h . ;
■«;
.tf..
b-iui
Corn. ■'"--v ....
........ .........
v*"
Anul
5.
Foronne, 1- ii'ocîHţric 1939 ./rit____
’^a?' !
U Lt.. i
e
i
sotjomimj/i mmi m mm - APĂR 2 D£ 3 ORI PIi‘ LUNA -• -
Reacţia şi Aiiaiin^ba^.a 'h ssiiul Siaiicatahi Balr/arda! F. P, Carp Ho.- 33 :
Abonamente anual:
!' 6 ici pentru podgorenii cari poseda jj. ; panii la 5. licct. vie. 12 lei pentru podgorenii, cari, poseda j; de la 5 hcet. în sus.
ii.
i
Anunţuri şi reclame sc Primese la 'Administraţie eu • preţurile : Mica pul il io ui c 10 buni' cuvAnluî pentru îmnibrii Sindicatului şi 50 bani < uvânhil prnlru per soanele streine.;
Tabla de .materie.- —’iK^fre ini/frtanţa sindicatelor. — Apatia noas-. tra. - Adaugi rea zalinmfiti la must. - Sindicatul \6:ustituif parte civila■ în primul proces da falşijiutre de vinuri. - Lucratorii si . preţul mujicei. - Inform.dimii. — ('orrvpoiricufa._______
Despre importanţa Sindicatelor Oricât s’a vorbit de însemnătatea sindica telor şi ori cât s’a văzut, pe îcî-pc coîo, rezul tatele lor, găsim încă necesar a mai vorbi des pre acest subiect, mai ales că podgorenii, par a H singura clasă socială, în care spiritul dîe solidaritate şl organizaţie pătrunde mai cu greu. Este în rdeobş'îe, cunoscut că n’a ramas ramură de'activitate omenească, care fcsă nu se fi organizat, pentru a-şi afirma drepturile ei şi a lupta contra ori căror impedimente şi greu tăţi ale existenţei. Interesele de clasă sunt ca şi interesele in dividuale; ele au nevoe a fi conduse cu chib zuială şi.a fi susţinute, când sunt încălcate de alte intere-. <e contrare. !
\
f
06VL 12a-’
— 42-* Practica vremurilor ne-a j*r^iai că intere sele profesionale, neput^du-sj&iresv<Mta cu suc ces, când sunt susţinute şi apărate în mod in dividual, au silit pe profesioniştii, de aceiaşi categorie, să se asocieze între ei, pentru ca împreună să se ajute reciproc ia buna desvoltare a profesiune! lor, şi să şi afirme solidari 01. AUG. 2019 tatea de interese şi de voinţă faţă de cei cari le-ar nesocoti, jSumai când eşti unit poţi face ceva bun! Aceste asociaţiuni îşi aleg comitetele lor, cari să le conducă şî să Je organizeze^ In modul acesta asociaţiunele profesionale devin adevărate organizaţiuni, cari depun toată activitatea lor pentru buna propăşire a mem brilor, ce o compun, utilizând toate chestiuneie economice, de care atârnă bogăţia acelei pro fesiuni. Ele sunt ca nişte cetăţi bine adminis trate înăuntru, de zidul cărora’ se isbesc toate loviturile duşmanilor din arară. Exemple impunătoare găsim în organizarea lucrătorilor din lumea întreagă, cari îşi afirmă tot mai mult valoarea muncei lor. Podgorenii însă, a căror profesiune este mai puţin dcsvolţată şi prea mult încălcată de factori streini, par* a un fi în spiritul vremei, cuci greutăţile şî duşmanii profesiune! lor îi găsesc desuniţl şi desorfentaţi. E condamnabil că viticultura, care este o ramură de producţiune atât de importantă şl un factor primordial în economia naţională, să se găsească dezorganizată în i'aţa problemelor econom*ce şi sociale. Vom continua în numărul viilor.
!
j
I. (xaiiea
i .
VtWo
j
j
I
.
-43-
APATIA NOASTRA O dată cu numărul 1 al buletinului nostru s’a trimes podgorei.ilor o foae de subscripţie pentru unelte, maşini, viţe .şi ori ce materiale necesare în viticultură. Acea foae complectată cu tot ce podgorenii vor să ob ţină pentru campania de lucru a anului viitor, trebuea să tie restituită, pentru ca sindicatul să facă din timp şi direct comanda necesară. « Suntem siguri că nu e podgorean care să nu aibă câte ceva de comandat, şi cu toate acestea nu avem până ,acum decât comenzi .pentru aprosiinativ 200 de mJi de viţe, 3 vagoane suflat şi câte un număr mic din ce lelalte' unelte şi maşini. Faţă de rezultatul acesta slab suntem nevoiţi a ară ta că sindicatul nu-şi ia angajametul să Iacă o astfel de comandă mică şi dacă până în 15 zile nu se vor adu na comenzi serioase, atunci vom încu'noştiinţa pe cei cari s’au înscris că nu se mai poate efectua comanda şi deci rămâne a-şi procura cele necesare din comerţ. Lămurim pe podgoreni că. sindicatul când s’a în sărcinat cu această operaţie a înţeles "să asigure pe pod goreni că vor avea toate materialele* de calitate garan tate şi piuit mai eftin de cât în comerţ, între cât avea să le aducă direct de la origină, înlăturând pe toţi intermediaoii şi negustori tu comisioanele şi câştigurile lor, care de multe ori întrece cu mn!t îndoitul costului Deci în interesul podgorenilor, sfătuim pe cei care nu s’au înscris încă să se grăbească, pentruca pană la 15 Noembrie să se concentreze toate comenzile lor: Altfel, cu regret, prevenim pe podgoreni că dacă la primăvară vor fi speculaţi de negustori şi dacă vor avea viţă la întâmplare, vina nu va ii a sindicatului, care a depus toata stăruinţa şi tot interesul spre binele podgo renilor. Este vremea ca podgoreni să se ridice din apatia, în care ce ailă, lăsându-ce în voia soartci şi a specu lanţilor, ci pătrunzându-se de rostul ş\ interesul ocupaţiunei lor, să se unească între dânşii şi să se solidarize ze, pentru ca să poată înlătura pe intermediarii, care îi
t-
44
speculează sî traesc din munca şî averea podgorenilor, -v ' • D£ci, toţi, podgorenii să se adune în jurup. sindica' tul di lor, care nu are alt scop de cat urmărirea.. îmbunătăţirei soartei podgorenilor si lupta, contra - celor ce calcă peste interesele lor. Pentru efectuarea comenzei, de care vorbim, cei care' nu au l.i.îndămână-formularul sindicatului, este de ajuns de a. ne sşri pe carte poştală cantităţile şi obiec tele de care au nevoie arătând adresa. * In interesul general toţi care iiau cunoştinţă deacestea, să pună in curent şi pe acei care. nu ^primesc Bu letinul nostru, sau care nu sunt membri în sindicat.-’ Li numărul viitor vom aviza şi la'mijloacele fi nanciare. ■V*
' Adăogirea Zaliiralui Ut must I.
■v
#
0
Legea actuală pentru combaterea fraudelor/. în yira cul tură, opreşte adăogirea.zahărului la must; însă regu lamentul ei permite această operaţiune .numai în cazul când strugurii dintr’o regiune nu simt.bine cppţjLşj când . analiza chimică ar constata că mustul are nevoie de • zahăr. • * Considerând, ca si o prohibiţiune formalităţile îngreunătoare ce se cer pqdgoreanuhii, care are nevoe să facă un vin bun, adăugând zahăr la must cazul când strugurii nu sunt bine copţi, treime să recunoaştem că legiutorul na studiat economia acestor legi, căci in ze lul lui de a urmări pe adevăraţii fraudatori nu ş’a dat socoteală că podgon a ul face o operaţiune, utilă adău gând* zahăr la must, adică complectând ce n’a putut de săvârşi natura prin coacerea desăvârşită a strugurilor. Această operaţiune, în astfel de cazuri excepţionale nu se poate considera ca o lalşifhnre, căci prin. adăogire de zahăr ia must podgoreanul complectează elementele constitutive naturale aie vinului, fără să-i altereze cons‘ fituţiunea hii chimică. Aceste fiind spuse, să vedem acum practica ^ce$-
— 45 ~ 'operaţiuni. Zahărul din comerţ când este bine rafinat* este aproape curat fiind format din zaharoză în propOrţiune de 95%. t Zahărul din struguri se numeşte glucoză, iar deo sebirea între aceste două teluri de zahăruri Constă îo faptul că o moleculă de zaharpză poate da naştere la două molecule de glucoză. Introducerea în must a zahărului din comerţ se se face transformând mm întfiiu zaharoza în glucoză, iar această transformare are loc încălzind zaharoza în prezenţa acidului tartric, care este un acid natural al vinului. , Gând mustul este acru şi când adăugirea zahărului n’ăre alt scop de cât de a ridica tăria alcolică a vinu lui, e suficient a încălzi zahărul topit în must până ceferbe. Acest amestec se lasă de se răceşte, %poi se toar nă în mustul, a cărui tărie vrem sâ ridicăm. Se întrebuinţează 17 kgr. zahăr la o sută decalitri vin pentru ai mari tărîa alpoobcă cu un grad adică 170 grame zahăr Ia decalitru. Cele 17 kgr. zahăr se topesc în 20 kgr. must. Bine înţeles că aceste explicaţiuni sunt date pen tru cazul când o decîsiune ministerială ar aproba adă ogirea de znzăr în must,-lucrul pe care sindicatul nos tru la şi cerut. Considerând adăogirea de zahăr la must, în' cazul - când strugurii nu sunt bine, ca o necesitatea—susţin a ti lasată cu totul liberă pentru podgoreni.
I. DOMJX Sindicatul constituit parte civilă în primul proces de faişificare de' vinuri Legea pentru combaterea fraudelor în vi ii faulttirâ acorda sindicatelor dreptul de a urmări pe fraudatori. dintâi caz a şi venit înaintea Tribunalului Putna prezent .induse astfel. In ziua- de 1$ Octombrie cârciwriarţd R. din Fbcftmi a
:
-46
‘
fost* găstt fabricând vin de tescovinâ. La proces inculpatul a pretins, că a avut vreo 300 Deca vin cumpărat dela D-l Poenara, şi vinul fiind prea slab, a voii să-l. treacă prin o nonă fgrmeiitafie.de tescovină] spre a-l mai. întări. Tribunalul' a decis să se inmcată la analiză probe pin acel vin, spre a redea dacă vinul, ce a fost. turnat peste boască ci a falsificat, şi ce principii h putut să ia vinul din hostia a, peste care a fost turnat. Ori, obiectul procesului nu este pinul, ce a fost- turnat peste baştină. Acela azi nu se mai poate analiza şi. este eşit dLy cauză. Inculpatul c învinuit ar fabricarea de vin în afară dt crama viei. Dealtfel redăm adresa trimeasă de medicul ora şului către tribunal. . . .* Inculpatul R. s'a făcut vinovat conform ari. 1 din regul. de prevGghere sanitară a alintentelor şi băuturilor. (1013) şi e pasibil, de penalitatea prevăzută de ari. 45 al acelui regnlomeni, ih afară de orice analiză de- laborator, care nu-şi are locul în cazul de faţă. Aii. 91 cere ca vinul să fie fabricat numai Ia locul de producţie şi absolut numai dâsB struguri proas peţi, proveniţi .din podgoria stăpânului. „Orice altă pianipulaţie sau procedeu, menit a scoate un altfel de vin este absolut interzis. , Dacă cărciumdrul R. a luat vinul d-sale din cârciumă şi Ta Supus unei noi fermentaţii pentru a-i ridica compoziţia după cum declară, atunci mărturiseşte contravenţia■ la artic. sus citate, precum şi la qrt. 10 al. ultim, care. specifică anume, că „este oprită adăugarea de tescovină vinurilor TDa‘că vinul cumpărat nu avea compoziţia cerută dş regu lament, trebuia exclus‘din 'consumaţie (ari. 94) şi nu puica să-l dreagă prin niciun fel de mijloc. R greu însă de admis ca ' vinul să fi fost atât de inferior şi cărciumavul atât de conştiin ciost şi de fapt d-l R. a voit srf facă viu de tescovina. „icest lucru e oprit de al 4. al aii. 101, şi e tot aşa de vinovat* fie că a hitrebuiaţat apă la acea tescovină, ţie că-a pus şi apă şt vin, sau numai vin [cu miros, sau prea inferior/, fie chiar dacă ar pune viii perfect normal. v De acea D,-le Prim Preşedinte oricare ar fi rezultatul analizei, el nu poate schimba cu nimic vina inculpatului1*.... . Tont publica rezultatul procesului,
i i
f t
\
f i
'
J
1 - 47.-
Lucrătorii şi preţul muoceî Criza de lucrători e foarte simţită şi preţurile ridi* cate cum n’a iOst şi nici nu este.în a!tă podgorie. . • Preţul; pe zi la culegători a ajuns la 20 lei, fa hâiS* dău 25 lei,,şi peste. V Dacă la acest preţ mai adăugăm şi costul hranei şi dacă ţinem socoteală de felul muucei, precum ’şi d‘e numărul orelor de lucru în acest anotimp, ajungem la o socoteală foarte încărcată şi la un preţ al muncei atât de exagerat că, nici un partid socialist din lume nud aspltă, pentru muncitori. De altfel, în podgoria noastră munca a fost tot deauna prea scump plătită, din cauza proprietarilor ca^re se concurează într’un mod irezonabit. Iată de exem plu Cum s'a făcut preţul muncei la Focşani Duminică 19 Octombrie a. c.: Lucrătorii erau vr’e-o 60—70, proprietari vre;o 20. Toţi lucrătorii însă erau angajaţi, în sen'iul că proprietarii ia care lucraseră săptămîna trecută nu ■ le plătise, dar tot se ofereau Ia angajat. Incepînd tratativele, proprietarii naivi îi tocmeau şi îi scriau. Lucrătorii sfi lăsau greu, căci se ştiau că nu sunt liberi. Proprietarii ca să-i decidă suiau preţul. In sfirşit- D l Mihaiîestii pierzînd, cu drept cuvint, răbdarea, oferă 15 iei şi 20: Muncitorii cu cari trata acceptă, dar eînd să plece cu ei, erau numai trei. Ceilalţi a upleeat la locurile lor, pretinzând că s'a rilpt preţul. Dacă ,Dd Mihailescu, ‘oferea 30 lei sau şi mai mult tot 3 oameni avea. căci atâţia erau liberi Du alt fapt; In Odobeşti preţul la lubrări s?a ri dicat mult peste 20 lei, iar ia unele vii din regiunea R-Sarat se plătesc lucrătorii cu 7 lei. De aici reese că jocul cererei şi ofertei este lasată la voia întîmpiărei din cauza neprevederei individuale a podgorenilor şi deci din lipsa lor de organizaţie. întrebăm pe D-nii podgorenii ce este de făcut?.
6
A
• v •!
~ 48 —
INFORMATItTNI Ca urmare la sittiaţiunea;? ce-am publicat în numă rul trecut,, fiind solicitaţi a răspunde, pe înţelesul tutu ror, care este averea sindicatului, ne facem cu plăcere datoria arătând că sindicatul poseda imobilul său pro priu, cumpărat în Focşani, bulevardul P. Carp No. 33, . cu preţul de 59000 lei, precum şi 130000 lei depuşi spre fructificare la societatea ,;Kcononiia”. Această averea fost adunată an cui an dela înfiin-. ţarea sindicatului, de către conducătorii să rânitori ai aCestuia, din ..taxele de înscriere, din cotizaţîunile anuale şi. din micile, comisioane, luate de la materialele procu rate podgo: enilor. îS'a Înfiinţat la Bucureşti o nouă bancă sub numele de .^Podgoria” cu?scopul principal de a face comerţ ou vinuri, cu capital subscris de şase milioane. Jnlre principalii >ul)S-criltorii aVem pe concetăţeni noştri: A. Gristof cu 800.000. lei N. D. Chir cii! eseu,' cu 200.000 leii fraţii Vogel cu 30.000 lei. Bănea Viticolă din Bucureşti a deschis o sucursală la Odobeşti. D-ni Podgoreni, care doresc u intrepriude în cursul iernei o călătorie în Transilvania pentru a vizita localităţile Viticole şi mai ales instalâţiunele viticole, pre cum şi gospodărie Je model din partea locului' sunt ru* gaţi a se înscrie -la sindicat de oare ce, proiectăm or ganizarea unei excursiuni de acest fel în -Transilvania. Din cauza lipsei de spaţiu suntem nevoiţi a amâna pen tru numărul viitor continuarea articolului „Vinul este Un a. Ifaient” al D-l C. Macri. t’orcNiioudeuţa D-lui V. 1. Zaharia din Popeşti, şi tuturor celor ce ne înrujează, le transmitem mulţumirile noastre. \ • Rugăm a ne trimite ori ce mfovmaţiuni sau observaţiuni privitoare la studiul podgorei Cov. . *v rdfi^ANi. - xiPdGRArtA RauTâ’ (WEWCBţţll. ! * i
l