D-lai .... •-
ci: p..âXf£:Ur&A*.t.
Corn.
Focşani, 10 Octombrie 1919
Anul l.—No. 3.
i
u f •
BULETINUL SINDICATULUI VITICOL DE PUTNA APARE DE 3 GRI PE LUNĂ-
izdâcjia si Administraţia ia sediul Sinditaiului j Bulevardul P. P. Carp No. 33
Anunţuri şl reclame se primesc Ia Administraţie cu preţurile:
Mica publicitate 10 bani cuvântul Abonamente anual: 6 iei pentru podgorenikcari posedă | pentru membrii Sindicatului pânft la 5 hcct. vie. şi 50 bani cuvântul pentru per 1P. lei pentru podgorenii cari poseda tj soanele streine. de la 6’hect. în sus. Anunciuri: -după învoială. — Numărul 1 leu —
i
Tabla do Materie.— Bursa Viticolă din Odobeşti. — Sfaturi podgorenilor. — Un strigăt de alarmă. — Şedinţa comitetului -de,1a 9 Oct. — Situaţia viilor din ţară ele C. Goroiu. - Informaţiupi Mica publicitate
Bursa Viticolă Odobeşti Ministerul de Industrie şi Comerţ, prin Camera de Comerţ Focşani, a dispus redeschiderea «Pieţei Viti cole Odobeşti» la Odobeşti, care, într’o. circumscripţie compusă din comunele: Odobeşti, Mera, Vărsătura, Jariştea, Boloteşti, Gâgeşţi, Clipiceşti, Ţifeşti, Bătineşti, Fâurei, Păţeşti, Câmpineanca, Goleşti, Budeşti, Goleşti, Cârligele, Dălhăuţii, Faraoanele, Vârtişcbiu şi Broşteni, are menirea să înregistreze cumpărările şi vânzările, după tipul Burselor de Cereale V
7
Wiî
'
— 2 —
CVJ
o «CC
X2>
'3
-«■
■»
Biuro»k-«Bluzei T^ticole» este condus de o corni? siune compusă din: Preşedinte, Vice-Preşedite, un Membru şi un Secretar, numiţi de Ministerul Industriei şi Comerţului, care a alribuţiuuea de are supraveghia executarea strictă a regulamentului acestei Inştituţiuni, întocmit conform Legei şi Regulamentului Burselor de Comerţ. Pe lângă acest oficiu este ataşat un mijlocitor autorizat care personal sau printr’uh număr de remi zieri (ajutoare) are dreptul să închee transacţiuni între cumpărător şi vânzător. Mijlocitorul este numit de Minister, iar Remizierii sunt aprobaţi de comisiunea Bursei Viticole, după re comandata mijlocitorului oficial. Fie-care Remizier poartă asupra sa o carte de legitimaţie, eliberată de Camera de Comerţ Focşani prin biuroul Bursei Viticole, pe baza căreia ei pot mij loci vânzările-cumpărările în întreaga circumscripţie cu obligaţiune ca ori-ce afacere încheiată să fie trecută în carnetul de transacţiuni â-souche ce ’l poartă asu pra lor, liberând fie-căreia dintre părţi câte un bor derou în care se specifică toate condiţiuniie stipulate la vânzarea vinului; la cotorul carnetului rămâne al treilea borderou identic cu cele eliberate, după care se face înregistrarea Ia Oficiul Bursei Viticole în fie* care seară la ora 5. Acesta e rolul destul de important pe care îi are / ■ Bursa despre care vorbim, şi pe aceasta cale publi- • carea Buletinelor de vânzări zilnice, pune la dispoziţiunea tuturor producătorilor şi cumpărătorilor, normele de cari pot să se orienteze în transacţiunile interve nite între ei.
! i i
1
I \
l
:
1
nr i
3
ll 11" â h «'>
a
/
-2-S
> o a
•nntuoD puoj
IF Sl g
o
1o
P- iS
*
»Rj
â
*5= «Q
*5»
N 5&
c
C=3 03
•nnuioD pnoj 5CCS
ri<N
c-a
P=3 »coî
t=~ cct
5
ca
la
>
5
3 u cd
,5
C_u>
S^o
E
■: -
OQ
=
-kJ
c/î <U
,a
1
' ?.
Sg* . ca
S.ss*
•s 1
-0_
•z,u"<
o
CO
uniz
w
co
>ca
S 3» B3
2°
£
aa
S
-g►
gce
sO o
2
o
Q
H
Ch
l'ţnny
o\
w
A
y>» *3 ca
A
ea
3
.-<
iii! . <u ^
2(D
W» 3 <U -O O O
5^ <o
ZOui'U
il^niz
i nr 5►
3
c/>
cd
3&‘£.2 -t? > >
m; nea C3
co
3 3 o
'8<U
;§ •S E
CO»
Im
a
31
şea ICj
1
3
s
£
<
cro a=
E-«
g
:=
='l °. i rşs i
03
2
CI
O O O ^
c
ie-
0) -a!
O t*-
VQ Tţ- fQ M
O
S
cC
t
r3 cd
>2 >CO
C=3
3- OJ-
•n.
= S
a! p
O
io O IO ’d" CO
aa
«J « I
^ rt ^
03
<u
m
tU ~ ||
A
£
n| l§
«Jl| g9<-»-§
Q.
cfj
acd
.2
>'3 1*
M
c
g
i
c >-
oo>i
A
tţ a
§ Z
•&«CL.
--f. o 3
3
"c O
A
IJ
OJ =1-
2o
a
aa 3 §
o
co
$Fc
xd
cri
5.11 o 2 <u
o-
S
■4*i
H CQ O
o
£
fe
03
* ?o
O lO
„O
O
2 S
cd
-- £ =
.3
2 2
ff || 2
C
►
M
d a E
C^C^C0O\
a
O O
Q\,
* ■ *
*
*
A
A
A
O
CQ
Q
umy
M
S
H
Ch
A
— 4 —
SFATURI PODGORENILOR Coacerea strugurilor anul acesta a fost întârziată din cauza sacefei excesive, care a oprit vegeiaţiunea. In aceste condiţiuni, credem folositor a recomanda podgo renilor să ia oare-care măsuri, cu ocaziunea culesului şi fabricaţiunei vinului. Aceste măsuri suni: î) A nu recolta strugurii amestecaţi, adică strugurii mai copţi cu cei cruzi, lăsând pe aceşti din urmă pentru ultimul moment şi a face cu ei un vin deosebit, care va tiebui să fie expuşi în crame reci pentru precipitarea aciditaţei în exces. 2) Cu ocaziunea culesutni sa se recolteze întâi strugurii bolnavi şi a se face un vin deosebit, care după împrejurări se va putea destila. 3) Ori-cum s’ar recolta strugurii, mustul înainte de fer mentare, să fie supus unei decantări riguroase, spre a se ex clude materiile streine ca: piatră vânătă, pucioasă, praf etc. ca să nu fermenteze în masa mustului, căci toate aceste substanţe, pe lângă că pot da un gust rău vinului, dar pot să le sporească astrigenfa. Prin sistematizare în cules şi fabricaţiune, podgorenii vor putea face vinuri de mai mulie clase, cu destinaţii diferite şi vor găsi o socoteală mai bună. Sindicatul Viticol.
Podgoreni„ Nu ni se dau vagoane! De ce ne-a fost teamă, ri'am scăpat! Degeaba ne-am adunat din toate colţurile a două judeţe, în luna August, spre a cere vagoane ! In zadar am trimes cinci delegaţi la vodă, spre a ni se asigura transportul produselor noastre! De asurda au bătut
■
— 5 — delegaţii noştrii scările tuturor autorităţilor superioare la Bucureşti! Au obţinut numai promisiuni şi vorbe goale iar vagoane rm. Dacă D-zeu şi-a întors privirea spre noi, şi în mărinimia lui, pentru toate suferinţele şi jefuirile ce voi oropsiţii locuitori ai frontului cat înduraţi, v’a dat un an rodnic, şi un preţ avantagios, — apoi avem. în calea noastră instituţia C. F. R., mai rea şi decât duş manul, care vă opreşte de a trage vreun folos din acest noroc. Statul nu a putui sa va dea vreo despăgubire pentru distingerile ce aţi suferiidar poate să vă ia din mâna despăgubirea ce D-zeu v'a dai! Dacă suni cetăţeni, cari au hotărât să se abile de Iac alegeri, pentru-că nu admit actuala formaţie minis terială dacă suni. partide ce au hotărât neplata impo zitelor, pentru motive politice, ce trebue să facem noi cei 6000 de podgoreni de pe zona afrontului, ne cari încuică şi nepăsarea C. h. Rne dă ultima lovitură. ce o mai putem suporta ! Vin negustori din toate un-. ghiuriie ţârei la singurul colţ al ţării, unde 's' a făcut vin, la noi,—dar C. F. nu vă lasă să vă bucuraţi de aceasta Întâmplare fericită. C. F. R. are vagoane, care zac goale în staţii sau pleacă goale din Focşani, au locomotive pentru a forma aproape zilnic câte un tren special pentru un ministru, sau fost ministru, dar nu vor să vă dea vagoane şi pentru transportul produ selor voastre. Ce e de făcut ? Podgoreni, aveţi cuvântul!
&
k
— 6 —
Şedinţa comitetului dela 9 Octk 1919 Membrii prezenţi: D-i D-r Ma'cridescu, D-nii C. Gorciu, V. Ţeroiu, St. Graur. 1. D-I D-r Macridescu arată cum având să predea 2 vagoane de must, n’a putut obţine vagoanele cerute telegrafic de atâta timp. Munca sindicatelor a inter venit la Minister, Ministerul la C. F. R. şi C. F. R. tace. Negustorul trebuind să ridice vinul dulce, a fost nevoit să-î transporte, cu carele şi a plătit până îa Roman, 1 leu 80 de litru, cu toate că drumul e foarte bun şi furagiul ieftin. Astfel fiind vinul îl costă pe negustor la Roman 38 i cumpărătura. 5 1. 80 taxa, 18 i. transportul adică 60 1. afară de risipă, drojdie etc. — Chestia transportului e cea mai mare calami tate pentru podgoreni. 2. Se ia în discuţie chestia bursei dela Odobeşti. Se amână până Ia documentarea acestei chestiuni de către D-l Theodoreseu Odobeşteanu. 3. In chestia caselor goale dela. depozitele rămase dela nemţi. D-l Gram* arată că n’a primit nici un răs puns dela autorităţite militare. 4. D-î D-r Macridescu consultă comitetul, dacă nu e cazul a se cere anul acesta toleranţa de a se adăuga zahăr la fiertul vinului. D-l Gorciu explică că sunt varietăţi ca Colombord, Claîrette, Aromon, cari şt în regiunea noastră vor remâne acre, şi că dacă se va voi să se adauge zahăr trebuie cam 10 kgr. tos la 100 Deca must, ceea ce azi e cam scump. D-l Dr. M. crede a şti că Statul posedă zahăr ca 4 1. kgr. şi ar putea să dea Sindicatului. Se hotăreşţe a se interveni în orice caz.
*
y i
i
/ •
7>
1 —
Situaţia fiilor din tară In scopul de a cunoaşte starea reală a viilor din ţară sub raportul producţiunei curente, am vizitat principalele podgorii ale ţărei şi am constatat ur mătoarele : Podg. Oragăşani, aro viile destul de bine îngri jite, ceea ce denotă multă dragoste şi pricepere din partea podgorenilor respectivi. Totuşi boaiele cryp'cogamiee şi în special oidium a apărut la struguri încă din luna Iunie, având un caracter grav. Cele 4-5 tra tamente aplicate cu floare de puceoasă, au avut un efect nu tocmai eficace astfel că producţia e redusă la pro prietarii mici, 80, 100 Deea îa Hectar, iar îa cei mari 100-150 Deca îa Hectar. Peronospora a atacat pod goriile după şes. Cu mai multă putere ca pe cele din deal. Podg. Dealu Mare, viile sunt deasemenea bine cultivate şi muncile aplicate la timp. Aci oidium a produs,- deasemenea, ravajii simţitoare, care combi nată cu peronospera, mai ales la viile de şes, a com promis majoritatea recoltei. Producţia la proprietarii mici se evaluează până la 100 Deca dela Hectar de calitatea inferioară: proprietarii mari vor putea obţine până la 200 Deca de Hectar. Podg. Huşilor, e cu desevărşire compromisă. Pe lângă altele neajunsuri struguri? au rămas necopţi. Iaşii şi Cotnari!, lasă de dorit, anul acesta, pe deoparte din cauză că sunt atacate de Peronospora, iar pe de alta, fiindcă strugurii vor remâne cu coaeercea neterminată că se va obţine un vin puţin alcoolic. Podg. Gdobeşti pot zice e Singura podgorie fe ricită în ţară, deoarece pe lângă, că viile au fost bine muncite, şi la timp, dar oidiumul care în altă
f:
1
— 8 — parte a produs ravagii mari, în aceste podg. n’a apărut decât în August, astfel că, până ia maturitatea strugurilor acest criptogram n’a avut timpul suficient de a produce ravagii mari, ca în celelalte părţi ale ţârei. Osebit de aceasta cele 2-3 trajpmente cu zeama Bordeleză aplicate în bune condiţii-au fost suficiente. Asemenea strugurii au ajuns la complectă maturitate şi se speră a se obţine, pe lângă, calitate şi o pro ducţie abondentă (le 3 - 500 dec. la Hectar. Din acele arătate mai sus, podgorenii pot trage concluziile necesare la preţ. \ C. Gorciu
MA
c
La 27 Sept. 1919, s’a deschis ia Chişinău în lo calul liceului No. 3 de băeţi, prima expoziţie naţionalai de viticultură, vinificaţie şi horticultura. Sfătuim pe podgoreni a vizita această expoziţie, unde vor găsi lucruri interesante de văzut. —x— Societatea pentru desfacerea vinurilor, ce era în curs de a se constitui, a suferit o stagnare, din cauza slabei participări a băncilor din localitate şi a grelelor condiţii ce pusese depozitul D-lui Strasser, cu care urma a se începe activitatea. Se studiază o altă mo dalitate de a se constitui. —x— în Bucureşti s’au pus bazele unei noi societăţi de desfacere a produselor viticole.
Mica publicitate a padgoreanu/ui Uqoq nai rin
Condiţiuni «Văhtaqioase. — Depozitul
ISO! 08 VaOZarBn IOSUB SCHWIZ, Bulevardul Lajcăr
Catargiu Mo. 16. — Lângă Clară. — Focşani.
Amatorii pentru comerţul de struguri să se adreseze Ia Sindicat. Tipografia igPutna” Panaifco AS®«awt5r©scw & Gfa. fcY13rcea, Pocşanî.
: