/
r ,v.\
/y \A
V
Anul III.—No. 3
'T'l'C&fXfZ?Focşani, 25 Martie 1921
J7 nr Hi .£ SINDICATULUI VITICOL DE PUTNA Hsdasţia şi Administraţia ia sediu! Sindicatului Bulevardul P. P. Cari) No, 33 ABONAMENTE ANUAL: 10 Iei pentru podgorenii cari posedă până Ia 5 hcct. vie. 20 Iei pentru podgorenii cari posedă de Ia 5 beci. în sus. \
%
Anunţuri şi reclamo se Primase. la Administraţi© cu preţurile: Mica publicitate 10 bani cuvântul pentru membri Sindicatului, şi 50 bani cuvântul pentru persoanele streine.
® ^ \
SUMANUL: o
1) Comunicat. 2. Prognostic asupra producţiilor viilor 1321, * Odobesteauu. *•; % 3). Reţete şi procedeuri practice, D-r Macri. ' . 4). Cultura pământului-ne va salva. 5). Situaţia Sindicatului. 6). Situaţia pieţei vinurilor în ţară. 7). Un producător direct care se aîirină Thomur.. • 8) Pentru serviciul poştal. 9) Duşmanii. , . 10). Extras din raportul Societăţei Economi 11). Bilanţul Societăţei Economia din Focşaiji*>% *•*»&• 12). Anunţuri, etc. V' ". ' ♦
t
:
N
•••?. .i ^
' si
• .*
••
V
■V
• t.»
>
: '•>. 7.7/. . O _
. «
‘
■
“
• •- pr
J. "
C£\!L-
(p%.î
%
2
01. AUG. 20t8
SINDICATUL VITICOL DE PUTNA
COMUNICAI
Piatră vânătă, cumpărată de sindicatul nostru pentru podgoreni, a sosit la Brăila, de unde. se va lua în primire de către delegatul nostru. Cererea de vagoane pentru transportai ei la Focşani ni s*a aprobat de către Direcţia C. F. R., astfel că, în timpul cel mai scurt posibil, vom începe distribuţia ci, care va avea loc, tot la antrepositele din gara Focşani, ca şi anul' trecut. Preţul pietrei vinete va fi de tO lei şi 50 bani kgr. La ridicarea ei, podgorenii vor depune restul sumei ce mai au de achitat prezentând, tot odată şi chitanţa pentru plata acontului. Intru cât sindicalul mai dispune încă de o cantitate de piatră vânătă, se primesc Înscrieri, plătindu-se acon tul de 5 lei la kgr., sau costul în întregime. Pentru podgorenii din regiunea Ajudului, s'a luat dispoziţia a se trimite în staţia Ajud un vagon cu piatră vânătă. Astfel că cei cari s’au înscris cu cantităţi, sau cari du nevoe şi cari sunt în apropierea Ajudului se vor prezenta acolo pentru ca s 'o primească. Tot odată sindicalul mai aduce un vagon de pu/ cioasă şi un vagon de rafie, cari vor Ji la dispoziţia pod gorenilor.
V
SINDICATUL VITICOL .DE PUTNA
3
Prognostic asupra producţiei viilor pe 1921 Este necontestat că gerurile ernei care precedează o recoltă viticolă hotărăsc de cantitatea acelei recolte dacă viile n’au fost îngropate. Este prea adevărat în aeelaş timp că sunt în alte cauze cari contribuesc se avem o recoltă mică, dar în acest articol nu mă voi ocupa de cât de degeratul viilor. . Viile care ernează în aer liber — după toate somi tăţile viticole a Franţei ca: Batanchon, Foex, Degrully, Vialla etc. nu pot resista la scoborâri de temperatură mai mici do 15°. Iar unele varietăţi de viţă cari au măduva mare şi liberul mic nu pol resisla nici pană la 14°. Acţiunea nenorocită ce o exercita gerul asupra cor-. zilor de rod constă în era pa rea liberului în lungul me ntalei, iar primavâra în timpul sevei ascendente, această sevă se perde într’o măsură de 70% şi deci lăs tarul nu se poate desvolta din această cauză nici 1015 c. m. pănă toamna. Ast-fel fiind, viile rămân în nefructificare şi cu lipsa de corzi de rod pentru anul următor. Iu ce priveşte stricarea sau înegrirea mugurului de pe corzile de rod în timpul unei erni cu tempera tură scăzută tare, voi desvolta această chestie într’un articol*ce va apare în numărul viitor al Buletinului Sindicatului nostru, odată cu concluziile ce exigează titlul acesui articol. ODOBEŞTIANU.
4
SINDICATUL VITICOL DE PUTNA
Reţete şi Procedeuri practice Cum se prepară hârtia de fenol ftaleină. Se ştie că hârtia fenol ftaleină se întrebuinţează de podgoreni, pentru a constată dacă soluţia bordeleză este prea acidă sau prea alcalină ; ea se roşeşte tare când'este prea alcalină, şi devine roză când este neu tră şi rămâne albă, când este acidă. Ee se prepară ast fel: se ia hârtie sugativă albă şi se moaie într’o so luţie de 3 grame fenol ftaleină (de la farmacie) în 100 grame spirt rafinat, se usucă la umbră şi se taie în fâşii de un centimetru de late, pentru a ne servi de ele la nevoe. Mijloc de a păstra carnea proaspătă, mai multe zile în timpul verei. Se pune carnea într’un vas, şi se toarnă lapte dul ce pană ce o acoperă; laptele după o zi se va înche ga, şi va păstră carnea timp de 7—8 zile în starea în care am puso, fără să se altereze, -din contra capătă un gust mai plăcut. LIMPEZIREA Vi MURILOR
Afară de filtre sistematice, se mai poate limpezi vinurile şi cu ajutorul diferitelor substanţe Introduse în vin care se depun la fund împreună cu tulbureala din el. Limpezirea prin albuş de ou.—La o balercă de 25 decalitri de vin roş, se ia 8 albuşuri de ou, se bate pănă ce se face spumă, se mai adaogă puţin vin şi se amestecă bine cu un băţ tot vinul, apoi se lasă în repaos 10—12 zile, după care devine foarte limpede. Limpezirea cu clei de peşte.—Se ia câte un gram de clei de peşte de fiecare decalitru de vin, se" moae cu apă caldă cu o zi mai înainte, apoi după ce s’a
i .
■.
-
SINDICATUL VITICOL DE PUTNA
5
muiat bine şi s’a Tăcut ca o gelatină, se adaogă vin şi se bate bine cu o vărguţă pană ce se fa<?e spumă şi se toarnă în vinul de limpezit şi se bate bine tot vinul. Pentru vinul roş este bine să tăcem aceasta la o temperatură de 12 grade, iar la vinurile albe la o temperatură de 4 grade centigrade. Dr. CONST. MACRI,
Cultura pământului ne va salva Articolul inspirat din revista franceză Le progres agricole et viticole. Răsboiul a pus într’o stare de inferioritate situa ţia economică a tarei noastre mult mai simţitor ca în alte ţări. Cu această ocazie ne-am convins cu toţii de rolul considerabil ce-1 joacă produsele pământului în economia noastră naţională. De unde, înainte de răsboi, aceste produse ne în destulau ţara şi ne ajutau în acelaş timp, să facem schimb, în condiţiuni perfecte, cu alte articole nece sare, din alte ţări, acum, cu mari sforţări, de-abea pu tem să producem pentru consumaţiunpa internă şi foarte puţin pentru export. Din această cauză, banul nostru, are o valoare infimă în ţările de unde avem trebuinţă să facem cumpărături şi ne pune într’o situaţiune economică foarte mult inferioară acelor ţări, ceia ce contribue să ne înmulţească, înţro proporţie prea mare, greutăţile de refacere. Deci, Răsboiul, la noi, nu numai ‘că a consumat şi distrus, dar, îti mod indirect, ne-a micşorat valoa rea banului în aşa fel, că va trebui să muncim mult mai mult, ca în alte ţări, pentru ca să ne putem pune pe o treaptă economică egală cu dâusele.
'
6
SINDICATUL VITICOL PE PjfTNA
Pe lângă distrugerile normale ale răsboiului şi scă derea mâneîor de lucru, ţara noastră a trebuit să su fere grozava şi sălbateca devastare a armatelor duş mane, lăsând u-ne fără vite, instrumente şi maşini mai cu seamă, pentru care va trebui sa vărsăm străinilor, cu atât mai multe miliarde, cu cât valoarea leului nos tru e mai mică. De aceia, pacea ne-aduce atât de greu binefacerile ei. La aceste greutăţi enorme, se mai adaugă şi.Trebuinţa imperioasă de a plăti statului imposite colosale pentru a-1 salva. ^ Din această situaţie teribilă, nu ne va putea salva, de cât bogăţia pământului nostru, pe care va trebui să-l muncim din răsputeri, adevarata muncă rodnică şi productivă de valori reale, care singură ne va uşura şi înlesni viaţa, scăpând şi ţara de nevoi. Pământul ţârei noastre valorează astăzi miliarde, iar dacă socotim şi produsele subsolului, pulern să-i Cifrăm valoarea la cel puţin 200 de miliarde. El aparţine astăzi, sau tinde în mod sigur, să apsrţină, în cea mai mare parte acelora cari îl cultivă şi care-1 apără, adică acelora cari trebue să-l poseadă. Prin -urmare, nici o eircustanţă nu se opune, pen tru ca el să nu fie lucrat cu râvnă şi dragoste. Din contra, puterea de lucru a cultivatorilor trebue să se dubleze, căci dacă ei au fericirea sa stăpânească un .pământ bogat şi mănos, care este a lor propriu, apoi trebue să’l ridice la adevărata lui valoare, iucrându-1, pentru ca să se îmbogăţească pe sine şi ţara. Luptând în răsboi ca să-şi apere pământul, cu aceiaşi dragoste şi sacrificii, trebue să-l lucreze acum, ca să salveze ţara. Nici o altă. ociipaţiune nu există pe lume mai fru moasă şi mai productivă, şi care să joace un rol so cial mai considerabil, ca cultura pământului. Ar fi o greşală de moarte ca bogăţiile pământu-
*
•î
SINDICATUL VITICOL' DE PUTNA
7
lui nostru, socotite la atâtea miliarde, să rămână ne productive, fără valoare. De aceea ţara face apel la cultivatorii de pământ să-l lucreze, să îmbunătăţiască cultura lui, ca să scoa tă tot aurul ce conţine. Să-Î lucreze, pentru ca să răsbune vremurile, ce ne-au impus a mânca pânea cu cartelă, noi, fiii ţârei celei mal bogate. Să-l lucreze, pentru a asigura ţârei, pâinea sa cea de toate zilele. Să-l lucrezi! pentru bunul renume al ţârei noas tre eminamente agricolă, pentru a restabili finanţele şi echilibrul economic şi pentru a jpfteni viaţa. Să-l lucreze, pentru ca, depăşind propriele noas tre trebuinţi, să avem din belşug să dăm şi streinilor, ca să nu mai fim nevoiţi a svârli, peste graniţe, atâ tea miliarde, plătind de 6 ori şi mai mult, preţul unui lucru importat. \ La lucru, dar, pentru a se da pământului maxi mum de producţie, isvor de avuţie naţională, baza tu turor bogăţiilor din lume şi garanţia păcei şi sigu ranţei sociale. GANEA.
In numărul viitor vom publica un studiu despre conservarea vinurilor, tradus din revista franceză «Revue de viticulture».
j
«. .
.
Balanţa da vorilicare şi situaţia Mcaiiiliii Viticol Foliu
MIM^eTcOMPTURILOR”"..11ntrări şi e,$iri 1b ianuarie I 502248] 1
511184 Cassa......................................... Materiale perdute prin război îi Debitori ......................... ..... Excedent.................... '. • • • 14 Creditori........................................ 16 4960 Cotizaţii ......................................... ; 24 220 Taxe de înscriere.................... ..... 32 1100 Mobilier......................................... 35 489755 Sulfat de cupru.............................. 40 840 Pucioasă......................................... 44 Furnizori......................................... 46 508000J Banca Kirmaier ct. crt..................... S2 Societatea Economia.................... 55 Beneficii diverse imobil .... 59 i 61 Venit imobil.................................... 75 Sindicatul Viticol de sub ocupaţiune 60 Beneficii 1919............................... i1 63 140! 5320 65 - Buletin". .................................... ..... I 1:078 67 Imprimate ........ 72 Beneficii 1920 ....... | Chellueli generale.......................... a J944___ * 71 j 1013432,! 1013432J 5
11 12
15 ‘FEBUA î 5 jj Cassa .................... ...............................1I 304339 11 | Materialepierdute prin război. . .jj 12 jj Debitori . ţ, s Excedent . !l j Creditori . . . 24 \ Cotizaţii . . . 32’ | Taxe de înscriere ‘
J
li
35 I Mobilier . . .
e
3
v
40 44 46 P52 si 55 jj 59 5l. 60 61 63 65 67 j 72 5 71
289823’
2420
60
i | Sulfat de cupru 35000- 2610 rojj 1 18931 f Pucioasă § l Furnizori 250500:; • Banca'Kirmaierct. crt. . . 35coo,i ■[ Societatea Economia . . . Ş Imobil . . ; \ Venit imobil 109,1 5 Sindicatul viticol de sub ocupaţiune. | Beneficii 1919 > ;; l Buletin . 3300] jj Imprimate i l Beneficii 1920 £ Cheîtueli generale 43r4ii________ Transport Lei . jj 5941621 594162!
m
1
■
/
Judelui faina na luna Ianuarie şi Februarie 1821. Iota! Balanţa pe Ianuarie
SITUAŢIA.
!
559535: 25661 ■ 4oj 8622 95;
I 5m84!
48351i 25661! 40j 8622’ 95Î
I
85
71046! 85, 32613! ,4960] g 220'
71046 85 326r3 85 4.960
|
4076' 50
220'
? |
■
2000
2000
5080OO 141246,
508000; 141246 58970-
58970' j 1
!_____ 1944:
!
:to76:50 489755' 840
140
ti
.1
s
75 5794:5°j 119831' 6ojj ii 5320' 1078; i ; 1 67477:°5 _________ _ § : $
1310195, 85]
t
75 5794 50 S 119831603 8 5180 8 8 1078; I I 67477! 05] 1944: „j_______ li _j g D
1310195185! 798871185! 798871] 853
RIE 1921 R
?
863874; 4 o]
iq95
7380]
s r
S 6
ft
1 S
jj
62867
5
25661 403
I
8622155]
7io46; 85? 32613 85!
* ; 4
*3 801007
I
‘
750785; 2733;
i
ti
K
71046185^ 32613 857380: jl 280
!
•a 4076 50? t TL51^5 \ 2733
2000
2000
758500!. 141246 . 5897°' I09;
1
i 39
5 ,
4076' 5°i 3500°:
S-
;
.
35P°°‘ 1 7235°° ,! »- ) /D!
B 14r246; j 58970: 1 34!
8 i B
;
5794' 50 s 5794j 5° 119831160? i 11-9831:60; !* 8620! |j ' î 8480! 140 ş 1734: | 1734: '? 67477105 67477,05 I 6158, !_________ | 1 6158;____________ 1904357,85I 1904357, 8j 1033135; 85:1033^35 85
li 1
ĂL
I
10
SINDICATUL VITICOL DE PUTNA SITUAŢIA PIEŢEI VINURILOR IN ŢARĂ
Piaţa vinurilor se presintă destul de satisfăcător pretutindene în ţară. Podgorenii cari nu şi-au vândut încă produsul lor, cât şi engrosiştii cari au făcut apro vizionări din toamnă, au a se bucura de fericita ins piraţie de a nu-şi fi vândut vinurile lor cu ispititorul preţ de 60 lei decalitrul cu 2—3 luni în urma pentru ca astăzi să li se ofere pe aceiaşi marfă 80—90 lei decahiruL Nici nu se putea întâmpla altfel, căci mica producţiune a viilor îir„toamna lui 1920 lasă să înţeleagă ori cine că eterna lege a ofertei şi a cererei trebuia să se impună şi în această împrejurare Oferta mică: preţul sus. Oferta mare; preţul jos. Odobeştianu
UN PRODUCĂTOR DIRECT CARE SE AFIRMĂ THOMUR (Articol luat din revista de viticultura din C/iişinău).
Hibrid alb format de d-1 F. Baco, din Landes (Franţa) eşit din Baco 45 (BarogueXNoah) şi Bacii 1, (Foile BlaneheXRiparia). Creştere viguroasă, muguri roz la început, desmugurire timpurie, ciorchini cilin drici, boabe mari auri ce s’ar confunda cu Chasselas de Fontainbleau, rezistent la mildiu şi filoxeră mult superior lui Gaillard Girard 157. Cel mai precoce dintre toate varietăţile (superior lui Malaingre şi Madeleine). După informaţiile ce le avem îl recomandăm căci Thomur (prea de vreme copt) este menit să joace un rol important în noile plantări, ar trebui ca pepinierele
“74
1 -----------
r.r^.
SINDICATUL VITICOL DE PUTNA
=-
-^-L—:-----r;m t__j -rrr
7-.T-------_ ■ ■
11
şi staţiunile experimentale să-şi procure până la 100— 200 tufe şi să înceapă observaţiunile pentru a ne con vinge dacă calităţile superioare atât de superioare afir mate în Franţa se menţin şi în ţara noastră. D-r M. Al Niţescu
PENTRU SERVICIUL POŞTAL Primind foarte multe plângeri dela podgoreni, de prin toate comunele Judeţului, cum că nu se primeşte regulat Buletinul Sindicatului, am intervenit în diferite rânduri, atât la Prefectură, cât şi Ia Poştă, în această chestiune. Prin aceasta atragem, în deosebi, atenţia D-lui C'răciunescu, Dirigintele Oficiului Focşani, care este în acelaş timp podgorean şi membru al sindica tului nostru, rugându-1 să intervină pentru ca acest serviciu să se facă regulat. Putem să dăm cazuri pre cise: Preşedintele comisiei interimare din Păţeşti, ne relatează că acolo nu s’a primit de loc ultimul număr. Iar în comunele Vărsătura şi Jariştea pachetele noastre cu buletinele podgorenilor din acele comuni au ajuns 2 săptămâni după depunerea lor la poştă.
12
SINDICATUL VITICOL DE PUTNA
După principiile cele mai elementare, statul este obligat să desvolte şi să îmbunătăţească isvoarele de bogăţii ale unei ţări. întocmai ca un bun gospodar, el trebue să Iacă o bună ad ministraţie, pentru ca să pună în adevărata valoare bogăţiile ţării. Spre nenorocirea ţărei Ia noi se întâmplă tocmai contrarul. Guvernanţii noştri aproape toţi, sunt oameni pătimaşi şi in teresaţi. Toţi îşi fac interesele lor. Puţini sunt cari ar avea intenţiunea să facă ceva bun în ţară, dar şi aceşita sunt paralizaţi prin certurile şi luptele politice, cari mai cu seamă, la noi, se dau pentru interese de persoane sau de partid, iar nici de cum pentru interesele generale ale ţărei. In ast-îel de condiţiuni se evidenţează conducerea statului mai cu seamă de Ia răsboi încoace. Interesele cele mai mari ale ţărei şi ale cetăţenilor sunt neglijate, sau ignorate, în schimb luptele politice sunt mai în verşunate de cât ori când. Isvoarele mari de bogăţii ale ţărei sunt nu numai lăsate în părăsire, dar chiar oprimate, prin diferite restricţiuni puse de oa menii, cari se pun în capul diferitelor instituţiuni, creiate tocmai pentru desvoltarea lor. Aceştia toţi par a lucra în detrimentul ţărei. Clasele de elemente productive sunt urgisite, lăsate în voia întâmplărei, pe când speculanţii, trântorii, sau îmbogăţiţii fără muncă sunt puşi la locul de frunte, menajaţi si încurajaţi. Una din aceste clase productive urgisite sau neglijate de conducătorii noştri, o formează podgorenii, cari cu‘munca şi cu ' capitalurile lor, aduc ţârei un venit dintre cele mai frumoase. Cel mai mic podgorean, care presupunând că produce numai un butoi cu vin, plăteşte numai fond comunal 1000 de lei. Sunt însă pod goreni,-cari plătesc statului impozite foarte mari, şi cu toate acestea nimic nu se face pentru îmbunătăţirea sau menajarea acestei producţiuni. Afoi cu seamă în anii aceştia critici, când statul şi-a luat asupra sa aprovizionarea ţărei, inacţiunea lui apare ca o operă de distrugere.
o-.*-
SINDICATUL VITICOL DE PUTNA
18
Extras din raportul consiliului de ad-fie si societatei «.Economia din Focşani» către adunarea generala ordinară din 20 Februarie 1921.
«Anul 1920 are o deosebită importanţă naţională prin începutul parcelărei terenurilor expropriate şi pu nerea lor în stăpânirea sătenilof; făcându-i prin aceasta direct interesaţi la apărarea ţârei. Situaţiunea noastră financiară însă, în 1920, con tinuă a fi sdruncinată şi o îmbunătăţire aci nu se poate aştepta, decât când (oţi vom fi buni Români, când toţi fiii acestei ţări vor pune toate silinţele lor, toată ex perienţa şi ştiinţa lor, întreaga lor iubire de neam şi de ţară în serviciul binelui obştesc. Viaţa economică a României trebue îndrumată pe calea unei agriculturi perfecţionate, cum şi pe aceia a îmbrăţişărei meseriilor şi industriei naţionale. Rolul instituţiunelor de credit îti această privinţă, este de o importanţă netăgăduită şi ele cu uşurinţă pot impune această directivă favorizând, la acordarea creditelor, pe aceia cari îmbrăţişează aceste ramuri de activitate economică. Valuta noastră atât de scăzută nu se va putea îmbunătăţi, decât prin intensificarea muncei, printr’un export mai regulat a produselor solului şi subsolului, precum şi înbunătăţirea căilor de comunicaţie pe uscat şi apă, din cauza cărora am suferit şi suferim încă atât de mult în toate privinţele.
•A
<
I
Societatea Anonimii B8L&MT ÎNCHEIAT LA 31
ACTIV
Acţionari .... Cassa .... Creanţe chyrografare Creanţe hypotecare . Creanţe privilegiate Efecte com. scontate Efecte în -întârziere . Conturi curente Cupoane .... Efecte publice diverse fonduri Acţiuni Societ. particulare Miza noastră în-întreprinderi Localul Societăţei [mobile, .... Cheltueli de amortizat trezor şi mobilier Diverşi debitori .... Diverse Conturi de ordine şi valori
317300!— 1068997:48 227812,60 45882 — 22731955 6782869119 170677 80 134341719 16550 62 1240602 15 630100 — 250000 — 123285 — 7264385 10979|70 2155218 454486326
11039192 57
CON DE PROFIT
DEBIT
Cheltueli generale . Jetoane de prezenţă Interese la mize Interese depozite Dobânzi plătite Beneficiul net la 1000000 lei
*’
*-
Supl, dividend 1916 [ 918 126.000.— Pentru dividend 1820 132.370.06
Consiliul de administraţie: G-ral D-r I. Macridescu. C. Darie Rainu, Spiiidon Ştefănescu.
\, *•
/ 1
99850 70 17240 — 2759 03 202765 55 4569016 25837006 626675,50
•
Verificat Cenzori: S. RAI! TI VAN L. Beneficiul net a fost distribuit astfel: 1). ’
iSfe
12% ca supliment de dividend 10% ca dividend pe 1920 Total 22 ;/0 2).
„Economia din Focşani" GENERAL PASÎV
DECEMBRIE 1920.
Snnîî?1 s?-cim!în I Cap. de divid. Lei 1000000 5ooCîeini 3 ( » » dob.t'ixă » 4000000 Fond de rezerva statutar Fond special prt. pagubele p(>rtofo)iului Fond de amorliz. localului Fond de amorliz. trezor şi mobilier . Fond de ajutor al funcţionarilor Fond pentru scopuri culturale şi binefaceri Mize spre fructificare Depozite.............................................. Creditori diverşi .... Cont. Crt. Banca Naţională Interese neretrase la depozite. Dividende neretrase Venituri cupoane . Dobânzi datorate . . Diverse conturi de ordine şi valori . Dobânzi de reescont Beneficiul net la 1000000 lei
( \
Supliment do dividend pe 1916 | 918 120.000.— 132.370.00 po 1020 Pentru dividend
5000000 — 1372337 73 169669 78 77881 70 7591 27 7374 25 2084 19 60430 98 4343229 32 2525 65 31801 93 207190 20 12530 8760 106384 60 5156630 91 215000 258370 06 1703979257 i—
TUL CREDOT
Şl PERDERE
Dobânzi reportate din 1919
.
Dobânzi întârziate cuvenite an. 916 | 18. Dobânzi şi beneficii diverse .
26000 — 126000 — 474675'50
..
626675|50 Pastie, C. A. Tatovici, 1. G. Giurgea, Al G. Ioan, Al. Rădulescu. C. S Director, I. R. NEGUŢ
PAPAZU, GH. ŞTEFĂNESCU. pe -191G 1918 sau 60 lei de fiecare acţiune do 500 lei din vechia emisiune. sau oOJei de fiecare acţiune de 500 lei din vechia emisiune. / sau 110 lei de acţiune.
16
SINDICATUL VITICOL DE PUTNA
ANUNŢURI De vânzare în condiţiuni avantajoase o vie în întin dere de 5 Hectare situată în Mărăşeşti «Viile Noi». Doritorii se vor adresa la D l Şt. Constantiniu, pensionar, strada Spitalul Judeţi-an.—Focşani. —x— La antrepozitele Băncei Kirmaier vis-â-vis de gara Focşani, se găseşte viţe altoite diferite specii clin pcpinierile D-îui Ionata Com. Păuleşti, Jud. Arad, care se vinde în condiţiuni avantajoase. ■— x —
La D-l Ştefan Ştefănescu din Panciu se găsesc de vânzare viţe altoite de calităţi superioare.
Mare deposii m I L.
& i
n™ 7-r*'
T CI1 S
bţ
a nutnai varietăţi aibe şi producători direcţi
H&y
aibi Şi. roz.
5
foaie de prima calitate. bine desvoitatei recomandate şi pentru lipsuri. SeAcţiune garantată, cu cele mai reduse 'preţtiri, furnizează:
KICOLAE DlffilÂN Proprietar» viticultor ODOBEŞTÎ
Tip. „Putna“ P. Alexandresca & Oh. D. Mircea
SM. M_C- m
\ teu 4’ 0
gffeaşafrv
•^7: ' - \ * -> . v. ,;.v grg.'\.v-:e -* •