Expunerea situațiunei județului Râmnicul Sărat by Biblioteca Judeteana "Duiliu Zamfirescu" Vrancea

7 \ \

PREFECTURA JUDEŢULUI RÂMNICU-SÂRAT :

EXPUNEREA 8ITUATIUNEI judeţului

&-sarat

PE AKUL 1925

(ART. ioo DIN LEGEA JUDEŢEANĂ) DE

M1TTS I. EUfvlFiRESCU P3EE-ECYUL JUDEŢULUI

RÂMNICU-SĂRAT

Librăria şi Tipografia „POPORUL”, Iorgu Constantinii! STR. VICTORIEI No. ioo 1925

H PRE

/RA JUDEŢULUI RÂMNICU-SARAT

EXPUNEREA 8ITUAŢIUNEI jyOETULUi R.-SĂRAT PE ANUL 1925 (ART. ioo DIN LEGEA JUDEŢEANĂ) DE

MITT1 I. ZAMFIRESCU PREFECTUL JUDEŢULUI

RÂMNICU-SĂRAT

Librăria şi Tipografia «POPORUL», lorgu Constantiniu STRADA VICTORIEI No. 100 1925

I Administraţiunea judeţului şi comunelor Judeţul R.-Sărat care avea o suprafaţă de 3268 km. p. şi cu reşedinţa în oraşul R.-Sâral, se compunea din 86 comune rurale cu 225 sate şi 21 cătune. Cu ocaziunea întocmirei lucrărilor pregătitoare pentru aplicarea legii de unificare administrativă din anul 1925, circumscripţiunea teritorială a judeţului nostru a fost modificată conform Decretului No. 2465 publicat în mo nitorul oficial No. 220 din 7 Octombrie, şi Decretul No. 3924, anexei şi eratei din monitorul oficial No. 287 din 31 Decembrie 1925. Pe baza acestora, judeţul a fost deposedat de unele din cele mai frumoase şi bogMe comune. Ni s’au luat comunele Broşteni, Faraoanc, Mândreşti şi Vârteşcoi ^ pentru a fi alnbuite judeţului' PutnaTprecum şi comunele Nisipuri şi Piscu, cari s’au alipit judeţului Brăila. — In schimb, judeţul nostru a primit comunele Nămoloasa-Sat, ^ Nămoloasa-Târg şi Nâneşti dela judeţul Putna, Cochirleânca şi Săruleşti dela~judeţul'Buzău şi Pitulaţi dela judeţul Brăila. Cu aceste modificări şi cu cele propuse de noi pentru înfiinţarea mai multor comune prin deslipirea unor sate dela actualele comune rurale, judeţul R.-Sărat se va compune, cu începere dela 1 Ianuarie 1926, din 103 comune rurale, în afară de comuna urbană R.-Sărat reşedinţa judeţului. Numele comunelor şi repar tiţia lor pc plăşi se poate vedea în tabloul anexat ]a

finele acestei broşuri.

Este locul aci să facem următoarea menţiune cu titlul de document: Prin propunerile ce ni se cereau în privinţa nouei delimitări a judeţelor, am arătat comisiunii pentru pregătirea şi aplicarea legii de unificare adminis trativă, că judeţul R.-Sărat nu revendică nici o palmă de pământ dela judeţele vecine, considerând că orice schimbare în favoare sau în defavoarea judeţului, ar însemna o gravă atingere vechii împărţiri administrative a ţării, aşa cum ne-a fost lăsată din moşi-strămoşi. Am mai semnalat pericolul ce ia naştere din schimbarea aşe zărilor care rezidă ia baza statului, prin faptul că, în minţile tuturor se sădeşte credinţa că nimic din ce se clădeşte nu este temeinic şi că cele mai solide rândueli se pot nimici chiar dacă prin aceasta se ating interesele generale ale statului. Toate intervenţiile făcute de noi şi susţinute cu ar doare de d-nii parlamentari ai judeţului, dacă au sporit numărul comunelor ce ni s'au dat de la judeţele vecine, nu au putut suprima hotărârea prin care s’a adus o mare jignire unui judeţ la frontiera căruia curgea Milcovul is toric şi care, într’un suprem sacrificiu, a oferit teritoriul său pentru a stăvili înaintarea duşmanilor, înlesnind scum pei noastre armate să scrie cea mai glorioasă pagină a istoriei naţionale, prin isbânda care a făurit România

Mare. Cu ocaziunea aplicării legei de unificare administra tivă, judeţul a fost împărţit în 7 plâşi conduse de pre tori (foştii administratori de plăşi). Judeţul se administrează de o comisiune interimară judeţeană ce funcţionează până la alegerea consiliului ju deţean, pe baza legii publicată în monitorul oficial No. 261 din anul 1921, şi căreia i s’a dat aproape toate atribuţiunile deferite consiliilor judeţene prin legea de uni ficare administrativă.

Comunele rurale şi cea urbană de reşedinţă, sunt deasemeni administrate de comisiuni interimare care vor funcţiona până la alegerea consiliilor comunale, având toate atribuţiunile consiliilor alese. Datorită faptului că, anul acesta, s’au terminat aproa pe complet lucrările de refacere a reţelei telefonice ju deţene (din cele 86 comune rurale numai comunele Andreiaş, Costienii-Mari, Dealul-Lung, Dragosloveni, Heliade-Rădulescu, Lacu-lui-Baban şi Neculai-Fleva nu au posturi telefonice) administraţiunea comunelor rurale se face cu mult mai mare înlesnire ca în anii de după război. S’au luat măsuri ca, în timpul cel mai scurt, să se completeze posturile telefonice la toate comunele, cu ma terialele pentru care s’a ţinut licitaţiune publică la 1 De cembrie 1925, al cărui rezultat se găseşte la aprobarea ministerului. Cât priveşte comunele noi înfiinţate, şi acestea vor fi înzestrate cu posturi telefonice, fie de judeţ din fondurile lui, fie de stat în posesiunea căruia urmează să treacă întreaga reţea telefonică din cauza dificultăţilor imense ce judeţul întâmpină în administraţiunea ei. Una din cauzele cele mai principale care împiedică, în mod serios, buna administraţiune a comunelor rurale, este lipsa de funcţionari comunali. Cu toate că majori tatea notarilor şi secretarilor comunali şi-au asimilat multe cunoştinţe profesionale, cu ocaziunea conferinţelor admi nistrative făcute de noi în judeţ şi de domnii pretori la pretoratele plăşilor respective, sunt multe comune care nu au nici notari, nici secretari comunali, din cauză că, faţă de salariile ce comunele au plătit până în prezent, nu se găsesc postulanţi cari să îndeplinească condiţiunile pretinse de legea pentru statutul funcţiorarilor publici.

Situaţiunea financiară a comunelor rurale este astăzi foarte bună, graţie majorării taxelor prevăzute de legea maximului, în urma modificărilor ce i s’au adus. Veni turile comunale au înlesnit ca comunele, după ce au a-

cordat sporuri simţitoare la salariile personalului comunal, să-şi repare complet localurile de primării, să contribue la refacerea reţelei telefonice, să ajute comitetele de consrucţii pentru repararea şi clădirea localurilor de şcoale şi biserici, şi să-şi procure mobilierul necesar, confec ţionat uniform pentru toate comunele. Cu excedentele ce vor rezulta Ia 31 Decembrie 1925, am sfătuit comunele să-şi procure câte cel puţin un aparat de stins incendiile şi am ales marca „Knockout" care, la demonstraţiunea făcută în curtea palatului administrativ a dat rezultate uimitoare. In privinţa felului cum se fac încasările veniturilor comunale, trebue să constat cu regret, că perceptorii au persistat în neglijenţa pe care am semnalat-o şi anii trecuţi, fără să remarcăm, decât pe alocurea, o revenire Ia simţul datoriei. Prin înfiinţarea casierilor comunali conform legii de unificare, nădăjduim ca încasarea veni turilor comunale să se facă în astfel de condiţiuni, încât

să dispară toate nemulţumirile ce ne-au fost semnalate până acum. Constatăm cu mare mulţumire că, datorită .hărniciei şi priceperii d-lor medici de cari judeţul dispune azi şi LLmS^mlor Juate pentru combaterea epidemiilor şi boalelor ' medico-sociale, sănătatea public^ csje_aproape_ desă vârşit: asigurată. serviciul de pază în comunele rurale se execută, re lativ mulţumitor, prin guarzii comunali plătiţi de primării, din contribuţiunea locuitorilor. Bunul mers al acestui ser viciu este în funcţiune de controlul ce trebue făcut de şefii posturilor de jandarmi. Se impune deci, ca o nece sitate necontestată, ca în toate comunele să existe câte un post de jandarmi care să inspecteze pe guarzi în timpul serviciului. In comunele în cari nu sunt posturi de jandarmi, se impune ca controlul guarzilor să se facâ

de către şeful postului cel mai apropiat.

II Starea financiară a judeţului In timpul exerciţiului 1924 veniturile judeţului au făcut faţă tuturor cheltuelilor, asigurând funcţionarea normală a tuturor serviciilor judeţene; ceva mai mult, acest exerciţiu s’a închis cu un excedent de Iei 121.628,38 la bugetul administraţiunii generale ordinar, lei 876.231,52 la bugetul drumurilor ordinar şi lei 988,701,27 la bugetul drumurilor extraordinar. Bugetele judeţului pe exerciţiul 1924, au fost două: bugetul administraţiunii generale şi bugetul drumurilor, având primul fondul ordinar, iar al doilea fondurile ordinar şi extraordinar. Veniturile principale ordinare cari au alcătuit bazele bugetului administraţiunii generale, se compun din taxele dela impozitul adiţional pe venit, fixat la maximum cotelor prevăzute de art. 72 al legii pentru unificarea contribuţiunilor directe şi din cota-parte dată de Ministerul Finanţelor dela taxele pe decalitrul de vin şi băuturi spirtoase. Ambele aceste venituri sunt azi mărite cam de zece ori faţă de cele ce jude ul încasa înainte de război. Venituri e principale ordinare cari au alcătuit bazele bugetului drumurilor, se compun din acelaş impozit adi ţional şi cota-parte dată de Ministerul Finanţelor din taxele pe decalitrul de vin şi băuturi spirtoase, fiind subvenţionat

de bugetul administratiunei generale ordinar. Veniturile bu getului drumurilor extraordinar se compun din excedentele fondului drumurilor ordinar, real constatate la închiderea definitivă a exerciţiului. Situaţiunea financiară a judeţului pe exerciţiul 1924, după conturile administraţiunii financiare puse în concor danţă cu scriptele contabilităţii judeţene cari s’au închis la 30 Iunie a. c., se prezintă astfel: BUGETUL AOMINiSTRAŢIUNEI GENERALE ORDINAR Alocaţiuni bugetare

Venituri . Lei 6.958.900,20 Cheltueli . Lei 6 958 900,20 Excedent . Lei----Constatări Drepturi la.venituri cheltueli Excedent .

Lei 6.484.608,27 Lei 6.082.281,38 Lei 402.326,89

Realizări

încasări efectuate . Lei 6.201.609,76 Plăti . . Lei 6.079.981,38 Excedent în numerar Lei 121.628,38 care se . găseşte consemnat sub recipisa No. 14386 din 17 Aug. 1925. BUGETUL DRUMURILOR ORDINAR A'ocaţiuni bugetare

Venituri . Lei 2.897.301,— Cheltueli . Lei 2 897.301,— Excedent .. Lei

■

Constatări Drepturi la venituri Lei 10.623.003,82 cheltueli Lei 2.078.706,90 ii Excedent Lei 8.544.296,92 Realizări

încasări efectuate . Lei 2.954.840,42 Plăti . . Lei 2.078.618,90 Excedent în numerar Lei 876.231,52 care se găseşte consemnat sub recipisele No. 21739 şi 23292 din 11 şi 28 Noembrie 1924 şi 14595 şi 15096 din 19 şi 25 August 1925 şi 16834 din 18 Septembrie 1925. BUGETUL DRUMURILOR EXTRAORDINAR

Alocaţiuni bugetare Venituri . Lei 2.270.000,— Cheltueli . Lei 2 270.000,— Excedent . Lei Constatări Drepturi la venituri cheltueli a

Lei 2.406.272,34 Lei 1.417.591,07

Excedent . Lei

988.68L27

Realizări

Încasări efectuate . Lei 2.406.272,34 . Lei 1.417.571,07 Plăţi . Excedent în numerar Lei 988.701,27 care se găseşte consemnat sub recipisele No. 25233 din 23 De cembrie 1924, No. 15047 din 24 August 1925 şi No. 16096,16097 şi 16098 din 10 Septembrie 1925.

III Datoriile judeţului 1. Un împrumut de 489.000 lei, contractat în anul 1901 la casa creditului judeţean şi comunal, prin con versiunea făcută împrumuturilor judeţului de 495.000 lei, ce au fost contractate la casa de depuneri şi consemnaţiuni în anii 1895, 1896 şi 1898, pentru construcţia pa latului administrativ şi de justiţie, a caloriferului şi a te lefoanelor. Plata acestui împrumut este socotită în 80 rate se mestriale de câte lei 15.416,25 fiecare, expirând ultima rată de plată la 1 Iunie 1941, când împrumutul se lichidează definitiv. 2. Un împrumut de 120.000 lei, contractat în anul 1910 pentru plata, pe jumătate, a construcţiei podului definitiv peste râul Buzău, punctul Grădiştea. Plata acestui împrumut este socotită în 80 rate se

mestriale de câte lei 3.397,65 fiecare. 3. Un împrumut de 50.000 lei, contractat in anul 1911, pentru construirea localurilor de judecătorii în judeţ. Plata acestui împrumut este socotită în 80 rate se mestriale de câte Iei 1.353,20 fiecare. 4. Un împrumut de 50.000 lei, contractat în anul 1911, pentru construirea localului necesar cazărmei regimentului 3 obuziere. Plata acestui împrumut este socotită în 80 rate se mestriale, de câte Iei 1.353,20 fiecare.

IV Proprietăţile judeţului Judeţul posedă următoarele proprietăţi: 1. Localul cu curtea şi depedinţele din oraşul R.-Să rat, cumpărat de judeţ în anul 1870 şi [reconstruit în anul 1900, fost ocupat de prefectură şi tribunal, iar actualmente închiriat statului pentru administraţia financiară, pentru care se încasează o chirie de 67.556 lei anual. 2. Localul cu curtea şi dependinţele din oraşul R.-Sărat, ocupat de spitalul judeţean, construit de judeţ în anul 1886,. 3. Localul din oraşul R.-Sărat, ocupat de cazarma regimentului 9 infanterie, compus din: un pavilion de ad ministraţie, un grajd, o remiză, o bucătărie cu sală de mân care, o infirmerie şi o latrină, construit de judeţ în anul 1895. 4. Localul palatului administrativ şi de justiţie din oraşul R.-Sărat, ocupat de prefectură şi tribunal, construit de judeţ în anul 1897. 5. Localul cu curtea şi dependinţele din oraşul R.-Sărat, ocupat de arestul preventiv, construit de judeţ în anul 1899. 6. Locul din comuna Măicăneşti, pe care se afla spi talul şi dependinţele, construite de judeţ în anul 1899. Spi talul a fost distrus în timpul războiului prin bombardament, 7. Treizecişipatru cantoane pe şoselele judeţene şi Yicinate din judeţ, distruse în timpul războiului.

tiu

8. Localul din comuna Coteşti, cumpărat de judeţ în anul 1874, pe care au existaţ localurile subprefecturii şi secţiei de jandarmi, distruse cu desăvârşire de incendiu, în anii 1901 şi 1903 şi pe care loc n’a rămas decât un grajd. 9. Mai multe locuri virane în jurul palatului adminis trativ şi de justiţie, între cari acela pe cari odinioară fu • sese heleşteu şi apoi s’a transformat îtitr’o pepinieră de pomi fructiferi şi de ornament; pe aceasta din urmă, se construeşte localul şcoalei normale de învăţători, construcţie care se găseşte în curs de executare. 10. Localul de grajd pentru animale de reproducţie situat la bariera oraşului dinspre Bălţaţi, construit de judeţ în anul 1905. 11. Localul cu curtea şi dependinţele din oraşul R.-Sărat în care fusese instalat atelierul de confecţiuni al armatei şi care a zi, adăposteşte externatul secundar de fete, în care scop a fost cedat, fără nici o chirie, pentru timpul cât externatul va funcţiona în acest local. Imobilul s’a cumpărat de judeţ dela creditul funciar urban din Bucureşti în anul 1905, pe preţ de 20.000 lei, din care s’a răspuns în acel an lei 4000,. iar restul de 16 000 lei se achită prin amortizare, în termen de 20 ani, în rate semestriale de câte lei 664,51 fiecare rată. . 12. Un pavilion clădire de lemn, compus din 4 apar tamente în comuna Jitia, localitatea «Poiana Mărului», con struit de judeţ în anul 1910.

Acest pavilion adăposteşte coloniile şcolare în timpul vacanţelor de vară. 13. Localul din comuna Măicăneşti, care servă de lo cuinţă şi cancelarie conductorului serviciului tehnic al ju deţului, cumpărat de judeţ în anul 1911. 14. Localul de prăvălie cu dependinţele şi locul lor situate în oraşul R.-Sărat, lăsate spitalului judeţului în anul' 1912, de către defuncta Maria Vasilescu, cu destinaţia ca

venitul să-l întrebuinţeze, judeţul, în medicamente şi hrana bolnavilor din acest spital. Venitul acestui imobil este complet afectat pentru combaterea sifilisului. 15. Patru localuri cu curte şi dependinţe în comunele Măicăneşti, Plaineşti, Dumitreşti şi Coteşti, pentru jude cătoriile de ocoale şi locuinţa d-lor judecători şi magis traţi stagiari, construite de judeţ în anii 1912, 1913 şi 1914. Dintre acestea, localul judecătoriei ocol Măicăneşti a fost distrus în timpul războiului prin bombardament. 16. Localul din comuna Coteşti, construit de judeţ în anii 1913 şi 1914, pentru oficiul poştal şi telegrafic din localitate. 17. Localul din comuna Plaineşti, ocupat de ad-ţia plăşei Plaineşti, cumpărat de judeţ în anul 1913..-

V împrumuturile comunelor rurale la Casa Şcoalelor pentru construiri tio localuri şcolare

SUMA împrumutată

COMUNA

L e i

Budeşti . . Cârligele . . Costienii Mari 4 Ghergheasa . 5 Grebănu . . 6 Jideni . . . 7 Obileşti . . 8 Popeşti . . 9 Slobozia . .

Ifl

Anul Ani

RATA anuală Lei

23000—1898 44 133108 22257351898 44 I ) 128840 211459411898 44 2) 1244 — 2581048| 1898 44! 3) 1493 73 20014— 1898 44' 1158 27 20073 471898 44 ') 1213:80 22688291898 44 131304 25825951898 44 149463 7754|—1898 44 449|50

2 3

La Casa creditului judeţean şi comunal

1 2 3 4 5 6

Bogza .... Dumitreşti . . Măicăneşti . . '

•

Slobozia-Mihălceni Vârteşcoiu . .

21000 20000 28000 7000 16000 10000

1914140 191140 1911 40 1913 40 1914 25 1913 40

1157 70 1102 60 1585 60 385 90 108860 55130

1) Rata se răspunde: lei 500 de com., lei 394,20 de casa şc., iar 304,20 de jud. ,, 287,— ,» „ 650 „ „ 287,2) „ „ 373,42 „ „ 746,85 „ „ 373,42 II 3) „ 4)

„ 1000

„ „ 106,90

„ 106,00

„

VI Instrucţiunea publică După cum am arătat şi în anii precedenţi, judeţul nostru este dintre acelea cari s’au resimţit foarte mult de pe urma războiului. Toate localurile de şcoale au fost avariate, iar unele au fost distruse până în temelie, împreună cu tot mobilierul şi materialul didactic. Refacerea lor a format punctul cel mai de seamă al preocupărilor noastre şi datorită concursului larg dat de locuitori, de învăţători şi organele administrative, putem zice că şcoalele azi în funcţiune întrec cu mult numărul celor existente înainte de anul 1916. învăţământul public coprinde, în judeţul nostru, trei ramuri: I) învăţământul primar (urban şi rural). II) învăţământul secundar (liceul de băeţi, externatul secundar de fete, şcoala normală de băeţi şi şcoala pro fesională de fete). III) învăţământul şcoalelor practice de meserii, cu şcoala inferioară de agricultură. I. învăţământul primar (urban şi rural). 1) Şcoala

In cursul anului şcolar 1924-1925 au funcţionat următoarele şcoale:

a) In oraşul R.-Sărat: 4 şcoale de băeti, 8 de fete, o şcoală mixtă, două grădini de copii şi o şcoală primară particulară israilito-română; toate au funcţionat cu orar pe jumătate de zi. Şcoalele No. 1 şi 4 de băeti au funcţionat în localul şcoalei No. 1 băeti. Şcoalele No. 2 şi 3 de fete şi grădina de copii No. 2 au funcţionat în localul şcoalei No- 2 fete. Şcoalele No. 2 şi 3 băţei au funcţionat în localurile lor proprii. In localul şcoalei No. 3 băeţi, au funciionat şcoala normală de băeti, şcoala de aplicaţie şi şcoala de ucenici. Şcoala mixtă, grădina de copii No. 1 şi şcoala israi lito-română au funcţionat în localuri închiriate. Pentru menajarea localurilor de şcoale existente şi pentru a face ca şcoala să fie la îndămâna tuturor copiilor, este absolută nevoease construi un local pentru şcoala No. 4 de băeti, pentru care comitetul de construcţie a strâns aproape 1.000.000 lei, un local pentru şcoala mixtă în suburbia „Sf. Apostoli” şi două localuri pentru grădinele 3e copii.

Şcoala No. 3 fete ar putea funcţiona în localul fostei şcoale „Samson” din pia{ă, care acum e ocupat de judecătorie şi şcoala normală. b) In comunele rurale au funcţionat 12 şcoale de băeţi, 12 şcoale de fete, 170 mixte şi 4 grădini de copii, cu un total de 407 posturi, din care 403 plătite de stat, iar 4 dela şcoala din comuna Galbenu, plătite de casa şcoalelor din fondul „Tâmpeanu”. Toate aceste şcoale au funcţionat in 180 localuri din care 140 proprii şi 40 închiriate. Dintre toate localurile proprii, 10 sunt în stare mediocră, celelalte bune. Cele închiriate sunt mai toate improprii. La multe şcoale s'au făcut cursuri cu orar pe jumătate de zi, din cauza lipsei de săli.

2. Şcolarii

Numărul copiilor în vârstă de şcoală recenzaţi, pentru anul şcolar 1924-1925 a fost 26861 din care 14086 băeţi şi 12775 fete, trecuţi în recensământul şcoaleior rurale şi 2092 din care 1102 băeţi şi 990 fete trecuţi în recensământul şcoalelor urbane. Din aceştia, au fost înscrişi în şcoalele rurale 9626 băeţi şi 8382 fete, sau 18008 în total. Au urmat regulat . . 7990băeţi şi 6250 fete, total 14240 Au fost promovaţi .. . 6435 „ „ 4908 „ „ 11343 Au terminat cele 4 clase 1515 „ . 979 „ „ 2494 La şc. urb. au fost înscrişi 738 „ , 639 „ „ 1377 Au urmat regulat . . 615 „ v 564 „ 1179 878 Au fost promovaţi . . 479 „ * 399 „ Au terminat cele 4 clase 116 „ „ 107 „ „ 223 Anul acesta, ca şi anul trecut, am avut un de ficit la elevii recenzaţi fiind la rând anii de naştere din timpul războiului şi după război, când aveam deficit de naştere şi multă mortalitate. Conform nouei legi a învăţământului primar, în acest an şcolar au funcţionat cursurile superioare şi de adulţi, după cum se specifică: Cursul superior (urban)

Elevi înscrişi. . . . . 52 băeţi şi 65 fete, total 117 » 54 » Au urmat regulat ... 41 95 Promovaţi . . . . 41 » » 14 » 55 Cu un total de 909 ore anual, pentru care s’a or donanţat lei 19961. Curs superior (rural)

Elevi înscrişi .1491 băeţi şi 723 fete, total 2214 » 1519 Au urmat regulat 1020 » » 499 » » 650 Promovaţi , . 419 » » 231 »

iâ

Cu un total de 5150 ore anual, pentru care s’a or donanţat lei 55210. Curs adulţi (urban)

Elevi înscrişi . .159 băeţi şi 46 fete, total 205 Au urmat regulat . 89 » » 125 » 36 » Cu un total de 673 ore anual, pentru care s’a or donanţat lei 19331. Curs adulţi (rural)

Elevi înscrişi 3068 băeţi şi 4471 fete, total 7539 Au urmat regulat 2187» » 3126 » 5313 Cu un total de 22521 ore anual, pentru care s’a or donanţat lei 308482. • In oraş s’au făcut cursuri de adulţi în lunile Maiu şi Iunie la Regt. 9 Infanterie şi 3 Obuziere, unde au predat d-nii institutori D. Stănilescu, C. Eftimie, Vasile Popescu, D. Başturea şi d-nii învăţători D. Constantinescu, I. Ghinioiu şi C. Pungulesqu, având’director pe d-1 D. Stăni lescu. . Cu un total de 238 ore, pentru care s’a ordonanţat Iei 9.909. 3. Personalul didactic

La şcoalele urbane a funcţionat următorul personal didactic: 19 institutori, 10 institutoare, 7 învăţători şi 2 conducătoare de grădini de copii, în total 38. In învăţământul rural au funcţionat: 6 institutori, 39 învăţători înaintaţi, 8 învăţătoare 'mintate, 110 învăţători definitivi, 28 învăţătoare definitive, 56 învăţători pro vizorii, 10 îvâţâtoare provizorii, $ învăţători ajutori, 13 învăţătoare ajutoare, 54 învăţători suplinitori, 71 învă ţătoare suplinitoare, i conducătoare definitivă, 3 con-

ducătoare suplinitoare, în total 407, care au funcţionat la următoarele şcoale : La şcoalele cu un post . . 70 > » » două posturi . 106 » » » 3 » . . 72 » 4 . 84 » » de fete . 23 » » » » băeţi . 48 » grădinele de copii . 4 Total . 407 Am avut 5 învăţători în concediu de boală, cărora li s’a dat leafa întreagă, iar suplinitorii lor au fost plătiţi de stat conform art. 139 din legea învăţământului primar. 4. Situaţia materială a şcoalelor

In anul 1924-1925 s’a dat suma de lei 1.568.876 pentru plata personalului didactic al şcoalelor urbane şi suma de lei 9.501.318 pentru plata personalului didactic al şcoalelor rurale, la care se adaugă şi suma de lei 110.076 dată de Casa Şcoalelor din fondul „Tâmpeanu” pentru şcoalele din comuna Galbenu, plus lei 153.190 plata personalului revizoratului şcolar. Pentru reparaţia, curăţenia şi întreţinerea şcoalelor, comitetele şcolare au cheltuit suma de lei 351.049. S-a cheltuit dar, pentru învăţământul rural şi urban din judeţ şi oraş, suma de lei 11.684.508, adică cu un plus de lei 1.298.750 faţă de anul trecut. 5. Starea higienlcă a şcoalelor

Datorita faptului câ aproape toate localurile proprii s’au refăcut şi reparat şi, mai ales din cauză că în ma joritatea cazurilor, comitetele şcolare au ajuns să-şi în ţeleagă rolul şi au dat tot concurs şcoalei, cele mai multe

localuri de şcoale au fost curăţite la timp şi întreţinute mulţumitor. Ca şi anul trecut, măturatul şi ştersul prafului în fie care sală de clasă, s’a făcut de elevi sub conducerea învăţătorului. Puţine şcoale din judeţ au avut servitori. Şcoalele urbane au avut toate personal de serviciu. Din cauza epidemiilor au fost închise următoarele şcoale: toate şcoalele din oraş în zilele de 16, 17, 18 şi 19 Martie, afară de şcoala No. 2 băeţi şi No. 2 fete, care au fost închise dela 14-21 Martie. In judeţ şcoalele: Căiata la 4, 6, 7 Decembrie 1925, Dumitreşti-Lăstuni Ia 16-17 Martie 1925, Gologanu şcoala de băeţi 18, 19, 20 Iunie, Jitia 9 zile, Pardoşi 2 zile, Risipiţi 8—11 Aprilie şi Urecheşti şcoala de băeţi la 26, 27 şi 28 Ianuarie 1925. 6. Instituţii Tn Jurul şcoalel

Pe lângă şcoala urbană au funcţionat case de eco nomie şcolară unde, un număr de 334 elevi, au depus suma de lei 45.446. 7. Biblioteci şcolare şl populare, cămlnurl culturale şl muzee şcolare

D-l ministru Dr. Anghelescu inspectând aeest judeţ în vara anului 1923, a promis şi trimis diferite volume pentru şcoale, aşa că în prezent, avem 90 biblieteci, toate cercetate de elevi şi săteni. La şcoala No. 2 băeţi este biblioteca înfiinţată în anul şcolar 1922-1923. La sediul comitetului şcolar ju deţean e biblioteca «AI. P. Tătăranu» care are peste 428 volume, majoritate cărţi cu coprins pedagogic, puse la dispoziţia învăţătorilor, conform dorinţei fondatorului bibliotecii. Numărul cărţilor a fost sporit cu donaţia băncii

.24

«Creditul Râmnicean» în sumă de lei 5000, din care s’a cumpărat 182 cărţi şi s'a plătit şi abonamentul la revista generală a învăţământului pe anii 1924-1925. In judeţ mai funcţionează 30 căminuri culturale în următoarele sate: Băile, Boldu, Ciorăşti, Codreşti, Coteşti, Dumitreşti, Qhergheasa, Gologanu, Gradiştea-de-Jos, Jirlău, Mândreştii-Noi, Muceştii-de-Jos, Nicoleşti, Obileşti-Bordeasca, Plaineşti-Gugeşti, Pueştii-de-Sus, Piscu, Racoviţa, Râmniceni, Sgârciţi-Plevna, Sihlele, Slobozia, Coroteni, Ştiubei-Colibaşi, Urecheşti, Vâlcelele-Erculeşti, Vişani, Broşteni, Chiojdeni, Costienii-Mari. Fiecare şcoală urbană, cu fonduri strânse din ser bări şcolare şi colecte, şi-a procurat câte un dulap pentru a-şi face un muzeu şcolar. La şcoalele din comunele Maluri, Grebăn, Vârteşcoi şi Racoviţeni, s'au înfiinţat muzee militare cu obiecte din timpul războiului. La şcoala No. 1 de fete şi în satele Dumitreşti şi Erculeşti, există câte un muzeu şcolar. 8. Grădini şcolare

In cursul acestui an au funcţionat, aproape pe lângă fiecare şcoală, grădini şcolare care s’au lucrat cu elevii sub conducerea învăţătorilor. Au fost în total 120 grădini şcolare şi 64 câmpuri de experienţă. Cultivarea, de către învăţători, cu elevii, a grădinilor şcolare şi a câmpurilor de experienţă e o pildă vie pentru săteni. 9. Lucrul manual

La toate şcoalele din oraş şi judeţ s’a predat lucru manual, lucrându-se de către elevi: pălării de pae, coşuri de răchită, împletituri de rafie şi cartonaj.. La fete s’au predat cursuri de cusături naţionale, ajururi, rufârie şi împletituri. La cursul superior s’au predat cursuri de cm-

sături naţionale, ajururi, ţesături de covoare şi croitorie. In cursul acestui an s’a înfiinţat în R.-Sărat un atelier de croitorie la şcoala No. 1 fete, şi unul de ţesătorie la şcoala No. 2 fete; în judeţ s’a înfiinţat câte un atelier de ţesătorie, croitorie şi lemnărie, la Bogza şi Ciorăşti, iar la Sălcioara un atelier de ţesătorie. Conform ordinului onor. minister No. 55999/925, în luna Iunie 1925 s’a aranjat o expoziţie de lucru manual la şcoalele No. 2 băeţi şi fete unde au expus, în două secţiuni, şcoalele din oraş şi judeţ, obiecte foarte frumoase, lucrate bine şi cu multă îngrijire. Secţia fetelor s’a re marcat prin rufărie, cusături naţionale, ţesături de pânză şi covoare, şorţuri de uniformă, rochii şi altele, dintre care cusăturile naţionale erau foarte artistic lucrate. La secţia băeţilor s’au remarcat coşuri de răchită, de papură, perii, sticle îmbrăcate, împletituri -de şfoară şi diferite obiecte în, miniatură, bine lucrate. Expoziţia de lucru manual s’a prezentat cu un material foarte bogat şi ales, dovedind o muncă încordată şi pricepută din partea mem brilor corpului didactic şi o deosebită atenţiune dată părţei practice a învăţământului. Toate aceste obiecte au fost examinate de comisiunea instituită conform ordinului onor minister, compus din domnii: prefect al judeţului ca preşedinte, inspector general şcolar, revizor şcolar, G. Georgescu subrevizor şcolar, T. Sotirescu directorul şcoalei No. 2 băeţi, D. Dicescu directorul şcoalei No. 1 băeţi, Ana Petrescu directoarea şcoalei No. 2 fete, membrii şi Vasile Popescu institutor şcoala No. 2 băeţi ca secretar. 10. Cercuri culturale

In tot judeţul au funcţionat 22 cercuri culturale. In oraş s’au ţinut şedinţe la fiecare şcoală, toţi institutorii formând un singur cerc.

Importanţa cercurilor culturale şi folcteul lor în fata sătenilor şi învăţătorilor, este de mare interes. Buna lor funcţionare depinde de bugetul învăţătorului. Săteanul pentru un transport, la un cerc cultural, cere o sumă prea mare, pe care învăţătorul nu o poate plăti din modestul lui salariu şi astfel, îl expune a nu se prezenta la şedinţă, căci el preferă să i se oprească din salariu ziua absenf tată decât să plătească o chirie care mai totdeauna este echivalentă cu salariul său pe 2—3 zile. Cu toate acestea, este de admirat jertfa învăţătorilor cari au înţeles că trebue să participe Ia cercurile culturale. Este nevoe să se plă tească învăţătorului o diurnă pentru aceste deplasări, rar cercurile să fie organizate după cerinţele timpului de astăzi. 11. Serbări şcolare

Aproape la toate şcoalele din judeţ, au avut loc ser bări şcolare pentru mărirea fondului comitetului şcolar ori de construcţie şi pentru desfacerea biletelor şi cărămijoarelor şcoalei şi internatului dela Predeal. Şcoala No. 2 băeţi şi fete, condusă de d-l şi d-na Voiculeţ, institutori, au dat, in luna Iunie, la teatrul co- . comunal, o serbare şcolară cu piesa „Sgripturoaica" şi „Lăcomia", coruri şi diferite jocuri naţionale; venitul net se va întrebuinţa pentru muzeele şcolare şi procurarea materialului didactic. 12. învăţătorul ca fac4©? cultural, moral şi economic

Din acest punct de vedere, marea majoritate a învă ţătorilor şi-au făcut pe deplin datoria, dând dovadă de Cinste şi abnegaţie. Prin cercurile culturale, prin şezători, biblioteci, con ferinţe ţinute ia serbări şcolare şi zile naţionale, cum şi prin dirijarea şi conducerea efectivă a celor mai multe..

bănci şi cooperative, învăţătorii au căutat să insufle săte nilor dragostea de muncă cinstită, de îndeplinirea datoriilor către stat şi tară şi de respectarea lucrului public; de altfel, sufletul acestei mişcări la sate este în mâinele învăţătorilor. 13. Raportul dintre învăţători, săteni şl autorităţi

In general învăţătorii au fost în bune raporturi cu sătenii şi autorităţile şi dovadă e faptul că învăţătorii, uniţi cu administraţia şi cu sătenii, au putut colecta sume însemnate pentru clădirea nouilor localuri de şcoale şi pentrru refacerea celor vechi. Micile neînţelegeri ce s-au ivit pe alocurea, s-au aplanat. 14. Comitetele şcolare

Această instituţie 'există de şase ani. Marea majo ritate a comitetelor sunt bine conduse, având ca secretari învăţători destoinici. In bugetul acestor comitete a fost prevăzută suma de iei 1.137.077, la care comunele au contribuit cu suma de lei 496.314 ca cotă de 14 % din venitul lor, lei 53.968,36 treimea veniturilor dela cârciume şi 12.036 lei treimea din surplusul de încasări. Diferenţa de lei 466.759 este provenită din arenzi, amenzi şi venituri întâmplătoare. S-a cheltuit: 238,248 lei cu reparaţii şi împrejmuiri, 92.961 lei cu mobilier, 10.084 lei cu material didactic, 4.650 lei pentru cărţi de copii şi 5.106 lei cu procurare de cărţi la biblioteci. Comitetele şcolare mai dispun de aproape 500 ha. pământ din care, parte s-a întrebuinţat pentru grădini şcolare şi câmpuri de experienţă, iar parte s-a arendat în conformitate cu decizia ministerială No. 28384|924. Două comitete n-au bugetele pe 1924; unul din vina

casierului perceptor care n’a predat actele justificative, altul din neglijenţa secretarului. Constatăm din nou că comitetele şcolare, aşa cum sunt conduse, nu corespund îndatoririlor ce le au prin lege. Veniturile lor sunt departe de a satisface nevoile şcoalelor, iar membrii aleşi din săteni, nu totdeauna pricep rostul şcoalei şi nici nu se pot identifica cu interesele ei. După această experienţă de 6 ani, se impune reve derea legii şi regulamentului comitetelor şcolare. 15. Comitetul şcolar judeţean

In localul prefecturei funcţionează comitetul şcolar judeţean care a luat fiinţă în anul 1919. Actualmente comitetul se compune din domnii: protoereu al judeţului ca preşedinte, revizorul şcolar ca se cretar, prefectul judeţului, administratorul financiar, M. Chircu delegat al marilor proprietari, C. Grigoriu şi Pascu Griinfeld delegaţii camerei de comerţ şi N. Bătăturescu, P. Bucur, G. Georgescu şi Gh. Apostol delegaţi din partea părinţilor de copii. In bugetul comitetului pe anul în curs, veniturile sunt de Iei 809.231,39, în care intră şi soldul de 552.331,39 lei. La cheltueli, între altele, s-a prevăzut ca ajutoare co mitetelor şcolare comunale lipsite de mijloace, suma de lei 30.000, din care s-a dat 15.000 lei ajutoare'la câteva . şcoale. S-a mai prevăzut suma de lei 6.000 pentru biblio teca „Al. Tătăranu®, Iei 7.000 burse pentru elevii săraci şi lei 10..000 ajutor coloniilor şcolare. 16. Colonii şcolare Această instituţie îşi are fiinţa din vara anului 1921. Preşedinte de onoare este prefectul judeţului, preşedinte activ primarul, iar membrii, doamnele şi domnii institutori din oraş.

Instituţia e recunoscută de ministerul muncii şi a fost subvenţionată şi anul acesta, ca şi anul tracut, cu suma de 20.000 lei. Anul în curs, comitetul a dispus de suma de lei 120.000 provenită din serbări, donaţiuni, din partea prefecturei, primăriei, comitetului şcolar judeţean şi minis terului muncii. Cu această sumă s’a trimis în timpul vacanţei, pentru o lună la Jitia—Poiana-Mărului, 60 copii din cari 29 băeţi şi 31 fete, iar Ia Câineni s’a trimes două serii: prima serie de 30 băeţi în luna Iulie şi a doua serie de 37 fete în luna August. Intre aceşti copii 10 au fost trimişi de ministerul muncii, din care 5 băeţi la Jitia şi 5 fete la Câineni. Colonia dela Jitia—Poiana-Mărului a fost con dusă de d-na Ecaterina Naumescu, învăţătoare definitivă, mpreună cu d-1 D. Dicescu, institutor. In urma inspecunilor făcute de noi, d-1 medic primar al judeţului, d-I J. Georgescu subrevizor şcolar şi d-1 revizor şcolar, am constatat că copiii au fost cât se poate de bine îngrijiţi, şi munca d-lor conducători, în special a d-nei E. Nau mescu, merită toată lauda. Coloniile dela Câineni au fost conduse, seria I de băeţi de d-1 Vasile Popescu institutor, şi seria II de fete de d-na Maria lliescu, învăţătoare înaintată gradul II. %

17. Controlul

Controlul învăţământului s’a făcut de d 1 Al. Serescu, revizorul şcolar al judeţului, dela 15 Aprilie 1925; până la aceasfă dată de d-1 N. Grigorescu, fostul revizor şcolar, de d-nii subrevizori de control Radu Vlad, loan Andronescu, Vasile Zainea şi G. Georgescu, acesta dela 1 Iunie 1925, în locul d-lui V. Zainea, demisionat. D-nii subrevizori de control au inspectat toate şcoalele din circumscripţiile respective, iar d-1 Serescu fiind

numai dela 15 Aprilie a. c., n’a avut posibilitatea să vază toate şcoalele din judeţ, urmând să completeze aceasta în cursul anului şcolar. Rostul controlului în învăţământ este foarte important. Pentru aceasta se cere ca în serviciul de control să fie elementele cele mai distinse ale învăţământului, căci revi zorul şcolar trebue să fie cea mai vie pildă, prin faptele, prin activitatea, prin trecutul său, celor pe care îi îndrumează. Chemarea lui este mai mult de a îndrepta răul cu binele, de a îndruma, de a încuraja, de a îndemna la muncă, de a încălzi inimile şi a înălţa sufletele pentru marea operă de cultură a neamului, însănătoşirea morală şi ridi carea economică a ţării. 18. Concursul dat şcoalei, de autorităţi

Şcoala a avut totdeauna preţiosul concurs al auto rităţilor, căci azi toată lumea este convinsă că ridicarea neamului se face prin şcoală. Cel mai desăvârşit şi neli mitat sprijin însă l*a avut şcoala din partea prefecturii, care a îmbrăţişat cu toată căldura opera de construcţiuni şcolare, construind şi restaurând localuri .de şcoale. Toţi ca unul, în frunte cu învăţătorul, au înfăptuit opera de construcţii care este o fală pentru judeţul nostru şi pentru cei cari au înfăptuit-o. Este o dovadă mai mult de ce este capabil poporul românesc atunci când este bine înţeles şi bine condus. 19. Consideraţiuni diverse

l. Pentru ca învăţământul să fie temeinic şi să pro greseze, este nevce ca: Şcoala normală să pregătească bine pe viitorul învă ţător, dând o deosebită atenţiune educaţiunii lui sufleteşti, crescându-l în internat, într-o mentalitate specifică învă-

ţătorului, insuflându-i dragoste de misiune şi conştiinţiozitate în îndeplinirea ei. 2. Orice şcoală să aibă cel puţin două posturi, pentru a se putea aplica legea învăţământului cu 7 clase, în mod efectiv. 3. Aplicarea obligativităţii să fie scoasă din atribubuţiunile comitetului şcolar şi încredinţată învăţătorului care trebue făcut responsabil de aplicarea ei. 4. Modificarea legii şi regulamentului comitetelor şco lare în genere şi în special capitolul veniturilor, spre a se asigura şcoalei venituri sigure, cu care să poată îngriji de nevoile ei. 5. Pe lângă fiecare şcoală să funcţioneze cel puţin un atelier practic cu caracter de utilitate, nu de paradă. 6. înzestrarea şcoalelor cu materialul didactic de învăţământ. 7. îmbunătăţirea stărei materiale a învăţătorului, mai multă chemare Ia datorie şi cât de putină politică. 8. Răsplătirea elementelor distinse în şcoală, prin recompense morale şi materiale.

COMITETELE DE CONSTRUCŢII Activitatea desfăşurată în anii 1922—1925 PLASA BOLDU In toate comunele din această plasă s-au constituit comitete de construcţii încă din anul 1922. Ele şi-au început activitatea imediat ce au luat fiinţă, sub directa conducere şi supraveghere a d-lui C. L. Mateescu, pretorul plăşei Boldu care a luat iniţiativa strân gerii fondurilor, adunând personal cea mai mare parte din ele; în toate comunele a dat directive şi a contribuit la realizarea scopului pentru care se înfiinţase. Comuna Amara Comuna Amara este compusă din satele Amara Veche, Maraloiu şi Amara Nouă. Comitetul de construcţie este compus din d-nii: • V. Mihai. institutor, preşedinte; C. R. Ionescu, Gh. Apostol, N. Campane, Gr. Pâcuraru, P. Mihăescu, I. R. Ionescu. P. P. Ghifă, A. Mogoş, preot M. Popescu, V. Mihăescu, C. Bălan şi D. Bălan, membri. In satul Amara Veche s-a colectat în total 270.030,85 lei, în care intră şi suma provenită din vânzarea a 35 hl. orz, adunat dela săteni. In 1922 s’a făcut reparaţiuni şcoalei şi primăriei în

valoare de lei 20.720.

In 1923 s-a făcut cărămida, fondaţia şi s:a confec ţionat tâmplăria pentru sala a 3-a de clasă, antreul şi cancelaria şcoalei din satul Amara Veche, aceste lucrări costând lei 70.042. In 1924 cu Iei 127.532 s’a terminat complet con strucţia de mai sus, s’a împrejmuit localul primăriei şi a cimitirului, construindu-se şi o clopotniţă nouă la biserică. In satul Maraloiu s-au strâns 11.583 lei, din cari s-a făcut reparaţiuni şcoalei şi împrejmuirea bisericii. In satul Amara Nouă comitetul de construcţie compus din d-nii I. Crângaşu, Gh. Calotă, I. Mărculescu, St. Filip, Gh. Petre, A. Dragomanu şi Ion Trandafir, a strâns suma de lei 186.858 cu lcare în 1923 s-a făcut fondaţia, zidăria, învelişul şi tâmplăria unui nou local de şcoală cu o sală de clasă, cancelarie şi două camere pentru ocuinţa dirigintelui, toate din zid. In 1924 s-a terminat complet această construcţie şi s’a împrejmuit. Ministerul Instrucţiunii a venit în ajutorul satului Amara Veche cu suma de lei 30.030 iar Amara Nouă cu lei 35.000. Comuna Balta-AIbă

Comitetul de construcţie compus din d-nii: T. Murea, C. Mocanu, V. Constantinescu, preot D. Gongu, I. Boeru, O. Boeru, P. Boeru, S. Vâlcea, Şerban Mircea, G. Serescu, C. A. Filip, N. Cosoreanu, I. Maraloiu, G. Rotaru şi E. Radu a strâns suma de lei 142317, în cari intră şi 30.000 daţi ca ajutor de judeţ şi ministerul instruc ţiunii, din cari bani: în 1922 au făcut reparaţii şcoalei, iar în 1923 s-au împrejmuit localul de şcoală, biserică şi primărie. Acelaş comitet de construcţie a mai împrejmuit ci mitirul comunei în suprafaţă de 2816 m. p. şi a con-

struit, din zid, o sală de clasă necesară postului al 2-lea dela şcoala din comună, care a rămas netencuită şi ne podită ; pentru aceste lucrări s-a cheltuit suma de lei 105.800., Comuna Băile Comitetul de construcţie compus din d-nii O. Gurgu, M. Tudor, I. Constantinescu, preot P. Georgescu, P. Lupescu, C. Matei, G. Gagiu, P. Mihai, I. Roşioru, P. Constantinescu, V. Ene, M. Galler, Gr. Dobrescu, I. Băzaru şi St. Ivan. In 1923 cu lei 47.087 a restaurat în parte localul primăriei, amenajându-se două camere. In 1924 cu lei 86.512 a terminat complet restaurarea întregului local de primărie, s’au împrejmuit şi s’a ame najat în el două săli spaţioase pentru postul ai IlI-a şi al IV-a al şcoalei. Acelaşi comitet de construcţie în cursul anului 1925, a reparat biserica din comună, pentru care a cheltuit suma de lei 21.000 Acest comitet care a luat fiinţă numai din anul 1923, a colectat până în prezent, de la înfiinţare, suma de lei 168.891,04 în care intră şi lei 10.000 daţi ca ajutor de ministerul instrucţiunii. Comuna Boldu

Comitetul de construcţie este compus din D-nii: C. L. Mateescu, pretorul plăşii Boldu, S. Ionescu, D. Popescu, N. Mânzălescu, Costea Toader, Al. Dumitrescu, D. Constantinescu, V. Rădulescu, M. Teodorescu, C. Teodorescu, preot S. Balcan, 0. Putrezeanu, E. Radu, M. Chiosea, D. Dineaţă, G. Pâslaru, A. Bizic, G. Purnavel, V. Eftimie, V. Antonescu, D. Râileanu, E. Cocoş, A.

irtm

Ungureanu, N. Taifas, G. Costea, Al. Muşat, I. Pâslaru, B. Râileanu, St. Şerban, S. lonescu, R. Ţignescu, N. Stânciulescu, V- Pâslaru, N. I, Râileanu II, E. Babe, I. Râileanu, M. Leaută, St. Anton, M. Istrate, C. Pâslaru, M. Muşat, N. Anton, şi Gheorghe Graur. In anul 1922 s’a furnizat materialul necesar pentru împrejmuirea localurilor de primărie, şcoală de băeţi, de fete şi biserică. In 1923 s'a împrejmuit toate aceste localuri şi s’a făcut reparaţii generale şcoalei de fete. In 1924 s’a construit din nou un local de primărie din zid cu şapte camere şi un antreu. S’a făcut reparaţiuni radicale la biserica din comună care avea numai o parte din pereţi şi aceştia ruinaţi. S’a construit din nou tot altarul, învelişul cu scândură şi tablă, inclusiv turla, plafoanele şi cafasul. S’a mai construit din nou 2 magazii din scândură, una la primărie şi alta la şcoala de băeţi. A tencuif, interior şi exterior, biserica din comună, a făcut mici reparaţii şcoalei de fete şi un gard despărţitor între curtea primăriei şi a şcoalei de fete, pentru care s’a cheltuit suma de lei 144.133,55Acest comitet de la înfiinţare până în prezent a co lectat suma de lei 911.662,40. Comuna Câineni

Comuna Câineni este compusă din satele Stăvărăşti, Plâsoiu şi Câineni. Comitetul de construcţie, e compus din D-nii: Petre Bucur, învăţător, preşedinte, Mărgărit Ivănescu, notar, S. Vechiu, primar, St. Stoinescu, V. Anton, St. Niţulescu, R. Mărgăritescu, 0. Drâguţu, G. Sălcianu, G. Neagu, P. Caraiman, învăţător şi V. Florea, membrii.

In 1922 s’a reparat localul de şcoală, s’a împrej muit şi s’a procurat mobilierul. In 1923 s’a făcut reparaţiuni localului primăriei din satul Stăvărăşti, iar în 1924 s’a făcut reparaţiuni casei parohiale din acelaş sat. In cursul anului 1925 s’a refăcut învelişul localului de primărie, punându-se tablă nouă, şi s’a împrejmuit casa parohială cu gard de scânduri şi lanţi. Pentru aceste lucrări comitetul a cheltuit suma de lei 29.304. S’a achitat suma de lei 10.000 din costul tablei ne cesară la învelişul bisericei din comună. In satul Plăsoiu s’a făcut în 1922 reparaţia loca lului de şcoală, s’a împrejmuit şi s’a procurat mobi lierul necesar. In satul Câineni, în 1922 s’a făcut reparaţii la lo calul şcoalei şi s’a procurat mobilier. In 1923 s’a început construirea bisericei din nou, de zid, terminându-se în 1924 toată zidăria şi acoperişul. Acest comitet, dela înfiinţare până în prezent, a co lectat .suma de lei 438.024, bani 50. , Comuna Domniţa

Comuna Domniţa se compune din satele Domniţa9 Boarea şi Corbeni. Comitetul de construcţie, e compus din d-nii N. Vâlcu, primar, St. Voicu, notar, P. Başturea, învăţător, St. Gheorghe învăţător, preot C. Popescu, Al. Paraschivescu, St. Focşăneanu, N. Cerviş, I. Spiţă şi F. Mărtinescu, membrii, au adunat suma de 350.191,45, în care intră şi 45.000 lei daţi ca ajutor de prefectură şi ministerul instrucţiunii. In satul Domniţa, în 1922 s’a făcut reparaţiuni şcoa lei şi o parte din împrejmuire. In 1923 s’a împrejmuit complet localul de şcoală, s’a terminat învelişul şi s’a vopsit. S’a făcut reparaţiuni radi-

Cale bisericei la acoperiş, zidărie interior şi exterior, s’a confecţionat 36 strane, s’a făcut un dulap pentru bibliotecă şi s’a împrejmuit locaşul Tot în acest an s’a mai împrej muit primăria. e In satul Boarea în 1923 s’a împrejmuit şcoala. In 1924. s’a confecţionat 30.000 cărămizi pentru con struirea sălei a II-a de clasă, iar în 1925 s’a construit sala. In satul Corbeni în 1922 s’a reparat şcoala în parte, în 1923 s’a împrejmuit, în 1924 i s’a făcut reparaţia totală a învelişului, iar în 1925 s’a procurat cărămida necesară pentru construirea unei noui săli de clasă. Comuna Grădiştea Comuna Grădiştea este compusă din satele: Grădiştea de Sus, Grădiştea de Jos şi Ibrianu. Comitetul de construcţie format din d-nii.\I. C. Şerban, C. Trifan, I. Panaitescu, St. Neagu, perceptor, preot P.

Georgescu, N. Ionescu, G. lonescu, I. Trucu, învăţător, Al. Roşioru, B. Cristea, I. Aldea, V. Cristea, D. Marin şi St. Mâlcea, membrii, au adunat 234.626,83 lei, în care sumă intră şi banii proveniţi din vânzarea a 133 hl. orz şi 25.000 lei daţi ca ajutor de prefectură şi ministerul instrucţiunii. In satul Grădiştea de Sus, în 1922, s’a reparat şcoala şi s’a împrejmuit; în 1923 s’a procurat mobilier şi s’a făcut reparaţii radicale bisericei din comună. In 1924 s’a făcut mici reparaţii lâ şcoală înlocuindu-se jgheaburile şi burlanele de scurgere şi s’a ajutat comuna la repararea primăriei şi la împrejmuire. In satul Grădiştea de Josm 1922 s’a reparat şcoala şi locuinţa dirigintelui; în 1923 s’au împrejmuit arnbeie localuri. In 1924 s’a construit al H-a rând de ferestre la cele

două săli de clasă şi la locuinţa dirigintelui şi s’a înlocuit jgheaburile şi burlanele de scurgere, iar în 1925 s’a con struit din nou din zid, o sală de clasă pentru postul al Ill-Iea, rămasă netencuită, lucrare care a costat lei 77 831. In satul Ibrianu, în 1922, s'a făcut reparaţie şcoalei şi s’a împrejmuit cu gard de scândură; în 1923;s,a reparat locuinţa dirigintelui care era deteriorată; în 1924 s’a con struit al II-lea rând de ferestre cu geamuri, uşi, şi s’a în locuit din nou unele jghiaburi şi burlane. Comuna Ghergheasa Comitetul de construcţie, compus din d-nii: N. Cris tian, M. Tatu, C. Ciufu şi D. Andrei, învăţători; preot T. IonescujI. Georgescu, perceptor; S. Antohi, notar; T. Văduva, E. Antohi, D. Niţescu, I. Drăgulescu, Gh. Pirincă, Z. Lişcă, E. Vintilă, R. Dascălu, R. Moise, Gh. lonescu, T. Ghiţă, S. Râpeanu, S. Sălcianu, N. Frăţilă şi I. Damian, membrii, au adunat Iei 282.206. In 1922 nu s’a făcut nici o lucrare. In 1923 cu lei 156.750 s’a construit din nou, de zid, a patra sală de clasă cu cancelarie şi s'a procurat 5 sobe pentru şcoală. In 1924 s’a făcut reparaţii radicale primăriei, i s’a procurat mobilier şi s’a împrejmuit cu gard de scânduri şi lanţi biserica din comună. Comuna Nlăcrina Comuna Măcrina este compusă din satele Măcrina şi Hoinari. Comitetul de construcţie, alcătuit din d-nii: EnePanait, primar, I. Vânătoru, notar, S. Mustăţea, Gh. Foar fecă, P. Dima, St. Albu şi T. Oprescu şi Al. Neagu, învăţători, a adunat suma de lei 474.647, în care intră şi

suma de lei 45.000 daţi ca ajutor de prefectură şi mini sterul instrucţiunii. In satul Hoinari în 1923 s’a construit din nou, de gard, un local de şcoală cu o sală de clasă şi două ca mere pentru locuinţa dirigintelui, lucrare complet terminată. . In satul Măcrina în 1924 s’a construit un nou local de şcoală de zid, cu 2 săli de clasă, sală de recreaţie şi o cancelarie. In cursul anului 1925 s-a construit împrejmuirea noului local, curtea şi grădina, în suprafaţă de un hec tar, pentru care s’au cheltuit lei 22 397. Comuna Nicoleşti Comuna Nicoleşti se compune din satele Nicoleşti şi Dăscăleşti. Comitetul de construcţie, alcătuit din d-nii: V. Petrescu, primar, C. Procopie, învăţător, I. R. Nicolac, notar, V. Ralea, N. Petrescu, A. Lefter, I. Canache, 1. Ene, St. Dima, D. Bălan şi N. Paraschiv, au strâns producte şi bani în sumă de 114.750 lei. In 1922 s-a împrejmuit localul şcoalei din satul Ni coleşti; în 1923 s-a construit din nou o sală de clasă, de gard pentru postul al 3-lea la şcoala din Nicoleşti, construindu-se şi o magazie. Tot în acest an s-a învelit cu tablă biserica din comună. In satul Dăscăleşti în 1922 s*a împrejmuit biserica. In 1925 s-a reparat localul de primărie şi împrej muirea lui, pentru care s-au cheltuit lei 15.460. Comuna Obidiţi Comitetul de construcţie, compus din d-nii: Grama Stoian, primar, C. Dumitrescu, notar, preotul N. Oprişan şi Sava Drugescu, învăţători, a adunat 134.125 lei, din

care s’au cheltuit lei 93.805 făcându-se următoarele lucrări: în anul 1922 s’a învelit cu tablă şcoala, făcându-i-se şi mici reparaţii. S’a colecţionat din nou 12 bănci, 1 dulap, 4 scaune şi 3 mese. In 1923 s’a învelit din nou cu tablă galvanizată bi serica din comună, făcându-i-se reparaţii, strane şi mobi lier. S’a împrejmuit şcoala şi primăria. In 1924 s’a împrejmuit locul bisericei în suprafaţă de 1 ha. Comuna Piscu

Comitetul de construcţie din comuna Piscu, în cursul anului 1925, cu suma de lei 6000 a procurat mobilier pentru şcoala din comună. Acest comitet are disponibilă suma de lei 49.683destinată construirei unui local de primărie. Comuna Pueşti Comuna Pueşti se compune din satele Paeştii de Jos şi Pueştii de Sus. Comitetul de construcţie alcătuit din d-nii: Dinu Popescu, primar, preşedinte; preot D. Ionescu; A. lonescu, învăţător; Filote Leaua, notar; T. Gheorghe, şeful secţiei; Tucu Gr., şef de post; Gh. Trifan, R. Ifrim, D. Zamfir, R. Iordan, I. Chiriţă, Gr. Negoescu, N. Dârjean, C. Petrache, N. Veşca, E. Dobre şi I. Enache, membrii, au adunat lei 290.470. In satul Pueştii de Jos, în 1924, s’a construit din nou localul de primărie, din paiantă. Lucrarea s’a terminat. In satul Pueştii de Jos, în 1923, s’a construit un local de şcoală cu antreu şi cancelarie, din zid, rămânând netencuit. In 1924 s’a terminat complet acest local. E locul să menţionez munca deosebită pe care a depus-o d-1 Dinu Popescu, primarul comunei, care a şi dăruit cărămida pentru şcoala din Pueştii de Sus.

Comuna Racoviţa Comuna Racoviţa se compune din satele Racoviţa şi Custura. Comitetul de construcţie alcătuit din d-nii: Petrache Nedelcu, primar; C. Jalbă, notar ; R. Surdeanu, perceptor, preotul P. Popescu; C. D. Popescu, învăţător; T. Manolescu, N. Caragioiu, 1. Pastramă, N. Paraschiv, N. Tudorache, C. Chipăilă, St. Chivu, M. Dragomir, CMărgărit şi M. Mihăilă, a adunat lei 498 046, bani 15, In care se cuprinde şi suma provenită din vânzarea a 69 ht. de orz şi ovăz şi lei 65 000 daţi ca ajutor de prefectura judeţului şi ministerul instrucţiunii. In satul Racoviţa, în 1923, s’a învelit din nou bise rica şi o sală de clasă dela şcoală şi s’a procurat o parte din mobilierul necesar şcoalei. In 1924 s’a făcut reparaţii radicale şcoalei din comună, completându-se şi al Il-lea rând de ferestre şi o parte din mobilier. S’a mai împrejmuit biserica şi s’a confecţionat 25.000 de cărămizi pentru a se face sala a IH-a de clasă. In 1925 s’a construit o sală de clasă pentru al Ill-Iea post, din zid, costând lucrarea 110.303 Iei. In satul Custura, în 1923, s’a construit un nou local de şcoală, din zid, cu 2 săli de clasă, antreu, cancelarie şi o cameră pentru locuinţa dirigintelui. Lucrarea este complet terminată. In 1924 s’a împrejmuit şcoala cu scândură şi lanţ. Comuna Sălcioara

Comitetul de construcţie, compus din d-nii: preot M. Ionescu, I. Mocanu, învăţător, N. Marin, notar, M. N. Popescu, A. Popescu, C. C. Cristia, I. Roman, R. C. Albeiu, P. Dudău, S. Coman, G. Zainea, R. Mihai, D. C. Moise, G. Ispăşescu, E. G. Constantin, M. Stănică, G.

Ionică, C. P. Dudău, S. Dinu, N. Sutaşu, A. D. Stroe, C. M. Popescu, P. M. Popescu şi I. I. Albeiu, membrii, a adunat lei 259.761,75, în care intră şi 15.000 lei ajutor dela ministerul instrucţiunii. In 1922 s’au făcut reparaţii radicale bisericei, care era complet ruinată, s’a împrejmuit, s’a făcut mobilierul şi stranele şi mici reparaţii la şcoală şi primărie. In 1924 s’a început pictura bisericei care nu s’a terminat complet şi s’a transportat tot materialul lemnos pentru construirea sălei a II-a de clasă ia şcoala din co mună. In 1925 s’a terminat complet pictura bisericii şi s’a construit o sală de clasă, de gard, neterminată încă; pentru aceste lucrări s’au cheltuit lei 126.611,50. Comuna Ştiubeiu

Comitetul de construcţie, alcătuit din d-nii: Nic. Foar fecă, primar, Filip Stan, notar, D. Georgescu, I. Foarfecă şi N. Georgescu învăţători, D. Răileanu, M. D. Foarfecă, Iacob Stoian, A. Hobac, D. Antonescu, N. Răileanu, T. Stoica, Gr. Tănase, I. Ungureanu, I. Scuturici, R. Nicolae, D. Andronache, Gh. Bănică, C. Foarfecă şi Gh. Şerban, a adunat 209.132 lei, în care intră şi 19.000 lei daţi ca ajutor de prefectură, ministerul instrucţiunei şi comitetul şcolar judeţean. In 1922 s’a transportat materialul lemnos din pădurea statului, necesar pentru construirea şcoalei din satul Fotin. In anul 1923 s’a construit localul de şcoală cu o sală de clasă, antreu şi cancelarie, lucrare complet terminată. In 1924 şi 1925 s’a construit din gard locuinţa di rectorului şcoalei din satul de reşedinţă compusă din 5 camere şi un grajd şi s’a împrejmuit localul de şcoală şi locuinţa directorului, lucrări pentru care s’au cheltuit lei 170.160. Comitetul a contractat 40.000 lei datorii.

.'j

Comuna Vâlcele Comuna Vâlcele este compusă din satele Vâlcele şi Erciileşti. Comitetul de construcţie, alcătuit din d-nii: Dumitru Enache, primar, N. Râdulescu şi I. Râşnoveanu învăţători, preot Plopeanu, T. Castravete, notar, N. Mânzălescu, perceptor, Gh. Rădulescu, D. Purcăreaţă, C. Baltag, Stan Bălăceanu, Sava Pârvu, Nicolae Popescu, V. Zainea, Sandu Pârvu, Teodor Bordei, Pârvu Saghin, T. Tudose, Gh. Diceanu, Neagu Rotaru şi I. Scarlat membrii, a adunat suma de lei 442.835 bani 77, în care intră şi 50.000 lei daţi ca ajutor de prefectură şi ministerul instrucţiunii. In satul Vâlcele, în 1923, s’a făcut reparaţiuni şcoalei şi s’a împrejmuit, s’a reparat şi împrejmuit localul primăriei. S’a împrejmuit şi cimitirul satului, in 1923 s’a procurat şcoalei 6 bănci, 1 tablă, 4 mese, 4 scaune şi 4 sobe şi s’a terminat împrejmuirea primăriei. In 1924 s’a construit din zid masiv două săli de clasă pentru postul 3 şi 4, lucrări numai în parte termi nate, iar în 1925 s’au terminat complet. In satul Erculeşti} in 1922, s’a reparat şcoala, s’a împrejmuit şi s’a cofecţionat 25.090 cărămizi pentru con struirea sălei a Il-a de clasă. Iu 1923 s’a construit din nou o sală de clasă pentru postul II, din zid, lucrare complet terminată. S’a mai împrejmuit şi cimitirul satului. RECAPITULAŢIUNE

Pe lângă ofrandele în natură şi ajutoarele date la lucrările enumerate mai sus, cu braţele şi transportul de materiale cu Căruţele, sătenii au donat şuma totală

de lei . 5.071.840,93 Pe lângă lemnăria dată gratuit din pă durile sale pentru cea mai mare parte din constructiunile descrise mai sus, statul a ajutat comitetele de construcţii prin ministerul instrucţiunii cu suma de lei . . 369.000,— Fondul total ai corniteteler de construcţii ridicându-se la suma de lei . 5.440.840,93 S’au executat următoarele: a. Construcţia din nou a 6 localuri de şcolă. b. Construcţia din nou a 13 săli de clasă adaose la localurile de şcoli existente. c. Construcţia din nou a unui local pentru locuinţă de diriginte. d. Construcţia din nou a unei biserici. e. „ „ 2 localuri de primărie, f. Reparaţia a 15 localuri de şcoli. „ 8 biserici. gh. „ 5 localuri de primărie, i. Iroprejmuiiea a 14 localuri de şcoli. „ 5 localuri de primărie. Jde biserici şi cimitire, n 8 „ in. Procurarea mobilierului pentru una şcoală. Pentru toate aceste construcţii s’au cheltuit suma . 5.391.157,93 de lei

Sold rămas comitetului de construcţie din comuna Piscu, sumă destinată pentru construcţia unui. local de primărie . .___ 49.683,— Total egal cu fondul comitetelor de con . 5.440.840,93 strucţii .

T 42

PLASA COTEŞTI Comuna Andreiaşi

Comitetul de construcţie a luat fiinţă la 23 Iulie 1922 şi este compus din : Radu Catană, preşedinte; preotul Andrei Aldea ; Ştefan Andrei, secretar; Gh. Constantinescu, Petrea Negru, Ion Lungu II-lea, Mihai Catană, Dumitru Munteanu, Ion Şerbu, Dumitru Negru, Ştefan P. Nichifor, Ştefan St. Manea, Ion P. Iordache, Miclea Mun teanu şi Niculae P. Lungu, membrii. Comitetul a strâns suma de Iei 5.368 din care s’au cheltuit lei 4.148 cu repararea localului de şcoală. S’a distins prin muncă şi stăruinţă notarul comunei Ştefan Andrei. Comuna Budeşti

Comitetul de construcţie a luat fiinţă la 23 Iulie 1922 şi este compus din d-nii: Alecu Rădulescu, pre şedinte ; Radu Bonciu, secretar; Panaite Mihăescti, Con stantin D. Oiurea, Mitică Ghebuş, Gheorghe Ionescu şi Costache D. Mândroiu, membrii. S’au strâns lei 145.699, bani 35 din care 35.000 au fost primifi dela ministerul instrucţiunii publice prin co mitelui şcolar judeţean, iar din partea judeţului 3.000 lei. Din această sumă s’au cheltuit: Lei 104.699,35 pentru construcţia unei a IV-a săli de clasă, construcţie din zid, ce nu s’a ter minat definitiv. Lei 12.000,— pentru reparatul a trei săli de clasă şi locuinţa dirigintelui. Lei 8.000,— pentru spoitul locaşului de biserică. Lei 21.000,— pentru reparatul localului de primărie,

S’au distins prin muncă şi stăruinţă: D-nii Alecu Râdulescu, Gh. Ionescu, Radu Bonciu, învăţător şi C. Plopeanu, notar. Comuna Broşteni Comitetul de construcţie aciuat fiinţă la 5 August 1922 şi este compus din trei subcomitete. Comitetul din satul de reşedinţă se compune din d-nii: Costică I. Mazilu, preşedinte, Costică Gh. Mazilu, secretar, Stere Gheorghiu, preot V. Ionescu, Toma Stănciulescu, Gheorghe Balaciu, Mihai Bataraga, Toader C. Mazilu, Mihalache Gh. Vasilache, Anghel A. Marin, Ion R. Ion, Grigore V. Ion, Panaite D. Balaciu, Crăciun Voicu şi Ion Giurgea, membrii. Subcomitetul din satul Pituluşa se compune din d-nii: Ion Lupaşcu, preşedinte, Nicolae C. Caloian, Gri gore Z. Ghiorghiţâ, Gheorghe Puchido^n, Păvălache Stanciu, Ştefan Damian, Ghiţă Sbârcig, Damian Crivină, Sterian Caloian, Gheorghe Bogdan I, Ion Z. Crivină, Gheorghe P. Capră, Vasile Stolerii, Gheorghe Drugă şi Ion S. Bogdan, membrii.

Subcomitetul din satul Valea-Rea se compune clin d-nii: Filip Chipăilă, preşedinte, Costică Vrăjitorii, secretar, Const. I. Gh. Cheleş I, Ion R. Simion, Toader Ştefănescu, Dumitru Chipăilă, Constantin Tigăeru, Radu Ionaşe, Ştefan Gheorghiniş, Ion Catană, Gheorghe A. Chipăilă, Ion Gheorghiniş, Sava Măciucă, Gheorghe St. Chipăilă şi Petrea Ioniţă. Subcomitetul din satul Vulcăneasa 'se compune din d-nii: Zamfir Rotaru, preşedinte, Ştefan N. Şerban, se cretar, Ion Chirilă, Neagu Anghel, Neagu Filip, Toader Bataragă, Ion Negrei II, Toader Burlacu, Crucian N. Simion, Filip Bălan, Ioniţă Graur, Nistor Graur, Zamfir Chirilă Grigore Roiniţă şi Gheorghe Nechitoiu, membrii.

La comitetul din această comună s'a adunat până acum suma de lei 22.731 din care s’a cheltuit lei 17.205,25 cu repararea şcoalelor" din Broşteni, Vulcăneasa şi ValeaRea. De remarcat este D-l Ştefan N. Şerban, care prin muncă şi donaţie a ajutat la reconstruirea şcoalei din satul Vulcăneasa. Din fondul adunat de comitetul de construcţie, la alte instituţii din comună nu s’a făcut nici o îmbunătăţire. Comuna Coteşti Comitetul de construcţie a luat fiinţă la 23 Iulie 1922 şi este compus diii d-nii: Alexandru Mihail, pre şedinte, Ştefan Saragea, casier, Dumitru C. Răpoţescu, N. B. Qeorgescu, preot S. Georgescu, preot I. Anghelescu, preot Gh. Costea, Costică Măcroiu, Ilie Al. Stani, Gh. Popa, Al. Tomulescu,' Vasile Chelbăşoiu, Al. Ilas, Dumitru Drăgan, Costică Dragomirescu, Năstase Dumitriu, Al. Vrabie, Dumitru Popescu, Năstase Ciobotaru, Gh. Jipescu, Iordache Păduroiu, Ap. Nistorescu, Ion Grădişteanu şi S. Zamfirescu, membrii. S'au strâns lei 260.790,87 din care s’a cheltuit: Lei 15.000,— pentru cumpărarea unei case în satul Odobasca care serveşte ca local de şcoală. Lei 245.790,87 pentru construirea unui local de primărie în satul de reşedinţă, din zid, învelişul de ţiglă, lucrare ce nu s’a terminat de finitiv. Comuna Cârligele Comitetul de construcţie a luat fiinţă la 21 Iulie 1922 şi este compus din d-nii: Gheorghe V. Marcu, preşedinte; Gheorghe I. Alexandrescu, secretar; preot P. Zamfirescu, Voinea Georgescu, Alex. S. Nicolescu, Niculae D. Tomulescu, Tănase N. Enache, Ene V. Marcu, Şava N. Hârşu şi Tănase St. Marin, membrii,

& i

S’au strâns lei 110.811,—• din care s’au cheltuit : Lei 27.016 pentru amenajarea unei săli de clasă Ia şcoala din satul Blidarele, procurarea a 10 bănci la aceiaşi şcoală şi construirea împrejmuirei la localul de şcoală din satul Cârligele. Lei 9.500 pentru procurare de mobilier şi construirea unei latrine. Comitetul are în casă un sold de lei 74.295. Comuna Dăihăuţi Comitetul de construcţie a luat fiinţă la 21 Iulie 1922 şi este compus din d-nii: Mihail Zilişteanu, pre şedinte; Păun Avram, secretar, Vasile Vintilescu, Andrei Dinică, C. lonescu, Mihalache Preda, Mihai Vintilescu, Vasile Banu, Grigore F. Ciuciur, Dumitru I. Bari, Gheorghe Preda, Ghiţă Teodor, lord. Gherghescu, Const. Arghiroiu, C. Beldescu, Hera Daraban şi Ilie Budescu, membrii. S’au strâns lei 84.265,14 din care s’au cheltuit:

Lei 6.657,75 pentru mici reparaţii la şcoala din satul Dăihăuţi şi la locuinţa dirigintelui. Lei 12.248,25 pentru facerea a 6 bănci, o catedră cu postament, un dulap pentru bibliotecă şi arhivă, o masă Ia cancelarie şi o sobă de teracotă în camera dirigintelui. Lei 2.000,— pentru reparaţia exterioară a bisericei. Lei 4.000,— pentru procurarea unei sobe la şcoală. Comitetul are un sold în casă de lei 59.363,14. S’a distins notarul Dinică Andrei, care a strâns fondurile. Comuna Fareoanele

Comitetul de construcţie a luat fiinţă la 23 Iulie 1922 şi este compus din d-nii: Ion Oprescu, preşedinte;

Ion Toia, secretar; preot V. Zamfirescu, Alex. Crângu, Ion Mănăilă, Neculai Copăceanu, Mitică Ivanciu, Mitică S. Trif, Dobre Enache, Gheorghe M. Petrea, Lazăr Oprescu, Niculae Rău, Nicu Cristea, Constantin Cristea şi Grigorea Fotea, membrii. S’au strâns lei 40.509,90 din care nu s’a cheltuit nimic, localurile de şcoală, biserica şi primăria fiind în bună stare. S'a distins notarul Toia Ion care a adunat banii. Comuna Gologanii Comitelui de construcţie a luat fiinţă la 6 Iunie 1923 şi este compus din d-nii : Stoica Z. Vâlcu. preşedinte; Gheorghe Mihăcscu, preot I. P. Tudorache, I. P. Gherghe, Al. Gurguiatu, Ion E. Mihâescu, Tânase I. Tatu, Con stantin C. Vechiu, Gheorghe D. Sandu, Ghiţă V. Riciu, Costache Sandu, Petrea Dumitru, Stanciu Bătrânu şi Dumitru Gh. Ganea, membrii. S’au strâns Iei 190.000 din cari s’au cheltuit: Lei 70.000 pentru reparaţia şi pictatul bisericei. „ 30.000 renovarea localului de primărie. „ 90.000 pentru renovarea localului de şcoală. S’au distins prin munca depusă: preotul Iordache Tudorache, Stoica Vâlcu, preşedintele comisiei interimare, Ion P. Gherghe, notar, şi Alex. Gurguiatu, perceptor. Comuna Goleşti

Comitetul de construcţie a luat fiinţă la 23 Iulie 1922 şi este compus din d-nii: Ion 0. Nica, preşedinte, Ion Gheorghiu, Radu Oprescu, Ştefan Teodorescu, Ştefan Petculescu, Iorgu Irimescu, Ştefan R. Gavrilâ, Neagu M. Dediu, Dumitru D. Negulescu, Dumitru T. Hristea, Radu M. Iliescu, Dumitru I. Calciu şi Nicolae E. Hagiu, membrii.

S’au strâns Ici 50.862 din care s’au cheltuit lei 17. 850 pentru împrejmuirea localului de primărie şi şcoală, iar Iei 33,012 au rămas sold în casă. S’au distins prin munca depusă d-nii: I. Gheorghiu, perceptor, Ion Nica, preşedintele comisiei interimare, şi St. Teodorescu, secretar comunal. Comuna Mândreşti

Comitetul de construcţie a luat fiinţă la 23 Iulie 1922 şi este compus din două sub-comitete: cel din satul de reşedinţă este format din preot D. Ţolescu, preşedinte, lordache 'Gheorghiu, secretar, Dragomir Boţărleanu, Radu Andrei, Vasile St. Radu, Andrei Tătăruş, Ştefan St. Ion, Ghiţă Dârungă, Mitică Alecu, Gheorghe Bobeică, Alex andru Niţu şi Coman Borcea, membrii; — iar cel din satul Lămoteşti este format din d-nii: Iordan Prichiciu, preşedinte, Filip M. Prichiciu, secretar, lord. Pâslaru, Constantin Măxineanu, Nicolae Gh. Cernica, Ion Z. Marin, Ion C. Cernica, Ilie N. Măxineanu, Anghel V. Dima, Voicu I. Simion, Const. I. Neacşu, Nâstase V. Petrea, Neagu Cernica, Costică Goia şi Vasile M. Prichiciu, membrii. S’au strâns lei 55.997 din care s’au cheltuit: Lei 30.961— pentru construcţia unei săli de clasă din gard învelită cu tablă. „ 22.330— pentru cumpărarea unei case care serveşte ca local de primărie şi renovarea acesteia. Comitetul are un sold de 2.706 lei. S’au distins prin muncă: preotul D. Ţolescu şi 1. Gheorghiu, notar. Comuna Odcbasca

Comitetul de construcţie a luat fiinţă la 1 August 1922 şi este compus din d-nii: V. I. Moraru, preşedinte,

îon S. Serea, I. Popescu, Radu Pitrop, Radu Ionel şi Coman Budeanu, membrii. S’au strâns lei 5300 din care nu s’a cheltuit nimic. Comuna Risipiţi Comitetul de construcţie a luat fiinţă la 23 Iulie 1922 şi este compus din d-nii: Necula C. R’otaru, preşedinte, Nicolae R. Gheorghiu, Sandu C. Neaţă, casier, Nicolae M. Cernica, Mihai Paraipan, Radu A. Ştefan, Const. V. Gustă, Const. V. Şerbu, Aldea D. Rogoz, Radu T. Dascălu, preot T. Popescu, Ion Gh. Ştefan, Coman V. Avram, Gheorghe Boldeanu, Nicu Boldeanu, Gh. Mălureanu, Avram Pârlog, Chiţu Ştefan şi Vasile I Neaţă, membrii. S’au strâns lei 122.703 în care intră şi ajutorul acordat de judeţ în sumă de lei 2000 din care s’a cheltuit: Lei 52.703— pentru construirea unui local de primărie. „ 70-000— pentru renovarea locaşului de biserică şi împrejmuirea cimitirului.! S’au distins prin muncă d-nii: N. R. Gheorghiu, preşedintele comisiei interimare, preotul T. Popescu şi Const. Şerbu. Comuna Siobozia-Ciorăşti Comitetul de construcţie a luat fiinţă Ia 14 Maiu 1922 şi este compus din d-nii : Nicolae C. Niculescu, preşedinte, Dumitru Macedon, casier, preot At. Macedon, Bucur C. Negrei, Ion I. Negrei, Sofroni Enache, Nicolai B. Stoian, Ghine Copan, Mihalache Stoian, Al. A. Mircea, Ştefan St. Radu, Nicolae Militaru, Ion Tulică, Mihai Ne grei, Mihalache Gogonatu, Dumitru Neagu, Ion Vlad, Ion Gogonatu, Mircea lacob, Nicolae 1. Nicolescu, Petrea Ighigeanu, Nicolae Moşu, Ion C. Nomoloşanu, Alexe Mălureanu, Dinu Negrei, Stoica E. Necula şi Ion P. Ştefan, membrii, '

S’a adunat Iei 532.081,18 în care intră lei 75,000 ajutor dela ministerul instrucţiunii şi lei 72.600 din bu getul comunei, din care sumă s’a cheltuit: Lei 94.016,50 pentru construirea localului de şcoală din satul Ziliştea. „ 75.035,50 pentru făcutul a 95.400 cărămizi necesare construirei unui local de şcoală în satul Ciorăsti. * „ 178.632,18 pentru reparaţia locaşului de biserică. „ 130.000,—■ pentru construcţia unui local de primărie. „ 51.902,— pentru procurare de diferite materiale necesare primăriei şi şcoalei. S’au distins prin muncă d-nii: Nicolae Niculescu, preşedintele comisiei interimare şi Dumitru Macedon, notar. Comuna Vârteşcoi Comitetul de construcţie a luat fiinţă la 14 Mai 1922 şi este compus din d-nii: C. Constantinescu, preşedinte, D. Iordachioiu, C. Stănciulescu, P. Saragea, preotul Ştefan Georgescu, Al. Cată, Al. Barbu, Costache Onel, P. Nedelcioiu, C. Dobre, V. Alexe, Ion A. Mihu, I. Cazan şi Ion lordăchioiu, membrii. S’au strâns lei 46 731 din care s’au cheltuit: Lei 16.731,— pentru împrejmuirea şi repararea localului de şcoală. 7.430,— pentru repararea bisericei din satul Beciu. Comitetul are un sold de lei 22.590RECAPITULAŢIUNE

Pe lângă ofrandele în natură şi ajutoarele date la lucrările enumerate mai sus, cu braţele şi transportul de materiale cu căruţele, sătenii au donat suma Lei 1.486.269,44 totală de

Pe lângă lemnăria dată gratuit din pădurile statului pentru cea mai mare parte din construcţiunile de mai sus, statul a ajutat comitetele de construcţii prin mini sterul instrucţiunii, cu suma de lei . Ajutoare din partea judeţului . „ „ „ comunelor . Fondul total al comitetelor de con strucţii ridicându-se la suma de lei S’au executat următoarele: a. Construcţia din nou a unui local de şcoală.............................................. b. Construcţia din nou a 3 săli de clasă adaose la localurile de şcoli existente c. Construcţia din nou a 3 localuri de primărie.............................................. d. Cumpărarea unei case pentru a servi ca local de şcoală provizoriu . e. Reparaţia a 8 localuri de şcoli . f. .Reparaţia a 6 biserici .

110.000,—

5 coo 72.600,— 1.673.869,44 94.016,50 162.676,35

428.493,87 15.000,— 146.741,75 336.062,18

„ 3 localuri de primării 73 330,— g. h. Mobilier procurat pentru şcoli 25.748,25 i. împrejmuirea unui local de şcoală 9.850 — unui local de primărie 8.000,— ]• 1. Materiale procurate pentru localuri de şcoli în curs de construcţie 126 937,50 Total cheltueli . 1.426.856,40 Soldurile rămase la comitetele de con strucţii care urmează a se întrebuinţa pentru construcţiile în curs şi cele viitoare 247.013,04 Total egal'cu fondul comitet, de construcţii 1.673.869,44

PLASA DUMITREŞTI Comuna Dumitreşti

Comitetul de construcţie, în frunte cu d-1 Qh. Georgescu dirigintele şcoalei de bâeţi din satul de reşedinţă, maior Constantinescu, pretorul plăşii, Alexandru Stânilescu, notarul comunei, preotul Gh. Popescu, preotul Iordăche Popescu, Marin Rusu, Ivan Vânâtoru, Stanciu Crintea, Costică Stănilescu, Ion Dumitrescu învăţător, Ion Lungu învăţător, Nedelcu Strâmbei, Stanciu Stănilă, Avram Rotaru, Ghiţă Dănulescu, Mihai Bucureşteanu, Costică Bucureşteanu, Gheorghe Strâmbei, Victor Ţârulescu, Gheorge Jipeanu, Iorgu Pidoru, Paraschiv Cucu, Grigore Buruiană, Stan Datcu, Stanciu Leopea, Pavel Roşea, Gheorghe Dumitrescu învăţător şi Iancu Roşea preşedintele comisiei interimare, au adunat prin cotizaţia locuitorilor şi instituţiilor din comună lei 38.000, plus lei 87.000 ajutor dela ministerul instrucţiunii publice, adică în total lei 125.000. Din aceşti bani s’a ridicat în satul Poeniţa o şcoală cu o sală de clasă, o cancelarie şi două camere pentru locuinţa dirigintelui, clădire făcută din gard de nuele şi învelită cu şindrilă. Sala de clasă este complet terminată şi funcţionează; la locuinţa dirigintelui şi cancelarie mai sunt de aşezat uşile, ferestrele şi de pardosit. In satul Motnău, pendinte de această comună s’a ridicat un local de şcoală din gard de nuele, învelit cu şindrilă şi compus din una sală de clasă şi trei camere pentru cancelarie şi locuinţa dirigintelui. In satul Lăstuni s’a ridicat de asemenea un local de şcoală compus dintr’o sală de clasă şi cancelarie, tot din gard de nuele şi învelit cu şindrilă. Sala de clasă este complet terminată şi funcţionează. La cancelarie m

sunt de aşezat uşile, ferestrele şi de pardosit,

r 52

In satul Dumitreşti s’a înveli, din nou cu tablă zincata şcoala de fete şi s’a reparat, în bune condamni, localul şcoaiei de băeţi. Toate aceste construcţii ş reparaţii au costat lei 128.000, din care 3000 Iei au ost suportaţi de d-1 G. Georgescu, dirigintele scoale;, caruia îi aduc mulţumirile mele, atât pentru donaţia făcută, :ât şi pentru stăruinţa şi modul inteligent cum a condus lucrările. Tot în această comună un alt comitet, cumpus din d-nii: Alexandru Zamfirescu, deputat, preşedinte de onoare, G. Georgescu, învăţător c;riginte, preşedinte, maior Constantinescu, pretorul plăşii, ' 'oader Bucureşteanu, A. Stănilescu, notarul comunei, S . Dogărescu, perceptor, Ion Dumitrescu, învăţător, Ia cu Roşea, preşedintele comisiei interimare, C. Stănilesc i, Constantin şi Stan Bu cureşteanu, C. Moldoveanu, I. £ ţănilă, N. Roşea, Arghir Bucureşteanu, Ion Avram, Toader Bucur, Nedelcu Strâmbei, Dumitru Văduva, Grigore şi George Bucureşteanu, Ion şi Gheorghe R. R. Stănilă, Radu Chiriţă, Nae Bucureşteanu, Gheorghe lonescu, Anghel Jianu, Ghită Dănulescu, Victor Ţârulescu, Gh. Stănilescu, Stanciu Giurcă, Mihai Bucureşteanu, Mihalache Gheţu, Grigore Buruiană, Nicolae Roşu, Gheorghe Vlăşceanu, Crăciun Roşu. Spiridon Stănilă, Grigore Mohârţă, Constantin Cucu, Ion Rotaru, Şerban Pârlogea, Ion Guriţă, Panait lonescu, Avram Rotaru, Grigore Bucureşteanu, Nicolae V. Bucureştennu, Nicolae T. Bucureşteanu, Stanciu Crintea, Dumitru Nicolae Bu cureşteanu, Toader Anton şi Ion Bălălău, au adunat suma de 267.000 lei şi au ridicat din lemnărie, învelit cu şindrilă şi zidit cu cărămidă în paiantă, localul de primărie, compus din 15 camere, din care 5 camere şi 2 antreuri complet terminate, servind pentru primărie şi percepţie, ia: restul

în curs de lucru. S’a distins prin stăruinţa la ridicarea acestei clădiri, d-1 Alexandru Stănilescu, notarul comunei, a cărui activitate merită laude.

Comuna Bisoca Comitetul de construcţie, compus din d-nii: Ion Dobrotă, preşedintele comisiei interimare, Nicolae Preda, învăţător, Nicolae Trandafir, notar, Stan Dogărescu, perceptor, Dumitru Popa, Florea Vlăsceanu, Gheorghe Şerbănoiu, Vintilă Popa, Vasilache Dobrotă, Nicolae Lungii, Radu Baciu, Stoica Şerbănoiu şi Radu Bara, au adunat Iei 41.476, din care Iei 25.000 au fost daţi de ministerul instrucţiunii. S’a început construcţia şcoalei din satul Recea, din bârne, cu două săli de clasă şi locuinţă de diriginte. Lucrarea în prezent este aproape terminată. Un salon de clasă complet terminat, e gata de funcţionare. S’a cheltuit până acum lei 29 895, lemnăria dându-se gratuit din pădurea statului. S’a distins, prin activitatea depusă, d-1 1. Dobrotă, preşedintele comisiei interimare. Cimuna Jitia Comitetul de const. .icţie se compune din d-nii: Gh. Constantinescu preşedinţie comisiei interimare, M. Deliescu, notar, C. Zamfiri iu, Stan Dogărescu, Ermocheni Iliaşi, D. Popescu, D. Marinescu, Dumitru Drăgoncea Păun, Dobre Neacşu, I. Zamfiroiu, Stan Săraru, Ion Lăptucă, Dobre Ungur canu, Gheorghe 1. Trestianu şi Marin Onete. S’a adunat în total lei 56.606, din care 34.000 lei au fost daţi de ministrul instrucţiunii. In satul Dealul-Sarii s'a ridicat din bârne şi învelit

cu şindrilă, un local ce şcoală cu o sală de clasă şi locuinţă de diriginte. Acum se lucrează la uşi şi ferestre. in satul Jitia de jos de asemenea s’a ridicat şi acoperit cu şindrilă o şc ială compusă din o sală de clasă, cancelarie şi locuinţă di diriginte,

S’au distins în mod deosebit d-nii: G. Constantinescu, preşedintele comisiei interimare, Matei Deliescu, notar şi locuitorul Dumitru Z. Păun, aceşti doi din urmă donând şi terenul necesar şcoalelor din satele Dealul-Sării şi Jitia-de-Jos. Comuna Chiojdeni Comitetul de construţie se compune din d-nii: C. Popescu, dirigintele şcoalei, Aurel Popescu, învăţător, R. Jugănaru, perceptor, Grigore Macovei, notar, Petrache Dragomirescu, Anghel Stănescu, Grigore Dragomirescu, Ion lordăchescu, Alexandru Dinu, Nicolae Nacu şi C. Anghelescu. S’a adunat în total lei 22.072 din care 13.000 au fost daţi de ministerul instrucţiunii. Din această sumă s’a ridicat din lemnărie şcoala din satul Tulburea, pentru care s’a cheltuit până în prezent lei 11.568. S’a reparat de asemeni şcoala din satul Cătăat. Comuna Kuceşti

In această comună s’au înfiinţat două comitete de construcţie, unul în satul Muceşti-Buda şi altul pentru satul Muceşti-Dănuleşti. Activitatea ambelor comitete a fost foarte redusă. S’a strâns până în prezent lei 9.030, din care cu lei 2.730 s’a reparat şcoala din satul Muceşti-Dănuleşti. S’a adus lemnăria din pădurile statului, s’a cioplit şi depozitat. Până în prezent nu s’a început construcţia localului de şcoală, neavând teren. Se va proceda la expropriere. Comuna Buda Comitetul de construcţie se compune din d-nii: lordache Cercel, preşedintele comisiei interimare, Simion

55 i

I :

Popescu, preşedinte, preotul Sofronie Popescu, Alexandru Constantinescu, învăţător diriginte, Dumitru Albu, perceptor, V. Stănescu, notar, Mihai Popescu, învăţător, Constantin Şelaru, Vasile Bătae, Matei Ginerică, Stanciu Guzu, Bogdan Grădinaru, Constantin Oancea, Voicu Trăsnitu, Matei Bunea, Cristache Şelaru, Dumitrache Dragomir, Ştefan Petroianu şi Constantin Balan, membrii. S’a adunat până în prezent lei 2 5319, din care 8000 lei au fost donaţi de ministerul instrucţiunii. In satul de reşedinţă Buda s’a ridicat din lemnărie şi acoperit cu tablă a 3-a sală de clasă. In satul Toropăleşti s’a adus, cioplit şi depozitat lemnăria pentru construirea unui nou local de şcoală. Din lipsă de teren lucrarea nu s’a putut începe. Comuna Valea-Sălciei Comitetul de construcţie este alcătuit din d-nii: D. Muşat, preşedintele comisiei interimare, D. Ghizuroiu, notar, Nae Popescu, Stoica Aliman, Niţu Zamfiroiu, Ion Untea, Gh. Alexe, Teodor Popescu, Radu Platon, Ion Robe, Ion Sava, Gheorghe Paraipan, Costică Chirugiu şi Radu Stanciu, membrii. S’a adunat în total lei 60.340 din care lei 36.000 au fost daţi de ministerul instrucţiunii. S’a ridicat o şcoală compusă din două săli de cla să şi locuinţă de diriginte, construcţie de gard învelită cu şindrilă. O sală de clasă şi locuinţa dirigintelui sunt gata dela 1 Septembrie, iar cealaltă mai are nevoe de uşi, ferestre şi duşumele. S’a cheltuit' cu lucrarea lei 68.275, rămânând comitetul dator lei 9.862. S a distins în mod special d-i N. Serescu, dirigintele

şcoalei,

56 f

Comuna Pardoşi Comitetul de construcţie se compune din d-nii: pre otul Şerban Rădulescu, preşedinte, Dumitru Clinciu, pre şedintele comisiei interimare, Dumitru Popescu, învăţător, Ion Iaru, Simion Chintoiu şi Simion Murea, Gheorghe Olteanu, notar, Miţă Cârneci, Stoica Banu, Costache Şer ban, Stoica Stănilă, Negoiţă Tronam, Stan Cârneci, Radu Davidescu, Ion Albu şi Socoî Dumitraşcu, membri. S’a adunat până în prezent lei 72.776, din cari lei 60.000 au fost daţi de ministerul instrucţiunii. S’a ridicat şi aproape terminat câte un local de şcoală şi cancelarie în satele Pardoşi şi Valea-lui-Lal. S’au ridicat din lemnărie câte un local de şcoală cu un salon şi cancelarie în satele Valea Şchiopului şi Costomiru. Comuna Mărgărite şti Comitetul de contrucţie se compune din d-nii: preot Ştefan Nicolae, preşedinte, Neculai Huiu, preşedintele co misiei interimare, Ioan IJie, notar, Simion Murea, agent fiscal, Arsene Alexandrescu, N. Ungureanu, Alexandru şi Robe Alexe, Constantin Bâtcă, Neculai Mânescu, Cons tantin Alexe, Stanciu Petrache, Ion Damian şi Dragomir Stroe. S’a adunat până în prezent lei 47.920, din cari lei 13.000 au fost daţi de ministerul instrucţiunii publice. S’a ridicat din lemnărie şi învelit cu ţiglă şcoala din

satul Şchiopeni. In satul de reşedinţă Lacul, locuitorul Petre Constantinescu, fruntaş gospodar şi dascăl la biserică, a ridicat pe spesele sale o şcoală compusă din o sală de clasă şi locuinţă de diriginte. Localul este complet terminat şi e făcut din gard şi învelit cu ţiglă.

Comuna Dediufeşti Comitetul de construcţie, compus din d-ni: Neagu Comânici, preşedintele comisiei interimare, Ion Purdel, notar, Dobre Bulete, Q. Moisescu, Năstase Iliescu, Tănase Tomescu, Ştefan Cristoiu, Ştefan Moisescu, Dumitru Dumitru, Ion Comănici, Nicolae Panaete, Stan Şelaru, Neagu Rădulescu şi Neagu Anghei, membrii. S'a adunat dela locuitori suma de lei 31.694. S’a cheltuit, pentru reparatul în foarte bune condiţiuni a bisericii din comună, suma de lei 15 860; de asemenea s’a învelit localul primăriei cu tablă, cheltuindu*se suma de lei 7.412. Comuna Băboni Comitetul de construcţie în frunte cu d-I Datcu P. Stan, preşedintele comisiei interimare, D. Anghelescu, în văţător, G. Zamfirescu, notar, D. Mihai, Toma Sandu, Teodor Andrei, M. Petrescu, preot P. Constantinescu, Toma Radu, Toma Fotin, Dumitru Ion, IonBurlacu, Radu Drăghici şi Tudor Beţivoiu, a strâns suma de lei 44.409 din cari Iei 37.000 au fost daţi de ministerul instrucţiunii. S’a construit o sală de clasă din gard, învelită cu tablă, lucrare complet terminată. Comuna Plesesti

Comitetul de construcţie se compune din d nii: T. Chiculescu, preşedintele comisiei interimare, Vasile Dănulescu şi Neculai Teodorescu învăţători diriginţi, Ştefan Dogaru învăţător, preotul Alexandru Stoicescu, Dumitru Albu perceptor, Nae Andreescu, Barbu Ganea, Radu Toader, Stanciu Tutulan, Constantin Piron, Ion Popescu, Neculai Vlase, Bani) Olăreanu, Ion Leica, Neculai Dumi-

58 i

-i

trescu, Iordache P. Costache şi Iordache Dogaru, membrii. S*a adunat in total lei 30.292, din care 19.000 lei daţi de ministerul instrucţiunii publice. > S’a ridicat din lemnărie o sală de clasă în satul de reşedinţă, cum şi un local cu o sală de clasă şi cancelarie în satul Dănuleşti pentru care s'a procurat şi ţiglă de învelit. Tot in această comună există un comitet separat sub preşedinţia de onoare a d-lui maior Constantinescu, pretorul plăşii Dumitreşti şi a preotului Alexandru Stoicescu ca preşedinte activ, membrii fiind aproape aceleaşi persoane, cari au strâns până în prezent suma de lei 246.132, cu care a ridicat din bârne de lemn şi învelit cu tablă zincată, biserica din satul Pleşeşti, rămânând a se tăbănui cu scândură, a i se face mobilierul şi a se zugrăvi. La această lucrare a contribuit şi ministerul cultelor şi artelor cu suma de Iei 20,000. RECAPITULAŢIUNE

\ i

Pe lângă ofrandele în natură şi ajutoarele date Ia lu crările enumerate mai sus, cu braţele şi transportul de materiale cu căruţele, sătenii au donat suma totală de Iei .... 752.976,— Pe lângă lemnăria dată gratuit din pădurile statului, pentru cea mai mare parte din construcţiunile descrise mai sus, statul a ajutat comitetele de cons trucţii prin ministerul instrucţiunii şi pre 319.000,— fectură cu suma de lei . , . Ajutor de la ministerul cultelor în 20.000.— comptul despăgubirilor de război Fondul total al comitetelor de cons 1.091,976,trucţii ridicându-se la suma de

S’au executat următoarele: a. Constmc{ia din nou a 16 localuri de şcoală. b. „ „ unei săli de clasă. c. „ „ 5 locuinţe pentru diriginte. d. „ „ unei biserici. « e. „ „ unui local de primărie, f. Reparaţia a 3 localuri de şcoală. » unei biserici. gh. » unui local de primărie, i. Material procurat pentru construcţia unei şcoli. Pentru toate aceste construcţii s’a cheltuit suma de lei 1.072.535 — Soldurile rămase Ia corn tetele de construcţii şi cari urmează a se între buinţa pentru construcţiile în curs şi cele viitoare lei .... 29.303,— Total . 1.101.838,— Se scade un deficit de 9862 lei, datorie contractată de către comitetul şcolar al comunei Valea Sălciei 9.862,— Total egal cu fondul comitetelor de 1 091,976,— construcţii .....................................

r60

PLASA MAICANEŞTI Comuna Băleşti

Comitetul de construcţie s’a înfiinţat în anul 1922, sub preşidenţia d-Iui D. Dumitrescu învăţător, Radu Mădulărescu, primar, C. Tudor, N. Popescu, Ioniţă Coca, Costache Popa, Dumitru Tănăsescu şi I. P. Gheorghe, membrii. Activitatea acestui comitet constă în reparaţia radi cală a localului de şcoală, care a costat suma de lei 87.392.80. Din această sumă 59.000 Iei s’a dat ca ajutor de către casa şcoalelor, iar 10.000. Iei de către comitetul şcolar din localitate. S’a mai împrejmuit localul de şcoală cu gard pe o întindere de 175 m. I. In 1923 s’a reparat radical biserica pentru care s’a cheltuit lei 167.000, din cari 20.000 Iei acordaţi de onor. minister al cultelor, 9.000 Iei dela casa bisericei,] 1000 lei donaţiunea d-lui 1. Anghelescu, iar restul contribuţie dela locuitori. Până în 1923 a funcţionat în con ună un comitet pentru repararea bisericei, compus din d-n i: Marin Şerban preşedinte, preot M. Ionescu, Costache Popa, C. Dima, P. Necula, N. Suditu, C. Opriş, loan Oană, Dumitru Bădiciu şi Gr. Costin, membrii, care au condus lucrările ie reparaţii la biserică. In cursul anilor 1924 şi 1925, sub supravegherea unui comitet parohial, s’au completat reparaţiunile radi cale ale clopotniţei bisericei şi s’a construit marchiza bi sericei, cheltuindu-se suma de lei 52 000 n zultaţi: —24,000 Iei din arenda lotului bisericesc pe 1924, 1000 lei daţi de cooperativa agricolă, 2000 lei daţi de banca populară lo•1

cală, iar restul, până la completarea sumei, din bugetul parohial. S’a mai construit, în acelei interval de timp, împrej muirea bisericei pe o lungime de 450 metri, cu suma de lei 28 000 rezultaţi din arenda lotului bisericesc pe 1923. Comuna Ciorăsti

Comuna Ciorăşti fiind compusă din 2 sate, cu nevoi distincte, s’au înfiinţat 2 comitete de construcţie. In satul Codreşti comitetul compus din d-nii: Ion N. Iiiescu, pretorul plăşii Măicăneşti, preşedinte, C. Popescu, St. Radu, P. Burlacu, P. Vătafu şi Ştefan Alexandrescu, membrii, a condus reparaţiunile localului de şcoală şi lo cuinţa dirigintelui. Acest comitet a împrejmuit localul şi o parte din grădina şcolară plătind numai materialul, munca fiind depusă de locuitori. S’a cheltuit în total lei 18.500. Tot în acest sat s’a înfiinţat, în anul 1922, un co mitet pentru reparaţia bisericei compus din d-nii: C. Popepescu, preşedinte, P. Burlacu, Paraschiv Vătafu, Ştefan Alexandrescu, Gh. Vătafu, Ştefan Maftei, Dumitru Pascu şi Ion Mariuţa, membrii, care a condus reparaţiunile bi sericei şi pictura, în valoare de lei 135.000, din cari 60.000 lei adunaţi prin sârguinţa d-Ior Alexandru Zamfirescu şi N. Protopopescu, deputaţi, iar restul dela lo cuitori. In satul Ciorăşti comitetul de construcţie a luat fiinţă în anul 1922 şi e compus din d-nii: Radu Vlad, preşedinte, Gh. Alexândrescu, Ion N. Iiiescu, N. Turlacu, Dragomir N. Radu, Dumitru Turlacu, N. Mitu, M. Mitu, Neagu Mărtinescu, P. Necula, Enache Sârbu, Sandu Radu, Neculai Ioniţă, Alexandru Petrea şi Radu Turlacu, membrii. Acest comitet a condus lucrările de construcţie a sălei a IV- a de clasă, de zid, precum şi reparaţiile nece sare la localul de şcoală, pentru cari s’a cheltuit suma de =

lei 152.336.25, contribuţie dela locuitori, mai puţin 11.000 lei ajutor din partea comunei. Tot acest comitet a continuat reparaţiile bisericei, adunând de Ia locuitori suma de 178.000 lei, minus lei 3000 donaţia d-nei Cesianu proprietara moşiei. In acest sat a mai funcţionat, până în 1924 un co mitet de reparaţie a bisericei compus din d-nii: A. Stăncescu, preşedinte, iar ca membrii toţi cei de mai sus, minus d-nii Radu Vlad, M. Mitu, N. Turlacu şi N. Mitu. Acest comitet a condus reparaţiile de zidărie şi înveliş. Comuna Corbu Comitetul de construcţie s’a înfiinţat în anul 1922 şi se compune din d-nii: Ion N. Iliescu; pretorul plăşii Măicăneşti preşedinte, I. Manta primar, Oprea Picoş notar, Dumitru Lazăr perceptor, Grigcre Răducan, învăţător diriginte, N. Răducan, agent sanitar, Anton Toader, agent fiscal, Dima Cană, Petrach? Popescu, Ion Cană, IonCiurea,

P. Ion, -M. Ţigănuş, Necu.ai Picoş, Neculai C. Picoş, N. D. Cană, Năstase Angheluţă, Neculai Oană, Coman Oană, învăţător pensionar şi Via J Gherghişan, membrii. Acest comitet a construit în 1923 localul de şcoală, construcţie de gard, cu pereţii despărţitori din zid şi acoperit cu tablă, local compus din 3 mari săli de clasă, o sală de recreaţie şi o cameră de cancelarie şi care a costat 180.000 lei, minus 15.000 ajutor dela ministerul instrucţiunii, restul contribuţie cela locuitori. In anul 1924, tot acest comitet, a construit un local de primărie compus din 4 camere, un antreu şi una ca meră de aihivă. Construcţia este de gard pe tălpi de stejar puse pe beton, acoperită cu tablă galvanizată şi a costat suma de lei 161.000, din cari 65.000 deia co mună, iar restul dela locuitori.

Sub supravegherea aceluiaş comitet, s’a împrejmuit locul pe cari urmează să se clădească biserica în lungime de 180 m. şi care acostat lei 17.110.50 sumă rezultată: 9000 Iei, donaţie făcută de d. Fenic econom de oi, iar lei 8-110.50 daţi de comitetul de construcţie adunaţi din subscripţie dela locuitori. S’a împrejmuit localul de primărie pe o lungime de 200 m. i. costând Iei 18 510.50, bani rezultaţi din soldul comunal. S’a construit tot sub conducerea comitetului de cons trucţie, localul de şcoală din satul Corbu Vechili pentru care s’a cheltuit până în prezent suma de Iei 36.000 re zultaţi din: 6000 lei donaţi de d. colonel Tiberiu, 20.000 Iei daţi de locuitorii satului Corbu Vechiu şi 10.000 lei, ajutor primit prin prefectura R.-Sărat din partea ministe rului instrucţiunii. Pentru completarea acestui local mai trebue suma de lei 18 600 necesari pentru terminarea învelitoarei şi pardoselei localului format din o sală de clasă şi două camere ce pot servi ca locuinţă dirigintelui. Comuna Hânguleşti

Comuna Hânguleşti se compune din satele Hăngaleşti şi Malurile. In satul Hânguleşti comitetul de construcţie se com pune din d-nii: G. lacob, preşedinte, I. Tecucianu, notar, Andronache Anghelescu, învăţător, Aldea Olaru, Aldea Voicu şi Paraschiv Anghelescu, membrii. S’a adunat până în prezent Iei 33.000, care s’au şi depus, urmând ca în anul viitor să se repare şi să se mai adaoge o sală de clasă. In satul Malurile comitetul de construcţie se compune din d-nii: Alexandru Obreja, învăţător preşedinte, Dumitsu

—

T. llie şi Vasile Mihalcea membrii şi a adunat dela lo cuitori Iei 14 000, Intrebuinţându-i pentru facerea cărămizei necesară construire! sălei a II-a de clasă, lucrarea, care va începe negreşit în vara anului 1926. Sub supravegherea aceluiaşi comitet se repară bise rica satului Hânguleşti pentru care s’a cheltuit până în prezent 28 100lei bani adunaţi: 26.000 Iei cu ocazia distribuirei titlurilor de împroprietărire, iar lei 2100, contri buţie de la locuitori. Pentru terminarea reparaţiunei loca lului bisericei mai necesită suma de lei 60.000. Comuna Gulianca

Comitetul pe construcţie a luat fiinţă în 1922 şi se compune din d-nii: Radu Simeon, primar, preşedinte, Du mitru Sfoian, notar, Tănase Grigore, Constantin Rădulescu, Dumitru Tolea, preotul P. Icnescu, Constantin Avrigeanu. şi Florea Poenaru, membrii. Prin îngrijirea acestui comitet s’a construit în satul Gulianca o şcoală din gard de nuele, compusă din o sală de clasă, un antreu, o cameră de cancelarie şi o cameră pentru locuinţă. Lucrarea a costat lei 80.000, din cari lei 20.000 sunt daţi de ministerul instrucţiunii, 5000 lei de d-nii fraţi Bercovitz, 9000 de comitetul şcolar, iar restul contribuţie dela locuitori. Tot în acest sat a funcţionat şi un comitet pentru reparaţia bisericei sub preşedinţia preotului P. Ionescu, care a adunat 10.000 lei şi a făcut reparaţie bisericei. La acest comitet a contribuit cu Iei 5000, d-nii fraţi Ber covitz, pentru a se cumpăra un clopot. In satul Olăneasca pendinte de această comună s’a constituit în 1924, un comitet de construcţie compus din d-nii: Radu Coman, preşedinte, N. ionescu, învăţător, T. Ionaşcu, Cosma Radu şi Radu Paraipan, membrii, care a

construit o nouă şcoală, din gard de nuele, acoperită cu tablă şi compusă din o sală mare de clasă şi două ca mere pentru locuinţa dirigintelui. Lucrarea e complet gata. Lemnăria a fost dată din pădurile statului. Lucrarea a costat 73.000 lei, din cari 20.000 au fost daţi de mi nisterul instrucţiunii, 10.000 Iei de comitetul şcolar local şi 13.000 lei mai sunt de plată. Sub supravegherea aceluiaşi comitet s’a construit un local de primărie ce a costat până în prezent 96.990 lei, bani rezultaţi: 21.133 lei din fondul obştei de împro prietărire Gulianca, 68.206 din soldurile comunale, jar restul de 6450 lei din contribuţia locuitorilor. Pentru înzestrarea completă a acestui local cu mobilier şi împrejmuire, mai necesită suma de cel puţin 30.000 lei. Comuna Măicăneşti Comitetul de construcţie, înfiinţat în anul 1922, se compune din d-nii: TitiTătăranu, preşedinte, Coman Stă-

nilă, llie Roman, primar, Neculai Mihăilescu, Costică Bălăşescu şi Panait Ionescu învăţători şi I. Dinescu, percep tor, membrii. Acest comitet a adunat un fond de lei 156.748.79, din cari a cheltuit lei 36.206 pentru reparaţia localului de şcoală, iar lei 51.960 s’a dat ca ajutor pentru reparaţia bisericei din satul Tăiam, Ia care s’a mai adăogat şi lei 9567 contribuţie de la locuitori. Tot acest comitet, plus preotul 1. Ionel şi Dumitru Goleanu, a mai strâns dela locuitori lei 5000 cu care a împrejmuit cimitirul satului Măicăneşti. Acelaş comitet de construcţie a supraveghiat cons trucţia localului de primărie din gard, pe tălpi aşezate pe plăci de beton, lucrare care a costat până în prezent

i30.000 lei, bani rezultaţi: 79.000 lei din bugetul comu nei, iar restul de 51.000 lei dela comitetul de construcţie proveniţi din subscripţie dela locuitori. Pentru terminarea completă a acestei lucrări mai trebueşte suma de lei 25.000. S’a împrejmuit localul de şcoală, pe o lungime de 200 m., mai rămânând încă 100 metri de împrejmuit, pen tru cari s’a cheltuit 12.000 lei, bani rezultaţi: 10.000 lei dela comitetul şcolar, restul dela comitetul de construcţie; mai trebue până la completa terminare suma de lei 6000. La satul Stupina s’a început construcţia unui local de şcoală de gard, pe tălpi aşezate pe blocuri mari de ciment, pentru cari s’a cheltuit până în prezent suma de lei 15.187, bani rezultaţi: 10.000 lei, ajutor acordat de către ministerul instrucţiunii şi 5187 lei ajutor dela co mitetul de construcţie; mai este o rezervă de 10.000 lei. Aceşti din urmă bani, adică 10.000 Iei, sunt donaţi de către locuitori, cu ocazia distribuirei titlurilor de îm proprietărire. Pentru completa terminare a acestui local mai ne cesită suma de Iei 40.000. Comuna Mărtineşti

Comitetul de construcţie s’a înfiinţat în anul 1922 şi se compune din d-nii: Preotul Zisu Gheorghiu, preşedinte, Florea Enache, primar, Pavel Negoescu, notar, Alexandru Popescu, Neculai Constantinescu şi Iancu Chiriţă, învă ţători, membrii. Acest comitet a supraveghiat construirea localului de şcoală din satul Mărtineşti, compus din două mari săli de clasă, antreu, cancelarie şi o sală de recreaţie. Cons trucţia este de gard, pe tălpi de stejar, aşezate pe beton şi acoperite cu tablă. Lucrarea este complet terminată şi

a costat 140.000 lei, din cari: 40.000 Iei s’a dat ca ajutor din partea ministerului instrucţiunii, iar restul s’a adunat dela locuitori. Lemnăria a fost dată gratuit din pădurile statului. Tot acest comitet a executat lucrările de reparaţie dela biserica din comuna Mărtineşti, în valoare de Jei 20.000, bani adunaţi dela locuitori, cum şi reparaţia lo calului de primărie pentru care s’a cheltuit lei 5400 pro veniţi din bugetul comunei. Comuna Măxineni Comitetul de construcţie s’a înfiinţat în 1922 şi se compune din d-nii: Dr. Vlad Dânulescu, preşedinte de onoare, Ilie Săndulescu notar, preşedinte, Florea lonescu, primar, casier, Dumitru M. Dumitru, Năstăsache Târu, Gh. Cristian, învăţător, preotul N. Popescu, C. Stanciu, N. Enache, V. Simion, M. Dima, C. P. Constantin, N. Ruse, Moise Muşat şi Ion Manolache, membrii. Sub direcţia acestui comitet s’a construit o şcoală de zid, cu două mari săli de clasă, antreu, cancelarie şi sală de recreaţie, acoperită cu tablă galvanizată, Lucra rea a costat 326.125 lei din cari lei 60.000 s’au dat de ministerul instrucţiunii, 20.000 lei de d. Dr. Vlad Dănulescu, 5000 lei de d. arhitect Tiberiu Erimia, 5000 lei au rezultat din vânzarea lemnăriei ce nu mai era nece sară construcţiei, iar restul s’a adunat dela locuitori. Tot în această comună s’a cumpărat două clopote, unul de către locuitorul I. Buduleanu, în valoare de lei 3000 şi altul de 24.000 lei la care locuitorul, numit mai sus, a contribuit cu lei 6000, iar restul a fost luat din suma de 75.000 lei dată de ministerul cultelor ca des păgubire pentru biserica distrusă.

Comuna Obileşti . Comuna Obileşii se compune din satele Obileşti, Bordeasca Veche şi Bordeasca Nouă. In satul Obileşti comitetul de construcţie s’a înfiinţat în anul 1922 şi e compus din d-nii: Ion Iliescu, pretorul plâşii Mâicâneşti, preşedinte, Gh. Cursaru, învăţător, N. Dima, perceptor, Gh. Popescu, învăţător, N. Bobeică, Costache Petrea, Radu Gheorghiţă, Constantin Dumitru, I. Bâilă şi Gheorghe Petrache, membrii, In acest sat s’a împrejmuit şcoala cu gard de lanţi şi scânduri pe o lungime de 270 m. In satul Bordeosca Veche comitetul de construcţie s’a înfiinţat în 1922 şi se compune, pe lângă d-nii pre şedinte, casier şi secretar dela satul Obileşti şi din d-nii: jheorghe Nica, Tânase Preda, Dumitru Serea şi Dragomir Stan, membrii. Sub conducerea acestui comitet s’a construit din nou un local de şcoală, cu pământ bătut, compus din două mari săli de clasă, antreu, sală de recreaţie şi cancelarie. Localul e aşezat pe temelie de beton şi s’a acoperit cu tablă galvanizată. Lucrarea este complet terminată. Pentru acest local s’a cheltuit suma de lei 196.609, bani adunaţi dela locuitori, minus lei 20.000 daţi din fondurile ministerului instrucţiunii; lemnăria s’a dat gra tuit din pădurile statului. S’a construit sala a lll-a la şcoala din satul Bor deasca Veche din gard pe tălpi şi pentru care s’a chel tuit suma de 73.000 Iei rezultaţi din: 17.146 lei ajutor dat de ministerul instrucţiunii prin prefectura R.-Sărat, 8000 lei ajutor dela primăria comunei Obileşti, 31.850

lei contribuţie dela locuitori, iar 16.000 lei datorie con tractată de comitet în contul acestei lucrări şi neachitată până în prezent.

In satul Bordeasca Nouă, acelaşi comitet de mai sus, la care s’a mai adăogat ca membrii d-nii: Ion Nica, Alexandru Păun, Radu Micu şi Şerban Pavel, a cons truit o şcoală cu o sală de clasă, tip cassa şcoalelor, din gard de nuele, pe tălpi de stejar, aşezată pe lespezi mari de piatră şi acoperită cu tablă galvanizată. Lucrarea a costat suma de lei 95.304, minus 10.000 daţi din fondurile ministerului instrucţiunii, restul adunându-se dela locuitori. Se supraveghează lucrarea locuinţei dirigintelui, din gard pe tălpi şi pentru care s’a cheltuit până azi 12.854 lei, ajutor dat de ministerul instrucţiunii prin prefectura R.-Sârat. Pentru terminarea completă a acestui local mai necesită suma de lei 50.000. O bună parte din lemnăria brută necesară la cons trucţia acestui local a fost dată gratuit de către d. Nae Tudorăncescu, proprietar. Comuna Râmniceni

Comuna Râmniceni se compune din satele Râmniceni şi Slobozia Boteşti. Comitetul de construcţie s’a înfiinţat în 1922, în satul Râmniceni şi se compune din d-nii: Avram lacobescu, primar, preşedinte, preot Z. Lăzărescu, Nicolae lonescu, învăţător, Aurel Popescu, notar, Neculâi Dobre, Stănică Dumitrache, Anghelache Stan şi Alexandru Gavrilă, membrii. Acest comitet a împrejmuit cimitirul sa tului pe o lungime de 400 metri, întrebuinţând suma de lei 16.000, adunaţi dela locuitori, A supraveghiat reparaţia şcoalei în valoare de lei 10.242, a dat un ajutor de lei 23.658 pentru repararea primăriei la care se mai adaogă lei 6000 din partea băncei populare şi lei 19.119 din fondurile comunei. A

mai contribuit şi cu lei 11.487 pentru construirea şcoalei normale. S’au împrejmuit localurile de şcoală şi primărie pe o lungime de 104 m. pentru care s’a cheltuit lei 14.178 bani rezultaţi din contribuţia locuitorilor. Tot comitetul de construcţie a mai ajutat la repararea completă a lo calului de primărie cu suma de lei 35.263, contribuţie dela locuitori, iar 28.206 lei proveniţi din soldul bugetar al comunei; în total această reparaţiune a costat lei 63.469. In satul Slobozia Boteşti1 comitetul de construcţie s’a înfiinţat în Februarie 1923 şi se compune din d-nii: Vasile Buzoiu, preşedinte, Stoica Duţu, Ştefan Bogoiu, Mănăilă Mihalache, I. Baciu şi Lazăr Stan, membrii. Acest comitet a supraveghiat construirea localului de şcoală, cu o singură clasă, tip cassa şcoalelor şi can celarie. Construcţia este din gard pe tălpi de stejar aşezate pe blocuri de ciment. Lucrarea a costat lei 67.951 din cari se scad lei 15.000 daţi din fondurile ministerului instrucţiunii şi lem năria gratuită din pădurile statului, restul s’a adunat de Ia săteni. Cu lei 5000 s’a mai împrejmuit şi cimitirul satului pe o lungime de 250 metri. Mai adăogâm că în satul Râmniceni a funcţionat în anul 1922 şi un comitet pentru repararea bisericei care a strâns 12.000 lei sumă cu care s’a făcut reparaţie sfatului locaş . Comuna SIobozia-Mihălceni

Comuna SIobozia-Mihălceni se compune din satele Mihăiceni şi Salcia-Noufa

In satul Mihălceni comitetul de construcţie s’a con stituit în 1922 din. d-nii: I. Gerea, agronom regional, preşedinte, I. Alexandrescu, perceptor, casier, I. Georgescu, notar, preotul Cristea Mihăilescu, Mihalache Petrescu, primar, Ichim Anton, Alexandru Goleanu, învăţător şi Radu Coman, membrii. Acest comitet a construit sala a IlI-a de clasă, din zid, pe fondare de beton, învelită cu tablă galvanizată, făcând şi reparaţii la învelitoarea ce lorlalte clase. Aceste lucrări au costat lei 140.000 din cari 20 000 lei s’au dat din fondurile ministerului instrucţiunii publice. Tot acest comitet a făcut reparaţii la şcoala din sa tul Salcia-Nouă în valoare de lei 16.000, bani adunaţi dela locuitori. In comună a funcţionat şi un comitet pentru recons truirea bisericei, sub preşidenţia preotului Cristea Mihăi lescu, ajutat de membrii comitetului de construcţie, la care se adaogă şi d-nii: Ion Şerban, Anton Goleanu, Dumitru şi Ion M. Tudorancea. Acest comitet a refăcut biserica, lucrare care a costat suma de lei 302.000, repartizaţi în modul următor: lei 63.000 reparaţia învelitoarei, lei 44.000 reparaţia zidăriei, lei 48.000 mobilierul, lei 140.000 pictura şi lei 7000 îm prejmuirea. La această sumă a contribuit prefectura cu lei 5000, comuna cu lei 9600, lei 6000 fond dela obşte, lei 9000 dela ministerul cultelor şi lei 3000 excedent dela biserică.

Restul sumelor a fost adunat dela locuitori.

REGAPITULAŢ1UNE

Pe lângă ofrandele în natură şi ajutoarele date Ia lucrările enumărate mai sus cu braţele şi transportul de materiale cu căruţele sătenii au donat suma totală de Iei 2 599.069,—■ Pe lângă lemnăria dată gratuit din pădurile statului, pentru cea mai mare parte din construcţiunile de mai sus, statul a ajutat comitetele de construcţii prin ministerul instrucţiunii cu suma de lei 320.000,— Ajutor dat de ministerul cultelor în comptul despăgubirilor de război 113.000,— Ajutor din partea judeţului R.-Sărat 20.187,— „ „ bugetele comunale 312.041,— „ dela băncile populare, coo perative şi obştiile de împroprietărire . 36.133,— Ajutoare din bugetele parohiale . 55.000 — Fondul total al comitetelor de cons trucţii ridicându-se la suma de lei 3.455.430,— S’au executat următoarele: a. Construcţia din nou a 10 localuri de şcoală pentru care s’au cheltuit Lei . 1.210.176 — b, Construcţia din nou a 3 săli de clasă adaose la localurile de şcoli exis tente ................................................... 365.343,— c. Construcţia din nou a unei locu inţe pentru diriginte 12.854 — d. Construcţia din nou a unei biserici 302.000 — e. * * „ 3 localuri de primării 387.990149.840,— f. Reparaţia a 4 şcoli . 695.627,— gp 9 biserici f *

F" X 73

h. Reparaţia a 2 localuri de primării lei i. împrejmuirea a 4 şcoli „ 5 localuri de biJserici şi cimitire l. împrejmuirea unui local de primărie m. Materialele procurate pentru noui construcţii de şcoli .' n. ajutoare date de către comitetele comunale de construcţie pentru şcoala normală din R.-Sărat .... Total cheltueli . La comitetul de construcţii al comunei Băleşti a rămas un sold de lei La comitetul de construcţii al comunei Măicăneşti a rămas un sold de lei Total . Se scade un deficit de 16.004 lei datorii contractate de către comitetul şco lar al comunei Obileşti Total egal cu fondul comitetelor de construcţii.

64.321 — 40 678 — 71.110,— 7.000,—

47.000,— 11.487,— 3365,426,— 51.993,— 54.015.— 3.471.434,—

16.004 — 3.455.430,—

P'-.ASA

oraşu

Ct nuna Bălăceanu

Comitetul de con: trucţii compus din d-nii: Stoica D. Topală, Grigore Udes:u, Preotul D. D. Petrescu, Vasile G. Cristodor,. G. S. Roşea, Dumitru M. Ioniţă, I. Georgescu, Dumitru N. Iones :u, Apostu M. Radu, Lazăr Paraschivescu, Anton St. T ragu, Radu D. Topală. Constantin I. Dobromir, Andrei tGongu, Apostu I. Brindiliu şi Mihai Cristodor, a lu; : fiinţă în ziua de 26 Iunie 1922. S'au distins d-nii Dumitru N. Ionescu, Vasile G. Cristodor, Preotul D. ). Petrescu, Grigore Udescu, Mihai Cristodor şi T. Vă uva, adunând dela locuitori prin ofrande suma de lei ^ 17.083, în cari se cuprind Iei 21000 dela ministerul instru ţiunii gşi 12000 dela comună, cu care au executat: a. Construcţia în 1924 a săi ei III de clasă, adaos la şcoala existentă co struită din zid, învelită cu tablă, complet terminată, pro :urând şi material pentru a IV sală ce urmează a se cons rui în viitor Ia aceiaşi şcoală. S’au cheltuit Iei 105.200. b. Reparaţia în 1022 şi 1923 a ambelor localuri de şcoli existente, pentru care s'au cheltuit lei 5.000. c. Procurarea mobilierului la şcoli, pentru care s'au cheltuit lei 10.000. d. împrejmuirea cu zăplaz curţii şcolilor cheltuinduse lei 7450. e. Reparaţia şi împrejmuirea în 1925 a localului pri măriei, cheltuindu-se 12.000 lei. Un deosebit comitet compus din d-nii: Preotul D. D. Petrescu, V. G. Cristodor, Stoica Topală, N. N. Chivu, Ştefan N. Ionescu, Dumitru T. Dobrotă, Constantin Ionescu, j. Pâdineanu, Trifan Tache, V. N( Dobrotă, Constantin

Dobromir, G. P. Găzdaru, A. Brindiliu şi M. Cristodor au adunat dela săteni suma de lei 161.972, cu cari au reparat biserica din comună, reparaţiile constând din: în locuirea tocurilor şi tereştrilor, a tencuelei, facerea din nou a acoperişului şi picturei; împrejmuirea cu zăplaz a faţadei bisericei şi procurarea unui clopot; legatul cărţilor bisericeşti şi procurarea veşmintelor preoţeşti. Comuna Bălţaţi Comitetul de construcţie compus din d-nii: Preotul D. S. Roşescu, Const. V. Chiriţoiu, Bănică Dârdâiac, Coman 1. Oprea, Nicolae S.tanciu, Gheorghe Creţu, Tudorache V. Oprea, Radu Creţu, Radu V. Puiu, Tânase R. Mocanu, Marin Turloiu, Marin Pătraşcu, Ştefan Dascălu, M. Crăciun, Ştefan Dobrescu, P. Băiculescu, Toma Radu, Ion D. Costian, Constantin Mihalcea, Nicolae Oprişan, Ion Popescu, Gh. Popescu, Constantin Mutu, Dumitru St. Marin, Milea D. Marin, Ghiţă Gavrilă, Zainea D. Vasile şi Ion Turcu, a luat fiinţă la 10 Iulie 1922. S’au distins d-nii: Preotul D. St. Roşescu, Const. V. Chiriţoiu, Bănică Dârdâiac, Tudorache V. Oprea şi Gh. Popescu, cari au adunat dela locuitori ofrande în

sumă totală de lei 128.603, cu cari: a. s’a reparat în 1923 biserica din satul Bălţaţi, văpsindu-se tabla depe acoperiş, reparaţia tencuelei pe dinafară şi văruitul, înlocuirea strănilor şi pardoselei din interior, spălatul picturei, împrejmuirea din nou a bisericei şi cimitirului cu zăplaz, repararea clopotniţei şi procurarea unui clopot. S’au cheltuit în total lei 60.000. b. s’a reparat în 1923 biserica din satul Rubla: tencuiala, spălatul picturei, reparaţia acoperişului; s’a făcut din nou clopotniţa şi cumpărat un clopot, cheltuinduse în total lei 30 000. q. s’a reparat în 1923, şcoala din satul Bălţaţi, la

I 76

care s’a desfiinţat un perete de la fosta locuinţă a diri gintelui, făcându-se o sală de clasă încăpătoare pentru postul III. S’au cheltuit lei 14 792. d. s’a fabricat cărămida necesară construcţiunii unui nou local de şcoală în satul Rubla, care a costat lei 17.592. Comuna Costieni Comitetul de construcţie compus din d-nii: Preotul N. Iliescu, Dumitru T. Benescu, Stelian Panait, Matei Pană, Gheorghe Tudose, Dumitru D. Buzăianu, Costea Iordache, Dumitru P, Stroe, Ştefan Dumitraşcu, Cons tantin Lazăr, Petrea Moise, Stroe Ciupercă, Stelian Boarcă şi Constantin I. Olteanu, a luat fiinţă în ziua de 2 Iulie 1922. S’au distins d-nii: Dumitru T. Benescu, Preotul N. Iliescu, Const. Olteanu, Toe Tisloveanu şi Dragu Pădineanu, care au adunat dela locuitori ofrande în sumă de lei 77.816, Ia cari adăogându-se lei 77.490 primiţi ca ajutor dela ministerul instrucţiunii, primăria Costieni şi obştea de împroprietărire, s’a format un fond de lei 292.032, cu cari: a. s’a construit sala a III-a de clasă la şcoala co munei, în 1923, cheltuindu-se lei 106.691. b. s’au făcut reparaţiuni vechiului local de şcoală, care au costat lei 14.201. c. s’a procurat mobilier nou şi reparat cel existent, cheltuindu-se lei 3670. d. s’a reparat, în 1925, biserica şi împrejmuit- cimi

tirul cu lei 36.000 şi e. s’a construit în 1925 a IV sală de clasă şi ate lierul de lucru manual adaose corpului vechiu costând lei 130.000.

Comuna Gostienii-Mari

Comitetul de construcţie ai satului Costieni-Mari com pus din d-nii: Ion 1. Roşea, Dumitru I. Necula, Sandu Horhogea, Ion 1. Puiu, Preotul M. Ionescu, Constantin S. Neagu, Grigore 1. Stoica, Dumitru G. Manea, Leon T. Micu şi Stan N. Roşea, a luat fiinţă la 25 Iunie 1922. S’au distins d-nii: Ion E. Roşea, Preotul M. Ionescu şi Ştefan Petrescu, care au adunat prin ofrande dela lo cuitori, suma de lei 46.251. Cu această sumă, cu ajutorul de lei 5000 primit dela minister şi cu sumele împrumu tate de la banca populară „Cuza-Vodă”, s’au 'executat: a. construirea în 1924, a două săli de clasă, din zid învelite cu tablă, adaose la şcoala existentă, cu cari s’a cheltuit lei 130.000. b. Procurarea lemnăriei de brad necesară construcţiei şcoalei din satul Zoiţa, cu care s’a cheltuit lei 23.000. Comitetul de construcţie din satul Joiţa, compus din d-nii: Dumitru G. Petrescu, Nedelcu S- Ene, Pavel Damian,. Ştefan D. Poşircă, Gheorghe Petrea, Ion N. Petrea, Coman Poşircă, Constantin N. Anghel, Stoica Tomulescu, Con stantin Jantea, Petrea N. Scoruş, Ştefan G. Petrescu, Dumitru Robe, Gheorghe Dascălu şi Păun Presadă, a luat fiinţă Ia 25 Iunie 1922. Dintre aceştia s’au interesat numai d-nii: Păun Presadă, Dumitru G. Petrescu şi Ştefan G. Petrescu, care au adunat ofrande dela locuitori în sumă de Iei 89 796, la care adăugându-se lei 58 836, ajutor primit dela comună şi mini sterul instrucţiunii, fondul acestui comitet s’a ridicat la suma de lei 148.632 sumă care s’a cheltuit pentru:

Construcţia în 1923/925 a unui local de şcoală cu două săli de clasă şi cancelarie din gard, învelit cu tablă, lemnăria fiind dată gratuit din pădurea statului.

Comuna Coţatcu

Comitetul de construcţie compus din d-nii: Tudor Măcelaru, Ştefan Baciu, Toma Radu, iordache Iorga, Gheorghe Gr. Mocanu, Mărgărit Stoian, Marin C. Toia, Dumitru N. Aldea, Nicolae N. Aldea, Petrache Stroe, Radu I. Nănescu, Gr. Gugoaşă, Neagu I. Toia, Ion C. Marin şi Gh. 1. Rugiubeiu, a luat fiinţă la 9 Iulie 1922. S’au distins d-nii: Gheorghe Gr, Mocanu, Ion C. Marin şi Tudor Măcelaru, care au adunat prin ofrande dela locuitori, suma de lei 51 339 şi cu ajutoarele primite dela judeţ şi ministerul instrucţiunii, în sumă de lei 52.000, au format un fond de lei 103.339, cu care s'a început, în 1923 şi terminat în 1925, construcţia unui local de şcoală cu două săli de clasă şi cancelarie, cu pereţii din şipci umpluţi cu pământ amestecat cu paie, învelit cu tablă. In satul Tigoiy un comitet compus din 19 persoane sub preşedinţia preotului C. Garcea, a luat iniţiativa, 1924, strângând dela săteni suma de 28.000 lei, cu cari a con struit din lemn, învelită cu tablă, o clopotniţă la biserica 'satului şi a cumpărat un clopot de 150 kgr. greutate. Comuna Drogu Comitetul de construcţie compus din d-nii: Dumitru Campane, Mihail Stoica, Iancu T. Vasile, Tudor Dragu, Iancu Dragu, Ion Băbătie, Dumitru Mogoş, Dumitru Pătraşcu,Matei M. Tudor, Dumitrul. Dobre, Nicolae Drăghici, Dumitru Androne, Anton Petcu, Nicolae Al. Toma şi Năstase Sava, a luat fiinţă Ia 2 Iulie 1922. S’au distins d-nii: Dumitru Campane, Mihail Stoica, Iancu T. Vasile şi Ion Băbătie care au adunat ofrande de la locuitori în sumă de lei 159.960, la care adăugându-se lei 65.000 ajutor dela ministerul instrucţiunii, a format un

fond de lei 224.960. Cu această sumă s’a executat, în 1924 şi 1925:

a. Construcţia unui local de şcoală cu două săli de clasă, antreu şi cancelarie, din zid învelit cu tablă. b. Împrejmuirea acelui local de şcoală. Comuna Galbenii Comitetul de construcţie compus din d-nii: Ion C. Roşea, P. Stănescu, Preotul R. Vasilescu, C. S. Roşea, Cristea E. Tudor, Stoica S. Jerca i, M. M. Maican, N. Tutulan, D. Teodorescu, Stoica Făileanu, M. Costache, A. Teodorescu, M. Galeta, I. Mavinescu şi Mihalache S. Tutulan, a luat fiinţă la 27 Iulie 3 922. Dintre aceştia s’au distins d- iii: Ion C. Roşea, P. Stănescu, N. Tutulan şi D. Teodorescu, încasând prin ofrande dela locuitori suma de le 165.253, cu cari s’a executat: a. Reparaţii făcute localului re şcoală, în vara anului 1923, care au costat lei 19.248 ş b. S’a venit în ajutorul comiţi ului special pentru re paraţia bisericii din comună, cu si na de lei 110.000.

Un alt comitet compus din d-n i: Ionel Lupescu, preo tul Radu Vasilescu, Ion C. Roşea, N :o!ae Tutulan, Mihalcea S. Tutulan, Constantin Răileanu, 1 toica Răileanu, Cristea Dumitraşcu, Stan V. Roşea, Nicolae S. Petrea, Stan Maţac, Cristea 1. Tudor şi Dumitru S. Ti tulan, care a luat fiinţă in primii ani după război, a aduna ofrande în bani şi în natură dela locuitori şi împreună c i suma de lei 110.000, primiţi dela comitetul comunal de ct nstrucţie şi lei 150.000, primiţi ca ajutor dela ministerul ultelor, a executat, în 1924, reconstrucţia pe vechile zidur a bisericii din comună, incendiată în timpul războiului. Luc area întreagă constând din: reparaţia zidăriei, tencuitul ei i e dinăuntru şi dinafară, facerea din nou a acoperişului şi turlelor, pardoseala în interior, străni etc. şi pictura din noua costat lei 935.000.

Comuna Grebănu

Comitetul de constructfe compus din d-nii: preotul Drăgan N. Teodorescu, C. S. Borcescu, N. G. Bratosin, P. Niculescu, Titu Anastase, N. Săndulescu, Ştefan D. Manole, Vasile N. Lemnaru, Niculae I. Carp, Năstase Popescu, I. Bărcănescu, Iancu Drăgbici, C. N. Lemnaru. N. Bătăturescu şi G. Bogdan, a luat fiinţă la 9 Iulie 1922. S’au distins d-nii: preotul Drăgan N. Teodorescu, C. S- Borcescu, Benedict Grigoriu, N. Săndulescu şi Mărgărit Pârvulescu, care au adunat prin ofrande dela locuitori suma de lei 272 256, la care adăugându-se lei 58.000 primiţi ca ajutor dela ministerul instrucţiunii, au format un fond total de lei 330.256 cu care s’a executat: a. Construcţia, în 1924 şi 1925, a unui local pentru .coala de fete, în satul de reşedinţă, compus din două săli de clasă, antreu şi cancelarie, din zid, învelit cu tablă, cu care s’a cheltuit lei 322,401. S’au ocupat de aproape pentru terminarea acestui local d-nii: N. Bratosin şi Vasile Lemnaru, secretarul şi preşedintele comitetului şcolar. b. Reparaţii de tencuială, văruit, geamuri, la şcoala din satul Homeşti şi s’a adăugat o magazie la această şcoală, cheltuindu-se în total lei 8500. Comuna Heliade-Rădulescu Comitetul de construcţie compus din d-nii: Ion I. Tunaru, Radu T. Oprea, Alexandru D. Vasile, Mihail D. Năstase, Dragu Moldoveanu, Ion Z. Ungureanu, Ivan I. Stanciu, Vasile Anca, Constantin V. Stoica, Apostu Ilie, Grigore Zamfir, Tănase G. Coman, Enache Bălănică, Radu N. Stanciu şi Dumitru Horhocea, a luat fiinţă la 23 Iulie 1922.

Dintre aceştia s’au distins numai cei şase d’intâi, care

au adunat prin ofrande dela locuitori, suma de lei 70.175 cu cari : a. a construit, în anii 1922-1924, un local de primărie cu pereţii din gard de nuele, învelit cu tablă, compus din 4 camere şi sală, care a costat în total suma de lei 74.508, din cari lei 35.916 s’au pus la dispoziţia comitetului din bugetul comunei; b. a împrejmuit cu zăplaz, în 1923, curtea localului de primărie, care a costat lei 2451' şi c. a fabricat în 1925 cărămida necesară construcţiei sălii II de clasă adaos la şcoala existentă, cheltuind 8973 lei. Comuna Jirlău Comitetul de construcţie compus din d-nii: C. V. Ionescu, lvan S. Odea, Preotul V. Iliescu, Frăţilă Ciobotă, Gheorghe G. Purice, Ion Calcan, M. S. Necoară, Marin V. Găgeanu, Cristea l Peltea, Stoica I. Nedelcu, Isofache Boubătrân şi Xenofonte Ciurea, a luat fiinţă la 31 Mai 1922. Dintre aceştia s’au distins d-nii: C. V. Ionescu, lvan S. Odea, Frăţilă Ciobotă şi Gheorghe G. Purice, care au adunat ofrande dela locuitori în sumă de lei 178.651 şi cu lei 17.000 ajutor dat de ministerul instrucţiunii în 1925 s’a executat: a. reparaţiuni la şcoala nouă din comună, la pereţi şi înlocuirea ia un coif a fondaţiei, cu care s’a cheltuit lei 13102. b. facerea a două sobe de zid la primărie, cu cari s’au cheltuit lei 2000. c. ajutor dat comitetului special pentru repararea bisericii lei 111.000. d. ridicarea în 1925 a unui local de şcoală cu.o sală şi cancelarie în satul Brădeanca din gard, care s’a îngrădit şi învelit cheltuindu-se oână acum lei 36.698.

On alt comitet special compus din d nii: Dumitrache Brăilescu, Preotul _V. Iliescu, Dumitru T. Bulancea, Preda Croitoru, Niculae Toina, Constantin E. Bulancea, Marin S. Necoară, Ţudor D. Mucea şi Voicu Bulancea, ce a luat fiinţă în 1922, a adunat de la săteni suma de lei 520.000, la cari adâugându-se lei 111.000 primiţi ca ajutor de la comitetul comunal de construcţii, precum şi suma împrumutată dela Banca populară din comună, au for mat un fond cu care au început în 1924, reparaţiunea ra dicală a bisericii din comună, reparaţiune ce constă din: refacerea din nou a acoperişului bisericei, pardoselei, coridorului pentru cor, tocuri, ferestre etc. precum şi reparaţiunea picturei. Lucrarea este aproape gata, rămânând ca numai pictura să se facă ulterior. Toată lucrarea costă 850.000 lei. Comuna Jideni Comitetul de construcţie din satul Flămânda, compus din d-nii: AI. O. Zidaru, G. Haraniţă, Gheorghe Răducan,

Gheorghe Pavel, Costache Tudorache, Ion Savin, Nicolae Radu, Vasile G. Grigoraş, Tudor I. Dumitru şi lordache Avram, a luat fiinţă la 9 Iulie 1922. Acest comitet, cu concursul D -lui Grigore Vasilescu, notar şi G- Oroveanu perceptor, a adunat dela locuitori ofrande în sumă de lei 92.137, Ia care adăugându-se lei 20 000 ajutor primit dela ministerul instrucţiunii, a format un fond de Iei 112.137, cu care a executat, în 1924: a. construcţia unui local de şcoală în satul Flămânda, din zid, învelit cu tablă, având o sală de clasă, antreu şi cancelarie, care a costat lei 96.690. b. s'a făcut în 1925 împrejmuirea şi o sobă în sala de clasă, costând lei 12.000. Un alt comitet compus din d-nii: Preotul M. Benescu,

/, 83

Ion D. Oheorghe, Vasile M. Stanciu, Vasile Enache şi Georghe C. Lazăr, au adunat ofrande dela locuitori In sumă de 8400 Iei, plus material în natură, cu care a îm prejmuit cu zăplaz, în 1923, pe o lungime de 270 metri, curtea bisericei din satul Oraţia. Comitetul de construcţie din satul Oraţia, compus din d-nii: Ion D. Gheorghe, Ştefan Georgescu, Preotul M. Benescu, Grigore Vasilescu, Drăgan Nicolae, Radu M. Boţocan şi alte 20 persoane, a luat fiinţă în ziua de 24 Iulie 1922. A adunat până în prezent ofrande dela locuitori în sumă de lei 16435 destinaţi construcţiunii unei săli de clasă la şcoala existentă. m

Comuna Moşeşti

Comitetul de construcţie compus din d-nii: Gh. G. Buleandră, Gheorghe P. Istrate, Petrache Târâlă, Gheorghe C. Ion, Dumitru I. Stoica, Dima V. Petcu, Pantelimon Condruz, Gheorghe Creţulescu, Grigorea Bunea, Dragomir Condruz, Tudorache Sarivan, Dumitru Flocea, Anton Stroe şi Călin Mucea, a luat fiinţă la 2 Iulie 1922. Acest comitet a fost înlocuit la 27 Maiu 1924, cu d-nii: Preotul Zenovie Roşea, Stan D. Tobă, Anton Nă~ stăsescu, Stan I. Condruz, Gheorghe I. Buleandră, Petrache Târâlă, Gh. I.. Buleandră, Dima Petcu şi Gheorghe Peltea. S’au adunat prin ofrande dela locuitori suma de lei 65.828 şi cu lei 2793 ajutor dela comună în 1925 s’a executat:

a. reparaţia localului de şcoală şi a locuinţei diriginte lui, în 1922, constând din: reparaţia ferestrelor, a uşilor, geamuri şi facerea din nou a patru uşi. A costat lei 5.938. b. s’a împrejmuit cu zăplaz, în 1924, pe o lungime de 140 m., localul de şcoală, cheltuindu-se 7.000 lei.

C. s*a împrejmuit, în 1924, pe o distanţă de 280 m. cimitirul bisericei, cheltuindu-se lei 9 500. d. construcţia în 1925 a unui local de primărie cu 4 camere care s’a învelit cu tablă, îngrădit şi pomestit, cheltuindu-se lei 42.500. Comuna Nisipurile Comitetul de construcţie compus din d-nii: Vlase Popescu, Stanciu Teodorescu Datcu Panţuru şi Alexandru Roşea, a luat fiinţă în Iulie 1922 adunând prin ofrande lela locuitori suma de lei 21.933, cu care s’a împrejmuit cu :ăplaz*, în 1923, pe o lungime de 250 m., curtea şi gră dina şcolară, cheltuindu-se lei 15.213. Comuna Putreda Comitetul de construcţie compus din d-nii: Preotul D. Georgescu, Zamfir D. Iuga, Nicolae Ene Popa, Tudorache G. Mereuţă, Valter C. Iuga, Traian Tache Iuga, Gheorghe R. Tănase, Constantin S. Sisea, Vlase I. Ioniţă, Grama E. Popa, Dumitru N. Buterez, Petrache D. Iuga, Nicu N. Mereuţă, Negoiţă Dobre şi Simion 1. Mihai, a luat fiinţă Ia 19 Iunie 1922. S’au distins d-nii: Preotul D. Georgescu, Zamfir D. Iuga şi Nicolae Ene Popa, care au adunat prin ofrande dela locuitori, suma de Iei 113.946, la cari adăugându-se suma împrumutată dela Banca populară, „Furnica’' donaţiunea de 10.000 lei a aceleiaşi bănci şi ajutorul de Iei 48 000 primiţi dela ministerul instrucţiunii, au format un fond de lei 181.946, cu care: a. a construit, în 1923, 1924 şi 1925 un local de şcoală cu trei săli de clasă, pereţi din şipci umplute cu pământ amestecat cu pae şi învelit' cu1 ţiglă care este aproape terminată. Lucrarea a costat până în prezent 167.000 lei.

t 85

b. a început în 1925, construcţia unui local de şcoală din satul Putreda Mică cu o sală şi cancelarie ce s’a în velit şi bulgărit costând până acum 11.600 Iei. Comuna Racoviţeni Comitetul de construcţie compus din d-nii: Gheorghe Dumitrescu, Ene Oprescu, Nicolae Roşea, Dumitru Moraru, Ştefan Cheorpec, Ilie Dumitrescu, Panait 1. Oprescu, Ion D. Ignat, Tatu G. Marin, Stanciu Pascu, Ilie Roşea, Toma Roşea, Vasile Roşea şi Bucur Marin, a luat fiinţă la 30 Iunie 1922, adunând donaţiuni dela locuitori în suma de lei 112.783 cu cari s’a început în 1925 construcţiunea unui nou local de şcoală în satul Racoviţeni cu două săli de clasă şi cancelarie cheltuindu-se până acum 36 018 lei. Comitetul de construcţie al satului Petrişor, compus din d-nii: Vasile Rădulescu, I. Georgescu, Gh. I. Voinea, Preotul V. Dumitrescu, Lazăr T. Soaită, Nica Soaită, Gh. Paraipan, Nicolae I. Ciociu, D.. Georgescu, Constantin Suditu, Anton Şchiopu, Ion S. Zahiu, Nicolae R. Chelu, Constantin Baciu şi Gh. Dragomanu, a luat fiinţă la 30 Iunie 1922, adunând prin ofrande dela locuitori suma de lei 67.121 la care adăugându-se ajutorul de lei 3000 pri miţi dela judeţ şi lei 20.000 dela ministerul instrucţiuni a format un fond de lei 105.453 cu care a executat: a. reparaţiuni la biserică, legatul cu fer a pereţilor şi căptuşitul lor cu scândurră pe dinafară, reparaţia pardoselei şi a tencuelei în interior şi reparaţii la tocuri şi ferestre

cheltuindu-se Iei 16.826. b. reparaţia în 1923, a localului de şcoală, prin con strucţia din nou a peretelui dela Nord, reparaţia acoperi şului şi galeriei, precum şi facerea din noua 14 cercevele, a costat lei 18.209. C. construcţia în acelaş an, a unei săli de clasă, a-

daos Ia corpul vechiu, din gard de nuele, învelită cu tablă, costând lei 30.000. d. împrejmuirea cu zăplaz a curţii şcoalei pe o lungime de 240 m. costând Iei 5.086. e. s’a început construcţia unui local de şcoală cu 2 săli de clasă pentru care s’a cheltuit până acum Iei 15.309. Comitetul de construcţie al satului Budrea, compus din d-nii: Iordache Baciu, Gheorghe Olteanu, Radu Jurubită, C. Dogaru, Ion Geru, Rizea Geru, Dumitru Neacşu, Dobrin Samoilă. Mihai Mărăcine, Gheorghe Bran, Ion N. Tăbleţ, Stan Tăblef, C. Şelaru, Banu Bercea şi Marin Geru, a luat fiinţă Ia 30 Iunie 1922, adunând ofrande dela locuitori suma de Iei 45.434 şi cu Iei 17.000 ajutor primit dela ministerul instrucţiunii şi lei 3000 dela judeţ, au format un fond de lei 65.434, şi cu care a executat: Construcţia în 1923, 1924 şi 1925 a unui local de şcoală cu două săli de clasă, antreu şi cancelarie, din gard de nuiele, învelit cu tablă, pentru care s’a cheltuit Iei 62.497. Comuna Sgârciţi

Comitetul de construcţie compus din d-nii: Nicolae Popescu, Sandu Buzea, I. Ghinioiu; I. Andronescu, D. Constantinescu, Preotul D. Budescu, N. Rădulescu, D. Dumitrescu, Ion D. Tache şi D. Mihăescu, a luat fiinţă în ziua de 2 Iulie 1922, adunând prin ofrande dela locuitori suma de lei 117.290 în care intră şi suma de Iei 2463 donată comitetului de Banca populară „Speranţa" pentru construcţia şcoalei din satul Poşta. Cu această sumă co mitetul a executat: a. reparaţia în 1923 a şcoalei din satul Sgârciţi şl înlocuirea pardoselei uneia din sălile de clasă, cheltuinduse lei 10.000. i

✓

;Hi

b. s’a procurat mobilier la această şcoală: două catedre, un fotoliu, două scaune, două sobe de fier şi un dulap pentru arhivă, cheltuindu-se 12.000 lei. c. s’a procurat o parte din material pentru îmorejmuirea şcoalei din satul Plevna, cheltuindu-se lei 4.417. d. s’a contribuit Ia terminarea reparaţiei bisericei pa rohiale din satul Sgârciţi, cu suma de lei 6000. Restul sumei este destinat construcţiunii unui nou local de şcoală în satul Poşta, pentru care s’a adus o parte din lemnărie. Comuna Slobozia-Galbenu Comitetul de construcţie al satului de reşedinţă, com pus din d-nii: Necula C. Simioana, Stroe D. Ionescu, Dumitru Jantea, Zamfir R. Bănică, Ivan G. Alecu, Ion I. Fătu, Iordache Panţuru, Sandu R. Gheorghe, Stan I. Oprea, Zamfir G. Poteraşu, Gheorghe I. Stanciu, Toader M. Baciu, Constantin D. Ionescu şi Ion Damian, din-° tre care s’au distins d-nii: Stroe D. Ionescu, Necula C. Simioana şi Dumitru Jantea şi Comitetul de construcţie al satului Robească, com pus din d-nii: Paraschiv A. Costache, Ichim M. Cristian, Tănase D. Dima, Radu 1. Minţoiu, Ion St. Cristian, Alexandru Alexandru, Necula I. Panaite, Toma G. Coman, Gheorghe G. Solomon, Gheorghe I. Lupu şi Scarlat Anghelescu, dintre cari s’au distins d-nii: Paraschiv A. Costache şi ^Scarlat Anghelescu. Ambele comitete cari au luat fiinţă în luna Iulie 1922 au adunat prin ofrande dela locuitori suma totală de lei 149. 541, cu care a executat următoarele: a. împrejmuirea, în 1922, a şcoalei dela reşedinţă cu zăplaz din scândură pe o lungime de 130 m. chel tuindu-se lei 6475. b. reparaţia tencuelei şi a acoperişului şcoalei dela

reşedinţă în 1922, care a costat iii 1430. * c. procurarea a zece bănci la aceiaşi şcoală, care a costat lei 2760. d. împrejmuirea cu zăplaz de scândură, pe o lun gime de 200 m. a cimitirului bisericei din Slobozia Galbenu, cheltuindu-se lei 9902. e. reparaţia, în 1922, a localului de primărie, făcându-i-se două uşi, un perete de zid şi o latrină, care au costat lei 1481. f. procurarea unei sobe de fier la primărie care a costat lei 2550. g. s’a reparat şi învelit din nou cu ţiglă, în 1922, şcoala din satul Robească, cheltuindu-se lei 20.954 şi ' h. s’a împrejmuit, în 1924, pe o lungime de 260 m., curtea şi grădina şcolei din satul Robească cheltuinduse lei 22.000. * •

Comuna Socariciu

Comitetul de construcţie, compus din d-nii: Sava Dumitrescu, Dumitru A. Duţu, Gheorghe I. Dumitrcscu, Paraschiv A. Duţu, Marin S. Coman, Costache G. Stan-

ciu, llie 1. Popa, Ion Calcan, Gheorghe Androne, Ion G. Enache, Dumitru Chivulescu, Stoica C. Necula, Grigore C. Popa, Grigore V. Matei. Coman Iordache şi Coman I. Neagu, a luat fiinţă în ziua de 18 Iunie 1922. Dintre aceştia s’au distins cei patru dintâi, care au adunat ofrande dela locuitori în.sumă de lei 232.545, în cari intră şi lei 32.000 ajutor dela comună, lei 20.500 ajutor dela ministerul instrucţiunii şi cu suma împrumu tată dela banca populară, au executat următoarele: a. construcţia, în 1923, a unei săli de clasă, adaos la şcoala existentă, cu pereţii din gard de nuele, căptu: şiţi cu scândură în partea de nord şi învelită cu tablă, cjieltuindu-se lei 54.281.

•; •' -

b. împrejmuirea cu zăplaz a curţii şcoalei, cheltuindu-se lei 5802. c. idem curtea bisericei, cheltuindu-se Iei 2064. d. construirea, în 1924 şi 1925, a unui local de pri mărie, compus din cinci camere şi sală cu pereţii din gard de nuele, învelită cu tablă, care a costat Jei 168.875. e. împrejmuirea cu zăplaz a localului primăriei, care a costat lei 3165. Comuna Valea-Ratei

Comitetul de construcţie al satului Motohani, com pus din d-nii: Manole Spătarii, Vasile Negraru, Nicolae C. Mavrodin, Marin M. Bârăscu, Iqîi I. R. Clinciu şi Gh. Spătaru. Comitetul de construcţie al satului Murgeşti, compus din d-nii: Mitti Zamfirescu, Mihail .Roşea, Petre Z. Râpeanu, Preotul D. Vasilescu, Soare G. Voicu, Grigore C. Gheorghe, Constantin Clinciu. Constantin Negraru şi Petre Hâhăianu. Comitetul de construcţie al satului Valea-Ratei, com pus din d-nii: Costică Manolache, Constantin Barbu, Neagu Lilea, Costache Matei, Luca Paraipan, Ion I. Morogan şi Ion St. Paraipan, au luat toate fiinţă în ziua de 2 Iulie 1922, adunând până în prezent ofrande dela locui tori în sumă de Iei 99.755, la care adăogându*se suma de lei 12.000 primiţi ca ajutor din partea judeţului şi lei 60.000 dela ministerul instrucţiunii s’a format un fond de lei 171.755, cu cari s’a început în 1925 construcţiile a câte unui local de şcoală în satele Murgeşti cu trei săli ele clasă, Motohani, Piperu şi Valea-Ratei, cu câte o sală de clasă şi cancelarie. Toate aceste patru localuri s’au ridicat, învelit cu ţiglă şi în parte s’au bulgărit. S’au cheltuit cu ele până în prezent suma de lei 128.502.

! 90

Un deosebit comitet compus din: Preotul Drăgan Vasilescu, Grigore Gheorghe şi Dragomir Troscot, au adunat ofrande dela locuitori în sumă de lei 40.000 cu cari au reparat, în 1924, biserica filială din satul Mocani, refăcându-i acoperişul, care s’a învelit cu tablă şi s’au mai înăl{at pereţii construiţi din bârne. P

Comuna Vişani

Comitetul'de construcţie compus din d-nii: Ştefan Meiroşu, Petre Popescu, Ştefan Udrea, Preotul H. Rizescu, Moise S. Brânduşă, Radu R. Pitrop, Alexe Lupu, Cons tantin Dragomirică, Neagu Mărtinescu, Vasile Ghioca, Petre Nazâru, Ion D. Mărtinescu, Ghica N. Buzatu şi Vasile t. Popescu, a luat fiinţă la 25 Iunie 1922. S’au distins d-ni: Ştefan Meiroşu, Radu R. Pitrop şi Moise S. Brânduşă, care au adunat ofrande dela lo cuitori în sumă de lei 116’764, în care intră şi sumele primite ca ajutor dela ministerul instrucţiunii şi comună, precum şi împrumutul contractat la banca populară, cu care sumă s’a executat: a. construcţia în 1922 şi 1923 a unei III'săli de clasă adaos la şcoala existentă, din.zid, învelită cu tablă, care a costat lei 99.944. b. reparaţia localului de primărie, făcându-se în el o sală pentru postul IV a şcoalei, costând lei 15,048 şi c. împrejmuirea localului de şcoală, cu zăplaz pe - -33 m. lungime, costând lei 1772. Se menţionează că, construcţia şcolară dela Vişani, a fost prima din această plasă care s’a pus în lucrare numai după două luni dela înfiinţarea comitetului şi a fost cea dintâi terminată, datorită zelului exclusiv al d-lui Ştefan Meiroşu, directorijl acestei şcoli* care mai înainte

de a se strânge fondurile necesare, a avansat sume şi s’a împrumutat personal pentru desăvârşirea clădirei. RfCAPITULAŢIUNE

Pe lângă ofrandele în natură şi ajutoarele date la lucrările enumărate mai sus, cu braţele şi transportul de materiale cu căruţele, sătenii au donat între 5-1000 lei de persoană, suma totală de Lei 4.481.491,— Pe lângă lemnăria dată gratuit din pădurile sale pentru cea mai mare parte din construcjiunile descrise mai sus, statul a ajutat comitetele de construcţii prin ministerul instrucţiunii si» ministerul cul> telor, cu suma de Lei ... 650 500,— Judeţul R.-Sărat le-a venit deaseme21.000,— nea în ajutor cu suma de 142.593,— Comunele cu suma de Băncile populare şi obştiile de îm 53.953,— proprietărire, cu suma de Fondul total al comitetelor de cons 5 349.537,— trucţii, ridicându se la suma de s’au executat următoarele: a. Construcţia din nou a 15 localuri -de şcoală, cu 25 săli de clasă, din cari 6 terminate, 1 aproape terminată şi 8 rămase a se termina în viitor, pentru care s’au 1.375.838,— cheltuit Lei b. Construcţia din nou a 8 săli de clasă, adaose la localurile existente, com 656.116,— plet terminate, pentru care s’au cheltuit c. Construcţia din nou a 3 localuri 295.308,— de primării, peutru cari s’au cheltuit . d. Reparaţia a 11 localuri de şcoli, 131.374,— pentru cari s’au cheltuit

’

e. Reparaţia a 10 biserici pentru cari s’au cheltuit . f. Reparafia a 2 localuri de primării, pentru cari s’au cheltuit . ■ g. împrejmuirea a 11 localuri de şcoli, pentru cari s’au cheltuit h. împrejmuirea a 4 biserici şi ci mitire, pentru care s’au cheltuit i. împrejmuirea a 3 localuri de pri mării pentru cari s’au cheltuit j. Mobilier procurat la 4 şcoli, pen tru cari s’au cheltuit . l. Mobilier procurat la 2 primării, pentru cari s’au cheltuit m. Material procurat pentru localurile în curs de construcţie, costând n. Ajutoare plătite de comitetele co munale de construcţii, din fondurile lor, comitetului pentru construcţia şcoalei nor male de învăţători din Râmnicu-Sărat Total . Sold în numerar de care dispune în prezent comitetele de construcţii, destinat a se întrebuinţa,- în anul viitor, pentru terminarea lucrărilor în curs de construcţie şi acelor proectate Total egal cu fondul comitetelor de

construcţii

2.163.798,— 16.259,—

93 215,— 29 866,— 17.616,— 28.440, 4.550,— 49.565,—

72.099,— 4.934.314,—

425.223,— 5.349.537-

PLASA PLAINEŞTI Comuna Bogza

Comuna Bogza compusă din satele Bogza, Retezaţi şi Căiata. In satul Bogza comitetul de construcţie se compune din d-nii: Alexandru l. Serescu, preşedinte, Alexandru B. Serescu, casier, Constantin Spânu, secretar, Teodor Ciufu, Ion Cornan, Alexandru Croitoru, Alexandru Nica, Costache Tivgă şi Ion Stoian, membrii. S’a adunat până în prezent suma de lei 101.025, din cari s’a cheltuit 30.000 cu reparaţia şcoalei, a pri măriei şi împrejmuirea ei şi facerea unui obor comunal, rămânând un sold de lei 3.025. In satul Retezaţi comitetul de construcţie compus din d-nii: Dumitru Popescu, preşedinte, Oprea Chira, ca sier, Trifan Gheorghiţă, secretar^ Dumitru Cârciumaru, Iordache Lucaci, Ion Bălan, Neculai Bleandă şi Ion Tivgă, membrii. S’a adunat până în prezent 69.604 lei din care s’a cheltuit lei 65.815 cu repararea şi amenajarea unui local de şcoală şi împrejmuirea lui cu scânduri. In acest local „funcţionează două săli de clasă. In satul Căiata comitetul de construcţie se compune din d-nii: Zamfir Marinescu, preşedinte, Tudorache Marin, casier, Neculai Chirciu, secretar, Ion Chirciu, Ştefan Bucuroiu, Ion Ganea, Gheorghe Dudâu, Radu Dobrescu, Petrache Bucuroiu, Iordache Jugănaru, Ion Ploeşteanu, şi Constantin Merchioiii, membrii. S’a strâns până în prezent suma de 126,212 lei din

care 8000 lei sunt daţi de ministerul instrucţiunii. Din această sumă s’a cheltuit 85.900 lei cu construirea unui

al doilea local de şcoala, din gard acoperit cu tablă zincată, cu o sală de clasă, .jo cancelarie şi o sală de bibliotecă, lucrare complet terminată. Cu restul de bani s’a mai împrejmuit localul şcolii cu sârmă 'ghimpată, s’a făcut latrina, iar vechiul local de şcoală s’a împrejmuit cu zăplaz de scândură. Comitetul are datorii contractate în suma de lei 15.074. ' Comuna Bordeşti

Comitetul de construcţie se compune din d-nii: Duţă Joniţâ, Coman Chiriac, Alexandru Panţuru, A. Iancu, Vasile Georgescu, Costică V. Georgescu, Alexandru Anton, Alecu Bobeica, Costică Antonescu, Costache Gheorghiţă, "Ştefan Enu(ă, Niţă Dragomir, Rizu Busuioc, Niţâ Isufochescu şi Dima Panaite, membrii. S’au adunat până în prezent Iei 53.730 din cari s’au făcut următoarele lucrări: s’a reparat localul de primărie, s’a împrejmuit şcoala cumpărându^i-se şi mobilier, s’au făcut reparaţii şi la locuinţa dirigintelui. Comuna Dragosloveni

Comitetul de construcţie se compune din d-nii: Du mitru Pâunescu-Fulga, ca preşedinte, M. Petrescu, Ion Spânu şi N. Georgescu, membrii. S’au adunat până în prezent lei 39 914, din cari s’a cheltuit 17.085. S’a reparat casa parohială, S’a mai re parat şi localul şcoalei din satul Tercheşti. S’a construit un local nou de şcoală în satul Tercheşti. S’a împrejmuit şi şcoala din comuna Dragoslove&i. Dl Chivu Pantzer a dăruit 10 bănci noi pentru şcoală, iar d-1 Alecu Zamfirescu, una sobă de fier. La suma de mai sus se adaogă lei 25.000 primiţi

r 95

prin comitetul şcolar judeţean dela ministerul instrucţiunii şi lei 17.000 din bugetul comunei Dragoslovcni. Comuna Plaineşti Comuna Plaineşti se compune din satele: Cândeşii, Gugeşti şi Târgu-Cucu. In satul Cândeşti comitetul de construcţie se com pune din d-nii: M. Albu, preşedinte, Ion Grigoroiu, casier, C. Cioacătă, C. Cârjan, C. Toderaşcu, Costică Tache, A. Lefter, I. Puescu, I. Antonache, I. Modreanu, I. Mihăilescu, Marin Meaută, M. Antonache, N. Guriţa, N. Budiş, St. Niţescu, V. Dobre, V. Slate, V. Lâzarică, G. Simion şi N. Simionescu, membrii. S'au strâns în total lei 109.656, în cari intra şi 20.000 lei, daţi de ministerul instrucţiunii prin comitetul şcolar judeţean, plus 5000 lei donaţi de d. Leonida Dumitrescu. S’a construit din nou a lV-a sală de clasă, cheltuindu-se lei 4000. S’a mai făcut un zăplaz şi o latrină la localul de şcoală. In satul Gugeşti comitetul de construcţie se compune din d-nii: Ion Antonescu, preşedinte, V. Zainea, casier, Teodor Chirciu, secretar, lancu Busuioc, Costică Busuioc, Alexandru Poenaru şi Vasile I. Zainea, membrii. S’au adunat până în prezent lei 138.944, din cari 10.836 donaţi de d. Leonida Dumitrescu, una mie de d. Chivu Pantzer, 1000 de d. Enache Despoiu, 500 de d. Vasile Zainea şi 500 de d. Petre Stoian, 23.000 din bu getul comunei Plaineşti, iar comitetul judeţean 35.000

lei.

S’a clădit un local de şcoală cu două săli de clasă, din cărămidă pe beton, învelit cu ţiglă; a rămas să se facă tâmplăria.

D-l Lconida Dumitrescu a donat ţigla în valoare de 20.000 lei şi lemnăria de stejar pentru tocuri la uşi şi ferestre. ' Comitetul a contractat datorii în sumă de 50.000 lei la banca populară Râmna din Gugeşti. In Târgu-Cucu activitatea comitetului de construcţie este neînsemnată. S’a strâns în total lei 13.500, din cari s’au cheltuit 8000 Iei pentru mici reparaşi Ia şcoală, bănci şi pentru repararea plafonului la gradina de copii, 2500 pentru reparaţia la localul de şcoală şi 3000 lei pentru împrejmuirea şcolii. v

Comuna Popeşti

Comuna Popeşti este compusă din satele Popeşti şi Runcu.

Comitetul de construcţie se compune din d-nii: M. Răpotescu, preşedinte, preot econom Gh. Popescu, casier, D. Dobrescu, Toma Chirifoiu, A. Chiriac, State Trifan, % Const. P. Găitănaru, Stan Băncilă şi Stroe Dinulescu, membrii. S’au adunat în total lei 226.000 din cari 40.000 lei daţi de ministerul instrucţiunii, 2000 lei dafi de banca

populară locală, din bugetul comunei, 65.000 lei şi 96.000 lei din taxele fondului comunal. S’a construit şi terminat complet un local de şcoală în satul Runcu, lucrare care a costat 186.000 lei. S’a reparat localul de şcoală din satul de reşedinţă pentru care s’a cheltuit 30.000 lei. S’a făcut împrejmuirea bisericei cheltuindu-se lei 20.000. Comuna Sihlele

Comitetul de construcţie se compune din d-nii: I’ Caraiman, preşedinte, N. Condur, State Mareş, G. Gugoaşă,

G. Mincu, T. Caraiman, C. Bărbosu, G. Ştefănică, G. Tăulescu, Niţă Frâncu, N. Modreanu şi I. Mănăilă, membri. S’a adunat în total suma de lei 51.607, din care s’a cheltuit suma de Iei 13.933 cu împrejmuirea localului pentru primărie, iar iei 25.838 cu împrejmuirea vechiului local de şcoală, rămânând un sold de 11.836 lei. Comuna are nevoe de un local de primărie. Comuna Slobozia Comitetul de compune din d-nii: lorgu I. Pantazescu, I. Andronescu, Gh. Popescu, Ion Vâlcu, C. Moise, N. Pantazescu, Constantin Racoviţeanu, Andrei Ştefan, T. Costache, T. Uiescu, Z. Negoescu, Petre Dragu, Al. Nica, preot I. Ionescu, I. Militaru, V. Antonache, Ion Toma, Sava Bratu, Vasile Necoară, Stan Enache, Stan Vasile, Costache Ursaru şi Mihai Vasile. S’a adunat în total suma de lei 430.000, din care: lei 154.000 au fost daţi de ministerul instrucţiunii, prin comitetul şcolar judeţean, lei 10.000 donaţi de către d-1 lorgu Pantazescu, iar 95.421 lei de către locuitori. Mai este de încasat dela locuitori un rest de 26.764 lei, care s’a acoperit în mod provizoriu de către d-1 lorgu Pan tazescu.

In satul Slobozia s’a construit un nou local de şcoală, cu trei mari săli de clasă, o cancelarie şi o sală de re creaţie. Construcţia este din cărămidă, pe fondaţie de beton acoperită cu tablă; lucrarea este aproape terminată, ră mânând numai un colţ neacoperit. In satul Coroteni s’a construit un nou local de şcoală, din zid, pe temelie de beton şi acoperit cu ţiglă. Localul cuprinde două mari săli de clasă şi o cancelarie. Lucrarea este complet terminată.

Este de remarcat munca neobosită depusă de d-1 Iorgu Pantazescu, căruia i se cuvin toate laudele. Comuna Tâmboeşti In satul Târnboeşti comitetul de construcfie se compune din d-nii: ion Jonescu, preşedinte, Ion Mărculescu,. casier, Ion Vasilescu, secretar, Emil Ivănescu, Titu Zaharia Niculescu, Dumitru Stănescu, A. Olăreanu, Nicu Mincu, Constantin Râdulescu, Petre Mincu, Asănache Anton, Dumitru Mihalcea, Eugen Ivănescu şi preotul D. Zaharia, membrii. S'a adunat în total lei 173.060. S’a construit din nou o sală de clasă, din zid, lu crare complet terminată. S’a împrejmuit primăria, grădina şi oborul. S'a reparat radical localul primăriei pentru care s’a cheltuit lei 21.112. In satul Bordeştii de fos comitetul de construcfie se compune din d-nii: Ştefan Dumitrescu, preşedinte, Ionifă Caloean, casier, Eugen Drăguş, secretar, Iorgu Chiriac, C. Mincu, R. Mincu, Petre Niculescu, Avram Ion şi Iordache Chiriac, membrii. S’a adunat în totat lei 38.334, în care intră şi 8000 lei daţi de comitetul judeţean. S'a construit din nou o sală de clasă, din gard, şi învelită cu tablă; lucrarea a rămas neterminată din lipsă de fonduri, mai fiind de făcut ferestrele, uşile şi pardoseala. Comuna Urechesti Comitetul de construcfie se compune din d-nii: Di-

mache Vlădescu, preşedinte, Râducan Mândrescu, casier, Sandu Perpelescu, secretar, Dumitru Apostol, Gheorghe Benguş, D. Pălănceanu, N. Dragomirescu, preotul I. Go-

leanu, Petre Săvulescu şi Sandu Perpelescu, membrii. S’a adunat suma de lei 762.780 proveniţi: 263.850 din bugetele comunei pe 1924 şi 1925 iar restul din do naţiile locuitorilor. S’a făcut reparaţie Ia şcoala din Urecheşti şi s’a cumpărat mobilier. S’a chituit şi vopsit tabla dela şcoala din satul Pa lanca, i s’a pus geamuri şi s’a cumpărat sobe şi burlane. S’a reparat primăria, i s’a pus al doiiea rând de gea muri şi s’a cumpărat mobilier. S’a refăcut complet şi s’a mărit biserica sf. Dumi tru din satul de reşedinţă Urecheşti, rămânând a i se mai face stranile. Pictura bisericei a fost angajată printr’un avans de 90.000 Iei şi s’au început lucrările. S’a împrejmuit cu zăplaz de scânduri biserica paro hială din satul de reşedinţă. S’a plătit* o parte din sumele împrumutate şi s’au achitat procente în sumă de 55.112 lei, la întregul capital împrumutat. S’a remarcat în mod deosebit stăruinţa şi munca de pusă de d-1 Dimache Vlădescu, preşedintele comisiei in terimare. Comuna Voetenu

Comitetul de construcţie se compune din d-nii: Ioan Câpănescu, preşedinte, preotul loan Moraru, Enache Slujitoru, Vasile Drăgoiu, Cristea Târâlă, G. Hăroianu, Ion Cretoiu, Ion Pană, Dumitru Cenuşă, Nica Ciurumelea, Petre Bucur, Ilie Timoianu, N. lancu şi N. Creţu, membrii. S’a adunat în total suma de lei 152.723, din care 15.000 lei sunt primiţi dela ministerul instrucţiunii prin comitetul judeţean. S’a construit o sală de clasă la localul de şcoală veche, care s’a terminat complet.

100

RECAPITULAŢIUNE

Pe lângă ofrandele în natură şi ajutoarele date Ia lu crările enumărate mai sus, cu braţele şi transportul de materiale cu căruţele, sătenii au donat suma totală de 1.657.239—, Lei Pe lângă lemnăria dată gratuit din pădurile statului pentru cea mai mare parte din construcţiile descrise mai sus, statul a ajutat comitetele de construcţii prin ministerul instrucţiunii cu suma de 162.000,— Lei Ajutoare din partea judeţului 43.000,— „ „ bugetele comunelor ru464,950,— rale „ dela băncile populare 2000,— Fondul total al comitetelor de cons trucţii ridicându-se la suma de Lei 2.329.089,— S’a executat următoarele: a. Construcţia din nou a 6 localuri de şcoală. b. Construcţia din nou a 4 săli, adaose la localurile de şcoli existente. c. Reparaţia a 8 localuri de şcoli. d. „ unei biserici. e. „ a 4 localuri de primărie. f. „ unei case parohiale. » a 2 locuinţe pentru diriginţi. gh. Mobilier pentru una şcoală. i. împrejmuirea a 9 localuri de şcoli, a 2 biserici. J1. a 2 localuri de primărie. Pentru toate aceste construcţii s’a cheltuit suma de .... 2.382,327 — Soldurile rămaşe ja comitetele dş

■ 101

construcţii şi care urmează a se între buinţa pentru construcţiile în curs şi cele viitoare . . . . .. Total . Se scade un deficit de 65.074 lei datorii contractate de comitetele şcolare ale comunelor Bogza şi Plaineşti Total egal cu fondul comitetelor de construcţii..............................................

11.836,— 2.394.163,— 65-074,— 2.329.089.—•

102

Recapitulaţie Situaţiunea financiară a comitetelor de construcţii alo comu până la I cu

. u

VENITURI

SUMA L e i

Jb7

1 Donaţiuni din partea locuitorilor . 1604888537 2 Ajutoare din partea Ministerului Instrucţiunei.......................................... 1930500 3 Ajutoare din partea Ministerului Cul telor ........................................... 133000 4 Ajutoare din partea judeţului 89187 5 Ajutoare din bugetele comunelor. 992084 6 Ajutoare dela băncile populare şi obştiile de împroprietărire 92086 7 Ajutoare din bugetele parohiale . 55000

Totalul veniturilor . Se scad cheltuelile . Sold în casă .

1934074237 1857261633 76812604

103

Generală

nelor rurale din judeţul R.-Sărat, dela înfiinţare 1922/923 Ianuarie 1926 CJ

CHELTUELI

SUMA L e i

1 Construcţia a 54 locaiuri noui de şcoală. 2 Construcţia a 32 săli decela să adaose

la şcolile existente

3 Construcţia a 12 localuri de primării.

4 Construcţia a 9 locuinţe noui pentru diriginţi.................................. 5 Construcţia a 12 biserici 6 Cumpărarea unei case pentru local de şcoală . . • . 7 Repararea a 49 localuri de şcoală . 8 Repararea a 35 biserici . . . 9 Repararea a 17 localuri de primărie. 10 Repararea unei case parohiale . 11 Mobilier procurat pentru 7 şcoli 12 Mobilier procurat pentru 2 primării . 13 Materiale procurate pentru 4 localuri de şcoli în curs de construcţie . împrejmuirea a 39 localuri de şcoală, 14 15 împrejmuirea a 19 biserici şi cimitire, 16 împrejmuirea a 12 localuri de primărie. 17 Ajutoare date de comitetele de con strucţie pentru construcţia şcoalei normale din R.-Sărat . 1857261633 Totalul cheltuelilor .

104

învăţământul secundar 1. Liceul de hăeţi „Regele Ferdinand I11 clin R.>Sărat

In cursul anului şcolar 1924-1925, liceul a funcţionat cu 13 clase, dintre care, clasele I-VIII bugetare şi clasele 1 B, II B, II C, III B, IV B, clase paralele extrabugetare, în total 13 clase. Clasele cursului superior au funcţionat cu câte 2 secţiuni: modernă şi reală. Clasele a VII şi cele paralele au funcţionat în orele după amiază, cele lalte dimineaţa. 2. Cursurile au început în ziua de 22 Septembrie 1924 şi s’au terminat la 20 Iunie 1925. Serbarea de fine de an cu darea de seamă s’a făcut în ziua de 29 Iunie 1925.

3. Numărul elevilor înscrişi la începutul anului a fost, în tot liceul, de 624 elevi. Din aceştia 19 s’au re tras în cursul anului, 304 elevi au fost promovaţi la Iunie, 221 au fost declaraţi corijenţi, iar 80 repetenţi, 4. S’au prezentat la examenele particulare un nu măr de 212 elevi, din cari au absolvit cursul inferior 99 elevi de curs şi particulari, iar cursul superior 52 elevi. La examenul de bacalaureat au reuşit 33 elevi şi eleve, curs şi particulari. 5. Personalul didactic a fost în număr de 19 pro fesori şi 3 maeştri. 6. Şcoala a luat parte activă la serbările dela 24 Ianuarie, 10 Mai, ziua eroilor şi serbarea sădirii pomilor. La 30 Ianuarie 1925 şcoala şi-a serbat patronul, inau gurând desvelirea bustului regretatului fost profesor şi director I. Mihalcea. La toate aceste festivităţi şcoala s’a produs cu re citări, cuvântări ocazionale, coruri, etc. La serbarea ‘de fine de an s’au distribuit premii elevilor meritoşi. 7. Elevii cursului superior au o societate de îndrumare

105

literară care a ţinut şedinţe săptămânale, sub preşidenţia profesorului de limba română. Clasele bugetare s’au întreţinut din fondurile bu getare ale statului şi cel al comitetului şcolar; cele ex trabugetare numai din fondul comitetului, provenit din taxele plătite de elevi. Onor. minister al instrucţiunii a acordat anul acesta 10 burse a câte 5000 iei fiecare, pentru fiii de funcţionari si •> săteni. Pentru anul şcolar 1925-1926 a mai acordat încă 5 asemenea burse numai pentru fii de funcţionari. In vara anului 1924, şcoala a fost vizitată de către d-1 ministru al instrucţiunii Dr. Anghelescu care a recu noscut necesitatea măririi liceului, prin facerea unui nou etaj, acordând pentru acest scop, suma de 1.200.000 lei din fondurile ministerului. Cu acest fond, mărit cu aproxi mativ 1.3000.000 lei din taxele date de elevi, s’a clădit noul etaj al liceului, actualmente complet terminat şi care funcţionează. Din acelaş fond s’a procurat mobilierul necesar, s’a făcut instalaţia completă de lumină electrică, etc., dându-se astfel posibilitatea ca la . începutul anului şcolar 1925-1926, cursurile liceului să funcţioneze în cele mai bune condiţiuni.

2. Şcoala secundară de fete din R.-Sărat

In anul şcolar 1924-1925 şcoala secundară de fete din R.-Sărat a funcţionat cu 7 clase bugetare şi una ex trabugetară. Cursurile şcolare au început în ziua de 22 Septem brie 1924, terminându-se la 15 Iunie 1925. Serbarea de fine de an cu darea de seamă şi afişarea situaţiei elevelor, s’a făcut la 29 Iunie 1925.

■.

106

Au fost înscrise 334 eleve, din care s’au retras 18 din cauza de boala. Dintre elevele care au urmat cursurile regulat, au fost declarate promovate 155 eleve, corijente 129 şi re petente 35 eleve. Personalul didactic a fost în număr dc 13 profesori şi 6 maeştrii. Serbări au fost la 22 Septembrie 1924 cu ocazia * deschiderei cursurilor, Ia 24 Ianuarie 1925, Ia 10 Aprilie serbarea sădirii pomilor, la 10 Mai, la 28 Mai serbarea „Eroilor" şi la 29 Iunie 1925, când s’au distribuit premii elevelor care s’au distins la învăţătură. La sfârşitul anului, maestrele respective au aranjat expoziţia de desemn şi caligrafie cum şi expoziţia de lucru de mână. întrucât localul unde a funcţionat şcoala nu este sti> ) ficicnt pentru acest scop, comitetul şcolar a impus ele velor acestei şcoli o taxă de construcţie (câte lei 600 pentru elevele din cursul interior şi câte SO1' Ici pentru cele din cursul superior) in scopul ele a face noi coustiucţiuui pentru nevoile şcoaleiAlături de comitetul şcolar s’a format un comitet dc iniţiativă pentru strângerea unui fond cu care să sc ajute eievele sărace ale şcoalei, fond care s’a realizat, parte din donaţiuni, parte din cotizaţiile elevelor şi din bene ficiul matineuiui dansant dat în localul prefecţurei, în ziua de 21 Aprilie 1925. La concursul anual ţinut de societatea „Tinerimea Română'1 Ia Bucureşti, şcoala trimiţând participante, au fost premiate elevele Stătescu Marieta, din clasa VI, Popp V. Geta şi Demetrescu Aurica din clasa VII secundară. Excursiuniie şcolare s’au făcut, conform regulamen tului, prin împrejurimile oraşului.,

107 3. Şcoala normală de învăţători din 5!.-Sărat

Şcoala s’a înfiinţat în anul 1919. In anul şcolar 1924-25, şcoala a funcţionat cu sase clase. Au fost înscrişi 289 elevi, din cari 271 au frecucntat cursurile care au început la 22 Septembrie 1924 şi au durat până la 20 Iunie 1925. Au fost promovaţi 210 elevi, corijenţi 49 şi rcpctenii 12. Profesori şi maeştri au funcţionat 22. S’au făcut serbări şcolare la 21 Ianuarie, In serbarea sădirii pomilor, serbarea zilei eroilor, 10 Mai şi serba rea de fine de an. Excursiuni şcolare s’au făcut cu elevii şi profesorii la Sulina dela 1-5 Iulie şi excursia profesorilor în Bu covina. Şcoala se întreţine de stat; ca n’are local propriu. In toamna anului 1924 s’a început construcţia noului normală. Lucrările se conduc de comitetul local de scoală ) de construcţie al şcoalei normale. S’a dat de minister suma de lei 500.000 şi s’a adunat din judeţ şi dela părinţii elevilor, încă aproximativ 600.000 ici, bani ce în parte au fost cheltuiţi pentru cumpărături de materiale şi lucruri necesitate de această construcţie. S’au făcut fondaţiiie de beton şi despărţiturile. Se continuă planşeul şi zidăria. Lucrarea a fost scoasă ia' licitaţie şi va continua. Locul pe care se construeştc localul, a fost donat de către prefectură.

108 4. Şcoala profesională de fete „Dr. Dlmltrle şl Eufroslna Crisiescu" din R.-Săraî

Şcoala profesională de fete a funcţionat cu 6 clase şi ateliere de croitorie şi rufărie. Cursurile au început Ia 22 Septembrie 1924 şi s'au terminat la 20 Iunie 1925. Expoziţia de lucru de mână şi desen a fost des chisă în zilele de 29, 30 Iunie şi 1 Iulie 1925, şi vizi tată de un public numeros. Au fost înscrise 175 eleve dintre care 161 au fosf declarate promovate, iar 14 repetente. Au obţinut diplome de absolvire 6 eleve la croitorie şi 3 la rufărie. Serbări şcolare s’au făcut Ia 24 Ianuarie, 10 Mai şi serbarea de fine de an. Şcoala funcţionează în localul donat în anul 1905 de defuncţii doctor Dimitrie şi Eufrosina Cristescu. Acest local a devenit neîncăpâtor faţă de numărul elevelor, astfel că se simte mare nevoe ca să fie mărit. In urma interventiunilor făcute de prefectură la ministerul instrucţiunii, se va clădi în anul 1926 încă 6. săli de clase. Planul şi devizul s'au făcut de către serviciul technic al judeţului R.Sărat. Lucrarea a fost scoasă Ia licitaţie şi se va executa în cursul anului. III. învăţământul şcoalelor practice de meserii şi celor inferioare de agricultură 1. Şcoala elementară de meserii „Toma T3mpeamt“ din comuna GaSbenu

Şcoala a funcţionat cu 4 secţiuni şi anume: fierărielăcătuşerie, caretăşie, potcovărie, tâmplărie şi rotărie. Latrei secţiuni conducerea şi instruirea elevilor s-a făcut de câte un

✓

109

maestru. La secţiunea caretăşie-potcovărie s-a numit uh maestru, pe ziua de 1 Octombrie 1925, conform ordinului ministerului instrucţiunii No. 40496|925 16 Aprilie 1925. Din cei 100 elevi, toţi români, cari au fost înscrişi şi au frecuentat clasele 1, II şi III, 51 au urmat lemnăriarotăria şi 49 fierăria-lăcătuşeria. Din aceştia 91 au fost declaraţi promovaţi, iar 9 au fost eliminaţi sau retraşi. Ca construcţii noi efectuate anul acesta, notăm: 1. Transformarea unui şopron în atelier, având di mensiunile de 14 m. lungime pe 4 m. lăţime cu zidul în paiantă de cărămidă; în acest local s’a instalat ate lierul de tâmplărie. 2 Construcţia unui şopron pentru adăpostit materiale, căruţe, etc. lung de 9 m., lat de 4,60 şi înalt de 5 m. 3. O latrină din zid de cărămidă, cu fondaţie de beton, lungă de 5,05, lată de 2,20 şi înaltă de 3.30, cu patru despărţituri. Toate acestea s’au efectuat in limita sumei de lei 146.050 puşi la dispoziţia comitetului şcolar de către ministerul instrucţiunii. Tot în anul acesta s’a mai înzestrat şcoala cu scule, în valoare de lei 49.501.

2. Şcoala secundară de arte şi meserii din R.-Sărat

Şcoala a funcţionat în acest an cu 3 clase şi un număr de 219 elevi în cele 5 secţii şi anume: 60 elevi Lăcătuşerie 34 Fierărie 48 Tâmplărie Rotărie-lemnărie, 37 , 40 „ Alămărie Din cei 219 elevi înscrişi toţi români, 184 au fost promovaţi, 29 declaraţi repetenţi şi 6 au fost retraşi. Din cauză insuficienţii localului şi a numărului mare

•ti

110

de elevi cari se prezintă în fiecare an la această şcoală, se simţea nevoe absolută să se construiască noi ateliere şi săli de clasă. In parte acest neajuns a fost înlăturat, căci anul acesta s'au construit încă 3 ateliere, pe lângă cele două construite anul trecut rămânând ca în viitor să se desăvârşească, atât construcţia tuturor atelierelor, sălilor de clasă, dormitoarelor necesare, etc. cât şi în zestrarea şcoalei cu restul de maşini şi unelte ce mai sunt necesare. Graţie întinsei activităţi ce se desfăşoară sistematic la această şcoală, în curând vom putea cons tata că şcoala de arte şi meserii din R.-Sărat, va fi una din cele mai bune scoale,\ din această categorie, sub toate raporturile. Cursurile sunt de două feluri: teoretice şi practice. Cele teoretice se predau de o parte din personalul şcoalei, şi de unii profesori dela şcoalele secundare din localitate, pentru diferite specialităţi, iar cele practice se predau în atelierele şcoalei sub conducerea profesorilor de cursuri practice, câte unul sau doi din fiecare specialitate notată mai sus.

Concomitent cu predarea cursurilor practice, se fac şi lucrări aplicate, fie pentru expoziţia şcolară, fie pen tru particulari, lucrări a căror valoare au atins anul acesta suma de 1.500.000. In vacanţa de vară a acestui an, 60 de elevi înso ţiţi de profesorii lor, au făcut o excursiune şcolară, în diferite regiuni industriale ale ţării şi mai ales în Ardeal, unde pe lângă bogăţiile mari ale ţării, au avut prilejul să vadă şi cele mai moderne instalaţii industriale, lucruri cari contribuesc într’o largă măsură la completarea cu noştinţelor profesionale, a viitorului absolvent de şcoală. • Ministerul instrucţiunii a contribuit cu suma de 2 milioane pentru cumpărarea celor două terenuri necesare • construcţiilor acestor şcoale, cum şi pentru executarea

Iii

clădirilor actuale. Această sumă nu este prea mare în raport cu valoarea lucrărilor efectuate. Diferenţa e justi ficată de munca depusă de elevii şi profesorii acestei şcoale, cari, toţi la un loc, au desfăşurat o activitate ex traordinară şi au putut, în două luni de zile, să termine o lucrare care e fost evaluată de către experţi la lei 4.000.000. Trebue să remarc, de data aceasta, că întreaga activitate a fost stimulată de d-1 N. Aiexandrescu, emi nentul director al şcoalei de meserii, căruia îi aduc din nou şi cu acest prilej, toate laudele bine meritate. Din cauză că toate fondurile obţinute au fost chel tuite în construcţiunile necesare, şcoala nu posedă unel tele şi maşinele de cari are nevoe; aşa că, sub acest raport, şcoala este încă necompletă şi din această cauză educaţia profesională a elevilor, nu-şi poate atinge încă scopul, decât după cc şi acest gol va fi acoperit. 3- Scoofa inferioară «3c agrâcuiiură „Spiru Harct11 din R.-Sărat

Cursurile şcoalei au fost îrcCiientate de 70 elevi, clini re cari 2ti ia clasa 1, 17 in clasa 11-a, l'J in clasa lil-a şi 15 elevi practicanţi; iu timpul anului au fost re traşi 5 elevi. Atât solvenţii care plătesc ministerului agriculturei o taxă de 1500 lei anual, cât şi bursierii, sunt interni şi primesc în şcoală toată întreţinerea ca: spălat, hrană, lu minat şi încălzit. îmbrăcămintea, rufăria de pat şi rechi zitele şcolare privesc pe elevi. Cursurile teoretice încep la 1 Octombrie şi se ter mină la 1 Iunie când se execută lucrările practice. Promovarea elevilor din anii i şi II se face la 15 August. Cei din anul al lil-lea sunt obligaţi să facă un stagiu de practică de 18 luni pc la diferite ferme, pepiniere sau proprietăţi particulare bine înzestrate ca gospodărie şi cu noscute că tac o agricultură îngrijită.

VII Cultul Din punct dc vedere administrativ-bisericesc, judeţul nostru este împărţit în 6 parohii urbane şi 99 rurale. . Fiecare parohie rurală cuprinde o singură comună, afară de câteva comune inari şi întinse care cuprind câte 2 parohii. Sunt lipsite de parohii, comunele Heliade-Rădulescu, Robească şi Băile. In oraş sunt 8 biserici de zid deservite de 9 preoţi, 1 diacon, 14 cântăreţi şi 8 paracliseri. In judeţ sunt 92 biserici de zid şi 46 de bârne, de servite de 78 preoţi şi 147 cântăreţi. Parohii vacante de preoţi sunt 24; dintre acestea unele sunt suplinite de ieromonahi, iar altele sunt deser vite de preoţii dela parohiile vecine. Numai cine a locuit în o asemenea comună, a văzut ce greu este pentru enoriaşi când, la anumite servicii, trebue să piardă ceasuri şi chiar câte o zi întreagă spre a fi servit. Numărul preoţilor scad continuu, căci tinerii nu se mai decid să îmbrăţişeze cariera de preot. Dacă până în prezent nu avem prea multe goluri în personalul preoţesc, aceasta se datoreşte faptului că avem mulţi preoţi din acei cu 4 clase de seminar, cari toţi sunt bătrâni şi # îşi fac slujba în conştiinţă.

113

Graţie dărniciei săteanului nostru pentru biserică, s’au reparat şi anul acesta câteva biserici, dintre care unele erau începute din anul trecut, iar altele ale căror reparaţiuni s’au început în anul trecut, s’au terminat anul acesta. Din punct de vedere al activităţii cultural-religioase, judeţul este împărţit în 15 cercuri culturale preoţeşti, ai căror membri —preoţi şi cântăreţi —desfăşoară o’vie ac tivitate culturală şi moral-religioasă, ţinând cuvântări în toate bisericile din cerc şi conferinţe publice în localurile de şcoale. In fiecare comună unde se ţine cercul preoţesc, nu sunt uitaţi eroii morţi, făcându-se rugăciuni pentru odihna sufletelor lor şi ţinându-se cuvântări pentru preamărirea lor în faţa celor vii, cari sunt sfătuiţi să-i imiteze, jertfindu-se cu bucurie, atunci când patria ar fi în nevoe şi ar cere ajutorul braţului lor. Succesul activităţii cercurilor culturale, preoţeşti s’a constatat mai la toate parohiile, mai ales acolo unde data tinerii şedinţelor a coincidat cu cercurile Invăţătoreşti, când,

cu puteri unite, factorii fireşti de educaţie culturală şi moralăreligioasă şi-au pus toată râvna ca şedinţele cercurilor să aibă efectul dorit asupra sufletelor sătenilor, curăfindu-i de bolile care i-au cuprins după război. Efectele au în ceput să fie vizibile, poporul asistând în număr mai mare la biserică, atunci când se ţin asemenea şedinţe, în zilele de duminici şi sărbători. Fastul cu care se face serviciul divin în sobor de mai mulţi preoţi, predicile bine pregătite şi rostite în faţa sătenilor ca şi cântările executate în cor, atrag lumea către biserică; şi de unde mai înainte, sătenii, în mare parte, nu prea veneau duminica la biserică, astăzi vin cu drag să asculte serviciul divin săvârşit cu fast deosebit, pre dica prin care li se explică cuvântul evangheliei şi cân tările înălţătoare de suflete executate de corul cântăreţilor.

114

. :

Acesta este primul rezultat îmbucurător care derivă din fixarea zilelor de Vineri pentru târgul dela oraş, în loc de Duminică. Pentru o mai bună răuşită a cercurilor culturale pre oţeşti, întru moralizarea poporului, e de dorit ca atât au torităţile comunale cât şi ceilalţi factori mai principali din comună, să fie obligaţi să ia parte la aceste cercuri, unde se învaţă dreapta credinţă, supunere Ia legile ţării, iubirea de neam şi de biserică, căci starea religioasă-morală a poporului nostru stă în strânsă legătură cu activitatea divină a slujitorilor bisericii, precum şi cu sprijinul pe care îl dau în acest sens autorităţile statului. Secta adventistă, care părea că face progrese, se găseşte în stagnare şi chiar în descreştere. Afară de comuna Costieni unde se menţine, în celelalte câteva comune adventismul a început a pierde terenul câştigat şi mulţi dintre cei ademeniţi se reîntorc la dreapta credinţă; aceasta da torită energicei activităţi desfăşurată de preoţi, atât indi vidual cât şi colectiv, prin cercurile preoţeşti. Să nădăjduim că, cu ajutorul lui Dumnezeu, prin munca stăruitoare a preoţimei şi cu sprijinul tuturor ce lor ce doresc fericirea acestei ţări, această sectă va pieri din mijlocul nostru, după cum au pierit multe alte secte care au ameninţat creştinismul în decursul veacurilor şi poporul nostru va rămâne tot drept credincios fiu al bi sericii lui Cristos, după cum a fost din moşi strămoşi.

VIII Serviciul Sanitar Mişcarea populaţiei

Anul 1924 s’a încheiat cu 7282 născuţi şi 3153 morţi, rezultând un excedent de 4129 născuţi. In cursul anului 1925 până la 1 Septembrie, s’au în registrat 4328 născuţi şi 2112 morţi, cu un excedent de 2216 născuţi. După cum se vede, mortalitatea a scăzut foarte mult în intervalul dela 1 Septembrie 1924 —1 Septembrie 1925, numărul morţilor fiind mai puţin de jumătate din cei născuţi. Din numărul morţilor, 617 sunt copii până la un an. Epidemii

Epidemii propriu zise n’am avut în acest timp, afară de tuşea convulsivă cu formă benignă. Au fost cazuri sporadice de scarlatină în 20 comune, cu un număr de 86 bolnavi din care 78 vindecaţi şi 4 morţi, difterie în 2 comune cu 3 bolnavi din cari 2 morţi şi 1 vindecat şi encefalită letargică în 3 comune cu 3 bol navi care au decedat. Asistenţa medicală

Judeţul este împăţit în 10 circumscripţii medicale.

liti

Personalul sanitar al judeţului se compune din: N Dr. V. Troia medic primar al judeţului. Dr. H. Ornştein medic al circ. SgârciţfDr. G. Papazian „ „ „ Coteşti. Dr. I. Harbuz » » » şi spitalului Plaineşti. Dr. H. Herşcovici » » » şi spitalului Dumitreşti. Dr. Aretia Brătăşanu medic al circ. Costieni. Dr. Constanţa Racoviceanu medic al circ. Niculeşti. Drd. Leon Nicolae medic al circ. Boldu. \ Drd. Sebastian Constantinescu medical circ. Vârteşcoi. Drd. A4argareta Vasilescu medic al circ. Grebănu. Un punct principal al activităţii medicilor din judeţ a fost tratamentul sifiliticilor care s’a făcut în 11 centre lin judeţ, cu rezultate apreciabile, întru cât numărul de ;opii născufi-morti şi avorturi s’a împuţinat simţitor, iar an foarte mare număr de bolnavi s’au vindecat. In acest timp s’au tratat 684 bolnavi/] datorită fap tului că prefectura a prevăzut în bugetul anului 1925 suma de 120.000 lei ca diurnă pentru medicii care combat sifilisul.

Paralel cu tratamentul sifilisului s’au dat consultaţii la 6981 bolnavi, în afară de cei consultaţi la cele două spitale din judeţ. Medicamentele necesare s’au distribuit comunelor. De la 15 Decembrie 1924 s’a luat dispoziţiunea ca comunele să* şi procure medicamente direct dela depozitul regional, depunând costul lor \k dispoziţia ministerului sănătăţei. D-nii medici de circumscripţii au făcut 738 inspecţii medicale comunelor, iar medicul primar 159 inspecţiuni. Cu ocazia inspecţiunilor, medicii s’au interesant cu amănunţime de şcoli şi au supravegheat în deaproape higiena alimentară, inspectând cârciumele, dresând un număr de 22 procese-verbale de contravenţiuni, luând probe de Ia 104 comercianţi.

117

S’a dat o deosebită atenţie apei de băut, aducânduse apreciabile îmbunătăţiri fântânelor, graţie unui larg concurs dat de organele administrative. De asemenea s’au dat instrucţiuni şi s’a supravegheat higiena publică prin măturarea drumurilor, desfundarea şanţurilor, astuparea băltoacelor etc. Agenţii sanitari cari vizitează săptămânal comunele şi satele, au efectuat în acest timp 6018 vaccinări din care 3374 cu succes. Moaşele asistă naşterile din comunele de reşedinţă, iar în celelalte comune se duc când sunt chemate. In acest interval au asistat 1126 femei la facere şi 552 în lehuzie. Lor li s’a dat în grijă şi supravegherea sănătăţii co piilor până la 1 an. Pentru ca asistenţa medicală în judeţ să se facă în mod desăvârşit, este nevoe de următoarele îmbunătăţiri Ce ne-au fost cerute de d-l dr. V. Troia, medicul primar al judeţului: 1. înfiinţarea a încă 2-3 circumscripţii medicale. . 2. Construirea a 3 spitale rurale în comunele Măicăneşti, Băile şi Valea-Ratei, de oarece în prezent bolnavii din aceste regiuni sunt nevoiţi să-şi caute sănătatea prin spitalele judeţelor vecine, situate la 40-50 km. depărtare. 3. Construire de dispensare cu locuinţe pentru medici, la reşedinţele circumscripţiilor medicale. 4. Construirea unui sanatoriu pentru tuberculoşi în staţiunea Poiana Mărului unde, în primul rând, funcţionarii să-şi poată îngriji sănătatea ruinată de acest flagel care face multe victime printre ei.

IX Serviciul Veterinar

Serviciul veterinar a! judeţului este împărţit în două circumscripţiuni: una cu reşedinţa în oraşul R.-Sărat şi a doua în comuna Piaineşti. Personalul veterinar se compune din un medic veterinar primar, un medic veterinar de circumscripţie şi patru re vizori de vite în cercurile Piaineşti, Dumitreşti, Băile şi ft.-Sărat. Populaţiunea animală în întregul judeţ a fost: 30037 cabaline, 63743 bovine, 28354 porcine, 139369 ovine, 149 asini, 56 catâri, 4537 capre şi ţapi, 305192.păsări, 36495 câini şi 3151 stupi de albine. Repartizând vitele pe km. p. şi pe locuitor, avem: 9 cabaline pe km. şi 0 2 de locuitor, 20 bovine pe km. şi 0.4 de locuitor, 40 ovine pe km. şi 0.9 de locuitor, 8 porcine pe km. şi 0.1 de locuitor. Epizotiile care au bântuit judeţul anul acesta, sunt: Variola ovină în comunele Bălăceanu, Jirlău, Nisipuri, Racoviţeni şi Vişanî. —- Toate oile s’au vindecat prin vaccinaţiune. Febra aftoasă în comunele Dediuleşti, Drogu, Du mitreşti, Grădiştea, Mărgăriteşti, Racoviţeni, Neculai-Fleva şi Valea-Ratei.—-Prin măsurile luate din vreme, vitele au fost vindecate înainte de a şe începe muncile de primăvară.

119

Brânca porcilor în comunele Bucla, Dumitreşti, Ghergheasa şi Pleşeşti. Pentru prevenirea boaielor epizootice la animale şi în special a dalacului, s’au vaccinat preventiv 5000 vite contra dalacului şi s’a tuberculinizat toate vacile din satele care alimentează oraşul cu lapte. Activitatea zootehnică

Natalitatea. In anul acesta s’a obţinut următorul pro cent de natalitate, fată de numărul de reproductori: cabaline 25 %, bovine 50 %• ovine 14% şi porcine 187 %. Staţiuni de montă au funcţionat în comunele Jitia, Vâlcele şi R.-Sărat, cu 8 armăsari trimişi de ministerul de domenii, cari au bătut 260 epe. In afară de taurii comunali, judeţul a mai avut opt tauri moldoveneşti şi doi de rasă Siementhall,—Din fondul zootehnic s’au adus trei tauri de rasă pură Siementhall care au fost cumpăraţi la expoziţia de vite din Timişoara. Târguri de vite nu s’au înfiinţat decât în comuna Dumitreşti, care nu este suficient frecuentat. Abatorii rurale nu există în nici-o comună.—Pentru consumaţiunea publică la sate, s’au tăiat anul acesta 632 bovine şi 6414 ovine. Cimitire de animale s’au înfiinţat numai în unele comune. Cu timpul, asemenea cimitire se vor înfiinţa în toate co munele rurale Expoziţiune. In ziua de 16 Octombrie 1925, a avut loc în oraşul R.-Sărat, o expoziţiune de animale, organi zată de comisiunea zootehnică a judeţului. Cu această ocaziune s’au distribuit medalii şi premii în bani, în valoare de lei 12.000.

X Jandarmeria rurală

Serviciul jandarmeriei se execută de o companie de jandarmi, cu un efectiv de: un căpitan comandant, un locotenent ajutor, un plutonier-major secretar, 8 plutonieri majori şefi de secţii, un plutonier locţiitor şef de secţie, 53 plutonieri şefi de posturi, 19 sergenţi instructori, 19 sergenţi, 47 caporali şi 73 soldaţi. In total 2 ofiţeri şi 291 oameni de trupă. Organizaţia companiei este după cum urmează: Reşedinţa este în oraşul R.-Sărat; 9 secţii cu reşe dinţele în comunele Jirlău, Băile, Pueşti, Măicăneşti, Dumitreşti, Plaineşti, Coteşti, Vârteşcoi şi Grebănu şi 77 posturi cu reşedinţele în comunele rurale. In serviciu ordinar, jandarmii au executat poliţia ad

ministrativă, judiciară şi militară, urmărind pe rău făcă tori şi dezertori. In serviciul extraordinar, ei au dat concurs, la ce rere, tuturor autorităţilor, au urmărit şi nu au lăsat să pătrundă în populaţia rurală idei care să turbure ordinea şi siguranţa publică. Paza de zi şi noapte în comunele rurale se face de guarzii comunali, puţini la număr. Este nevoe ca numă rul guarzilor să fie sporit cu oameni cu bune purtări, ceeace nu se poate realiza cu salariile mici ce azi unei? comune rurale abia pot să le plătească.

XI Arestul preventiv i

Mişcarea populaţiei arestului dela 1 Septembrie 1924 Ia 31 August 1925, este următoarea: Au intrat în arest 282 bărbaţi şi 26 femei, din cari au eşit 259 bărbaţi şi 26 femei. Au rămas în arest, la 1 Septembrie 1925, 23 bărbaţi. Întreţinerea deţinuţilor se face din fondurile judeţului. Personalul acestui arest se compune din: un direc tor, un prim gardian şi doi gardiani. Conform legei, se impune a fi numit un grefier contabil care ar fi necesar, precum şi a se înfiinţa un post de gardiană pentru secţia femeilor care să servească ca infirmieră închisoarei. Paza acestui arest se face de 15 soldaţi, un capo ral şi un şef de post. Este nevoe de a se introduce în arest apă, pentru prepararea hranei, pentru băut şi spălat rufele. Pe lângă reparaţiunile executate deja la localul arestului, se mai simte nevoe de a se împrejmui localul cu zăplaz de scânduri, actualul fiind distrus de armatele de ocupaţiune în anii 1916-1918.

■:

XII Serviciul poştal, telegrafiic şi telefonic De la 1 Septembrie 1924 până la 1 Septembrie 1925, serviciile P. T. T. s’au efectuat ca şi anul trecut, în conformitate cu noua descentralizare pe regiuni, cu prinzând 8-9 judeţe conduse de câte un inspector şef. Acest judeţ face parte de inspectoratul 10 cu reşe dinţa în Galaţi. Oficiile poştale şi agenţiile speciale P. T. T. sunt aceleaşi ca şi în anul trecut, Veniturile lor în acest an, au crescut în mod simţitor, afară de oficiul Dumitreşti care are o activitate mai restrânsă, din cauză că localul unde este instalat oficiul se găseşte la o depărtare de 3 ]|2 km. de centrul comercial al comunei. In acest an s’a continuat cu reconstruirea reţelei te lefonice judeţene, în întregul judeţ. Au mai rămas fără posturi telefonice, comunele Socariciu, Costieni, HeliadeRădulescu, Dragosloveni, Broşteni, Dealul-Lung şi Lacului-Baban. Acestea sunt în curs de lucrare şi în curând vor fi date în comunicaţie telefonică. Comunele cele mai principale sunt legate între ele cu dublu fir, iar restul comunelor se vor lega tot astfel, când prefectura va mai dispune de fonduri. Majoritatea reţelei telefonice s’a dat în exploatare pe ziua de 1 Aprilie a. c. iar restul treptat, treptat în

Ciţrsul acestei veri şi sunt legate la centralele plăşilor,

r / 123

iar acestea cu centrala prefecturii. Centralele plăşilor sunt deservite de câte un telefonist, iar centrala dela prefec tură de 3 funcţionare plătite din fondurile judeţului. Faţă de aglomeraţia lucrărilor ce au oficiile, perso nalul afectat este insuficient. Serviciul poştal rural se execută de factorii rurali şi agenţi poştali. Pentru bunul mers al serviciului, se simte nevoe ca cursele poştale să v \ se facă zilnic, cel puţin în legătură cu comunele cu ac tivitate mare; în acest scop s’a intervenit la direcţiunea generală P. T. T. De asemenea se mai simte nevoe a se înfiinţa o cursă poştală între oficiul Dumitreşti, în legătură directă cu comuna Dealul-Lung, pentru care s’a şi făcut demer sul necesar. Controlul factorilor rurali se face de controlorul ju deţului Putna, din lipsă de controlor Ia acest judeţ.

! !

• i

XIII Agricultura şi lucrările de împroprietărire

Mersul lucrărilor de expropriere şi împroprietărire în judeţul Râmnicu-Sărat, se poate vedea din situaţia următoare: Exproprieri de terenuri de cultură pentru Tmproprietărlre

Pe baza Decretului-Iege No. 3697|918, s’a expro priat, dela 189 proprietari, suprafaţa de. 82.730.59 ha. Pe baza iegei agrare s’a expropriat, dela 21 proprietari, suprafaţa de 4574,- „ Teren de cultură expropriat pe baza legei agrare, însă ne luat în primire din cauza lucrărilor de expropriere care nu sunt încă definitiv terminate 280,- „ In total, pe baza Decretului-lege şi a legei agrare, s’a expropriat teren de cultură, pentru împroprietărirea sătenilor, suprafaţa de . 87.584,59 „ Exproprieri de terenuri pentru păşune

Teren expropriat pe baza Decretului-lege No. 3697|918, articolul 17, dela 9 proprietari, suprafaţa 1518,50 ha. de Teren expropriat pe baza legei pă unelor conuinăle djn 1921 şi pe baza

125

legei agrare, dela 76 proprietari, suprafaţa de 11.664,89 ha. In total pe baza Decretului-lege No. 3697|918, art. 17, pe baza legei păşunelor comunale şi pe baza legei agrare, s’a expropriat, în judeţul Râmnicu-Sărat, pentru înfiinţarea de păşune comunale, suprafaţa de.................................. 13.183,39 w Din această suprafaţă, nu s’a putut lua în primire şi da în folosinţa comu nelor, din cauza lucrărilor de expropriere încă nedefinitiv terminate, suprafaţa de . 654,- „ De asemenea nu s’a putut da în fo losinţa comunelor, din cauză că expro prierea fiind făcută din păduri, nu s’a ridicat de proprietari materialul lemnos, suprafaţa de................................. 277,50 „ Suprafaţa de păşune folosită de co . 12.251,89 * mune din exproprierea de mai sus Situaţia primei împroprietăriri

Din suprafaţa de 82.730,59 ha. expropriate pe baza Decretului-lege No. 3697|918 pentru împroprietărire, s’a atribuit bunilor împroprietăriţi, în număr de 12.082 săteni aparţinând la 59 comune din judeţ, pe baza lotului tip de completare, variind dela 1—5 ha. su . 43.818,50 ha. prafaţa ^de . Această suprafaţă s’a debitat asupra sătenilor cu suma de lei 59.943.708. Cu ocazia împroprietăririi, s’a re zervat din terenul de cultură pentru pă şune comunale, la 41 comune supra 8792,90 „ faţa de...........................................

\ .

126

Tot cu această ocazie, s’au făcut diferite rezerve de interes general şi lo cal, în suprafaţă de ... In total, primii împroprietăriţi, re zerva făcută pentru păşune- comunale şi diferite alte rezerve de interes general şi local, ocupă suprafaţa de . In urma acestor lucrări de împro prietărire, a rămas disponibilă, pentru împroprietărirea îndreptăţiţilor la împro prietărirea a doua, suprafaţa de .

7846,— ha.

60.457,40 „

22.273,19 „

Situaţia Improprietărlrei a doua

Pentru împroprietărirea îndreptăţiţilor cari, în judeţul R.-Sârat, se ridică la cifra de 25995 săteni, a rămas disponibilă de la prima împroprietărire supra faţa de . 22.273,19 ha. S’a expropriat pe baza legei agrare la exproprierea a doua, teren de cultură, pentru satisfacerea îndreptăţiţilor, supra faţa de.......................................... 4575,- „ In total, pentru împroprietărirea a doua, s’a realizat prin terenul rămas dis ponibil dela prima împroprietărire şi prin exproprierile efectuate pe baza legei agrare, un disponibil de teren, în su prafaţă de . 26.848,19 „ Din acest disponibil s’a împroprie tărit, până la 30 Noembrie a. c., pe baza lotului tip-de completare variind dela 1—5 ha., un număr de 4810 săteni îndreptăţiţi la împroprietărire, aparţinând la 55 comune din judeţ, cărora li s’a , 14.445,50 » atribuit suprafaţa de. !

127

1 !

In urma acestor lucrări de împroprie tărire făcute până la 30 Noembrie a. c., a rămas un disponibil în suprafaţă de 12.402,69 ha. disponibil din care se vor împroprietări sătenii din alte 11 comune; lucrările sunt în curs de executare şi se vor ter mina în luna Decembrie a. c. Acest disponibil repartizat pe comune, se prezintă astfel: 1445.50 ha. teren constituind o rezervă de 1% Ia su prafaţa atribuită la împroprietărire, pentru eventualele nepotriviri ce se vor constata cu ocazia măsurătoarei ce o va face direcţiunea cadastrului. 280,— » neluate încă în primire. 1902.81 » teren disponibil la comuna Grebân. » » R.-Sărat » 990 25 » » Drogu 68.50 „ 77 77 77 » Vişani 108.50 , „ 77 77 77 Jirlău 1300.20 „ „ 77 77 77 Moşeşti 85— „ „ )) 77 n » » Putreda » 427.62 » » » » Racoviţeni î> 474.50 » » Heliade-Rădulescu >> » » 39.50 & » » » Vâlcele 540.67 » » Slobozia-Ciorăşti » » <i 77.50 » 2> Domniţa 77 » 1915.49 „ „ 77 Gulianca 77 2746.65 „ , 77 73

12402.69 ha. teren disponbil. Din disponibil dela comunele Gulianca şi Domniţa, în suprafaţă totală de 4662 ha. şi 14 arii, sau întocmit şi aprobat de Casa centrală, împroprietărirea prin colo nizare a 556 săteni, aparţinând la 20 comune de munte 3390.50 ha. din judeţ, cărora li s’a atribuit suprafaţa de

■

128

Aşezarea coloniştilor s-a făcut la punctele Salcia şi Neraşi pe moşia Domniţa şi la punctul OJăneasca pe moşia Olăneasca, astfel : La punctul „Salcia” 196 săteni aparţinând la 7 co mune, cărora li s’a atribuit suprafaţa de . 1150,— ha. La punctul „Neraşi” 251 săteni apar ţinând la 6 comune, cărora li s’a atribuit suprafaţa dej........................................... 1471,50 „ La punctul „Olăneasca” 109 săteni aparţinând la 7 comune, cărora li s’a atri buit suprafaţa de................................... 769,— „ In total 556 săteni din 20 comune, atribuindu-li-se.................................. 3390,50 ha. Situaţia islazurilor comunale

Păşunea constituita, pe baza lcgei 1907, comunelor din judeţ, în număr de prafaţă de........................................... Rezervat pentru păşune din terenul de cultură, expropriat pe baza Decretuluilege No. 3697j918, la 41 comune supra faţa de ...... Expropriat pe baza Decretului-lege No. 3697|918, art. 17, suprafaţa de . Expropriat pe baza legei păşunelor comunale din 1921 şi legei agrare su prafaţa de . . In total păşunea comunală în judeţul R.-Sârat, se urcă la suprafaţa de . . Din suprafaţa expropriată pe baza legei agrare, nu s’a putut da în folosinţa comunelor respective, din cauza lucrărilor de expropriere nedefinitivate încă, supra faţa de i

învoelilor din 33, este în su 4800,65 ha.

8792,90 „ 1518,50 ,,

11664,89 „ ___________ 26776,94 ha.

931,50 „

m Terenul folosit ca păşune pe anul 1925, pentru care comunele au întocmit şi supus aprobărei bugetele respective, se ridică la suprafaţa de . 25845,44 * Din numărul comunelor din judeţ de 86, au rămas nesatisfăcute cu păşune comunele: Grebănu, Putreda, Racoviţeni, Râmnicu-Sărat, Moşeşti, Budeşti şi Goleşti. Pentru cele dintâi 3 comune, nu s’a rezolvat încă exproprierea, din moşia Grebănu, a terenului de păşune, de oarece această chestiune este încă pendinte de comisiunea de expropriere R.-Sărat. Pentru celelalte 4 comune nu s’a putut constitui păşunea comunală necesară, din cauza lipsei de moşii expropriabile. Situaţia rezervelor

Suprafaţa de 7846 ha. destinată rezervelor de interes general şi local, se repartizează astfel: Pentru mărirea şi înfiinţare de noi vetre de sat, s’a 1753,11 ha. rezervat suprafaţa de . Pentru înfiinţare de loturi demons 432.50 „ trative, pentru toate ramurile agriculturei 409,- „ Comisiunei zootehnice judeţene 1906,05 „ Fermei Md. Epuraş Ministerului de comunicaţii, pentru împroprietărirea cantoanelor de pe şosele 107,25 „ şi cantoanelor şi staţiunilor de căi ferate Ministerului instrucţiei publice, pentru 35 — împroprietărirea şcoalelor Ministerului sănătăţei publice, pentru 29,— împroprietărirea spitale or şi infirmeriilor Ministerului de războiu, pentru câmp 100,53 , de exerciţii..........................................

130

Teren băltos şi improductiv rămas pe seama casei centrale Drumuri de exploatare la Improprietărire Pentru împroprietărirea şcoalelor din judeţ Pentru împroprietărirea bisericilor din judeţ . înfiinţare de cimitire umane şi animale Rezerve făcute pe seama oficiului naţional de educaţie fizică Suprafeţe împădurite rămase pe seama casei centrale Terenuri atribuite judeţelor limitrofe . Total . .

689,30 *

436,— „ 352,25 „ 67,75 „ 19,20 „ 57,50 „ 30,98 „ 1421,11 „ 7846,53 ha.

împroprietărirea cu loturi de casă

Din suprafaţa de 1753 ha. şi 11 arii rezervată pentru mărirea vetrelor de sat şi înfiinţare de noui sate la co mune, s-au parcelat în locuri de casă, s-au întocmit şi aprobat lucrările de împroprietărire cu loturi de casă, la următoarele comune: Comuna

Balta-Albă Boldu Câineni Câineni Câineni Ciorăşti Drogu Dragosloveni Măicăneşti Obidiţi Plaineşti Plaineşti Costienii-Mari Odobasca Odobasca

Satul

Balta-Albă Boldu Stăvărăşti Câineni Plăsoiu Ciorăşti Andreeşti Dragosloveni Stupina Obidiţi Gugeşti Gândeşti Costieni Albia Mahriu

No. locuitor.

73 255 80 120 100 6b 167 9 151 230 200 144 59 ■ 134 109

431

In afară de aceste lucrări definitive şi aprobate de casa centrală, serviciul agricol lucrează la întocmirea lu crărilor de atribuire, care vor fi supuse casei centrale spre aprobare în cursul Junei Decembrie a. c. dela comunele :

! :

Bălăceanu Jideni Amara Cofatcu

Slobozia Coroteni Sihlele

Băltafi Galbenu Vişani

Obileşti Obrejiţa/ Plaineşti

Pentru celelalte vetre de sat, lucrările se vor face pe măsură ce direcţiunea cadastrului le va parcela în locuri de casă şi pe măsură ce se vor primi Ia consilierat pla nurile de parcelare. Administraţia rezervelor

Suprafeţele rezervate institufiunilor, au fost predate acestora conform ordinelor casei centrale, exploatarea făcându-se de ele şi în folosul lor. Loturile demonstrative de toate ramurile se admini strează de ministerul agriculturii, prin direcţiunea generală a îndrumărilor agricole, arendându-se pe termen lung agro nomilor, cari sunt obligaţi a face culturi raţionale după un plan stabilit de minister, a selecţiona seminţe, a între ţine animale de rasă, în fine a face din aceste loturi iniei, ferme model, care să servească drept pildă şi imbold să tenilor spre o cultură cât mai raţională. Cooperaţia agricolă

Cooperativele agricole se conduc de săteni şi sunt puse direct sub ordinele şi controlul centralei obştiilor să teşti, având ca reprezentant în judeţ, un agronom subinspector. Numărul unităţilor cooperatiste şi activitatea lor, după

132

ultimele bilanţuri încheiate la 31 Decembrie 1924, se pot vedea din tablourile de mai jos: Oii

■li Iş ■ o o£ gs z 3 D.

Capital vărsat

Suprafaţa cumpărată sau arendată

Preţul de cumpărare

L e i

Le i

L e i

2857

19867377

843

149551

.‘IZ

Obştii do cumpărare

884

16.414.877,— Obştii de arendare

34.492,—

8 1195

Cooperative agricole

17 1300

2002

298.459,75

Pe lângă unităţile cooperatiste de mai sus, care func ţionau la închiderea anului 1924, au mai luat fiinţă în cursul anului 1925, următoarele: NUMELE unităţii cooperatiste :

Data înfiinţării

COMUNA

Anul [ Luna

o o

\Z.

d-°

Capital social Lei |B.

Obştii de cumpărare Sf. Constantin Sf. Petru Sinaia Unirea

Boldu Costieni Jideni Pueşti

1925 »*

Ianuarie >* »

17 400000 27 507000 50 250000

Obştii de arendare Rizoaia Robească Unirea

Ciorăşti • 1925 Slob.-Galbenu Câineni-Stâvărăşti „

Mai Februarie Ianuarie

1222 200 57

36400

65 125 26

4800 28000 12000

Cooperative agricole Costieni Albina * Mărtineşti Unirea Buna-Vestire Vâlcele

1925

Ianuarie

Martie

/ 133

Situaţia semănăturilor

Situaţia suprafeţei însămânţată pe anul 1925, este următoarea : Grâu de toamnă 26268 ha. Rapiţă de toamnă 45 ha. In primăvară 223 » . 89 * 477 » Cânepă . 119 > Secară de toamnă Fasole. . 333 > 172 » Orz de toamnă Mazăre primăvară 40233 » . 92 » Ovăz Cartofi . 8922 > Sfeclă de zahăr . 291 » . 70814 » Porumb 233 > Varză Meiu. . 956 » 165 * Ceapă , Pepeni verzi 300 » 237 > 1353 » Legume diferite. Lucernă Dughie . . 3688 * Fâneţe . 1819 » Totalul suprafeţelor însămânţate este de 156829 ha.

' % .

Serviciul tehnic judeţean şi al drumurilor 1. Consideraţiuni generale

Judeţul R.-Sărat dispune anul acesta, în total de 878.032 km. şosele clasate, în care intră: şoselele naţio nale, judeţene, vicinale şi comunale. In această cifră nu intră străzile comunale şi nici drumurile naturale sau împietruite, neclasate. Aceşti 878.032 km. de şosele împietruite, se compun după cum urmează: [Felul şoselelor

împietruite

Şosele naţionale 49213 „ judeţene 56605 „ vicinale 360002 „ comunale 259788 Total

Terasamente Drum natural

— — 9945 62066 725608

— 15311 22750 42352 72011

Total

49213 71916 392697 364206 80413878032

2. Organlza|ia serviciului de poduri şi şosele

întreţinerea şi completarea acestei reţele de şosele, este încredinţată la două categorii de slujbaşi sub aceiaşi administraţie: o categorie plătită de stat, prin direcţiunea generală de poduri şi şosele şi a doua categorie plătită din fondurile bugetului drumurilor judeţului, conform pre vederilor bugetare aprobate de ministerul lucrărilor publiceAceste categorii de funcţionari se împart în două:

135

Personalul central compus din: 1 1 1 2 3 1 1 1 1 1 1

Şef al serviciului de poduri şi şosele, inginer Arhitect Contabil (şef de biurou cl. I-a) Subşefi de biurou cl. il-a Impiegaţi, din care o dactilografă Agent Magazioner (agent) Camerier şi o camerieră Conducător al automobilului Conducător mecanic la autocamioane Ajutor de conducător la autocamioane Personalul exterior compus din: (

6 Şefi de secţii tehnice, din cari: un conductor principal cl. I, 2 conductori ordinari cl. I, 2 conductori ordinari cl. III şi un agent tehnic cl. III. 13 Picheri, din cari 2 provizori 5 Picheri lemnari 15 Şefi cantonieri 40 Cantonieri pe şoselele judeţene, vicinale şi comunale. « naţionale Bucureşti-Bacău18 Mihăileni.

Din personalul susmenţionat sunt plătiţi din bugetul drumurilor judeţului următorii: 1 Arhitect 1 Contabil 1 Impiegat 1 Magazioner 5 Picheri lemnari 40 Cantonieri 1 Conducător a! automobilului 1 Mecanic conducător la autocamion

> i

: :

136

1 Ajutor mecanic 1 Camerieră Restul de personal este plătit din bugetul ministerului lucrărilor publice, afară de indemnizaţia de chirie şi diurnele care sunt plătite personalului care are drept la acestea, din bugetul drumurilor judeţului, de unde se mai varsă statului în fiecare an 40.000 lei conform art. 42 din legea drumurilor. 3. Activitatea serviciului de poduri ţi fosele

Pentru aducerea în bună stare a podurilor, şoselelor şi dependinţelor lor, afară de lucrările curente de Între ţinere executate cu cantonieri, serviciul a alcătuit o serie de proecte de lucrări, furnituri, etc. şi a executat de la 1 Septembrie 1924—1 Septembrie 1925, lucrările următoare: A) Lucrări din fondurile statului 1. Aprovizionarea a 900 m. c. pietriş pe şoseaua naţională Bucureşti-Bacău-Mihăileni, km. 171—174, în

valoare de lei 199.114,40. . Lucrarea a fost terminata. 2. Reparaţiunile strict necesare la podul mixt, km. 176+462,20 de pe şoseaua naţională Bucureşti-BacăuMihăileni, punctul Obrejiţa, peste pârâul Slimnic, în va loare de lei 101.669,93. Lucrarea a fost terminată. 3. Aşternerea a 1782 m. c. pietriş, jaflat în grămezi, pe şoseaua naţională No. 12 Bucureşti-Bacău-Mihăileni, secţia Valea-Comisoaei-R.-Sârat-Focşani km. 151-182, în valoare de lei 23.166. Lucrarea a fost terminată. 4. Aprovizionarea a 484 m. c. pietriş pe şoseaua

137

naţională No. 12 Bucureşti-Bacău-Mihăileni km. 16+200' +292, în valoare de lei 97.160. Lucrarea a fost terminată. 5. Aşternerea a 840 m. c. pietriş aprovizionat la km. 172,173 şi 174 pe şoseaua naţională Bucureşti-BacăuMihăileni, în vederea raidului de automobile, în valoare de lei 11.340. Lucrarea a fost terminată. 6. Reparaţiunile necesare a se executa Ia podul de la km. 187+860 de pe şoseaua naţională No. 12 Bu cureşti-Bacău-Mihăileni, în valore de lei 160.272,38. Lucrarea a fost terminată. 7. Consolidarea unei pile la podul metalic de Ia km. 162+214 pe şoseaua naţională Bucureşti-BacăuMihăileni, în valoare de lei 26.945,05. \ Lucrarea a fost terminată. 8. Aprovizionarea a 1640 m. c. pietriş pe şoseaua naţională Bucureşti-Bacău-Mihăileni km. 161.000-200,292, în valoare de lei 324.821,10. Lucrarea a fost terminată. 9. Reparaţiunea podului metalic de la km. 162+214,95 de pe aceiaşi şosea naţională, peste râul Râmnic, îfi valoare de lei 190.000. Lucrarea e în curs de aprobare a proectului. 10. Reparaţiunea podului dela km. 197+781 de pe aceiaşi şosea 'naţională peste Milcov, în valoare de lei 120.000. Lucrarea e în curs de aprobare a proectului.

(

B) Lucrări din bugetul judeţului, fondul drumurilor

1. Reconstrucţiunea podului de pe şoseaua vicinală Vârteşcoi-Brăila km. 4+800, în valoare de lei 36.830,50. Lucrarea a fost terminată.

i38

2. Reconstrucţiunea podeţului de pe şoseaua vicinală Vârteşcoi-Brăila km. 5+500, în valoare de lei 21.418,15. Lucrarea a fost terminată. 3. Reconstrucţiunea podului de pe şoseaua comunală Faraoane-Beciu-Vârteşcoi km. 2+500, în valoare de lei 93.628. Lucrarea a fost terminată. 4. Furnizare de unelte şi materiale necesare la reparafiunea podurilor şi podeţelor de pe şoselele vicinale şi comunale, în valoare de lei 27.000. 5. Procurarea materialelor de lemnărie şi fierărie, necesare Ia reconstrucţiunea podului de lemn peste râul Câlnău, la punctul Costomiru şi repararea podului tot peste râul Câlnău la punctul Valea-Iui-Lalu, în valoare de lei 22.986,26. 6. Reconstrucţiunea podului de pe şoseaua judeţeană R.-Sărat-Brăila km. 24+580, în valoare de lei 47.000. Lucrarea e în curs de aprobare. 7. Reconstrucţiunea podeţului de la km. 21+188 pe şoseaua judeţeană R.-Sărat-Brăila, în valoare de lei 45.000.

Lucrarea e în curs de aprobare. 8. Reparaţiunea podului Tătăranu peste apa Râmnic, pe şoseaua vicinală Plaineşti-Tătăranu la km. 19+788,50 şi construcţiunea unui spargheţ, în valoare de lei 80.000. Lucrarea e în curs de aprobare. 9. împrejmuirea cantonului No. 2 de la km. 5+648 al şoselei vicinale R.-Sărat-Făurei, în valoare de lei 10.000. Lucrarea e în curs de aprobare. 10. Construcţiunea unui pod de lemn de 24 m. lungime, cu 3 deschideri, pe şoseaua vicinală GuraOreavului-Focşani, la km. 3+600, peste râul Cârcei, în valoare de lei 300.000. Lucrarea e în curs de aprobare.

139

■

C) Lucrări proectate şi începute înainte de I Septembrie 1924 care au fost terminate în intervalul dela I Septembrie 1924-1 Septembrie 1925 1. Din bugetul statului

1. Aprovizionare de lemnărie din pădurile statului, necesară construcţiunei podului de peste Râmnic, pe şoseaua vicinală Vârteşcoi-Brăila km. 47+916, la punctul Măicâneşti, în valoare de Iei 74.336,21. 2. Construcţiunea a 2 spargheţi, din cari unul la podul de la km. 181 + 133 şi altul la podul metalic de Ia km. 162+091, pe şoseaua naţională Bucureşti-BacăuMihăileni, în valoare de lei 29.732. 2. DSr EsugetuE Judeţului foncZuS dirumuriicr

1. Aprovizionare de pietriş direct, prin gropile de pe şoseaua vicinală R.-Sărat la km. 7-9 şi 14-16, 700 cu auto-camioanele serviciului, în valoare de lei 49.000. 2. Reconstrucţiunea podeţului de pe şoseaua judeţeană R.-Sărat-Brăila la km. 27+137, în valoare de lei 74.396,75. 3. înlocuirea tablierului podului de pe şoseaua vi cinală Vârteşcoi-Brăila la km. 18+150, în valoare de lei 13.427. 4. Reparaţiunea a 3 deschideri la podul de pe şoseaua vicinală Vârteşcoi-Brăila, km. 20+100 peste râul Râmna, construcţiunea a 3 spargheţi şi prelungirea aripei drepte a podului cu 6 m. lungime, pentru a sus ţine umplutura, în valoare de lei 108.782,68. 5. împrejmuirea cantonului No. 7 de jîie şoseaua vi cinală R.-Sărat-Fâurei la km. 24+600, în valoare de lei 13.000. 6. Reparaţiunea cantonului No. 2 de pe şoseaua vici nală R.-Sărat-Făurei la km. 5+648, în valoare de lei 29.200. 7. Construcţiunea a 15 spargheţi la podul de pe şoseaua vicinală R.-Sârat-Dumitreşti la km. 27+999, în valoare de lei 180.000.

140

8. Reconstrucţiunea podului de lemn de pe şoseaua vicinală Galbenu-Drogu-Vişani la km. 04-661, în valoare de lei 105.000. 9. Reconstrucţiunea podului de pe şoseaua vicinală Vârteşcoi-Brăila la km. 94-050, în valoare de Iei 174.622,80. 10. Reconstrucţiunea podului de pe şoseaua vicinală Galbenu-yişani-Făurei Ia km. 134-340, în valoare de lei 1.008.843,90. 11. Plata manoperei şi fierăriei necesară la construcţiunea podului de pe şoseaua vicinală Vârteşcoi-Brăila la km. 474-916 peste râul Râmnic, în valoare de lei 299.ooo. In ce priveşte zilele de prestaţie întrebuinţate, situaţiunea lor s’a recapitulat în cele 2 tablouri aflate la finele broşurii. Din aceste tablouri rezultă că s’au executat de Ia 1 Septembrie 1924-1 Septembrie 1925, un procent de

51°|0 zile lucrate faţă de debitul total al zilelor, cu cari s’au executat următoarele lucrări: 1. Terasamente de şosele . 25.989 m. c. 2. Destupâri de şanţuri . . 240.594 m. 1. 3. Aprovizionări de pietriş . 34.112 m. c. 4. Lungimea totală a şoselelor pe care s’a aprovizionat pietriş . . 143.905 m. 1. 5. Reparaţii de drumuri naturale . 21.075 m. 1. 6. Construcţii de podeţe 34 buc. 7. Reparaţii de podeţe . 91 buc. In afară de lucrările notate mai sus, personalul acestui serviciu a fost însărcinat cu întocmirea proectelor pentru . lucrările ce au necesitat Ia proprietăţile judeţului de la reşedinţă şi din judeţ, a proprietăţilor comunelor rurale, la biserici, şcoale, etc., din care, unele lucrări s’au exe cutat pe cale de regie, de către personalul serviciului sau de comitetele de construcţii sub controlul personalului serviciului tehnic.

! TABLOUL COMUNELOR RURALE DIN JUDEŢUL R.-SARAT

Plasa Boldu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

1 2 3

Amara Balta-Albă Băile Boldu (x) Câineni Dăscăleşti Domnita Ghergheasa Grădiştea Măcrina Niculeşti Pitulaţi Pueşti Racovifa Sălcioara Vâlcele

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Dealul-Lung Dumitreşti (x) Jitia Lacul-Iui-Baban Mărgăriteşti Muceşti Pardoşi Pleşeşti Săruleşti Valea-Sălciei

12 Nămoloasa-Târg

13; Năneşti 14 Râmnicerii 15 Tătăranu

Plasa Oraşul

1 Bălţaţi 2 Băbeni 3 Coţatcu 4 Deduleşti Plasa Galbenu 5 Grebănu 6 Homeşti 7 Jideni 1 Bălăceanu 8 Obidiţi 2 Cochirleanca 9 Plevna (x) 3 Costieni lo Putreda 4 Drogu |H Racovifeni 5 Galbenu (x) 6 Heliade Rădulescul 12 Rubla 13 Ştiubeiu Plasa Coteşti 7 Jirlău 14 Topliceni 8 Joita 15 Valea-Ratei Andreiaş " 9 Moşeşti lo Nicolae Fleva Blidare ^ Plasa Plaineşti Bordeasca 11 Robească Sătuc Budeşti 12 1 Bogza Cârlige 13 Vişani 2 Bordeşti Coteşti (x) 114 Ziduri 3 Căiata.. Dălhâuţi | Plasa Măicăneşti 4 Coroteni Goleşti 5 Dragosloveni Gologanu 6 Gugeşti 1 Băleşti Obileşti 7 Obrejiţa 2 Ciorăşti Odobasca 8 Plaineşti (x) Petreanu 3 Corbu 9 Popeşti 4 Gulianca Risipiţi 10 Sihlea Slobozia-Ciorăşti 5 Hânguleşti 11 Slimnic 6 Maluri Plasa Dumitreşti 7 Măicăneşti (x) 12 Slobozia 13 Tâmboeşti 8 Mărtineşti 14 Tercheşti 9 Măxineni Bisoca 15 Urecheşti 10 Mihălceni Buda 11 Nâmoloasa-Sat 16l Voetenu Chiojdeni x) Reşedinţă de plasă.

•

SITUAŢIE SUMARA a zilelor de prestaţie întrebuinţate în canvpanm anului 1925 până la 1 Septembrie Debitul xtleBor la 1 Septembrie 1925

Zile întrebuinţate

"c CD

COMUNA

_cd

ÎS

-2

CD 3

O h-

•2 >

îS >

JD 3

■g 53

-2 >

CO 3

1 3 CL

Secţia I

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Bisoca Chiojdeni Jitia Pleşeşti Dumîtreşti Muceşti Valea-Sălciei Buda Dediuleşti Băbeni Sgârciţi Jideni Coţatcu Racoviţeni Putreda Grebănu Valea-Ratei Pardoşi Mărgăriteşti

880 760 915 575 1940 420 V 385Î

20 15 1

320 610 830; 390, 1190 355 330

680 65 825! 555 5 515 415 10 600, 770 75 1025 700 700 85 405 45' 685 675 10251 45 340 660 1105 - 260 1180 500 840 460 345 i 460 755' 12940 6251 13180

675 400 685 250 940 245 225

1570 1075 1035 1870 1485 1135 1700 1045 5 2550 1340 805 1215 5 26780

630 305 125 200 175 235 145 210 450 465 300 80 6740

10 5

Total .

1200 1375 1745 995 3135 790 715

295 220 465 90 575 130; 185

110

620! 4251 320 660! 300 550 170, 280 590 555 55 120 6605

15 50

970 625 1150 350 1515 375

410 1285 730 445 860 475 800 315 490 1090 1020 355 200 13460

75 45 66 31 48 47 57 81 62 43 46 32 71 18 47 43 77 44 16 50

Secfia II 1 Sălcioara 2 3 4 5

Ghergheasa Arr.ara Câineni /Obidiţi "o Boldu 7 Balta-Albă 8 Vâlcelele -

9 Băile Balta-Albă 10 Grădiştea

11 Racoviţa 12 Domniţa 13 Piscu Total .

80,

65;

565

150

860

490

120'

700

- -195 160 225 120 220 50 245 95 245 185 130 120 2070

40 90; 15'

9201 1055! 390 7751 1440 495 1055 360, 1110 590, 725 4151 9895

50; 135 340, 10

1205 5 1445 10 980 915 1845 15 . -675 10 1665 565 1580 10 1270 15 1205 15 860 80 15070

160 120! 170 100 175 80

25, 80 15 5; I 20 35,! 20 35 60 201 40 15! 405!

725 785 390

25! 95 300

935 1080 875

77 75 89

785 1525

85 82

510 1495 500 1435 1110 960 800 12710

74 89 89 90 87 S0! 93 84

1156

752 360 992 1075 425 545 735 550 1295 330 780 780 1040

47 15 36 34 37 31 62 20 44 27 47 47 50

io1 30 30; 35! 45 60! 45 40 151 520

155i 85) 320 65; 165 440 295 295 2505

200 80 190! 140, 105 75| 1650

Secţia III 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

1200 335,1 970, 335 1035; 530, 620 395; 8490

130 60 285 60 150! 4101 190 300, 2125

10, 1

10 5 15! 40

Bogza Sihlele Slobozia Tâmboeşti Plaineşti Bordeşti Lacu lui Baban Dealul-Lung Popeşti Urecheşti Dragosloveni Hânguleşti Mărtineşti

14 Obileşti Total .

680,

380

1460,

1970

201

993'

5 60 240

143,

660 1015 1270

5 25

195

690 825 530 1260 1210 720 375 260 385

85! 20

5 80 35 235

170, 175! 606, 630, 280 315 360 235 655 125 140 100 120

85 160! 15 40 10 30

552 175 342 400 135 230 375 230, 480 190 580 660 850

2465 13760

5 10 25

1580 2350 2710 3115 1140 1730 1185 2685 2665 1225 1660 1645 2090

151 10 44

1380

860! 1250 1200 1535 365 880 655, 680 780 305 1085 1295 1410

485

80 27750

4054

484

6192

50 10815

560 1205

150 65

55 35!

200 520

50 35

305 590

34 37

605

890 1580

25!

165

205

10960

745 675 195 115 45 35

5 5

45 10

15.

20 40

Secţia IV 1 Măcrina 2 Niculeşti 3 Ştiubeiu

150 305 210

30 5

29i

osc;

Secţia III

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Bogza Sihlele Slobozia Tâmboeşti Plaineşti Bordeşti Lacu iui Baban Dealul-Lung Popeşti Urecheşti Dragosioveni Hânguleşti Mărtineşti Obileşti Total .

380 660 1015 1270 1380 690 825 530 1260 1210 720 375 260 385 10960

50 5 60 240 195 85! 20!

1460, 860, 1250 1200 1535 365' 880’ 655, 680 780 305 1085 1295 1410 13760

110 90 10 10 10 110 65' 490]

560 1205 605 590 800 665! 1540 1130 980 780 10151 8351 1490 12195!

720 295 745 . 425, 340 1515 140' 725 500 45 825 345 470 230, 525 85! 665 120 625 45Î 435 300, 935 55: 345! 715 20 9745 2445

495 345 575 330 500 395 375cd 635 1230 1365 690 960 365 750 9010

745 675 195 115 451 35 2465

70 50

10 5 25

5 80 35 235 485

1970 1580 2350 2710 3115 1140 1730 1185 2685 2665 1225 5 1660 10 1645 25 2090 27750

143, 170: 175' 606; 630 280 315; 360 235 655 125 140 100 120 4054

150 65 25 45 1751 400, 12o! 25 90 220; 110 65 80 1570

890 1580 865 875 1145 1230 2175 1555 1360 1255 1450 1370 1865 17615

55 35 251 50 ; 80 30 132 155! 88 88 135 80 50 1003!

1515 1520 2450 1200 1060 1565 1075 1245 2055 2055 1425 1970 710 1485 21330

310 125 286(' 257i 195 449 135 245 112 200 177 137 88 150 2866

5 868

1200 675 1215 1040 1325 625 545 640

185

140 60, 130 15, 30 20,

5 10 10 5 25

5 5

20 15 IO! 44 45 10

993 552 175 3421 400 135 230! 375 230 480 190 580 660 850 6192

85 160 15 40 10 30 484

1156 752 360 992 1075 425 545 735 550 1295 330 780 10 780 40 1040 50 10815

57 47 15 36 34 37 31 62 20 44 27 47 47 50 39

50 35 15 10 135 130 80 15 33 135 45 25; 45 753

305 590 205 270 735 410 1437 990 608 655 560 405 1005 8175

34 37 23 30 64 33 66 63 49 52 41 36 53 46

583 305 516 435 478 811 458 675 979 875 802 432 228 260 7837

38 20 21 36 45 58 42!; 54: 47 42 56 22 32 18 36

625 181 766 560 690 150 205 160

52 26 63 54 52 24 37 25

Secţia IV 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Măcrina Niculeşti Ştiubeiu Voetenu Băleşti Pueşti Ciorăşti Slobozia-MihălcenI Corbu Gulianca Măicăneşti Măxineni Râmniceni Total . .

150 305 210 225 155 165 405 310 280 235 310 360 210 3320

30 5 20: 15! 151

10 K

20 40!

15 30

200 520 165 200; 515 250! 1P30 760 487 422 380 285 880

220'

61941

93 85 70 64 58; 170, 130 30 14! 10 124 15

175 95: 160 114 225!: 192 193 400, 818! 650, 501 280 140 105!! 4048

10 5 95 60 5

Secţia V

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Budeşti Cârligele Coteşti Dălhău{i Faraoanele Vârteşcoiu Mândreşti Goleşti Slobozia-Ciorăşti Gologanu Risipiţi Broşteni Andreiaşi Odobasca Total , .

5 5 15

5 5

30 5

10 15

5 5

5 r ,

■

;

15 15

20 !

Secţia VII 1 2 3 4 5 6 7 8 r\

Costienii Mari Costienii de Jos Bălţaţi Galbena Bălăceanu Socariciu Heliade Rădulescu Moşeşti

265 100 225 120 215 65 70 155

MJ«J—

4 rt

55 55 15 20 35 20 85

875 510 975 685 985 475 390 455

200 85 65 20

15 5

410 181 621 380 520 115 150

1 îoi

110 30 15

301

jesu

1260 1210 720 375 260 385 10960!

ocheşti igosloveni nguleşti irtineşti oileşti Total .

745! 680;| 675 780 195! 305 115 1085 45 1295! 35 1410! 2465 1376'

5 80 35 23511 485

1Q 25ii 80

A 1 VJO

v50U

2685 2665 1225

235

375',

230

1645

Secţia IV

NV&cuna bUculeştî Ştiubeiu l NJoeteuu A RSAeştl 5\ Pueşti l\ Cioiâşti 8\ Slobozia- NVihălCenl 9\ Cotbu 10\ Gulianca 111\ Măicăneşti \12\ Măxineni 1131 Râmniceni Total . .

150 305 21 225| 155

30 5 20 15 15!

165 405 310

110

235 310

10 10 10, 1101

280 360

210 3320

56i 1205 605 590

800 665 1540 113 98 780

1015 835 65! 1490 490'f 12195.

150> 651 25 45

175 40i 12< 25

90 220)

110 65 80

1570

890 1580i 5 865i 875i 1 145 1230 21751 1555 1360 107 1255/ 5 1450 1370 20 1865 . 50 40! 17615 1003!

220

6194}

45; 753

Secţia V

Coteşti Dălhăuţi Faraoanele Vârteşcoiu Mândreşti Goleşti Slobozia-Ciorăşti

Gologanii Risipiţi Broşteni Andreiaşi Odobasca Total ,

8175

1 Budeşti 2 Cârligele

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

720 745

295 425

1515 725 500 825 470 525 665 625 435 935 345 715 9745

340 140, 45 345| 230, 85 120 45 300 55

495 345

575 330 500 395 375 635 1230 1365 690 960 365, 20 750; 24451 9010

5 5

30 5

10 15

5 5

1515 1520

2450 1200 1060 1565 1075 1245 2055 2055 1425 1970 710 1485 21330

310 125' 286 1 2571

93 85'

70 64 58!: 170 130 30. 14 10 124! 15

195 449 135 245 112; 200 177 137 88 150 2866

5 868

185

140 60 130 15 30 20 75: 20 60 20 60 815

5 10 10 5 25

175

95'

160 114

225: 192 193' 400 818 650 50 î 280! 140 105 4048;

15 15

583\ 305'

381 20'

516 435

21 36:

478 811 458 675 979 875 802 432 228 260 7837

45 58 42: 54' 47 42 56 22 32 18 36

625 181 766 560 690 150 205 160

52 26 63 54 52 24 37 25 30 37 36 47 40

Secţia Vil

265 100 225 120 215 65 70 155 130 345 175 95 230 2190

55 55 15 20 35 20 85 10 20 35 20 20 15 405

875 510 975 685 985 475 390 455 100 1105 675 570 620 8420

20 95 180 50 230 415 1350

Total General .

12940 2070 1096i 3321 9745 219i 41221

625 520 2465 490 2445 405 6950

13180 9895 13760 12195 9010 8420 66460

30 2505 485 1570 85 1350 6025

Costienii Mari Costienii de Jos Bălţaţi Galbenu Bălăceanu Socariciu Heliade Rădulescu Moşeşti Nisipurile Jirlău Slobozia-Galbenu

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Drogu Vişani Tota! .

200 85 65

15 5

20 15 5 25 901

1200 675 1215 1040 1325 625 545 640 365 1665 935 920 1305 12455

o 85

410 181 621 380 520 115 150 110 15 521 255 310 270 3858

5 110i 30 I5I 30! 10 85! 30, 100 185 600

105

626 345 435 525 5373

Recapitulaţie Secfia 1 II III IV V VII /

5 26780 6740 80 15070 1650 80 27750 4054 40 17615 1003 45 21330 2866 90 12455 815 340 121000 17128

110 6605 405 8490 484 6192 220 6194 868 4048 85 3858 2T721; 35387

5 2125 35! 753 20 600

3538

13460 40 12710 50 10815 5 8175 35 7837 15 5373 145 58370

50 84 39 46 36 40 48%

TABLOU De lucrările executate cu zile de prestaţie în canului 1925 până la 1 Septembrie Construcţiuni din nou

£ S E

NUMIREA ŞOSELELOR

Impietruire

cn 03

j—

jg "** CD

m. p. '

m. I.

m. |.

m. !•

PODURI

I m p Ie t r u i r e =3

Executate

Sf a? -o

l— CD

REPARAŢIUNI

m. c.

m, l.

I*r "c5=

In curs de executare

a c

m. c.

m. I.

Din nou

03 !_ 03 & cc

■

I. şosele Judeţene

1 2

Şoseaua R.-Sărat-Jitia „ R.-Sărat-Brăila ,

Total . .

600 6Q0

2700 3880 6503

4700 33800 1800 16000 6500 49800

8370

134 1015 704 2200 1856 4200 4980 15350 800 7200' 1297 11400;

325 335

1 3

1 1

C!. Şosele Vicinale 1 2 3

4 5 6 7 8 9

10 11 12 13

R.-Sărat-Făurei R.-Sărat-Măicăneşti Vârteşcoi-Brăila R.-Sărat-Dumitreşti Gradiştea-Racoviţa-Domnifa Rubla-Sâlcioara-Amara Galbenu-Drogu-Vişani Gura Oreavului-Focşani Obidiţi-Murgeşti-Modreni Focşani-Gologanu Plaineşti-Tătaru Dragosloveni-Lacu-lui-Baban PJaineşti-Dumitreşti

400

4260 260

4664 100 30

Total .

1430; 40, 6664

9982;

11300 2450 3170 565 383

885 150 15 1693

9360 3620

160 1451

1500 6775 400

300

1137

320

6 2

4000

50 220

2 2 2 3 2

4525 5120

305 60

9700

1 1 10

15 3300

9100

70852 12819 54365;

970

4000

9645

3 38

eg§, şosele Comunale

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38

Socariciu-Gara Joiţa Nicoleşti-Vâlcelele Plaineşti-Gara Gugeşti Voetenu-Bogza ! Tâmboeşti-Sihlele-Căiata Balta Albă-şos. Jud. R.-Sărat-Brăila Coteşti-Odobasca Faraoane-Vârteşcoi Coteşti-Gara Coteşti Coteşti-Focşani • Gologanu-Hânguleşti-Maluri Bonţeşti-Cârlige-Mera Qbileşti-Tătăranu Popeşti Gura Caliţei Buda-Valea Sălciei Băleşti-Bogza Domniţa-Piscu Poşta-Grebănu-Herăşti Râmnicu-Voetenu Plevna-Zăplaz Gura Făgetului-Dănuleşti Oratia-Tigoiu Tigoiu-Coţatcu Petrişor-şos. Naţională Sgârciţi-Răduceşti Bălăceanu-Eliade-Rădulescu Budeşti-Calicu Dălhăuţi'Focşani-Câmpineanca Tâmboeşti-Slobozia Bordeşti-Recea Slobozia-Coroteni Slob. Ciorăşti-Gara Coteşti Lămoteşti-Mândreşti Vâlcele-şos. Jud. Râmnic-Brăila Murgeşti-Racoviţeni Mărtineşti-Vâjiitoarea Dumitreşti-Lăstuni 3 rX c

fci i n ou i

1050 2620! 600

196 20 600

2000 300, 5000 400 1000 600 600 1500 600

180 6000| . 3000i 100 8000 400 1000 2000

70 50 320 50

3000

450

i 1260

44 130 130

•)

360 15 20 28 • 60

230 520 28

1500 90

200 320 280

6000 900 4000

600 300 96 68 51 300 90

5000 1500 1000 500 600

300 2500 600'i 760 150 3000 150

35 30

îoo!

160

100

4000 1150

1500

180 60 55 1700

467 770

1200

1 fin

750 100 2000,

1 60 30 2 1

310 300 800

1600

385 50

1000 800

620

Hr^OUI

i. şosel© 400 cA-Bt&Wa iVY3uvTV\V,teşt\ \\â-D otntviţa -?>&\câq&t a- Kmat a ûu-ID t ogu-V îşatvi a Oteavutuv-Focşani i&\\\-NVut ţ*eşt\- N\odt etn Gotoâtvu La\Tveşt\-T citat u >taôa\ov ew\*La cu-\ui-B ab an ? VameştVD urniţi eşti

4664; 100 30

1430 40

Total .

6664

•

9982/ 1856 420C 1130n' 4980 15350 2450 800 7200:i 3170 1297 11400,1

26°

383

5651 9360 3620 1500

160 1451 300

0775

1137

j>d'

885

150 15

1050 2620,! 600,

5000'

400 10001 600, 600 1500, 600

160 180 60!

55 1700

2500 600 760 150 3000 150 1

180 6000: 3000, 100, 8000! 400' 1000 2000

70 50 320 50 3000 260 50 150

750 100 2000

40 538 180 416

100

Total . .

450,,

44, 1

230 520 28

1500 90

200 320 280

6000 900 4000

600 300 96 68 51 300 90

5000 1500 ÎOOO!1 500I 600

60 30 2 1

310 300 800

1600

385 50

1000! 800

700

100

5 I

500 1800 1800

300

800

110

250,

1200

600,

3300

320

10 1000

3005

2400 65460

7097 32240

273

6500 6500 49800 70852 12819 54365 2400 65460 7097 32240 17715! ' 1660 5000 2bQ0160527| 28076141405

325

1693 3005 1345 6043|

620

8500

800

2301 7240

4000 1 150o

T 30/ 130

1200

800

467 770

300

100

35 30

30/ 2000, 300

33001

100,1 1500

196 20, 600

11 • Gologanu-Hânguleşti-Maluri 12 Bonţeşîi-Cârlige-Mera 13 Obileşti-Tătăranu 14 Popeşti Gura Caliţei 15 Buda-Valea Sălciei 16 Băleşti-Bogza 17 Domniţa-Piscu 13 Poşta-Grebănu-Herăşti 19 Râmnicu-Voetenu 20 Plevna-Zăplaz 21 Gura Făgetului-Dănuleşti 22 Oratia-Tigoiu 23 Tigoiu-Coţatcu 24 Petrişor-şos. Naţională 25 Sgârciţi-Răduceşti 26 Bălăceantţ-Eliade-Rădulescu 27 Budeşti-Calicu 28 Dălhăuţi-Focşani-Câmpineanca 29 Tâmboeşti-Slobozia 20 Bordeşti-Recea 21 Slobozia-Coroteni 22 Slob. Ciorăşti-Gara Coteşti 22 Lămoteşti-Mândreşti 25 Vâlcele-şos. jad. Râmnic-Brăila 2^ Murgeşti-Racoviţeni Mărtineşti-Vâjiitoarea 27 Dumitreşti-Lăstuni 2^ Stăvărăşti-Câineni 2^ Com. Gugeşti-Popeşti-Budeşti 49 Dealul-Lung-Tinoasa y Vultur-Hânguleşti Slob. Mihălceni-Salcia Nouă 42 Slob. Mihălceni-Mârtineşti 44 Moşeşti-Robeasca 45 Murgeşti-Beceni 45 Murgeşti-Valea-Ratei 47 Sgârciţi-Zăplaz 48 Dumitreşti-Motnău 49 Satul Giurcari 50 Jitia-Bisoca

9700 h

70852] 12819 54365!

T693 .

UI. Şosele comunale 1 \ *S»oC3.TVeux-Gata ôiţa ^ \ tVvcoVeştVNJ 9AeeVeVe \ îavueşU-GaTa. Gugeşti **L \ "M o^Veû-Bogza \ \ ^ Ăm\aoe^W-S\Vv\e\e-Câ\a.ta l ^ \ 'BaMa Mbă-şos. ^vid. R.-Sărat-Brăila \ R \ GVeşii-Odobasca ■' ^ \ ^ aTaoatve-NJ âtteşcov \ Gêşti-Gava C-oteştl vvj CoteşU-F ocân\

7U4I

2240

9645 2240 420 9190 4420)' 21075

1 10 14 9 34

Recapitulaţie

I. Şosele Judeţene 11. Şosele Vicinale III. Şoseie Comunale Drumuri naturale şi străzi comunale

Total .

600

6664 7240 1180 • 15684

970 273 30 1598

4000

4 38 12 36

•* /

: \: * .

/ .

(

■

/• 1 .

■r