă colaborare. Braţul, ştiinţa şi technica italiană ne pot fi de marc folos. Împreună, ambele ţări, vor putea asigura în Orient desvoltarea latinităţii şi solida ei prosperare; iar expan siunea morală a Italiei, va fi şi pentru noi, o garanţie validă; iar politica de pace şi de lucru, unicul program al celor d>uă ţări surori. Poporul român, are în mod instinctiv, sentimente de afecţiune frăţească faţă de cel italian. . Politica sau diplomaţia, pot despărţi, temporar, două neamuri. Dar legăturile sufleteşti dintre popoare, sunt un pedestal, pe care se pot construi energii solide în viitor. Căci viaţa organică a naţiunilor, sporeşte şi prin aceia ce-şi împrumută ele, una alteia, adică prin aceia ce-şi asimilează ele mai bine. In acest scop principiul solidarităţei de rasă, este astăzi pârghia pe care se ridică cul tura şi vigoarea neamurilor. Ideia că suntem „latini", ne-a dat odinioară puterea, a ne trezi conştiinţa naţională. Astăzi unirea, cât mai strânsă cu fraţii noştri latini, se impune ca o condiţiune a existenţii noastre viitoare.

145 De aceia aş crede, câ o rnanifestaţiune modestă şi isvorată tocmai clin sentimente şi de această natură, ar putea fi şi excursiunile noastre şcolare. în Italia. In această direcţiune am stăruit şi condus şi excursiunea din August 1923, excursiune care privită în acest cadru, am convingerea, că a fost o faptă bună şi folo sitoare şcolii şi neamului nostru. Cu aceste idei şi convingeri, încheiam şi Raportul meu către Direcţiunea Liceului „Unirea" după terminarea primei noastre excursii în Italia, în Aprilie anul 1911. Astăzi după experienţa a cinci excursii în Italia persist în ele .şi cu mai multă putere de argumentare. Terminând aduc mulţumiri recunoscătoare, auforităţei noastre superioare şcolare, precum şi D-lor miniştrii plenipotenţiari din Bucureşti: Baronul Alo/si şi d-l Ciolac Aulici, pentru facilitaţiunile ce ne-au acordat' şi obţinut dela guvernul Italian şi Jugo-slav. N’am în deajuns cuvinte de mulţumire şi gratitudine pentru d-l Alex. Georgiade, directorul liceului „Unirea" care cu inimă largă ne-a acordat tot sprijinul trebuitor; precum şi onor. Comite't şcolar al liceului nostru, pentru acelaş fapt frumos. Asemenea mulţumim şi Ad-ţiei Casei Şcoalelor pentru 3000 lei ajutor; Băncii Naţionale pentru 5000 lei ajutor tot la fondul general de excursiune şi d-lui N. D. Ch rculescu pen tru intervenţiune binevoitoare. Mulţumesc publicului foc-' şenean'în genere, în special tuturor colegilor mei şi în deosebi D-lor Rachtivan, lordănescu şi Dr. Rădulescu; care au colaborat fără preget, pentru reuşita a• cestei frumoase excursiuni. D-lor împreună cu d-nii avocaţi Dimitrie Neagu şi . Olt. Alexianu, au fost' neobosiţi tot timpul cât a ţinut excursittnea, contribuind în măsură largă la reuşita ei. D-nii Neagu şi' Alexianu, pot fi satisfăcuţi, de a fi co laborat pentru reuşita unui lucru frumos şi care-i cin steşte deopotrivă, pe d-lor şi şcoala, unde şi-au petrecut frumoşii D-lor ani tineri de liceeni. Recunoştinţa şi dra gostea care şi-au asigurat-o D-lor, în inima mea, nu poate găsi cuvinte destule de exprimare. Personal, mă ■ fericesc de a fi avut norocul unui colaborator, de price perea şi devotamentul d-lui D. Neagu. Cu temperamentul 10 i

146 şi cu experienţa d-sale recunoscută; valoarea muncei ce a depus, totdeauna, pentru succesul obţinut; socot, că nimeni, mai bine ca conducătorul excursiunei, n-o poate cunoaşte. Ii trec aici partea ce i se cuvine, din meri tele d-sale. ■ D-lor P. Florescu, comptabilul excursiei şi Dr. N. Iancu, medicul excursiunei, le transmit şi pe această cale, mulţumiri, pentru munca depusă, mulţumiri, care se adresează de o potrivă la toţi excursioniştii, colabo ratori merituoşi şi devotaţi pentru reuşita excursiunei. Din Tabloul anexat, la această dare de seamă şi anterior înaintat în copie, Onor. Comitet şcolar al liceului, se poate vedea gestiunea financiară a excursiei • ' noastre cu veniturile, cheltuelile şi economiile realizate, în decursul excursiunei. Înaintez cu această ocaziune direcţiunii liceului pentru arhivă o serie de fotografii originale ale grupului, fructul excursiei de astă-varâ.

C. LEONESCU Conducătorul excursiunei Profesor la Liceul „UNIREA" din Focşani

■4

P, S. Acest raport trebuia să fie tipărit odată cu bro şura „Notele şl iaipresiunile unui excursiOnist în Italia". Cinci excursii şcolare cu elevii liceului din Focşani. Broşură, care din motive independente de voinţa auto rului, n’a putut apărea. C. L.

148

Bilanţul excursiunei ? 12 August până

Venituri L e i

Beneficii din serbări populare, teatru, colind cinematograf........................................... Donaţii ( Casa şcoaleior............................... ( Banca Naţională........................... Economii rămase dela excursiunea din 1921. Cotizaţii dela 20 profesori şi profesoare Cotizaţii dela 20 elevi ............................... Total

97087 3000 5000 11896 123000 60500 300483

Conducătorul excursiunei, C. Leoneseu Profesor.

I-W

şcolare din Italia 7 Septembrie 1923. CheHueli

40 bilete tren pe distanţa: Focşani, Temişoara Cărpinişi, Zagreb, Lyublyana, Posthmis, Triest, Milano. Torino, Genova, Roma, Neapole, Pompei, Firenze-, Bolonia, Veneţia, Posthumis, Temişoara, Arad, Braşov, Focşani 5725, km. 101880 — Masa în toata excursia, hotel la Roma, 163822 plata serviciului la convitti (internate) etc. Speze de tot felul: paşapoarte (vize), tran sportul bagajelor, hamali, trăsuri, tramvae, telegrame, fotografii, unele intrări la muzee, 25761 medicamente, corespondenţă, etc. Unele cheltueli făcute cu pregătirea excur5100 siunei, deplasări la Bucureşti, etc. \ Sold rămas .

Total

296563 3920

Total . . . 300483

Focşani, Septembrie, 1923.

150

.Comitetul Şcolar al Liceului „UNIREA" din Focşani

BILA Activ

încheiat la 31

Denumirea Conturilor

SUMELE

L e i

Cassa....................... •............................. încălzit şi luminat ................................... Mobilier . ........................... • . . . . Efecte publice . ....................................... Internatul liceului.................................. . Aparate la laboratoare . ....................... Banca Kirmaier & ct. mărci germane . . Diverşi debitori......................................

1511550 42500 — 25237 75 25000 — 1173 75 268 30000 184471 70

323766 70

. * 151

NŢUL

Pasiv

August 1923. Denumirea Conluriior

SUMELE

i B. 2330 30000 10000 — 1585215 16848405 44500 — 5260050 L e i

i i

I. Popovici............................................... Fond pentru Laborat. Fisico-chimice . . „ „ „ Ştinţele Naturale . „ „ Refacerea salei de gimnastică „ „ Excursiuni............................ Soc. an. Economia din Focşani ct. împrumut Fondul comitetului...................................

i. : 32376670 Contabil, Pantelimon Florescu

150

.Comitetul Şcolar al Liceului „UNIREA11 din Focşani

BIU Activ

Încheiat la 31

Denumirea Conturilor

SUMELE

L e i

Cassa................... ............................... încălzit şl luminat ................................... Mobilier ............................... • . . . . Efecte publice.......................................... Internatul liceului...................................... Aparate la laboratoare . ....................... Banca Kirmaier & ct. mărci germane . . Diverşi debitori......................................

1511550 42500 — 25237 75 25000 — 1173 75 268 30000 184471 70

323766 70

151

NTUL

Pasiv

August 1923. Denumirea Conturilor

SUMELE

Lei

I. Popovici............................................... Fond pentru Laborat. Fisico-chimice . . „ „ „ Ştiutele Naturale . „ „ Refacerea salei de gimnastică „ „ Excursiuni............................ Soc. an. Economia din Focşani ct. împrumut Fondul comitetului...................................

| B.

2330 30000 10000 — 1585215 168484 05 44500 — 5260050

323766 70 Contabil, Pantelimon Florescu

152

Comitetul Şcolar al Liceului

, Contul de Venituri _ La 31 VENITURI I. e i

Înscrierea şi frecuentarea elevilor particulari Venitul claselor budgetare Venitul claselor extra budgetare Donaţiuni Venitul dela liceul de fete Venituri' neprevăzute Taxe de examen şi corigentă Diferenţe taxe de examen Venitul cinematografului Carnete de identitate Gestiunea internatului liceului Fond pentru biblioteca liceului Dificit luat din fondul comitetului

382S5j— 91700;— 155400 — 84241 — 40000 — 25781.50 106660 — 89095 — 3343 50 650 68 90 1750 876S2 15

724657 05

153

„UNIRE A“ din Focşani

si Cheltueli i

August 1923. CHELTUELI L e i

Cheltueli cu întreţinerea localului Cheltueli de cancelarie încălzit şi iluminat Ajutor pentru elevi săraci Cheltueli la laboratoare Cheltueli neprevăzute Cheltueli cu cinematograful „ cu orchestra liceului „ biblioteca Plata prof. claselor extra-budgetare Plata prof. p-tru exam. pârtie, şi absolvire Plate prof. pentru lucrări practice Banca Naţională 1 Plata personalului comitetului Plata suplimentară a servitorilor Materiale Cheltueli cu excursiile Premii şcolare Anuarul liceului Total lei . .

209382 70 1139060 91830 — 735 85

169415689 80 756 20 1150 581850 127090 — 166075 — 1850 4 55 52614 — 1986210 530 50 484 3699 25 14000 724657 05

Contabil, Pantelimon Florescu