• .
l ViA/SA. i
D-lui
fpz^^vtxt''4
Corn. Anul I.—No. 4.
Focşani, 20 Octombrie 1919^ "A\ *T
» i\i.ŢŢT
s i• U
ju
SIMDICATSJUJI VITICOL DE PUTNA APARE DE 3 ORI ?2 LUNĂ
metil $i .ysifirirsjîa ia sediu! Maiaioi l BHisvărduî ?. P. .Carp Ne, 33
y 9
?
Ananţcri ş( reclane se prliaesc la Administraţie jcs jpfţţuaiţe:
î» ?4icâ publicitate 10 bani cuvântul Abonamente anufJ: pentru membrii Sindicatului (5 Iei pentru podgorenii cari posedă. )! până 3a 5 hecfc. vio. şi T)b bani cuvântul pentru per 12 lei pentru podgorenii cari posadă, ; soanele streine. ele Ia 6 becv. în sus. Anuncîuri: duna învoială. — Numărul 1 leu — Tabla do materie.^*- Atenţiune la vânzarea vinurilor. — Preţui maximal la vin. — Bursa do . vinuri din Odobeşti. Valoarea alimentară, şi higienica a vinului. — Cum sc poa. ./.'gusta vinul col bun. —- Situaţia sin dicatului. — laiorinaţiuni. — Anunţuri.
Rtenţiune !a vânzarea ' vinurilor Din nenorocire, constatam că preţul vinului a scă zut îrx mod brusc cu 10—15 lei la decalitru. Acest fapt nu se datoreşte, de cât unui truc scan dalos din partea angrosiştilor şi a misiţilor, cari, fiind organizaţi în mod tâlhăresc, speculează nevoile pod gorenilor. ' Aceşti intermediari nu sunt alt ceva, de cât nişte paraziţi, cari speculează munca şi averea podgorenilor,
i
i
i
r
i
y
C5VL
vv V
?
DÎ' ■
/ V î."V C7? CSI
«=c o
HMS"n »W
2
pentru a trăi ei bine şi a se îmbogăţi fără muncă şi fără riscuri. Trucurile, pe cari ie întrebuinţează aceşti duşmani ai poclgoceanului, şi cu cari au împănat întreaga regi une Odobeşti, nu sunt de cât motive ordinare de spe culă, şi cari au efect numai priu faptul că podgorenii sunt lipsiţi cu desăvârşire de organizaţie şi solidaritate. De aceea ne grăbim să atragem ţoală atenţia pod gorenilor, sfătuindu-i să nu se iase induşi în eroare faţă de versiunile mincinoase, cari circulă în podgorie. Ast-fei să se ştie că nu poate fi vorba de fixarea preţului maximal la vin. Iar dacă liga consumatorilor ar fixa în diferite oraşe, un. ast-feî de preţ, aceasta nu s’ar putea face, de cât ţinând cont de preţul ele cumpărare, la care trebue sâ se adaoge taxele şi toate chel Inelele,, plus câştigul rescnabil pentru negustor. Deci, acest fapt nu poate influenţa, nici de cum, la scăderea preţurilor Ia vin. Tot ast-fei cu versiunea lipsei butoaelor, de care uzează speculanţii, şi ameninţă pe proprietari, nu-i de cât-o gogoaşă umflată şi care se sparge numaidecât. Pentru aceasta este necesar ca podgorenii să uzeze de puţină răbdare şi vor vedea că bntoae sunt mai mult de cât necesare, căci toate depozitele sunt pline de butoao goale, cari, în alţi ani, conservau întreaga recoltă normală a tarei,* şi care e redusă la mai puţin de ju mătate anul acesta.—In această privinţă, .sindicatul a depus, încă din vreme, toata activitatea pentru â face să-intre-cât mâi multe vase Tu regiunea noastră. Asemenea şi in privinţa, mijloacelor de transport. Se trâmbiţează greutăţi exagerate numai pentru a face atmosfera rea în piaţa vinurilor. ( In realitate, cu stăruinţg. şi persistenţă se rezolvă
nm *
. 1
/ fi
.
i
■i
\ i
I
r -h f
i.
ffî ' • - 3 — şi această chestiune, fără să înrâurească asupra pre ţurilor. Sindicatul pune la dispoziţia membrilor săi toată solicitudinea şi toate intervenţiunele sale pentru do bândirea de vagoane pe căile ferate, cerând şi sim plificarea formalităţilor ce se cer de către Direcţie? Pentru ca podgorenii să-şi cunoască şi mai bine situaţia excelentă, ce li se oferă, anul acesta, şi pen tru a-şi valorifica cu succes munca şi avutul lor, cre dem necesar a-i încredinţa — după cum am făcut în diferite rânduri prin acest organ — că toţi ceilalţi fac tori, cari influenţează asupra preţurilor, sunt de astădată, tu favoarea podgorenilor. Astfel este ştiut că răsboiui a consumat, până la sfârşit toate vinurile vechi. Din recolta anului trecut mai sunt cantităţi înfine faţă de necesitatea totală a ţârei, îa care se mai a. daugă şi alte debuşeuri noi, iar recolta anului acesta fiind compromisă în toate celelalte regiuni ale ţăreîr ■este redusă cu desăvârşire. Exemplul îi avem chiar în judeţul nostru, unde regiunea Panciu nu produce nimic. Toate aceste împrejurări concurează la consoli darea situaţi un ei podgorenilor, cari au ocâziunea să-şi sconteze şi dânşii la' rândul lor, pe lângă cheituelile exagerat de mari, ce au ocazionai, anul acesta, muu* ca viilor eu toate aprovizionările necesare şi o parte din pagubele şi distrugerile pe răsboi. 1. Ganea !
1 / *r.
:
1
Pretai ass-xiissaS la Se vorbeşte că unelte oraşe (Botoşanii, dacă nu mă insei) ar fi impus un preţ maximal vinului nou. Lucrul e,imposibil pentru eăenelegaî şi nedrept. E nelegal, căci preţui maximal ai unui produs
\;
r
'
■
— 4 —
trebue autorizat printNun.decret-lege. Şi nici un decretlege nu poate veni anul acesta să lovească preţul vi nului pentru următoarele motive: Nu s'a făcut vin anul acesta în ţară şi preţul maximei nu se aplică decât atunci când produsul esista, ca să nu poată fi speculat, dar când Drăgăşanii, degex. dă pe hectar maxim 100/Deca, ‘costul vinului la proprietar revine la 5000—6000 îei, deci preţul maximal impus ar fi 50 -60 lei loco, pentru care preţ nu e nevoe de deeret-iege. Ar rămâne doar să se aplice un preţ maxi mal regiunei . Odobeşti:exclusiv, adică acelei regiuni unde podgorenii au fost ruinaţi, unde n’au produs nimic 2 ani, fiind cea mai straşnică ocupaţie duşmană, unde în 1916 vinurile au fost varsate, primind în schimb bonuri,'dar nu bani, unde nu s’a dat nimic pentru refacerea^ gospodăriilor distruse, unde muncile au fost cele mai scumpe din toată ţara,;’din cauza lipsei,de braţe-şi de alimente alungând să;’fie încincite şi înzecite ca în alte părţi, căci la noi^ziua plus hrana a ajuns la*30 lei pe când alături la Nicoreşti era maximul ,8 iei. A lovi expres şi numai podgoria noas tră, nu ;poate ihtrapn mintea nici. a celui mai mare duşman aJ jiostru ; e o monstniositate îa .care nu „tre bue să ne gândim. D-r C. u^^na^r;.A
ojsuasac
Bursa de viguri dm ©dobeşti Negustorii nu sunt mulţumiţi"de această instituţie* Ei pretind, că. vinurile „diferă foarte mult între ele după loc, varietate, preparare şî conservare.- lucruri ce' nu le. pot aria de Ia bursă, deci nu pot face cumpărături după preţuri fixe,şi infame. Ei trebue să Iacă con-
i •
— 5 —
«tatarea la faţa locului ceea ce implică necesitatea mijlocitorului. Apoi sunt o mulţime de detalii în cum părături cari influenţează mult preţul De ex. D-î S. a oferit în preţul cumpărăturei, 20.000 Dec. cisternă pentru adunarea altor vinuri, D-l M. s’a angajat a procura 7 vagoane imediat. Mijlocitorii se plâng că bursa le ea 30% din câş tigul lor, ceea ce consideră ca un bir nedrept şi foarte rnare asupra muncei lor. Podgorenii n’au înţeles de cât foarte'Jpuţin folo sul acestei burse. Cum, totuşi, lucrurile riu stau astfel, buletinul va lămuri pe toţi cei interesaţi asupra foloaselor bursei în numărul viitor.
Valoarea alimentara şi higienioă a Vinului Faţă cu atacurile nedrepte, ce s’au adus vinului, fiind‘considerat de unii ca cauză primordială a' alcoo lismului, voiu dovedi cu date ştiinţifice, că toate acu zaţi uni le aduse sunt falşe şi că vinul nu numai că este o băutură nevătămătoare, dar este o băutură ali mentară, higienicâ şi medicamentoasă chiar. a) Vinul nu este vătămător. Este de obiceiu, recunoscut de toată lumea, că vinul hiat într’o cantitate convenabilă nu este vătă mător. Ştiinţa s’a pronunţat prin diferite capacităţi mondiale despre acest adevăr. După d-nii: D-r Duolaux, D-r Roux şi D-r Motel, membri ai academiei de ştiinţe şi de medicină din Paris, reiesă.clar că vinul bine preparat'şl băut mo derat, "iu produce mmio-văiiteăhv o:\°-:i a::;-'. , w experienţele seculare stipn. popoarelor, r.c-r u o . aceasta. Nici odată vinul u’a fost considerat ca otravă
i U
r
7^
T
-<;■' '
— -6
■
din contra ca o băutură plăcută şi. folositoare, care stimulează uşor organismul, măreşte forţele şi le în treţine. D-rul Auchard, recomandând întrebuinţarea vinului zice: «consamarea moderată a vinului, este favorabilă sănătăţei, în mod foarte sigur». D-rui Peton, examinând chestiunea vinului, într’uri mod judicios, arată: «In ceea ce priveşte vinni bun, natural, făcut din struguri bine copţi şi sănătoşi, con firm că numai abuzul singur este vătămător. Totul îo lume este numai în măsură şi doză. Pentru că urni bolnavi au abuzat prea râult de morfină şi eter, trei. ne să închidem farmaciile? Dacă, di ia nefericie, sunt oa meni cari, bând foarte mult şi foarte des cantităţi mari din vinurile chiar cele mai bune de Medoc, Bourgogne, Champagne sau Ânjou, iritând ude sto macul, excitându-Ie creerul.-stimulâudu-le şi congestionându-le ficatul şi rinichiul, nu este o’raţiune a ne condamna pe vecie să nu bem de cât apă. Aceasta ne încredinţează că chiar remediul'întrebuinţat peste doza necesară, este nuri rău de cât răul». In congresul ţinut ia Auger, D-rul Peton, după ce studiază pe larg această chestiune a vi ard ui conchide . ast-fel: «Este bine să recomaridăm consumarea zilnică ă vinului Jn doză de cel puţin o jumătate litru, pe zi: 1) anemicilor; 2) scrofuLoşîlor; 8) convalescenţilor; 4) puludiştUor; 5} diabeticilor; 6) iubcrculoşilor; 7) surmenaţilor; 8) oare-câror dispeptiei; 9) oare-căror nevropaţi; 10) caseclicilor». (Va urma). D-r Macri
•
J ; 1
v
1
1
•1 ir -
f
r
l ! ţ
f
■
I
- 7 —
Cum se poate gmta vinul cel bun După Bulletin de rAssociation des ehimistes, D-l Mathien de la institutul oemoîogic din Beaune, iată cura ne învaţă în această privinţă: In general vinurile xilbe trebuesc băute reci; cu câte-va grade mai jos de cât temperatura localului; vinurile negre, din con tra, trebuesc aduse cu 3 ceasuri înainte, în camera unde are loc gustarea, pentru a se equilibra tempe ratura. Vinul se toarnă foarte încet, în pahar ca să nu-i gonim buchetul şi a nu-1 turbura, dacă mai sunt ceva residiuri în sticlă. Paharul să fie din sticlă fină subţire şi foarte curat, hi formă de caliciu (ca cele de şampanie) şi să nud umplem de cât două treimi, pentru că la gustare, pa harul mclinându-se, principiile volatile (aroma)' sie vinului se pun îu evidenţă. Prin acestea, se atrage atenţiunea, totdeauna, clientului asupra ealităţei vinu lui, deşteptându-i sensibilitatea şi sugestionândul în tru cât-va. Vinul se gustă câte niţel; îl mai clătim în gură de câte-va ori, înainte de ai înghiţi, şi aspirăm puţin aer, care trece prin vin şi gură, şi si iuţim adevă rata aromă a vinului. De altfel acestea se cunosc şi la noi de mulţi negustori cunoscători de vinuri bune.
T
S
t
:•
D-r Maeri
INFORMAŢIUNI
li
Direcţia refacerei economice din ministerul industriei şi co merţului scoate în licitaţie publică, în ziua de 25 Oct. 1919, 2300 vase diferite, cari au fost întrebuinţate de armatele ina mice pentru conserve, marmeladă etc. Aceste vase se găsesc în Odobeşti la depozitele din garâ şi Ştefan Gheorghiu, iar licitaţia, se va ţine la biroul depozitelor în Focşani, strada 1. C. Brătianu No. 159. La Societatea «Economisi» din Focşani se găsesc dopuri speciale pentru fertul vinului. ______ _________ _
:
Tipografia „Putina'* Panşi&o ASoJîaradrăacu & ©h» aâîrcea, Focşani.
I'
\ \
i
-~8 —
Şiiuafia sindicatului ta 30 Sept. 1919 l
lumina sorapiurilor
intrări
EŞIR5
SITUAŢIA (
I2438264,— 243*377»5°
Cassa
16886,50
71046,85
Excedent
\ 71046,85!
■
10026,95
j Debitori ■
: Creditori
5
io'oo,—| ? f 38337>35f s
10-Tc :- înscriere <' • -4• ! Materiale uvmăritej 25661,405
9026,95
t | 38337>35j :: j 83:84,—; \ i86o5,—’
18665,—J : 25661,40
Mobilier
1226,50
1226,50
Furnizori
2000,—
2000,—
1 ! •
•t
Materiale generale II3:5039>50 1259828,95 527796,— 527796,— Şoc. «Frăţia» „
«Economia»
Imobil cheltueli generale
i
1(
671879,25 532664,— I392I5,25 58970,— 5897° — 43674,25
Sy.viiic.desuijQCtpfie Beneficii diverse
144789,451
2449,— .
60,~
7494,5° 5824,70
41225,35 7494,5° '
57fi4,7° 4894607,854894607,85 294411,85 294411,85! 5. G.
k
■■ I
. I
t