?/
) r
9
ANUARUL ŞCOALEI SECUNDARE DE FETE GRADUL AL Il-lea DIN
FOCŞANI PE ANII ŞCOLARI 1921 / 1922 — 1922 /1923 •**
h
BUCUREŞTI ATELIERELE GRAFICE „ÎNVĂŢĂTORUL ROMÂN“ SOCIETATE ANONIMĂ FABRICA FOCŞANI, BULEVARDUL CAROL 46 «877
if
'4f:
:
ANUARUL ŞCOALEI SECUNDARE DE FETE GRADUL AL ll-lea DIN
;»
FOCŞANI PE ANII ŞCOLARI 1921/1922 — 1922/1923
BUCUREŞTI ATELIERELE GRAFICE „ÎNVĂŢĂTORUL ROMÂN“ SOCIETATE ANONIMĂ FABRICA FOCŞANI, BULEVARDUL CAROL 46 6877 r*
* V
p
3H (*138)105$)
'SWl.
SUMARUL: O v M16..
I. Istoricul înfiinţărei şcoalei. II. Activitatea şcolară. ANUL ŞCOLAR 1921 | 1922. »
A. B. C. D.
Personalul administrativ. Comitetul şcolar. Repartiţia orelor. Situaţiunea şcolară. ANUL ŞCOLAR 1922 | 1923.
A. B. C. D.
Personalul administrativ. Comitetul şcolar. Repartiţia orelor. Situaţiunea şcolară.
III. Conturile de gestiune. IV. Activitatea extraşcolară.
2iM
f
^<no/vr,/v secumdarA oe eete Gradul al ll-lea din Focşani
I. Istoricul înfiinţării şcoalei Şcoala Secundară de fete, gradul al II-lea din Focşani a fost înfiinţată în cele mai grele clipe ale vieţii noastre naţionale—în timpul ocupaţiunii germane — atunci când nici o şcoală a Statului nu putea funcţiona în oraşul nostru. Iniţiativa înfiinţării acestei instituţiuni, sedatoreşte dom nilor profesori: T. Iordănescu, 0. Ţino şi regretatului coleg A. T. Marosin, care împreună cu subsemnata am deschis un liceu de fete cu 7 clase, în care am adunat fiicele ce lor ce luptau pentru ţară. Nu voiu uită niciodată greutăţile cu care am luptat pentru obţinerea autorizării dela comandatura germană, controlul ce ni se făcea la alcătuirea orariului, emoţiunile prin care treceam oridecâteori eram che mată la comandatură; şi mai cu seamă ameninţarea co mandantului de a fi închisă — pentrucă îndrăznisem să cer direct ministrului nostru, D-nul Arion, autorizarea de a func ţiona şcoala noastră, ca şcoală publică. In adevăr, făcusem o asemenea cerere, care a fost dusă la Bucureşti de D-nul Iordănescu. Petiţiunea mea s’a întors pe calea etapelor şi ajunsă la comandatura locală, am fost chemaţi — D-nul Iordănescu şi cu mine — la co mandatură şi ameninţaţi cu închisoarea, pentru îndrăsneala ce am avut de a ne fi adresat direct ministrului, care — zicea comandantul — n’aveâ nici un drept a ne da au torizarea cerută. Norocul a fost, că s’a dovedit că traducerea cererei mele era greşit făcută în limba germană, de tăimacii binevoitori ai Românilor, ceiace a potolit furtuna ce se deslănţuise asupra noastră!
^
*
F
— 4 — Intr’o astfel de atmosferă furtunoasă pentru noi Ro mânii, un mănunchiu de profesori, şi-au găsit mulţumirea sufletească de a fi înconjuraţi de ţinerile vlăstare şi de a se ocupa de^ educaţiunea lor. "" ^CŞcoal'a secundară de fete s’a deschis în Octomvrie 19 l7 în casele M. Pâcleanu, prin bunăvoinţă D-lui Em. I Stroici, cu concursul domnilor profesori T. Iordănescu, O.' Ţino, C. Bondescu, At. Marosin şi S. Rahtivan ca asociaţi, ajutaţi fiind de ceilalţi colegi dela Liceul «Unirea», rămaşi , în localitate._____ ------- IETanîrşcolari Î9T7 | 1918, 1918~| 1919 şi 1919 | 1920, şcoala a funcţionat sub numele de «Liceul de fete al pro fesorilor asociaţi» cu programul liceilor de băieţi. La finele anului, elevele se prezentau la examenele particulare. Asociaţiunea a durat până în luna Iunie 1920, când profesorii recunoscând utilitatea etatizării acestei şcoli, au încheiat un proces-verbal prin care au hotărît formarea unui comitet şcolar, care să facă demersurile necesare pen tru obţinerea etatizării. Propunerea noastră, a fost primită cu multă bunăvoinţă de D-nul secretar general al Ministerului Instrucţiunii Pu blice, dar ordinul de etatizare nu mai sosiâl Cauza? Las acest fapt pe conştiinţa unui binevoitor, ca să se mân drească de mărinimosul act ce săvârşiâ în folosul conjudeţenilor săi, care-i dăduse votul de încredere în P_arlamentul ţării! Existenţa şcoalei era ameninţată, dacă nu m’aşi fi adresat comitetului şcolar al Liceului «Unirea» din localitate, care a primit fără cea mai mică şovăire, ca şcoala noastră să funcţioneze ca clase paralele ale acestui Liceu, în anul şcolar 1920 | 1921. Notez, că D-l O. Ţino, fostul preşedinte al comitetului şcolar al Liceului «Unirea» mi-a dat tot concursul pentru a-mi salva şcoala secundară de fete; gestul comitetului şcolar al Liceului «Unirea» va rămâne neşters în mintea elevelor noastre! In Septemvrie 1921, Ministerul Instrucţiunii Publice cere direcţiunei Liceului «Unirea»:
:
!
/ t\
^
a) Să formeze un comitet şcolar ales de adunarea ge-
'nerală a părinţilor elevelor.
— 5 — b) Să se propună programa şcoalelor secundare de fete, gradul al II-lea şi; c) Să fie o direcţiune aparte. In urma ordinului primit, direcţiunea Liceului «Unirea», a convocat prima adunare generală pe ziua de 1 Decembrie 1921, în care s’a ales primul comitet şcolar al şcoalei se cundare de fete, recunoscută ca şcoală publică, prin ordi nul Nr. 126.689 snb direcţiunea subsemnatei. Deci dela 1 Decembrie 1921 (anul şcolar 1921 | 1922), şcoala secundară de fete, îşi reia firul vieţii sale în ora şul nostru. In adevăr, în mintea mea, văd prin înfiinţarea şcoalei se cundare de fete, reînvierea vechiului Externat secundar de fete, ce fusese înfiinţat în Septemvrie 1889, tot din iniţia tiva profesorilor Liceului «Unirea»: (G.‘Pamfil şi regretaţii: N. Tipeiu, P. Mironescu, D. Toma, I. Coleş, Em. Constantinescu, M. Tipeiu şi Ştef. Vasilian, cari au predat lecţiunile gratuit timp de doi ani) şi care au apelat la mine, încredinţându-ini direcţiunea şcolii. Am păstrat cu sfinţenie în sufletul meu, steagul ce mi s’a încredinţat şi am luptat cu drag pentru reînfiinţarea instituţiei ce-1 reprezenta. Externatul secundar de fete a fost imediat recu noscut ca şcoală publică şi subvenţionat, timp de 2 ani, de Judeţ şi Comună, până la 1 Septembrie T924, când este iţii trecut în bugetul Statului;
La Septemvrie 19^1, este transformat în actuala şcoală profesională de fete, gradul I-iu. Actualmente, şcoala secundară de fete, gradul al II-lea este tot în sarcina comitetului şcolar, afară de clasa Ia, al cărui personal didactic este trecut în bugetul Statului dela 1 Aprilie 1923. N’avem local propriu. Cursurile se ţin în localul Li ceului «Unirea» în orele după amează. Toată solicitudinea şi bunăvoinţă am găsit-o la actualul comitet şcolar al Liceului «Unirea» sub preşidenţia D-lui Ştef. Graur, şi la direcţiunea liceului, în persoana D-lui Alex. Georgiade, care ne-a dat tot sprijinul pentru buna funcţionare a şcolii noastre,
"
— 6 —
Totuşi preocuparea de căpetenie a comitetului şcolar al şcoalei secundare de fete, este de a-şi agonisi un local propriu; pentru aceasta, s’a făcut apel la părinţi, şi prin procesul-verbal Nr. 8 din 20 Aprilie 1928, s’a hotărît cons tituirea unei Societăţi Anonime pe acţiuni, în vederea cum părării unui teren şi construirea unui local. Activitatea noastră, în această direcţiune se întrevede din următoarele, cuprinse în raportul general din ziua de 7 Fevruarie 1924: «La apelul nostru, al comitetului şcolar, n’aţi şovăit «un moment a vă da obolul şi ca rezultat al muncii noas«tre, îmi fac o deosebită bucurie a vă comunica că Actul «Constitutiv şi Statutele Societăţii Anonime pe acţiuni» Şcoala «Secundară de fete, gradul al 11-lea «Unirea» din Focşani, «sunt autentificate şi publicate în «Monitorul Oficial» Nr. «19 din 27 Ianuarie 1924.
‘
«Am adăogat la denumirea Societăţii Anonime pe lângă «acel de Şcoală Secundară de fete gradul al Il-lea şi cu«vântul «Unirea» ca un omagiu Liceului «Unirea», care ni-a «înlesnit formarea şcolii noastre, şi ca să simbolizeze uni«rea sufletească a tuturor acţionarilor, pentru înfăptuirea «idealului nostru: construirea unui frumos local de şcoală. «In clipele grele în care trăim, trebue să dăm o cul«tură temeinică fetelor noastre şi numai atunci ne vom pu«teâ ocupa mai deaproape şi de educaţiunea lor, când «vom fi la noi acasă, şi când vom fi înzestraţi cu material «didactic necesar. «Să ’ncepem opera noastră cu credinţa, că Dumnezeu ne «va ajuta ca, în timpul cel mai scurt, să punem temelia «localului pe terenul ce am cumpărat.»
Eliza C. Lupu
O
— 7 —
II. Activitatea şcolară ANUL ŞCOLAR 1921 | 1922 A. Personalul administrativ pe anul şcolar 1921 | 1922. Sp. Lăduncă până la 1 Decembrie 1921, (cl. pa ralele ale Liceului «Unirea») Eliza C. Lupu, dela 1 Decembrie prin ordinul Nr. 126689.
Director:
Secretară, El. Dorina Constantinescu
B. Comitetul şcolar dela 1 Decembrie—Iunie 1923. Preşedintă, Eliza C. Lupu
Membri:
Ştefan Graur, avocat T. Iordănescu, profesor /. P. Rădulescu-R., profesor Colonel C. Barca G. Tomulescu, avocat Ionel Boiu, proprietar
Cassier, T. Iordănescu Cenzori: f
C. Antonescu, director Banca Naţională. Alex. Ispas, profesor D. Constantinescu, funcţionar la Banca Putnei,
— 8 —
C. Repartiţia orelor pe anul şcolar 1921 | 1922. o o
z
1 2 3 4
NUMELE gl PRONUMELE PROFESORILOR
6 C. Bondescu 7 8 9 10
C. Leonescu C. Zamfirescu Ovidiu Ţino S. Rahtivanu
11 Alex. Georgiade 12 Alex. Ispas 13 Sp. Lăduncă 14 M. Rarincescu 15 S. Măndăchescu 16 Eliza C. Lupu
CLASELE ŞI ORELE
II fi
5?
Şcoala unde au catedra
gs.
Pr. G. Popescu Anton ELiade T. Iordănescu I. P. Rădulescu R.
5 M. Bantaş
OBIECTUL
i i
Religia Româna Latina Germana Franceza Franceza 'Filosofia Germana Româna Istoria Geograf.
Matemat. Matemat. o
Ia, Ib‘, II1,III', IV, V‘, 6 6 Ia3, IbV V3, VI3, VII2, 81 14 112, III2, IV2, 6\ IV2, V2, VI2, VII2, 8
i*3, iB3, n3, ui2, 11 f 13 VII2, 2\ V2, VI2, VII2, 14 113, m8, iv2, 6 v2, vi2, vn2, i2, ii2, m2, iv2, v2, 10
SI
T 2 T 2 TT2 Dela...........n IA ? IB î -11 > avut şi orele
v2, VI2, vii2, SiKSiî
6 6
Liceul Unirea »
» » » » » » » »
i
la...........
5 Matemat. m2, iy3, Fiz. chim. ni3, iv2, v2, vi2, VII2 ii Naturale VI2, VII2 r 6 Geograf. T 2 Româna v2, vi2, vii2, Istoria iA2, IB2, II2, III2, iv2, Naturale Ia2, ib2, ii2, Educaţia iv1, ’
?!
» » »
6 sg. Pr. Fete io 5c. Normală 7 Sc. Pr, Fete
MAIŞTRILOR /
1 2 3 4 5
Alex. Copcescu Const. Iacob Maria Ţino Dart. Rădulescu Val. Martinescu
iA!iB:n:m;iv:v:vi:vn:
Gimnast. 8 Liceul Unirei ; » 3 Des. Cal. V1, VI1, VII1, Des. Cal. v, iB4, n2, III2, IV2, 14 Muzica KOTlWFVli: n ic. Normală Gospod. iA; î.: n: m: iv; y; yi: vii: 8 ic. Pr, Fete
— 9 —
D. Situaţiunea şcolară. 1D Tabloul rezumativ In iunie 1922. CLASELE
o CJ
a
g
ni «- 3
£
<
Promovată
3 2
-I
.2
o
.Sf
"oj
Proc«s Direct CuVerbal <cn
js-
Procentul promova telor
5
S
rt c c o
3 bJ3
2
,S
s*
o O
Ia
63
6
57
35
18
4
61,40e
iB
62
2
60
42
13
5
70,—%
II
64
1
63
41
2
13
5
68,13%
III
67
1
66
49
1
12
4
74,24%
IV
57
57
37
1
17
1
66,66%
V
42
42
29
3
10
71,18%
VI
27
27
19
1
7
74,07%
VII
21
21
14
7
66,66%
Total
403
10 393 266
8
2
1
3
97
19
69,79%
— 10 — 2. Situaţiunea Şcolară a fiecărei eleve pe anul şcolar 1921 | 922. CLASA Ia Diriginte, M. BANTAŞ
o
o l; 2
Numele si Pronumele ELEVELOR
Obiectele la care nu întrunesc con- Situaţiunea Situaţiunea diţiunile de pro în Iunie în Septcmb. movare
1 Apostol Iordana 2 Armanu Maria 3 Ariton Ana 4 Avram Friederica 5 Bondulescu Zoe Rom. Fr. Muz. Ist. 6 Bernştein Haia Geografia 7 Bacalu Marghioala 8 Banciu Elena 9 Constantinescu Ana Matematica 10 Cornescu Alexandrina 11 Călţaru Eiena 12 Crăciunescu Constanta 13 Chivu Roza Mateftiatică 14 Cremnitzer Lucia Matematica 15 Chitic Teodora 16 Constantinescu Eugenia 17 Constantinescu Letiţia 18 Chiriţă Marcela 19 Constantinescu Alex. 20 Dimitrescu Elena Rel. Rom. Isl. Geog. Mat. 21 Drăghici Adalgiza Matematica 22 Gheorghiu Stana
23 Graur Marioara 24 Giurescu Lelia
Goliger Pi a Horeangă Natalia Iordăchioiu Margh. Iliescu Georgeta 29 Lupaşcu Ecaterina 25 26 27 28
Promov. » » »
Corigent. Repeteu. » Promov. Promov. »
Corigent. Promov. Promov. » »
Corigent. Promov. » Promov. Retrasă
Prom. jr. I
Promov. » »
Repeteu.
Prom. JT. II
Corigent. Promov. Promov.
Prom, nr. I
Promov. Corigent. Promov. Geografia Repeten. Rel. Rom. Geog- Hat. Muz. Belii. Matern. Geog, Corigent. Promov. Promov.
*
*— 11 CL>
o
Numele şi Pronumele ELEVELOR
Z
30 31 32 33
34 35 36 37
38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63
Obiectele la care nu întrunesc con- Situaţiunea Situaţiunea diţiunile de pro in Iunie în Septemb. movare
Leiboviei Keila Fran. Ist. Qeog. Mat. Repeten. » Martinescu Ana SbI. Rom.Fr.Ist. Gsog. Hat. Manolescu Marja Franc. Matern. Corigent. Promov. Manolescu Aurelia Proraov. Mateescu Margareta Geog. Matern. Corigent. Promov. » Mihaiu Luţa Promov. Franceza » Mihalşche Luţa Repeten. Rom. Fr. Ist. » Marcuş Malvina Matematica Promov. » Mihalcea Mariţa Repeten. Re!. Fr. Ist. Mihailescu Margareta Promov. Ni col au Ema Zonia Retrasă Corigent. Promov. Neagoe Elena Religia Petrescu Sofia Promov. » Pluteanu Maria Corigent. Promov. Pantazescu Aurelia Istoria Popovici Valeria Prom. pr. II Promov. Porumboiu Maria Decedată Părvănescu Elena Promov. Predoiu Vasilica » Raicu Angela » Roată Elisabeta Retrasă Săndulescu Florica » Stănescu Alexandrina Promov. Stoica St. Elena Corigent. 3romov.. Geografia Stătescu Speranţa Retrasă Spiridon Sultana Prom, pr, II Şerbănescu Elena-Răc. Promov. Ştefăniu Stela » Ştefănescu Constanţa » Stoica Maria » Teodorescu Siţa Prom. pr, III Trandafirescu Zamfira Corigent. Promov. Religia Vlădescu Florica Promov. Vlădescu Cecilia-Eug.
7W8
— 12 — CLASA Ib Diriginte, OV. ŢINO
o
Numele şi Pronumele ELEVELOR
2
Obiectele la care nu întrunesc con- Situaţiunea Situaţiunea diţiunile de pro în Iunie în Septemb. movare.
1 Aschinazi Fany
Promov.
2 Botez Anastasia 3 Băzgan Mari a
» »
4 Briil Maria Istoria Geogr. Corigent. 5 Constantinescu D. Eug. Prom. îir. 111 6 Chirculescu Mariana 7 Constantinescu Elena Promov. 8 Constantinescu Aurelia » » 9 Catză Polixenia » 10 Cornescu Zoiţa » 11 Chiriţă Natalia » 12 Cotigă Marioara » 13 Cioară Erna 14 Dimitrescu Elena Retrasă 15 Dabija Maria Franceza Corigent. 16 Drugescu Elena » Franceza 17 Elefterescu Sofia Promov. 18 Filipescu Eugenia Corigent. Franceza 19 Gheorghiu Cleopatra 20 Gross Didina Promov. » 21 Gheorghiu Beatr.-Ştef. 22 Gulea Elena Relig. Natur. Corigent. Promov. 23 Hofman Raşela » 24 Ionescu Maria-Const. » 25 Ionescu Zamfira » 26 Lăzărescu Victoria » 27 Labin Şarlota » 28 Mincu Ecat. Florica » 29 Mircea Constanţa » 30 Marcus Ghizela Relgla, Româna, Franc-, Ist.. Repeten. Geografia, Matomat-, Naturale 31 Minoiu Zoiţa Promov. 32 Moritz Rozalia
Promov.
„ „n
Proi, ur. 11
Repeten. Repeten. Repeten.
Repeten.
i
— 18 — "c o
o
Numele şi Pronumele ELEVELOR
2
Obiectele Ia care nu întrunesc condiţiunile de pro movare.
33 Moisă Natalia-Smar. Geografia
34 Mazilu Zamfiria 35 Mandea Constanţa 36 Nădejde Magdalena 37 Neagu Elena 38 Negoiţă Georgeta 39 Pahoncea Floarea 40 Părlătescu Ecaterina 41 Pătrăşcanu Maria 42 Popescu Elena 43 Pricop Virginia 44 Pechet Clara 45 Popovici Victoria 46 Rosenştein Wity 47 Rădulescu Maria 48 Romaşcan Zoe 49 Şefler Bety 50 Stoenescu Constanţa 51 Şteiner Bianca 52 Şarf Nety 53 Şchiopu Sofia 54 Şloim Raşela 55 Solomon Matilda 56 Stoenescu Olguţa 57 Stoica C. Elena 58 Teodor Maria 59 Teodorescu Elena 60 Vlădescu Aurora 61 Vasilescu Zoica 62 Verdeaţă Zamfira
Româna, Franceza. Istoria: Geografia, Matematica
Situaţlunea Situaţinnea in Iunie în Septemb.
Corigent. Promov. Repeten. Promov. » »
Romfln3, Franceza, Istoria, Geografia, Matematica, Natur.
Repeten. Promov. »
Geog. Matern. Corigent. Promov. » Repeten. Rel. Mat. Ist. Promov. Româna. Fraaceza. Istoria Repeten. Geografia, Matematica Promov. Franceza
Prom. pr, 1
Repeten. Promov. »
Corigent. Promov. Rom, Ist Geos.Nat. Repeten. Promov. Relig. Geogr. Corigent. Promov. Promov. Matematica
» »
Franc. Istoria Corigent. Promov. Promov. » »
Matematica
Corigent. Promov. Retrasă
— 14 — CLASA II Diriginte, S. MÂNDACHESCU "ţî 2
o
Numele §i Pronumele ELEVELOR
Obiectele la care nu întrunesc con- Situaţiunea Situaţiunea diţiunile de pro în Iunie în Septemb. movare.
1 Alexandrescu Maria Promov. Am. Sept. Promov. 2 Atanasiu Elena Corigent. Promov. 3 Banu Natali a Geografia » Promov. 4 Borjo'g'Zinca Geografia » Promov. 5 Bitman Tony Geografia Promov. 6 Beldescu Elisabeta » 7 Brătilă Eugenia 8 Chirculescu Elena Prorn, jr. 1 9 Constantinescu Elena Franc. Geogr. Corigent. Promov. » Promov. 10 Crăciunescu Elena Geografia Promov. 11 Constantinescu Ana » 12 Corpaci Elena » 13 Cambureanu Viorica Româna, Franceza, Bormana. Repeten. 14 Crucianu Elisabeta Geografia, Naturale Promov. 15 Donescu Estera Rom. Matern. Corigent. Promov. 16 Dobrescu Elena 17 Elefterescu Emilia Roi, Franc. Geogr. Repeten. Promov. 18 Frunză Maria » 19 Finchelştein Rebeca » 20 Fodor Elisabeta Corigent. Promov. Istoria 21 Griinfeld Rebeca Promov. 22 Gross Alisa Corigent. Promov. 23 Gherghiescu Ştefani a Franceza Promov. 24 IonescuSofia-Ruxanda 25 Leibovici Edviga Proiii. jr, 11 Promov. 26 Mircea Elena Geografia Prom. cu Pr.-Verb. 27 Moritz Miriam Promov. 28 Martinescu Gabriela » 29 Mardare Ecaterina » 30 Nestor Maria » 31 Neagu Virginia
32 Nicorescu Aneta
»
— 15 — o
o
Numele şi Pronumele ELEVELOR
Z
33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62
Neagu Magdalena Negoescu Elena Niculescu Erofilia Niţescu Polixenia Nica Ecaterina Orleanu Elena Păun Valeria Poitaş Maria Popovici Maria Pricep Ştefana Pantazescu Viorica Pastia Margareta Panciu Domnica Paraschivescu Zce Riven Raşela Răducan Elena Rainu Maria Rosemberg Frida Sfetcu Lucreţia State Maria Stoenescu Aurelia Simionescu Irina Şarf Simelia Sager Lora Ştefănescu Teodora Stoenescu Elena Şefler Aneta Teodoru Maria Vasiliu Maria Weiss Estera
63 Zamfirescu Maria 64 Ziidic Eva
Obiectele la care nu întrunesc condiţiunile de pro movare.
Situatiunea Situaţiunea în Iunie în Septemb.
Promov. Rom. Germ. Corigent. Promov. Promov. Rom. Germ. Corigent. Promov. Am. Sept. Repeten, Rom. Germ. Corigent. Promov. Promov. Matematica Corigent. Promov.
Prom. pr. 111 Rom. Fr. Germ. &eog. Repeten. Promov. Horn. Germ, Beogr. Repeten. !
Retrasă Promov. » » »
Prom. pr.ll
Promov. » »
Fr. Ist. Geog. Repeten. Promov. Rom. Matern. Corigent. Promov. Promov. » » » » »
Geografia
Prom. pr. 111
Piom.cu Pr.-Verb.
F— ie — CLASA III Diriginte, AL. ISPAS
o o
z
Numele §i Pronumele ELEVELOR
Obiectele la care nu întrunesc con- Situaţiunea Situaţiunea diţlunile de pro în Iunie in Septemb. movare.
Promov. Aron Sabina Geog.Fiz.Muz. Corigent. Botez Maria » Beldner Clara Istoria Fizica Chirculescu Amelia Prom. pr. 111 Promov. Chiper Polixenia » Cornescu Niculina » Cozminoiu Margareta Geogr. Fizica Corigent. Chitraru Ety Promov. Cotigă Elena » Costea Ana » Constantinescu Zamf. » Diraitriu Păuniţa » Dragomirescu Victoria » Dimitriu Elena Corigent. Diraitriu Victoria Fizica Promov. Fălcoianu Natalia Finchelştein Rifca Rom. Geogr. Fizica Repeten. Corigent. Feinştein Clara Româna » 19 Gheorghiu Elena Istoria Promov. 20 Griinfeld Tony 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32
Promov. Promov.
Promov.
Promov. Promov. Promov.
» Glod Lucretia » Gaşpar Araalia » Goldin Claudina » Georgescu Constanţa Corigent. Promov. Fizica Gross Eleonora Huidiş Elena Rom. Fr, Geogr. Fiz. Repeten. Promov. Harezeanu Victoria » Ionescu Gabriela Corigent. Promov. Fizica Istudor Casina Promov. Iacovache Camelia » Ionescu Eliza » Ionescu Maria
— 17 — e> o
. Numele si Pronumele ELEVELOR
Z
33 Ionescu Caliopia 34 Kiriazide Elena 35 Leibu Maria 36 Lăzărescu Emilia 37 Lăzărescu Luciana 38 Lungulescu Aurelia 39 Monta nu Elena 40 Mandea Elena 41 Mincu Maria 42 Mencer Haia 43 Negulescu Maria 44 Nicorescu Floriea 45 Niţescu Ecaterina 46 Popovici Alina 47 Popescu Clemanso 48 Rapaport Ida 49 Rosenhaupt Bliraa 50 Rinţler Ruht. 51 Sfetcu Roza 52 Siăvescu Ecaterina 53 Stănescu Alisa 54 Stere Irina 55 Sava Elena 56 Solomon Ides 57 Stănescu Victoria 58 Şuşu Anica 59 Şerbănescu Maria-Răc. 60 Tomulescu Elena
61
62 63 64
65 66 67
Obiectele la care nu întrunesc con exiunile de pro movare.
Fizica
Situatiunea Situaţiunea în Iunie în Septemb.
Promov. Corigent. Promov. Promov. » » » » »
Franc. Ist. Fiz. Repeten. Promov. Rom. Franc. Ist. G6on. Mat- Repeten. Fizlea. Promov. Istoria Fizica Corigent. Promov. Promov. » »
Geografie
Prom.cn pr.-verb. Promov. » »
Româna
Tănăsescu Maria Ţolescu Alexandrina Verdeaţă Eugenia Vasiliu Elena Fizica Varlam Ana Weiss Frima Zilberman Raşela
Promov. Corigent. Promov. Promov. »
Retrasă Promov.
Prom. jr. 11 !!
1!
Promov. » » »
Corigent. Promov. Promov. » 2
— 18 — £L&S& IV DîrigJrtSe, liî.. GEQSSS&IDE «■
o
o
Numele şi Promimele ELEVELOR
Z
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
Obiectele la care nu întrunesc condiţiuniU^dn pro movare.
Situaţiunea Sltuaţiunea in Iunie în Septemb.
v: Pro mov. Antonescu Florica Corigent. Re pe ten. Franceza Anastasiu Marja Promov. Axente Elena » Atanasiu Iulia Promov. Corigent. Franceza Arghir Viorica Repeten. Rom. Fr. Ist. Atanasiu Florica Promov. Adam Elena » Babeş Irina » Barca Elena Istoria Chimia Corigent. Promov. Bernştein Otilia Promov. Bariu Maria Corigent. Promov. Franceza Borcan Elena Promov. Băiăriescu Aurelia » Campeami Elena » Constanlinescu Georg. Am. Sept. Repeten. Crudu Maria Promov. Constantineseu Gabr. : >> Ciocoeşu Rodica » Constantineseu Lucia Corigent. Promov. Dimitrescu Alexandr. Istoria Promov. Eneulescu Elena » Finchelştein Maria » Focşăneanu Elena Promov. Corigent. Geografia Griinberg Fany Promov. » Franceza Goliger Maria Promov. Grişaru Stela » Georgescu Emilia Sili . • Hristodo^escu Aneta Corigent. Repeten. Franceza Ionesmî Şefia Promov. Iftimescu Clemanso » Klein Eugenia
32 Lupaşcu Viorica
Prora. jr. 1
— 19 — o o
Numele şi Pronumele
u:
ELEVELOR
33 Leonesca Alisa
Obiectele la care nu întrunesc con- Situaţiunea Situaţiunea clifiunilc de pro în Iunie în Septemb. movare.
34 Mustaţă Ancuţa 35 Meii iţa A gri pi na Franc. Istoria 36 Mitrofan Margareta 37 Popescu Eugenia Româna 38 Petrescu Elena 39 Rubinştein Roza 40 Rădulescu Victoria Rom. Franc. 41 Romoşcan Elena 42 Raisner Ana 43 Rădulescu Ecaterina 44 Stanciu. Elena 45 Simionescu Maria Franceza 46 Ştefănescu Maria Româna 47 Şarf Fany Rom. Franc. 48 Şerbănescu Zoi Franceza 49 Şerbănescu Ecaterina 50 Şubă Lucreţia 51 Schăcter Tony 52 Schlesinger Rebeca Franceza 53 Teodorescu Elena Franceza 54 Tzanu Viorica 55 Vlădescu Clemanso Româna 56 Vasiliade Elena 57 Zaharia Gabrieîa
I
Prom. nr. 11
Promov.
Corigent. Uepr. Repf. Promov. Corigent. Promov. Promov. » »
Corigent. Promov. Promov. » » »
Corigent. Repeten. » 'Promov. » Repeten. » Promov. Promov. »
Prom. cu pr.-Y2rb. Promov. Corigent. Promov. » Promov. Promov. »
I — 20 — CLASA V Diriginte, C. I. BONDESCU
o o
Numele si Pronumele ELEVELOR
Z
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
Atanasiu Maria Apostol Iordana Bazgan Elena Boiu Elvira Barber Raşela Beldescu Natalia Cursband Sarina Cernica Alexandrina Constantinescu Eug. Dimitriu Aurelia Diamant Clara Davidescu Alisa Finchelştein Rebeca Feinştein Rebeca Gheorghiu Camelia Gaicu Ecaterina Ghindar Elena Gross Mina Hecbt Otilia Ionescu Maria Sofia Lempel Leya Lupaşcu Olga Mihăescu Elena Mateescu Maria Mateescu Aretia Negru Ecaterina Niculescu Emilia Popescu Florica Roşea Paraschiva Rosenhaupt Janeta Rădulescu Elena
32 Rosenberg Sofia
Obiectele la care nu întrunesc con- Situatiunea Situaţiunea diţiunile de pro în Iunie in Septemb. movare.
Promov. Fizica Chimia Corigent. Promov. » Germana Promov. Promov. » » »
Franceza Geografia
Corigent. Repeten. Promov. Corigent. Promov. Promov. »
Matematica
Prora, cu pr.-ierb. Promov. Geografia Corigent. Promov. » Franc. Matern. Promov. Promov. »
Mat. Fiz. Chim. Corigent. Promov.
Prom. pp.l Promov. proinoY.pr.lll
Matematica Matematica
Promov. Prora, cu pr.-verb. »
Promov. Matematica Corigent. Promov. Promov. Mat. Ist. Chim. Corigent. Promov. Promov. »
Prom, jr. 11
— 21 —
o
Numele si Pronumele
ui
ELEVELOR
o
Z
33 34 35 36 37 38 39 40 41 42
Obiectele la care nu întrunesc con- Situaţiunea Situaţiunea di{îunile de pro în Iunie în Septemb. movare.
Promov. Slăvescu Adriana » Soare Vasilica » Savin Aneta Şeitan Margareta Fizica Chimia Corigent. Promov. Promov. Scheines Ghizela » Ştefăniu Elisabeta » Teodor Elena » Tănăsescu Constanţa » Tenenbaum Cecilia » Zilişteanu Alexandrina
— 22 — CLASA VI DirlgEnte, T. BORD&NESr.U
o O
Numele şi Pronumele ELEVELOR
2
1 2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
Obiectele la care nu întrunesc con- Situaţîunea Situaţîunea diţiunile de pro în Iunie in Septemb. movare.
Promov. Brătescu Ortansa » Bucur Silvia Crudu Ionica Franc. Matern. Corigent. Repete n. Constantinescu Cartag. proioY. prîlL Promov. Cremnitzer Maria » Cottescu Evdochia Corigent. Repeten. Cotigă Pauli na Franceza Promov. Grigoriu Ecaterina » Gaicu Elena » Horeangă Melania • Matematica Corigent. Promov. Herşcovici Debora Promov. Mironescu Elena » Orman Axenia Polop Smaranda Franc. Germ. Corigent. Promov. » Prornov. Papadopol Alexand. Latina, Muz. Promov. Panaiteseu Cecilia » Paraipan Maria » Pantazi Ecaterina » Stoicescu Emilia Şarf Raşela Germ. Matern. Muz. Corigent. Promov. Promov. Reivici Clara Tătaranu Constanţa Germana Prom. cu pr.-verb. Toraulescu Domnica Franc. Germ. Corigent. Promov. Promov. Tomescu Atena » Vlădescu Constanţa » Vorgu Maria » Zilberman Frima Z'
— 23 — CL &S& ¥8 3 Diriginte, €. LEOMESCU "c o
o
Numele şi Pronumele ELEVELOR
2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Angenomen Veta Boeriu Teodora Oiştea Aurelia Cremnitzer Corina Drâghici Emilia Dimitrescu Maria Etiescu Eugenia Furtunescu Angela Grigoriu Aiisa Grigorescu Maria Ionescu Sevastia Montanu Maria Marosin Florica Martineseu Virginia Nicolau Maria Parasehivescu Maria Soare Maria Şerbănescu Angela Şerbănescu Sofia TrandafirescuFlorenţa Urziceanu Iulia
Obiectele la care nu întrunesc conrîiţiunile de pro movare.
Situaţiunea Situaţiunea in Septemb. in Iunie
promoy. pr.lll Promov. » »
iiromoY. pr. 111 19
Promov. Corigent. Promov. Germana Promov. Franc. Germ. Corigent. Promov. Promov.
îiromoY.pr. 11
„ „n
Promov. Corigent. Franceza Promov. » Franc. Genn. Corigent. » Germana » Germana » Franceza
Promov. Promov. Promov. Promov. Promov.
f
— 24 —
ANUL ŞCOLAR 1922 | 1923 A. Personalul administrativ. Eliza C. Lupu, Directoare El, Dorina Consfantinescu f Secretare Elena Ţenescu I
B. Comitetul şcolar. Preşedintă, Eliza C. Lupu
Membri:
Ştefan Graur, avocat Colonel C. Barca, comandantul garnizoanei T. Iordănescu, profesor /. P. Râdulescu-R., profesor G. Tomulescu, avocat /. Boiu, proprietar
Cassier, T. Iordănescu
I '
Cenzori:
C. Antonescu, director Banca Naţională Alex. Ispas, profesor D. Consfantinescu, funcţionar la Banca Putnei
— 25 — C. Repar&iţia orelor pe anul şcolar 1922 | 192 . o o
NUMELE SI PRONUMELE PROFESORILOR
OBIECTUL
CLASELE ŞI ORELE
Religia Româna Mariana Rarincescn I. Raşcu Româna M. Bantaş Franceza Latina T. Iordănescu Germana Franceza I. P. Rădulescu R. Franceza S. Măndăchescu Istoria At. Marosin Istoria Istoria C. Leonescu Geograf. Sp. Lăduncă Naturale C. Zamfirescu Geograf. Alex. Georgiade Matemat. Alex. Ispas Fiz. chim. Jean Popescu Dreptul Matemat. Naturale Eliza C. Lupa Educaţia
1 Pr. G. Popescu 4
5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 16
I
MAIŞTRILOR
i;, v.iif.iir, ivi, v, 7 Liceul Unirea IA3, IIb3,IV2, VI2, VII2,12 11 Ib3, II»3, m3, V3, 9 I*3, Ib3, U»3, 8 V3 VI3 VI2
imirfvTyi’Yiruj 24
v2, vi2, vn2,
11*211,2U12]V3V2V12V11215
iii3, iv2, v2, vi2, vn2, ii
»
» »
» » » »
1 VII1, 4 i212 i»2’ i,2’ n»2, n,2,8> 13 8c, Pr. Pete 1 iv1,
ii,:ii,:ur,iv‘j',vr,vn: 7 Liceul Unirea 4 8c. Pr, Fete ii*:ii,:in:iy;y:vr,yu:9( n 8c, Normală ansambl.2, 2\
Muzica
Lucreţia HrisMorescn
6
4 8 I»2, Ib2, 4 vi2, vn2, II»2, II,2, III2, iv2, v2, io
3 Dart. Rădulescu 4 Val. Mihailescu
6 Val. Martinescu 7 Const. Iacob
»
» II33, IV2, V2, VI2, VII2,11 6 c, Normala I»2, Ib2, ni2, 6 ■icenl Unirea II*2, II,2, IV2,
Gimnast. Gimnast. 1 A i î IBl, ansambl.2, Muzica Lucrul Gospod. Des. Cal.
Şc. Pr, Fete Liceul Unirea
IIP,
1 Alex. Copcescu 2 Marg. Popovici
5
Şcoala unde au catedra
5S
2
2 3
II p
4 8c. pîesion. i‘i.m',iu;iv:v!Yr,vii:i2 Sc. secui, 9 Şc. proîesion. 19 Liceul Unirea
Schimbări Tn cursul anului şcolar.
1. D-ra Ortansa Tuchel, in locul D-lui M. Bantaş, demisionat in Noembrie. 2. D-l I. Dimîtriu, in locul D-lui I. Raşcu, demisionat in Aprilie. 3. D-l Beri Eidinger, la Limba Germană cursul superior demisionat in Noembrie. 4. D-l S. Măndăchescu, la orele de Istorie devenite vacante în urma incetărei din Waţă ^ regretatului profesor At. Marosin, în Iunie 1923.
— 26 —
îiZl
Xl-W'.-i I? “J3?. ■
D. Situaţiunea şeoSară. î
1. Tah&ois? rezumâiîv. 3 S c
Ii
2
■ii
Promovată
lr
2
£
■î
3 ^ -3 > i-
Iş-
£u.
js<co
u
a
I
-2*25 2 2
§11
Rezultatul examenului dc corigenţâ
a
O
-
!? I
;!
Ia
60
2
58
41
1
12
4 70%
8
4
16
3 64%
10
6
13
6 65%
Ui
J
<11
60
6
54
33
2
r £n / .! i
t
■
II*
55
55
36 I -" i :■
II.
m
58 63
1 3
57 60
/
. JV i
39
I■ '39! 1
i
.1 {
IV V
70 59
4
66
3, 56
38!:
f
3
1
•,î
41
11!;
3
H
luv
|
4 68%
14
'
2
i
’
16
4 66%
21
3 57%
12
4
r
:
Iii Ui
16:1
6 it
bl
2 73%
13
12
1 i
VI
39
1
38
35
i
1
.-i
VII
26
Total
490
26
94%
2
2
ii
«
Ci-iTi
• ii
18
1
73%
7 •/:
1 114 26 20 470 3201 9 r. .'ii ji’j : Hi j
„
■.ii r
0
r.
i
v
82
26
: •c ■i
11 .ist) .p-jO i
■ ■ :-‘j-
îi?*-?.", V•
•' K\ iu{-0 ■.’.-y'.. ;t
■ i JM»"U
Si: .i*:v i.- '
’»< ,la'î !) J •
‘ . •
4
— 27 —
2. Situaţiunea Şcolară a fiecărei eleve pe anul şcolar 1922 | 1923. Ba BSrEgints, B-ra M.
C;
o
Numsle $i Pronumele ELEVELOR
Z
Obiectele la care na întrunesc con- Situaţiunea Situaţiunea diţiunile de pro în Iunie în Septemb. movare
Promov. l Aron Leya Corigent. Repeten. 2 Bucur Elisabeta Franc. Matern. Geog. Promov. 3 Buzoianu Ana » 4 Bichiş Elena 5 Botez Ceciîia Natur. Rodi, Franc, Corigent. Promov. Promov. 6 Bondulescu Zoo Franceza Corigent. Promov. 7 Cojocaru Eliza 8 Călinescu Eugenia Hei. Rom. Fran. Geog. Mat. Repeten. Promov. 9 Cozminoiu Ortansa » 10 Constantrnescu Elena » ii Cârnu Victoria » 12 Cherciu Safta » 13 Dimitriu P. Maria » 14 Dimitrcscu N. Maria » 15 Dumitru Rodica » 16 Dragoinirescu Elena » 17 Eisner Emilia » 18 Focşăneanu Florica 19 Frunzescu Alexandrina Franc. Geogr. Corigent. Promov. Promov. 20 Georgescu Maria » 21 Ghindar Viorica Pri§ jr. I 22 Georgescu Aneta Promov. 23 Grigorcscu Silvia
24 Georgescu N. Elena Rel. Fr. Geog. Corigent. Repeten. Retrasă 25 Grtinberg Maria Promov. 26 Huidiş Ana Corigent. Promov. Rom. Geogr. 27 Issac Rita Promov. 28 Ioan Tatiana Geografia 29 Kofler Rita Prom.tu Pr-Vetb.
— 28 —
iu
o o
Numele §i Pronumele ELEVELOR
v:
Z
Obiectele la care nu întrunesc con- Situaţiunea Situaţiunea diţiunile de pro . în Iunie în Septemb. movare
Promov.
30 Landesman Ela
iv
■
I ■î
;
m;
31 Lupa^cu Elena 32 Martinescu Ana 33 Martinescu Elena 34 Mândroiu Georgeta 35 Macri Mariana 36 Macri Georgeta 37 Mircea Aneta 38 Mititelu Marcela 39 Macri Steliana 40 Mintzer Raşela 41 Munteanu Ţinea 42 Mihalache Lu{a 43 Niţu Elena-Viorina 44 Papa Alexandrina 45 Purdel Cleopatra 46 Rădulescu A. Elena 47 Robu Ana 48 Romoşcan Ştefana r 49 Rubinştein Aurica 50 Rolea Paraschiva 51 Stănescu Alexandrina 52 Steriade Georgeta 53 Sărăţianu Ileana 54 Ştefan Olimpia 55 Ştefan Leontina 56 Teodorescu St. Ecat. 57 Ţibrea Clemansa 58 Vasiliu Cecilia 59 Vanghele Maria 60 Vasiliu Elena • /
»
Geografia
Corigent. Promov. Promov. » » » »
Fr. Nat. Rom. Corigent. Neiir. Repet, » Promov. Relig. Franc. Promov. Retrasă Promov.
Prom. jr. I
Promov. Repsten. Bel. Hat- Rom. Ft. GeogRel. Fr. Geog. Corigent. Promov. » Promov. Matematica Promov. Rom. Franc. Ist. Geog. Hat. Repeten. Promov.
Prom. jr. II Promov. Prom. pr. III Rilgia, Româna. Franceza.
Repeten. Rel. Ist. Mat. Corigent. Repeten. Promov.
Geografia. Matemat. Naturale
» » » »
— 29 — CLASA Ib Diriginte, I. M. RAŞCU
o o
Numele şi Pronumele ELEVELOR
Z
1 Adam Solonta 2 Blumenfeld Şlirna 3 Brauman Sura
Obiectele la care nu întrunesc con- Sîtuaţiunea Situaţiunea diţiuniie de pro în Iunie în Septemb. movare.
Promov.
Rom, Fr. Geog. Mat. Repeten.
Matematica Corigent. Promov. t Promov. 4 Bitman Ernestina Corigent. Promov. 5 Brigher Carolina Geografia Promov. 6 Brăileanu Elena Retrasă 7 Bobaru Elena Promov. 8 Borjog Anica Retrasă 9 Botez Ioana Promov. 10 Bacher Bety Constantinescu Viorica 11 Prom. pr. 1 Promov. 12 Constantinescu Uţa Retrasă 13 Dimitriu Eugenia Promov. 14 Dimoftache Maria » 15 Dimitrescu Maria Prom. pr. I 16 Dimitrescu Smaranda Promov. 17 Dragomirescu Florica Rollgia. Româna. Franceza. Repeten. 18 Florea Aurica Geografia, Matematlia Promov. 19 Faibiş Sali-Fani » 20 Filipescu Eugenia Rom.Fr.GeOg.FrBCY, Repeten. 21 Georgescu Virgilia Retrasă 22 Grigore Z. Sofiţa Corigent. Repeten. Geogr. Rom. 23 Herşcovici Clara Promov. » Româna 24 Hecter Otilia Promov. 25 Ionaşcu Ecaterina Rom. Istoria Corigent. Promov. 26 Karoni Maria » 27 Kohn Leya-Debora Ist. Geog.Mat. 28 Mircea Valeria Promov. 29 Mocanu Mariţa » 30 Mihailescu Maria » 31 Mardare Panaita » 32 Mihăileanu Zoe
Prora, pr, II
Nepr. Repet.
— 30 —
o o
Numele §1 Pronumele ELEVELOR
Z
33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 13 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60
Nicolau Maria Neagu Ciemansia Negoi [ă Georgeta Pechet Clara Panciu Constanţa Păduroiu Eufrosma Popa Polixenia Popescu Margareta Peltz Ida Plugaru Smaranda Potop Pia-Felicia Petrescu Caliopia Pricope Cornelia Rădulescu Maria Rapaport Carolina Rubinştein Reghina Rădulescu Elena Rosenştein Lorica Sorescu Luiza Şteiner Bianca Schor Pesa Şturmer Serafina Şubă Margareta Teodorescu Ţinea Teodorescu Elena Teodor Zamfira Tonciu Oiimpia Tărăbuţă Sofia
Obiectele Ia care nu întrunesc condiţiunîle de pro movare.
Franceza Geografia
Sîtuaţiunea Situaţînnca în Iunie în Septeinb.
Corigent. Promov. Promov. Corigent. Repelen. Promov. »
Rom.Geog.Fr. Corigent. Promov. Promov. Retrasă Ist. Mat.Geog. Corigent. Repeten. » Geografia Promov. Promov. »
Franceza
Corigent. Promov. Promov. » » »
Geografia
ProiTi. cu Pr.-Vsrb.
Proni. nr. 111
Rom. Geogr. Corigent. Promov. » Repeten. Geografia Promov. » »
Relig. Matern. Corigent. Repeten. » Promov. Rom. Franc. Retrasă Geografia Piom.cu Pr.-VEîb.
— 31 — CLASA A2a BisigEnte, B*ra <2>P.?£W£A ŢîiCKEL *C
o
Numele şi Pronumele ELEVELOR
2
Obiectele la care nu întrunesc con- Situaţiunea Situaţiunea diţiunile. de pro în Iunie în Septemb. movare.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Arnianu Marin Germ. Geogr. Corigent. Avram Friederica Promov. » Ari ton Ana Aschenazi Ruhîa RRomâna. obi. C-er. Ist. Geog. Repeten. Francoza. Germana » Bacaiu Marghioala Geografia, Naturale Promov. Benguş Paraschiva » Bubulac Gabriela » Banciu Elena Germ. Geogr. Corigent. Baştorescu Elena Promov. Bernştein Haia » Constantinescu Letiţia » Cornescu Alexandrina » Călţaru Eiena Prom. pr. 11 Constantinescu Eugenia istoria Geogr. Corigent. Chiriţă Marcela » Constantinescu Alex. Istoria Germ. Promov. Crăciungscu Constanţa » Chivu Roza » Cremnitzer Lucia » Constantinescu Ana
21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32
Drăghici Adalgiza Graur Marioara Giurescu Lelia Goliger Piaj Gheorghiu Stana Iancovici Ernestina Iliescu Georgeta Lupaşcu Ecaterina Marcul eseu Eteonora Manolescu Aurelia Macarie Virginia Mihaiu Luţa
Promov.
Repeten.
Promov. Repeten.
Prom. pr, 11 Promov.
Proi. pr, 111 Promov. » »
Ist Geog. Mat. Nat.
Repeten. Promov. Promov. Corigent. Matematica Promov. » Franceza Promov. » Matematica Promov. Franc. Matern. »
p
— 32 — "c o
o
Numele şi Pronnmele ELEVELOR
33 34 35 36 37 38
39 40
41 42 43 44 45 46 47
48 49 50 51 52 53 54 55
|
l
Obiectele la care nu întrunesc condiţiunile de pro movare.
Situaţiunea Situaţîunea în Iunie in Septemb.
Mateescu Margareta Rom. Frâu, Germ. Ist, Repeten. Promov. Marcus Malvina » Manolescu Mana » Negel Alexandrina Germ. Geogr. Corigent. Neagoe Elena Promov. Porumboiu Maria Popovici Valeria Prom. pr. 1 Promov. Predoiu Vasilica Repeten. Petrescu Sofia Rom, Fr. Ist. Geog. Pantazescu Aurelia Geog. Matern. Corigent. Promov. Roată Elisabeta » Raicu Angela » Stoica Maria Corigent. Geografia Stătescu Speranţa » Franc. Geogr. Stoica St. Elena Şerbănescu Elena-Răc. Prom. pr. 111 Promov. Ştefăniu Stela » Ştefănescu Constanţa » Ştefănescu Cornelia Româna, Franceza, Istoria, Teodorescu Siţa Geografia, Matematica, Natur. Repeten. Promov. Trandafireseu Zamfira » Viădescu Cecilia-Eug. Corigent. Geografia Vlădescu Florica
Promov.
Promov.
Promov. Promov.
Promov.
— 33 CLASA 11b Diriginte, Pr. GH. POPESCU
o
Numele §1 Pronumele ELEVELOR
Z
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32
Obiectele la care nu întrunesc con- Situaţiunea Situaţiunea diţiunile de pro în Iunie în Septemb. movare.
Angliei Sofia Franc. Istoria Corigent. Promov. Aschenazi Fany Prora. pr. 111 Băzgan Mari a Promov. » Brut Mari a » Brălilă Cecilia » Bucşescu Hanţa Bădaşcă Mina Germ. Matern. Corigent. Promov. » Botez Anastasia Promov. Germana Cojan Ioana Promov. » Cioară Erna » Chirculescu Mariana Cornescu Zoiţa Matematica Corigent. Promov. » Promov. Catză Polixenia Germana Promov. Constantinescu Aurelia » Constantinescu Elena » Cotigă Marioara » Chiriţă Natalia Constantinescu D. Eug. Prom. pr. 11 Calmanovici Rozina Ist. Geog. Muz Corigent. Nepi’. Repfit. » Repeten. Dimitrescu Clemansa Geogr. Muzics Promov. Gross Didina Repeten. Corigent. Geografia Gheorghiu Beatr.-Ştef. Promov. Gheorghiu Cleopatra » Hofman Raşela » Ionescu Maria-Const. » Klein Matiida » Lăzărescu Victoria Rom. Matern. Corigent. Promov. Labin Şarlota Promov. Mincu Ecat. Florica
Mandea Constanţa Marcus Ghizela Mircea Constanţa
promov, pr. 111 Promov. »
3
— 34 — CJ
o
Numele şi Pronumele ELEVELOR
Z
33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58
Obiectele la care nu întrunesc con- Situaţiunca Situaţiunea diţiunile de pro în Iunie in Septemb. movare.
r.
Moritz îtozana Moi să Natalia-Smar. Nădejde Magdalena Neagu Elena Paşti a Margareta Pahoncea Floarea Prcop Ştefana Popovici Victoria Părlătescu Ecaterina Păţrăşcanu Maria* Prieop Virginîa Rosenştein Wity Romaşcan Zoe Stoenescu Olguţa Spiridon Ana Stoica C. Elena Stoenescu Constanta Şarf Nety Şloim Raşela Şchiopu Sofia Şefler Bety Solomon Matilda Teodorescu Elena Teodor Maria Vasilescu Zoica Vlădescu Aurora
Promov.
Ist. esogr. lat Nai. Repeten.
Rom. Matern. Corigent. Promov. Promov. »
Retrasă Promov. » » Româna. Finr.ce:a. Germana, Matematica. Naturale Româna. Franc., Gorm., Ist.. Geografia, Matern. Naturale
Repeten. »
promoy. pr. 1 Promov. »
Franc. Istoria Corigent. Promov. » Promov. Franc. Mat. Promov. » »
Franc. Na tur. Corigent. Promov. Promov. » »
Germ. Geogr. Corigent. Promov. Promov. Repeten.
Gera.Ist.GeoE.Mai.
I
"
— 35 — CL&S& m mvlQ-mie, T. i!©ROĂN£SCU o o
Numele ji Pronumele ELEVELOR
Z
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32
Beldescu Elisabeta Bitman Tony Bauu Nataiia Brâdeanu Veronica Borjog Zinca Buleandră Zoe Cât'nu Maria Constanţinescu Ana Cambureanu Viorica Corpaci Elena Crăciunescu Elena Covaţică Maria Constanţi nescu Elena Doneseu Estera Dimoftache Elena Donea Stana Dobrescu Elena Fincheiştein Rebeca Fodor Elisabeta Fincheiştein Rifca Gross Alisa Gherghiescu Ştefania Griinfeld Rebeca Hofman Paulina Iancovici Estera Kohn Fany Kaner Etiţia Leibovici Edviga Mihăileanu Georgeta Moritz Miriam Manea Păuna Măru Ana
Obiectele la care nu întrunesc con- Sf (naţiunea Situaţiunea diţiunile de pro în Iunie în Septemb. movare.
Fizica
Promov. Corigent. Repeten. Promov. »
Rom. Ger, Geog.Fiz.
Repeten. Promov. » »
Corigent. Promov. Promov. Franc. Germ. Corigent. Promov. Promov. Geogr. Rom. Corigent. Repeten. Promov. Româna
»
Retrasă Promov. »
Rom. Fizica Corigent. Promov. Muzica Prom.cupr.-verb. Promov. Corigent. Promov. Franceza » Repeten. Fizica Repeten. » Rom. Fizica Promov. Corigent. Promov. Româna Promov.
Prom. ir. 11 Promov. » 3>
Muzica
Corigent. Promov.
r
— 36 — o o u:
33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58
59 60 61 62 63
Nuiele şi Pronumele ELEVELOR
Niculescu Erofilia Nestor Maria Neagu Virginia Nicorescu Aneta Neagu Magdalena Negoescu Elena Nifescu Polixenia Orleauu Elena Popovici Maria Păun Valeria Paraschivescu Zce Poitaş Maria Răducan Elena Rainu Maria Rosemberg Frida Riven Raşela Sfetcu Lu creţi a Stoenescu Aurelia
State Maria Sager Lora Saroschi Marta Sarf Simelia §efler Aneta Ştefănescu Teodora Tulceanu ludita Tănase Elena Vasiliu Maria Weiss Estera Zamfirescu Maria Zilişteanu Elena Ziidic Eva
Obiectele la care nu întrunesc condiţiunile de pro movare
Situaţiunea Situaţiunea în Iunie în Septemb.
Promov. Eliminată Germ. Rom. Corigent. Promov. Promov. »
Germ. Matern. Corigent. Promov. Promov. Gen, Muzica Rom. » Rom. Geogr. Fizica Repeten.
Proi. pr. I
Promov. »
Fr, Geog. Fiz, Roi. Repeten. Promov. » » » » »
Rel. Fr. Mat. Rom. Rom. Fizica
Repeten. Corigent. Promov. Promov.
Proi. pr, Iii Promov. » » » »
Corigent. Promov. Promov. Rom. Franc. Corigent. Promov. Fizica
Promov.
1
— 37 — CLASA IV Diriginte, AL. ISPAS o o
Numele §1 Pronumele ELEVELOR
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33
Obiectele la care nu întrunesc con- Situaţiunea Situaţiunea diţiunfle de pro in Septemb. in Iunie movare.
Aron Sabina Promov. » Atanasiu Florica Armanu Elena Franceza Corigent. Promov. Apreutese Eugenia Germana Prom. tu pr.-verb. » Anastasiu Maria Franceza Bogdan Georgeta Prom. pr. 1 Beldner Ciara deogr. Fizica Clini. Corigent. Promov. Promov. Brătilă Eugenia Repeten. Corigent. Istoria Geog. Botez Maria Chirculescu Elena promov. pr. 111 Fr.Fiz.Chim. Corigent. Promov. Cornescu Niculina » Promov. Franceza Cotigă Elena Promov. Cozminoiu Margareta Chiyu Bela Rom. Fizica Chim. Corigent. Promov. Retrasă Caloenescu Suzeta Promov. Chitraru Ety » Dimitriu Elena » Dragomirescu Victoria Repeten. Corigent. Germ. Istoria Dimitriu Victoria Retrasă Fălcoianu Natalia Promov. Corigent. Franceza Feinştein Clara Promov. Ganea Elena » Gheorghiu Elena Promov. Corigent. Româna Gheorghiu Natalia st. Ggog.Roni.Fiz.Chiniia Repeten. Grlînfeld Tony Geog- Fizica Chimia Muzica Corigent. Repeten. Gross Eleonora Promov. Goldin Claudina Promov. 7izica Chimia Corigent. Georgescu Constanţa Promov. Gaşpar Amalia Corigent. Repeten. Harezeaniî Victoria Ionescu Gabriela Promov. Iacovache Camelia Franc. Germ. Corigent. Promov. Ionescu Caliopia Promov.
34 Istudor Casina
ta Fizica Cli m.
Geogr. Rom. Corigent. Repeten.
i
î
— 38 —
o o
' Numele şi Pronumele ELEVELOR
2
85 Ionescu Eliza 36 Iouescu Maria 87 Kofler FJorica 38 Lăzărescu Emilia 39 Lăzărescu Luciana 40 Leibu Maria 41 Lungulescu Aurelia 42 Mazilu Vasiîica 43 Mihăileanu Elena 44 Montanii Elena 45 Mircea Elena 46 MihaPescu Maria % 47 Mavru Maria 48 Nicorescu Floriea 49 Niţescu Ecaterina 50 Popovici Alina 51 Popescu Clemansa 52 Pantazescu Viorica 53 Rinţler Ruht. 54 Rapaport Ida 55 Sfetcu Roza 56 Slăvescu Ecaterina
57 Stere Irina
58 59
60 61
62 63
64 65 66 67 68
69 70
Obiectele Ia care nu întrunesc con- S'tuaţiunea Situa ţîunea dîtîunile de pro în Iunie in Septemb. movare.
Pro mov. »
Fizica Chim. Corigent. Promov. » Matern. Rom. Pro mov. Promov. »
Franc. Germ. Corigent. Promov. Promov. Matematica Corigent. Promov. Promov. » »
Retrasă Promov. tolgla, Româna. Geografia, Repeten. Matemat, Fizica. Chimia Promov. Istoria Matern. Corigent. Promov. Promov. •fomâna. Istoria, Franceza. Repeten. Matematica, Fizica Chimia Promov. Retrasă Promov.
Solomon Ides Franceza Stănescu Alisa Şerbănescu Maria-Râc. Şuşu Anica Tănăsescu Maria Tânjală Elena Tomulescu Elena Tănăsescu Anastasie Franceza Ţolescu Alexandrina Verdeaţă Eugenia Fr. Fiz. Chim. Varlam Ana Weiss Frima Zilberman Raşela
»
Corigent. Promov. Promov.
Pip, pr, 11 Promov. »
Am. Sept. Nepr. Repet.
Prorn, pr, II
Prom.cn pr.-verb. Promov. »
Corigent. Repeten.
Prora. pr. 111 Promov.
i — 39 — CL&SA V
'
Bsfiginte, AL. GEORGIADE
o c
Numele şi Pronumele ELEVELOR
Z
1 Axente Elena 2 Antonescu Florica 3 Atanasiu Iulia
Obiectele la care nu întrunesc condiţiunile dn pro4 movare.
Situa (iu nea Situatiunea in Iunie în Septemb.
Prom. jr, II Promov. »
» 4 Adam Elena 5 Arghir Viorica Latina Matern. Corigent. Promov. Promov. 6 Borcan Elena » 7 Burgă Alexandrina » 8 Barca Elena . » 9 Ba nu Mari a » 10 Bălănescu Aurelia 11 Bernştein Otilia Lai. Geog. Mat. Fii Rom- Repeten. Promov. 12 Chirculescu Amelia » 13 Constanţinescu Gabr. » 14 Chiper Polixenia » 15 Constantinescu Lucia » 16 Câmpeanu Elena » 17 Constantinescu Georg. » 18 Dimitriu Maria-Florica Promov. Corigent. Germ. Matern. 19 Dimitriu Ortansa Promov. 20 Dimitrescu Alexandr. Germ. Rom. Corigent. Promov. 21 Eneuleseu Elena Repeten. » Geografia 22 Finchelştein Maria Promov. 23 Focşăneanu Elena » 24 Grişaru Stela » 25 Georgescu Emilia Lat.MFiz.Hoiu. Repeten. 26 Griiuberg Fany Româna Fizica Chimia Corigent. Promov. 27 Goliger Maria » Promov. 28 Hristodorescu Aneta Fizica Chimia Promov. 29 Hotnog Constanţa » 30 Iftimescu Clemansa » 31 Klein Eugenia 32 Lupaşcu Viorica
Prom. nr. 1
— 40 — "c CJ
o
Numele §i Pronumele ELEVELOR
2:
33 Leonescu Alisa
34 Marcus Roza 35 Mitrofan Margareta 36 Mustaţă Ancuţa 37 Mititelu Margareta 38 Mandea Elena 39 Nicolau Agripina 40 Prisecaru Maria 41 Petrescu Elena 42 Popescu Eugenia 43 Potop Alexandrina 44 Raisner Ana 45 Rubinştein Roza 46 Rădulescu Victoria 47 Rădulescu Ecaterina 48 Simionescu Maria 49 Stanciu Elena 50 Şubă Lucreţia 51 Schăcter Tony 52 Schlesinger Rebeca 53 Şarf Fany 54 Teodorescu Elena 55 Tzanu Viorica 56 Teohariade Lucia 57 Vasiliade Elena 58 Vlădescu Clemansa 59 Zaharia Gabriela
Obiectele la care nu întrunesc con- Situatiunea Situaţiunea diţiunile de pro în Iunie in Septemb. movare.
Proin. jr. lll
Retrasă Promov. Mat.Fiz. Chim. Corigent. Promov. Promov. »
Ger. Fiz.Chîm. Corigent. Promov. » Promov. Germ. Franc. Promov. » »
Retrasă Promov. » »
Matematica
Corigent. Promov. Promov. »
Corigent. Promov. Latina » Promov. Rom. Franc. Promov. » »
Religia
Retrasă Promov. Corigent. Promov. Promov.
✓ •
— 41 — CLASA VI Diriginte, 1P. L&DUNCĂ o
o
Nuiele §i Pronumele ELEVELOR
Z
Obiectele la care nu întrunesc con- Situatiunea Situaţiunea diţiunile de pro în Iunie in Septemb. movare.
1 Atanasiu Maria 2 Boiu Elvira 3 Barbor Raşela
4 Beldescu Natalia 5 Bazgan Elena 6 Cursband Sarina 7 Constantinescu Eug. 8 Diamant Clara 9 Davidescu Alisa 10 Feinştein Rebeca 11 Finchelştein Rebeca 12 Ghindar Elena 13 Gross Mina 14 Gaicu Ecaterina 15 Gheorghiu Camelia 16 Hecht Otilia •Naturale 17 loriescu Maria Sofia 18 Lupaşcu Olga 19 Lempel Leya 20 Mateescu Maria 21 Mateescu Aretia 22 Mihăescu Elena 23 Negru Ecaterina 24 Popescu Florica 25 Popescu Lucretia 26 Rădulescu E’ena 27 Rosenhaupt Janeta
28 Rosenberg Sofia 29 Roşea Paraschiva
30 Savin Aneta 31 Soare Vasilica
32 Slăvescu Adriana
Promov. » » » » »
Prora. ir. 11
Promov. » » » » » » »
Corigent. Promov.
Prora. pr. I
Promov. » » » » » »
Retrasă. Promov. »
Prom, pr, 11 Promov. » » »
" ;
— 42 — o o
Numele §i Pronumele ELEVELOR
Z
33 34 35 36 37 38 39
Obiectele la care nu întrunesc condlţiunîle de pro movare.
Sobieschi Silvia Ştefăniu Elisabeta Şeitan Margareta Ştefanovici Marja Fizica Chimia Tănăsescu Constanţa Fizica Chimia Tenenbaum Cecilia Zilişteanu Alexandrina
Situa{iunea Situaţinnea în Iunie în Septemb.
Promov. » »
Corigent. Promov. Promov. Prom. cu pr.-verb.
Prom. pr. 111
(
i
o
— 43 — CLASA VII Diriginte, C. LEQNESCU A? *C
CJ
c
Nomele şi Pronumele ELEVELOR
1 Brălescu Ortansa
2 Bucur Silvia 3 Cremnitzer Maria
Obiectele Ia care nu întrunesc confiţiunile de pro movare.
Situaţiunea Situaţiunea în Iunie în Septemb.
Promov. » » » »
4 Constantinescu Cartag. 5 Dămăcianu Ortansa Corigent. Promov. Latina 6 Focşa Anica Promov. 7 Grigoriu Ecalerina Corigent. Promov. Latina 8 Gafcu Elena Promov. 9 Herşcovici Debora » 10 Mironescu Elena » u Neniţa Elena » 12 Nicolau Elena 13 Pantazi Ecaterina » 14 Paraipan Maria » 15 Panaitescu Cecilia 16 Papadopol Alexand. Rom. Latina Corigent. Promov. » Promov. Latina Nalur. 17 Polop Smaranda Promov. 18 Reivi 'i Clara » 19 Şarf Raşela Naturale Prara. cu pr.-verb. 20 Scheines Ghizela Corigent. Promov. 21 Tătăranu Constanţa Latina Repeten. » 22 Toraulescu Domnica Nat. Fiz. Chim. Promov. 23 Teodoru Elena » 24 Vorgu Maria » 25 Vlădescu Constanţa Latina, Muz. Corigent. Promov. 26 Zilberman Frima
11*
— 44 —
CONTUL DE
COMITETUL ŞCOLAR AL
ŞCQALEI SECUNDARE DE FETE
Pe anul şcolar
GRADUL AL !l-!ea FOCŞANI
SUMA O
o
VENITURJ
Parţială Le i
Z
Totală |~B.
L e i
1 Taxe şcolare, dela i Septembrie 1921 — 31 Martie 1922.................................... Dela 1 Aprilie 1922—31 August 1922 .
530535 47495
578030
2 Donaţiuni, dela Septembrie 1921 — 31 Martie 1922......................................... Dela 1 Aprilie 1922 — 31 August 1922 .
8050 6710
14760
3 Venituri extraordinare. Dobânzi
.
.
.
| B.
2015
594805
Contul de gestiune pe anul şcolar 1921 | 1922, se lei 60.000 fond pentru construcţie şi lei 6.960,30, formează Preşedintă, Eliza C. Lupu
45 —
GESTIUNE 1921 | 1922. SUMA O
o
CHELTUELI
Parţială
Totală
u!
Lei .1
Iluminat, dela Sept. 1921 — 31 Martie
2
Mobilier, dela Sept. 1921 — 31 Martie
B.
1922.............................................................. 1922................................................... .....
3 4 5 6 7 8 9 10
.
Dela Aprilie 1922 — 31 August 1922 . Cheltueli de cancelarie, dela Septembrie 1921 — 31 Martie 1922.................... Dela 1 Aprilie 1922 — 31 August 1922. Resiituiri de taxe, dela Septemb. 1921 — 31 Martie 1922................................... Încălzitul. Subvenţie dată Liceului „Uni rea" (Septembrie-Martie) . ... . . Salarii, dela Sept. 1921 — 31 Martie 1922. Dela 1 Aprilie 1922 — 31 August 1922 . Intrefinerea localului, liceului „Unirea" dela 1 Aprilie 1922 — 31 Aug. 1922 . Factura Grobnic................................... Cheltueli generale. Premiile dela Aprilie 1922 — 31 August 1922 . . . Cheltueli întâmplătoare, dela Aprilie 1922 — 31 August 1922.................... Material didactic, dela Aprilie 1922 — 31 August 1922...................................
Lei
[ă
7635 935 75:
i°3°H 94485 1220
196575 2164 85 3300 I9OOO
268762 20475°
473512
20000 12
. iiî!
3955 5° 2770
1
1088 527844 80
iui
\ 2
Cassa. Numerar..............................
-
2001235
Sold aflat la 31 August 1922: 1 Depuşi la Banca Putnel ....
ii!
ti.
60000 —j 6960 20 li
6696020
594805
încheie cu un sold de lei 66.960,20 bani, astfel destinaţi: un fond pentru anul şcolar 1922 | 1923.
■
:i
*2»
— 46 — COMITETUL ŞCOLAR AL
ŞCOALEI SECUNDARE DE i£TE GRADUL AL fl-lea ‘ FOCŞANI
CONTUL DE Pe anul şcolar SUMA
o
o
VENITURI
ui
Parţială Lei ' | B.
2
1 Sold la 31 August 1922: a) Fond pentru construcţie . . . . b) » pentru chellueli pe anul şco lar 1922 | 1923 ................................. 2 Taxe şcolare, dela 1 Septembrie 1922 — 31 Martie 1923................................. Dela 1 Aprilie 1923—31 August 1923 .
5 Cheltueli de cancelarie. Restituiri dela Liceul «Unirea» •.................................
Lei
B.
60000 —
6960*20
828010 — 98350-
3 Taxe de excursie, dela Aprilie 1923 — 31 August 1923................................. 4 Venituri extraordinare, a) dela Serbări . b) Dobânzi la banii depuşi . . . . c) Subvenţia Ministerului pentru achi tarea personalului cl. IA dela Aprilie .
Totală
66960 20
926360
22180
355°°13602 —
23497,60
72599 60
665
1088764 80
Contul de gestiune pe anul şcolar 1922 | 1923, se lei 250.000 pentru fondul de construcţie şi 21.791,85 bani, Preşedintă, Eliza C. Lupu
— 47 —
GESTIUNE 1922 | 1923. SUMA O
CHELTUELI
o
Parţială Lei
1
2
3
4
5 6 7
Mobilier, dela i Septembrie 1922 — 31 Martie 1923.............................................. Dela Aprilie 1923 — 31 August 1923 . Cheltaeli de cancelarie, dela 1 Septem brie 1922 — 31 Martie 1923 . . . Dela Aprilie 1923 — 31 August 1923 . întreţinerea localului. Sumă cu care contribuim la liceul „Unirea" dela Septembrie 1922 — 31 Martie 1923 . Dela Aprilie 1923 — Septembrie 1923 . Cheltaeli generale, dela Septemb. 1922 — 31 Martie 1923................................... Dela Aprilie 1923— 31 August 1923 . Cheltaeli întâmplătoare, dela Septem brie 1922 — 31 Martie 1923 . . . . Material didactic, dela Septemb. 1922 — 31 Martie 1923.................................... Salarii, dela Septembrie 1922 31 Martie 1923.............................................. Dela Aprlie 1923 — 31 August 1923 .
.
Totală |B.'
L e
B.
27088—1 348225!
3057825
688290 io9o|6o|
7973 50
20000 20000
40000
ir i' :
288 3^83 20
317712° 3000 203
402599 300850
70344981697295
18
\ Sold aflat la 31 August 1923: I Depuşi la Banca Putnei .... 2 Cassa. Numerar...............................
240000 — 31791:85!
: 27179185 1088764 80
încheie cu un sold de lei 271.791,85 bani, astfel destinaţi: formează un fond de cheltueli pentru anul şcolar 1923/1921.
— 48 —
IV. Activitatea extraşcolară 1. Serbări. — Inafară de serbările naţionale cerute de regulament, s’au organizat şi serbări cu scopul de a se mări fondurile comitetului şcolar. 1. In zilele de 26 şi 27 Mai 1923, s’a organizat în gră dina publică o chermesă, în asociaţie cu liceul «Unirea» de băieţi, rezultând pentru fiecare şcoală un beneficiu net • de lei 27500. 2. La finele anului şcolar 1922 | 1923, a avut loc o frumoasă serbare în sala teatrului comunal «Maior Pastia». Deşi beneficiul realizat a fost numai de 8000 lei, succesul moral al serbării a întrecut aşteptările noastre, mulţumită străduinţii depuse de D-ra Margareta Popovici, maestră de gimnastică şi de D-l Dart. Rădulescu, maestru de muzică. Asemenea am avut un preţios concurs din partea D-lui Demion, directorul teatrului. Ţin a âduce viile mele mulţumiri, părinţilor cari ni-au dat tot sprijinul prin contribuţiunile lor atât la tombolă cât şi la bufetul chermesei, deprinzând astfel pe fiicele lor să-şi dee cu drag banul care e menit a satisface o nevoie socială. 2. Binefaceri. — Direcţiunea şcolii şi-a îndreptat o deo sebită atenţiune asupra sufletului elevelor, căutând să le infiltreze necesitatea îndeplinirei unei sfinte datorii, aceea de a îndulci soarta micelor orfane de războiu — cu ocaziunea sărbătorilor de crăciun — procurâtidu-le obiectele ne cesare pentru împodobirea pomului ce se face în orfelina tul din oraşul nostru, pus sub direcţiunea D-nei FI. Dimitrescu. Elevele clasei a IIb (anul şcolar 1922 | 1923) s’au dis tins prin bunătatea lor sufletească, colectând sume cu care au procurat şorţuri şi pălării la două din colegele lor.
3. Activitatea elevelor de curs superior la societatea literară «Gr. Alexandrescu»: In acest an şcolar elevele cursului superior au fost membre ale societăţii literare «Gr. Alexandrescu» şi au luat regulat parte Ia şedinţele ce s’au ţinut în fiecare Duminică dimineaţa, între orele 10-12 în localul liceului «Unirea»,
— 49 — sub conducerea preşedintelui societăţii, D-l profesor I. M. Raşcu. Şedinţele s’au urmat pline de interes pentru toţi membrii ce căutau să se întreacă prin contribuţiile lor, astfel că în aceste şedinţe elevele au ascultat disertaţii, comunicări, recenzii etc., ţinute de D-nii profesori ori de diferiţi membri 'elevi şi eleve, după cum se poate vedea din Anuarul Nr. 4, publicat de preşedintele societăţii. Secţia elevelor a fost condusă de D-ra profesoară Ma riana Rarincescu, care a urmărit de aproape activitab acestei societăţi. Elevele cari au rostit disertaţii au fost: 1. Constantinescu Cartagena, clasa VII: Proza lui En, nescu. 2. Montanu Maria, clasa VIII: Poeziile lui St. Iosif. 3. Parai pan Maria, clasa VII: Personalitatea lui Gh.
Coşbuc. Elevele cari au făcut dări de seamă şi recenzii au fost: 1. Barber Raşela, clasa VI: „Neagra Şarului“ de M. Sadoveanu. 2. Brătescu Ortansa, clasa VII: „Maria Chapdelaine“ de Louis Hemon. 3. Grigoriu Ecaterina, clasa VII: „Pe Argeş în sus“ de
I. Pilat. 4. Ioan Maria Sofia, clasa VI: Poeziile lui D. Anghel. 5. Reivici Clara, clasa VII: „Peste mări şi ţări“ de Colonel Condeescu. 6. Slăveseu Adriana, clasa VI: „Prinţul fericit“ de O. Wilde. Elevele au mai luat parte la discuţiile ce urmau după rostirea disertaţiilor de către diferiţi membri şi alte ori au contribuit cu lecturi şi recitări cum au fost: Bălănescu Aurelia, clasa V; Constantinescu Eugenia, clasa VI; Gheorghiu Cameliu, clasa VI; Ioan Maria Sofia, clasa VI; Negru Ecaterina, clasa VI; Paraipan Maria, clasa VII; Petrescu Elena, clasa V; Slăveseu Adriana, clasa VI; Şeitan Margareta, clasa VI. 4. Excursiunea. — In vacanţile mari ale ambilor ani şcolari s’a vizitat Transilvania. 0 descriere complectă a ul timei excursiuni este făcută de D-l profesor T. lordănescu.
ir !i ii
I i
— 50 —
5. DistincţiunL — Liga culturală, acea vestală a con ştiinţei noastre naţionale, a venit în mijlocul nostru şi cu ocaziunea împărţirei premiilor, D-l preşedinte, !. P. Rădulescu R. a acordat premii, la toate şcolile secundare, ele velor şi elevilor care s’au distins prin purtare exemplară şi prin bunătate sufletească. Premianta şcolii noastre a fost eleva Grigoriu Ecaterina din clasa VII. Direcţiunea şcolii a acordat brevetul de muncă clasei VI, care s’a distins prin procentul de promovare în Iunie 1923.
Excursiunea Stoalsi Secundare do Fete Gradul II din Focşani la Temisoara, la-Iulia, etc. Rugat de D-na Eliza Lupu, directoarea şcoalei secun dare de fete ain Focşani, să iau conducerea excursiunii ele velor şcoalei, am ezitat mult căci nu este uşor să conduci eleve şi să-ţi iei răspunderea lor. Faţă însă de concursul ce am avut din partea D-nei directoare şi a celorlalţi colegi ce ne-au însoţit, sarcina mea s’a uşurat mult şi putem con sidera exeursiunea ca una din cele mai reuşite. Adesea se spune că nu este bine să revezi după o lungă absenţă locurile pe care le-ai iubit, cari ţi-au plăcut odinioară. Rare ori le găseşti aşa cum îţi aduci aminte că le ai văzut, gusturile şi ideile se schimbă, iar facultatea de. a admira se slăbeşte şi rişti să rămâi rece faţă de ceiace te transporta când erai tânăr. La acestea mă gândeam când mi-am propus să vizităm Temişoara cu elevele şcoalei secundare de fete, oraş pe care nu-1 mai văzusem din 1908 când cu o echipă de elevi ai liceului, am cutreerat Tran silvania şi a cărei descriere am făcut-o în anuarul liceului «Unirea» pe anul 1908—1909. Cu toate acestea, după atâtea schimbări ce a suferit întreaga Europă, nu se poate să nu găseşti ceva nou oriunde te-ai duce după sguduirea puternică a războiului mondial şi aceasta cu atât mai mult în teritoriile de curând alipite nouă. , Am «plecat deci în ziua de 10 Iulie cu un vagon spe cial în care au trebuit să încapă 45 eleve şi 12 profesori şi profesoare ale şcoalei secundare de fete gradul al II-lea şi pe la ora 4 intrăm în capitala ţarii pe care unele din eleve uu o văzuse niciodată. Până la trenul cu care aveam
i
— 51 —
i | !
|
coincidenţă spre Temişoara, ne decidem să vizităm oraşul şi ţinta noastră este parcul Carol, unde se odihnesc ose mintele eroului necunoscut, simbolul gloriei noastre naţio nale. Urcând spre muzăul militar ne găsim în faţa mor mântului aceluia care din sutele de mii de eroi, soarta l’a ales să fie pe veci exemplu de sacrificiu şi dragoste de ţară. In tăcere contemplativă elevele şi profesorii privesc spre pământ şi câteva flori se răspândesc din mâinile pioase ale elevelor. Ne întoarcem cu grabă spre gară şi în drum ne în tâlnim cu fostul nostru coleg O. fino, care cu multă dra goste amintitoare de timpuri trăite împreună, ne conduce până la vagon cu toată ploaia ce începuse să cadă în abondenţă. Privea cu multă duioşie la şcoala la care lucrase împreună cu noi şi contribuise la întărirea ei timp de 5 ani. Aranjaţi în vagon, no pregătim ca pentru petrecerea nopţii şi trenul pleacă în întunericul nopţii, mâncând fără milă cărbuni scoşi din măruntaiele pământului pentru ca
să ducă civilizaţiunea la depărtări nebănuite. Abia se crapă de ziuă şi fiecare este cu ochii pe fe reastră. începe câmpia bogată a Olteniei cu semănături ve sele, cu oameni harnici şi parcă mai pricepuţi ca în alte 4 părţi. Trecem Oltul cu multă precauţiune căci o parte din pod este stricată încă din timpul războiului şi din mulţimea de miliarde ce s’a dat pentru C. F. R. nu s’a putut da şi o mică sumă... pe Olt. Ajungem la Craiova, veche capitală a Banilor Olteniei unde fiecare ne grăbim să luăm ceva în gură şi de aci întindem prin câmpia Jiului spre Severin. Priveliştea frumoasă începe dela Strehaia unde malul Dunării fiind înnalt, panta devine repede şi bătrânul Istru apare şi dispare ca un şarpe uriaş ce îşi târăşte cu greu corpul său umflat. Un fel de frică ne coprinde când iuţeala cea mare a trenului şi înfrânarea necontenită ne aminteşte celor mai bătrâni de teribilul accident întâmplat acum vre-o douăzeci de ani, între Balota şi T. Severin. In curând suntem la Severin, oraş vechi, plin de amin tiri strămoşeşti, care progresează văzând cu ochii. In fine, suntem la Vârciorova, frontiera noastră de odi nioară. Câtă mişcare nu era în această gară îmiainte cu
îmi
8
— 52 — şapte ani I Acum tăcere adâncă într’o clădire prea mare pentru destinaţia ei de astăzi. De aci spre Orşova, Dună- pc rea pare că se strâmtează din ce în ce şi mulţime de in-A< sule înverzite apar ochilor. In fine iată şi o insulă cu clă- re diri, cu maluri ridicate şi întărite, cu oricare vieaţă pe dânsa, pi Este insula Adah-Kaleh rămasă turcească până astăzi, căci nici o naţionalitate nu mai intrase în acest mic peticişi de pământ, pe care numai adoratorii lui Mahomed, cărora ei le place pustiul şi izolarea, puteau să-l locuiască. OameniU liniştiţi şi corecţi, au trăit din produsul modest al tutunului ^ şi al cafenelelor. După atâta timp, abia acum Turcii din c Atigora şi-au adus aminte că mai au câţiva conaţionali răs- c leiiţi printre neamuri de altă limbă şi de alt temperament b şi voiau să-i aibă sub suzeranitatea lor. Dar vai! Europa i] a voit altfel şi Turcii din Angora vor fraterniza numai de c departe cu cei din Adah-Kaleh. Mai urmărim câtva Dunărea cu malurile ei stâncoase ( şi cu regret o pierdem din vedere, iar înnainte ni se des- [ chide perspectiva întinsei câmpii a Banatului. Trecem cu , mici întreruperi pe lângă Karansebeş, vechi scaun de episf ( copie românească, privim din vagon Lugoşul cu renumitele , lui ţesătorii de mătase şi ajungem în fine la Temişoara. ţinta călătoriei noastre. Intrăm în gara Domniţa Elena unde suntem întâmpi naţi de D-l Gh. Postelnicu, directorul Muzeului naţional din Temişoara, care fusese delegat de D-l prefect să ne primească şi să ne conducă şi căruia reuşita excursiuni noastre îi datoreşte mult. Suntem încartiruiţi la orfelinatul comunal, unde îndat; ce ajungem ne repezim la spălătoare, doritori fiecare di curăţenia pe care de sigur nu o poţi avea în vagoanel noastre şi de care un om simţitor are mare nevoie. D-na Directoare a orfelinatului îşi dă silinţa să pre pare o hrană caldă elevelor şi după oarecare odihnă, masi este gata. Organizăm împreună cu D-l Gh. Postelnicu un întins program de lucru în Temişoara, iar câţiva mai puţin oboj siţi, ieşim în oraş, care pentru nişte excursionişti veniţi diq Focşani, prezintă un aspect feeric. Lume multă, lumină orbitoare, orcheslre ce răsună pela marile cafenele dau as pectul de oraş occidental. După 15 ani am putut zice ca
V,' r6tul
— 53 —
”Quantum mutatus ab illo“, cât de mare schimbare ! A.cum 15 ani nu am auzit nici un glas românesc, nici la “restaurant, nici la hotel, nici pe stradă, acum auzi în toate \ părţile vorbindu-se româneşte. Chelnerii îţi vorbesc cum vrei, funcţionarii au ordin să-ţi vorbească româneşte şi chiar de le vorbeşti altă limbă ei tot româneşte răspund, deşi au încă greutate în ^expri mare. Aceasta însemnează că toată această lume ştia ro mâneşte şi înnainte, dar nu vorbea. De ce atâta şovinism când cu cât ştii mai multe limbi dai dovadă de mai multă cultură. De aceea chiar funcţionarii trimişi din Regat ar tre bui să înveţe limba celor pe care îi conduce, mai cu seamă că limbile minoritarilor au întinsă literatură şi opere ştiinţifice de valoare, de care poţi face totdeauna uz. A doua zi, sărbătoarea Sf. Apostoli Petru şi Pavel, cea dintâiu vizită o facem la biserica românească, care deşi la extremitatea oraşului se prezintă bine şi se slujeşte fru mos. Fiind comemorarea Mitropolitului Şaguna, preotul ţine o predică bine simţită şi bine documentată asupra vieţii marelui ierarh, pe care o ascultăm cu plăcere. De aci vizi tăm uzina electrică a tramvaielor, pusă în mişcare numai prin cădere de apă din canalul Bega. Poate fi luată ca model de curăţenie şi de frumoasă îngrijire. In apropiere se află plaja «Ştrand» cura îi spun local nicii după numirea dată de Şvabi, cari utilizează apa ca nalului Bega pentru băi şi unde comuna a improvizat o plaje nisipoasă, artificială. Ne uităm la sutele de oameni cari făceau baie în apa puţin recomandabilă a canalului, sau la cei ce stau lungiţi pe nisipul arzător şi comparăm cu rîurile noastre limpezi, curgând repede, unde ţăranul nostru nu merge nici de două ori pe an să facă baie, deşi nu trebuie să plătească nici un ban. Ne întoarcem acasă şi ospătăm cu multă poftă din de junul pregătit, pentrucă după masă avem să executăm un program destul de încărcat. Genlilui preot catolic, Iaroszi, no invită la un concert de orgă la biserica catolică din cetate şi primim cu plăcere
aceasfă invitaţiune, căci puţine eleve ascultaseră un astfel de concert. Intrăm cu pietate în catedrala spaţioasă şi îm podobită cu altare după care nu lipseşte «pietâ» a lui Mi diei Angelo şi ne aşezăm în băncile numeroase împreună
— 54 — cu elevele şi profesoarele şcoalei secundare din Ploeşti, cari se aflau tot în excursiune la Temişoara. Un program des tul de variat, în care nu lipsesc bucăţi de Liszt, Marteni, Dubussy etc., este executat cu măestrie şi ascultat cu emoţiune. Mulţumesc preotului artist şi îl rog să ne arate şi nouă orga şi mecanismul ei cel complicat. Cu multă bunăvoinţă se pune la dispoziţie şi ne explică tehnica celui mai complicat instrument muzical. Trecem în apropiere, ca să vizităm «Muzeul Naţional» de sub priceputa conducere a D-lui Postelnicii. Aşezat într’o clădire puţin proprie unui muzău, mai cu seamă când are şi o colecţiune bogată de tablouri, ar tiebui să i se destine o clădire cu săli mai largi şi mai luminoase căci în starea actuală nu se poate vedea de cât superficial ceea ce interesează. Bogate colecţiuni din epoca neolitică, din epoca de bronz, monede vechi, medalii, ţesături bănăţene vechi, steme de ale oraşului, etc., stau aranjate frumos în dulapuri dar în prea mare strâmtoare pentru a fi observate mai cu deamănuntul. Tot sub conducerea directorului muzeului apare şi o revistă, «Gemina», care se ocupă cu arheologia şi for mează un buletin al muzeului. La întoarcerea spre casă, vizităm «Căminul ucenicilor» instalat în vechea cetate turcească, unde munca directorului Vulpe dă roade minunate. Ne strângem,în sala de specta cole unde elevele noastre cântă frumoase cântece învăţate, iar D-l Vulpe, cu mult foc, ne cântă o frumoasă doină bă năţeană. Observ pe un perete o litografie care reprezintă «Banatul împărţit». 0 bănăţeancă rămasă în mâini streine, imploră pe fraţii râmaşi de partea noastră să nu fie părăsită. In adevăr, Bănăţenii sunt foarte amărîţi de împărţirea care s’a făcut
şi care nu este nici practică, nici dreaptă. Toţi sunt de acord că dacă Românii erau uniţi nu se întâmplă o astfel de nedreptate şi toţi ştiu că Românii din partea sârbească suferă şi iluştrii noştrii aliaţi vor să-i desnaţionalizeze cât mai repede. De ce or fi atâtea protestări de dragoste, când există o chestiune aşa de arzătoare la mijloc, care nu poate fi înlăturată decât prin mari sacrificii! Cu această ocaziune aflu că linia Temişoara-Baziaş a fost împărţită de către diplomaţia a tot puternică, dar nu
{
o—
55 —
tot aşa de inteligenta, în două. Astfel până la Vârşeţ, mergi cu drum de fier românesc, iar de acolo aceiaşi linie de vine sârbească pentru vre-o 15 Km. pentru ca apoi să de vină iar românească. Acest lucru ne-a făcut să renunţăm la planul nostru de a ne întoarce pe Dunăre şi a admiră cele mai frumoase peisagii care se văd în Europa. Dupăce înconjurăm cetatea, ne îndreptăm spre orfelinat, unde luăm masa după care elevele noastre cântă diferite cântece iar orfelinele nu se lasă mai pre jos ci răspund şi ele cu cântece destul de frumoase. Ziua a doua este ocupată cu vizitarea diferitelor indus trii din Temişoara, căci rare sunt oraşele cu o industrie aşa de desvoltată. Mai înnainte trecem pela biblioteca ora şului care conţine peste 30.000 volume în marea majoritate ungureşti, dar unde a început să se trimită şi opere ro mâneşti. Vizitarea bibliotecii este interesantă pentru ele vele noastre care nu au văzut nici o bibliotecă mai mare, deşi clădirea nu este proprie ca să adăpostească cărţi. Plecăm ca să vizităm fabricile dela periferia oraşului şi începem cu cea de bomboane, unde după multă stăruinţă, suntem primiţi. Cu explicaţiuni sumare trecem prin diferite secţiuni unde se fabrică tot felul de bomboane, ciocolată, biscuiţi, etc. De aci vizităm fabricile de tutun şi chibrituri. La cea dintâiu admirăm leagănele unde lucrătoarele venind dimi neaţa la fabrică îşi depun copiii cari sunt îmbăiaţi, schim baţi, cântăriţi şi hrăniţi întreaga zi, fără ca mamele să mai.aibe vre-o grije. Aceiaşi sistemă se observă la fabrica de postav, ca singura deosebire că aici copiii sunt hrăniţi chiar de mame, din trei în trei ore, pe când la fabrica de tutun sunt hrăniţi în mod artificial. Iată adevăratul socialism de Stat, nu gălăgios şi ce rând distrugerea a tot ce burghezia a făcut până acum, ci armonizând cerinţele unora cu pretenţiunile celorlalţi. In
situaţiunea actuală proletarii nu mai sunt lucrători ci in telectuali şi poate cu drept cuvânt, căci munca unora se vede a celorlalţi ce percepe. După amiază, vizităm fabrica de bere, unde elevele noastre au destul de văzut, începâud dela încolţitul orzului —până la umplutul butoaielor şi fabricarea gheţii artificiale. Seara, elevele sunt duse la Cinematograf, care rulează
*>
— 56 — într’o grădină cum nu se găsesc două în Europa şi unde încap 3000 spectatori. Toate cinematografele sunt ale co munii şi din venitul lor se întreţin instituţii de binefacere, orfelinate, etc. Bine ar fi ca şi comunele din Regat în loc să facă po litică şi afaceri, să facă gospodărie, dar pentru aceasta ar trebui să aibă primari Saşi sau Şvabi, cum foarte bine a observat D-l Iorga. Oraşele din Transilvania şi Banat pro gresează sub o înţeleaptă administraţie care n’ar trebui stânjinită, pe când cele din regat regresează. In ziua următoare, vizităm fabrica de postav, fabrica de pălării şi ghete, unde admirăm perfecţionarea maşină riilor precum şi agilitatea cu care se lucrează. Fiindcă în programul nostru aveam vizitarea Reşiţei, mă adresez la birourile societăţii ca să ne permită intra rea în fabrică. Mi se răspunde că «Direcţiunea» a luat de cizi unea să nu mai permită vizitarea uzinelor de către eleve ci numai elevilor din clasele superioare în grupe mici. In zadar ne adresăm directorului technic şt altor directori, căci deciziunea a fost luată şi s’a cerut chiar Ministerului Instrucţiunii să comunice această deciziune la şcoli. Ne resemnăm şi a doua zi ne decidem să plecăm ca să vizităm Alba-Iulia şi Târgul-Mureşului. Asistăm la sosirea societăţii corale «Carmen» din Bu cureşti care vine ca să ia parte la jubileul de 50 ani al societăţii de lectură din Temişoara. Cu această ocaziune în tâlnesc un vechi prieten pe Colonelul G. Ştefănescu, coman dantul brigăzii de artilerie, care ne este de mare folos la ple care, căci suntem transportaţi Ia gară cu brecurile artileriei. A doua zi corul «Carmen», cântă la biserica românească, răspunsurile la Sf. Liturghie. Asistăm cu toate elevele la serviciu divin, unde ia parte o mulţime imensă care nu mai încape în biserică aşacă întreaga curte este plină. Observ o mulţime de asistenţi purtând la butonieră crucea cu col
ţuri sau o cruce simplă cu colorile naţionale, semn dis tinctiv al creştinismului care trebuie să se impună şi să predomnească şi pe care să nu ne fie ruşine să-l purtăm, câud se poartă tot felul de semne sediţioase. De altfel am văzut pe toate străzile şi pe multe firme cu nume streine, semnul înfrăţirii şi al păcii universale de care se tem cei care aţâţa lumea pe pământ.
— 57 — '
;
•
■■■■ ti
■ î
■■
n
■
'
»
De altfel naţionalismul cu excluderea elementului evreesc e mult rnai desvoltat în teritoriile alipite şi am avut ocaziunea să 1 constat nu numai la Temişoara ci şi la ÂlbaIulia, Târgu-Mureşului. Şi apoi ce crimă dacă ar exista o internaţională creş tină cu semnul crucii, pentru înfrăţirea popoarelor când exsistă atâtea internaţionale cil atâtea semne între care nu lipseşte nici triunghiul evreesc. Duminică seara, părăsim căminul orfanilor în camioa nele împodobite cu verdeaţă trimise cu atâta gentileţă de D-l Colonel Ştefănescu şi ne îmbarcăm în tren cu destinaţia pentru Alba-Iulia. La gară ni se aduce aprobarea pentru Reşiţa, dar prea târziu ca să ne mai putem întoarce. Cu ivirea dimineţii suntem în Meca Românilor, în ce tatea de care se leagă atâtea amintiri, începând cu timpu rile romane şi până în zilele noastre. Pe aci au călcat le giuni romane, aci s’au frământat neamuri nenumărate, cari n’au putut învinge tăria romană şi dela Mihai Viteazul şi până astăzi a rămas neştearsă în mintea Românilor. Innaintăm în rânduri, în răcoarea dimineţii pânăce ajungem in cetatea lui Ca roi VI, devenită fortăreaţa Românismului. Trecem prin poarta cetăţii, prin care anul trecut a intrat primul Rege al tuturor Românilor ca să primească coroana j care simbolizează stăpânirea veşnică a provinciilor pe care acum 300 ani Mihai cel viteaz, Je unise pentru aşa de scurt timp! O grămădire de clădiri cu grădinile lor, cu prăvălii şi cazărmi ca într’un Acropole vechi, ne arată că cetatea era pregătită să poată rezista în cazul când un inamic în căpăţînat ar fi căutat să o coprindă prin impresurare. In drum ne atrage atenţiunea o clădire colosală în stil gotic, cu un turn înnalt în faţa căreia stă un tânăr ce vinde broşuri cu istoricul bisericii, căci este catedrala catolică, a cărei origine se pierde în noaptea timpuriior. In' lăuntru se repară încă, dar este destul de mare spaţiul rămas pen tru credincioşi Admirăm mormintele de piatră ale diferi ţilor nobili ce se află în interiorul bisericii, din care unul aparţine unei rude a Corvineştilor. Unele figuri sunt ciun
tite, dovada atâtor urgii cari trebuie să fi trecut peste acel i. ' sfânt locaş. De aci ajungem la locul sfânt pentru Români, la' bi serica amintitoaie a celui mai însemnat eveniment din i9-
— 58 — toria noastră naţională. Biserica în care s’a făcut slujba măreaţă a încoronării, este un mic giuvaer de artă bizan tină cu sfinţi în culori mohorîte, cu motive naţionale, dar lipsite de inspiraţie. Icoanele împărăteşti simple înrămate în stejar de culoare închisă cu puţin verde inchis, care dă aspect de vechime, ne face impresia unei vechi mănăstiri, în care câţiva aleşi şi-au legat sufletul de Divinitate. Nici aur, nici argint nu vezi pe strănile de o parte şi de alta a bisericii şi nici pe tronurile regale şi episcopale. Singur baldachinul aşezat în partea dreaptă e de mătase cu ciu curi de aur, iar policandrul din mijloc, adevărată operă de artă, este de un bronz care dă aparenţa unui metal mai preţios. Trecem prin coridorul cu stâlpi în forma porticilor romane, dar lucrate în stil românesc şi urcăm treptele până la etajul I-iu al castelului unde elevele execută cu multă inimă cântece naţionale. Totul însă pare pustiu şi numai cântecele înviorează aceste locuri izolate care au început să simtă neajunsurile vremii. Nici un preot nu serveşte în această biserică pe care au sfinţit-o toţi episcopii ţării şi unde în toată vremea ar trebui să găseşti slujitorii altarului care să înnalţe ru găciuni pentru fericirea ţării mărite. Ar fi atâţia credin cioşi numai în cetate cari să umple mica biserică şi să-şi înnalţe sufletele către Divinitate. Uitasem însă că suntem greco-orientali şi mai cu seamă partea din urmă, unde preoţii se strâng în congrese ca să modifice canoanele sau să ceară drepturi în politica ţării unde se învrăjbesc oa menii. Ei nu mai ştiu tipicul care recomandă două servicii divine pe zi şi chiar pe cel de Duminica îl fac de mân tuială, căci sunt aşteptaţi în târg pentru cine ştie ce afaceri. Cine să ia biciul de foc, sau cine să taie nodul gordian,
separând biserica de Stat, căci numai în aceasta aş vedea o îndreptare. Vizităm sala unirii, rămasă istorică cu inscripţia ei evocatoare a evenimentului istoric ce s’a cimentat aci, după care mă duc să vizitez pe bunul meu prieten generalul D. Glodeanu, comandantul diviziei din Alba-Iulia. Mare este bucuria Generalului când află că un grup de eleve din Focşani, unde a avut garnizoana câtva timp, vizitează ce tatea lui Mihai. îmi reproşează că nu Fam vestit mai din vreme, ca
— 59 — să ne pregătească cele necesare, dar ne promite să îngri jească pentru seara la popotă, precum şi pentru dormit şi în adevăr, am avut nu se poate mai bine şi mai ieftin. Astfel de unde aveam de gând să stăm câteva ore în AlbaIulia, am stat o zi şi o noapte, graţie amabilităţii D-lui Ge neral Glodeanu. A doua zi, la ora 5 dimineaţa, ne ocupăm vagonul pen tru Târgul-Mureş, unde ajungem pela ora 2 după o călă torie cam lungă şi după schimbări la Feldioara-Războieni. La gara Târgu-Mureş, găsim pe inimosul inspector admi nistrativ Mureşan care ţine loc de prefect, şi care cu o ama bilitate deosebită promite să ne conducă în oraş. Mergem până în centru printre lanuri de păpuşoiu, car tofi, sfeclă etc., care formează plantaţiunile locurilor virane ce nu au fost încă supuse construcţiunilor. In centru se înualţă majestos palatul municipal şi «Casa de cultură». In cel dintâiu vezi bogăţia marmorei, a mobilie rului camerilor, a sălilor spaţioase şi a candelabrelor gra ţioase. Se pare că *un astfel de palat fusese destinat pen tru un oraş mare europenesc şi apoi fusese adus în acest orăşel aşezat pe colini, cu case frumoase în formă de vile, curat şi asfaltat până în cele mai depărtate mahalale. Vizităm «Casa culturală», o minune arhitectonică, cu sala de intrare împodobită cu frescuri în genul picturilor Panteo nului parisian, cu ferestrele pictate cu figuri de scriitori, cu scări de marmură, cu pereţi înfloriţi cari au văzut şi ei vitregiile războiului.
Vedem diferite săli ca: Sala oglinzilor, destinată pen tru baluri, pinacoteca cu multele picturi, cari nu au decât nume ungureşti; biblioteca, sala de concerte de cameră, de conferinţe etc. Jos se află o mare sală acum destinată cinematogra fului, cu o orgă colosală în care mari virtuoşi concertează adesea. Tot în acest oraş se mai află şi un conservator de muzică, un teatru, biblioteca Apafi etc. Şcolile însă sunt o splendoare şi numai rar ai putea să le găseşti exemple de comparaţiune în vechiul regat. Biserica românească în schimb este o simplă şandrama de lemn, aşezată la mar ginea oraşului şi care nu cadrează nici decum cu vreo clă dire publică.
— 60 — Ni se spune că Târgu-Mureşului era destinat să fie capitala secuilor şi că aci nu erau decât vreo 6—10 româui, de a căror biserică nu se îngrijea nimeni. De altfel cel care a făcut acest giuvaer de oraş este un simlu pri mar Bernhard, despre care unii spun că ar fi de origină română şi care timp de aproape 30 ani, a administrat cu cinste oraşul. Acum este deputat al Secuilor în parlamen tul ţării, dar bătrân, bolnav şi fără mijloace, este trimis pe cheltuiala oraşului la Băile dela Mehadia. Astfel îmi vorbea un cunoscut despre acest idil al oraşului. Deşi Târgul-Mureşului este aşezat în inima secuilor, firme şi inscripţii româneşti se văd pretutindenea, iar limba română se vorbeşte aproape de toţi, dar probabil că numai limba de conversaţiunele este mai accesibilă, căci magis traţii îmi spuneau că au nevoie de tâlmaci în orce moment. Avocaţii mai toţi sunt unguri, pe când magistraţii toţi, afară de unul, sunt români, dar toţi se înţeleg destul de bine între ei. Ceeace este regretabil, e faptul că aci ca şi în alte părţi, Românii sunt desbinaţi, se duşmănesc şi se dau în spectacol minoritarilor, cari se prezintă uniţi şi su periori din punct de vedere cultural. Este regretabil că şcolile noastre româneşti nu au ele mente destul de pregătite pentru conducere şi autorităţile su perioare parcă voiesc să consfinţească numiri făcute la nevoie a celor cari nu au chemarea necesară pentru în văţământul secundar, unde se cer alte capacităţi şi alte devotamente. Plecăm la miezul nopţii din Târgul-Mureş, îndreptându-ne spre casă. După orele patru nu mai putem dormi căci am intrat în defileurile Carpaţilor, munţii Ciucului, Ghirghiului, etc. şi frumoasele poziţiuni ne scot exclamaţiuni la fiecare moment. Ici trecem un pod, mai dincolo un tunel, apoi un viaduct ale cărei adâncimi abia le vezi, mai încolo admirăm isvorul Mureşului, la stânga isvorul Oltului, toate poziţiuni, cari rar se întâlnesc şi pe care ar trebui
să le treci cu piciorul pentru ca să te poţi bucura^ de aspectul fiecărui loc, de senzaţiunile plăcute ale fiecărei poziţiuni, de şerpuitul fiecărui pârîiaş. Cât de mare deosebire este între ceeace simţim noi pentru natură şi ceeace sim ţeau cei vechi. Astăzi nu ai găsi pe nimeni care să spună ca Socrate: «Nu numai că nu ies din ţara mea, dar nici
— 61 — nu pui piciorul afară din Atena, căci îmi place să mă ins truiesc şi arborii şi câmpiile nu voiesc să mă instruiască». Rari sunt oameni cari în vechime ştiau să preţuiască natura şi ni se povesteşte despre împăratul Adrian ca des pre o raritate, faptul că se urcă pe muntele Etna sau pe muntele Casin ca să admire un răsărit de soare, probabil însă că mentalitatea lui nu se deosebea mult de a contim poranilor săi. El îşi aşezase vila într’o câmpie unde imi tase şi valea Tempe din Tesalia şi Konopos de lângă Ale xandria dar şi Poikile din Atena. Gheţarii şi munţii Elve ţiei erau sălbaticii care nu inspirau decât groază, aşa că nu se pomeneşte decât ca lucruri extraordinare trecerea Al pilor sau ascensiunea munţilor, Jean Jacques Rouseau fu cel dintâiu care puse la modă munţii şi gheţarii Elveţiei şi atrase atenţiunea asupra frumuseţilor ce prezintă. Astăzi aleargă lumea din diferite continente ca să vadă răsăritul soarelui pe Riggi, sau să se urce pe Jungfrau sau să doarmă pe Pelatus. In zilele noastre arborii şi câm piile sunt mult mai vorbăreţe, sunt mult mai complezenţi şi nimeni chiar din spiritele cele mai simple nu sunt care să nu pretindă că câştigă mult întreţinându-se cu natura. Cu astfel de gânduri trecem prin răcoarea munţilor, vechea frontieră, ajungem la T.-Ocna şi sosim la Adjud, de unde trenul ne duce în oraşul de unde am plecat. Elevele noastre izbucnesc în strigăte de bucurie la vederea părinţilor sau rudelor. Noi colegii ne mulţumim reciproc de concursul ce ne-am dat ca excursiunea să reuşească şi coborînd diu vagonul de care ne lega amintirea a nouă zile petrecute în el, ne îndreptăm fiecare spre căminurile noastre. T. lordănescu profesor
Acte relative la înfiinţarea Şcoalei Secundare de fete în oraşul Focşa Domnul G. Pamfil, profesor pensionar, fostul Director al liceului «Unirea», găsind unele sete relative la înfiin ţare fostului externat secundar de fete, îmi fac o datorie a le intercala în anuarul actuaiei şcoli secundare de fete %
— 62 —
gr. II, ca un omagiu memoriei profesorilor fondatori. Tot pe această cale, aduc viile mele mulţumiri D-lui G. I. Pamfil, care prin subscrierea a 10 acţiuni la «Soc. Ano nima» ce s’a constituit, dovedeşte ce strânsă legătură su fletească s’a stabilit între D-sa şi Şcoala Secundară pe care a creat-o.
Pressripft-Verbafl Subsemnaţii profesori dela liceul «Unirea», simţind necesitatea ce o are oraşul Focşani şi judeţul Putna pentru înfiinţarea unei şcoli secundare de fete, întrunindu-ne astăzi 8 Iulie 1889, spre a ne înţelege în această privinţă am convenit ca dela 1 Septembrie anul acesta, să se deschidă această şcoală, luând angajamentul de a preda cursurile cerute de programa stalului în mod gratuit, până în ziua când consiliul judeţean şi comuna Focşani vor lua asupra-le întreţinerea acestei instituţiuni. Domnul Director al liceului «Unire», este însărcinat de noi, spre a comunica deciziunea noastră D-lui Minisţru al Cultelor şi Instrucţiunei Publice, rugându-1 a trimete programa de studii şi ce va mai crede D-sa de cuviinţă. Tot odată D-nul Director mai este autorizat a se pune în corespondenţă, pentru ajungerea acestui scop, cu auto rităţile comunale şi judeţene şi mai cu deosebire cu D-nul Prefect al judeţului Putna, aceasta în scop ca şcoala să se poată deschide dela 1 Septembrie- a. c.
Focşani, 8 Iulie 1889. (ss) M. Tipeiu, M. Tipeiu, P. Mironescu, M. M. lonescu, D. Toma, G. /. Pamfil, St. Mincu, V. Cireş, /. Coleş.
Din memoriul întocmit de D-nul G. I. Pamfil Directorul Liceului „Unirea", în Aprilie 1890
In baza prescriptului verbal de mai sus, subsemnatul pe deoparte prin adresa Nr. 198 din 19 Iulie 1889, am intervenit la Onor. Primăria locală, pentru venirea în ajutor a şcolii iar de altă parte prin raportul Nr. 217 din 6 August
— 63 —
la Onor. Minister al Cultelor şi Instrucţiunii Publice pentru recunoaşterea ei. Onor. Primărie a binevoit a acorda două mii lei din care s’a luat una mie, iar restul a rămas pe anul acesta, plus una mie lei adăugată, aşa că pe anul financiar 1890— 1891, comuna Focşani a prevăzut două mii lei. Consiliul general al judeţului Putna, în seziunea din Octombrie 1889, în urma propunerii D-lui M. Tipeiu, a acordat subvenţiune şcolii suma de trei mii lei pe anul trecut, şi pentru anul acesta, snma de cinci mii lei. Domnul Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Ord. 13138 seria A, din 2 Noembrie 1889 adresat direcţiunii liceului, a binevoit a recunoaşte şcoala ca şcoală publică, în condiţiunile şi personalul prevăzut în adrea sub semnatului Nr. 277 din 9 Octombrie 1889, dată Onor. Primării locale. In August 1889, profesorii, angajaţi de bună voie a preda gratuit cursurile, au apelat la părinţi, cari aveau copile şi doreau a Ie da o instrucţie mai întinsă, spre a contribui cu cât va putea fiecare, spre a se putea întâm pină cheltuelile necesare, precum : localul, mobilierul, etc. Părinţii au subscris suma de 1525 lei.
PRIMUL ŞTAT PE LUNA SEPTEMBRIE 1889
s s
=3
Numele Persoanelor
Semnătura
Catedra ce ocupă 03
1 Eliza Goleşteanu Ştiinţile fizice 100 (ss)'Eliza Goleştaanu 2 Cleop. Stoenescu Limba rom. 150 (ss) G. Stoînescu 30 (ss) l Neculau 3 Ştefan Neculau Servitor
Directoare, ELIZA GOLEŞTEANUMufa
IF %
) (i
■ j
Jv ars Ciraţfc' £ CCÎ cu;pi-ec IILI/O o
Jc„’/ ;/ i
J
/
) ‘
\
4^