w*
.
■fc.;r’V
i H -. ■
.
i
/
i
\
r
EXPUNEREA
SITUflŢIUNEI
►
JUDEŢULUI
PUTNA
PE ANUL 1925 PREZENTATĂ
COMISIEI INTERIMARE JUDEŢENE In sesiunea ordinară dela 15 Octombrie DE
i
PREFECTUL JUDEŢULUI
i,
r
i
\ FOC$ANl ATELIERELE grafice .învăţătorul român- societate anonimă 1926. 8247
l '
\
fi
n x.\
n .j
t di
f;0^ ( • t“* O ^
v.
\ U \ Oa /
i
V
V
IC*)
\
/
01. MJ6. p®
\
■
\
\
*
N
'
fc
./ i
*
N.
/ c
JfflŞ
>
\ / r
/• / \
i
/
) 1.
Domnilor tlembri, Spre îndeplinirea obligaţiunei ce’mi impune ari. 100 din legea judeţiană, am onoare a expune situaţiunea judeţului, sub toate privirile ce intră în atribuţiunile noastre, după datele culese dela şefii de serviciu.
. < .r v„
r.
r
: >
v
'
ţ
-
\ *
\
-
-
;
/
j
r
/ \
i
(
V
\ '
.
:
s
'
✓
/
I V
/
/
■
•\
* ' /
■
5
Diviziunea Administrativă. Cu punerea în aplicare a noiei legi pentru unificarea Ad ministrativă, s’a adus oareşi care modificări circumscripţiilor teritoriale ale oraşelor şi comunelor rurale din acest judeţ, care vor intra în vigoare dela i Ianuarie 1926. Prin noua delimitare s’a trecut la acest judeţ dela 1 Ianuarie • 1926 comunele Broşteni, Faraoane, Mândreşti şi Vârtişcoi, ce aparţineau judeţului Râmnicu-Sărat, iar comunele, Năneşti, satul Nămoloasa şi Tg.-Nămoloasa .ce aparţineau acestui judeţ, au trecut tot dela 1 Ianuarie 1926 la judeţul Râmnicu-Sărat astfel că, prin modificările aduse circumscripţiilor teritoriale, judeţul ' este împărţit în 8 plăşi, având 5 comuni urbane şi 79 comuni 'rurale. Cele 4 comuni, Broşteni, Faraoane, Mândreşti şi Vârtişcoi ce au trecut dela judeţul R.-Sărat la acest judeţ, au un venit anual de lei 1.016.163, la ambele fonduri, ordinar şi extraor dinar, cât timp cele trei comuni Năneşti, Nămoloasa Sat, şi Nămoloasa Tg. ce au trecut dela acest judeţ la R.-Sărat venitul lor, la ambele fonduri, este de lei 234.559.
Populaţiunea. O numărătoare exactă a populaţiunei ce urma să se facă ca la 1912, din diferite împrejurări, nu s’a făcut nici anul acesta. Când se va întocmi, se va şti cu exactitate datele statistice asupra populaţiunei, acestui judeţ. Dacă însă la cifra aproximativă evaluată anul trecut de I7°-799 suflete, se mai adaogă sporul naşterilor asupra mortalităţilor din anul corent în număr de 4279 suflete, putem evalua cu aproximaţie că populaţia judeţului atinge cifra de 175.078 suflete. -
Mişcarea populaţiei. In interval dela 1 Septembrie 1924 şi până la 31 August 1925, mişcarea populaţiunei acestui judeţ, împreună cu comu nele urbane este următoarea: Născuţi:
Băeţi
Legitimi 4001 Nelegitimi 402 Găsiţi 1
Fete
Legitime 3161 Nelegitime 392 2 Găsite
3555
4404
7959 X
\
\
6 »
Nă s c u ţ i
cărora li s’au dat rellgiunea: Ortodoxă . Catolică Protestantă Gregoriană Mozaică Mahomedană Alte religii Nu se ştie Total general
.•
4192 băeţi, 3414 fete 16 » 37 » 2 » 9 »
»
21 140
»
2 2
10 107 1
»
1
»
3
4404
»
» » »
*
2
»
3555
»
7959 /
1
Născuţi după Statul căruia aparţin părinţii lor:
% .
Părinţi cetăţeni români Părinţi supuşi străini Părinţi fără protecţie Nu se ştie .
4394 băeţi, 3546 fete » 9 7 » 1
» »
»
2
Total 4404 » 3555 Total general 7959
»
Morţi: Bărbaţi
1246 171 362 161
37 14 1991
Femei
Total
1246 Băeţi p. la 18 ani 1021 Fete p. Ia 15 ani 1021 261 Necăsătoriţi 432 Căsătoriţi 599 237 . Văduvi 156 3*7 48 11 Divorţaţi St. civ. necunoscută ______ 17 3 _____ Total general 1689 3680
—
7
Morţi după religie: ' Bărbaţi 1897
Ortodoxă . Catolică Protestantă Gregoriană Lipovană . Mozaică Mahomedană Alte rituri . Nu se ştie .
Femei 1615
Total
3512
5
17 • 3 5
5i
47
9?
2
2
1689
3680
37 1
1991
54 4 10
Morţi după Statul căruia aparţin: Bărbaţi9 Femei Cetăţeni români 1965 1671 Supuşi străini . 19 *5 Fără protecţie . Nu se ştie 7 3 1991 1689
Total
3636 34 10
3680
Căsătoriţi după religiunea soţilor: Cu femei de religie. XJ
5 Bărbaţi de religie
•a O I-
O
M
o o o u C-
.2 o
li 1 *'
mi
«ISISS\
-
J-
oj » P a §11 §, «31 21 u .2-1 o TOI 2 3 3 VJ O
0:jJS S| <j Z H
186= 2 Ortodoxă . 1837 21 5 Catolică . 3’ 25 13 Protestantă 12 Gregoriană 19, 7 Lipovană . 96 Mozaică - . 193 3 I1 2 1 Mahomedană ! 4 Alte religii Nu se ştie Total g-ral . ji88i 35 5| 9; -'95 - 5 -2030 I li II II II. 11 ■%
5
•
4
1
%
8 Căsătoriţi după starea civilă: Cu femei S
i
BĂRBAŢI
2
. . . . . . Total
5 '
171 114
1369 J55 53 1577
.
o
I >
CJ
Necăsătoriţi . Văduvi . . Divorţaţi . .
t
>
45 33°
< o
t-
52
10
1601 321 108
123
2030
' 6i
Căsătoriţi după Stătul căruia aparţin : Bărbaţi 2019 » ‘ 11
Femei 2018 Cetăţeni români j> 12 Supuşi străini T> — Fără protecţiune
V
2030
2030
Căsătoriţi după instruc(.le: 1751 bărbaţi 279 » 2030
1347 femei 683 » > 2030
total 3098 Au ştiut semna în registre » » T> 962 N’au » »
Despărpfi
Despărţiţi după religie:
Ortodoxă . Catolică / . ' Protestantă . Gregoriană . Lipovană . Mozaică . . *•. Mahomedană Alte religii . Nu se ştie . . " Total
4060
după Statul căruia aparţin :
Bărbaţi
Femei
201 1
200 2 — ~
1
1
203
203
Bărbaţi
Ce,tăţeni rom. Supuşi străini Fără protecţie Total .
203 — — 203
Femei
203 — — 203
/ / 7
9 In toate aceste date intră şi populaţia comunelor urbane Focşani, Odobeşti, Panciu,- Mărăşeşti şi Adjud. Scăzându-se numărul morţilor din al născuţilor, .anul acesta ne dă un plus de 4279 născuţi.
învăţământul Public. Numărul şcoalelor : In cursul anului şcolar 1924 — 1925, au funcţionat în ju deţul Putna, 151 şcoli rurale şi anume: 141 şcoli mixte, 5. defete şi 5 de băeţi. Au mai funcţionat şi 10 şcoli urbane debăeţi şi 9 de fete şi anume: 6 şcoli băeţi şi 5 şcoli de fete în • Focşani, şi câte una de băeţi şi una de fete în Adjud, Mără-şeşti, Odobeşti şi Panciu. Grădini de copii au fost în Focşani 3 şi câte una în Adjud, Mărăşeşti, Odobeşti şi Panciu, iar în judeţ au fost 3 grădini decopii rurale în : Vizantea, Sascut-Sat şi Jariştea. Grădinile de copii, afară de grădina de copii No. 1 din, Focşani, care are local propriu, au funcţionat în localurile şcoa-, lelor primare Ia un loc cu clasele acestora, iar altele în case. închiriate, unele din ele găsite la întâmplare, neîncăpătoare şiimproprii scopului pe care-1 urmăresc grădinile de copii. In privinţa localurilor de şcoli, avem în Focşani 6 şcoli de băeţi în 4 localuri proprii şi 5 şcoli de fete în 3 localuri proprii şi 1 închiriat; în Panciu şi Adjud şcoala de băeţi e la un loc cu cea de fete făcând învăţământul pe % de zi; iar la* Mărăşeşti, săli insuficiente pentru cele 2 şcoli. In Odobeşti, atât şcoala de băeţi. cât şi cea de fete, au' local propriu. In total, în comunele urbane sunt 10 localuri de şcoli înstare bună, 3 mulţumitoare şi 1 închiriat. Pentru şcolile rurale sunt: 57 localuri proprii în starebună ; 28 mulţumitoare şi 5 rele. Total 90 localuri, cu un număr de 151 săli de clasă. Localuri închiriate sunt 6r, din cari 19 în stare bună, 25mulţumitoare şi 17 rele cu un număr de 67 săli; Numărul cel mare de şcoli închiriate se datoreşte faptuluică în acest judeţ a fost frontul de luptă şi din această cauză* judeţul Putna a avut şi cele mai mari pierderi în localuri de şcoală.' Prin înfiinţarea comitetelor de construcţie, pentru reclă direa localurilor de şcoli distruse de războiu, cum şi construirea de noui localuri, acolo unde se simţea nevoie şi prin stăruinţa depusă de D-nii Prefecţi ai judeţului Putna, ce au administrat acest judeţ dela 1922 —1925, s’a ajuns să se termine o parte
din localuri, aşa cum se poate vedea din următorul tablou.
— 16 — TABLOU De construcţiile şcolare ce s’au făcut în judeţul Putna în anii 1922 — 1925.
LOCALITATEA
Localuri noui Complectări Restaurări IE I ■;z t: E 3 E 3 Iu 3 *3 "O O 5 o a S 3 3 3 5 5 O s o o
COMUNA
1
<3
®
o
3 z
. CĂTUNA
2
o
O
O-
cfl
CJ
1
«3
o so £ £ 1°
o
-2
u
O
•2 «3 o £ £ o
1
-2
o
c.
Locuinţe pentru diriginte
CT3
o
o £ £
1922/1923:
Călieni
1 1 1 1
2
Nămoloasa
Sat
1
3
Răcoasa
Mârăşti
1 4 4
4
Reghiu
Răchitaş
1 1
Ursoaia
1 1 1
5 Reghiu
1
Locuinţe cu 6 ca mere gata
1 9 2 3 / 1 9 2 4 :
1
Angheleşti
1 1 1
2 Bătineşti 3 Bil ieşti 4
4 2 2 Sasu
1 2 2
5 Boloteşti
Ivănceşti
1 1 1
6
Căpoteşti
1 1
7
m
n
la luoru locuinţă cu 5 camere
1 4 2 2
Scânteia
0
1 2 2
8
Câmpineanca
1 1 1
9
Câmpuri
1 2 2
Gata
i
10 II
n
Ciuruc
1
1
1
Gura-Văii
1
1
1
12 Ciuşlea 13
i
In lucru locuinţă cu 3 camere
1 4 2 2
Strejescu
JM___I
De reportat. I5 29 2U 9
3 4 4
— 11 — Urmare la tabloul de construcţiile şcolare ce s’au făcut Tn judeţul Putna.
£
LOCALITATEA
o
z
COMUNA
r |l
CĂTUNA Report
14
Ciuşlea
15
Colacu
16
m
17
Copăceşti
18
Diocheţi
19
Fâurei
20
Fitioneşti
21
Găgeşti
22
Ireşti
Răchitosu
Poduri
24
2rt
O
O
2
15 29 20
9
1
1
1
1
2
2
I
1
I
«3
o
•c 2
o O.
2
2 2 ■CO
E
E I i a o 25 i ■2 J — 2 1 2 I
q>
o
O2
2
■03
2.
s
o
o C-
diriginte
03
O 2 2
2 2
1
1
1 1 şc. fete
li
03
3 4 4
1
Jariştea
Locuinţe pentru
2
2 2
Bizigheşti
9
1 2
2 2
Cucueţi
1
1 1
şc. fete
1
4
Petreşti
1 1 1
Jorăşti
26
MănSstioara j! Ghimiceşti
27
Mândrişca
1
1
2
1
25
4
2 2
1 1 1
■
2
28 M ir ce şti
1
29 Năneşti
1 2 2
2
30 Pădureni
Călimăneşli
1 2 2
31
Păuleşti
Hăulişca
1 2 2
32
Pâuneşti
şc. fete
1 4 4
Ciorani
1 2 2
33 Pufeşti
e_J
Restaurări
Complectări
u
5 <p
2
;
i|
23
2
5 2
OJ
5
Localuri noui I
De reportat. 32 62 48 14
mn
Gala locuinţă cu 5 camere
?=r
6 8 8
In lucru locuinţă cu 5 camere
r .
'/
'
— 12 — Urmare la tabloul de construcţiile şcolare ce s'au făcut.Tn judeţul Putna.
Localuri noui
LOCALITATEA o
5 6
COMUNA
CĂTUNA Report
34 Răcoasa
Verdea.
li 8 i 2
3
O
•c
3
.2
3
£ 3
E o
i 1
•3
2
sO £ £
P
3 3
37 Sascut
Conteşti
1 1 1
38 Soveja
Rucăreni
1 2 2
Tichiriş
4
1
1
1
1
1
1
Prisaca
o 1—
a c
Gata 1 cameră adăogată la loc Gata 2 camere adăog. la locuinţă Gata locuinţă cu 4 camere
l
1
1 3 3
46 Vărsătura
1
.
49 Vulturul 5(1
1
o
1
45 Valea-Seacă
Vidra
3
2 2
44 Valea-Sării
48
•3
§
= ■2 2 sO £
Gata locuinţă cu3 camere In lucru loculnfă cu 5 camere
43 Urecheşti
Vidra
o o
4
1
42 Tulnici
47
Q.
2 2
1 2 2
41
o
Locuinţe pentru diriginte
6 8 S
36 Rugineşti
Varniţa
o
sO £ £
1 1 1
40 Str.-de-sus
Restaurări I £ §
s
35 Răstoaca
39 Str.-de-jos
•/
s
o c 2 a o
3
=
32 62 48 14 1
Complectări
Adjudu-vechi
2 Bâlca
Voloşcani
1 2 2
Burca /
1 2 2
1 1 Gata locuin|ă cu 2 camere
1 4 4
Boţârlău
1 1
Şişcani
1924/1925: •» 1 1 1 I
2
1
\
j
2
De reportat. 45 86 66 20 I
In lucru 2 camere adăog. la locuinţă
121818
/
— 13 — . Urmare la tabloul de construcţiile şcolare ce s’au făcut Tn judeţul Putna.
Localuri noui
LOCALITATEA 3
6 Z
■E
5 oj
COMUNA
CĂTUNA
3
I
i
3 J2 s
o
Complectărl
B
1
ca o ca
■g
o
3
o
o a
Q.
O 3,0 = =
<a
U
Report . 45 86 66 20
5 1
3
■3
Bereşti
1
5
Borşani
1 1 1
6
Cornăţel Coţofăneşti
8
n
O
Cr. de jos
a
Tămăşoaia
1
ll
14
Găurile
<! Purcei i
1 1 1 2 2
Gata locuinţă cu 3 camere
1 1 1
Gala locuinţă cn 5 camere
1
In lucru locuinţă cu 3 camera
1 \ 1
Piscu-Radul.
1
In lucru locuinţă cu 3 camere
1
I 1 1 1
2
2
!
1 2 2
18 Mera 19
»
Căpătanu
1 1
1
20
I»
Livada
1
1
1
Trotuşanu
1
1 1
N*!oasa-Tg.
D-
li 1 1 I
Mânăstioara
22
c
In lucru locuinţă 'eu 4 camere
16 Herăstrău
Movilita
c
In lucru locuinţă cu 4 camere
1
Drăguşcni
o
In lucru locuinţă ca 4 camere
!|
13
3
o
Locuinţe pentru diriginte
Gata Iocuiofă cu 6 canare
1
1 1 1 1
Domneşti sat!!
21
so
1
12
17
<a
s
1o -5ca
1 1 ii
Cucova
15
4)
E o
2
10 Cr. de sus 11
*= a 5 a
12 18 18
4
7
o
3 O = =
Bârseşti
2
o
ca
3
Topeşti
1
E
Restaurări
1 2 2 De reportat. 53 96 69 27
19 25 24 1
5 8 8
r — 14 — Urmare la tabloul de construcţiile şcolare ce s'au făcut Tn Judeţul Putno.
Restaurări
Localuri noui I Complectâri
LOCALITATEA 3
I
o
u
3
_o
6
COMUNA 1
CATUNA
5
•c
CJ
5
I
i 1
C Q.
3
<3
O
u
Report
53 96 69 27
19 25 24 1
5 8 8
O.
23 Nămoloasa ii Cost'eni 24 Nistoreşti
Româneşti
1 1 1
25 Paltin
Ghebari
1
26
Prahuda
27 Pănceşti
şc. fete
28 Păţeşti
şc. băeţi
30
31
32 Scurta
O O.
diriginte
Gata locuinţă cu 3 camere
1 Gafa locuinţă cu 3 camere In lucru locuinţă cu 4 camere
1 4
1 4
1
1
1
1 2 2
I Coza Reghiu
CJ
1 2 2
'!
29 Păuleşti
3
i2
=
5"I O
°
O
O
o
Locuinţe pentru
E
i 1
cj
3
S
-S <d ■S o s 'O
<C3
'!
3
£ S £ I -*2 ra
3 CJ
g
I
ea
j| Andrieş
1
1
1 2 2 1
!
33 Spineşti
In lucru locuinţă cu 2 camere
I 1
1 2 2
34 Suraia
I
35 Vizantea
2 2 In lucru locuinţă cu 4 camere
1 2 2
1 9 2 5 : 1
Boloteştî
2 Mirceşti
1
, Răduleşti
1
In luţru locuinţă cu 3 camere I
I' 4 Nereju-Mic
1
îl
6
1
1
1 1
Sascut-Tg. :î
3*
1
1
1
" 1
De reportat.
I
I
1
3 Năruja
5 Orbeni
1
i
2
2
65||6?9 34 3|24j302?
4 1
7 12 12
/
— 15 — Urmare la tabloul de construcţiile şcolare ce s’au făcut In judeţul Putna.
Localuri noui "c
LOCALITATEA
| 5O
O
3 6
2
1
COMUNA
CĂTUNA
S
I
3
_0J
l
<T3
03
o
o
.3
g o ■3 =
Compleclări i
i i i o o. -2 1 -2 c P so o
Soveja
1
8 Str.-de-sus 9 Ţifeşti 10 Valea-Seacă Vizantea 12 Vulturul
4
24 30
I I
3
u
o Q.
c
a
25 4
1
O
Report . 65 H679 34 3 7
3
<3
Restaurări I S "o
8
2
3
o
1
3
<0
J2
-2
o o.
Locuinţe pentru diriginte
O s O ■S-S 7
12 12
4
4
4
şc. bâeţi
4
4
Badalan
1
1
Răzăşească
1
1
Boţârlău
2
2
Total gen. 71 132|79 42
In lucru locuinţă cu 2 camera I 11 24 30
25 4 1
7
12 12
RECAPITULARE:
Localuri 71 Localuri noui 24 Localuri complectate 7 Localuri restaurate Total . 102 Săli de clasă 79 gata Săli de clasă la localuri noui complectate 25 * Săli . restaurate 12 w Săli „ Total . 116 gata 42 in lucru Săli de clasă la localuri noui complect. 4, „ Săli . Total . 46 in lucru 1 neîncepută * Proectate Total . 1 Locuinţe Locuinţe I
13 gata 15 in lucru
Total . 28
Total general 116 săli de clasă gata 46 săli de clasă în lucru 1 sală de clasă în proect 163
m
r - 16 — Dacă râvna ce s’a depus pentru construirea localurilor de şcoli va continua şi în anul 1925—1926, avem convingerea că vom avea şcoli higienice şi îndestulătoare în toate satele judeţului. Pentru acoperirea cheltuelilor ce a necesitat cu construcţia din nou a localurilor de şcoală D-J Ministru al Instrucţiunei Publice a binevoit şi anul acesta a acorda comunelor un ajutor bănesc de lei 400.000. Judeţul a contribuit deasemenea cu suma de lei 600.000, plus 100.000 pentru repararea lor, iar restul din fondurile de care au mai dispus comunele şi din ofrandele locuitorilor.
Numărul copiilor în vârstă de şcoală A. După recensământ: a. In com. urb. \ între \ » au fost
!1
il
7—12 ani = 1652 băeţi = 1513 fete » = 1012 977 Total . 2664 băeţi = 2490 fete
12—16
In total în com. f între 7—12 ani 3165 băeţi şi fete urbane au fost ( » 12—j6 » 1989 » » » Total genefal . 5154 băeţi şi fete
b. In com. m- | între 7—12 ani = 7263 băeţi = 6605 fete — 13868 » 12—16 » =3500 » =2910 » — 6410 rale an fost t Total
. 10763 băeţi = 9515 fete = 20278
. B. Au fost înscrişi : In comuni urb. j 2363 băeţi » » rurale ^ 9421
2098 fete = 4461 7408 » = 16829
C. Regalaţi: 1
. tâf
In comuni urb. f .2167 băeţi 1901 fete = 4068 = 14909 » » rurale | 8446 » 6463
D: Promovaţi: 1665 băeţi şi 1455 fele = 3120 In comuni urb. » 4758 » .== 11412 rurale I 6654 Absolvenţi anul acesta nu am avut, deoarece elevii clasei a lV-a am fost promovaţi în clasa V-a cursului primar superior.
/
s
-ftfa jfnsqsa u/;'2
Numărufi4a^it(^^'.^.i^fdipW/or;^S ■
! .
T „ , / „ . i;?^fv iii 4. Cfjumo'i ‘ « învăţământul j f^^nv|ţ. li tui. . urban [ I* • 22 -/> ncnuiiO r/hu^o:., *« » «?i I3 suph Total . 47 instit. rtitiţkfili şi 20 învăţ, ti tul. 13=80 ..': . ;a;c-l :.?in go'j ob • omibnoq i;bi:ih'.'icî Irjtaa « r°ral:
,1 .t1 i??f.34 ,=. g.-», fr^ş° . 108 tiţul^. !jb;^2ÎJ^tW[})^.isggf.=28b MP&atefe de mai sus. rdfe^cîă^urifăruF învăţătorilor su pli ni toVP{£lte mai mare ca ntfhŞjfrylî(8i8Pilo'f titulari. Aceasta provin%0<;ffin faptul că şcolile noftţltfe ‘Hîffînţăte dudă războiu, n’au d^Mncă* serii de" îhraţâţofjlţ ^ftfWSîîS învăţământului au cerut îlf'frecare an noui pdstupf/'de învăţători'; cari "nu puteau fi ocupfifg decât de suplinitori1'!G [ « uOoi « acri -’G s J oo°c K^aseanscM c;>jnfjxiV . « : huluba oPrij^nrinu ^ffaize> jobuj, teoofi ni In cursuihfcntihHl şcoiaar019iaijl)—rrgpzr^ r^ârLtcCtm^:ţlofiîiiafc>îh acest judeţ următoareJcn^cbli particulare: r»?qt>4 « 1 Şcoalăruferaeli^ă -de«băeţi In Focşanirmlucl « » j 1 » iJ^o^O »«fete •'». 1soj> rjb bsoitk) mixtă <» OdobeştisBîS « « « dlaisonuşuM « il^noiJrl cjilivoM "HS&I au a ob boduiD «Cultul. « rasol .10 «* In acest iji&F^ţk^lmt 176 bisferici în^p^fc^fîSle rtfrale, 102 -pandhiWeş^ianniesitiil§fiIialeşbd«sep.vit©jîdb28^ ipâibhbltit&lari, 1 supranumerar, 1 preot ajutător şi 8 ieromonahi. .trihsgul^ -iriâybIr?ipîQbteileîAiDfcţawe/rg4(;bîserici7idirioea3J&'i6’. parohiale şi 18 filiale, deservite de 16 parohi titidbri^c&tajut&epijri&supjianumerari şi niciun diacon. Numărul cântăreţilWftytKi&S&Ia parohiile urbane şi ru,ia,,ce ^qţal 0000 r i
l
-iJ2 m
Sătul lemş pendinte de cohiuna Parava. j.lua..ş
sSSWS&b
r
-
— 18 —
1•
\
;'
,1
:!
thuna Vultur, satele Caliman şi Burca (comuna Vidra) satul Dragosloveni comuna Soveja, se construesc din nou, însă nu sunt încă terminate. S’au reparat următoarele biserici : Biserica din comuna Vultur » » satul Balta-Raţei (Făurei) » '» comuna Fitioneşti » s> satul Petroasa (Găgeşti) » » comuna Câmpuri » ». » Păţeşti » » satul Pralindu pendinte de comuna Palten. Din fondurile judeţului s’a acordat şi anul acesta ajutoare pentru construirea şi repararea următoarelor biserici: Lei ioooo Biserica din satul Vadul-Roşca » 7> 5000 » » «Bâtineşti » » 5000 » comuna Borşani » 5oo° » » satul Teiuş » » 4000 » comuna Valea-Seacă » » » 4000 » Diocheţi » » 5oo° » » Poiana » » » » 1000 Crucea de ios » » Vizantea Răzăşească 3000 In acest judeţ există următoarele schituri: Schitul Valea-Neagră din comuna Herăstrău » » Tulnici Lepşa » » Buluc Vărsătura » » Tarniţa » * Găgeşti » » Crucea de jos Brazii » » Fitioneşti Muşunoaiele » > » Moviliţa Trotuşanu » » » Crucea de sus Sf. Ioan » » » Boloteşti Scânteia Cele dintâi 6 schituri sunt de călugări, iar restul de călugăriţe. Toate aceste schituri sunt puţin populate şi foarte degra date din cauza războiului.
Agricultura. Suprafaţa totală a judeţului este de 332.738 hectare din care 199.212 hectare suprafaţă muntoasă şi 133.526 hectare su prafaţă şesuri. Din tabloul ce urmează se poate vedea întinderea semă năturilor şi recolta obţinută din toamna 1924 şi primăvara 1925 comparativ cu anul 1923—1924.
.
19 — I
Pe toamna 1923—1924
Specificarea culturelor >
1
t
1
Grâu de toamnă Grâu de primăvară . Secară................... Orz....................... Ovăz................... Rapiţă.................. In sămânţă . . . Porumb.................. Sfeclă pentru zahăr. Fâneţe.................. Cânepă sămânţă Cânepă fuior . . . Fasole teren propriu I Cartofi teren propriu Mazăre.................. Mături.................. Varză . . . . . Ceapă .................. Alte legume . . . Pepeni galb. şi verzi Prune . . ... . Fasole în porumb . Cartofi prin porumb Bostani în porumb . Mac....................... Bob....................... Mei.......................
Semănat
Recoltat
întindere Hectol.kgr. în hectare şi cantare
"8723
58 9285 7210
196
137200
756
9072 7212000 1001
9i
CB
s >cz 2
Recoltat
38 7814
228 31126
8648
8094
I97 33966
T795
288
686 555
3°
Buc, Cant.
’
in >CB
57886 HI. 4538
407592 1268 19020000
Kgr.
rt Î3
întindere Hectol. kgr în hectare şi cantare
850
' 303 45450°° Căp. 182 2184000 266 1596000 185 1480000 1179 15000
Semănat
8253
113399 ioo4o 812 111420 108150
1872 J56 27858 557160 781 14058000 *7583 21099600
601
1924-1925
Kgr.
3456 HI. 7546 4440000 190
Kgr. HI.
320 3840000 251 3012000 346 3460000 188 1316000 22000 Ir79
Cant. 60668 HI.
18905
56715
30336
203 14918
10150
4475400
130 1040000 22448 5489600
145
145°
144
1296
Din acest tablou rezultă că în anul curent grâul sa cul tivat pe o întindere de 624 hectare mai puţin decât anul trecut, secara ca semănătură a fost mai mică, orzul a fost în descreş tere ca întindere faţă de anul trecut, iar ovăzul în creştere. Semănăturile de porumb au fost pe o întindere de 6116 hectare mai mult ca anul trecut, producţia însă mult redusă. Luate în totalul lor aceste cinci feluri de plante au fost cultivate în anul acesta pe o întindere de 5431 hectare mai mult decât anul trecut.
A
2®I
v
0£Hmăk$8tri în toamna igt^jBf’-arEfi&ii pfefl'IiStiihd^re de drcctar l 'până ’ hi "T”N t^feTTrbrte^gs^ îs}lo39?l îsnf,ms2 * 4/W1? ■".IST# ! • 2;: cw r:-
1500
I
, . „ ... § "v* 1 e- “"f! . I miamll'j] R91B3iîi39RZ
jg>!.Lj.’r.sII
...
. :
.'iv'.sî’ ; r*t•. j
bombard^ncntiiIui^V >0Î^-Ul 3Pai:tej? ^in *'W*nl u suferit din cauza ■
1
dereâ^§ctu a lă 1 a vftî'^Pţşi pjj^ffifcţii n'eă l:'c/omţ5ârafivlJc^g , dktel^'âin i9jŞ^gî92< -
i!02IJ£
>Efl&UL IIP
■jfe
;\<S -
PE AL £i_Sf p*^ox-
mm ^ . f''§ 8
PK ANUL i9?S : «ci
a
; s; s.
. g/ăîjifcfî I! rl§x3n: gosllc! fin « £^________ , ~ I *e Fd%& A l£^3?vf T.= [ __ _____ _____ I IM iîc 11*41477 882 || l^J5||i8C^S6tj 72^^00 12914164570^^Ş^7^0p| _1426! 5570309 888 | — ’k'roQ 1 ]dr\ onnov] n8 •) Vi op.. .-jp./I ^u^-feiint^e vede; Mîftî&iea1 Goilor krnsieă(zut,'''7ni litania ; i^ăiboî^lui, însă£tendihţa~ eşt§°£pre H^facerta* podgoriilor,' ‘feţA*/. cit preţul renţinreratdritraf recoltei.; ~ icîh;(^ţ)ri|X^te iledo-ka: dinSAobl fe<ii£ent, are o calitate burtă-/ procjâ^ffe1 ffînp c$te circa-tfoo^etefe Ma-fiecta r cPfl£f&I£c.u4<£are ş’a~ vârtd Q tfeiri uP(ănu 1 acesta, a variat'MeM A 55 DSfiâ^î£3i25^1ei d^cdlSmprrtSldcîja^o. j ix'tsv ; ;'\r,y. u, •q-.AI r:>: J qft$£8itimQ® pţeţuPii¥8'rfcitoril8f4a yii a-.ajuns şi antJl«cI Afefesfi^âfyo ASSo’eei ziua,:cdu$raţuf/ p8i j • daunot] -a : — cooopoi :ogr i ■— *o£ioi . £os j d.nurxţ :•<;•(q ilonO • \\
■
:
5*g
'0S0BP(
—— ... —?3tE P^> ista,â?ainIiâiW: ’k"m;:' rsă . _ .' — ___ ,. — , dof[
— cfe;]311111 |Ş35 s’iujolcjsjt, jde c|ţre coijiunele ' din judeţ fca,^ islazuri comujnaJe suprafaţa cde 14381 Iha. 5903' ni. p. reparti■ zată astfel: • -!uo s'aztfâiţfişpnj&bx flgbaprî ftep#Jfl£8^i4WK?9$&ofi niQ : (‘UDrrn j'fl>*L’ o oq revii j i -şm2$b8d74j20l , 3-:ni i#gr§fiâfn‘ja ii'; ctuooa ; j Totaii^îî5ţs8nîlikjx5903'iHi. {{3iotVît lunn -ib jijrf rnâbfiîwî cn ;/!•■•/ dud ob -riobniîoî o vq 3ao ur. dutuioq t«b bIno3ftn»îmo8
j
I
ic
i
,iîau|>eh^aa|ol^(^âţ#M^urî^^un^aii-dntbrtfrtiUctonffam^ d^bvdie^^ivltfe c^i-Jldcurtdrif, ‘fâtiMctâ tei¥a<j «V^HteJt cu biig^tde-îrtrfcMîle dfe ^Pvicîul’ agricol f^afttorlwtea/donlflMias şi s'au aprobat de Prefectura în lipsa D^lefaţîdn^i l|\îdfeţieten •/
.
i
=
— 21;£---diap^8carieJs?au) ndab ;spnrq JSncasâTejipruinpenqspţiileb naspja'dtive. >1:!) Şi0-ţp îifiulj auaestaibaa şl^oi di92^ pemr.anslazurrle <ăelacd9D7Dl s’au plătit anuităţi la stat iar pentru celelalte arendă.'iprfojjriteioj tariţoi1iexpfopnia^Jriine1iindîiî;ncăiJdatec:în;-.debrbdefiri|ti^; s:'Z. ’v }‘AcesteJ-afckrfzi s’ausacopeiîitkidin :taxa«i .hauipăşdnait) oejcd’dm plătit de locuitorii.JînvoitdFi ipe Jislaziaqi.nî. ;/f .îi;! fiî J c 1 > i\&v. n-Ipreţui >în .nrajoriitate >plătibede sătenii pe JÎheGtanos/ă rfHicat la-'225-: leji fieritru! tenemir-il© ifp]d>sitei;iaacp^şi>nQuşir[325;' pelnţru<; terenurile de păşune dar care s’au semănate cu>;niitreţum *.y\ >;■; Fondul de 25°/0 din venitul net al bugetelor islazului pe exerciţiul 1925 se va varsa şi anul acesta Comisiunei Zootechnice a judeţului. .)*> 3b QldlteV Deficite ale islazurilor comunale, nu mai există, ci din contrairfiecarie islaz:ra,FeoCâte)gţn ffrujpos. fpnd ide r/B^eflgqio5^ va servi da,iîmbuţnătăţirea,is 1 azuri 1 pr,ţjînţ'r#tf iffirea vjtefor^cpr^şil^, însămânţări de lucernă etc., .câtfişipepib-u^acppier^plaţa ian ui-i; tăţi definitjv0vee;b..şe ttPKţixa,^|e(Şfat.r;ST^? doiid-.G
MersţţJv^rpMierei. • [ In, judeţ..se. allă; expropriat jdţip^-^L.;,3697/9ţ8|şu,pr|afaţa de 29544 ha. 8422 m. p. dintre,:,,,'m,; . 6,.(0h ,ii?tt)il8ni trttrwq Arabi),)Sn0!rr,|, j-iŞ*?3'42.!?a.-;;535^)f}11,[;!?• Sot Fâneaţa..,,,, ,337 > . X Păşune.;.,,, . . . 1138 » 1397 m-,P-r Necultivabil ff,..0. j.727 » 1674 »" 0£ ^ P' r6' v
.'jio-i:* :' *jf) rc'^un * s.8od f Arabi'F' • . 477 ha. "7300-1»; p.« £c Fâneaţă ' Păşune .-narn/i»;_i^ » <62i$QB£ p.a -K! .io; :•.!?.id
«
0005
«
^11
In toteW^jrfâef^Sto' expropriat 65 moşii de£pe D. L. 3697/918 şi 86 moşii dJpâ^teg^a^âjşrrarS.-M °'’°c^ \ împroprietărirea nu s’a putut face decât în 61 comune din cele 83 ale judeţului, aceasta din lipsă de teren expropriat, mai ales în regiuneâGîiiŞGKfeăS^SIÎS&bfiw / S’au împroprietărit definitiv 11048 locuitori pe 21407 ha. 8000 ■ mi ips: cu.■ flottrli:ttpeArări mid aînbtBşa rfr- 43Ihecta râoja m _fs I Din numărul celor.irnqinoprietăriţi. idefin'vfciv jauiplăbjlJoitira rilerrşi^âiisătenif:cu>:sum?.dejleiii281696.3441 sdiial totaluibdeoitului .iişocmld i$ ?8coîoine/I *din de 30.441.150.
— 22 —
; > !
Titluri de proprietate s’a eliberat până în prezent la 8500 locuitori şi se urmează cu distribuirea adică au plătit 77°/0 din totalul lor. S'a început debitarea şi a sătenilor ce au fost trecuţi pe tablouri de Comitetele de Ocol în revizuire (tablou No. 2) şi sau dat în debit până in prezent 22 de comune. S’a început deasemenea a se întocmi formele pentru plata preţului terenului expropriat proprietarilor din judeţ, expro priere după legea agrară.
Vetrele de sat. Vetrele de sat rezervate în judeţ ocupă o suprafaţă de 451 ha. 0471 iii. p. şi în majoritatea lor sunt parcelate definitiv şi date în primire celor îndreptăţiţi. Debitele se îricasează prin percepţiile respective. /
Alte rezerve. Tot din terenul expropriat s’au mai făcut diferite rezerve pentru instituţii, după cum urmează: 196 • 25 207 30 142 217
ha. 2900 m. p. » » » » 0900 m. p. » 1342 » 6082 »
4 59 » SSoo
452 174 117 13 7
» » » >, ■
0416 7500
5oo°
» » » »
5000 m. p.
loturi demonstrative pepiniere viticole, servicii zuotechnice. şcoale normale, cantoane, şosele şi C. F. R. reangajaţi militari, ministerul de râzboiu. grădini de zarzavat, vetre de sat. şcoli primare, biserici. cimitire umane şi animale, loturi apicole.
i t
Cadastrarea moşiilor. 1
.
'
I
In majoritatea lor moşiile sunt măsurate de cadastru şi s’a aplicat linia de defalcare la 6 moşii. Parcelarea loturilor este .în curs de executare la comu nele Nămoloasa şi Năneşti.
— 23' —
r*
întinderea semănăturilor. S’a cultivat în anul 1925 o suprafaţă de 72749 ha. iar dintre culturile mai însemnate s’au însămânţat: Grâu 9103 Orz 7814 Ovăz 8648 Porumb 33966
Serviciul sanitar. Are următorul personal: 1 medic-primar, 11 medici de circumscripţie, 3 medici de spital cu circumscripţie şi 1 medic de spital de specialitate, în total 16 medici, 5 oficianţi sanitari (sub-chirurgi de spitale) 3 agenţi sanitari pentru infirmerii, 42 agenţi sanitari pentru comune şi 22 moaşe. Parte din activitatea medicilor este rezumată în urmă torul tablou : Nr. zilelor între buinţate în vizi tarea comunelor
u 03
=5 E
Medicii de circ.
64
867
Acte pentru altfel de cercetări medico-legale eliberate de:
Inspecţiuni Autopsii de ! medico-legale localuri publice 1 executate de: 1
.y «
-a e
si 119
Medicii de circ.
!!
2990
6
s£
U Î3
Medicii de circ
’■S -a E
Medicii de circ.
23
178
1246
si
Epidemiile contra cărora a avut de luptat personalul acestui serviciu şi mersul lor, sunt rezumate în următorul tablou :
CJ
3
Numirea epidemiei
5 u . »-
u
2
1 2 3 4 5 6
1 Oct.-31 Dec. 1924 r. o © «2 g| 2 © *3 f*
Scarlatină Tuşă convulsivă Anghină difterică Fastula malignă Febră tifoidă . Tifos exantematic
. . .
re re o o
Us - c
t li
12 ' 1 22, 19 2 11 10 4 51 3 1 1 3 6
51 O
s 1“
2 1 6
.
Total general
a m
12 34] 32j 10
1 Im.-30 Sept. 1925
li!
SŞ -S
t
s
1 -2 c
«
re
xt >03J
1
4 10 4 25 23 13 255 148 3' 3' o1 2, 4' 2 3 4; 4 2 4 4 ;293,j 80 j
fa
O 1 B o»
S !g«
1 5 18 89 2 2 23] 94
1
—m —
Haillrs„şnW9MXîn^iîffl
^salvarsawţbşi sărudlepmencurdakfcrnjeqeşarq*! ;«:vijh:o /d Datorită aDŞStemcampjăim şi^^RftciaJjrfaptiilyi^^ ş^dat şi neosalvarsan în mod gratuit, sunt regiuni cum e.de exemplu cea din jur de Bârsestţ~ und6 din luna Iulie a^ţiMiu mai sunt propagatori de sifilis, ^aVli că sifilitici în stadii cohfaţioase. Din 2375 sifilififciHratament niai cofnplet^âVputut face la 1983. Medicii au fă&Pfentrii aceasta 292?%^ ni cu neosalvarsan şi 8928 injeciiunicur săruri mercuriale. S’a făcut camp^mPfşr^cmTra* pâKMismului trimeţându-se •ÎPiiw^h SQşe distribuire) în, mod rgr^iţ dou^e.^^ gaţ^u kiloo&m% fi^QciamDrie?i9g4;şi^^nă-la,^9^5. ; rcjtrîuM^iiy'WPlPJi^.vwinşţte <W 4^ re.vaccinaţiiUAi,,din can:-3Ş5obcu^şecc^,d;.£j Moaşele funcfepp^ j.asişţatnţ#^temei .^ni^u^ărâWUsnvii..işgreirţieî;feinei ^u^ţoştyizitafp .dqr^ dfipă naştere, în Jehuzie. : uoId.;J fjrinj « -rx^H\4edigHwdfto fitffiransfiH pţie>^aiL^l«U~pjapi lUţiim eu-4m~. ] uaeţ, la .reşedinţa, lorfl 20459 consultaţiuni medicalei In afară de acef^ţalllpjŞdr dat dca^altaţiuni şiiicuttaqaaliunea^iziterfiisc.oMnu: 'a ........ Mişcarea bolnavilor în spitale a fost după cum se arată în următorul tablou : ^ : uolboM g£ ib:.boM i g £ : __ .bibaM g 2. 5, IbibaM__K rr g£ „k : - cr •_ .1 1 3 cr i
g
j!
absi îl iii >ds
8^1
1;
£-
F$
si r:r £ ii <e w !;
j
2 c
~T-
'ltr \r~—n1nu2 ;i|)f
1 - 2 %
KPf .D‘.<
n CI
S S 5-
îldU:__ IOi
r
Gî î
11 Mr. bolnavilor
^^
-eţllimipltâl
I:
I* s*
iufreo2*it>q iii/qul 5h fi ri|sS crmo fjîric o t un sb q3
ggt Jqv2 OC-ji I I
i! I
~2“
5
: uKiteiiy Ultimi S
Mr. bolnavilor
O I! £ J S
fia°
.
sfii
u?r
m
Jf
T3
5>
I i Ili
■o
.2 .2 >
s-
Ut'
u o
*
ăfŢl
O
° 'je&ii $ S fiup
5 5-
o
5
2 !i l! E:S
iljia
bf r*
308 4675 225 28 20 .21 4'Ml 5 28 j!5 212j3fi6| 358 3983 207 150 | Adjud i............... ii \%mm\ 178 3893 205| J9 27 ijodisseşts i;;. ft; I* • : ^fCimpŞbepoctf ,«>,;25 J2|l66| 178 573aiB2iJ'32lbjsuT_fi 178 9f]P92 'P 244 ' ; j: T|otal|:gcperaţ ,f‘ 37;®j 1022 78255
!S!
1 Tnr _£e ia^'preâfij oioaLMEimlei ărăşeşiiţEAdfud^ofiJBo Beşti .
1
£
0_
,fj
£ I .
* .
n ftţî 1 /'.’!• •" 11! î r. *r, •
r*"
. Sbioîit fiiclsH c
^auEîo'ăei «tegile, i^JeişiMtafals ide 4>chi Câmp^neaTica, ai| fdst
— 25 —
N
numai bolnavi cu conjuctivită granuloasă, în majoritate numai elevi. Clădirile spitalelor Odobeşti şi Adjud sunt improprii pen tru spital şi cu multe degradări, aşa că nici nu merită cheltuelile ce ar necesita amenajarea şi complectarea lor. Aceste clă diri ar fi mai bine să fie dărâmate şi să se facă altele în locul lo-, altele proprii pentru spital. Clădirile spitalelor Mărăşeşti şi Câmpeneanca sunt proprii pentru spital, dar au nevoie de multe reparaţii de întreţinere şi consolidat fundaţia, care la ambele spitale a început să se lase la unele din pavilioane, păreţii crăpaţi ameninţând să se prăbuşească. Lipsa aşa de resimţită a spitalelor Vidra şi Panciu, ce au fost distruse de răsboi, se împlineşte acum prin reconstruirea spitalului Vidra, ce este aproape gata şi prin cumpărarea şi amenajarea unei case pentru spitalul Panciu, ambele spitale urmând a fi puse în funcţiune dela i Ianuarie 1926. Pentru caz de epidemii serviciul mai are spitalul Năruja, reparat în parte anul acesta, o casă proprie pentru infirmerie la Bârseşti şi o casă închiriată pentru infirmerie la Vidra.
Arestul Preventiv. Mişcarea arestaţilor de la 1 Octombrie 1924 până la 30 Septembrie 1925, este următoarea: Bărbaţi — Femei
73
S
494
52
5*>7 5°3
57
Aflaţi în arest în seara zilei de 1 Octombrie 1924. Intraţi de la 1 Octombrie 1924 până la 30 Septembrie 1925. Total, din care au eşit
50 — — 7
liberaţi, evadaţi, morţi, aflaţi în seara de 30 Septembrie 1925.
1
63
Numărul zilelor individuale de întreţinere este de 24669. Prin înfiinţarea arestului pe ziua de 1 Ocotmbrie 1924, statul şi-a reluat localul, proprietatea sa care până la arătata dată a fost ocupat numai de arestul preventiv, aşa că arestul preventiv al judeţului a rămas tot în acelaş local, rezervându-i-se' o secţie aparte, pentru care judeţul suportă cheltuelile de întreţinere a preveniţilor. Administraţia arestului preventiv
1
r
— 26 — se face tot de Directorul Arestului Central. Judeţul însă pen tru serviciile ce face îi plăteşte o diurnă de iooo lei lunar. Costul întreţinerei arestaţilor s'a urcat şi anul acesta, din cauza scumpetei articolelor de hrană, aşa că se impune şi pen tru anul 1926 să sporim prin buget alocaţia bugetară atât la hrană cât şi la celelalte cheltueli. .Localul secţiei arestului preventiv se găseşte în condiţiuni bune de locuit, judeţul făcând toate reparaţiunile şi îmbu nătăţirile de care are nevoie. ‘
Serviciul Poştal şi Telefonic.
5
•i i
t
In acest judeţ serviciul poştal rural se îndeplineşte în toate comunele rurale zilnic, afară de Duminica. Liniile telefonice din acest judeţ au fost trecute la stat încă din anul 1923, aceasta din cauză că judeţul n’avea posi bilitatea să cheltuească atât cât se cerea cu întreţinerea şi re facerea întregei îeţele telefonice ce a fost distrusă din cauza războiului. Statul a refăcut aproape întreaga reţea telefonică din ju deţ, aşa că astă-zi se poate face convorbirele telefonice mai cu toate comunele rurale din judeţ. S’a luat măsuri ca să se facă legătura telefonică şi cu cele 4 comuni rurale: Broşteni, Faraoane, Vârtişcoiu şi Mân dreşti, ce cu punerea în aplicare a nouiei legi administrative au fost trecute de la judeţul Râmnicul Sărat la acest judeţ.
Jandarmeria. Efectivul companiei de Jandarmi Putna este următorul: 1 Căpitan comandant de companie. 1 Locotenent ajutor » 11 Plotonieri-majori reangajaţi. 61 Plutonieri reangajaţi. 22 Sergenţi-instructori. 33 Sergenţi în termen. 54 Caporali. 79 Soldaţi. 35 Cai. In total 2 ofiţeri, 260 oameni de trupă şi 35 cai. Compania se compune din 11 secţii şi 78 posturi. Compania are reşedinţa la Focşani. Secţiunele au reşedinţa în comunele Suraia, Mărăşeşti,
i
.
— 27 — Panciu, Pâuneşti, Adjudu-Nou, Sascut, Păţeşti, Găgeşti, Vidra, Tulnici şi Năruja, iar posturile în comunele Bilieşti, Călieni, Năneşti, Nămoloasa Tg., Nămoloasa sat, Suraia, Vultur, Bătineşti, Ciuşlea, Făurei, Pădureni, Ţifeşti, Crucea de sus, Crucea de jos, Diocheţi, Mânăstioara, Moviliţa, Străoani de jos, Străoani de sus, Fitioneşti, Angheleşti, Copăceşti, Domneşti, Păuneşti, Pufeşti, Rugineşti, Adjudu vechi, Burcioaia, Bâlca, Borşani, Cornăţel, Urecheşti, Bereşti, Cucova, Drăguşani, Mândrfşca, Orbeni, Pănceşti, Parava, Sascut, Scurta, Valea-seacă, Câmpineanca, Jariştea, Mera, Mirceşti, Păţeşti, Răstoaca, Bolotesti, Clipiceşti, Găgeşti, Jorăşti, Vărsătura, Câmpuri, Colacu, Găuri, Ireşti, Răcoasa, Vizantea, Vidra, Valea-sărei, Tichiriş, Negri‘ Ieşti, Bârseşti, Pauleşti, Gara Putna, Spineşti, Tulnici, Soveja, Carpaţi, Herăstrău, Nereju, Năruja, Paltin, Reghiu, Nistoreşti, Coţofăneşti şi Spulber.
Starea financiară a comunelor rurale. Prin noua lege pentru unificarea contribuţiunelor directe şi înfiinţarea impozitului pe venit care a înlocuit zecimele cum şi a nouilor taxe prevăzute de legea maximului, ce a fost puse în aplicare încă din anul 1923 starea financiară a comunelor s’a mai îmbunătăţit însă nu atât pe^ cât au nevoie, de oare ce s’a coîfsTătat că comunele foarte^ cu greu pot face faţă cheltui elelor reclamate cu refacerea localurilor de primării, şcoli, bi serici şi altor cheltueli impuse de diferite legi, aşa că din lipsa de mijloace, a trebuit ca pentru facerea unor atari îmbunătă ţiri, să li se acorde şi anul acesta ajutoare atât din partea Ministerului Instrucţiunii Publice cât şi a judeţului. Bugetele comunelor rurale pe exerciţiul 1925, au fost aprobate de noi în lipsa delegaţiunei judeţiene disolvate, şi puse în aplicare la timp. Totalul veniturilor şi cheltuelelor sunt următoarele: Comunele urbane nereşed.
Comunele rurale
Bugetul ordinar: Venituri Lei Cheltueli » Excedent
; /
6.308.609,84 6.070.478,46 238.131,38
8.146.113,75 8.076.118,10
69*995>65
1
\
\ — 28 —
.
Bugjtul extraordinar: Comunele rurale Venituri Lei 6.519.911,47 Cheltueli » 5-734-944.9S Excedent » 784.966,52
5.182.381.06 3.014.642.06 2:167.739,—
Compturile comunale pe anii trecuţi au fost toate verificate. Mai sunt de verificat parte din cele pe 1923 şi 1924. Anul acesta s’a acordat ajutoare băneşti la următoarele comuni.
m
Lei 10000 comunei Cucova pent. constr. localului de primărie. » » » Rugineşti » » 5°°° » 10000 » > Suraia >» » » IOOOO » Valea-Sării» » » » 5oo° > »• » » Mândrişca » » » 5000 » » » Năruja » » > IOOOO Răcoasa pentru repararea primăriei. Lei 55000 Total. O
Aceste sume au fost varsate între veniturile comunale, de unde apoi s’a făcut îmbunătăţirile de care au avut nevoie.
Starea financiară a judeţului. Bugetul judeţului a fost echilibrat anul acesta pe suma de Lei 634102o bani 31 atât la venituri cât şi la cheltueli, fără nici un excedent. Prin înfiinţarea impozitului adiţional, care a înlocuit zecimele, veniturile au crescut în mod simţitor, de oare ce în exerciţiul 1924 bugetul s’a soldat cu un excedent de Lei x 143393 bani 20. Sperăm, ca şi anul acesta va rezulta un excedent, deşi cheltuelele sunt mult mai mari faţă de prevederile bu getare.
împrumuturile judeţului. Pe seama fondului drumurilor judeţul nare nici un îm prumut. Asupra bugetului administraţiei generale, grevează urmă toarele împrumuturi contractate la creditul judeţian şi comunal/ 1. Un împrumut de 300000 lei, contractat în anul 1908,
/ •
i
\ — 29 — rambursabil în termen de 40 ani, adică până în anul 1948, pentru construirea Palatului de Justiţie, cu o anuitate de Tei 18038 bani 30. 2. Un împrumut de lei 250000, contractat în anul 1910, care expira la 1950, pentru terminarea Palatului de Justiţie, cu o anuitate de lei 15031. bani 90. 3. Un împrumut de lei 99000 contractat în anul 1911, tot pe 40 ani, care expira în anul 1951, penţru complecta termi nare a Palatului de Justiţie, cu o anuitate de lei 5952 bani 60. 4. Un împrumut de 400000 lei, contractat în anul 1912, care expira in anul 1952, pentru construirea Palatului Admi nistrativ, cu o anuitate de lei 24051. 5. Un ultim împrumut de lei 200000, contractat în anul 1914, care expiră în anul 1954, pentru terminarea Palatului Administrativ, cu o anuitate de lei 12025 bani 50.
Situaţia cassei judeţului. După conturile încheiate pe exerciţiul 1924, situaţia este următoarea : Bugetul administraţiei generale Venituri încassate . Plăţi efectuate . . Excedent . .
.
.
Lei 6969698,50
. •
» 5513261,50 » 1456437»—
Bugetul drumurilor fondul ordinar. Venituri încassate . Plăţi efectuate . . Excedent . .
.
.
Lei 3484393,12 » 2021734,20
1462658,92
Bugetul drumurilor fondul extraordinar. Venituri încassate ... . Plăţi efectuate . . Excedent . . .
Lei 1366959,03 »- 1362010,34
»
4948,69
In ce priveşte exerciţiul în curs, 1925, de la 1 Ianuarie până la 30 Septembrie corent, cassa judeţului prezintă ur mătoarea :
Bugetul administraţiei generale. Venituri încassate . . Lei 4407564,16 Plăţi efectuate . . . » 4157467,2? 250096,89 Numerar în cassa .
1
I
— 30 — Bugetul drumurilor fondul ordinar. Venituri încassate . . '. Lei 1458624,32 » 1453866,85 Plăţi efectuate . . Numerar în cassă . 4757.47 Bugetul d 'umurilor fondul extraordinar. Venituri încassate . . . L‘.i 1348885,89 Plăţi efectuate . . . » 602400,11 Numerar în cassă . » 746485,78
Localurile judeţului. Judeţul Palatul » Localul * » »
posedă următoarele imobile, proprietatea sa: Administrativ. de Justiţie. spitalului Judeţean. arestului preventiv. Judecătoriei din Adjud. fostei secţii de jaudarmi din Panciu. ocupat de administraţia plăşei Vidra şi Judecă toria de ocol. Localul ocupat de Judecătoria din Suraia. » fostei sub-prefecturi din Suraia, dărâmat complect în timpul războiului. Terenul pe care era construit compania de infanterie din Suraia. Terenul fostei administraţiuni de plasă din Vultur. Hotelul Soveja şi terenul din împrejur în întindere de 5 hectare. Atât hotelul cât şi parcul în întindere de 5 hectare au fost concedafe în anul 1923, Centralei Casselor Naţionale din Bucureşti pe timp de 40 ani, cu obligaţiunea de a restaura hotelul şi a-1 pune în stare de funcţiune. Concedarea s’a făcut în vedere că judeţul nu dispunea de fonduri spre a-i face îmbunătăţirile necesare, pentru care Centrala Casselor Naţionale a cheltuit o sumă destul de mare cu restaurarea lui. Judeţul mai posedă 3 hectare Joc în Focşani, vis-a-vis de orfelinat. Din acest teren 2 hectare s’a donaţ Ministerului Sănătăţei Publice încă din anul 1913, cu destinafie pentru con struirea unui spital de orbi, iar un hectar s’a expropriat de . către Comisiunea Judeţeană de expropriere în anul 1922. Judeţul n’â primit încă suma de lei 2600 cât a fost fixat preţui acestui teren, de către Comisiune.
— 31 — Serviciul drumurilor. Din darea de seamă ce am primit din partea D-lui In giner şef al judeţul'se vede că situaţia serviciului de poduri şi şosele din acest judeţ este următoarea : A. Personalul. Personalul technic.de la acest judeţ retribuit din bugetul Statului se compune dintr’un Inginer, Şeful Serviciului, un conductor principal ca ajutor al .Şefului Serviciului, având şi conducerea lucrărilor de pe şoseaua naţională Focşani-Bacău, până la comuna Domneşti, cinci couductori technici distribuiţi pe Secţii, 15 picheri, 14 şefi cantonieri din care 10 plătiţi din bugetul drumurilor, 32 cantonieri la stat pe şoselele naţionale şi 50 cantonieri la judeţ plătiţi din bugetul drumurilor judeţului. Acest personal trebuie să refacă şi să întreţină o lungime de 1151 klm. de tot felul şi un număr de 788 poduri. B. Drumurile. Şoselele din Judeţul Putna, după modul de construcţie şi întreţinere se împart în 2 părţi. a) Şosele naţionale. Care sunt construite şi se întreţin de stat cu fonduri bă neşti. Aceste şosele sunt 4 la număr şi anume: 1. Bucureşti-Iaşi-Mihăileni, care începe din Bucureşti şi intră pe teritoriul Judeţului Putna la Klm. 200, trece prin Focşani, Mărăşeşti-Adjud şi ese de pe teritoriul Judeţului Putna la Klm. 272-I-441 având lungimea de klm...................................
72»44T
2. Şoseaua naţională Focşani Hanul-ConachL începe din oraşul Focşani, trece prin localităţile Răstoaca-Vultur-Lungociu, până la Hanu Conachi având pe teritorul jud. Putna o lungime de klm.
. 34,000
3. Şoseaua naţională Podul Şuşiţa- Tecuci-Iaşi. începe din şoseaua naţionala Bucureşti-Mihăileni la punctul' Podul Şuşiţa, trece prin Cosmeşti, în Judelui Tecuciu, având pe teritorul, Jud. Putna o lungime de klm. . . ...
/
-
1 7.797
— 32 — 4- Şoseaua naţională Adjud-Câinţ-Oituz. , Începe din şoseaua naţională Bucureşti-Mihăileni, din oraşul . Adjud, trece prin Urecheşti şi Coţofăneşti, la klm. 19+863 trece pe teritorul Jud. Bacău, având pe teritorul 'Judeţului Putna lun gime de klm. ...... Total şosele naţionale
19,863 134,101
b). Şosele• construite şi întreţinute de judeţ cu fonduri din bugetul drumurilor judeţului şi cu zile din prestaţii şi cu subvenţii dela stat. Aceste şosele sunt grupate în 3 categorii şi anume: Şosele judeţiene. Avem în Jud. Putna 4 şosele Judeţene şi anume: 1. Şoseaua Judeţeană Focşani-Călieni klm. 2. Focşani-Ciuşlea .klm. Focşani-Odobeşti klm. 3Focşani-Vidra-Lepşa klm. . 4»■
34,095 13,037 3,600 70,100 121,832
Şosele vecinale. Avem în Judeţul Putna 22 sosele vecinale şi anume: 1. Năneşti-Nămoloasa kJm. . . . 11.500 2. Şoseaua Forturilor Păţeşti-Jorăşti-Mândreşti klm. I7)500 3. Şoseaua Fortul Nr. 8 la Mori klm. 2,740 26.000 4. Şoseaua Bilieşti-Mirceşti-Boloteşti klm. . 61.500 5. Şoseaua Dimaciu-Mărăşeşti-Cornăţel klm. 6. Odobeşti-Jariştea-Boloteşti . 7»655 6.000 7. Odobeşti-Vârtişcoi-Brăila .... 8. Odobeşti-Vărsătura-Jariştea .... 6,57° 9. Odo^eşti-Năruja-Nerej ..... 54.500 7.000 10. Focşani-Gura-Oreav . . . ‘ 14,000 11. Şoseaua Năruja-Herăstrău klm. . . . 33.000 .12. Şoseaua Bizighesti-Vidra °/0 klm. • • • 14,650 13. Mărăşeşti-Purceleşti (Boloteşti) 7,629 14. Vităneşti,(Găgeşti)-Panciu .... 19,680 15. Vidra-Câmpuri................................................. 82.000 16. Podul Şuşiţa-Panciu-Soveja-Lepşa-Greşu 13.000 17. Panciu-Modruzeni . . • >. • 18. Panciu-Păuneşti-Borşani . 35,20° 31,620 19. Cranga Babei-Fitioneşti-Muşunoaie
t
V — 83 —
*
20. Adjud-Bereşti-Sascut-Urecheşti klm. 25,700 21. Mândrişca-Parava-Gropi 22,190 22. Panciu-Diocheţi-Moviliţa 7,000 Total şosele vecinale 507,254 Şosele comunale şi strade în comună, pare fac legă tură cu şoselele de mai sus, au o lungime to tală la un loc de .... 388,640 Aşa dar în total cele 4 categorii de sosele: Naţionale, judeţene, vecinale şi comunale însumează klm. . 1151,827 Die care sunt împetruite . . . 872,717 Rest ne-împetruite 279,110 C. Poduri şi podeţe. Pe cele klm. 1151,827, de sosele de toate categoriile se găsesc construite 706 poduri şi podeţe şi 82 apeducte (788), din care în 412 Bună stare 266 Mediocre . no In proastă stare . 788 Dintre aceste poduri şi podeţe, multe din ele găsindu-se în stare proastă, fie din cauza vechimei, fie din cauza răz boiului, trebuiesc reparate sau refăcute. D. Cantoane.
/
Pe şoselele naţionale, judeţiene, vecinale şi comunale, avem 34 cantoane de diferite categorii, pentru locuinţa perso nalului de întreţinere, cantonieri şi şefi cantonieri. Deosebit de aceste case de cantoane,, mai avem 31 locuri virane pentru cantoane, din care pe cele mai multe au fost construite cantoane înainte de războiu şi distruse în timpul războiului şi urmează a se reconstrui cantoane din nou pe măsură ce mijloacele băneşti vor permite. I. Lucrările de reparare şi întreţinerea Şoselelor Naţionale (din fondul Statului). . Lucrări executate pe soseaua Naţională Bucureşti-Mihăileni. 1. Aprovizionare de pietriş ciuruit klm. 204-242 în vederea raidului din 1905 în valoare de lei .
280.000
— 34 — 2. Reconstruitul tablierului.de beton armat la podul de peste gârla. Morilor klm. 211+120 . 3. Aşternere de pietriş ciuruit în klm. 204—219 4. Reparatul trotuarelor podului de peste pârâul Putna klm. 213+780.. . 5. Idem a Podului de peste pârâul Şuşiţa klm. 218+800. . * . ■ 6. Reparatul şi nivelatul platformei şoselei pe porţiunea de la klm. 204—2x9 şi pe soseaua Naţională Şuşiţa-Cozmeşţi . . 7. Construcţia unui borderou şi 2 gherete pentru garda de la Podul Putna .
94.000 28.200 24.000 80.000
. 47.000 24.000
Pe Şoseaua Naţională Focşuni-H. Conachi. 8. Transportul şi aşternutul a 576 m. c. pietriş ciuruit în klm. 30+500—33+000 9. Aprovizionatul a 1670 m. c. pietriş în' klm. 0—34 •• • • ... 10. Aşternutul a 1400 m. c. pietriş ciuruit în klm.
1—395
•
•
•
• . n.
61.134 320.000
21.333
Şoseaua' Naţională Şuşiţa- Cozmeşti. 11. Aprovizionare de 320 m. c. pietriş ciuruit în klm. o—8 în vederea raidului din 1925 Idem, idem în klm. 5, 6 şi 7
Total .
39-440 20.840
• 1-039-947
Lucraţi proectate şi înaintate la aprobare pe Şoseaua Naţionala Bucureşti-Mihăileni. •
-
'
t
./
1. Repararea (înlocuirea scândurilor) trotuarelor . - - la Podul de peste pârâul Trotuş 2. Idem a Podului de peste pârâul Caregna 3. Reparare de şanţuri şi teşituri 4. Aprovizionare de pietriş ciuruit în klm. . 204—228.
*/
5. Idem, idem în klm. 228—243 6. Idem, idem în klm. 243—273—500 7. Construcţia unui canton dublu în zidărie la . , podul Şuşiţa . . . 8. Procurare de scule la cantonierii de pe sosele naţionale . . .
180.000 36.000 99.000 99410 ^ 98.850 98.110 250.000 16.060
\•
— 35 — 9. Reparaţie de cantoane pe şoselele naţionale . 10. înlocuirea podelei degradate cu podeala nouă de stejar
45.000 46.000
Şoseaua naţională Adjud-Căiuţ. 11. Reconstrucţia podului de lemn de peste pârâul Bâlca 580.000 Total . 1.548.430 Lucrări ce mai sunt necesare şi care se propune a se executa : Şoseaua naţională Bucureşti-Mihăileni. 1. Reconstrucţia podului metalic de peste Puţna km. 2134-780 (părţile degradate în timpul . războiului evaluat aproximativ) 2. Idem a podului metalic de peste Şuşiţa (parte . degradată în timpul războiului) •. 3. Aşternere de pietriş .
5.000.000 1.000.000 30.000
Pe soseaua naţională Focşani-H. Conachi. 4. Reconstrucţia în beton a podului de pe pârâul Leica km. 302500 . 5. Reconstrucţia podului de pe scursoarea de inundaţii km. 34, în zidărie de beton semi circular ....... 6. Aşternere de pietriş . . . . Total lei
150.000
50.000 30.000 6.260.000
Lucrări executate şi în curs de executare pe Şoselele judeţene, vicinale şi comunale: !
Soseaua judeţiană Focşani- Ciuşlea.
1. Desfacerea lemnăriei din podul vechiu de pe pârâul Pu'tna la Mirceşti . 2. Construcţia unui puţ la cantonul Nr. 2 3. Construcţia unui canton magazie pentru de pozit (proiect la aprobare) / •/
22.000
/ — 36 —
4. Construcţia din nou a. podului pe pârâul Putna , la Mirceşti . . t .
680.000
Şoseaua judeţiană Focşani-Vidra. Aprovizionare de pietriş ..... 90.000 Supra-înălţarea şoselei în km. 9, aprovizionare de pietriş şi nisip (în curs de executare) . - 350.000' Construcţia împrejmuirel cantonului dela Vidra . 26 000 Şoseaua judeţiană Focşani-Călieni. 8. Baterea piloţilor la podul pe Putna la VadulZamfira . 95-°°° 9. Rest de lucrări la construcţia podului pe Putna la Vadul-Zamfira • 438.725 10. Demontarea podului vechiu dela podul pe 25.000 Putna la yadul-Zarafira .... 11. Terasamente la capetele podului Vadu-Zamfira • 49>5o° Total lei . 1.825.262,40 ■ Şosele vicinale. 1. Reconstrucţia podului de pe pârâul Dumicuş soseaua vicinală podul Şuşiţa-Soveja km. ■53+120 2. Procurare de lemnărie şi cuie pentru repa rarea podurilor şi podeţelor de pe soseaua vicinală .podul Şuşiţa-Soveja 3. Aprovizionarea de pietriş pe soseaua vicinală Panciu-Modruzeni 4. Aprovizionare de pietriş pe soseaua vicinală Vidra-Câmpuri . . . . . 5. Procurare de lemnărie la podul Caregna so seaua vicinală Dimaciu-Ccrnăţel • 6. Construcţia de diguri căsoaie pe soseaua Reghiu-Andreiaşi . . , . . 7. Repararea soselei vicinale gara Focşani-Floreşti 8. Procurare de unelte la cantonierii judeţului . 9. Executarea legăturilor telefonice a. 5 secţii de conductori . . • 10. Procurare de materiale la podul pe Putna la Purceleşti, soseaua vicinală Panciu-Boloteşti . . .. din subvenţii dela Stat
Total lei
.
185.000 30.000
49.780 43.670 i5.ooo 15*000 45.561 15.000
140.000
57°-322
1
— 37 — Lucrări proiectate a se executa cu fondul drumurilor judeţului pe şoselele judeţiene, vicinale şi comunale: Şoseaua judeţiană Focşani- Călieni. 1. Aprovizionarea de pietriş ciuruit 2. Repararea podului dela Vadul-Roşca km. 23 / 3. Reconstrucţia podului din km. 13 în beton tip semi-circular . . ,
200.000 12.000 50.000
Şoseaua judeţiană Focşani- Odobeşti. 4. Aprovizionare de' pietriş 1000 m. c.
100.000
Şoseaua judeţiană Focşani-Vidra. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
Reparare de şanţuri pe 16 km. . Aprovizionare de pietriş 2000 m. c. . Repararea a 2 cantoane . Reconstrucţia unui canton simplu Reconstrucţia podului pe pârâul Tichiriş km. 36 Reconstrucţia podului pe pârâl Colăcel km. 38
160.000 200.000 30.000 80.000 125.000 130.000 1.087.000
Şosele vicinale şi comunale. 1. Complectarea lucrărilor podului pe Milcov la Capatan (Mera) . 150.000 20.000 2. Reconstrucţia podului Tuguba 3. Reconstrucţia podului pe pârâul Năruja la 300.000 Năruja 90.000 4. Repararea podului pe Năruja la Nistoreşti . 5. Reconstrucţia podului pe pârâul Haulita şo seaua vicinală podul Şuşiţa - Panciu-SovejaLepşa km. 15 + 200 .... 300.000 6. Idem a podului pe pârâul Aluna km. 284-100 150.000 7. Idem a podului Linpejoara km. 314-800 . 200.000 8. Idem a podului a putui. Vlad km. 41 4-000 . 50.000 9. Idem a podului a Valea Babei km. 47 -j- 000 90.000 10. Idem a podului a putui. Onesei km. 49 4- 000 45.000 11. Idem a podului la putui. Şchiop km. 514-000 40.000 12. Repararea podeţelor în km. 82 . . . 300.000 13. In satul Negrileşti două poduri a câte 10 m. 1. 150.000 14. In comuna Valea Sărei 1 pod de' 10 m. lung. 100.000 15. Reconstrucţia podului pe Putna la Purceleşti soseaua vicinală Panciu Boloteşti . . 1.200.000
\
i — 38 — 16. Reconstrucţia podului la Holbăneşti, soseaua vicinală Cranga Babei-Fitioneşti km. n 17. Reconstrucţia podului la putui. Zapodia la Moviliţa
* ■
.
.
. '
.
■
•
.
'
160.000
•
30.000
18. Reconstrucţia a 2 poduri la Pănceşti şi Sascut 19. Reconstrucţia podului din km. 6 -f- 460 şo seaua vicinală Mândrişca-Parava . . 20. Aprovizionarea de pietriş pe soseaua vicinală Panciu-Modruzeni ..... 21. Idem reparare de şanţuri şi terasamente 22. Consolidarea podului pe Putna la Boţârlău . 23. Idem a podului peste Râmnic, soseaua vicinală Năneşti-Nămoloasa . . . . 24. Idem a podului dela Răduleşti soseaua vici nală Bilieşti-Făurei . . .
300.000 150.600 50.000 50.000 250.000 20.000 20.000 5.242.000
Lucrări executate cu zile de prestaţie. Debitul total al zilelor de prestaţie este următorul: 52070 zile cu 4445 » » 52695 * » 255 * » 155 * »
Total .
braţele r vită 2 vite 4 vite 6 vite
109620
Din care sau lucrat până la 1 Octombrie 1925: 19750 106662 19800 26322 12174 260 19 . 32 168 1085 210 1295
m. c. terasamente » 1. şanţuri reparate şi din nou » 1. drumuri curăţite de bolovani » c. pietriş aprovizionat » c. pietriş aşternut » c. balast » c. nisip poduri construite poduri reparate m. 1. diguri » 1. apărători 1. ezituri
Osebit de aceste lucrări la drumuri, s’au mai întrebuinţat 521 zile braţe, 22 zile cu 1 vită şi 133 zile cu 2 vite la lucrări
*
39 — de telefoane, 643 zile braţe, £2 zile cu 1 vită şi io7o zile cu * 2 vite la lucrări de şcoli. Zilele lucrate până la 1 Octombrie 1925 la executare de prestaţie dau un procent de 36°/,, din debitul total. Prestatorii cu tot tariful ridicat, se prezintă cu greu la lucrul prestaţiei în timpul verei, lăsându-se fiecare a-şi executa această datorie pe toamnă după terminarea muncilor agricole, din care cauză întreţinerea drumurilor se face foarte greu. încasarea rămăşiţilor de prestaţii îndată ce se dau în debit, ar stimula mult pe prestatori să-şi facă datoria.
/
1
/
V
-
*
\
I
:
I
1
U
i
.
o /
.•
/
J
Domnilor Consilieri Odată cu expunerea de faţă ţin să vă aduc la cuw •
ţ*
noştinţă că proectul de buget pentru anul 1926 conform instrucţiunilor primite dela Minister se va depune deliberărei D-voastre în altă şedinţă. Prefect, ANTON M. ALACI Secretar, M. ANASTASIU
1925 Octombrie 15. ,:^UOW5«Sf^ (* FOCŞANI * t
/
I i ■\
i
\ Jr.