Istoria generala a Daciei_Dionisiu Fotino - partea 2

PARTEA VH. EPOCA IV. CAPU V.

221

în kontra firemtei mi înaltei nostre bsne-voingî) geara s’a tsrbsrats de kstezarea, ssmegia mi eknessrile ftkttsriloris de rele ntnt în attta, în ktts a ktzsts mi din onorea sa, în ktts sate întregi de ltksitori mi-as ltsats kasele mi lstndsrnî sogiile mi koniiî, as fsgits ka st se asksnzt. Aneastt înttmnlare a ajsns» la aszsl* nostr». Ama dart ts, nsmitsle Domn», karele ai ntzitS ksvenita s»nsnere, mi ai mtngteats ne Itksifcoriî gerei, îmnlinind» mi alte ordine a le mtrirei nostre li» grtbire mi sirgsingt, snertm» kt, ks îngelennisnea ta, mi ak»ma te vei »ni ks boerii Sfetnici (konsiliarî) mi vei anta kttrt sărmanii loksitorî, ne a» fsgits mi s’a» asksns», mtngtere ks tot» felisls de bltndegt, ka st-ls adsnegî la kalea nea dreantt, st seamcne mi st senere de bsnt voea sa mi ks mslgtmirea inimeî. Iâr de aksma înainte ori kare din ostami noştri, sas algiî, ar trene în geara vostrt ka st ssnere femeile, koniiî sas lskrsrile vostre, st vt siligî ks tot» kiusls ka st se nedenseaskt ka tsrbsrttori, trimigtnds înaltslsi mes Vizir» nsrnele mi diskrierea kinslsi lor*. * Ama dart, nreksm» îgi skris mai ssss, eartmi îgi ordon» st te snemtî ks nsmigii boeri mi st întinzi snorisls milei mele neste anesti neferinigî lo­ ksitorî, kari se rogt Isi D-zes de akolo se aflt asksnmi ka st’! adsnegî, mi la senmsls Imntrtgiei mele st figî ssnsmî Ansi» Tsrnesks 1067 ').

Tote aneste s’a» ntzits ntnt la domnia lsî Ştefan» Vodt Katakszens în ansls 1716, kt ni geara avea destslt ointire, nreksm» se vede din rtsboele. ne-a avsts. Iltnt atsnne se ftnea mii alegerea Domnilor» de kttre Mitrono'iits mi boeri, mi se înttrîa nsmai de Ilortt.

Titlsls ne se da gereT în firmanele îmntrttemtî se skriea astfelis: „ Min khlil vsipx serbcstigiei szrc veistiklal birlc mefrszsl Jialem, ve mahlusl kademn adekt: gerile aneste st ‘1]. Firmanele desnre kare s’a vorbit* mal sss», mi altele mal moderne, se afli în arxiva sfintei MitronoliT, nrekb-mS nsmitelS Enake Vtktresks îneemneazt.

(TraducetorUlu.)

222

ISTORIA DACIEI

fie tots deasna în libertatea datinelorb lorS, mi ks nronria lorS ki.rmiîire, desn^rj^ite de aneea a îmnsn>ijieî.

Firmanele nele mai moderne mai adaogS mi kbvintele: „Mefruzum calem, ve miicluulu caddnu adekt raagazinblS îmn'&rBteskb.

Din acestea se vede tindea mi resnektblb vekilorS institsijisnT a le ijereT, fsr’B de kare n’ar fi nbtbtb niistra ijeara Romiineaskii iranu în tiranii din brmii aţii te nrivilegîbrî.

Ile l'Bng'B aneste rai konsideraijibnea kare s’a arătata Domnilors din vekime rai itbih> astT.zi, dovederate kondirjisnea gerilor» anestora kiitre îmn'Eriiijia Otomanilor^.

Firmanulu lui Sultanu Abdulu-Hamid catra Nicolae Vodă Maurogeni 'pentru declararea resboiulul cu Rusia, din anulă 1787 Angust 5.

Alesble dintre Domnii neamslsî lbî Iisbs, temelia nelork mari din komnania lbî Iisbs, astăzi Voevodb alb IJerel Ronr&nemtî Nikolae Mabrogeni, nenetlbeaskiise sfermitbrile tale kb sbknesb! Dsitb ne va sosi anestb îmnx.r'Lteskb* semnb ratibtb STi-gt fie, kii ama nreksrab' Rbuiiî nb s’as siitbratb de foloasele rai kiiiiitigbrile ne as dobiinditb în artikolii stinslanî nrin tratatblb de la Kalnargi, rai fiind ks dimii sfintele fetvale (kanete de legi) trebbe sii se fakii d^ns kombna în­ ţelegere esnediţibne. este nregiitire ka sii eass sangîakmerif, rai kiar vekilslb înaltb denlinb înnsterninitb, marele konsiliars, kiirmbitorîb al lb'meî, amir^torblS nonorelorS, Enitronblb met» IbSbf Ilania (a k^rsla str&lsnire D-ze« s’o îiie în rabin,! ani, rai st nn’Breask'B nbterea mi ferinirea Îhî) 1 mi toţi Ogeaklîiî, rigealbrile mi alte ordine ale oratirilorb nostre; mi kb ajstorblb lbî D-zeî> momentblb nlekiireî lor« se va ariita nrin îmniir&teaska mea n&ndsiahi. Ama dani tb, karele emtl DonmblS ţereî RomT>nemtî, vel înfoţiina aneast’b îmnrejbrare boerilorS ţereî ka s^ mtie kb înkredinUare toţi, kii nb se va fane ninî o lovire în drentbrile lorS

PARTEA VH. EPOCA IV. CAPÎÎ V.

223

din nartea înaltslsî mes Devlets [Adunarea generala a tsrnilors] ini nrin srware 6t fie togi statorninî în nentrsls ssnsnereî, st ns aîbt ninî o grijt sas nrensss, mi st se sileaskt a îndenlini ordinele imneriale; mi fie-ktrsia st artgî kt vors fi ks sigsrangt mi nane ssb smbra milei mele îmntrttemti; mi ts, Domnsls gereî Romtnemtî ns linşi ne ltngt aceste a te îngelege ks seraskiersls Ismailslsî, denlins îmDSterninits mi înalts konsiliars, mi fostsls Enitrons ktrmsitorîs Ali-Ilama, snre a srma întokmai dsnt konsilisl» mi ordinslg sen Urin srmare st dai mi st nriimemtî înmtiingtrî desnre mimkarea dsmmanilors, nsrttndste ks kre. dingt mi lskrtnds dsnt ordinele ne se vors da, ranorttndS mi la înalta Ilorte anele ne merite a fi înmtiingate. Drent» kare s’a mi dat» anests ordină îmntrttesks al» me§.

Xati-xsmaîsnsls înteritorîs vekilors nrivilegîsri ale gereî Romtnesnî mi Moldovei, dată de Ssltansls Selim IV în ansi» 1803, ne timnsls Domniei lsî Konstantins Vodt' Insilante în geara Romtneaskt.

De îndatt ne s'a înkeeats nanea între înalta mi eter­ na mea îmntrtgie mi între îmntrtgia Nemgilor», îmntrtgia mea komuttiminds ks ssferingele mi gresttgile ne as tras» în timnsls rtsbolslsi loksitoriî gereî Romtnemtî, a datâ ordin» sakrs nentrs skstirea Xaranislsî, edigielelors *) rikîambîalelors 2) mi zaxarelelors; asemenea ne la mijloksls lsnel Msxaremslsi a anslsi 1200 s'a dată sakrsls me» or­ din» ka st ns se strtmbttegeaskt biegii loksitorî. Venind» dsnt aneasta Magzarsls (ssnlika) Romtnesks mi Tsrneskîj din nartea Mitronolitslsi gereî Romtnemtî, a eniskonilor», a egsmenilors mi a nreogilors tstsrors biserinilors, a boerilors, a ktnitanilors mi a tstsrors zabetsrilor», ks arttare kt din kassa ntvtlirilors mi a resboelors neî mai mslgî din eî 1). Darsrl ne se da la Hainii de neste Dsntre.

2). Imnsnerl btnenitl.

224

ISTOBIA DACIEI

’mi ag ntrtsit» natria nii s’ag dentrtat», în ktts ltksitoriî a» venit» în starea nea mai miserabilt, mi ks rsgtminte ka st se înoeaskt înaltsl» ordin» dat» de mai nainte, atingttorîs de nrivilegîsrile mi bsna ortndsealt a gereî Romtnemtî. Atsnnea nernettnds-se kondinile ne se ntstreazt în înntrttesksl» mie» Divan» konrinzttoare de ordinile ne se da» din timn» în timn», gtsindsse anele kare s’a dat» nentrs amtndost gerile în ansi» 1188 (1774) ne la mijloksl» lsneî lsî Sevals, nreskrist într’sn» sakr» X»ti-x»maî»n», sa» vtzsts în srmttoarea konrindere.

Ssnsmiî air.tndsror» gerilor» Valaxia mi Moldavia ka­ re loksesk» gerile ne ssnts grînare ale înaltei mele îmntrtgiî mi nlttesks dsnt starea lorS darea ansalt, sa» xaranisls, st ns se s»nere nentr» sokotelilc mslte mi fort de ksvtnts, ninî nentr» bani nsmtragî, ninî nentr» alts-ne-va; mi de s’ar» întîmnla neîngelegere sa» între sns tsrk» mi sns Romtns, sa» între doi Romtni, o asemenea neîngelegere st o nerneteze Domnsls gereî k» drentate mi st dea fie ktrsea neea ne i s’ar» ksveni; ear la nernetarea nroneselor» în­ tre Tsrnî mi kremtinî, st întrevie mi Divan Kiati-Ili grtmttiksl» Tsrk» al» Divanslsî Domnesk») karele se aflt ne ltngt Domn», k» algî exliislamî (tsrnî); sa» dakt nrin aneastt intervenire se va deskoneri kt nîrîgii sa» nîrîtorii exliislamî a» avst» de skon» ka st înmele s’as st strîmbtttgeaskt ne Romtnî, st n» se îngtdse ninî o assnrire mi st se fakt ksvenita drentate; ear ekzek»gi»nea st se fakt în nrezenga l«i Gîrgiovs Kadisi (îsdekttoriî de la Gsrgis) kare este dator» a nrivegea st n» se fakt nimik» în kontra drenttgii^ snre nagsba sa» îmnilarea stranilor» Romtnî.

Eaealile (ioksitorii) gereî Eomtnemtî st ns fie ssntragî sa» kemagi la jsdekatt în altt geart.

Fiind» kt s’a dat» Fetva (nirkslart jsdegialt) ka mtrtsria »n»î Raea assnra snsî Exliislam» st fie nriimitt la jsdektgile Vasigetslsî (Testament») mi a <5nisnetslsî [Enitronie] st se srmeze dsnt konrinderea Fetvali.

Askerlii (ostamiî) sas algî din Exliislamî ktnd» ar» komite vre-sn» eknes» în Itsntrs gereî Eomtnemtî, st fie

PABTEA Vil. EPOCA IV. CAPU V.

225

triminil la Sîrxatsrile dsnt margine, snde st’mî nriimeaskt nedeansa de la zabetsrile lor».

Ks toate kt s’a» dat» maî mslte ordine înalte ka st n» intre în geara Romtneaskt Serxatliî (soldam din garnisoanele nettgilors Tsrnemtî) mi algi oameni kare se oksnas ks kîzlalele ne se ftneas mai nainte în ntsntrs gereî Romtnemti; fiind» înst kt snii ka anemtia ftrt îndoealt înkt srmeazt a trene mi fane felsrite ssntrtri mi nagsbe loksitorilors gereî Romtnemti ks felsrite nretengii mi nronsneri înmelttoare, de aneea de aksms înainte, afart din negsgttoriî ksnosksgi mi nsmeromi ai Sîrxatsrilor», ninî snsls st ns mai ksteze a intra în geart, mi kiar anemtia ktnds vors voi st intre st ini arate temkereaoa (biletsls de drsms) kiar la Eflak-Voia-Vodasi (Domnsls) sa» la vekilsl» se», mî astsfelis st'inî fakt snekslagiile, ftrt st neart în jsdegile ne snde vor» smbla nini a-mi zidi kast, ninî a ara, nini a semtna, nini a ssntra ne loksitorî, ninî a nere Seleamg-Aggasi (bakmirn»), kare toate anestea srmeazt a se ntzi, mi a se resnekta întokmaî dsnt înaltele .ordine date.

Ilentr» nernetarea nertelors mi a neîngelegerilors, ns va mai fi ertats a se rtndsi în geara Romtneaskt Bsmbamirs din nartea Vizirilor», a Kadiilors mi Zabetsrilors TsrlJemti snre ssntrarea loksitorilor».

Loksrile mi kasele dsnt nronriettgile monastiremtî s’as nartikolare, ktte ntnt aksma aS anskats a se sttntni ks silt mi ks nedrentate de kttre nimte asemenea rtî mi îmDilttori, st se nemeteze ks sksranttate mi st se mtoarkt la adevtragiî lor» nronrietari.

Dakt trebsinga ars iiere ka st te înoeaskt mi st se deskizt ka mai nainte Skelile vekî a le gereî Romtnemti, nreksms oramsls de Floni mi altele, nentrs înlesnirea eksnorttrii nrodsktelors din geart, st aîbt drents loksitorn a le înoi mi a se folosi de ele întrs ktt» ns voi-2 adsne nag»bt înaltei mele îmntrtgii.

Negogitorii Exliislami. ns vors nstea înltsntrs gereî Romtnemti ni>ii kase sas momii ss albi,, ni-iî vitele n’vl naskt.

VOL. III.

15

•226

ISTORIA DACIKÎ

Fiind kB nBnB aksma snii din Vizirii norntri mi din Miri-miranii (Ilami ks do»B tsîsrî) nomtri trimiteam în ijeara RomBneaskB ka sB’rni kanete î'hv’b nreg» nrodskte mi nutri­ ment» nentr» oamenii mi vitele lor», lsas mi kaî de nomte, fBkBnd» mi mai mslte ssnBrBri biejjUor» loksitori, de aneea k» nini sns kins de aksra8 înainte, îmiiBrBteaska mea Mu­ rire n» mai ssferB ka sb se fakB asemenea nag»be loksitorilor» ijerei RomBnemti din nartea Vizirilor», a Miri-miranilors, mi a Etkaelilor» (sabalternilors) lor», kare s’a» abBtsts din kalea nea dreantB k» asemenea srrnBri. TBtarii s’a» algii kare se dsk» mi vin» ne laUrile a^elor» nBrni nentr» trebsinrţe neanBrate, n» se vor» abate din drsmsls mare nini vor» nere kaî de norntB mai mslrji de kBt» anei ne vor» fi konrinmî în menzilisrile (bilet«rile de norntB) ne vor» avea în mBnB. Aseminea mi Meera»rii (fsnkijionari inferiori T»rnemtî) kare vor» veni în ijearB nentrs deosebite ka»se sb ns nearB mi ei mai msliji kaî de kBt» anei ne vor» fi konrinmî în menzilisrile ne vor avea în mB­ nB; mi dakB în lskrarea anestor» de mai ssss (kare se konrinds în ordinele de mai nainto) nBnB aksma s’a întBmnlats oare kare neîngrijire, de aksma înainte însB se va iibzi k» mare striktege arBtatele ssrstsrî (nrivilegisrî); mi nine va ksteza sb lskreze în kontra anestsî înalt» ordin», sb fie nedensit» fBrB nea mai mikB întBrziere. înaltele ordine de mai nainte nreskris kB kBnds loksitoriî ijerei RomBnemti vor» trene în satele de neste DsnBre nentr» vre-o treb»inijB s’a» nentr» snekslagii; sb ns fie ssnBraiji nini de xaranis nini de altB dare ssb nini sns ksksVBnt», nreksms nini omenii astoritBijilorS de akolo sb ns n6tB trene în ijeara RomBneaskB ssb ksvBnts de srmBrirea raielilora ne ars veni de dinkolo dinkoni. Anele înalte or­ dine le întBrim» mi aksma ka sb se nBzeaskB întokmai. ' Loksitorii rjerei RomBnemti sb ns fie ssnBraiji de kBtre niminea în libertatea nortsrilora lor».

Loksitorii din ijeara RomBneâskB kare ar» îmbrBuima -.religisnea OtomanB n» vor» nstea nere nartea de klironomie de la nBrinjii mi radele lor». Ilentrs aneasta nenmds-se

PARTEA Vil. EPOCA IV. CATU V.

227

konssltarea jîsridikt, s’a» dat» natrs Fetvale sakre în ksnrindere: nea înttis kt, daka Nazarineansls (kremtinsl») dsnt re va nriirai IslamslS va muri, ntrintele se» fiind» Năzări­ neans, ns va nstea mointeni ne fiîsl» se»; a do»a kt, daka Nazarineansls vafcveni la Islam» mi femeea l»î ars rtratnea în legea el, el» dsnt morte n» o note momteni; a treia, kt Nazarineansls re a nriimits Islamsls ns note raomteni ne tatii» se» karele ar» fi remas» tot» Nazarinean»; mi a natra kt, dakasn» Zeims Msslims va libera ne sklaval» se» karele ar» fi rtmass Nazarinean», mi dakt arest» sklavg ar» m»ri fort st fi nriimits IslamslS, Zeidsl»' ns va nstea momteni ne liberatsls Nazarinean». Ama dar konrinderea arestor» Fetvale se ksvine a se resnekta mi a se ntzi dsnt sniritsls lor».

Fiind» kt s’a regslats mi s’a nsss la kale ka st se fakt Msmbaîa, mi st se ksmnere în fie-kare zi oî din ijeara Komtneaskt, dsnt înalte ordine nentrs taînatsrile omtirei mi ale loksitorilor» kanitaleî, nrin marafetslB (agistorlsl») lsî . Kasan-bama (staroste de mtrelarî) de dsnt timn», este de neantrcitt trebsinijt ka st se îndeulineaskt areasta, mi de areea loksitoriî jjereî Romtnenitî st ns’rnî asksnzt oile, ri st le vtnzt k» nreijsl» korentg .la negsrjttoriî mi LIelebii Oto­ mani, mi asts-felîs k» Nazaretsls (.nrevegîere) Domnslsî de dsnt timn» st n» fakt smintealt ks trimiterea oilor» trebsinrîose nentr» îmmrtijia mea; mi oile arestea st se vtn­ zt nsmaî negsn,ttorilors arelora kare as a le adsre la îmntrtijiea mea, Iar n» aîsrea* Memleketsl» ijereî Romineintî, ftktnds narte din grtnarsls îmntrtrjiei mele mi srmtnd» a da zaxereaoa kare mai nainte se lsa ssb ksvtnt» de Mskaeasî din t<3te felsrile de nrodskte re lskreazţ mi seamtnt loksitoriî ijerei Romtnemtî, de aksma vorS adsre neînnetat» destsle zaxerele la skelele D»ntrei mi vorS vinde-o k» nreijsl» korent» la Reiziî (kinitaniî de kortbiî) konbiilors Kananslsî kare a» 8t vie la Konstantinonole, iar ns în alte utrn,î. De areasta loksitoriî n» vorS linşi a se ok»na, de ksltsra ntmtntslsîmi ns vorS asksnde nrodsktele kare ssnts destinate mi nentrs

228

1ST0UIA DACIEI

kEintigulu loru ruii nentru îndestularea kanitaleî mele. Intru aceste voru nune deosebite steruingE mi nrivigiere atetu Domnulu ko>tS mi boeriî.

Ori-kEte gremeli au agîunsu a se fane din nartea boeriloru sau lokuitoriloru gerei RomEnemti mi ai Moldovei în timnulu rEsboiuluî înnetatu, tute s'aS ertatu ku amnistie komnlekte de kfctre îmnErEgiea mea, kare nu’rnî va mai adu<ie aminte niii! o date desnre ele, nteî va mai sum&ra rire ni­ meni desnre fantele sale de mai ’nainte; mi întru k'&tu va rEmEnea în nentrulu sununerei fo&tre nuternika mea îrnnErngie mi se voru nurta dum> kuviingE ka nimte sunumî, ftirn abatere, nu voru vedea alta din nartea îmnErEgieî mele de kEtu mite îndurare mi komnEtimire.

Ilentru neîngelegcrea dintre Domnulu gerei RomEnemti mi NazirulS Silistreî desnre xotarele desnre Durnsre, se se urmeze ku luare aminte ordinulu ne s'a datu de a doua oro», karele kunrinde ordinele date din anulu 77.

Funkgiunele nublbie fiindu kn trebuea se se dea mi la Grem mi la nEmEnteni, kare se vor sokoti mai kredinyiomî • mi mai kanabili, de a^eîa s'a tesatu în fakultatea Domniloru ka se le atribue dunE kumu va kibzui, nreferEnds ne boeriî HEmEnteni nentru servimurile administragiuneî interne.

Etendu voru trebui kerestele nentru netegile din Rumelia, se se tae din muugiî gereî RomEnemti mi ai Moldovei mi se se transnorteze akolo unde se voru liere, luEndu-se adeveringE sigilate de la Bina-Eminii (Arxitekgii) îmm&rEterntî, mi se se nteteaskE teerea mi transnortarea loru din suma tributului anualu terE se se skazE unu banfc.

Vitele lokuitorilloru din netegile de ne DunEre nu se voru mai îngndui a se namte în gearE nini vara niuî iarna, nentru ka se nu se mai fakE nagubE mi strikEnîune lokui­ toriloru.

De akuma înainte se nu se mai nearE de la geara RomEneaskE mai multu de mese sute nouE-snre-zene nungi mi de la Moldova mai multu de 135 nungi mi 445 lei sub kuVEntu de tribut^ anualu, kare se va rnsnunde la înkeîerea fiekEruiea ans de-o-date ini fi&rE ordine.

PARTEA Yţl. EPOCA IV. CAPÎÎ V.

229

Afara de aceasta, geara Romtneaskt va rasnsride în nsroerttdre nentrs Digie (Dar») 180 nsngî mi nentr» Rikiambie 80 nsngî; iar Moldova nentrs Digie 180 nsngî, mi nentrs Rikîambie 50 nsngî, mai mslts înst st ns se ueart.

De la Donms st ns se mal neart Inkaiea, sas kîeltsielele Mskarelslsî, mi întrs ktts ns vors fa«ie vre-o xogie doveditt, ns se vors destitsa.

Domnii din nog rtndsigî ns vors maî Tiere nemkemsrî mi avaetsrî de la loksitorî, lii se vors margini în venitsrile oknelors mi ale vtmilors mi a altor» ressmatsrî regslate.

Jlamiî, Kadiiî mi alte zabetsri de ne marginile anestors dost gerî ns vors nere tribstsrî niTiî angarale ntgsbitoare biegilors loksitorî, ninî vorg trimite din nartea lor» ekseksgisnî de Bsmbamirî ssb ninl sns ksvtnts, kj>MÎ ns va fi ertats din nartea înaltei mele îmntrtgiî.

ITrodskte de îndestslare ns se vors 'ierc de la usmitele gerî maî mslte de ktts vors nst«a da loksitorî; mi ktnds se vors ksmntra se vors nltti în nsmtrttoare, îar transnortsls ns va nrivi ne loksitorî. Asemenea mi negsgttori karc vors ksmntra zaxerele, le vors nltti dsnt nreusl» ksrgttors ks bani de-amîna.

Ksmntrttoarea oilor» nrin Saegiî (nsmtrttoriî) mi oa­ menii lsi Kasan-bama, ks toate kt adsne nagsbt mi assnrire loksitorilors, nreksm maî ssss s’a zis», dar fiind» ks este de nevoe a se adsne oî din îmnTn*T>temtile mele ijinstsrî nen­ trs taînatsrile ointirei mi nentrs nstrirea kanitaleî, de aneea loksitorî geri Romtnemtî ns vors asksnde de la vânza­ re oile lor», xii ks nregsls ksrgttors le vors vinde la negsgttorî mi la ^elibiî, mi ast-felîs ks sttrsinga lsi Eflaxs Voievodasi de dsnt timns st ns . fakt smintealt de a tri­ mite la kanitala mea oî ktts maî mslte, mi oile anestea st le vtnzt loksitorii geri Romtnemtî nsmaî laloksitorn mi ^elebiî aneîa kari le vors dsne la Konst9ntinonole, îar ns aisrea, nentrs kare se va nsne yea maî mare strgsingt mi energie.

230

iSToniA. dacie!.

Kînd se vor» nere de la ambele gen kerestele sas al­ te obîekte de klosdire, întosîs s'B se dea de mtire Domnilor» desnre kantitatea nersfe, mi ast-felîs sos se adsk* nele ve­ rste la xotarsl» ambelor» ijerî, »nde rtndsiijn de a le nrimi vor» nfeti nrerjsls mi kiria k» bani în n«muritoare kiar în mîna loksitorilors.

Asemenea k&nds se vor» nere de la amosndosT» aceste gerî van! mi xarabale, st» se nlosteaskos dsnos nreiisls ksvenitg, feros sos se skaz'B o nara mi fers ninî o întârziere.

Afaros de neg»i£Btori! fermanliî, alijî loksitor! de neste D»nosre ns vor» n»tea intra în aceste dosos iţerî ks skon» de a fane strikfcnîsne mi nagsbos boerilor», ninî vor semă­ na, ninî vor ara loksrile ksvenite loksitorilors, ninî vor» adsne vite nentr» nosmsne mi nstrire; iar anei» ne va ksteza în kontra anestsî ordin» sos fie nedensits ks asnrime.

Loksrile nosmosntenilors, kare s’as oksnats în timnsls nssboîslsî, st» se întoarkos la nronrietariî lor».

Kosnds n» va fi vre-o trebsinips.srgentos, sos ns se trimiijos in aneste do»'i> ijerî bsmbauiirî din nartea înaltei mele îmnosrErdî; rai kosnds se vor» trimite, ei ns vor» nere bsmbarairgierî (osteneafe de ninors) de la loksitorT, ninî ssb nretekste diverse sos’mî nrelsngeask^ akolo netrenerea. Kosnî aneste toate nrivilegisrî se ksnrind» în nele de mai nainte, rai se vor» srma ks nestrBinstare mi feros abatere; iar anels ne ars ksteza st» fakos ne-va din kontra, sos fie adsss la înalta Ilortos snre a-raî lsa nedeansa. Asemenea boeri! kare a» slsjit» ks kredinijos înalte! mele îmriosrosiiiî, rai ssnts ssnsmî Domnilor» lor», sos-nri kanete rangsrile lor», mi dregostoriile ne le-as meritat» înainte de rossboîs; rosmosind» mi stosnosnî ne inoraiile lor».

Fiind kos srmeazT» ka aneste iirivilegisr! se rosnnse nentrs tot» d’asna nestro^mstate, momiile boerilor», ks kare ni>zsesks a trosi ns vor» fi ssnsse la dare ni fie kare din eî se vor» bsksra de foloasele lor» dsnos obineîsls n'ismosntslsî noi dsnos rangsrile msrinijilovs lor», ks mosrginire ka sos ns treakos ks vederea nosno& la sns fir» de nosrs de a nsne în lskrare dsnos datorie ssnsnerea lor» la ordin ile mi voinţa

PAPTEA Vil. EPOCA IV. CAPU V.

231

Domnilor» lor», mi resnekt»l» kitre dBnrnii. Ksndă ast-fel» se vor» nsrta, sb fie îngrijire nentr» sigsranga mi linimtca lori?, nBstrBnds-i nrivileglsrile lor». în drent»l» acestei în­ grijiri din nartea gsvernilor», boerii se vor» nBi’Bsi de la cererile lor» fora de ksvBnt», mi mal ales» de la nronsnerilo mi nretengixnilc kare n» le notă întemnina lokxitori din ka»sa miserii la kare s’a» redss» din timnsl» rasboîslsl.

Iar daka vre snsls din ei n» se va sxnsne la ordinală acesta, mi înaintea îmnBrateinti mele voinge ar» assnn mi ară nBgsbi ne biegiî lokxitorî ks cereri nedrente mi ks imnsneri neste celle legisite, sa» kare va ksteza a face vre o armare în kontra voingei Domnslxi se», »ni ka acemtia vor fi ssnsmi la nedensile ksvenite de kBtre Domn! kare a» toate nsterea între aceasta. Iar darea ansata sos se adsne k» analogie de la togi lok»itori, nreksm» dsnt drentate va veni nartea fie kBrsîa, fora a se ekcenta ne snil nentr» a se îmnila ne algiî.

'Dar înainte de toate sb fie lsare aminte de a se nszi drentatea tot» d’âsna; mi fiind» kB nentr» toate nrivilegîsrile acestea s’a dată ordină sakrs în ansi» 1198 (al» nostrx 1784) în lsna l»î Radi»l»-Revel» ne timn»lă îmnBragiei memorabilslbi mi m»lt» gloriosslsî me» »nkî» Ssltan» Xamid» karele s’a» gBsit» trekstS în kondice, mi karele konrinde toate nrivilegîsrile de mai sssx atingBtoare de îmbsnBtegirea n»miteî gereî RomBnemtî mi amararea de anssare a loksitorilor», de aceea d»nB îmnBrateaska mea îndsrare kBtre togi sBrmaniî mi nevoia mii, lie este »na din kalitegile stralbcite a le nersoanci mele îmnBrBtemti, s’aă fost» dat» la anslă 1206 (als nostr» 1802) înaltslS' mie» Xatix»mai»mă> karele ksnrinde atetă ne acele din An»l» 1088 kBtx mi ne acela din 1198, fiind» kB îmnBrateaska mea inBrire voemte ka în zilele de drentate le îmuBrBgieî mele, aceste nrivilegîsrî sb fie resnektate nentr» ka sb se îndrente relele sBracilor» mi sb se snoreaskB mijloacele gereî, întokmaî d»nB îngelessl» stralscitx al» înalt»l»i mie» ordin» nentr» skxtirea de doi ani a dBri loksitorilorx.

Acestea sxnt» dar înaltele ordine date de mai naintej

232

ISTORIA l»ACrEÎ

dar fiind» kă ku timnulu s’aS făkutS abusurî în unele din nrivilegîurile eksnuse, mi fiind» kt dună traktatele urmate între înalta mea îmnărăijie, mi între îmnărăi^ia Rsseaskă, are drentate aneastă îmnărăijie să intervie nentrs drentsrile ijerei Romănemtî mi a le Moldovei, de anea nentr» întări­ rea mi îndenlinirea numitelor» nrivilegîurî, ambasadorul» eî din Konstantinonole a înfăijimat» nrin takrirsrî (note) înal­ tei mele Ilorgi ka din nartea îmnărăijieî Sale kă se aere adăogirea următoarelor» kanitsrî la sus» numitele nrivilegîurî.

Ka de akum înainte Domnii să se numeaskă ne nrânte anî, sokotindu-se terminslu din zioa rănduiriî lor»; mi întru kăt» nu se va arăta vre-o vină dovedită Domniei, să nu se destitue înainte de anest» termin»; iar dakă în anest» inter­ val» se va ivi vre-o bănueală de gremală, înalta mea îmnărăijie să dea de mtire Elniulsî Rusiei mi dovedindu-se gremala atsnnea să se destitue.

Dările, avaeturile mi imnosigiunile, dună sinetul» de la anul» 1198 să înneteze de a mai avea lskrare, mi ne anest» temei» Domnul» ku boeriî va regula dările sale anua­ le mi le va aduna dună drentate; mi nentrs aneasta Dom­ nii de dsnă ţinui» să î-a aminte ka să năstreze dovezi nentru konservarea nrivilegîsrilor» konrinse în anestu înaltă or­ dină, snre a servi ka doksmente la înmtiinijările ne ar fane Elniulu Rusiei.

Să se rădine mi să linseaskă absssl» introdus» ks skutelninî boeremtî, ka ast-felu să nu raaî anese greutatea dărilor» numai assnra unor» lokuitorî, ni să rămăe skutiijî numai skutelniniî înskrimiî la Visterie din învekime.* .

Fiind» kă nentru nlata lefilor» lunare a omtireî din yeara Romăneaskă este trebsinjjă a se da o are-kare agîutor» din nartea Moldovei, agîutor» arsnkatu' ne nimte dări deose­ bite, aneasta să se efektseze ku drentate mi Domnul» ku boeriî ijerel Romănemtî să îngrijaskă a se da regulat» keltuîelile omtireî; mi fiind» kă trebuinţa arătatelor» lefe reklaraă ka să se adune numai de kxt» banii trebuinnomî, du­ nă ne Domnul» va înde alini aaeastă datorie, va skuti ne loksitoriî ijereî Romănemtî de dare un» anS de zile.

PARTEA VII. EPOCA IV. CArU V.

233

Disnosigisnile xie se vors lsa din nartea înaltei mele înmtrtgii nentrs anrovisiontri de snts, oî mi alte nrodskte, se -vor însenina ks ltmsrire desnre kantitatea lors în ordi­ nele ne se vors da, mi aneste înalte ordine se vors neţi în aszsls boerilors Divanslsî gerei Romtnemtî; mi fiinds kt boeriî aS st fie konssltagi, dakt Mele Merste, ori ne ars fi, se nots faMe îndată sas mai ks nrelsngire, din geart sas de aîsrea, de a^eea Mererea \ie le se va fane nrin Domnsls lors st fie asksltatt mi nsst în lskrare, iar nregsls nsmitelors ortndsole st se nltteaskt din nartea îmntrtgiei fort întirziere dsnt nregsls ksrents, mi transnortsls st ns se fa kt nrin angtrie. Domnsls komnetents se va strgsi ks kredingt ka zaxareaoa ksvenitt st se adskt la skele, mi nregsls transnortslsi st se nltteaskt ks analogie; iar înaltele ordine ne vors veni st se neteaskt în nsbliks la DivanslS gereî Romtnemti, mi dsnt \ietire st se tre'akt în kondinele gerei.

Dregttoriile gerei st se dea la ntmtntenî, dar DomnslS st aîbt drentate a rtndsi mi din Greiii în dregttoriî ne anei ?ie iar gtsi mai oneşti mi mai kanabili; asemenea st aibt drental'e ka st dentrteze mi st nedenseaskt rie aneî ne s’ar« abate la absssri, fie Grenî fie Romtni, mi st-î îndatoreaskt a întdrne neea mo ks nedreutsls ars fi Isats.

Keltselele ktte vors trebsi neste ans nentrs ginerea nostelors, Domnsls mi boeriî de Divans lc vors rtndsi mi le vors xottrî, mi neste ssma kare se va regsla odatt st ns se mai neart niliî sns bans. Administrarea snitalelorg, a skolei, a drsrasrilors mi altors. ameztminte nsbline ale gerei st se regslcze de kttre Domns mi boeri; mi averile ^e ars rtmtnea dsnt moartea Mitronolitslsi mi altors ktIsgtri, st se adsne la sns loks ka st formeze o kast nentrs stram, orfani mi alte fante nietose; iar ale ktlsgtrilors de nrin monastiri, st rtmte ka venits a monastireî kttre kare ars fi înkinagî. Iar nentrs dmeniî trebsitori snre naza gerei mi a xotartlors, Domnsls îranresnt ks boeriî se vors kibzsi mi vors nsne la kale.dsnt ortndsealt.

Loîtsrile de nronrietate ale loksitorilors gerei Romt-

234

ISTORIA. DACIEI

nerntî mi Moldovei, ktte s’a» fokută mi ku nedrentulu se sttntnesk» ne ltngt laturile Giurgiului, Brtileî, ku lei, de neste Oltu, mi ne ltngt raîaoa Xotinului, st se întorkt la adevtraijii loru nronrietari; mi nrekumă mai susu s’a arttatu buna voimjt a îmntrtijieî mele, st fie luare aminte ka de akuraa ’nainte, afart de negustorii fermanliî, nimeni din lokuitorii de din afart st nu aibt drentate a veni în îmbele ijeri, a lokui sau a fane vre-o nagubt ntmtnteniloră. înaltele ordine ktte de akuraă înainte se vor» trimite în aneste dout i^eri s* totg d’auna konforme ku nrinniniile anestea mi ku nrivileglurile garantate.

Tote masurile atingttoare de administrarea, îmbuntttijirea mi linimtirca lokuitorilor» ne trtesku sub nragul^ înnaltă alu îmntrti£ieî mele st se îndenlineaskt întokmaî fo­ rt ninî o abatere din nele nreskrise în anestu înaltă ordin», mi fort a se îngidui nini unu nasu în kontra nrivilegiuriloru.

De aneea s’a datu anestu înaltă ordină nreskrintiv» ka atttă tu, alesule Domnă alu ijereî Romtnemtî, dunt fireaska ta sadaka (kredinijt) dreanta ta judekatt mi zelulă ttu kttre nele nltkute, nrekum» mi boeriî mi lokuitorii rţereî, anreijuindă dunt kuviingt nrivileglurile de kare v’aijî fokutu Domnu, mi strguindu-vt în adunerea la îndenlinire aneloru cerute nrin ’naltele mele ordine, konformu ku Mele nreskrise mai susu, st nuneijî toatt sttruinga mi nuterea totă d’auna ka st arttagî sununere înLaskultare, mi st urmaşi nele de kuviinijt mi ku kredinijt, nii st fii^T luttorî aminte ka st nu se îngtdue ase înttmnla vre-unu lukru kttă de miku în kontra anestuî înaltă ordinu, mi în kontra îmntrttemtei me­ le voinije, nentru kare s’aă mi trimisă aneasta.

Ih>î ordonă dart, nie alesule Domnu al», ijereî Rom&nemtî, ka st netemti anestu înalta ordină în nresenija Mitronolituluî, a Eniskoiiiloru, a Arximandriijiloru, a Ktlugtriloră, mi a Egumeniloră, a Boerilor» mi a tutuloră boeriloru ntmtnteni, mi st fani nublikt îmntrtteaska mea drentate mi bunt voins, mi st înkredini^ezî ne toijl, kt întru kttu boeriî mi neî-l-alrj! lokuitorî ai ijereî Romtnemtî nu se voră abate din kalea nea dreantt, ni voră lukra nele

PARTEA VII. EPOCA IV. CAPC Y.

235

de ksviing’B ka sananere mi asksltare întrs îndenlinirea înnaltelora ordine date, vorS fi în drentele zile ale îmnăifijieî mele în tota kinala nrotegîagi, mi îranărătemtile mele mile se vora răsnxndi neste togi nămănteniî mi sananiiî, bolnaviî mi nenatimiîomiî, mi vora dobândi fxră sminteală mi nentra tota d’aana linirate mi ressflare nemărginiţi.

Iar ta, alesale DomnS, mi ageî ne te vorS arma, kăta veijî anta sananerea voastră mi malrjamirea kătre îmnxrătemtile mele strălamte bine faceri, întră kăta veijî arma mi vegî îndenlini xiele nreskrise în îmnărătemtile mele ordine mai sasa arătate, să fiijî sigari kă de na se va arăta vre-o vinovăijie vădită în kontra voastră dană kare să raeritaijî denărtare mi skimbare, ria vejji avea ninî o grijă de destitaare saa esila, mi întră kăta vejji sta în kredinija mi înijelemiîanea voastră, veijî rămănea la domnia ijereî Romănemtî, mi na namaî kă se vora năstra tota-dea-ana arătatele maî sasS nrivelegîarî, m înkă se va fane nanere la kale ka atăta marii mei viziri kăta mi strălamijii enitronî ai îmnărăniei mele să nrivigîeze a se resnekta nrivilegîarile mi skatinuile kăte s’aa data nămăntenilorS avestei jjerî înkă din timnala nemaritorîalaîmîea străin orna Saltana Maxmada Xana (nreste kare să reverse Damnezea nemărginită milă de ertare!) mi să se mtie de sigarS kă togi exaliî (konnarjionalii) de neste Danăre de nrih sîrxatarî mi deurin alte nărijî mari mi mini, mi ori kare ara kateze a lakra în kontra anestai ordina, anii ka anemtia, îndată xie se va da mtire desnre nekaviinnioasa lorS armare, îndată se vor nedensi ka kavenitele nedense.

Ama dară nablikănda mî înkredinijăndS ne togi boeriî mi xieT-l-aliji lokaitorî desnre kanrinderea arestai înalta or­ dina, ta, alesale Domna alg gereî Romănemtî, le vei ordona de să se okane ragănda-se lai Damnezeă nentra nrelangirea vîegiî îmnărăijiei mele, mi nentra întărirea mărireimele, ka laare aminte a na se abate nentra nimika de la înaltala or­ dina de fagă. Data-s’aa în lana Gemagiala Arxira anala 1217 (al nostra 1803.)

•

Despre dolinele proprietăţii.

CAPITULTJ I. Hronrietegile dia învekime eras maî toate nsbline sas * domneintî. Domnii de dsir& timns, îmirargind# mâni'Bntsls în momii, a» înzestrat» k» »nele monastirile 'ie a» fsndats, iar ne altele le-a8 d'&rsits la nersoanele nrivate ne merita rekomnensa Statslsi, în kstS astăzi maî n» maî ssnts nronrietT>nî nsbline. Asts-felis geara Romfcneaska asfc&zi este îmKBrgits în momiî boeremtî, monastiremtî, mi momnene (r^zoimemtî); iar gfcranii ne n» as momiî ssnts datori s’L lskreze nronrietarslsî ne a ksrsi momie meds mi se kiverniseskS. Din învekime lskras st'Bn'Bnslsi momieî la orî-ne Iskrs ars fi avsts. Ile srms, dsn:& ne jsdegele Kraioveî as k&zsts ssb sti&m&nirea Nemgilors, ei ’i as ssnsss a lskra 48 de zile.

Dsnt aneasta Konstantins Vodii Mavrokordats nrin Reforma aneste zile le-as mărginit» la 24. Mai .terzis Domnii mo­ derni le-as redsss la 12 zile, nreksms se srraeaz't mi ir&ns astozi. La mslte momii îns'B kare ns ssnts destsls de loksite, nronrietarii nentrs ka sii atragi ne loksitorî l-as în­ voit» xt&iub la onts mi mese zile.

Anei ne as vii ne momii streine, das din 20 vedre

PARTEA VIII. EPOCA IV. CAPU I.

vins sna stEnEnslsî momiiî, kare se nsmemte otomtinE; algii da» kEte 20 narale de nogons, mi alniî kEte doî mi treî lei.

Nimeni ns are voe se nk&nteze ne momie stnsinE vie sas livede de nomî roditori fEi’E nitirea mi voîa stEnEnslsî.

Din toate semEnEtsrile se dE din zene sna .stEnEnslsî momii, tare se nsmemte dijmt.

Nimeni ns noate se neskseaskE nrin gErle mi Mni farb mtirea stEnEnslsî.

Nimeni ns are voe se kalne m&dsrea sas livedea de fons sas lvEmnsls de semEnEtsri ne kare le-ars fi aless stEnEnsls momieî nentrs sine.

KEnds sns loksitors va nEi’Esi ogorsls ses nînE în treî ani, stEnEnsls momieî ri6te se’Is dea ksl va voi.

Din foneije nronrietari! las dosE din zene klEi. Hei ne as stsnî, dau kEte nosE bani de fie-kare stsns, mi din dosE-zenî rol snsls ne aris.

De fiernte kare kanrE da» kEte 12. bani nrimEvara mi mese Iarna.

De la tote tsrmele de ol se dE kEte sns miel» mi brEnzE dsnE învoîalE. Ilentrs norqi das kEte 18 bani nentrs nEdsrea kare are gin dE mi este netrebsinnîoasE stEnEnslsî momieî; Iar în ntdsrea nonritE ne seama sa, nirainea ns are voe se vEre vite fers tokmealE mi învoire.

Niminea ns noate se vsnzE vins rakiă mi alte de a^estea ne o momie, afarE de nronrietarsls eî; kEnî aneasta este snsls din nele mal însemnate venitsrî.

Momtenil loksesks liberi ne momiile lors, f'Gi’E a fi ssnsrnî la alte îndatoriri de kEts la ale Domnslsî. Ns as înse voe se se mste în alte sate. KlEkamiî ne ns ssnts nronrietarî se nots msta de la sns sats la altslS, însE ks ksVEntS întemeiat»; Iar kEnds se va strEinsta forE. ksvEnts, stEnEnsls momieî are drentate se’Is srmEreâskE mi se Îs întorkE la satsls seS. Anelk ne voemte se se strEmste de la o momie la alta trebse se arate ksvintele sale nrin ssnlikE kEtre Domns,mi

238

ISTORIA. DACIEI

dan’B nernetarea marelai Vistier» mi a Divanalaî kantte karte domneaski de stra>matare.

Na are ins* urni stensnala moiniei voe ka st> sanere ne lokaitoriî dant momia sa neste ori.ndaelele nreskrise ne le-ama enamertaS mai sasa.

CAPITULU II. Despre Ţigani.

Namai giganii sânt» sklavî în geara Rom-Bneask^. Ei se îmnarta în domnemti boeremtî mi monastiremti; nei domnemti n6rte felarite namiri mi nrofesiani.

Rudarii saa Aurarii. Anemtia daa în loka de dare koite trei sa» natra dramari de aara ne ana la domnie, mi aa voe soi’la kaleags ne malarile riarilora, Olta, Tonologa, Argema mi Dimboviga. Ka aneaste meserie fiinda mi giganii Monastirii Koziei, domnia îi ia ne seama sa îndatonmda-i a ntati la Monastire kste ana lea de sslarno [familie]. Anemtiea sânt» nsnt la No. de 700.

Bdcauiiî Aurari. Aneuitia skota aarala si.ni.ndS în nîetre, mi santa o sate silame. fir sării. Anemtia se nor te nrin geari. ka arini îmbhmziijTj ne kare îi joalvE ne la kase uentra kimtigx, Anemtia îmmalgeska mi kateriî. Ei daa k*te 20 saa 30 lei la dom­ nie ne ana, mi santa sidarne 1000.

Lingurarii. Anemtia faka albii, k^rbanî, mi alte lakrari de lemnărie; daa dare kami nei de sasa mi santa 800 aclame.

Ldeiuiî. Anemtia santa ferarî mi b&kfctami, în nanr&r» de 700 sodanie.

Anemtia togi îmnrean*, nrekamS s’a zisa mai în armfc se arkfc la namsra de 3,300 s-alame. Togi santa Nomazi, strsmatenda-se din loka în loka sab kortarl mi santS ssb k-armairea Armamalai nelai mare. ţiganii boeremti mi monastiremti, se nameskS Vfc-

PARTEA. VIII.

EPOCA IV. CAP® II.

239

traiul. Eî santa ka totala laisaijî în disnosiijianea stentnilora lora, mi domnia na are nimikg a fane ka eî.

Eî lokaeskă nrin sate sas nrin orarne se okant ka toa­ te memtemagarile la kare îî ânlikt, mi sântă foarte dibanî.

Ei santa întreba inijaijî maî ka seamt de sttntniî lor» în di­ verse servinîarî domestice. Fetele mi femeile santa nentrs trebainijele din ltatra ale kasiî; koniiîmi btrbaijiî se între­ bai nijcazt ka servî, bakttari, bratarî, vizitii, ktranerî, ferarî; ini malijî din eî santa zidari, lemnar!, kroitorî mi altele. Ka deosebire eî santa forte îndcmtnatinl nentra mazikt mi ktnte ka viora, ka kobza mi ka maskala [naîa]; întră aneasta eî întreka ne orî kare alte naijiane mi kîara ne Ilermî, nrekamă, aă mtrtarisita mi însamî Xanală fratele IHaxalaî Ilersieî, karele trimisa la Nanoleona Bonanarte ka amba­ sadori», mi întorktnda-se din Franca nrin n,eara Romtneaskt în anala 1810, s’a minanată de talentalS ltatavilora i^i— ganî maî vtrtosă ia Maskala. Eî ktnte mi din gării de minane, mi terii avea o în vii notarii oare-kare sistematikB komnana mi ktntene forte dalni în kt ta mi mazikanijiî Earoneî îî admira.

Vttramiî boeremtî mi monastiremtî, ka tdte kii na s’aa ftkata ninî o katagrafie desnre eî, se nresanane înkii kt trebae sii fie neste 20,000 familii; anii din ei santa mi kortami, utetindâ dare anaali» sttntnilora lora.

CAPITULU

III-

Despre prerogativele Donmiloru. în statală monarxika ala gereî Ronitnemtî, nea înteîa nersdnii este Domnala. Ela gavemeazt ka aatonoma, mi are nrerogativele armiitore: a). St ameze legi noî înst ka învoirea Mitronolitalai, a Eniskonilora mi a Boerilora. St desfiinţeze legile vekî mi st îndrenteze ne anele ne safert îndrentare; se adaogt

.

240

ISTORIA DACIEI

mi st internreteze ne anele ne ssntg întsnekose mi ne lx— merite. b). St fio jsdekttorî»l» ssnrem»: tote xottrîrile nelors1-alte tribunale se termint în nea de ne »rint instanţt, fora anei», la Divanul» seS, adikt la tribsnalsl» se», n). St xottraskt nedensile ne kare legile ns le nrevtd», st mtreaskt sa» st modereze dsnt trebsinţt ne anele nrevtz»te de legi, sa» st graţieze ne vinovaţi. d). El» singur» are drentsl» a eksila mi a nedensi k» Okna ne vinovaţi. e). El» singsr» are drent»!» a xottrî mortea vino­ vaţilor». f). El» nroklarat mi înttremte ne Mitronolits mi ne Eniskoni, înst ks akordsis boerilon;; el» înttremte ne Egsmenii monastirilor»; el» dekrett boeriile rai dregttoriile. g). El» dtrsemte nrivilegisrile, adikt nobleţea, skutirilo de dare, milele, skutelniniî, robii mi altele. h). El» ortndsemte dtrile mi zenîselile, nreksm» dijmtritsl» \ oierit»!» 2, vtktrit»!» 3, vtmile 4 mi nele-l-alte.

C-APITIJLTJ IV.

Despre datoriile Domnului.

Datoria Domnsl»î este a se strgsi st se fakt drentate, st adskt ne fie-kare de la rt» la bine, sa» nrin ordine sa» nrin nedense, st onreaskt neksviinţele, st mtrgineaskt ne fie-nine în karaktersl» se», st se ksnoskt ne sine, st n» atingt «n»l» onorea alt»ia, st resnekteze onorea attt» a arxiere»l»i ktts mi a boerilorg, st n» risineaskt averile ns1.) Dijmtritslg se zisea zenîseala ne se 1 sa din nreţslg masksrilors mi alg stsnsrilorg.

3). Oîeritslg, asemine de la oî.

4.) Vim&ritslg, asemine de la vinsrî.

4.) Vimile, asemine de la lskrcrile ne se ksmntrg mi se vmdg.

241

PARTEA. VIII. EPOCA IV. CAPU V.

bline, se îngrijeasln desnre linimtea mi nanea nonoruluî, st> fakr» drentate în jsdekăijî, fon sn arate nirtinire nin! ^elsi mare nin! neluî mikS, st, năzeasln datinile, mi să nu aîbT> voe a nune dări fon konsimu.ăinăntuls nubliku; să faDivanu 1 în zile xo tonte, ka să nu se nrelungeaskă judelniiile mi să se sănneaskă ne! ne se iudck».

CAPITULU VLegiuirile lui Alecsandru Jpsilanle despre hoeri.

Boerii trebb’e să se înainteze la rangS gratuitu, dăndu numai avaeturile obinnuite mi altu nimik».

Boierulu, karele aru kănăta rangul» ku dare de bani sa» s’aru urinde furu, se nublikă, se cssilează mi se nedensemte trunemte.

Or!-ne boerîu s^» isnravniku trene din tr’un» judeiju în altulu nu are drentate a nere angărie (beîliku) de la lokuitoriî, ni va întrebuinga vitele mi kîeltuelele sale.

Duminenele mi serbătorile boeriî suntu dator! a nerneta aresturile mi a se înkredinija dakă ârestaijii suntu trataşi omenemte mi de kanăto îndestularea kuvenito.

Ane! ne se nr&rturisesk» sunt» demn! de sonietqte, onoran,! mi anăntor! a! drentulsî; aneîa se înaintează la ran­ gurile boeremt! fon ninî o dare; mi nelu ne se va dovedi kă aluatu vre un» rsmfetu nentru asemine înaintarî, seva îndatori a nfoti la Visterie îndoitu de ne a luatu.

Atotu boeriî de Divan», kătu mi judekătoriî dejudege, suntu dator! înainte de toate a se năzi de a lua nel» maî 1], DivanS se ziae ksndS însbinî Domnulg ku Mitronolitslb- mi ks boeriî se konstitse în tribunal*. în zioa mi in kamera însemnată îesS logo­ feţii alS doilea mi nuanţă nrouesele *jc ssntg snre ksstare; anoi ITostelnikalg nelS mare ansn.uă k% Divanul* e gata, mi aWvinc Domnsl* de jsdekă mi xoforaiute. DivansIS se konvdku în zile numite, Lsnea, Mîerksrea mi Vinerea.

VOL. UI.

16

242

ISTORIA DACIEI

miks rsinfets, uii a se mslijămi k» neea ne kaiiătă din Visterie.

Niuî »n« boeri» ns va veni în kauitală fora voie.

Onorile mi rangsrile să se dea nelors ne merite • iar neî ne kanătă ancste nrin dare de bani, se essilează, se de» sonorează mi se degradează.

Boeriî xonî să se denărteze din dregătorii mi st, ns mal snere a reintra ninî o dată.

Ori-ne boerîs, în ori-ne dregTdorie ars avea, isă ns se abată la ninî »n» abss», mi să se mslijămeaskă ks neea ne kaiiătă din Visterie.

Boeriî neî mai mini trebse să arate kătre neî mai mari resnekt» mi deferentă.

Boeriî n» vor» da voie zanniilors Divanslsî să îmnlineaskă mai m»lt8 de kăt» xotărăta zenîseală, ni să-î onreaakă, mi de ns vor« askslta, să ranorteze Domn»l»î.

CAP IT ULXJ VI-

Despre rânduirea Domniloră.

KăndS este să se răndsîaskă nine-va Domn« în ijeara Romăneaskă sa» Moldova, kîars de ar» fi fosts el» Domn», este noftita de k» seară de kătre marele Vizir» ka să mear­ gă ne, a do»a zi la Uania-Kanssi (nalatsls îmnărătesks.) »ndc se ka«tă trebile administrative mi j»dekătoremtî ale îmirtrăijieî mi »nde se konvokă Divansls înmărătesk» ssb nremedinga Vizirsl»!, karele d»nă orănd»îală se îmbrakă ks kaftan» in zioa aneea. Dakă kandidatsls este mare Drago­ man», fiind» kă el» se găsemte în tote zilele la Ilama-Karissi, Vizirsl» îl» kiamă îndată mi-ls nroklamă; iar el», mkinănds-se nănă ia nămănta d»nă datina tsrneaskă. mi sărstănds Sangeaksl», [adikă marginea amternstslsî ne kare mede Vizirsl», mi kare are ansme loka nentrs sărstarej eso îndată de akolo ini mergănds la kasa sa, îmi răndsemte mai întăî» Kaiis-Kexaîalcle mi a anoî înnene a se megăti.

PARTEA. VIII. ErOCA IV.

capB

VI.

243

în zioa aneea seara, ne la 4 sau 5 ore de nonte (du­ ne orologiul» tsrneskS), Vizirul» îl trimite, unu Davegiu (invititorîu) ku o barki domne&i vinsiti ku albu mi ku nimiî vislainî. A dosa zi se suie în tatu Davegislu în barki mi dune el» nredestinatulu Domn» ku Kanu-Kexaîalele mi boe­ riî a ei; mi anoî, trekindu la malul» de la Bakne-Kanusi, se kobdri înnreuni ku toiT,î ai seî, unde-lu amteantT, uns kalu îmnodobit», ne kare înkilekindu Domnulu înureuni ku boerii se! [kari au kaî nregitinî ku nlati] se sule la Ilama-Kanusi.

Vizirul», mezindu în Divanu ku toiji magnaţii îmnirii^ieî, se înfiîjimeazi mi Domnulu ku kuvenita onnduîali, Aturmî Vizirul» îî snune kite-va kuvinte de las di nentru demnitatea sa mi nentru krodinnîosele sale servinîsrî, îndemnindu-lu si-rnî nizeaski datoriile du ni kuviinn,!, mi anoî îlu îmbraki ku kaftanulu, [manta asiatiki, kusuti ku fir» mi lungi, ku* giurî desnre umere nrin kare-mi skote miînele, îar minimele sninzuri mm în nimTmtu.] Domnulu se înkim îarmrî sirutindu snngeakulu Vizirului, mi anoî ese mi înkaleki înnreum ku toijî boeriî set, kirora li se oferi îarirnî kaî îmnodobin,!. înainte merg» nejosu tonj lanmeri Ortalei (Divisisneî) Xasamiloru, ku tote stindardele lor», nsrtinds în miînî bastoane mi ne kanu unu felîu de korone ku kurele arunkate îndiritu, în numiru de 200 mi mai bine.

Dsm a^eintia urraeazi Xasas-barna (Divisionarîuls) ku ofi— ijerimea sa, subama (nrefektslu kanitaleî) ku nîoxodariî seî, mi ^lîorbagislu [kolonelulsj Ortalei, ton,î kilirî. Ide urmi yinu ku tote stindardele lor»: ^leaumlarîu-Kolauzu (kinitanulu de neauuiî) ku aî seî, ^eaumlar-Doagisi ku olai-ucaumlariî [eralziîj seî, Heasmu-bama-Kiesadari [lokotenenlulu lsî ^eaums-bama] ku al seî, Reisu-Kîesaderi (lokotcnentulu luî Reisu-Efendi, ministrul» trebiloru din afan) ku aî seî, Beîlik'ii-Kîesaderi (lokotenentuls Beîlikuîuluî, ministrul» kanHelarieî îmmiiteintî al Divanului) ku aî seî, Imoglans-Heaumlarii (enistan,iî servitorilor» îmruntemtî), mi anoî boeriî Dom­ nului, mi Domnulu înkunjîsratu' de ^dîoxodari, de satirî, de ’ieaumî, mi alijî servitori striluuit» îmbrikan,î.

244

ISTORIA DaCJEÎ.

înainte de a se koborî la kasa sa, toti narada se onrernte înaintea nprn.ii Fanarslsî. Domnsl» ks boeriî seinsrdaî, intri în biserika mare a Uatriarxiei. Akolo Ilatriarxsls îmbrikat» în vestmintele natriarkale mi ks evangelia în mini ks arxiereî nreoiji mi îerodiakoni, îmnrikau,! ks sakrele vestminte, ks fikliî mi ks kidelnige, mi kintiregii kintinds VrednihS este, îi ese în nainte; Domnsl» se înkins, se ssie ne tron» mi se îndenlinemte toti ceremonia. Daka este nea întiîs domnie, îndati ne intri în biseriki, îl» anski de «mere Arxieresls Eraldieî mi altsl» kare va fi din neî de faiji, mi adskindsls înaintea Ilatriarxslsi, kinti în glas» mare: Bine ksvinţeazz nre ucis ne se înkinz u,ie. Jlatriarxsls, nsind» mina ne kansls Domn»l»T, zine în glas» mare: Darsls Isi Dsmnezes nrin smerenia no as Iro te înalu,z DomnS stznztliloris als totcl neret Romznemtl; mi «ngindsl» k» sakrsl» mir», Arxidiakonsls deklami faima IIatriarxslsî:u Urea-s[înn,iislsi Ilatriarxs, als io lei Isnă [listare] mslifi anî,u Atsnnî Domnsl» se sse ne tron», mi îndati se kinti: „I(s vdrslo mdelsngalo sz faltz DomnslS Dsmnezes ne bine kredînuiossls mi drents slzvitorsls Domnsls stznznitors als n,erei Ro­ mznemtl [listare] la msln,i aiul11 Ile »rmi Diakonsl» • înnene rsginî»nile, milsemte Dsmnezesley mi nelo-l-alte. D»ni aneasta Ilredikatorsls se sse ne amvoms mi fane ksvintsl» de lasdi. Terinininds-se ksvintsl» îariini înnens sririle» mi se fane înkeîerea. Iar Domnsl», eminds, se dsne ks neremonia kare-ls amteanti akasi, snde înnene si’i kinte mes terxaneaoa Vizirslsi. , Dsni kite-va zile, într’o zi xotii’iti, (kare trebse si fie mânji), înainte de risiritsl» sdrelsî, Domnsl» se dsne la îmnirijjie, ks doî-snre-zene sa» mai mslijî boerî de ai sei Intrinds în ksrtea a do»a a nalatslsî trenc într’sns kîosks al» Kansgibamilor» (smierii îmniritemti). Akolo se nsne o masi înaintea Domnslsî, adskind» mai întiîs de gsstare nîorba Ianinerilor», (kare însemneazi ki se nrensmiri în katalogsl» lor») mi anoî alte bskate felsrite. La masa aneasta serveazi Inî-agalelc (servitorii din afari ai Ilalatslsi), mi înnresni ks Domnsl» mininki Kansgi-bainiî, Dragoma-

PARTEA Vm. EPOCA IV. CAPU VI.

245

nul» liel» mare, 6as mi vre-o alţii rsdfc a sa ne ars fi akolo; iar boeriî Doranslsî la o alţii masii în anroniere.

Dsnii ne se terminii aceasta, Vizirsls no mede la Kalaba-Divan», (loksls konsilisls! sekrets), snde ansme trebse s?> se afle în ora aneea înnresnii ks «ieî—lalrjî konsiliarî, fane tcxlizs (ranorts kiitre îmniiratsls) kii a venit» Beiul». Anests ranorts îl» dsiie uns Kansgi-bama sas sus KansgilarKoxaîa, karele ndrfo semnele ofiuîslsî se», adikii uns Xasrans (baston» de abanos» ks gtmiilia de argint») mi nisme galbene. Dskimds ranortsls, îmniiratsls înseamnii ne els xatsls, adik-B ordinul» de a veni. Trimisul», lsmids-ls îar^mî, îl» ijine în ssss deassnra kanslsî, mi eminds ks ma­ re resnekt» mi bttiinds mere» ks bastonul» în niimiints, noftemtc resnektsos» ne Domn».

Atsnnea se înfoijimeazii Msgzsr-aga (intendantsls înkisorilors îmnriitemt'Q mi Kaftangi-bama (garderonistsls) îmni»ratslsî. ^lel» întiiTs, lsind» din kansls Domnslsî kimîsla de samur», îî nune în loks Kska, kare este foni arin! mi în forai** uiramidafo ka Kîslafsl», îmbriikats ne din afarii ks katifea asric; Iar Ticls al» doilea îl» îmbrakii ks Kaftanş afot» ne el» kiits mi ne neî 12 boerî a! seî. Dsnii anestea Vizirul»’, eminds de la Kalabaoa Divanului ka sii intre la îmniiratsls, saluta ne Domn» înkiniinds-mî kansls ne-va kii­ tre smiirs; îar DomnslS îî rtsnsndc ks temenele, adikii nlekiind» kansls, întinde mima niinii la niimT.ntu, o adsne la gurii, o struţii mi o nune la kans, [dsnii salutarea Tsrnilors.)

Dsnii ne intru Vizirsls la îmniiratsls, ess dsoî Kansgilar-Ivexaîasi, mi lsimds ne Domn», snsls din drenta mi altul» din sfonga (îar boeriî lsî remTrns denarte afarii la smx), îls adsk» ks mare grăbii de-ls înfoTjiineazii la îmnisratsl». Akolo stas de fayii, ks semnele lor», marelo Vizir»Efonitans-IIama (ministru de marinii), Miralemsls (kansls Kansgi-bamilors) mi marele Dragoman» als înmiirLijiei. îmniiratsls mede ne o sofa înalţii (kimî Tsrrnî nu as tron») atx>ts de mikii în kiits abia înkane singsrs; els este îmbrukats ks Kabaniîi’ii, sas mantii kssstii în fir» de asr» mi de

246

1ST0BLL DAD1EÎ

argintu, bliniti ku samur» sau vslne neagra, mi ku noii îndiratu lungi ka de trei nalme ku de aueeamî blănii, ku miî-nile skose nrin giurî desnre umere ka la Kaftanu, iar miniuele arunkate îndiratS nini la nimintu mi ku mininele arunkate îndirit» nini la nimintu mi ku marginele iarimi bişniţe: dinainte la nentu are neanrazurl (mireturi în languri mi nasturi mari); norti yisme galbene, mi neste genuki are o noii kusufci ku fir»; ne kaus norti unu Kavuku (unu feliu de kiniuli) ku surgumu (nani nalţi ku nîetre skumue; ne de o narte are în anroniere o sabie mare ku doui askugituri, iar ne de alta o kilimare mare; aliturî sti în uimo are Siiixtar-aga, (nrotosnitariul») nurtindu sabie îm- . nii’iteaski, atirnati ku unu kolanu auri tu de umere sub subniorî. înfigi mindu-se Domnulu, duni înkiniMiunilo luî nini la nimintu, îmniratulu îi ziue nrin Vizirulu, mi acesta nrin Dragomanul» Mei» mare: „ Kileri Xumaiunumu, dikatilenu rebetamini ksedenu „matlumnu olunuru. Eurona tarafundan xavadimu gietisti„resiu, iflak voievodali minkuli merbestietu uzre Sana nasriu „olundu, sadakatinu matluranu olunuru.u adiki: „A îmnt„teskului mîeu griiiaru îndestulare, de la tine se nere ku „stiruingi. Din gerile Euronene si ne trimigi grabnice „intirî. Domnia gerel Rominemti ku libertate mi nutere ab­ soluţi gie gi si di; se ^ere însi mi kredinga ta.u Domnul» duni aueasta ku multe înldniri se- nleaki nini la nimînt» sirulîndu noala natului îmniritesku. Duni aceasta deklami unu diskursu skurtu în limba Arab7> (unii însi se abginu de aneasta) de mulgumire kutre îmniratulu; ■ anoi ese din nalatulu îmniritesku mi se adune iarimi la kioskulu Kanugi-bamilor». Akolo îi nunu ne kanu Kuka ku ni uite nene albe lungi mi frsmose, kare înkinuesku o kasks minunaţi ini mireagi; se dezbraki de kaftang mi se îmbraki ku o kabanigi 1J tot» informa anei ne norti îrnni1). înk’E dc la uca înteî» ssnsnere a yjereî RorainemtT. Sultanii trimitea Domnilor» o Kabaniiii, stindard» iui Tuîuri. Kuka este mal modernii:

PARTEA VIII. EPOCA IV. CAPg Vl.

247

ratulu, ne kare însumi o nreg-uteaite el« de akass. Dsn& aneasta Dornnulu, îmmtesn’B ku boeriî ssi, îrabraikuiji. mi el ks kaftane, se kobom ne skara îmnxnteaskii, în kanulu fc&ria marele imbroxoru (komisu îmnxrxteska) îl ofereazx snu kala Înnn»n>tesk8 karele se kîamt tablam-nama, OielS d’întîiu din staul») ks frîu kssutu în firu mî îmnodobitu, avîndu ne mea tonuzu mi sabie. Akolo înkalekos îmnresnx ku boeriî seî, kxrora li se doi kaî- îmnsnitemtî, rai emindu se onremte kxlare înaintea norijil a doua a nalatulsî, ne unde au sx treakx toate rigealsrile (konsiliariî) kari se întîmnlx sx fie la nalatu.

Atsn^ea ese Enraeru-Aga (komandantul» enineriloru) înînreumi ks aî seî, ano! torrai-nama (koinandantulu artileriei) ku aî seî. Anoî Hemnezi-bama, (kolonelslu artileriei) ks aî seî, anoî ksmnara-bama (intendantulu arsenalului), ks aî seî, anoî Siliktaru-Agasi (nrotosnxtarulu) ku aî seî. DefterdanlEtendi (kontabilulu vistierii iraneriale) ku toatii suita sa, suita ulemaleloru (klerulu), Reizu-efendi, KT.nitanu nama mi Vizirul» ku suitele loru. Ton,! aneiutia, trekîndu ne dinaintea Domnului, îlu felinitx; iar elu îî saluta» ku temenele. Atunnî mai vinu rai do! ITeikiî (guarzi de kornu aî Sultanului) ne jos», kari dsnT> ne salute ne Domnu se nsnu în dreanta rai în stînga sa. Aneratia noartx nimte teasurî nalte rai aurite ne kanS, ku surgumurî de nene de nxunu rotunde; aS nimte sulinî lungi în mînx rai ssntu îmbrxkaijî numai ks kaffcanuri, ale kxroru noale ssntu rusfrînte rai ridikate la brîu; rai suntS înranmî ks brîe kssute, în firs ks xangere aurite/ ku sxbiî mini ne sninzuru de umere de uns kolanu aurita de subţiori, mi ku mzme galbene J. Se zine kt unu Domnu 6re-kare [*xîne nu se intic] afitndu-se odinidrt ku ung Sultanu în esnedinjune, ftkusc atotea vitejii, în kstu voindg ai arata mulţumirea mi neavtndS alt» no-va sub mtnt ka st l dea, a luatg de la ung Mugjur-Agasi de Itngt elg kuka ne nurta ne kanu, mi a nus’o ne kanulu Domnului. De atunnî se zinc kt s’a obinnuitg a se da Domnului mi kukt între uelc-l-alte semue de domnie.

1). Onoarea ancasta de a se da Domnilorg ktte duoî guarzi de korng, cste nea mai mare din tdte mi nu se fane ninî VizirilorS.

/

248

ISTORIA DACIEI

Dumu ne vină numiijiî IleikT, totfc narada se nune în mir» dumu orcmduîata întokmai nrekumă se fane k^ndă- Vizirulă îmbraks ne Dornnă ku kaftană; ku ateta diferinij-B, kt dumt Euineriî mi funkijionariî ne mergă înainte, urmează boerimea Domnului kslare, mergosndă k'Bte doi, doi, ne kai îmnodobijiî mi îmbrakaţţT ku kaftane. Dun:r> aneasta urmeazs trei edekurî, adik'B kaî ku fn&e înfirate mi ku arinale strilunite, $bfb kfctareijî. Dsms aneasta vină dăo! Solanî, kare fakS narte din găarzi de kornă ai imnEratului, mi mergu îna­ intea kaluluî domnesku nejosu. Astă-felîu Domnulă, av^ndă la laturile sale ne ne! duo! fleinî, nleakoi înkongîurată *de o mulţime de nioxodarî, satiramî, neaumî, mi algî de anemtia strulunită îmbr&kaTjî.

Ku asemenea narada stolunito treksndă nrin «liga ma­ re a KonstantinonoleT, în vederea mulţime! lokuitoriloră de tote naţiunile, Domnulă idealei la kasa sa. unde este !ar'Bmî trimisa meterxaneoa (muzika) Vizirului, kare iarsmi kiinte ka mai ’nainte *.

Domnulu dumu aneasta mai sta fo&te-va zile în Konstantinonole înmi» îmi fane nrenarativele de kfck&torie mi ’mî nune la kale interesele. Atunnî la o zi însemnata trimite la Ilama-Kanusi ne vre unulă din rudele sale nele mai anroniete, îmnreuns ku boeriî seî, mi î! adukă tulurile dom­ nie! (kare nu suntu de k'&tu nimte koz! de kalu (ne kare alemi! Domnului le ijinu în msns ku multu resnektă, akomnaniau,! ne drumă de meterxaneaoa îmn'ur'Bteasks. Domnulu atunnî se koboara la noarta din afara, unde unu Imamu (nonE TurkS) alu nalatuluî nitemte unu felă de rugsniune, dunt kare Domnulu le nriimemte ku rsgtnîunî resnektuoase, mi ano! le atarnT» de suliijile loră kare stau înfinte în ir&nr&ntă «■ drente. Dum& aneasfca nefiindă ertată a medea ma! multu de treî zile, (nentru kare este îndatorată a nk&ti lrate ninn! su­ te de le! ne zi la bulrateria Vizirului,) îmi fane nregfctirile de a emi din Konstantinonole. Dar ori k$te zile ară me1].

Se înseamnă kt ton! magnaţi! îmmirasijiei, trimit» kaî rai alte darsr!

DomumsT, kare li se r&snsnde ks darsrî msltS ma! nrejjioase.

rASTEA VIU. EPOCA IV. CAPS VI.

249

dea, meterxaneoa îi ktnte neînnetat» ka mi la kasa Vizirsisk Danii nriimirea taiarilora, în aceste trei zile Domnala fane mi trei divanarî la kasa sa, la kare asiste trei Heîkiî, trei divana-neaamlarî, trei Imolanlar-Heasnilarî, trei XasaxirKaseleri, daoi nîoxodarî ai lai Magzar-Aga, Divana-EfendiEfendesi ala Domnalaî, mi togi boeriî. Aceasta se fane îu kinala armiifcoria: Toijî Hei de mai sasa staa în niniore dane or&ndaîate sasa în sala Domneask-a, ande daka Domnala voemte vine mi însămi; iar de na, anemtia nana kaka în mijlokala sfcli ne. ana skaana konerita ka mixi-am-s kasate ka fira, mi ano! o salate ka arm*! de malijî ani nentra naternikala îmmsrata. în anesta intervala meterxaneaoa Domnalaî kamte, mi dani ne înneteazii nleakii ka ţoii,iT. în anoste trei zile Domnals dT> mi rangarî Ia neî ne voemte ai fane boeri, denaminda-î mi în dregiitoriile ne voemte ale înkrcdinija în jjear&.

Danii ne se fane nreg^tirea, DomnalS ese din Konstantinonole îariimî ka neremonie strslaHite mi miireaij'Bi toate komnasi. de kremtini. Aneaste neremonie nentra ka s’B se arate mai nomnoas’E, oamenii Domnalaî giisesk» oa­ meni m>imin,î ka zioa ne kare îi nana în mira manii kiinda ese Domnala la lokala însemnata. Adese-ori- aneaste naradii se fane foarte întinsii în kinal» armiitora : Merga înainte doîte mirări langî de Tarnî ne josă ka namnile ne amiiri; dans anemtia arm căzii stindardal» Kataneloră din geai’E, rirearmat» de Aga ne’an» kala îmnodobita îmnreanx ka ai seî toiji îmbrakagîka stroilanire; anoi armeazii stegarii Agiei ka stindardala anestai nost& mi ka aln.ii kiiteri dane diinsaia, kare ijina tojjî în miinii nranarî; anoi Baina-Bcinleaga ka toiji Neferi sei înainte kiiteri ml înarmaşi; ne armii kiiteramii mi Linkaniî Xiitmiiniei kiiteri tot» k'Bte daoi, Deliii, Tafekniil, Lagamgiii, mi alijii ka Odobamiî lor» kiiteri, înarmai! mi ka stindardala Ogeakarilora lora; dana anemtia armeaz’B Ilostelnikala nela mare ka ai seî mi stindardala Xfctmiiniei; anoi narada Sniitaralai nelaî mare, Bauiakala (jamiitate taia) mi Sniitaral» ka ai sei, da-

250

ISTORIA DACIEI.

n% kare vine stegarsls ks stindardsls sn'&t'Erieî, lefegiii toi^î ks nransre mi trmnbirjile ks niinbalele; ano! zanniiî Divanslsî ini nortarsls nels mare ks aî seî, stindardele domnemti tr&mbiijele mi nimbalele, tsîsrile îmn'&roitemtî, mi Isrsks Bairaksls (stindards alb» de k^l^torie;) ne snat sakalile ks Saka-bama; mataragiii ks Mataragi-baraa, Saram-bama ks aî seî; salaxoriî ks toege în nr&ns, mi edeksrile trase kiite snsls dsn^ orkndsîahi. Dsitb anemtia srmeaz'E k'Bhsrî kste dSoî: Komissls als doilea, ks als treilea; Ilitarsis als doilea ks als treilea Ilostelniks; Ilitarsls nels mare ks Ilostelniksls als doilea; mi Komissls neÎs mare ks aî seî; Stindardsls lsî Tabla-bama (kalsls îmnfcr&tesks) ks Iszs-bama; ne srait vins beîzadeliie Domnslsî (daka are) ks koinîslii de samsrs în kans, iui anoî: Skiemns-Agasi 1 ks Divans Efendi-si 2.

Dsoî neasniî îmmiriitemti Dsoî eninerî keneliî Satiramî.

Anoî neasms-larî Inolans-larT neasms-larî Dsoî kavarnî Dsoî Xass-Ax'&rliî ; Deli-Bama Gîsler^-Aga Bam«-HToxodarsls Tsfekui-Bama; ^oxodari nedestri; Doi sslanî din korxisls de gsardie als Îmmbratslsî Uns Ilciks ^ns Ilciks ^oxodari mi Doiunsls Hoxodarî Tsfekniî Tsfekniî.

1 Aneasta este uns funkijionaru Turku, kare se trimite ka aii întroneze ne DomnS. 2 Anesta u,ine lokulu de sekretaru mi judekiitoru la Divanul» Domnului, în kauzele întîmnhbt6re dintre Kremtinî mi Turui.

PARTEA TIU, EPOCA IV. CAPU YI.

261

Ktlare no kalblS îmn’Lrtteskb, îmbr^kat» kb kabaniija, mi kb-kbka ne kan».

Ile »rmt vine: Snttarslb alS doilea Vttafblb de Divan» kb kb tonszşls mi arkb'ls mi kb'ksra de su­ sabiea Domnblbi; gerii a Domnblbi; Stindardbl» Domniei kb sfinn,iî Konstantina mi Elena; Stngeakbl» (stindardblb) îmmsrLteskb înkonjarats de mai mslte nranare; Kasmtrauiblb nelb mare — Gnmittikslb uel» mare Isriravnikb'lS de kbrte — . KanarslS Kafegi-bama .— — Inî-noxodarsl»; mi torjî ueî mai mim servitori mi edekliî a! Doranblsî. în fine Mexters-bama kb togi Mexterii de ssb el», adikt ordi­ nal»' mazikanijilorb, tobomarilor», trîmb imamilor»' mi altora, kari s»nti> ton,! ktltri mi kîntt neînuetata kb organele lor».

Toijî boeriî mari aî Domnalaî uii fankijionarî de starea a do»a mi a trea; kari komnbnb aueastt naradt, s»nt» îmbrtkaijî k» mbltt stndbuire mi ne kai foarte îmnodobirji, îmnrbnibtaijî de la am iu ii lor» Tbruî nentib aueasti. zi. ITe kîndb Domnbl» ese kb asemenea ueremonie, adbne ori vine Eninerb-agasi kb ofiuerimea sa tentilb (degsisat») la Iioarta Fanarblbî, »nde îndată ne înkalekt Domnals, merge dsnt el» k» toijî a! sei, înlttbrînds mblijimea nonorslbî din aliije mi inergîndb nins la bariera de la AivasS-Sari, de bnde se întoarue îndtrttb. Doinnală, emindb ast-fel» din Konstantinonole, se onremte la satblb AvbsS-Keoii, ne este anroane do»t ore de orainS; akolo el» adese ori se onremte nentrb kîte-va zile ka st’rni n»e la kale interesele, mi anol îmnresnt kb toatt familia Domneaskt mi k» familiile boerilors sei anbkt kalea snre ijeara Romtneaskt.

Se însemneazt kt dakt în ksrsbl» treuerii Domnblbi nrin orain» kb ueremonia arstatt, dakt vre bn»l» din oto­ mani ar» ksteza st nb’lg salbte, elb note st’ls nedenseaskt mi kiar kb morte, adbkînds nbmai la mtirea Inintraiblbi kasza. Onoarea mi ueremonia ne se fane Domnilorb de Moldova mi de ijeara Romtneaskt în Konstantinonole n» se

‘252

ISTORIA DACIEI

fane ninî Vizirilor» ninî altor» nersone ssrieriore ale îmriBrBgieî. Kasza kB li se dB dosB tsisrî iar n» trei**. este: întîi» kB ssnts kreintini ini legea, otomana nreskrie kB e m.kats a li se da trei; al» doilea kBnî nrovingiile anestea fi­ ind» oare-ksm» aston o me mi venin c k» îmiiBrBgiile kreintinilors, li se dB înadins» asemenea onore ka st> ns fie btnsite de tr&dare.

CAPITULU VII-

Despre autoritatea noului Domnii.

Din zioa kînds nosl» Domn» nriimemte kaftansl» de la vizir», se fane iui firman» îmnBrBtesk» nrin kare se xotoramte destitsirea nelsî de maî nainte mi întărirea nelsî no». Anests ferman» se trimite k» snS kansoglans înadins» ka1 ksrier» în geara RomBneaskB. Domnsl» trimite boerilor» nclor» mari din gearB mi skrisori deosebite, nrin kare rîndseuite kaîmakamî ka sb nriimeaskB nsterea de la fostsl» Domn» mi sb gsverneze geara nînB va veni el». Ileste nsgine zile îqsb trimite mi sns deosebit» kaîmakams dintre boerii seî ka sb konlskreze k» boeriî din gearB. — Kansoglansls (sa» omsls Domnesk») ajsngînd» k» nea maî ma­ re grabfc la Bsksremti merge întins» la Mitroriolie. Akolo Mitronolitsl» adsnB ne boerii nBmîntenî, le nitemte skrisorile Domnemtî mi se dane îndatB la Domnsl» aktsal», în ori ne orB ari fi, de îi vestemte destitsirea; dsnB aneasta se înt6rne la Mitronolie. Anoî adsnînda-se la Mitronolie Eniskoniî k» boerii neî mari mi mini nînB la Klsner», atîts fsnkyionarî kîts mi nartikslarî, k» Mitronolitsl» înainte, se dsk» ks togii la ksrte mi intrînd» la Domnsl» se fane netirea solemnels a firmanslsî de destitsire. întorkBnds-se îarBmî la Mitronolie, Mitronolitsl», ks Eniskoniî mi ks boeriî de starea întîîs îas kîrma g»vernsl»î gereî, destitse ne fsnkgionariî Domnslwî skoss mi rîndsesk» ne algii nrovizoriîf nînB la venirea Domnslsî. La aneste rîndsiri se nreferB ks deo-

PARTEA VIU. EPOCA 1V.‘ CAPU VII.

253

sebire boeriî sTranî mi nekivernisiijî, nentrs ka st se foloseaskT mTkarS 40 sas 60 de zile sne-ori mi kiarS trei lsnî, nînT vine Domnsl». Iar Kaîmakamsls Domnesk» îndată ne sosemte nreksm am» zis», konlskreazT ks boeriî nsmîntenî, jsdekT, xotrramte, ssb-skrie îmnresnT» ks dTnrnil sentinţele de nronese, mi nerneteazT sokotelele mi venitsrile de ne dările regslate, nreksm» dijme, okne, vTmî mi altele, kare se kbvin« noslsî Domn«, din zioa de kTnd» a nriimit» kaftansls de la Vizir».

IJeara Gste' datore st trimiţi la Konstantinonole kare nentrs bagagîsrile noslsî Domn», mi »n& boers însemnata ka Mexmendari», adikT îngrijitor» al» kTlTtorieî, ks »ns Bambslsbanis mi mai mslţî Neferî arnTsţî de nazT; tot» odatT st» dea mi Domnslsî destitsats karT mi 6menî mmT la Konstantinonole, kviî anesta e datori» soi nTi'TseaekT ţeara înainte de a intra nels no»; ese în st din orams ks destslT u&radT mi onore din nartea boerilor» nTmîntenî.

In tbtT întinderea kTlTtorieî sale de la Konstantinonole htut în ţearT, nosls Domn» merge k» stindardele sale deskise, ks tsîsrile rTdikate, mi ks meterxaneaoa kTntTnds.

KTnd» ajsnge la DsnTre ka st> treakT ne la Tsrtskaîa la OlteniijT, se onremte nTnT îî vin» karetele, bstnele mi karele, mi nriimemte felicitările boerilor» ne vin» întrs întimmnarea sa. De akolo vine k» totT ssita sa la inonastirea VoikTremtiî în marginea Bsksreintilors, snde str kTte*va zi­ le nTnT st se nregTteaskT alaîsl» ţereî; în anele nsţine zile însT, el» vine nrin Bsksremtî nentrs trebile domniei, dar frrT stindarde mi tsîsrî. D»nT ne se fakS nrenarativele, în zioa însemnate ese t6te ordinele de boerî mi mslţimea nonorslsî forte de dimineaţa, mi înnene naratla de la monastirea VTkTremtî.

254

15T0B1A DACJBI

C^PITTJIAJ VIII.

Ceremonia fi întronarea Domnului.

Merge înainte stindardul» katanelors de ijeară, ks kănitanii mi tote katanele (rămăinijje ale vekilor» ostarnî de ijeară) armam mi kălărî.

Dună auemtia. srmează toiţî isnafiî ne ssnts sub îsrisdikgisnea Agieî kălărî, mi anoi Ilolkovniksl» nodurilor» ks toiji nodariî înainte nsrnî în doă miruri ne jos» mi ks seksrile ne smere.

Tojjl Ilollcovnimi Agieî kălărî mi arman,!.

Vel» kănitanuls Kazanilors nămîntenî armat» iui ks stindardul» se».

Talniî Dorobănijieî ks kiverile, ne jos», ks stindardul» lor», mi ks iussika lor» nronrie.

Kănitanuls de Dorobanţ kălare ks zanuiiî seî înainte, ks kăiji-va din kornoraiya Armenilor», mi ks stindardul» se».

Kazauiî de Agie ne jos», ks mssika lor».

Vănătoriî asemenea, ks un» edeks als Agăî.

Kănitaniî de Agie arraaijî, îmbrăkanî ks kanotsrî ini kălărî.

Heasmsl» Agieî, ks Ilolkovniksl» de Tărgovimte.

Ilolkovniksls vănătoriior», ks logofătul» Agieî.

Aga ne kal» frumos» îmnodobitu, ks kănîulă de sa­ mur» mi ks kontăius.

Stegarsl» ks stindardul» Agieî, ks msli£i kălărî ne lăngă el», ijiinds Ilransre.

Isnravniiiul» de oram» ks aî seî.

Drdinulu Hatmaniei* Bam-bemleaga ks ton,t Neferiî seî armanî mi kălărî.

Kălăramiî Xătmănieî ks zanuiiî lor», kălărî tot» kăte doî.

Deliiî mi Tsfekuiiî ks Odabamiî lor».

PAETEA VIII. EPOCA IV. CAPO VIU.

265

Ks IlolkovnskslS Vel» kamitansl» \ Xitmasniel.

Menzilsrilors.

J IEti Ilostelniksls neÎS mare

- {

Ordinulă Spătăriei.

Lefegiii kiilairi ks stindardul» lorg.

Val» kinitansl* de Lefegii ks zamiiiî seî.

Bsnisksls (jsm-Ltatea de toi») sni>torieî ks tob^ ni tr£inbig'£ deosebita, ini skstelninii sniiteriei armanî.

Doteramiî togi armagî, kiihirj, ks xaîne verzi deskise, ks fsnde la Baretele lor» din kans, mi ks mssika lor».

Seimenii armagî, ks xaîne romii, ks fsnde galbene la barete, ks stindard» mare, ks mssikt, mi dois edeksrl ale Sm&tarslsî.

Kinitanii de sir&t'trie kfck&rl, armagî, ks barete mi kanotsri romii.

Ilolkovniksls de notirs, ks xIeasmsl» smLtiirieî.

Ilolkovniksls de Seimeni, ks anela de VîniitorT, LogofBtsls SriT>tT,rieî, ks bam-bslskbama.

Sirstarsls nelS mare.

Stegarîsls ks stindardsls, lefegiii ks nransrile, mi ks mssinele lor».

fâapeiit de JDivanu.

Ariroziî V'&tTmiieî mi ai tIeasmieî, mi togi Koniiî din kasi. al v'Ltoinieî Divanslsl mi ai V-stomiei H&xfcrn meilorS. Vatafsl» de V'stafsls de IL&x'Lrnmei.

Vistierie.

Vxtafsls de anrozî, mi neasmsls de anrozi.

- {

Ordinulă Porfariei.

IIortT»reii ne jos» ks stindardele lor» în mir». mi al» treilea.

Ilortarisls als doi le, Ilortarsls liels mare.

Negsgitorii înmiîntenl kfcl&rî.

256

ISTORIA DACIEÎ.

Negsgitoriî de komnanie k^lsrî.

Starostele de negsiiitori.

Linkaniî kfck&rî kLte doi ks kaniî lor».

IQi togi boeriî miraîntenî kxforl kaite doi dsn-B karaktersl» lor», de la Klsnersls de Agie ir&irE laBansls nel» mare I

Ordinul*i Armăsiei.

9

ArnrBmeiî mi n»mkamiî ne jos» ki>te doî. ks armamsls III. Armamsls II Armamsls nels mare.

Toijî lăstarii ir&mîntem.

Mssika Esroneanfc.

Stindardele domnemtî.

Trx-mbiijele.. *, Tsîsriîe.

Isrsk»-baeraksls.

Sakagiiî dsm& ortndseahi ks sakalele.

Salaxoriî Kr&mT>r:&mieî ne jos» ks bastonele în mimx.

Edeksrile domnerat! trase k&te doî danii orimdsealii.

— ks komissls ni.

Komissls II — — — - ks Linkaniî.

Koilairamiî — — — ks Hostelniksls IH. Vistiersls HI — — ks logofotsls UI. Logofetsl» IH -w— ks logofotsl» n.

Logofxtsl» II — — ks Hostelniksls H. nitarsls liels mare — ks sm> mare Kmninars Soi» mare Klsners — ks sns fost» xatmans.

Bns fosts Snatarî» Beizadelele (dakos are). ks Divans-efendisî.

Skiemn-agasi — — ks alt»' neasms. nn» neasm» îmn^rxtesks nn» kerndis îmniiroitesks — ks sns alt» kenelis.

Iszbama.

Treî satiramî mi treî satiramî.

1). Boeriî de starea întos! norte ksrafole de samsrS; iar neî de starea a doa konteme ml kinîsle nalte mi n&tsndc.

PARTEA VIII. EPOCA IV. CAPL" Vili.

257

Iamăcii Mataragiî.

Mataragi-bama.

Alaî-ceasmlar *.

FsstamT — 2 mi iar FsstamT. 5 kinitaru de snitarie — 5 kiiiitanî de snitirie.

Orta-kssaks ks Tabla-bama, mi Orta-kssaks.

IamaciT lsî Saracî-baraa.

Saraci-baina.

IcT-oglandars ’îeasmlarî.

Doî KavaraT. Doi Xas-axîrliî îmniritemtî.

Deli-bama — — Gisler-agasi.

Bam-cîoxodarsls — Tsfekci-bania.

Hîoxodarî nedestri.

Tins IleîkS înhnirsteskS altS IleîkS. Bfroxodarî.

Hioxodarî.

Doinniilu Tsfekciî.

Tsfekciî.

Snitarsls II ks / Vatafsls de Divans 1 Sabia mi Tonszsls. j l ks săgeata mi ksksra.

Stindardsls Domnesks ks sfinţi Kostantins mi Elena, mi ks sinta Krsce de o narte, Tar de alta marka domneask'E. SangeakslS îmrrrr&tesk».

Konii din kasi ks nransrele îmnrejsrs.

Grimatiksls cels mare.

Kimaramsls cels mare Ksnarîsls.

Isnravniksls de Ksrte Icî-cioxodarsls,.

Kafegi-bama — — mi toijî servitortî mi ledekliî DomnslsT. In fine Meterxaneaoa ne joss. în asemenea naradi, în ssnetsls neîncetata als tstsrors klonotelors din or&nis, intri Domnsls în BsksremtT. Iar Mitronolitslg ks Eniskoniî amteanti în biserika de la Ksrtea Veke, snde era odinioară» nalatsls de reinedinn,i als Dom1). Anemtia jjinS în mxni r^dikate în ssss niinte kiije mini ks kanete, klonojjeî ini I%nn,im6re de argintS kare se kîann» ijsene.

2). Anemtia ninS în m%n% nimfe saline ks krenl de fere în v*rfa, ale ki>rora bejje smtS îmbrxkate în nostavS roins.

17 VOL. UI.

258

ISTORIA DAC1KÎ

nilors. Akolo sosindŞ neremonia se onremte, mi Domnsls ks toijî boeriî se kob6rt ka st intre în biserikt. Mitronolitsls ks Eniskoniî îls nriime.sk? la srnt, îmbrtkanî în vest­ mintele arxieremtî, ks Evangelia îri mtnt mi ktnttnds „Vredmks este;“ mi lstnds-ls de bra^c îl?' vtrt în altarîs mi faks okols stnteî mese ktnttnd? „ Isaia doiiufleiule11.

Dsnt aceasta skon,înds-ls din altar? ne sma ^ea mare, Arxidiakonsls deklamt faima Mitronolitslsî: „Ilrea sfmn,itslsi mi de Dsmnezes bine ksvîntatslsî „Mitronolits als sfintei Mitronolii a serei Romanemti, nrea „onoratslsi Eksarxs als nlaisrilors Hosariei mi Kanadomei, „mslijî ani.* Dsnt aceasta amtzînds ne Domn? în Tronsl? st?, kînttreijiî îndatt înnens a kînta: „Viaijt îndelsngatt st dtrsiaskt Domnsls Dsmnezes, „dronts krediimosslsi mi işbitorslsi de Xristos? Domnsls! „nostrs Sttnînitor? als totei ijereî Romanemti . . v. . . „îmnresnt mi drents kredimiuseî Doamne mi fiilor» lor?, „Domne ntzemte-i întrs rasliji anî.“ Diakonsl? deklamt rsgtnlsnlie, dsnt kare nredikatorsls îndalt se srkt ne amvon? mi faxie disksrs? de lasdt, nre kare îl? termint ks bine-ksvîntarea Mitronolitslsî. ’Ds­ nt aceasta Domnsls rtsnsnde ks sns ksvînts de mslgtmire kttre Dsmnezes mi de lasdt kttre boerî; anoi înneu» a se kînta Ilolixromsmii mi se înkee neremonia.

Domnsls, erninds din Biserikt iartmi ks toijî boeriî, merge ks aneeamî naradt nînt la ksrtea Domneaskt. Ako­ lo se sse într’o salt mare, kare se nsmemte Sntttrie, mi anroniinds-se de tronsls Domnesk? se onremte. In drcanta mi în sttnga stas Mitronolitsl?, eniskoniî mi boeriî de toatt klasa; dar mai anroane de el? stas doi ITeîkii din gsarzî de korns ai îmntratslsî. Atsrniî fsnkQionarsls îmntrttesks skoate firmansls dintr’sns toks asrits; Domnsls îl? nriimemte ks adînks resnekt? mi ks înkiritmsni, anoi îl? strstt mi îls dt în mîna lsî Divanş-efendisi. Acesta îl? rntemte ks glas? mare în limba arabt. Dsnt a'ieastt ce­ tire se deklamt mi o rsgtnîsne tsrneaskt kttre Dsmnezes

PAHTEA VIII. EPOCA IV. CAF0 VIII.

259

neutru îndelungarea vicţei iui a aimoiteţii îmniiratuluî, se da» tunuri mi îmnumkTitBrî, iui kînto meterxaneaoa în kurte ks toate ccle-l-alte muzici. Domnul», duma ce se amazri» ne Tron», noftemte ne funkţionarul» îmnT>ri>tesk» mi îl» îmbraks ks xamt de samur», asemenea ne ce! doi JTleîki, îar ne turci! 'iei mal mari î! îmbrak^ k» kanod»rî. Duiie aceasta Vistierul» cel» mare al» ţeroî vine mi citemte tra­ ducerea lirmanslsî în Romi>nemte nentrs înţelegerea rnsmintenilor». II» îmbrak» mi ne acesta Domnul» k» blănii do samur», mi duir» aceasta, Arxiereiî mi Boeri! ce! mar! a! ţereî, sm-utend» mal întîîu mama Domnul»!, se ameazii la lokurile lor» dam» orînduîal'B. Se dii cîabak» Donmulu!; iar arxiereiloru mi boerilor» dulceaţa mi kafele. într’aceste salvele de tunar: mi de riumcî mi kîntecelc meterxaneli! ns încetează. DomnalS skimbT» kiito-va vorbe k» arxierei mi ku boeri! desure diverse lukrur! mi interese lokale, duma karc, skulîndu-se toţi in nicioarc, saluta ne Domnii mi ese, . dsktnds-se fie-kare la ale sale.

Se înseamnă ki» daka Domnul»' aduce ku sine mi ne Diimna sa, se duk» totc kokonele cele mar! la Monastirea VskT>reii]t! de o salute. Iar dumi ceremonia Domnului, se face mi a Domne! în kinulu următor» : 100 de Seimen! nolkovniceint! merg» înainte kT>h>r! mi înarmaţi.

100 Seimen! Bscîuk-biimemtî, asemenea. mi alţ! natrs.

4 Ilostelniceî k-tl^r! ccaumul» Agieî. ^leaaniula Sm&terieî Ilolkovnikul» coklilor».

Ilolkolvnikala nodalul — □olkovniksls SeimenilorS — IlnlkoviultBTiniitorilorg IIolkoyiiik»l»1 de orarn».

5n Buluk-bam» Vel Ktnitanulu de Menzilurî — Vel Ivnnitanul de Lefegii KomUslg III — — - — ArmamslS III. Ilostelnikslis III — — — ArmamslS II. K-rmitanul de Dorobanţ!.

Vornikulu xaremuluî Komissl» II. Grtm’ţtikulu II Llostelnikulu II. LogofttuU III Doi fomtî serdari. *.

260

ISTORIA DACIEI

Armaniblb nelă mare. ^>n fostă Snitară.

50 Nemijî de EL6rti ne josă kb' kostsmele loră.

12 Fbstamî de xaremă.kb Isz-bama loră.

8 Kiiiitanî, 4 din Seimeni Snitirieî mi 4 din ai Agiei ne josS mi înarmai^I. 10 xlToxodarî, anroane de kareta Doraneî, .ne amindobi mirijile.

Kareta k« 6 telegari.

6 xIîoxodarî anrone de lcareta Domniijelorb.

Srmeazi anoi karetele kokoneloră ncloră mari, fie-kare dbne rangblă mi gradblă -sib.

Kb astb-felîs de orindbîali vine Damna la xaremblb (Gineneblb) Kbrn.ii. Akolo se ameazn ne tron», mi kokonele nele mar! vină dbni rindă mi îi sirbti mina, dbni kare lbfcndb dblneaiji mi kafea se dbkb ne la kasele loră.

Arxiereiî mi boeriî, dbni ne îndenlineskb neremonia Domnblbî nrekbmS s’a zisă, trekb îndată mi la Domna. Atbnnî ea sirsti moina Mitronolitblbi, se nbne Tarim7 ne tronă, boeriî îî sirbti dreanti, se di îarimî dblneaiji mi kafea, o salbti toijî mi esb.

OAPITTJJL.IJ IX.

jDespre

decretarea fîmctiuiteloru.

înaintarea rangbrilorb la boerî mi orindbirea fbnknionarilorb aă atirnatb totb-d’abna de voinga Domnblbî. Din învekirae înaintarea rangbrilorb se finea dbni resnektblb ierarxieî; dar în timiiiî maî din brmi, Domnii, nentrb ka si mblijbmeaski ne Otomani, ne Grenî mi ne Rominî, aă îmmblgitb titlsrile mi le-aă dată kb nrodigalitate mi la neî kare n’aă okbnată fbnkgibnî. Aneasta s’aă fikbtb nentrb ka si noti kinita nbmerblă determinată de skbtelninî, nremedinija dbni gradblb rangblbî mi tote nelc-l-alte nrivilegîbrî. Iar nbmirea anestora se fane nrin îmbrikare de kaftanbrî.

PARTEA VIII. EPOCA IV. GAPU IX.

261

Dan* ne Domnsls se aiueazs ne trong, mai înttis de. nsracmte ne Ilostelniksls nels mare, ktui nrin .anesta se întrodsks nei-l-aljjî boerî la Domnsls.

Dsnt aceasta fane no VistieirslS nels mare; ktnî ace­ sta îmbrakt ne boerî ks kaftansrî; anoî ne Bansls nels mare, ne nei doi mari Vorninî, ne neî doî mari Logofeu,T, ne Snttarsls nels mare, mi neî-l-alijî boerî de starea înttis ntnt la Komissls nels mare kare se nsmeskg Velii^î. Anemtia nriimesks ti tis de uinsliitf mi kredinuîoiui, nreksmg se vede în xris6vele mi ktrijile domnemtî, snde DomnsIS le zine „ninslitS mi kredinuîoss boerh domniei mele.11 Dsnt aneasta fane ne boerii de starea a doua de la Serdarsls nelk mare ntnt la la Klsnersls de Agie, kare nriimesks titls do hredimioiui numai: anoî se faks boerii de starea a treia ks ti­ tlu de slugi aî domniei. Iar numirea anestora sefane în kinsls srmttor». în ajsnsls zileî ktnds este st nsmeaskt ne vre snsls din boerii mari, Domnsls trimite la el» de îl» iioitemte ne a doua- zi la Ksrte. Iar Ilostelnikslg' nels marc trimite sns nitaks (bilet») kttre anei» ne este menit» a fi destitsats, nrin kare îî skrie kt ama nreksm întlnimea sa a gtsitg ks kale al» ltsa în liniiute, st ns se maî ssnere ne a dosa zi a maî veni la Ksrte ni st trimigt semnul» ofinîslsî seu.

Boersls nredestinats vine a dosa zi de dimineagt la Ksrte mi mede la Ilostelninie. Domnsls dsnt ne ese în Sntttrie (sa­ la snde se faks nrezentagisnele mi Divanele) se amazt ne tron», sttnds de fagt ton,! boerii neî mari în kostsmele lor (iar ne kans nsrttnds nsmaî fesuri ftrt ktnîslî) mi alicii maî mslijî nrivitorî; intrt Ilostelniksls nels mare, nsrttnds în mtnt sns toeags de argint» ks kans de tonszs, mi înftjiimeazt ne nredestinatsls la Domn». Akolo Vistiersl» nels mare, stt în ninîore jjiind» în mtnt kaftansltf. Dredestinatsl^ îl» strstt la gslers, mi îmbrtktnds-se ks el» stt în mijloks, Domnsls îi fane o nreksvtntare ziktnds: „Tlentrs strtlsnirea strtmomilors tti (sas nentrs kredinnîdsele tale servinîsrî) eatt kt te onortms ks rangsl» kstarc ini kastt st te norrji bin?“ Atsnni denumitul» strslt mtna Domnslsî mi, lstnds

262

ISTORIA DAGLEI

de Ia elb XasranslS, sab altb semnb al» rangslbî ses, ese din snobtorie, nrenedatb de Ilostelnikblb nelb mare, karele nroklamii în aszsls tstblora nsmele rangslsî, mare Ban», mare Vorniks, mi nele-l-alte. îmbriikatb kb kaftanblb intra în Ilostelninie, bnde inimi se se giitcask'B narada i se fane ceremonie din nartea edekliilors Domnblbî, adikx nîsbbknibarna, Kafegi-bama mi alijii. De akolo ti*ene în anartaraentblb boerilorS Velin,!, snde nsmiui! kabto nrininile mi jbdekETjile ; saS daka este Vistieri mare, trene în kiimafa Visterieî mi înnene a da ordinile dregiitorieî sale la ssbalterni! mi logofeţi! sei.

Dbuoi ne se giitemtc naiada, dalcB este boera bstrani» mi din ne! mai însemnagî, ’i se adbnc kareto Domncaskii kb mase kaî; îar de este din ne! maî tineri, i se adbne kals Domneskb frsmosb îmnodobitb de înkalekos, ribrtondb în kanî> Iransfo de samsrs mi konteruS; înaintea lb! mcrgb kiitari fbnkijioharn ne! mini a! Divanslb'î. Iar daka este Vornikb* mare, merg» mi torjî Vorninii ne josb kb bastonele îri mâi­ nii; daka este Logofiitb mare, mergb toij! Logofegi!; daka es­ te Ilostelnikb mare, mergb 12 Ilbstelnineî kT>lT>ri mi toiţl Linkaniî mi Kiilaramiî; daka este Vistierîb mare, merg» toijî skriitori! (saî> dienil) Visteriei; mi astS-felîb eskortatb de .ne a sini, nioxodarî, seimeni, mî aliji! nedestri, se dbne la ka-, • sa s'a, bnde neste nbijinb i se trimite mcterxaneaoa Domneaslra de-i lranto.

Daka îns-B denbmitblb este Smitarib,' Agii, XatmanS sab Armamb, atbnnî neremonia se fano mai nomnosfc, ka nentrb nimte nostimi militare. înaintea Sniitarblb! mi a Agii! se dbkb înainte ne josb ton,! zabeniî de sbb el, adekii Dolkovninî, Kimitanî, Bblbk-bamî kb Neferi! Arniibiieintî, mi toni ne! ne nbmaî kb mnnele ab rmnasb din vekile omtir! romiineintî, nrekbmb Lefegii, Seimeni, Katane, SIbjitorî, Doro­ banţ!, Talnî, V^ni>torî, Kazanî, mi alţii, kb stindardele mi trâmbiţele lora; la Xatmanblb, ton,! Zannii Divanblb! kb ton,! Kouii din kasii, adikii bbmbamiri! Domnemt! ne se trimit« în ţearii nentrb serviţblb noliţiei; îar la ArmamblS nels mare, afarii de sbbalternii Ilbmktricî, nrekbmb Toiinit

?AUTKA Vili. KrOCA IV. CArO IX.

2C3

(tsnari) Usinkănil mi alniî, merge mi tdte k&sterimea ijig'Bneask'B din Bsksremtî, ksntandS din vidre, kobze msskaIsri mi altele, kare faxic nara da vesela.

Boerilors de starea a do9, de la Scrdarslă nelă mare nins la Klsnerslă de Agie, li se faxie totă axiea xieremonie la nalată; ns se dskă însra ks naradT» ne la kasele lors, dar li se trimite meterxaneaoa. Asemenea se urmează mi ks xieî de starea a treia. Ile boerii xieî ‘mari mint la S'srdar», Vistiersls îi îmbrak'B ks kaftansri; ne xjeî de Starea a dosa de la Medelnineră înainte îi îmbraks Vistiersls als doilea, iar 11 e xieî de a trea klasii, Vistiersls al treilea. Asemenea ne boerii xiei mari nasni. la Serdarî, Ilostelmks îi întrodsne mi îi skoate, ne xiei de starea a doua Ilostelniksls als doilea, mi ne xicî de a trea nostelhikslă al treilea. Asemenea ne boerii ueî mari Domnsls îi densmeinte în Sniiterie mozîndă ne tron»; .iar ne xiei de starea a dosii mi a treea. îi clensmemte în odaea sa nrivate kare se nsmemte Babeine.

Kiindă se daă fsnkijisnile mi rangsrile arătate, anei ne le nriimesks nlsteskS oare kare dare de bani xotariite, dsn-B anologia gradslsî mi dsnii însemnarea Vistierii, ka nrezentsri rientrs servitorii DomnslsT, nentrs onoarea xie li ss fane, nentrs kareta sas armssarsls Its kare se trimită ne akas'ii, mi nentrs meterxanea; das ne lsngs aneasta mi la kasa milelors o ssmii determinaţi., adilct ueî de starea înteîs kste natrs sste lei, iar uei-l-alijî n^nii la 30 mi 20 lei.

Asemenea Ilostelnikslsî xielsî mare, boerii de starea înteîs mi a dosa, îi das kîte sn dară dsrn» analogia gradslsî loră; iar HostelnikslS als doilea mi al treilea as asemenea avaetsri, sas rsmfetsrî determinate.

Dregiitoriele xiele mari, Domnsls le d'B dsmo nli»xiere mi interesă sas boerilors iramîntenl sas GrenilorS; iar ne nele de gradsls als doilea le dii dsnii nofta sa, sas dsms rsgiimintea mi îndemnsl ministriloră, sas nrin granie. Dregstoriile boerilors de starea în tei mi a dosa se das nentrs kasze mi ksvinte felsrite; snii se înaintează iiinds kT> aă servită la alijî Domni ks onoare; snii nentrs konsideraijisnea familii mi kauanitatea lors : alijiî nentrs leii ssnts rsde

s

264

ISTORIA DACIEI

kb Domnblă saă kb boerii neî mari, iui alijii nentrs bătrînerjele loră; Anei no nb sînt de o familie kbnoskbtă se în­ aintează dbnă nronia loră kanauitate saă dbnă vre bnă de­ osebită serviniă ne ară fi făkbtă Domniei. Dregătoriile le dă mi le skimbă Domnblă dbriă nlakă: no bniî ii lasă nbmaî bns ană în fbnku,ibnile loră; ne bniî îi destitbă mai kbrîndă s’aă mai tărziă; rie alrjiî îî lasă mi în totă kbrsblă Domniei.

Işnravninii, xie se rîndbesks kăte doi la fie-kare jbdeijă, i^ină lokblă de voevozi, ka în Tbrnia, mi totă o dată de kadii. Ei .jbdekă mi xotărăskă, nedenseskă, arestează, amendează (globeskă), klasifikă dările asbiira sateloră mi le adbnă, mi gbvernează kb absolbtismă, afară numai kă nb aă drentblb de moarte. Ei se rekomandă de kătre Vistie­ rblă nelă mare mi Ilostelnikbls nelă mare, mi se întăreskă de Domnă; bniî însă se rîndbeskă dbnă favoarea Domnslbi, bniî dbnă mijlonirea boeriloră mari, mi aîn,ii nentrb servinibri nersonale. Ei nb se îmbrakă kb kaftanbrî, kănî trebbe să fi mai fostă boerî; ni kăndă se răndbeskă se nofteskă la Kbrte nrin Vistierblă saă llostelnikblă nelă mare, akolo sărbtă măna Domnblbi mi nleakă fie kare la jbdeijblă seă. <5nii ka anemtia îndată ne soseskă la taktblă loră, răn­ dbeskă ne Zanniî saă enistagiî nlămiloră, (sbb administratori) kari &ină lokblă ka Sbb-Bamii în Tbrnia. Fbnkiiionariî sbbalterni, nrekbmă mi Kănităniile mi Vătămiile, se întăreskă de Domnă dbnă alegerea mi rekomandarea sbnerioriloră loră 5 adikă Logofeţii mari nronbnă ne Logofeţii ală doilea mi ală treilea: Vistierblă nelă mare, Dostelnikblă, Komisbls, Snătarblă mi Aga ne nei de sbb ei, mi nele-l-alte.

Din învekime era 12 dregătorii însemnate, kare se nitează nr-in firmane mi xrisdve. Din aneste ne!e întăîb eraă Banblă nelă mare, Vornikblă, Logofătblă, Snătarbls, Vistierblă mi llostelnikblă; nele de a doăa katigorie eraS Aga, Klbnerslă, Kăminarblă, Haxarnikblă, Stolnikblă mi Komisblă nelă mare, Mai tărziă însă dregătoriile s’aă adăogată mi s’aă înmblijită. Bici mese din tăîb, de la Bană nănă la IIostelnikă, Sbntă ka Miniştri, intră la Domnă în orl-uo timnă

PARTEA VIII. EPOCA IV. CAPU IX.

265

ag voe si vorbesski, si inazi înaintea lai ini st jsdene; iar ţieî ne vin» dani nostelnikal» intri nsmaî kmd» s»nta ke— marii, resnanda bnds ssntS întrebai^, mi ined» nsmaî kind» ssnta norsnniijî. Iar la adamrile nele mari, sa» la Divansrile generali ale ijereî (kind» se întimnli trebsiniji ka si se konvo'ie) med» înaintea Domn»l5î togi boeriî de la Ba­ nal» xiel» mare mm laKhmerala deAgie, atits neî ne ssnt» în fsnkriisnî, kit» mi neî maziliei, adiki destitaaijî. Ian . rtndsirea mi îndatoririle fie kirsîa se araţi la kanitsl» srmitoris.

Se însemneazi Ici în anal» 1763, kind» a» kizsts s»b srgie îmninteaski Konstantin» Vodi Mavrokordat», Ilorta Otomani a fost» nndsit» nrin ordin» eksnresS ne «nsla din boeriî ijereî kirmaitor» nrovisori», k» titls de bani» Boera.

De atsimi a» srmata dea se da asemenea namire snaîadin­ tre boeriî neî mai vekî, ne kare Doranal» îl» îmbraki k» xaîm de samar», mi firi a avea vre-o fankijisne nremdi Divansl» dani Domn», mi kaniti kite odati leafi de la 1000 nini la 1500 lei ne lsm.

CAJPITITLTJ X.

Despre afrlbufhinile dregătoriHorn.

OFICIULTJ I.

Marele Banii (le Craiova şi Caimacamii.

Banal» de Kraîova din învekime era singars gsvernators ai» *ielor» niiviî jadeije de neste Olt», mi avea o sim-r nli sananere kitre Domnal» Jjereî Rominemtî. Ks tote ki Domnii de d»m timns nil-a» întirita aatoritatea mi akoiOj dar Banal» KraTovei a rimass administrator» mi jsdekitor» al» acelora jade^e, mi ordinele Domnalaî nentr» lokanle a^ele se înderilinea» nrin mina sa. El» ft<iea Divan», ka

266

ISTORTA DACIEI

mi Domnsls din Bsksremtî; avea ssb els «ns LogofxtS III de Divans nentrs nriyinile din ltsntrs, ka Logofttsl^ de taînt din Bsksremtî; avea sns Ilolkovniks de oramts (ka Aga din Bsksremtî) nentrs naza sliijelors ini a fokslsî, mi nentrs Nartsri, adikt flksarea nrei^slsi Iskrsrilors vtnzttore,— sns Inî-bama nentrs netiiiisnile nelors ne aveas nronese, — sns Arma ins II nentrs IIsmk'Bria de akolo, — «n§ Ilortarîs III nentrs osnilitatatea Tsr'iilors ne veneas Ka st înttlneaskt ne Bansls, mi alnT Logofegî dc Divans. Ktnds els se înttmnla st se afle în Bsksremtî, jsdeka a kast la sine; ne ltngt aneasta avea ini deosebits sigila, ks kare sigila xottrîrile jsdektijilors mi ordinele Volniniilors.

Ear nererile mi nretenijisnile ftrt de ksvtnts a le Tarmlors de ne ltngt Dsntre adrestnds-se ftrt întrersnere kttre els, ka kttre sns eriitrons als Domnslsi, as ftksts kt de la ansla 1761 ns se mai trimite ninî sns Bans la Kraîova, ni sn?> siranls boers ks titls de kaîmakams, nreksmb' se srmeazt ntnt asttzT. Anests kaîmakams se bsksrt de tote nrerogativele mi de tote venitsrile mi foloasele btniel. Iar Bansls nels ma­ re, dsut no as remass mezttors în Bsksremtî, avea ktte trei sste leî ne lsnt leafb mi venitsls nsmits Rtssra, adikt ktte o nara de ies din venitsrile domniei; asttzî înst mi anestea s’as ssnrimats. Ile ltngt anestea Ilolkovniksls, Logofttsls III, Ilortarsls III, Armamsls II mi neî-l-alijî fsnkSionarî al Kraîoveî, îî da ktte sns nrezents, fiinds kt urin trtnssls îmi nriimeas dregttoriile. Ks ktijî-va ani mai nainte aneste dregttoriî le vindea înssinî bansls ks nregs forte bsr.s la nine voea, mi aneasta era venitsls ses nronris. Asttzî înst le vinde Kaîmakamsls nreksms voeinte, mi sneorî înmarte folossls ks Bansls, sne-orî mi’ls anronieazt, dsnt favorea de kare se bsksrt no ltngt Domns. Aneste foldse se sse la 30,000, sne-orî mai mslts, sne-orî mai nsiiins. Bansls din învekime avea mi venitsls de la Btniînorî 1 kare jsdekas sneie nertc mi neînijeiegerî a le anelors 1)- Aberaţia de bani, seamt kt craS administratori jsdejjelor8 de neste \Traducclorhtlu].

PAPTHA VIII. EPOCA 1Y. CAPU X.

267

ninnî judeijc; Dar Konstantinu Vodt MakordatS a sunrimatu venitul» anesta, regulam du ka Isnravniniî st dea numai 500 de lei Banului la numirea loru. Kaii kare se nerdea» se aduneau la Banul», unde se orireau minai veneau stoinoinii loru de ii nerea; Asttzî înst iui anestu folosu este datS Kaimakamuluî. Acesta judekoi mi xotT,raniţe ku denlinitate ori-ne nronese în 'iele ninni juderje, afan de acelea ne suntu de komnetinn,a isnravninilor». kare dentndu de Domnu mi de Vistierul» nelu mare.

Kaîmakamulu se bukurii mi de unu venitS mal moderau ne se numemte ktîmT>ktmitu, nriimindu kaite natru lei de fie-kare vito» mare din anele ne treku în Turnia. A‘iest» ve­ nit» se urkai adesea ori mi la 100,000 mii lei ne anu. în skurtS din zi în zi mi din DomnS în Domnu nuterea Bamiei a .sktzutu mi an cea a Korîmaikabmiej a kreskutu. Ku tdte anestea anuntamentele banului astăzi suntu mat mari de ka,t» neea ne erau mai ’nainte. Din vekime elu knutta: 3600 lei leafai ne anu: 900 — venitul» kaite o nara la leu din veniturile Vistieriei.

500 — de la Btnimorî.

500 — de la dekretelc dregn.toriiloru.

2820 — de la venituri înta>miila>toare.

1680 — de la 70 skutelnini tente doi lei ne lunii din Vistierie.

30,000 Astn-zî însT» are : 12.000 lei learu ne anu.

30.000 — dum, dekretele dregttoriilor».

6400 — nentru 80 skutelnini k'&te lei 80.

48,400 Anostea suntu veniturile Banului de astăzi; dar dakt se bukura de favoarea Domneask'n notu st se urne mi mai susu.

Kaîmakamulu are venitu rieste 100.000 lei; iar dalca se bukum de favoarea Domnului, kanntis mai îndoi tu. Isnravniniî neloru ninni judece ale Banului denîndu d a drentul de Domnu ini-au misiunea de a aduna dtrile generali.

268

ISTORIA DACIEI

Banala nela mare, nela" d'al» doilea dană DomnS mi dană Mitronolit», ela gine nremedinga în Divana. La toate nrezentagianele el8 nortoi kănală de samar» mi kontein».

Semnala dregătorieî sale este xazranala, adekă ana bastona ka baga mi sidefa, ne kare îla noarte mi înaintea Domnalaî. Ela asiste mi la kamera namite a Veligilora, îmnreană ka Mitronolitala, ka Vorniniî, ka Logotegiî mi ka neî-l-algî boerî mari.

Se însemnează kă boersl» ne nriimemte skatehnnî dagradala dregătorieî sale, se bakară de eî ne viagă mi nă kiar dană ne ese din fankgiane. Dană moarte, Visteria îî îa ne janrătate, iar de jamătate se bakară ne viagă femeia mi koniî seî. Din învekime togi boeriî nentra skatelniniî lora nriimeaa kăte doi lei ne lână de analadin Visterie; astă-zî însă fie kare boera îmi nriimemte venital» de.la skatelniniî seî dană învoeală, kăte 70—80 sas 100 lei, în doaă termine la Anrile mi Oktombre.

OFICIULU II. Mari Vornici de ţcara de susti si ţeara de joşii.

Din învekime era an» singara mare Vornika. Iar Konstantin Vodă Mavrokordata în anala 1761 a mai kreata înkă anala, naminda ne anala de geara de sasa mi ne altala de geara de josa. Hela de geara de sasa era Gavernatora mijadekătora neste nele mese jadege anasene, Olta, Argerna, Teleorman, \lamka, Ilfova mi Dămboviga; iar ne la de geara de josa neste nele mese jadege răsăritene, Fokmanî, Bazăa, Săkaeniî, Ilraxova, Mainnela mi Ialoraiga. Mai nainte eraa Vornineî în toate jadegele, nrekam Bănimoriî în nele ninnî jadege de neste Olta. Dar Konstantin Vodă Mavrokordata a desfiingată Vornineii mi a răndaita Isnravninî jadekătorî.

Vătamiî de nlăemi adekă de năzitorî trekătorilora desnre Karriagî, ateta de dinkoane kăta mi de dinkolo de Olta, santa ka aatoritatea Vorniniiorg. Ei Tar le ofereaa dararî kănda se arnezaa vătarnî, mi eraa datori să vănză

PARTEA. VIII. EPOCA IV. CAPU X.

269

fie kare în vrtrmia Ibî krte o bstie de vinb în folosslS VornmilorB. Anemtia nvcaS ini jamitate din vama oborsIsî mi a treea narte din vama Bsksreintiloi’S; dar aneste nriveleglb'rî le a« desfiinijatS Konstantin Voar Mavrokordatb în Reforma ne a fckstS. Venitsrile nrinninale a le VornimlorB astrzî sbntS ns-. mal vitraliile nlaiurilorS. xIel« de ijeara de sbsb le vinde în kinslS Brmrtorb; 4000 lei nlaiblb Dîmboviiji.

3000 — al Ialomiiji.

4000 — al Nskinoari.

3500 — al ArifslBi. 14,900 — al KiinenilorS. 7000 — al OrezBlsb 6000 — Novacilor».

7000 — al Koziî.

4000 — al BslnkanslBi. 1000 — al Klomanilors.

53,500 Anestea sne-orî kresks, alte ori skad«.

Afarr de anestea mai are krte ninnî sste leî ne lanţ leafr kare fane în totals 66,000 leî.

- Iar VornikslS de josS vinde: 14.000 leî nlaiblS Ilraxoveî.

15.000 — al TeleajenslBî.

12.000 — nlaîblb desnre BbZiB. 12.000 — al IIîrskovslBî.

7000 — al SlrnikBlsî.

3000 — al RîmnikslBî.

63.000 Anestea iarrmî Bne-ori skadb, alte ori snoreskS. Afarr de aneasta mâi are mi kîte niiinî sste leî leafr» ne lsni kareîntotslS komnsne 69,000 leî ne an«; mi ontSzenî skBtelninî ne d’asbnra.

Amrndoî vorniniî neî mari a8 lokîs înaintea DomnBlsî la DivanS, mi nrerogrativa de a jsdeka mi ne la kasele lorS. Eî ssb-skriS kirgile de jbdekatr dsnr Banal» nels

270

ISTORIA DACIEI

mare. KiindS sc întomnta nrosese nentrs învelim,rî dekase, Domnb'lS îi trimite ne d'Bnmii snre observarea neînţe­ legerilor» la fana îok»l»î. Fie-kare are kr,te »n» Logofatg, »n» kondikar», mi kfcte ontS Vornineî, kari la zile dc naradi» merg» înaintea lsî ne jos» k» bastoane în nn>ni>9 k» k:sHi>le înalte ne kans, k» bininisii uii k« barbe. A'ieintî Vorninei se întreb»inţeaz*6 mi ka bsmbamirî (ezekstorî de sen­ tinţe) în xotorîrele neînţelegerilor» desnre xotare de kase.

Anerntî boari amândoi nort» konteme iui lcroisle de sam»r».

Seran»l« dregT>toriei lor» este »n» baston» de argint» nre kare îl» noarfa la zile de riaradfc mi în Divan» kT>nd» jsdekT> înaintea Domn»l«I. OFICIULIJ IV. Marele Vornicii JBIfl. Dregiitoria aceasta s’a kreat» ssb domnia lsî Aloksandr» Vod’B Morszi. Anost» Vornik» n» arc altT» sarcinii de kjgts a jşdeka în trib»nalal» Veliţilor» îmnresnT» k» nei1-alţî boeri. E1S are baston» de argint», leafa de 750 lei ne l»ns, oiitS-zem skstelnhî mi natrb-zenî Vornmeî.

OFICIULU V. Marele Vornicii IV. A'iesth ofiui» s’a» kreat» o dafa k» nel» de s»s» ks aneleami nrerogative, • k» aneeamî leafa, anearni skbtelnim mi Vornbieî.

OFICIULU VI. Marele Logofeţii de ţeara de susii.

Anesta este kansl» kannelarieî Domn»l»î. Ilrin el8 se da» tote dekrefcele desnre administrarea serei, kirţiie do j»dekafa a le îmnrbiinaţilors, anaforalele, xrisovele, kfcrţilo de skbteafa mi nele-l-alte. Auesta klasifikr» nronesele ne a»

PARTEA VIII. EPOCA IV. CAPU X.

271

a se înfoijiica Domnul»]. El» anostileazii netiiii»nile lie se adresează Domnului. El» este eiiitrons general» al» DomnslHÎ în tute nminilc Biserbiemti: El» îngrijamte desnre jDonastiri. Mitronolitsl» mi eniskoiiiî nrin el» se rt&ndseskS. K-BadS se i>nd»emto în nost», t6tc monastirile de geara de sss» ssnt» datdre aî da o filodorimo» (nrezent») asemenea kanitt nrezentsrî mi de la toijT egumenii noi. El» fane mente kondikfcriî în judeţele din jjeara de sss» mi natr» Logofeiji al» treilea, adik-B: ne Logofetsl» Trib»nal»l»i Kriminal», ne ancla al» tribunalsl»î Deuertamentslsî al» ontslea, ne al» tribsnalsl»i Dcnartamentbls! al» mentelea, mi ne anels al» Denartamentsl» Kraîovei; Asemenea trei Logofeni de taînoi, adiki» sekratari aî kamieleriei Eivan»l»i; aseme­ nea mi ne neî mese juaekiitorî ai Divansl»! Kraioveî, nreksm» mi ne jsdekiitorii anelor» mente judece de dinkoaTie. Dsqt» Reforma l»î Ivonstantin Vod'i» Mavrokordat» venitsrilc marei Logofenii se komnsnea» din 250 lei leafo ne l»nT> mi 70 sk»telniuî, kare în totul» abia se ssia la 10—12 mii lei ne ân». Aneste venituri inşii astT.zî s’a» urkat» neste îmn7>tritj;, mi ansine: 6000 leî de la dekretele iielorS natr» Logofenii.

5000 — de la mente kondikiirii.

8000 — de la xuzmeturile ne se viind», nrekumS dijintritul», oieritulu, vinirit»!», oknele mi vămile *.

6000 — leafo kiite 500 ne 1uht>.

25.000 — de la xavaetsrile monastiriior». De la neuetia ~Mb000 mc se nsne ne sunlme (kite. »n» le») mi de la anaforalile sigiliate (de la zene mim. la natrs-zeui leî dsnt valoarea nmini) de la xrisovele noi mi altele.

Efondu este Domnie no»1», fiind» kfc în an»l£ din tei» se urenoesk» mi tote ki»rjjile domnemti, mi. mai ales» xriso-

1). Aucstc xsznietHrî s’ag vindştg în anii trckyjiî k» dosi mili&no lei, dm aneintia se laS kite trei leî de fie-kare nsiigi de kitre logofeijie, ka. re komnsnfi 13,050 leî. LogofitslS nclS marc nriimcmte suma însem­ naţi mal sssg, far rcstulg se di nrin analogic LogofitelsT nelsi maro de jjeara de josg, ini nelorg dgoî logofeţi a» doilea de ycara de s«sg mi de neara de josg.

272

IBrORIA. dacbsL

vele Monastirilor» de la kare kam&tTi kfcte natrs sbte, ninnî s»te mi ironii la nobii s»te lei dsm& întinderea fie ktreîa Monastiri, atbjmi venitbl» ese mai îndoită; Iar ktnd» se skimb^ sa» moare Mitronolitbl» sa» vre »n»lb din Eniskonî mi Egbmenî, atbnnî kair&tfc k» m»ltb mai mblt».

Semnslb' dregîBtoriei sale este »n» bastonb kb argint».

El» are drentsl» de a jbdeka îmnrebn'a kb neî-l-alnî boerî în tribsnai» VeliijilorS, bnde este nrivitb ka efor». El» jbdekij mi akasT» la sin,p. D»m& ordinele Domnblbî elb se oksni> mi de trebile monastiremtî înnre»n£ kb Mitronolitbl».

Elb are sbb sine »n» LogofotS II mi dboî Logofeţi de taîn'B (sekretarî) mi aliji Logofeţi de Divan» mai mim. El» s»n»ne Domnblbî netirjibnele mi anaforarele, ksnd» este st» se nbe ne ele sigilislS domnesk», mi îarEmî el» le liberează sbb-skriinds-le ka mi Banbl» nel» maro mi boeriî Vominî.

El» mai are mi 80 skbtelninî..

OFICIULU xn.

Marele Vornicii de Cutie.

Anest» nost» n» esista din vekime. Aleksandrs Vodfc Insilante, în timnbl» nrimeî sale domnii, înfiingoindb kasa mi­ lelor» a n&ndsit» enitronî, ne Mitronolitbl» mi ne alijî ksijîva an»me k» dekrete domnemti ka se ad»ne venitsrile ramdbite nenti*» mile, nrekbm» maî la vale se va ar&ta, n»indb-le în nimte kbtiî sigilate de kEtre tojjî enitroniî. Anele- * kstiî, nrin mtirea Domnblbî, se deskid» la fie-kare trei l»nî, de faijE k» boeriî mi alijî randsigf aî Domnblbî. Enitroniî anemtia era» datori se fakE liste desnre nersonele ne me­ rita a nrimi milE, nrekbmS fete de boerî în verste de me­ ritat» mi fora avere, strEinî kEzbijî în sEi’Enie, mi alte feije oneste kEZbte în datorii; anele liste se înfEgima» Domnblbî, mi el» fi&nea analogia sbmelor» ne trebbea se se dea fiekfcrbîa, d»nE kare restbl» se arbnka îarEmî în kbtiî sigilate snre nEstrare. % Aleksandr» VodE Mor»zi ne a »rmat» d»nE Insilante;

PAUTKA VIII. EPOCA IV. CAPÎÎ X.

273

0

desfiins’fc'nd» eriitroriia aceasta, a kre'atS nostsl» de Vorniks de Kstie, însamindiJ-l» între boerii de .starea întoîs. D»ni aceasta înst institsijisnea aceasta a degenerat» în ab'ssg, fciî sniî din Vornicii de dsni timn», în lok» de a îritrebsinija xjele adsnate dans skon», im-a» fok»t» din ele venitsrile lor»; mi Domnii, nenstends a-i nrevegîa, saS nevoind» a-î nedensi, .în konsiderarea karakteralsi lor», a» remasa siramî feri aj»toris.

Venitsrile fie se destinase dintr» înnenst» ririn xrisovg nentrs kassa milelor» de kitre Dommd» lnsilante, era» iiele srm&tore: lei.

6000, Si dea Domnita kite 500 leî ne lsni.

500, Mitronolitsl», la si-rbitorea sintslsî Konstantin» 300, Eniskon»l» Rîmnik»lsî la serbitorile Eniskoniilo» 200, ' Bszeslsî lor».

Argemslsî.

100, 500, De la Oknele de sare.

600, idem nentr» Orfano-trofie.

1500, De la Vimî rai dijme.

2440, De la boerî kind nrimesk» kaftanele, de la 250 iiini la 20, 10 mi 5 leî, fie-kare dsni rangsl» se» k 280, De la dregitoriile Karijeî.

80, De la nele ale Kraîoveî.

500, De la boerii jsdekitori aî Denartamentsl»î I. 180, De la 9 boerî, jsdekitori la Denartamentele II, III mi IV. 50, De la 5 jsdekitori aî Kraîoveî.

1700, De la Isnrâvnim, kite 50 de sn«ls.

3600, De la monastirile uele marî, kite 20 de »na.

1000, De la ycle miiiî, kite 10 de sna.

500, De la Komern,ann,î, dsni lista sigilaţi.

15,000, De la toijî nreonjî din ijeari kari a» rimasa skstijji de orî-iie alţi dare, dinds. nsmaî kite 3 leî 1). Aneaste dare îns-& mal târziu s’a inaî snoritS, Iutnds-se de la xieî de starea I rai nfciifc la 400 lei.

18 VOL. UI.

274

ISTORIA DACIEI

«

ne an», kari se da» jsmitate nentrs kstia mile­ lor».

30,000, S’ax maî adiogatx de la vânzarea Vorniniilors; 65,120. aneasta însi ss sokotemte nregsirea strikmîsnilor» ni finea» vitele în ogorele mi semimtsrile din toti geara.

De lîngi venitsrile de mai sss», s’a» maî fikst» mi altele întîmnlitore, nreksm» o dare oare-kare de la boerii titslari, kare nriimeskx rangsri însi teri» dregi torie; aseminea; 1000 lei de la nosl» Mitronolits kmd se întronează.

250 — idem de la Eniskonsl» Rîmnikslsi. de la nel» de Bszix.

250 —.

250 — — de la nel» de Argern».

mo.

Ile lîngi aceasta tot» nel» ne îmi fane testamentsl», fie laîkx fie klerikx, trebse si lase o narte analogi din averea sa la kasa milelor»; iar kmd» va msri firi testa­ ment», s’ax ns’rni va adsne aminte desnre aneasta, de este klerikx i se ia a treia narte din avere nentrs kasa milelor», iar de este laik» mi firi momtenitor» s’a» rsde, i se ia toti averea, dînds-se nsmaî nomenile ksvenite nentr» s»fletslx se»; iar de la nel» ne are rsde se ia nsmaî a treia narte.

De la aneasti kasi de mili, Domnslx dsni anaforaoa boerilor» xotiramte lefi lsnare la kskoane vidsve mi sirane, la orfani mi skinitagi, mi la alte nersone vrednine de mili; asemenea mi nentrs îndestslarea institstslsi de or­ fani, s’ax a koniilorx lenidagî de niringiî lor».

Anest» Vornik» are ssb sine sns kondikar» mi sn» logofit»; este membrs în Divanslx Veligilor» boeri; are ka semn» de dregitorie baston» de argint»; nriimemte leafi de m6se mii lei ne an», mi ne lîngi aneasta a zenea narte din averile ne adsni de la morgi, kare nrin el» se nredas la momtenitori; el» mai are mi onts-zeni skstelninî.

PARTEA VIII. EPOCA IV. OApg X.

275

OFICIULU VIII. Marele Logofatii de Ţeara de josu.

Logofegia aceasta este o kreagisne mai moderna. Hei» ţie se investemte ks aneasti» dregttorie are ktte 500 lei leafa ne lsnt zene kondiktrii în nele zeăe jsdege din geara de josă mi sng logofotă III; nriimemte xavaetsrî de monaştiri, komnsne jsdekttoriile din geara de josg; cksamineazt nriăinele ne ese din kannelarie ks sigilislg Domn'eskg ; mi de la anaforale mi xrisoave nriimemte oare-kare nlatt ne se srkt nînt la 30 mii iei ne ang; elg mal are mi 80 skstelnhi, e membrs Divanslsî Veligilorg, mi ndrtt bastong de argintg.

OFICIULU IX. Marele Logofatii de obiceiuri.

Aneaste dregttorie înkt este kreatt de Aleksandrs Vodt Insilante în timnslg domniei sale a dosa, în gearx, Romtneaskt. Aneastt fsnkgisne are înstrăinare de a ginea kondika rîndselilorg mi obineisrilorg lokale în kare se înskrig toate disnozigisnile nolitine mi klerikale, renengisnile nersonelorg nelors mari, mi altele de anestea.

Elă este membrs Divanslsî Veligilorg boeri, noart-B bastong de argintă, are ssb-dînsslă sng logofotg, are 80 skstelniăi mi leafo de 500 lei ne Isnt. Domnii ne s’as sskăedatg ’î-ag mai dată mi alte mini venitsri de la rsssmatsrî, kare îmnresnt ks leafa lsi se srkt la 12 mii lei ne ang.

OFICIULU X. Spătarnlu celtl mare.

Dregttoria aneasta înainte de reformt era sna din nele mai folositoare mii mai însemnate, în ranortg ks iele­ *

fiÎG

ifeTOftiA DACfeî

l-alte. Smtarsls era komandantsl» generali alb' tstslorS omtirilorS gerei. Fie-kare ofigerS, kind se finea, îî finea sns dar»; rai kind» se finea nosl» Snitar», fie kare SlsjitorS îi da kite o niele de vslne rai kite snS karS de fm8 ne fie-kare anS. Ile liDgi aneste nrezentsrî, fie-kare slsjitorg era dator» ai da kite trei lei la fie kare mese l»ni. AstSfelis venitsl» Smtirieî se s»ea nini la 3.0 mii lei ne an». Astizî, k» tote ki oratirile nimintenemti s’aS desfiingats mi n’a» remasB de kit» nsginî Slsjitorî, Lefegii, Seimeni mi Skstelnini, nentr» servinisl» Bsksremtenilor», venitsl» însi este destblb de însemnat». SnitarslS nel»; mare din învekimc avea ssb asksl tarea sa rai ne kinitaniî Menzilsrilors mi ne Menzilgii, nreksmS rai ne Vel»-Kinitansl» lor». Astizî însi fiind» ki se rindsenite boer» deosebit» IIostS-Maestrs, s’a» direktors de Menzilsrî, Smtarsls n» are nini o astoritate assnra lor».

Smtarsl» are s»b dins»l» sns boer» Logofit», rai m6se boeri Zannii, adiki ne kr.nitansls de Lefegii, ne Vel» neasm», ne ITolkovnik» de noten, ne Ilolkovnik» de Vinitorî, ne Ilolkovnik» de Seimeni rai ne Bains-Bslsk-bauia.

Aneratia ssnts rekomandagî Donm»l»î nrin trinsslib ini se nndsesk» k» kaftansrî. Kinitansls de Lefegii are ssb dinssls 20 de Lefegii; Vel» Heasms 40 de Lefegii, rai amindoi anemtia aS tcmnige nrin maxalale în kare înkids ne vinovagii nentr» nrininî mint. Iar Bams-Bslsk-barna kare are 40 de Seimeni, are temnige la K»rte, snde înkarnereazi dsm ordinsls Domnesk».

Smtarsls nels mare are s»b komanda sa ne togi mzitori de bariere, la kare ssnts stindardele gcreî mi ne togi Ilolkovnini rai kinitaniî din jsdege, kare ksmniri de la el» nostsrile lor» k» tokmeali ansali, El» are sn» logifits de nvarae de drsms, kini el» trebse si raţie kigî oameni intri rai ess din geara Romineaski nentr» trebî sa»- koraerg». El» îngrijerate de nrinderea xogilor» mi a fikitoriior» de rele rai adese ori smbli mi elS îns»raî ks zannii de ssb el» nrin Bsksreinti nen-

PARTEA VIII. EPOCA IV. CAPU X.

277

trs naza oramului. E15 arc drentulu s* judese mi akas* la ‘ sine, unde are înkisoarc mi falangă.

SnătarulS merge kălare la narodele Domnului ku toată ofigerimea mi stindardele lui. La zile de sărbători însem­ nate, DomnulS îlu îmbrakă ku kaftanS (ka mi Ilostelniku yelu mare mi ne alijiî Zabinî boeri) mi jjine tonuzuiu DomneskS mi sabia, kare atoni, de umiru snănzurată ku unS kolanS auritu de subijiorî, merge la biserikă ku Domnulu mi st* anroane de tronu. Elu ijine în mina dreantă mi o basma kusută ku firu, ne ltare Domnulu denune kănîula sa de samuru kăndu se înkină; iar kăndu Domnulu ese de la biserikă mi se întoarne la Kurte, unde se fane neremonia iui' narada de forjă ku totu Divanulu elu st* iarămi anroane de tronulu domnesku nănă kăndu toată boerimea sărută mina Domnului; dună aneea, denuindu sabia mi tonuzu, ese din Snătărie, mi desbrăkăndu-se de kaftanS, se dune la kasa sa ku toată suita sa. ElS are sub dănsulS mi unS alS doilea SnătarS kare îi ijine lokulS ku auelamu kinu la naradă mi neremoniî maî mini.

Snătarulu are drentulu a da mi kongediu slujitorilor^ ka să linseaskă de la servimulu loru, luăndS nentru aceasta kăte natru mi ninnî lei ne săntăinănă. Elu intră la DomnS ku ranorturile kănitanilorS de margine mi nentru alte uri— 4ini întămnlătoare a le dregătorieî sale. La Divanu elu are lok?5 de medere îmnreună ku Logofătulu de obineiuri. Ve-J niturile lui nele mai însemnate suntu următoarele: Leî.

6000 dună răvamele de drumu. * 8000 de la kinitănia Lefegiiloru, Velu Heaumie, 6000 riolkovniHia de noteră.

7000 Ilolkovmnia de vănătorî.

6000 Ilolkovninia Seimeni.

3000 Bamu Bulubăinieî.

2000 Vătămia de Arabagii.

11,000

2000 2200

Stegăria. ^leî natru kănitani de bariere, nodu Mogo-

278

ISTORIA DAC1EÎ

1000 400 400 4000 3000 4000 3000

rnoaeî, nod» T$rg»l»i de afara, IHerban» Vodoi, mi Kaligi. do»as komande de nomnierî. natrs komande de Seimeni. ont» Baîraksri de sk»telnini.

Jbdeijsl» Slam» Rsmniks; adilra de la nora K'&nitanii, de la Ilolkovninie, mi de la BsHîbkg.

K^nitoniile mi ETolkovnhia Baz^slsi.

Kamitaniile mi Ilolkovnhia Susenilor».

Kosnitoiniile Ilolkovninia mi V^temia de Arabagi! de la Ilraxova* Kfcnifc&niile mi ILolkovninia de Ialomiţa Kamitaniile Ilfov»l«i.

Kamitmiiile mi nolkovnmia D^mboviţ^i. idem de la Vlamka. idem Teleorman». idem Msnmel». idem ArgemS. idem Olt». idem — Romanaijî. idem — Vodnea. idem Gorgi». idem Mexedinijî.

7000 7000 4500 5000 10,100 2000 2500 5000 4000 3000 4500 5000 132,300 Aneste venitsrî, dsnb îmnrej»rarile timn»l»î, dsm& nersoana Sn^tarsl»!, mi dsns favoarea lsî kttre Domn», snoreskb sa» skad». Afara de acestea, maî are venitsr! întemnk&toare, nreksm zeviseala de la nrininele trib«nalslsî se», mendele bsnemti a le temniijei sale,. mi altele kare trek» neste 50 de mii, iar daka ajsnge l»krsl» la abss», sa» dstrecerea k» vederea a Domn»l»î nentr» favore, sa» dsn^& takomia Snatarslsî, at»nne nostsls anesta note nrodsks mi neste 300 mi! lei ne an».

Snoitarsl» are mi 80 Skstelnml.

PAJÎTBA VIII. EPOCA IV. CAPU X,

279

OFICIULU XI. Hatiiiaiiulu de Divaiiu.

Titlsl» acestei dregătorii este nronris al» Moldovei, mi este sinonim» ks Snătăria serei Romănemtî. Harţe din atribsjjisnile Xatmanieîîn seara Roraăneaskă erafc date Hostelnikslsî nelsî mare, kăni anosta era mi efor» de Menzilsrî nănă s’a făkstS nentrs aceasta sn» direktors snenials. Dar nreksm» în Moldova s’a fost» înfiinţat» dregătoria Vornikslsî de Anrozî, karele era kănetenia Zanniilors de Divan» mi avea sarcina de a înfăsima în Divansl» Domn»lsI jsdekăsile nănă se xotăras, asemene s’a făksts mi în seara Romăneaskă nostsl» anesta, ks titlsls de Xătmănie.

Boersl» acesta are la ceremonii loks între Snatarîsl» iui Vistiersls nel» mare, m6de înaintea Domnsl»!; îar kănds se faks j«dekăsile în Divan», stă în ninore anrdne de înnri'iinasî, k» bastonsls de argint» în mănă, avănds mi vot» între neî-l-alsî boerî Velisî. El» are s»b dănssl» sn» Samems, sn stegarîs mi în tote Denartamentele kăte sn» Zân­ ei» răndsitg ka să înfăsimeze nrininele.

Din vekime în seara Romăneaskă era» mdse Zanniî de Divan», adikă Vătafsla de Anrozî, HeasmsIS de Anrozî, Vătafsla de Divan», Vatafsls de Hăxărnineî, Vatafsls de Visterie mi Vatafsls de Ksrte. La anemtia se rekomănda» de Domn» ssnlinele reklamansilors de datorii, klironomiî, zestrsrî, momii, kase mi alte, — mi ano! eî trimit» bsmbainiri, în kanitală sas în jsdese? de kîamă la înfăsimare ne nărîsî. Dsnă xotărîrea sneî jsdekăsîj Zannisls ne era în­ sărcinat» să o adskă întrs îmnlinire nrimia a zecea narte din ceea ne îmnlinea. Dar dsnă ne s’a înfiinsat» nostsl» anesta, fsnksisnea Zanniilors se îndenlinemte nrin el», mi tosî anemtia mi bsmbamiriî lor» denănd» de XatmanslS, ka­ rele are sn» venit», karele se srkă nănă la 30 miî lei ne an», Xatmansl» n’are leafă lsnară, ni nsmai 80 Skstelninî.

ISTORIA DACIEI.

280

OFICIULtr XII. Vistierul îi celîi mare.

Acesta este tesasrarslS belb mare al» venitsrilorS Statslsî. Elb e kanblb kangelarieî sokotelilorS de venitsri iui kîeitbele mi de toate orindbelele atingitoare de finange. Elg kbnoamte toate breslele mi daraverile atingitoare de diri.

ElK liberează mi kîrgile nentrs adsnarea dirilorS. Elb instrbkgisn! Isnravnibilor» nentrb îridenlinirea servibîblbi finangialS. Elb fabe nbblikagiile, kare dbni be trekb nrin observarea boerilors belorb mari, se ssiisdk Domnblbî mi ano! se sigilează mi se trimit» IsnravnibilorS de jbdege.

E1S are sbb dinsblb bnb al» doilea mi snb alb treilea Vistier», bnb Samenib be gine solcotelile durilor», bnb grimitikb de Visterie, mi nobi kan! de masi, kare sbntb: al» Kananblbi, alb breslelor», alb skbtelnibilorb, alb nostlbjnibilorb, alb ekstraktbrilorb, alb netigibnilorb, alb xavalerilorb, alb slbjitorilors, mi als kondibilorb VisterieT. Afari de abe­ raţia în kt 18 sbb Logofegî, mi 20 Logofege! ma! mim: Sbb elb sbntb mi mese boerî de Visterie zarafi, dbni bele mese d'Bjdiî regblate, mi toate breslele din Bbkbremtl mi din jbdege. Sbb elb ma! sbntb mi togî Isnravnibi mi Samerni de jbdege mi bele trei gazde sa» lokoteneng! a! Isnrivcibiilors nrekbmb mi vitafs ze Visterie, mi Jbdegiî, kare adbni dă­ rile de la Rbntamî.

AgestS mare fbnkgionar» nb are nibî bn semn» nartikblarb distinktivb de dregitoria sa ; elb intri adesea or! la Domn» firi semnb, nentrb nribinile fbnkgibniî sale. Venitblb sib din învekime era abia de 30 mi! lei, între kare intra mi 70 skbtelnibi/'astizî însi venitsl» este ma! 50 mi! lei, mi anbme.

Lei

24,000 de la fie kare dajdie kite 4000.

8000 — 2 serriestrbrî a le Menzilbrilorb.

6000 trei trimistrbrî a le breslelor».

PARTEA VJIÎ. EPOCA 1Y. CAP» X.

6000

281

Xssmetsrile dijmiritslsî oîeritslsi mi al» viniritslsi; kite dosi miî. rimimijjsrile diriloru.

6000 50,000 Iar venitul» determinat» se sse neste 150 mii lei: kini . kind» se fane Vistier» no» togi subalternii îl da» rirezentsrf în nronorgisne ks \ieea ne k ani ti el; Asemenea mi Isnravninii rai Sameraii la rindsirea lor». Iar în ansi» 1-i» alu Domniei, kind» se îndoesk» nenetluiţele skutolninilor» mi ale slujitorilor», nreksm» mi kirgile breslelor» nriveligîate mi ne nriveligîate, venitsl» Vistierului se ssîe neste 300 mii lei.

El» leafa Ignari» ns are, «ii numai 80 de skutelnini.

La înkeerea fie kirsia an», durau ordin» Domnesku se aduni la Visterie Mitronolitulu, IlostelnikulS mi boeriî nei mari, de eksamineazi sokotelile Vistierslsî.

Anesta are lok» de medere înaintea Domnului la soleranitigi duni Xatmansl», afara numai d-aki ns ksmă-va are titlu mai mare de kit» Vistier». La judekigile Diva­ nului el» ns assisti, ni se oksni numai de trebile nartikulare a le Visteriî, în kamera sa.

OFICIULU XIII. Marele Vornicu de politie.

Dregitoria aneasta înki este moderni. Vorniksls de nolitie, sa» de oram», aduni darea striinilor» din Buksremti.

Are ssb elu sn» Samem», un» Ilolkovnikg de striinî, mi vitimei, sa» Zanniî de maxalale, kari aduni dirile. El» assisti ks neî-l-algî boerî mari la Divan», avmd» mi bas~ ton» de argint». Are leafa de 250 lei ne luni, mi Rissri kite 150 lei kare se aduni în suma urmitoare: Lei 4800 Risun.

6000 de ne vmzarea Ilolkovniniei.

20,000 de lalloslujnini, delastnini, mi altele întimulitore.

30,800 Afan de kare mai are 60 skutelnini.

\

282

ISTORIA DACIEI.

OFICIULU XIV. Postelniculii celu marc.

Acesta este nronriS zis» ministrsls trebeilor» din afara al» Domnslsî. El» e neea ne este la Otomani Kexaea-beî; de ancea mi tota-d’asna Domnii faks Ilostelnik» ne snsl» din Greni karele este mai intim» mi îl» g'Bsesk» mai kanabil». Anesta sto tots-d’asna în ninîore dinaintea Domnslsî, nsrtonds semnsls dreg'Btorieî sale, kare este sns baston» întreg» de argint» lsngs iui k» kan» mare ka tonszs. Ksgî din boeri vin» ka scb întidneaskTi ne Domn» sa» snre amî Isa zioa bsmt kfcnds se dsk» afara, snre a nronsne ne-va, şa» k^nd» Domnsls voemte a le nronsne ne-va, Ilostelnik» nel mare este mijlonitors; asemenea kamds srmeazt a se da ksîva kaftansrl, ruin anesta se nregstesks, mi tot» nrin anesta se întrodsk» la Domn» mi se skots afara. Toate koresnondingele Domnslsî ks Konstantinonole, k» Ilamii netegilors dsne margine mi k» alte noirgî din afara, nrin el» se trimit», mi nrin el» se nrimesk» rasnsnssrile kare se da» în mtna Domnslsî. Ilentrs aneasta el» are ssb dosnssls ne Helkqvniksl» de Rţlsrami adilra ne kansls Ksrierilor» ne se trimit» la Konstantinonole, mi ne Links-Agasi ks mai mslgî Linkanî sa» ksrierî Tc&tari din alte nsrijî.

Togi Agengiî ne se trimit» de Domn» în sîrxatsrile de nrin nrejsrs ssnts ssnsmî lsi mi nrin el» se koresnsnds nentrs tote nrininile. El» era ssb d'Bnssl» sns al» doilea mi sns al» treilea Ilostelnik», mi doî-snre-zene Ilostelninen El» in­ tra la Domn» ori k’Bnd» voemte ne ansngat§, dsms natsra trebilor». Brand» este Divan», el» stas tot» d’asna în ninîore anrone de Domn» ks bastonsl» se», mi dans domssiS sta» Ilostelniksl» al» doilea mi al» treilea în mir», nsrtend» mi ei bastoane de Argint», îns% ks kanetile ne-va mai mini.

Iar nel-12 Ilostelnineî sta» desnre sme înmiragî, ks bastoa­ ne mini mi negre, kare as kanete de argint» ka xazransrile.

Venitsl nronris al» Ilostelnikslsî este nsmai leafa de o

PARTEA VIIT. EPOCA IV. CAPÎj X.

283

mie saă 1500 leî ne lanţ. Dar afart de aceasta toţi neî ne se îmbrakt ka kaftanarî sântă datori a’i da ktte ană nrezentă analoga ka rangală ne nriimeskă. Elă se mai folosemte înst mi de la alte malte nrinini, ka anala ne este mijlonitoră kttre Domna întră tote. De aneea ktndă se bskart mi de favorea Domnalaî, foldsele sale se saîe mi ntnt la 100 mii lei. Adese-orî Domnală dregttoria aneasta o last aneliami nersoane mi dăoi mi trei ani, mi kîara în totă intervala domniei. Elă are mi 80 skatelnini.

OFICIULU XV. Marele Logofătu alîi trcbilorii din afară.

Ilredenessorală Domnalaî aktaala a adăogita mi aneastt dregBtorie ne ltngt nele-i-alte de starea înttîa. Logofttulă trebiloră din afart are ana tribanală snenială ka doi boerT jsdekttorî, ka ana kondikară, ana Logofttă mi ană Dragomana saă tradakttoră. La anesttă tribanală se kaatt toate nronessele internaţionale dintre străini ka ntmtntenî. Anestă logofota are ranga între boeriî Veliţi la Diyană, bastonă de argintă, leaft de o mie de leî ne lâna;, mi a treea narte din zeniaeala sadiţilorS ne se jadekt. Elă altă venită na arer ni daka este abasivă note st ia mai maltă de la neî ne jadekt. Elă mai are mi 80 skatelnini.

OFICIULU XVI. Aga. Anestă boeră din vekime avea titla de ktnitană de Vtnttori. Fankţianea sa era de a trimite în tdte zilele 6— menî de sab dtnsală la vtnttore snre a nrokara nele trebainnîdse nentra masa domneaskt; iar vtnatală ne nrisosea îlă trimitea în ttrgă de ’lă vindea în folosală seă. De la aneasta a nrovenită mai ttrziă aatoritate mi asanra nieţiloră din oraină, nrekamă mi asanra ntzitoriloră de la ba-

284

ISTORIA DAD1EÎ

riere. Din timnS în tirani dindb-se maî mare imnortanj^t nostblbî anestbia, s’ag datg Agii mi komanda mai msltorg omtiri de infanterie niminteani. Astg-felg ajbngind» la dregitoria aceasta mi nersoane de familii strelsmte, mi rsde de a le Domnilorg, Domnblg Rads Mixnea în amil» 1620 i s’a datS titis de Agi, kare dsni ierarxia rangbrilorg Otomane resnsnde ks rangblg de Enherg-Agasi sag de Stambblg-Efendisi. Konstanting Vodi Basarabg Kirnblg, voindg si raikmoreze nbterea Dorobanijilorg, kare se revoltag neînce­ tat», bcizindg boerî, nridindg biserici mi fikindg o m»ln,ime de nridiiîbni în ijeari, le-ag orindbitg sbb koman­ da Agii, îmuresni kb kinitanbl» lor»; iar tbnbrile ce le avea» le-ag datg în ubterea Armamblb celsî mare. lHerbang Kantakbzen» în anblg 1688 . a desfikbt»mai kb totblg omtirea Dorobannjlorg, mi ne nbijinî lie ag maî remasg îmnrebni kb kinitanblg lorg ’i*a» nbsg sbb komanda Agii.

Iar Konsţantin» Vodi Mavrokordatg nrin Reforma ce a fikbtg în anblg 1738 a redbsg nbmerblg omtirilor» de sbb komanda Agii la njfra brmittire.

110 Talnî sbb Kinitanblg de Dorobanţi.

120 Kazacî sbb Ilolkovnikblg de Oramg.

120 Kazacî sbb llolkovnikbl» de Tirgovimte.

120 Slbjitori sbb stindardbl» Agii.

500 Slbjitori kb 30 kiiiitani mi 60 ofiijerî mai mici.

Astizi însi mi acemtia s'a desfiimjatg mi ag remasg nbmaî nrea nbginî nenirb serviciblg Oramblbî.

Aga este komandantblb oramblbî Bbkbremtî, îngrijind» mi nrivegindg desnre naza bbneî ordine. El» xotiramte nreijblg obîektelorg de îndestblare în tote oramele, nrivigeazi ka si fie misbrile drente, bmbli nrin oramg kb vergi mi kb falangi, de nedensemte ne ne se se abatg de la ordine, mi urivigeazi nentrb anrinderi. Ilentrb aceasta zi mi nonte n6rti dbni dinsblg bng kal» gata de alergatg. Aga, intrb ktt» se afli în nostblg acesta, nb note si faki bng nasb afari din oramg. Elg are streji nrin maxalale mi ne la ba­ riere; kb kare bmbli mi elg. însbini bne-ori nontea nrin o-

PARTEA VIII. EPOCA IV. OAPÎT X.

m

fwng. ElS are înkisore deosebit* mi tribsnal»; k*nd» este Divan» înaintea DomnslsT, el» n» îa narte la judekijjî, ni st-B în ninî6re afara de Ilostelnikslg nel» mare, ksbastonsl» seS de argint». El» este al» doilea zabet» dsn* Sir&tarslg qel» mare. De mslte ori Aga din vekime era în konflikte ks Serdar» nel» mare, k*nî anesta îi disn«ta erarxia. Ast*zî însB de k*nds Aga se sokotemte între boeriî de starea întBi», konfliktelc a» înnetatS. Aga are s»b d*ns«l& ne kBiiitansl» de Dorobanţ, ne UolkovnikB de Tfcrgovimtea, ne Ilolkovnik» de oram», ne Ilolkovniks de v*nBtorî; ne logof*t»l» Agieî mi ne stegar»l8, kari d»n* nronsnerea sa nriimesk» investitsra de kaftane de la Domn». Hei ne oksn* nostsrile anestea, le kan*t* nrin dare de bani.

Venitsl» AgM kare din învekime era abia de 12 mii lei, astBzî s’aS snorit» la ijifrele srmBtoare: Lei AnroksimativS de lalranitansl» de Dorobanţ, 10,000 de la Ilolkovnik»l» de T*rgovimte.

7500 de la nolkovniksl» de Oram».

6000 de la Hea»m»l» de Agie.

5000 de la IIolkovnik»l» de vasn*tori.

2000 de la LogofotelS de Agie.

2500 idem» Stegarsl».

800 — d»o! Bsl»k»-bami.

3000 — V^tBinia neskarilor».

2000 — Vstafsl^ de arab agii.

600 -— do»B ktnitiiniî de alai».

1600 — lraniteniile de fok».

1600 — 18 ktnitanî de resmintiT. 90 — IMnari.

700 — Ziralari.

400 — Bakalî.

700 300 — — Simigiî.

S*n»ngiî.

400 400 — — M»ngiî (lKmBnBrari).

K'Brnîb'marî.

700

286

ISTORIA DACIEI

600 — — Ilrekanegt 400 — — Fiinarî.

— Iagargii.

100 — Sleîerî.

100 — Tabani.

100 — Trşiestari.

30 — Anroksimativa de la tribanalala sea mi 26,000 de la înkisorea sa, înnreani ka o narte 73,120 din vama tirgalai de afari. Afaii de acestea, note mai kam&ti ueva de la geremele (globirî, mtrafari, amende), de la okalele ne le îranarte ne la kirniame, [kare se ssie la 10,000 mii lei ne ana] mi de la alte lskrari întimnlitore, dane favdrea de kare se bakari ne lingi Domna, mi dani iabirea de kiintiga a karakterslsi şea, 'El« mm are mi 80 skatelninî.

Sab askaltarea Agii mal sinta: Ias-bama de Divana, Ias-bama de xarema, mi kinitanala Nemgilora (nizitorals n orgilora domnemtî); dar de la anemtia na kaniti nimika, fiinda omeni domnemtî. Sab stininirea sa Aga mai avea mi tote kantorele de niîne din orama, de la kare se folosîa anrone ka ninni-zenî miî lei ne ana; dar în karsala analai karenta Domnala a kreata ana nosta sneniala nrin kaftana, sab ilame de staroste de minări, karele ambii me' res nrin orama, kintirinda niinea mi nedensinda ne nei kalnemî ka mi sari minnianose.

Togi boerii, nini la Aga, în Divanarî uorti kinîsli de samara, mi bast6ne de arginta; iarna norti konteme de samara mi tomna kambararî de singeana; iar nrimivara Domnala îi îmbraki ne togi ka feregele de xare.

PARTEA VIU. EPOCA IV. CAP0 X.

287

Dregăforiile de starea a dona.

OFICIULÎJ I. Clucerulu eelu marc. în timnil iieî mai vekî, kănds Domnii îmnărijea» norijisnî de năîne ostamilors mi boerilors, Kls^erisls nels mare nrimîa banii din Visterie de ksmnăra nrodsktele; eraîngrijitorsls general» al» nrovisisnilor de resbois, mi distrib»a norijisnile de la kale se folosîa nrea mslt». Ssb el» eraS toni Jiknherii, sa» magasionariI; boeri de starea a do»a.

Dar d»ni> Reforma lsi Konstantins Vodă Mavrokordat», f»nkjjisnea a» încetat», iar titlsls nominal» a remas», k» leafă de 250 ne lsnă mi foni nini o însărcinare. Klscerisl» îa narte în Divansl» Velinilor» boeri, însă fără nici şns semn» distiktiv», mi are 40 skstelnicî.

Nsmirea acestei dregătorii nare a fi korsntă: se zice Klscerîs în loks de Krsceris. Kăci din învekime, la serbătorile cele mari de neste an», acesta dscea Krscea îna­ intea Domnslsî, mi de la el» lsănds’o Mitronolitsl» o dă Domnslsi să o,săr»te mi anoi o sfinijTa; mi nrin »rmare de la Krsce se n»mia Krsceris, iar n» Klscerîs ’.

OFICIULIJ II. i

Căminar ulă.

Această dregătorie n» e vekîe j essista nsinaî venitsls, kare se n»mia Kăminărits, mi-ls nriimia Ilaxarniksls cel» mare. Domnii moderni, ssnrimănds venitsl» acesta de la Ilaxarnik», as înfiinijat» kăminăria; asts-felis Kăininarsls ia kăte 5 lei de la fie-kare bstie ks vin» mi rakiS ce se vinde 1). Daka aetorelS vorbcmtc nrin indskjjiBnc, so îninais: mai nrobabilS cite kh acel» ne nurta krecca înainte la

288

1ST0UIA CA elfii

tote oramele rjereî •Romtneîntî; aserainea mi ore-kare dare ne tfotfcnsrile ăe vinb în ijeart, kare komnsnb bnb venitb ansal« auro ne de 40,000 lei. Afara de aceasta n« mai are ninî o înstrăinare, niăi lokb la Divanb, niăi semn« dinstinktivS, niăi leaft, de kttb 40 skbtelniăi.

OFICIULU III. Paharniculu celu marc.

Aăeasta mai înainte avea venitblb ktmintritblbi, din kare de a treia narte mi Kbnarblb; afart de aăeasta elb mai lba neva mi de' la satele ntxtrniăeilorb. Dbnt ăe s’a înfiinijatb înst Ktmintria, Iltxtrniăia a remasS nbmai kb titlb, ftrt niăi bnb venitb. Din vekime Ilaxarnikblb era nbrtttorblb naxârblbî Domneskb; mi la zile de strbttori mari ktndb mergea Domnblb la biserikt, elb îi adbăoa vinblb mi nreskbrea în naxarS de argintb, asemenea la banketbri elb îi oferea ăe’lb d’înttib naxur» kb vinb. Asttzi înkt fsnkyibnea aăeasta se îndenlinomte de kttre Kbnarblb; iar Ilaxarnikblb a rtţnasb nbmai kb titlblb. Kb toate acestea elb are 25 de Skbtelniăi, 250 lei leaft ne Ibnt, mi fakbltatea de a asista la Divanb daka voemte.

OFICIULU IV. Stoluiculu celu marc.

Aăesta avea nrivegîerea asbnra bbktttriî Domnblbi mi assnra tbtblorb ăelorb de mtnkare. Elb nriimîa 15 narale ne zi leaft mi la zile mari, îmbrtkatb kb kaftanbls, adbuea ăelb d’înttîb bbkatele 1 înainte Domnblbi. Elb' avea mi dboî boerî de starea a doba sbb dtnsblb. Benitblb seb era Balta Greăiî, ne kal*e singbrb avea drentblb a o neskbi.

Asttzi înst fsnkijibnea aăeasta o îndeulinemte Beăerblb, mi Stolnikblb a rtrnasb nbmai kb titlblb, folosindb-se de 20 Skbleniaî mi de 250 lei leafa ne lbnt. Are lokb mi la Di*

PARTEA VH1. EPOCA IV. CAFÎJ X.

289'

vanS ka st rneazt daka voemte, înst fort scmnS distinktiya nii fort alte foloase.

OFICIULU V. Coiuisulu celu marc.

Acesta este îngrijitorala grâjdalai deka! ala Domnalai. Elg are sabt dînsslS alS doilea mi ala treilea Komisa mi ne RaktivanalS, nreksmS mi mai maliji Komimeî. Din vekime asista mi elg la Divanala de jadekatt alg boerilorS mari, astezî înst drentala anesta i s’a ridikata. Lai i se fane de doat ori ne an» neremonie mare: la serbttorea Bobotezi, dant aiasma nea mare, Domnala îls îmbrakt ka kaftana mi ka ktnîalt de samara, mi asta-fela înktliktnda ne kalala îmntrtteska Tabla-bama îmnodobita ka toate dekortnianile salle, mi armatS de ton,! ssbalterniî seî ktltrî îartm^ne kaî îmnodobiiji, trene ne din naintea sktrii domnemtl, ande Eniskonala îla stronemte ka aîasmt, attta ne ela ktta mi ne boerii ne merga înaintea lai, mi karii santa ktltrî, îmbrtkaiji namai ka kattansrile, narttnda namaî fesarile mi fort nisme, *ii namai ka mestiile în sktrî. Rtndaîala anesteî neremoniî merite st o însemntma mai ne larga aine: Dant ne se fane aiasma la lokalala însemnata, înnena a trene mai întti Ţrtmbiijamii domnemtl, ka masikangii nemiji, mi dant ei armeazt:' Tobomarala.

Salarala.

Jaraka-Bairaktarala ka IarakS-bairakală ktlare.

Sakagiiî, ktte anala ne rtnda.

Telegarii domnemtl, ktte doi/' Dant anemtia vina ktltrî, nrekama s’a zişS, ktte analS fort slagi, ni namai ka ktte ana komimela ne josa, nei armttori: Ibriktaralg.

Ilemkirgiala.

Sofragialg.

BaxardangialS. 19 VOL. III.

ISTORIA DACIEI

290

Samdangislb.

Illerbegisl».

Kredincerslb. ^isbskniblb'.

Kaftangiblb.

Samasirgislb.

Kafegi-bama ks aî sei.

Raxtivanslb.

Babeingislb.

Uitarslb II. Diviktarblb.

Msxsrdarsl».

Ici-Hioxodarslb*.

Kamaramslb II. Snătarslb II. Gramatikslb II. Ksnarblb.

Komisblb II. — KomisblS III. Kănitanî de Agie. — Kănitani de Snăterie.

Salaxorî. —■ Salaxorî.

Aiaî-Heabnib.

Alaî-Heaimi;:.

Satirauiî.

Satirauiî.

Ajbtoriî seî.

Saracî-bama. o

05

cf

A QC

g

Koraisblb cela mare.

o

pS5

£3

2<

r‘

Illi Mexter-bama kb aî seî kăntendb.

Acemtia, trekăndS ton,î ne lăngă nalatb, salsfcB ne Domn», karele mede la fereastra; dsnoi aceasta intrăndb îarc.mî ne alte uorte în ksrte, se termina ceremonia.

Adosa ceremonie se face la serbarea Săntblbî George, kăndb se skotb kaiiî la iarbă, dană asemănarea ceremoniei kailorS îmnărătemtî la Konstantinonole. In zioa aceasta, dsnă ceremonia kafeleî ne se dă boerilorS nelorb marî de D1 vanS, DomnblS îmbrakă ne Komisslb celS ma^e ks kaftanb; j

A

j

PARTEA VIU. EPOCA IV. CAPU X.

291

karele se kobdra iui înkalelra ne kalg domneskt». Dom» ne se giteinte narada, înnens st treakt ne rand», mai înttis kaiiî boerilors Domnslsî; anoi kaiii neî mai de rand» ai grajdîslsî domnesks, koneriiji ks sarmale de nostavs rom», ks fraile în gsra, mi deassnra kanslsî ktte sns ssrgisks.

Fie-kare kals este dssS de ktte dsoi komimei ne jos». Dsnt aceasta vin» telegarii bstnelors mi ai karetelorS Domnei, DomniijelorS, Beizadelelor» mi aî Domnsl»î, koneriiji kt» sârmele tarkate; mi anoi kaii nei frsmomî de ksffirie, ks ssrgsnisri ne kanete; mi mai la srrat îmntrtteskHls Tablabarna îmnodobits. Iar Komissl» nel» mare merge în t»Tma anestsîa ktlare, înksnjsrats de tott narada domneaskt; iar dsnt dtnssls vin» ktltrî, Komissl» II mi Iii' Raxtivansls ini toni zanniiî de Divan»; în nele de ne srmt mssika, — mi ast»-felis ese afara din Baksremti la livedele de ntmsnc, snde este sn» kort», în kare intra mi se desbrakt. Akolo este mi stindardsl» nels alba ne se kiamt I»rsks-BairakS. Dsnt aneasta Komissl» se întorne ks trtssra sa nronrit akast, iar kaii remtns de ntmsneazt.

Aneastt dregttorie este, nreksm» s’a zis», de klassa a dosa, adskttdre de sns ktmtigs însemnttoris, dsnt orandselele de fon» mi de grtsnije ne se nriimesko la grajdisls domnesks mi dsnt kieltselele ne se faks nrin el». Ilentr» aneasta mi Domnii de dsnt timns rtndsesks rsde sa» kasnini de ai lor» nentr» kiverniseafo. Din învekime anests nost» ns avea mai msltS de 8000 lei nentr» fon», grtsnjje mi alte kieltseli ale grajdislsi, 30 skstelninî mi ne-va de la satele Komimeilors; dar dsne timn» ajsnsese a avea folose neste 100 mii lei ne an». Fostsls Domn8 înst iarami a îmnsijinats venitsls anesta, ssririmtnds orand»elele de fon» mi orz». El» a regslats a se da Komis»J»i, banîka se ksmnare nele treb»innî6se nentr» ijinerea grajdislsi; afara deanestc: e 12,000 lei leafo ne ans.

3000 — gratifikaiiisne la Bobotează mi la Sf. George. * 5000 — Ekonomii ne remtnS din kieltsele.

20,000.

I

292

ISTORIA DACIEI

A^dsta este ordinea dregstoriilorS, kare odinidrii msnt la Komisblb nelb mare era de starea înteîb. Astoz! îns£ în aneasfcs klass se sokoteskb nbmaî neî 16boer! de la Bani niin'B la Agii; îar de la Klswib n'Bnii la Komisi sbntb de klassa II. Hei întâii norte bâstone de argint», k&msle de samsri, konteme, kombsrsrî, mi feregele; lieî aii doilea ndrt’B mnnaî konteme mi k&nîble nalte r&tsnde, aiaroi de Komisslb kare, afart de bastoni, norte tote dekor&msnile.

Toiji înaintea Domnslsi se înf&ijimezE deskoneriijî, mi nsmaî în fessrî.

Dregăloriile de clasa doa.

OFICIULtr I. Sărdarulu celu mare.

Acesta din vekime era sbneriorsli Menzilbrilori, mi îngrijitori konaksrilori (gssdbirilor») ostamemtî. Eli avea ssb komanda sa o brigada de orntire, Salaxoriî mi karele de nrovisisnî; avea leafo ne lsns, mi 20 skbtelninî. As­ tăzi înss esisfcs nsmai titlsli fasrs fsnkgisne, kb 14 skbtelnim.

OFICIULU n.

Medelnicerulu.

Anesta din vekime era îngrijitorolb mesei Domneratî; la osneije mari, elb se îmbraika kb kaftani mi skotea bskate în talerblb Domnblbî, mi din nartea anestbîa boerilori.

Astezî însai esiste nsmaî titlslS kb 12 skbtelninî.

OFiciuLtj m. O Slugerulu.

Hun» înainte de Reforma, Slbgerbli avea sarcina de nrovisionarib; eli nrimea ban! din Visterie de kbraniira vi-

PAPTEA VIU. EPOCA IV. CAP# X.

293

te mi îmntrijîa nonjisnî de karne.mi lsmtntrî la slsjitori mi Ia boeri, dsnt kare avea ktmtig# însemnttora. Dregttoria aceasta înst s’a desfiinţat#, rtmtinds nsmaî titslart ks 10 skstelnini, OFICIULU IV. Pitarulu celu marc Anesta vine îndatt dsnt Komissl# nel# mare în Ksrtea Domnslsî. El# îngrijemte de trissrile, karetele mi bstnele, mi de telegarii sa# kaii de xamg. Acesta ns are lea­ li, dar de la dressl# trtssrilor# mi altele ktmtigt ntm la 10 mii lei ne an#, mi se bsksrt de 6 skstelninî.

OFICIULU V. Armaşulu celu marc.

Dsnt klasifikarea rangsrilor#, Armamsl# vine dsnt Uitars; dar fiind# kt Domnii, în servinisl# anosta, maî dese or! rsndsesk# din rsdele lor#, fiind# kt este folositori», are rtnd» îndatt dsnt KomisS, El# este Tonni-bama (komandant# al# artileriei) general#; are ssb asksltarea sa ne ArmamslS II mi III, kari ssnt# boerî ktfttnigi mi 40 Armtmei, sa# Bsmbamiri, nentrs esekstarea servinislsi. El# e komandantsl# nsmktriei sa# înkisorei snigainilors, xoijilor# mi a vino vanilor#. Iledensele mi esseksijisnile de morte nrin el# se fak#; are sn# Inî-bama, sn# Vataman# mi sn# Ueasm# de Usinktrie. De dtnssl# attrnt Tsnarii, Ilsinkamii, Masalagii Domnemtî, mssika railitart mi toijî Lis­ tării Domnemtî. El# are ssnreman,ia assnra jQiganilor# Dom­ nemtî, de la kari adsnt asrsl# xxe ssnt# datori a da Domnei.

Ssb el# ssnt# baeraksrile (stindardele) ijerei mi tsisrile Domnemtî.

Din vekime Armamsl# sta înaintea Domnslsî ijiind#, ka semn# al# dregttoriei sale, sn# tonsz# de Argint»; as■ tizi înst nsmaî Armamsl# H mi UI ndrtt tonszsri. El#

294

ISTORIA DACIEI

este totb odatt nrezidentb tribbnalblbi kriminalb, ne este komnbsb în kt din natrs membri mi snS Logofttb n, nbmiu,i de Domns ks-.kaftan» nrin LogofttslS nelb mare.

VenitslS nrinninals alb Armtmieî este tribstblS ijiganilorb, mi abrblb ne se adsnt de kttre nei 700 rjigani aorari mi de kttre nei 100 Btiami-abrari Romtnî, karii dab ktte trei mi natrb drambri nc anb de fie-kare. Asrslb ne se adbnt, se dt Domneî iar tribbtsls Domnblbî. Elb înst afara de ekonomiile ne ini înkinbemte de la abrs mi de la tribbtb, are mi deosebite folose nentrb sine, mi anbme: Lei 18.000 Illokone de la nenetlbitele Zanniilorb de ipganî.

800 idem de la ale Btiamilorb Romtnî asrarî, ktte 40 lei de bnb lbde de la 20 lbde.

10.000 Avaetbrile nentrb kattrii ne-î îmmblgeskb 11,1ganii rni-î vtndb.

8000 Vttt iniile Slttarilorb din Bbkbremti mi din ijeara.

8000 De la Ini-bauia, Heasmbls mi VttLmanblb Tlamktriî.

200 De la Strdtraritslb, sab globa vitelorg ne intra nrin vii în jbdeijblb Rtmnikblbî.

750 De la Armtmei nentrb ftnb mi lemne.

600 De la Armtmeiî ne nb intra la randb, mi nlttesks ktte iei 5(3 ne lanţ.

12.000 Anroksimativs de la globe mi alte înttmnlttore folose de la Xlbinlrarie, ktte lei 1000 ne lbnt.

Afara de anestea, Armamblb se bbkbra mi de 20 skbtelnini, mi daka este favoritb alb Domnblbî, se folosemte mi îndoitb. Asttzi înst, fiinds kt venitblb Armtiniei s’a dat& ka ananagîb Beizadelelor^ mi Domniijelors, s’a vtndbts în dobt-sbte mii lei înnrebnt kb tott dajdia; mi boersls ne n6rtt dregttoria aneasta se folosemte de neea ne nrisosemte din nele 200 mii lei.

PARTEA VIU. EPOCA IV. CAPU X.

295

OFICIULU VI. Portarulu celft mare.

Fsnkijisnea Ilortarslsl este de a nriimi ne Otomanii vină ka st» întălneaskă ne Domn», de a-i întrodsne mi ne de a îngriji nentrs osnătarea loră. Elă are ssb dănssl» sns als doilea mi snsală treilea Ilortarîs, iar Ilortărei mai mini vre o ninni-zenî. Semnală dregătoriei sale, krad intri» mi se înfăijimează Domnslsî, este sn» baston» mikă jsmătate de argintă mi jsmătate de abanos»; Iar Ilortarn de ssb el» aă tot» bastone, dar mai mini.

Venitslă anestei dregătorii este mai mslts întămnlătoris. Hortarsl» are ore-kare folos» de la keltselele ne se fakă ks tainsrile ne se da» nrin el» nentr» Tsrni. Ile lăngă acestea are mi venitsl» xotărniniei: kăndă ssnt» jsdekăijî nentrs venin ătăiji de kasă, se trimit» doi Bsmbamiri Ilortăreî kari adskă în înnlinire xotărările, mi de la an este isăndsse kăte 6 narale de stănjins se folosemte Dortarsl» de ei. El» mai are leafă de ‘350 lei ne lsnă; în sksrt» veni­ tul» se s»ie la 20 mi 30 mii lei, dsnă întămnlare mi dsnă favorea Domn»l»i. El» mai are mi 6 skstelnini.

OFICIULU VIL Şietrarulu.

Anesta din vekime era îngrijitor»Îs metrelor», sa» kortsrilors Domneratî. El» are sns al» doilea EQetrarîs mi mai mslijî LHătrăreî, karii astăzi înnresnă k» Vătafsl» lorS ssnt» ssb Isnravniksls de Ksrte. Mai nainte avea venit» nartikslars mi laefă lsnară; astăzi însă ns are nini leafă, nini kortsrî, nini Dletrărei, nini venită, ni nsmai sns titls nii 5 skstelnini.

296

ISTOBXA DACIEI

OFICIULIJ VEI. Clucerulu de arie.

Acesta din vekime era îngrijitorslb magazinsrilorâ de fănb mi grăbnge ne se îmnărgîax la ostamî. Astăzi însă nbmaî titlb nominalb mi 5 skstelninî. în aneastă klasă, înaintea Klsnerslsî se nsmăra mi VornikslS de Tărgovimte, karele era jbdekătorblb jbdegblsî Dămboviga ; dar e de msltb de kăndx s’a desfiingatb mi dregătoria aneasta.

Despre Ispravnici.

*

Isnravniniî se răndseskb nrin kărgî domnemtî, fiindb kă ab rangsri kb kaftanbrî de maî nainte. în fie kare jbdegS se trimitb kăte dboî. El sbntb administratori mi jbdeT kătorî totS-odato: jsdekă, xotăreskx, nedenseskb, arestează, globeskb, fakb analogia dărilor^, le adbnă, mi gbvernează absolbgî, linsinds-le nbmaî drentblb de morte. El se fakb dsne alegere mi sbntb datori să mtie nbmărblb loksitorilorb mi nbterea fie-kărbi sat«; eî adbkb în înnlinire nbntbrile, sax nirkslarele ordonange a le Vistieriei. In aneste dregă­ torii intră boerî mi din klassa întăia mi din a doba mi din a treia, mi fie-kare are onorea kbvenită d&nă gradblb rangbls; seS. Dar din Logofegil mi Vorninil nei mari nimeni ns se fane Isnravnikb.

Mal înainte eî aveab kăte 4 narai e la fie-kere leb din banii dărilorb domneratî. îar astăzi ab nbmaî leafă de 500 îeî ne Ibnă, mi 500 lei la fie-kare semestrb din adsnarea MenzilxanelelorS. Afară de aneste, maî ab mi venitbrî întămnlătdre, nreksmS de la jbdekăgl, de la globe, de la înkisorî mi altele: Sbma totală a foloselorb, nefiindb fiksată, nb se n6te determina. Kăndb se liberează în jsdege orăndbele, sab kontribbgibni de zaxerele în grăb, orzb, fănb mi altele, atbnnî Isnravniniî se foloseskb nănă la 10 mi 30 mii lei,— dbnă jbdegb, dbnă timnb, dsnă orăndbiele mi ds-

PARTEA Vili. EPOCA IV. CATU X.

297

n£ favorea Domnslsi. Skstelnini ns aS de Ieştii dsns rangslS lorS. Fie-kare Isnr&vninie are kste o kannelarie, ks sns Samerns, sns Kondikars, sns Logoftts mi aliji Logofeijel maî mini. Fie-kare Isnravniks are kste 2 ^leasmi, 2 Ste­ gari mi kfcte 60 Slsjitorî ai skasnslsi Isnr&vniniei nentrs servinislS jsdeijslsi. în snele jsderje ssnts mai mslijî mi în altele ma! nsijini slsjitorî; anemtia intrai în fie-kare sentam^noi koite ne jsur&tate la rc&nds, de fakS servinisrile Isnravninilors.

Dregătoriile de Classa IV. Logofătulu I. de Di vanii.

Anesta se nsmerate înteîsls Logofeţii de taînai, seksndaris Logofetslsi nelsi mare. Els st:& tots-d’asna, zi mi nonte, în ninîore înaintea Domnslsi, komds se oksnoi de trebi. Efendi» se fakS jsdeksgl în Divani», els netemte xnrtieleînnrininaijilors mi ranortsrile nelorî>-l-alte tribsnale. Ilrin anesta se das înskriss tdte Bsîsrdismele, sai» resolsijisnele domnemti; anesta komnsne mi skrie tute întarirele Domns­ lsi dsms xoteririle Divanslsî. De mi este ssbordinats Logofetslsî nelsi mare, are însn ranga de klasa a dosa saS a treia, skstelnini asuoi rangs. mi leafe de 150 lei ne lsnoi, sas maî raslts, dsns nlekarea Domnslsi. Kan'Bfo însoi folose înfc&mnk&tore neste 20 mii lei ne ans, koini els este nels întins sekretars aii» kanneleriei Domnslsi mi tute ko»rn,ile nenetlsite, nentrs kasse mari sas mini, nrin mima sa treks, mi din avaetsrile ne nriiraesks Logofen.ii neî mari are mi els o narte analoga. Els serile netemte Domnslsi în nartikslaris ssrilinele, anelsrile, [ini ranortsrile ne as sos se înfenimeze ne a dosa zi la Divani».

Se însemnează kă nersdna anestsia trebse si» fie de sns karakters ksnosksts onests, isbitoris de drentate, învanjats în limba Romăneaskă, essernitatS ks legile mi obineîsrile jjereî. De aneea, la fie-ne skimbare a gsverns-

298

ISTORIA. DACIEI

Isî, el» ns se skimbk, ni r&miine ne tote viaga în fsnkgisnea aneasta, afarii nsmaî de ns se deniirteazii nentrs vre-o vi­ nii, maî ales» dakii ksra-va ar» înraela ne Domn» în ne-va.

El» are s»b dimssl» sns al» treilea Logotats de tainii, boeris k» kaftans, karele este ajstorsl» se», mi dsnii timns intrs în loksl» se».

Cei duoî Logofeţi, Secundari.

Logofegiî neî mari de geara de sss» mi de geara de jos» a» kiite »ns al» doilea Logofăt». Anestia nitesks ssnlinele înaintea Domnslsî. Ei nrimesk» o narte din avaetsrile ssnlinelors mi ranort»rilor» ne ess nenetlsite din kannelaria Domnslsî, în kiit» se folosesk» kiite k» ninn! mi mese mii lei ne an» de fie-kare; iar în ansi» întins al» domniei, kmids se înoiesk» kurgile de skstealii mi xrisovele, kamita mi îndoit» folos». Ei a» kiite 6 skstelninî.

Vistierulu II. Anesta este ajstorsl» Visţiersl»î nel»i mare, mi se oksnii de lskrârile Visterieî d»nii ordinele mef»l»î se». El» nriimemto jsmiitate narte din venitsrile ne are Vistiersl» nel» mare de ne diijdiile reg»late, kare fak» ne an» neste 25,000 iei. El» se folosemte mi- maî mslt», daka este favorisat» de Domnsls sa» de Vistiersl» nel» mare, are 6 skstelninî mi 80 lei leafii ne lsnii.

Postelnicul» II. Anesta iarşnii este s»b Ilostelniksl» nel» mare; are ka semn» al» dregători ei sale baston» k» kans de argint», dar maî miks de kiit» al» mefslsî se»; el» întrodsne la Domn» ne boeriî de klassa a treia mi a natra, k'Bnd» se boeresk» k» kaftane. în Divane, el» ştii în niniore k» baston sls în mmr& dsnii Ilostelniksls nel» mare, mi assistii la t6te naradele. El» are 150 leî leafii ne l»nii mi deosebit» folos» întemnlstorîs

PARTEA VIII. EPOCA IV. CAPU X.

299

din darsrile ne-î dau anei ne nrimeskS kaftanurî, kare se suie narn-t la 5—6 mii lei ne anu. Elu mai are mi 6 skutelninî.

Spătarulu II. Anesta se numemte mi Snataraki; este sekondarulu Sir&tarului, norte tonuzu, mi gine sabia Domnului, mergsndu dunn elu la tote neremoniile kodare ne kalu Domnesku fruinosă îmnodotitu. In biserikis mi în Divanu, elu mdde anrdne de tronulu Domnesku afara de serbfctorile nele mari, k&ndu funkgiunea aneasta o fane SrrLtarulu nelu mare. Ane­ sta are leafo kite 100 lei ne luni mi unu venitu de la ju­ deţele Rimniku mi Buziiă, ne se numemte Ilarnaru, knte unu leu de fie-kare bute de vină mi lrate 12 narale de fie-kare nutinfc de struguri. Anestă venitu elu îlu vinde la Vim>rineri sau dijmuitoriî vinului. Totu folosulu anestuîa se suie la 5—6 mii lei ne anu, av^ndu mi trei skutelninî.

CoimisuIu Bl. Anesta este sub Komisulu nelu mare, karele-iă întrebu­ inţează ku nrivigerea nrirairei fonului mi graungeloru nentru grajdîulă Domnesku, mi ku alte kîeltuele. Elu are 80 lei leafo ne lună, mi trei skutelninî; iar din ekonomiile kîeltueîleloru n-Lnn la 5—6 mii lei ne ană.

Arinaşutu Bî.

Anesta este ajutorulă Armamulul nelu! mare; norte tonuzu de argintu, — înfoţimează Domnului judekăţile Arniămieî, — asiste la essekutarea nedenseloru ku morte. Se folosemte kăte ku ne-va de la vinovaţi lrandă ii liberează din numknrio; are venitulu Harnarului de la judegulu Snkueniî, ka Snnterelulu, kare, înnreună ku leafa de 60 lei ne lunii, se suc la 5 mii lei ne anu, — mi 3 skutelninî.

300

ISTORIA. DACIEI.

Portarulu II. Acesta este ssnss» ordinelor» Ilortarslsi nelsi mare, mi-ls ajste la keltselile gEsdsirei Tsrnilors nelors maî mini ne vin» &■£ întelneaskfc ne Domns. Are mi anesta baston» ks kans de argint», dar mai miks de kosts al» Ilortarslsi nelsi mare; are leafa 100 lei rie lsnos, mi ks alte ekonomii de la keltsele, n6te se folosemte ne an» ks 5—6 mii de leî.

Are mi trei skstelnini.

DREGÂTOUHLE DE CLASSA V. Vistierului III. Anesta denînde de Vistiersls nels mare, mi este fsnkijionars al» Vistieriei. El» kaniite msnT:» la zene mii de lei ne an» din nartea foloaselor» ne are Vistiersls II; are leafa de maî-zeni leî ne Îsnt mi- trei skstelnini.

Postelnicului III. Anesta este iar&mî ssbalterns als Ilostelnikslsi nelsi mare. în Divan» els ste în ninîoare ks bastonsl» în mini dsnT> Ilostelniksls II. El» întrodsne la Domns ne fsnknionarii neî mai mini kînds srmeaz-B a le da kaftansrî, de la kare kanate întîmnfatoare avaetsri nînT> la trei mii lei ne ans. Are leafa 80 leî ne Isms mi 30 skstelnini.

Armaşulu III. Anesta este nazniksl» IIsmkErieî, mi asiste la loksls de osîndos ki&nds se eseksteaz'ji kriminalii. Els are o narte din folosele întîmnfatoare ale Ilsmkairiei, leafa de 20 lei ne lsnai mi trei skstelnini.

PARTEA YI1I. EPOCA 1T. CAPÎÎ X.

301

Coiiiisuiu III. Acesta îngrijamte grajdurile kailoru Domnemtî sub EomissIS nelu mare. Elu are leafo 50 ne luni. ini doi skbtelni^î, iar foloase întîanik&toare foante nuuine.

Portaruhl III. Sub ITortarslb' nelu mare karele îngrijamte de goîsdbirca mi osm&tarea Turnilorg, este mi anesta ka ajutoru alb ses. Elu nriimemte leafo de 50 lei ne lsns, doi skutelnini iar foloase întîmnhitoare nrea nui^ine.

Zapcîi de Divcanu, Vî&tafb'lb de Anrozi, ţleaumblb de Anrozî, V&tafulu de Divans, vătaful u de Iliixfcrnineî, mi v^tafulb de Vistierie se nsmesku ku kaftanu. Ei stau înaintea Domnului la Divanu nîntre îmnrininaijî, ijiindu în mini nimte miniuni ka de ju­ mătate kotu de lbngî kb numnulu de argintu mi îmbr&kate ks katifea mi kb niele; kb aneste m^niuni ei lovesku ne nelu ne ars kbteza s£ fakoi nekuviimje sau obr&zniniî -în Divanu, îdsl duns ordinulu Domnului.

Funkjjiunea anestoru zanniî este foarte folositoare kfcni ei ag sbb dînmiî ne toijT Anroziî, Eonii din kase, IliiXfcrnineî mi neî-l- alijî Bsmbamiri ne se trimitu nrin ijears nentrb adunerea în îmnlinire a xotarîriloru nentrb datorii de bani, momii mi altele. Ei adsneau la înfonimare ne îmnrininaijî în tribunale, ini nriimeau a zenea narte din banii nentrb kare urma nronesu, mi oare-kare kontribuijisni nentrb anele de averi nemimkfctoare. Dar dumn ne s’a înfiinijatu XatmEnia, atribuijiunile loru s’a mărginitu, mi ei aS numai înfc&mnl'Btoare foloase n’Bnii la trei mii lei ne ang, fora leafo lunara.

Dintre Zannii de mai susu, Voitafulu de DivanS se nu­ mea mi Vstafg de Eonii. EiS avea o şut* de Eonii din kasi, sub ordinile lui, ku kare âkomnania ne DomnS la emirile lsi de serb^toare, nurtondu arkulu mi tolba ku sEgejjî a

ISTORIA DACIEI

302

Domnalaî, nrekams ini stindardala Domnalai karele este ka de an& kota în natra kolgari de mutase rornie, avtnda ne de onarte ikoana Sf. George mi ne. de alta Valtarala ka Krsnea în noka; iar Koniii din kast noartt nimte mhî baerakbrî în formt de doat limbi de kaloarea romie mi gal­ bena, de materie de mutase.

Afart de anemtia mai santa mi algî zanniî de Divana mai mini afart din orama, ansme: Ksnitanala de Dorobang! ne denîndt de Aga mi are tonaza do arginta, înkisoare mi jadega deosebita, nriiminda de la neî mo se jadekt a zenea narte.

Ktnitanala de Lefegii karele este sab Snttarala nela mare, avtnda iartmi tonaza de arginta, înkisoare mi tribanala.

Ilolkovnikala de Agie, karele are tonaza de arginta mi 25 lei ne lanţ. ^eaamala de Sntttrie, ka tonaza de arginta, mi 20 lei ne lânii.

^eaaniala Agti ka kialaga de arginta mi 15 lei leaft ne lanţ.

Ini-bania de Fastamî karele noartt mtniakt; Barnăbalaka-bama, ktraîa este înkredinnatt înkisoarea karnii Domnemţi, mi noartt tonaza de arginta ka 40 iei leaft ne lanţ.

Casa Răsuriloru.

La kasa aneasta se adant togi Banii destinaşi nentra lefele boerilora fankgionarî, nriiminda-se ktte natra narale la lea din dtrile generale, Ileste aneastt kast este îngrijitora anala din boerii deKlasa I, karele are leaft de 1000 lei ne lanţ.

Sab anesta este ana Samema ka 250 lei leafa ne lanţ mi doi Logofegi kîte ka o satt lei nentra ginerea sokotelilora.

Statuii! Divanului.

Afart de. Logofttala I de taint ala Divanalsi, desnre

PARTEA VIII. EPOCA IV. CAPC X.

303

karc amu vorbit», maî este nii unu alu doilea Logofeţi», karele nitenite sunlinele ini esnune la tribun alulu Velinilor» anaforalile xoterariloru judekiitoremti. Anesta, afara de folose întemnfetoare, are 200 le! leafe ne lânii.

Kondikarulu Divanului, karele niistreazi» toate koniile anaforaleloru mi a le xotorîriloru Divanului ini a le Dom­ nului : Afara de foloasele întemnfetoare el'u are kste 150 lei leafe ne luns. ftnu Logofetu HI, ku kaftanu, ku 150 lei leafe ne Isnfcj mi alte foldse întemnfetoare. <5nu altu Logofetu IU, ku 100 lei feafe ne lums.

Logofotulu DI de tainii de gcara de susu, ku kaftanu, are 50 lei leafe ne luns mi altele întemnfetoare.

Logofotulu IU de tain-B, de gcara de josu, ku kaftanu, leafe de 60 lei ne lun'is mi altele întemnfetoare.

Doi Logofegi do tainii fora kaftanurî kiite ku 40 lei leafe ne lunii.

Logofiitulu III alu sunliniloru are 70 lei leafe ne lunii.

Logofotulu, ajutoru Logofetulu! I de Divanu, are 30 lei leafe ne lunii.

Logofotulu ajutoru Logofetuluî II alu Veligiloru, are 30 ‘•lei leafe ne lunii.

Trei-zeni mi doi sub Logofegi de Divanu, mi natru Logofeţi ai obineîuriloru, nrimesk» togi îmnreunx 700 lei leafe ne lunii.

Doi od^eamî kiite zene lei ne lunii fie-kare.

Toate lefele de maî susu konrindu 1620 leî ne lunii.

Statuii! Vistieriei.

Logofotulu kananului (nteneferiiloru), gine sokotelile nentru grasimea, untul», branza, mi ori ne zaxerea ne redikii Kananlîi din geara nentru Konstantinonole. Anesta are 150 lei leafe ne lunii, afara de k-umtiguri.

Logofotulu de skutelninî ne gine sokotelile skutelniniloru are 50 lei ne lunii afara de kiiintiguri.

Logofotulu ekstrakturiloru ne gino registrulS ranortu-

304

ISTORIA DACIEI

rilorS de ne la Isnravninei desnre dările serei, are 100 lei leafe ne Iuns, afara de ksmtigsri.

Logofotul» de xavalele, kare ijine sokotelele nereriloru din afara, are 200 lcî leafo ne lânii, afara de k^mtigurî.

Gramiitiku de Vistierie are 250 leî leafii ne lumu mi folose întemnliitoare.

Logofiitulu rasurilor ne ijine sokotelile anestei kase, are 150 leî leafe ne lunii.

Logof&tulu breslelor», ne ijine sokotelile deosebigiloru nriviligeaijî ku kiirgî domnemtî kare nu suntS legaşi la dă­ rile generale ku ijeraniî^ are una şutii ninnî zenî lei leafa ne lunfc, afara de k^mtigurî.

Logof&tulu de kondinî, ne sine tote kondinile Visterieî, are una sute lei leafo ne lunii.

Logof&tulS rasnunsurilor» la Isnravninii dinnartea Vi­ stierului neluî mare, are una sute ninnî zenî leî leafo nelun-a, afara de nele întemnliit6re.

Logof&tulu de ram^miijurî, ne sine sokotilele ranr&miSilorS de la dfcrî, are una sute-ninnî-zenî lei leafa ne lunii, afara de întemnf&tore.

Logof&tulu de slujitori aî breslelor», ne sine sokotelile numişiloru slujitori, are una suF&-ninnî-zeni lei leaf& se lunii,afara de întemnf&tore.

Logofătul» Iloslujninilorg ne sine sokotelile anestora, are una sute ninnî-zeni leî leafii.

Logofiitulu de jalbe, karele nriimemte- mi nitemte Vi­ stierului jelbile seranilorS, are lei 80 leafii ne lunii.

Logofătul» Sememiei are una sute ninnî-zeni lei leafii ne lun'B, afara de k&mtiguri.

Logof&tulu IlerilinsurilorS (inventărilor») are 150 le leaf& ne lunii. înk:& duoi Logofesî lrate ku 100 leî leafii ne luni».

Logof&tulu nartikularS alu Vistierului are 70 lei leafs ne lum&, afara de k&mtigurî.

Trei Logofesî gazde, saS kanukexaele aî IsnravniniilorS din nele 17 judese, din kare duoi suntu aî nelor» 12 Isnravninii de dinkdne de OltS, mi unulu alS anelorS ninnî

PARTEA VI».

EPOCA IV. CAPÎÎ X.

305

de neste Olt», fie-kare kste 100 leî leafc ne lan*, afara de fol6se întomnloitOre. IHese zarafi de Visterie, kare nriimeska banii ne se trimite de k-Ltre Isuravninii dan-n nele in6se dajdil ordinare, a» ktte o sat* lei ne lan£ de fie-kare Se înseamnă lra toijî fankijionariî de mai sasa sânt» boerini ka kaftana de klasa III IV mi V; el as kiite 10 mi 20 de skatelninî, danii ran gările lorg, dar folos ele de din afara ssnta de Tiinm mi de zexie ori mai însemnate de lrată leala.

Hei 18 sab-logoferjî de, Visterie nriimeska îmnreanii 1400 lei ii e lana.

Samemiî Isnravnimilora, kari nriimeska banii la jadeije mi îî trimită Ia Visterie, aa leafai lanara ne kare o nrimeska din Isnravniniî, de mi denamda de Visterie. Ktmtigala anestora rivalizează ka ala Isnravnmiloră, mi afara de skatelniniî legîaigî aa mi aliiii dosiri. . Lefarile tatalora nelora de maî sasa kanrinds 4600 leî ne lânii. . 8tatiilu Postelniciei.

Gramătikala Hostclnikalaî iielaT mare are 80 Iei leafă ne lână.

Boerala ne este asanra lrargilora Domnemtî xie se da» nentra menzilarT are 150 leafă ne lânii.

Ilolkovnikala de KiiliiramT, saa mefaia Karierilora nămănteni ne se trimit» la Konstantinonole, are 30 leî leafa ne lânii.

Dol-snre-zene Ilostelnineî, kari aă bastoane ka kanete de arginta în felala Xazranelora, aa îmnreanii 250 leî ne lânii.

Ilatra karierî namii£Î Tătari, aa îmnreanii 170 leî ne lânii.

Kans-kexaelilo de Braila, Silistra, Gisrgi», Nikonole, mi VidinS aa kiite 200 leî leafă ne lanţ. A nemţia sants Boeri ka kaftanarî mi ka rangarî, aviind fie kare skatelnmî dan^ rangala sea; afara de leafa eî na mai aa alte kăintigarî.

20 VOL. III.

306

ISTOBIA DACIEI

Lefile tatslor» iiclorS de mai s»s» ksnrindb 1680 leî ne lsnii.

Desnre Ilortarslb \ielb mare, mi desnre nel» al» doilea mi al« DI s’a vorbit» în srms; iar nei mese nortarei nriimesk» îmnresn^B. kste 60 lei ne lsn£.

Statalii Spătăriei. o

LogoistslS III, de Sniterie nriimemte kste 60 lei lea­ li ne lbn'L. ITeab'msib' de Sa^tarie kxte 20 leî.

HolkovniksiS de Seimeni k^te 30 leî. ' Bamb-Bslsk-Baina koite 30 leî.

Ilolkovnikslb' de no teri k&te 30 leî.

Stegarsl» Smiteriei k7>te 8 leî.

Heasinsl» Stegarslsî kiite 4 leî.

Trimbiijamiî kste 16 leî.

Ilolkovnikblb' de Vosniitorî kn&te 30.leî.

Doi Bslbk-Bami kiste 20 leî Doî Oda-bamî kste 15 leî. , Doî Heasmi ki»te 15 leî.

Doî Bairaktarî koite 15 leî.

40 Neferî kj>te 12- V2 leî fie kare.

Kamitansl» de Seimeni k'Bte 24 leî.

Ont» Oda bamî, 22 lei toijî înnresn'E. Ontb Deab’mî îmnresns 17 leî.

Ont» stegari îmnresxrc 13 leî.

Trasmbijjami de Fokmanî 15 leî.

Toate lefile de mai s»s» faks 984 leî ne lsn'B.

Statalii Agieî.

Logol'Ltbl» III de Agie nriimemte 30 lei ne lşnii.

HeasmslS 15 leî.

PARTEA. VIII. EPOCA IV. CAPIJ X.

307

StegarblS 6 lei.

IIoIkoYiiiksls de Vsnstori lei 25.

Ksnitanblb de Neragi ie nszeinte norgile Doinnemtî k-Bte zene lei ne Iun*. * Sns Bbnbkauib kste 3 lei ne lbns.

Heasrasls Stegarslsi kste 2 lei.

Nerngii de noters togi îmnrebns 25 lei.

Trsmbigawii torjî îmnresnT> 16 lei.

Doi Bblbk-bainî 60 lei.

Doi Bairaktari 24 lei.

45 Neferi kste 12 lei fie-kare.

Doi Oda-bamî 30 lei.

Lefile tstslorS nelors de mai sbsS se srks la 786 lei ne lbns.

Statulii Ariiioşici DoxotamblS nbmksriei, kare fane masalalele, nriimemte 5 lei ne lbns.

GealatslS (karnelinele) kste 4 lei ne lbns.

Togi masalagii 144 lei.

Togi trsmbigamii 20 lei.

Stegarbig trei lei.

Odobama nbinksrieî kste 5 lei ne Ibns.

Togi Mextorii kste 260 lei ne lsns.

Statulii Pitârieî.

Vizitii Domnemtî nriimeskb togi îranrebns 410 lei leafs ne lbns.

Vstafslb de grajdb kste 5 lei.

Statulii Comisiei.

Saranî-Baina kste. 25 lei leafs ne lbns.

Doi ajbtori aî seî 30 lei.

*

308

JSTORTA DICÎEÎ

Barns Salaxorsl» kBte 25 leî.

Aj storii se! kBte 20 le! ne lsnb.

Isrsks Baraîktarsls kBte 15 leî.

Nalbants-bams sas notkovitorsls kailor», kBte 15 leî ne lsnB. Ajstoiiî Îs! 10 le! ne lsnB. Seiza-bama Tsrks kBte 30 leî. geizS'baina RornBns kBte 40 leî.

Xlatrs Seizî a! grajdslsî kBte 20 le! fie-kare.

VBtafsls grajdslsî kBte 5 le!.

Seizsla Isî Divans Efendisi kBte 15 leî.

Saka-bama kBte 30 leî.

Ajstoriî anestora kBte 10 leî.

Lefile tstslors nelors de maî ssss se adsnB 350 lei ne lsnB. Statulu Şătrărieî.

Xamals-Bama are leafa ne lsnB k’Bte 30 leî.

Doî xamali kBte 15 leî fie-kare.

Despre casa Domnului.

Kamaramsl» *iels mare este Eforsis Ksrgi Domnemtî.

Acesta nriimemte venitsrile kaseî Domnslsî, mi observB nro^esele de daraversrî dintre negsgitori! Silistrienî, Branioyenî, Armeni mi Isdeî. Ilrin acesta se trimits darsrile la Otomani mi la alte nBrijî. Ela are venitsl» KotBritalsî, adikB darea iie dB fie-kare negsgitors iie întrebsinijeazB kotsl» la vBnzarea mBrfi, de la kare nriimemte nBnB la ze^e mii lei ne ans. Deosebita de aneasta maî are foldse întBmnfatore de la nrei^sls lskrsrilors ne se daa din KBmarB, ka­ re ssie nBnB la 50 mi 100 mii leî ne an». Anesta este klasifikats dsnB Aga; ns are niiiî sns semna distinktivS de dregBtorie, nbiî la Divan» ns intrB; el» mal are 40 skstelninî.

PARTEA. VIII. EPOCA IV. CATÎJ X.

309

Isnravniksl» de ksrte este ikonomsl» general» al» na.latslsî domnesks. El» îngrijemto desnre n*înea mi alte kioltselî msrsnte a le kasi, este mai mare neste toijî Dsrvariî domnenitî, mi îns*rninata ks renaratsrile nalatslsi. Din aneste îns*rnin*rî el» k*stig* n*n* la 20 mit lei ne an».

Gram*tiksl8 Isnravnik«l»î de ksrte nriimemte lrate 60 lcî leaf* ne lsn*.

Ksnarsl» îngrijemte desnre vinsrile domnemtî; el» smnle naxarsls Domn»l»î la mas*, mi la biserik* îi ofer* ta­ va ks vin» mi anafor*. Venitei» se» este Kot*ritel» bsrjilor», de la kare se folosemte n*n* la 15 mii lei ne an».

Kredinnersls este ssbordinata K»iiar»l»î, av*nds îngri­ jirea nimniijii domnemtî. Venitei» de kare se folosemte este Vadsra adik* k*te o jsm*tare le» de fie-kare bate de vin§ ne se vinde în Bsksremtî; mai are mi 20 lei leaf* ne lsn*.

K*m*ramsls Oknelor» mi Vamemsls nel» mare se nsmesks k» kaftansrî k*nds Oknele mi V*mile ns se v*nd», ni li se da» lor» în kredinij* ne sokoteala Domnslsî; de aneea mi anemtia se sokotesk» omeni de kasa Domn»l»i.

Gr*m*tiksls nel» mare al» Donmslsi sa» kansls kannelarieî nrivate a Domnslsî are leaf* de 1000 lei ne lsn*.

Gr*m*tiksl» II are 200 lei, iar al» III 50 lei ne lsn*.

Ilroto-medikalS Karnii nriimemte 1500 lei ne lsn*.

K*m*rauisls II ne este mi gardironistelw Domnslsî ssnsss K*m*ramslsi nelsî mare, are 50 lei leaf* ne lsn*.

V*tafsl» de Ksrte are k*te 100 lei leaf* ne lsn*.

Msxsrdarsl», karele nsnc sigilisl» domnesks ne tOte k*rjple domniei, kan*t* neste 20 mii lei ne an» mi 40 lei leaf* ne lsn*.

Deviktarsls, karele îngrijemte de k*lim*rile Domnslsî, are anelearaî folOse ka mi Msxsrdarsls mi 40 lei leaf* ne lsn*.

Benersls, karele are îngrijirea benislsî în kare se n*streaz* a le m*nk*reî nriimemte 100 lei ne lan*, afara de fol6se înt*mnl*torc.

Inî-nîoxodarsls îngrijemte de mk*lij*rile Domnslsî.

310

ISTORIA DACIEI

Tojiî nismarii tui vinzitoriî de vişine ssnts asasin! lsi, aii de la fie-kare kanstii dare de snS leS, kare sc nsmemte • venitsls nîoxodiritslsî. . Baxtivansls îngrijemte de xarmelile mi de tote nele trebsinnîose la kai domnemtî, Kinds Domnsls vrea si înkalene, els îî adsne sns skasns ne kare kalki, are leafa de 50 le! ne lsn*B. Grimitikslş kimiriî este ssb Kirnirainsls nels mare mi ijine sokofcelile lskrsrilors ne intri» mi ese din Kimari 5 nriimemte 30 le! leafa ne lsni.

Vitafsls Kirniri! are 20 le! leafa ne lsni.

Vitifsls Beizadelelor# nriimemte 100 le! leafa nelsni.

Kaftangisls, karele îmnresni ks Kimiramsls II îngrijesks de gardiroba Domnslsî, are 50 le! leafa ne lsnt.

Babeingisls ne îngrijemte odaîea Domnslsî are 40 lei leafa ne lsni.

Bams-nîoxodarsls sas mefsls tstslors nîoxodarilors, are 50 le! leafa ne lsna.

Hîsbskni-bama kare adsne nîsbsksls Domnslsî, are 20 lei leafa ne lsni.

Kafegi-bama, ne lingi leafa de 20 lei ne lsni se folosemte mi de mononols kafeleî.

Illerbegi-bama kare di inerbetsls mi mgiJjeinte de dslnegsri are 20 le! leafa ne lsni.

Samdangi-bama karele îngrijemte desnre lsminirî nrii­ memte 20 le! ne lsn’B. Bsxsrdangisls no îngrijemte desnre afsmitorî nriime­ mte 20 le! ne lsni.

Ibriktarsls karele di Domnslsî de snilats kaniti 20 le! ne lsni.

Ilemkergi-bama karele dos Domnslsî nemkirsls nriime­ mte 20 lei ne lsni.

Sofragi-bauia karele îngrijemte desnre masa Domnslsî kaniti 20 le! ne lsni.

Nargelegi-baina ne di Domnslsî nergelea are 30 leî ne lsni.

PARTEA Vili. EPOCA IV. CAPU X.

311

Geamauiirgi-bama karele are îngrijire de anularea rsfelors, nriimemte kste 20 lei ne lsn-B. Bj&rbierS-bama karele rade ne Domn» nriimemte kc&te 10 lei ne Isn*.

Toii! oamenii a'iemtia ne s»nt« în servilii»lsi Domn»l»i se nsmeskS Edcklii mi ,Orta-k»sa\iî.

Ei kimdg fakg serviaislg s»nt§ îmbrT,kagî n»maî ks kaftansri mi îminmi ne d’assnra foni alfo xaînii, nsrtends nsmai fessrile în kan». S»b d'tnmii s»nts mi aljjî servitori mai mini în nsmiirs de 34, nriimind» toijî îmnresn'B minai Ia 365 lei ne lanx, mi se nsmesks Iainak»ri mi fooglani.1 Kavază-Bama karele ştii în nhiîore afan la»ma Domnslsi ks bastonslis în m^nii nriimemte 10 lei leafo ne lsnii.

Iamaksrile sa» ajstoriî anest»ia kste ninni lei leafo ne l»ns.

Kexaîea are kfcte 20 lei leafo ne lan*.

Hîoxodarii în nsm^r» de 20 nriimesk» fie kare kfcte zene lei ne l»n:s.

Dsoî Hloxodarî ai beîzdadelelor» nriimesk» k&te 20 lei ne Isnii fie-kare.

Satifo-Bama k&te 15 lei ne lan*.

Kexaîea II kfcte 12 lei ne Isiie.

Ilatrs Satirami ktte 10 lei fie-kare ne lsn*.

Mataragi-Bama ktte 15 lei ne lsn^.

Ajstoriî a^estsia kite zene lei ne Isiyl.

BamS-neasmsi» Tsrk» kiite 40 lei ne lsm».

Alai-Bams-neasmsl», ks alrji daoi neasrni, nriimesk» toiji îmnresns 95 lei ne lânii.

Sniijersl» Ksrijii nriimemte 150 lei ne lsnii.

Geraxsl» Ksrijii asemenea.

Ksriersl» nrivat» kiite 200 lei ne lânii.

Tr&mbiijamii Neiniţi k&te 30 lei ne lanţ.

VornikslS de xarems sas îngrijitorslS anartamentelorS 1]. în genere t&to fsnk'nivnile acestea se daS la nsmîntenî,^ mi klar la oamenii ^el mat nroratl, kare nrin anea'sta giseskS kins do a intra în klasa nobililor^, ml în drcgotoriilc iseref.

& ISTORIA DACIEI

312

de femei, îmnrcunii ks soijia sa Vorniceasa mi ku tote fe­ tele ce faku suita Domneî, nriimemte o mie leî ne lunii.

Bamu-cîoxodarul» Domneî kste 20 leî ne lums.

GrBmstikslS Domneî k&te 200 leî ne lunii.

Mai-maru-Bama. (Arxitektulu domnesk») foste 50 le ne Isn'B. Fustainiî Divanului mi aî xaremuluî în numtru de 24 nriimesk» 265 leî ne lunii.

Lefile tutuloru celor» de mai sus» komnunu rjifra de 6717 ne lunii.

Lefile guardcî domneşti.

Leî.

1500

Tufekci-Bama ku 50 de Neferî.

Deli-Bama ku 30 de Neferî.

Gîuleru-Aga ku 18 Neferî. <5n» Bamu~Buluk«-bam» ku 18 Neferî.

Ktrk» Serdarsl» asemenea.

Alt» Buluks-Bam» asemenea.

Alt» Bsluku-Bamu asemenea.

Oda-Bama ku 12 Neferî.

Buluku-Baina K^miiriî ku 3 Neferî.

Duoî Neferî aî Beîzdadelelor».

Tulumbagi-bauia.

1000 650 650 650 650 600 400 * 165 50 250 60 Tonciî.

6625

Lefile Turciloru ce siintu in serviciu.

Leî.

1000 Divanu-Efendisi.

150 Kiatinul» (griimiitiku luî Divan» Efendisi).

60 Oamenii luî Divan» Efendisi.

1305 Baniu-Bemleaga de Bukuremtî, karele nedense-

-------

PARTEA. VIII. EPOCA IV. CAPu X.

313

iute ne Turn», ne faka neortndaelî, mi are sab dtnsala ana Bairaktara mi 70 Neferî.

4500 Bemliî ne santa în fie-kare jadeija ktte anala, 7015 nrevcginda asanra Tarnilora ne se nortt în jjcrt nentra komerija. .#!V

CAPITULU XI. Despre Tribunale.

Hea înttîa instanţa jadekttoreaskt este nentra fie-ka­ re jaderja Isnrtvninia. Hela ne na se malijamemte ka xotirirea anesteî insttnn,eî, fane anela la Domna mi se adane nronesala la Tribanalala nela mare ala Veliijilora boerî din Bakaremtî. Afara dc Isnravninî, în fie-kare jadeijă mal este ktte ana jadekttora nentra nrininile mtrante; dar anemii jadekttorî na faka maî ninî o treaba ni- kanttt ktte 650 leî leafa ne laDt ka de nomant. Mai santa mi 17 kondikarî, în fie-kare jadena ktte anala, nriiminda fie-kare ktte 20 leî leafa ne lânii. în oramala Bakaremtiî, afara de tribanalala Velinilor boerî mi de Divanala domncska, maî santa înkt m6se tribanale: Denariamcnttils Slroinilor8. Anestg Tribanala este nrezidata de Logofttala nela mare ala nrininilorS din afara. Ela este komnasa din alnî 3 boerî jadekttorî ne nriimeska tojjî Smnreant 700 lei ne lânii. Komnetinija lai este de a ktata nrouesele ne santa între streini, Ramî, Nemijî, Frannesî, ka ntmtntenî. Intre nersonalala anestaî Tribanala maî este Dragomanala karclo are 250 leî iie lanţ; Tradakiitorală ka 100 lei ne lanţ; mi Logofttslg HI ka kondikarala ne aa 80 leî ne lanţ.

Toate lefiie anestora, afara de aneea a Logofttalaî nela mare, se arkt la nifra de 1230 leî ne lanţ, afara de leafa Logofttalaî Hrezidentă.

DenartamenlslZ do oiilŞ- Tribanalala anesta este komnasg din ontg boerî din klasa H, HI, IV, namijiî saS nentra

n

814

ISTORIE A DACIEI

ksnomtinyele lorS sas nentrs kivernisealii. Anemtia jBclekn nronesele de interesă komsnS mi nriimemte fie kare leafa dsnis rangsl» mi karaktersl» se», adikt kăte 200, kăte 150 mi kfcte 100, kare fak» în totali ne lsn£ 1400 lei. Iar Logofatsl» III, mi kondikarsl» nriimesk» 50 leî ne lsns.

Departamentul!* de minte» Axiest» TribsnalS este komnsss de mente. nersoane ka mi nels de sss», mi membrii seî nriimesk» 850 lei ne lsn^, adfira k^te 200, 150 mi 100 leî ne lsnii, fie kare dsns rangsl» mi karaktersl» se». Iar Logofatsl» UI k» kondikar» 45 lei ne Isns.

DepartamentulS kriminalS. Anest» Tribsnal» jsdekii ne xoiji, ne f»ri mi toate deliktile kriminale. El» este komnsss de 8 nersoane, din kare trei ssnt» în genere oameni sneniali mi komnetonrji. Xoterîrile anestsi Tribsnal» se ia» în revisisne de k'Btre Domn» mi nei-l-aluî boeri Veliijî, mi saS se înfc&resk» s’a» se desfiinţează nrin anafora din nartea boerilors kătre Domn». Auemtia nriimesk» îmnresnă 800 leî ne lsnis, fie-kare dsm& karaktersl» mi rangsl» se». Iar Logofatsl» HI, ks kondikarsl» a» 50 lei ne lânii.

Departamentul$ Smtvrieî. Anests Tribsnal» este kom­ nss» din doi boeri jsdekători, kari jsdekă nrininile ^ie vin» la Snătarie. 3nsls din ei nriimemte 200 iar nels-l-alt» 100 lei ne lsnă.

Departamentul8 Agieî. Anests Tribsnal» are iaramî dsoi boeri jsdekătorî nentrs nrininile oramanilors. Sn»l» din ei are 150 mi altsl» 90 lei ne l»nă.

DivanulS., Afara de Tribsnalile nsmite mai s»s» mi anela al» Veliţilor» boeri; mi afara de acesta, mai este Helg mai nalt» mi de ne srnrs DivanslS Domnslsi. A^estS Tribsnal» este ssnerior» neste toate nele-l-alte tribsnale mi dregătorii ne a» ranort» k» administrarea ţărei. Toate nronessele de ori ne natsra ar» fi, tragăndsse în anelaţie de kătre îmnrminaţi, ainî se eksaminează. mi se nreksrmă.

A<iests DivanS se konvokă de dosă ori ne săntemănă Lsnea mi Merksrea, sne-orî mi Binerea. IHedinţele ssnt» nsblme nentrs toată lsmea. DomnslS nrezidează, nentrs ka S'B se mszeaskă drentatea mai ks sksmnătate. MitronolitslS,

PARTEA VIII. EPOCA 1Y. CAPU X.

315

Eniskoniî, (daka sunt» în Bukuremtî) ini boeriî neî mari nu­ mişi Veliijî, Banulu nelS mare, Vornini mi Logofeiji de ncara de susu mi de ijeara de jos?î mi Vistierulu nel» mare, sunt# membri kare komnunu anestu konsiliu sunremu. Afart de anerntia (nrekumu s’a arătat» maî în urmii,) suntu mi alijî boeri mai mint kare a» drentulu a asista la Divanu, dar ancîa suntu mat multu nentru formt, neavtnd» votS ninî deliberativs nini denisivu, Domnulu noate st întoarkt xottrîrile boeriloru Velini, ktndu le aru gtsi faime mi ilegale sau ktnd» interesul» seu nronri» mi fantazia sa ar gtsi leu kale st se nrejudine ast-felu. Ainea în fine toate nronesele iau xottrtrea nea de ne urmii.

DivanslS Kraiovci. Anestu Tribunal» ku toate kt se se sokotemte totu ka DivanS alg Domnului, dar ktndu nine-va s’aru nemulţumi noate anela mi trage nronesulu seu la xottrtrea Divanului Domnesku din Bukuremtî. Aini nrezidt Kaîmakamulu Kraiovcî, ka lokotenentu alu Domnului, nentru kare are mi leaft de 1000 leî ne lunt. Membri kare îl» komnunu suntu în numtru de m6sc mi rtnduirjî d’a drentulu de Domnu sub titlu de Divanimtî. Trei din anemtia aS ktte 500 lei ne lunt, iar neî-1-alrjî trei ktte 250 sa» 200.

La Divanul» anesta este atamatu mi Ilortarulu 11, karele nriimemte ktte 30 lei ne lunt mi ktmtigsri înttmnlttoare; asemenea un Logofttu III, ku 100 lei leaft ne lunii, mi ontu sub Logofen,î ku unu kondikars kare nriimesk» în~ nreunt 100 leî ne lunt. Maî suntS mi doi Buluk-BamI ku ktni-va Neferi nentru nrininile Ktimtktmieî, kare ton,i înnreunii au 400 leî ne luni».

Sub anestu Divanu suntu mi alte dout tribunale unul» de natru, mi al» Kriminaluluî, sub Armamul» II, de akolo.

Fie kare din aneste au kt te unu bugetu de 2G0 leî ne lunt.

Lefile tutuloru neloru de maî susu suntu 4245 leî ue lunt.

Iar lefile ne se dau la Kanukexaelile din Konstantinonole se urkt la 27,000 lei ne lunt.

316

ISTOHIEA DACIEI

CA.PITULTJ XII-

Despre veniturile ferei Romanesc*.

Venitsrile nbbline ale aere! Romănesni konsisto în kanitaţisne iui în darea ne nămănt» mi ne vite.

Kontribsgisnea ne kan» s’a nlătit» tot» d’asna în bani, Iar aneea ne nămănt» mi ne vite s’a nlătit» în natura nrin zenî»eală. Din învekime kontrib»ţisnea era foarte mode­ rato, dar maî torzi», mi raaî ales» în zilele noastre, a ajsnsS foarte assnritoare. Istoria ţereî n» arata ni lăţiri sistemsl» finanţial» din timnsrile vekî, ninî nrefanerile ne a lsat» în tiranii mai moderni. Dar d»nă kăt» note nine-va dedsne din snile xrisove de skstire ne a» dat» Domnii din tirnns mi tirnn», se vede kă dările se imnsnea» s»b deosebite nsmiri dsnă trebsinne mi îmnrej»rărî. ^ea dintîî» enokă de kănd» a înnensts a se snori ve­ niturile finanloiale dătează de la Domnia l»î Kostantin Vodă Brînkovean»; iar a adosa de la domnia l»î Kostantin Vodă Mavrokordat, karele a reformata toate orînd»fclile ţereî.

Disnoziţisnele ne regslaso Domnsl» anesta în nrivinga venitsrilorS, nentrs mslte ksvinte nstea st» fie, folositoare, dakă s’ar» fi »rmat» ka nestrăm»rare; dar deasa skimbare a Domnilor», mi lăkomia «nora, (ka să n» zik» a t»t«lora) a fost» ka»za tstsror» adăogirilor» nedrente ne s’a» făk»t» mai în srmă.

Din vekime, adikă de la enoka întîîa, venit»rile se îmnăiţea» în ale Vistieriei, mi a le Kămării. Dările kătre Visterie se nlătea» de dosă ori ne an», s»b n»mire de sea­ ma mare mi seama a dosa: iar venitsrile Kămării, sa» a kasetel nrivate a Domnslsî, konsista» în Okne, Vămi, Oîerits Dijmărit» mi Vinărit».

Dările Vistieriei se regsla» dsnă înţelegerea komsnă a boerilor», ne analogia mi nsterea fie kăriî nărgi din geară; iar nartininarea (sa8 nisla) o fănea» administratoi’iî de jsdege nrin nîrkălabii satelor».

PARTEA VIII. EPOCA IV. CAPU XI.

317

Venitsrile Domnslsi se nriimeas sas vînzîndsse.în totals, sas kăstîndsse nrin îngrijirea oamenilor» Domnslsî.

Enoka a dosa a reformei finangiare datează, nreksms ams mal ziss de la Reforma lsl Kostantin Vodă Mavrokor­ dats. De atsnsea îmnărgeala nrimitivav a venitsrilors s’a desfiingats, mi atîts venitsrile Visterieî kîts mi a le Ki>miriî sas adsnats la sns loks.

Kostantin Yodă Mabrokordats, voinds a regsla venits­ rile jjereî mi a le fane maî suferite, în ansi» 1739 a făksts konskringisnea loksitorilors, mi a dat» fie-kărsia ne'iegî, sas kărgi sigilate, nrin kare a disnsss ka să dea fie-kare fa­ milie kîte zene lei ne ans în natrs termine. De la aceasta se deds'ie nsmele de sferts, karele însemnează a natra narte. La ansls 1741 Mixai Vodă Rakovigă a adăogats mi sns als ninm-lea sferts. Dsnă aneasta la anul# 1744 viinds Iarărnî la Domnie Kostantin Vodă Mavrokordats a mai adăogats iarămî sns als mdselea. Dsnă anemtia Grigore Vodă Gika a maî adăogats dosă dări, sna ssb nume de Baîrams-nemkems, mi alta ssb nsmire de linsa sfertslsî.

Iar în domniile lsî Mateîs Vodă Gika, Kostantin Vodă Rakovigă mi Kostantin Vodă Mavrokordat (karele de mai mslte ori a Domnits) sferturile din zi în zi se adăogeas, în kăt8 as ajsnss kă,ne fie-kare luna» se skotea kîte sns sferts, ba înkă kîte o dată se lsa mi îndoitg. în ansls 1758, Kostantin Vodă Mavrokordats, văzînds mslgimea aneasta de sferturi într’sns ans, le-as adsss iarămî la starea lors nrimitivă mi le-as nsmits sokotelî obmtemtî.

Atsmiea els a rîndsits ne lingă Isnravninî deosibigî boerî nrin jsdege ka să konskrie satele mi loksitoriî, îmnărginds iarămî kărgî nenetlsite, ks nreskrierî de a se nlăti darea la Visterie iarămî în riatrs termeni. Ssknesorsls ses Skarlat Vodă Gika, găsinds venitsls sfertslsî dsnă arătata disnozigisne în. sumă de natrs sste nsngî ne ans, a skăzsts kîtimea konrinsă într’sns sferts mi a skoss ne fie-kare lsnă kîte snsls, în kîts ks kinsls ane sta a isbstits a adsna mslts mal mari ssmî. Aneastă disnozigisne s’a menginsts mi de kătre Domnii ne l’as ssknedats, ks toate kă din kassa a-

,

318

ISTORIA DACIEÎ

ceasta, nea mai mare uarte din lokuitorî împrăintiinduse, s'a îmnuninatu mi venitul» total» al» sferturilor».

Veniturile Kămării se aduna» de la următoarele artikole: OîeritslS. Această dare se însene de la Noemvrie mi se urmează nînă la Anrilie. Din yekime se luoa kîte o oaie din zene; dună aneasta s’au nusu trei navale de oae, ano! Ţiimiî; Kostantin Vodă Mavrokordatu a suit’o nînă la mase narale; iar dună anesta Grigore Vodă Gika mi Ştefan Vo­ dă Rakoviijă nînă la anulu 17()5 au îndoito.

Domnii xie s’au suknedatu iarămî au skăzutu darea aneasta, regulîndu a se luoa kîte 16 bani de oae sau kanră mi deosebita kîte 80 bani de la fie-kare lokuitoru nentru ka să nu xrăneaskă ne rînduiijii ku adunarea anestei dări.

Ungurenii au xrisovu arin kare li se stinulează ka să li se erte kîte două de la zene vite; iar Boeriî, Monastirile, mi alijî nriveligianî nu nlătesku nimiku.

Suma ne se aduna dună oeritu în anulu 1767 se suea la 218,500 lei.

Dijmdritslv. Aneastă dare este asunra stuniloru mi a maskuriloru; se adună ne la mizlokulu lui Iulie. Ilentru fie kare norku mi stunu se luoa kîte 4 y„ narale mi deosevitu nentru adunători ka la, Oeritu. Kostantin Vodă Mavrokor­ datu regulase ka anelu ne are stuni sau norni de la unulu nînă la trei să nlăteaskă kîte 13 bani, de la trei nînă la zene kîte 14 bani, mi de la zene în susu numai kîte 13, mi totu odată kîte 80 bani nentru nlokonulu adunătoruluî; iar Monastirile, Boerii, Mazîlii mi alnii nrivilegiaijî, erau skutinî de nlată. în anulu 1767 această dare adunea 60,650 lei.

VinsritsW. Din învekime darea aneasta se lua în na­ tură, din zene una. Mai ne urmă s’a luatu kăte o nara de vadră, mi nlokonulu nentru adunători. <5nele vii ale Monastiriloru erau skutite. Konstantinu Vodă Mavrokordatu, nrin Reforma sa mi-a anrouiatu nlokonulu, rănduindu a se lua kăte jumătate nara de la 3 vedre nănă la 120, iar de la 120 înainte kăte 4 narale de vadră. în anulu 1747

PARTEA VIII, EPOCA IV. CAPII XII.

319

l’a îndoit», mi în 1761 l’a întreit». Domnii de mai din »rmt Ta» sktzsts la 5 bani vadra. Monastirile, BoeriT, Mazilii, mi aljjT nrivileglaijî n» nlttesk». în ansi» 1767 Vintritsl» ads'iea 45,900 lei.

Ilogonmlsls. Nikolae Vodt Mavrokordat» a fost» nel» înttis Domn» ne a înfiinţat» darea aceasta. Ea se anlika nsmai assnra viilor» al ktrora nronrietari n» era» niminieni, lstnds*se kt te 2 lei mi 8 riarale de fie—kare nogon». în ansi» 1767 a^eastt dare adsuea 2100.

TsUmmlsls. Darea ne tstsns este veke: se lsa kt te 4 lei mi 48 bani de fie-kare nogon» semtnat» k» nlanta a^easta, mi deosebit» 80 bani nentrs IHokon».

In ansi» 1767 din aneastt dare sa» adsnat» 7950 lei.

VdkoriftilS. Darea aneasta, *ie era ne vitele mari, boi, mi kaî, mai m»ln,î Domni a» tot» ratrit’o, ntnt ktnds de la 1741 ntnt la 1751 a aj»ns» kt de la 10 narale se lsa ntnt la 66 de fie-kare vitt. Ile timnsls l»î Konstantin» Vodt Rakoviijt la ansi» 1763 darea Vtktrit»lsî s’a desfiinyats ks firman» îmntrttesk» iui k» af»riseniî natriarkale.

In zilele nostre voit» s’o mai skojjt Konstantin» Vodt Xangeri, dtr ntn’a n» aiiska st o essekstese, i s’a ttîeattf kanslw la ansi» 1797.

Streinii kari-inî ernas vitele în ijeara Romtneaskt nlttea» Vtktrit» ktte 22 narale de vitt, mi li se dtrsia nsraaî dost vite la nireadt, kare se nsmea de ova; iar vitele mini, oi mi kanre, se nsmtra» dot drents »na. în-ansi» 1767 aneastt dare a adss» 40,000 lei.

Ohiele. Minele de sar.e s»nt» în trei loksri, la Telega în jsden,»l« Ilraxoveî, la Sltniks în jsdeijsl» Stksenii, mi la Okncle mari în jsdensl» Vttaei. Venitsl» anosta din vekimc era £6rte moderat», ktiii sarea e nrea cttint, se vindea nin'iî oka de sare la o nara, mi mai anoi trei, mi de aneea venitsl» tot» abia se ssia la 4000 lei ne an». Dsnt Reforma lsi Konstantin» Vodt Mavrokordat», nrerjsl» strei s’a «rkatk nrin firman» îmntrttesk»: s»ta de oka se vindea ne 44 narale, nnoî s’as rţdikat» 50 nar. Astfel» la ansi» 1768 oknele sa» vtndst» ks 150,000 lei. Psnt aucasta nsijin» ktte nsjiins A

320

ISTORIA DACIEI

nrejjala strei s’a tota arkata în-kăta astăzi se vinde 7 leî sata. Ilrenoirea vănzăreî Oknelora se fane tota-d’aana la 1 Ianaarie. Astăzi se vănda ka 500,000 leî.

Vdmile. Se nameinte VamT> darea ne se ia ne lakrarile ne intra saa ese nrin barierile orainelora mi ale frontierilora. Mai nainte venitala anesta era nrea moderata: era obineîa kă se nlătea vamă namai nenti*a lakrarile ne se vindeaa în oramele domnemti; iar nentra niărfarile ne se esnortas saa se imnortaa în yeara se nlătea namai kăte 80 bani de kara, fora vămaire. Grigori Vodă Gika în anala 1733 a fokata o nor. tarifo, dană kare s’a snorita venitala Vămilor, mi s’a menijinată kiara dană Reforma lai Mavrokordata. Ela a fosta statorninita o kasă sab name de Karvasara (dans kavăntala tarneskă Kervana-Seraî); aine se deskideaa mtrfarile ne se imnortaa saa se esnortaa din ijeara, mi nrin Vamemala nela mare se laa kr>te 3 la safo da­ nă nregala lora de la negaijitorî; iar la tărgarile de ne afara vama se laa îndoită dană tarifo. Doăă-snre-zene sate înnrejarala Bakaremtilora mi alte onta înnrjejaral altora orarne, se fokase libere de aneastă dare nentra ori-ne măr* fari adarieaa saa skoteaa. In anala 1768 venitala Vămei s’a radikata la 115,000 lei; dar dană aneasta, nrin adăogi­ rea mi kremterea nregarilora tarifelora, a ajansa de se vin­ de ka 500,000 lei.

Venitarile arătate mai sasa a le Domnilora, în anala 1768 abia eraa de 604,100 lei; dar dană okanănîanea de mese ani a omtirilora rasemtî din 1806 mi mai ne armă, ele din ana în aria aa kreskata.

Oîeritala, kare era kăte 12 narale de oae mi doi lei nlokonala, ne timnala Ramilora a ajansa 21 narale.

Dijmăritala de la 12 narale s’a arkata la 17.

Vintritala de le 10 narale s’a arkata la 20.

Ilogonăritala la 5 lei nogonala.

Tatanăritala la 20 narale nrajina. în anala 1816 venitarile de mai sasa s’aa văndata ka nreijarile armătoare :

X

PARTEA TI1I. EPOCA IV. CAPU XII.

UI 267.000 260.000 448.000 1,075,000 Iar în

3217

Oieri tslg kb Vtktritblb.

DijmtritslS kb Tbtbntritblg.

Vintritblg kb Ilogontritblg.

anblg 1817 s’ag vtndbtb ks leî.

1,300,000.

Oknele drentS leî.

525.000.

Vtmile — — 550.000.

2,375,000. în anulg ksrentg 1818 s’a xottrtt» ka Rassraatsrile de raaî sbsg, afara de Okne mi Vtmî, st nmxe în starea lorg de mai nainte; iar Oîeritblg, DijmtritblS mi Vintritslg s’ag vtndsts kb 280,000 leî, kb kondiuîsne ka banii st se strîngT> dbnt xrisovbls lbî Aleksandrs Vodt Insilante, karele în timnşlS domniei sale Mei dinte! a ftkbtg msltc îmbsntttSiri în ijart, atetb în nrivinga Rbssinatsrilorg, kttS mi a Menzilsrilorg, nreksmg se va vedea în xrisoavele alttsrbte.

OA.PITULXJ XIII-

Chrisovulu iui Alessandru Vodă Ipsilanle despre Zahereaoa ce se trimite la €onslantinopole, despre Oieriiă si altele.

Ilentrs folosbls nbbliks, mi nentrb nrovisionarea oranib’lsî kb' tots felblg de Zaxerele, mi fiind 8 kt nb ssntS negsijttori streini Tsrnî ne ntmtntblb . n;erei ka st înnargt bani kb dobtndt ne mărfi», lbkrs ne adsnea mare mi mbltt nagsbt jjereî, s’ag randsits negsijtton ntmtntenî onerntî, ka st fakt tots komerijb'lb lorg în seara ks ori ne felS do Jskrb.

Iar din nartea nrea nbterninei îmntrtijii s’ag alesg dintre negsii.ttorii xiei mai alemî Tsivjî mi dintre noi mai ksnoskbiji ssb ore-kare înkeztmsire a KananslbT, ka st ia obiekte de ori bnde vorg gtsi adsnate de kttre ncgsijttorii ntmtntenî kb bbnt tokmealt, mi kb bani nsmtrttoare, ka st le dbkt la îmntrtijie nentrb îndesiblarea Kananslsi.

21 VOL. UI.

"322

ISTORIA DACIEI

Negugttoriî ntmtntenî dtndu ltkuitoriloru de nrin sa­ te banî nentru obiekte, mi anemtia ne avtndu de unde da neea ne as vtndutu nu suntu liberi a sokoti banii lor» mai mslt» de kttu «nul.» la zene, sau «nul» mi jumătate la -rafuealt.

Intermezii (samsarii) suntu onrigî.

Vama ne danii obineîu se lua de Aga, de akurna îna­ inte nu se va mai lua.

Diata Oierituluî ne este kt te 16 Vu banî de oaie, se skade la 12 bani; iar a Vintritului la 5 bani ne vadra.

Alţii Chrisovu despre Menziluri tatu a acestui Dom nu.

Togi kaii Menziluriloru sii se kumnere ku banî domnemti, aseminea mi nutrirea lorS sii se iakt ne sokoteala Domniei.

Menzilxanelele (kâsele de nostt) sii se fakt afara din sate, ku kurte, ku grajdiurî, mi ku trei sa» natru kamere nentru renaosulu trekttoriloru.

Surugiii sţ fie ncînsuragi, nesunumi la dare, mi ku 90 banî leafa ne lunt. La fie-kare Menzilxane st fie ktte unu ktnitanu ku Slujitori; mi ktte doi Bemliî Turni de nazt; iar ktnitanulu st aîbt tott îngrijirea Menzilului.

Mine vine de afara ku Menzilu, va nrimi kaî de la Ktnitaui, ku nlatt de 10 baiu ne ort de unu kalu; iar de va avea firmanu-inamu va lua kaî fart nlatt.

Mine va voi st nlene ku menzilu, trebue st kanete karte domneaskt, înst ku nlatt.

Velu-Ktnitanulu de la Menzilxaneaoa Bukuremtiloru s’a nus» sub askultarea Snttaruluî, karele s’a înstrninatu ku t6te Menzilurile din geart, giindu kodikt de numele tuturor» ne mergu mi vinu ku Menzilulu, nentru kare are mi un» Logofxtu ajutorîu.

Kanitaniî Menzilsrilor» de ne afara vor» ginea kodbie în kare voru înskrie numele aneloru ne treku nrin Menzilu-

PARTEA VIII. EPOCA IV. CAPU XII.

023

rilc lor», dsnT, kare vor» trimite cstrakte în fie-kare sintîniint la Vels-Kamitan»ly de Menzilsrî din Bbksrenjti, îmnresn-B ks banii ne se vor» ti adsnat» ueste ST>nt'&m'Lm& de iic nlata nrogon»l»î; mi Logohitsls Vels-K/bnitanslsi si/itrcak:& în kodika sa *.

Chrisovulu Iul Alecsandru Vodă lpsilante pentru orănduielele ce a introdusă in ţeară.

Noi Alecsaudru Ipsilante cu mila Ini Dumnezeu Domnii şi stăpânitoriu alu totei ţerei Romaneşti.

Dorinija de a fa ne binele av^nda &rt sminteala de ajstorS ne Damneze», ancla ne o are trebae n'tn'E în fine st ajang* la skonsl» se», iui o intenijisne generoşi tiremtegfcseiute okasianeu nentr» a fane fante frsntdse. Aneste amiuido»*. adikt kagetsl» mi voinua, kimd» se sneska, fak» r&sboîsl» nel» maî mare ori k&r»i obstakol» mi ori k&rei great'nijî, mi nenatinnîomilors le dî> nstere mi înlesnire. î n ma­ re gremeahi kad» Domnitorii, kari, avimd» bsna irjtenn,i»ne mi libera voini^-n, mi tot» odatî. iui n stere a kare înlesnemte orî-ne efekts, sa» ns le nsn» în Iskrare sa» absseazTi, k-Bnî ks aneasta faktf ru>katslg nereksnomtinn.ei fors de mtirea lor», dsuT. nrenentsl» insuiratslsî anelsîa din ’îesaria karele zine, kos anela ne note sa faltT» sns bine mi na-ls fane este vinovat» mi kassT» roşişi ne n’a voit» a-la stirni. Ilentr» aneasta dars tots-d’a»na de kT>nda llrovedinija ne-a» nss» în kan»l» anesteî yerî arerits kredinnîose, am» sokotits kL nrek»ms ne-a» di>r»itS ks tronai» Domniei ne-a ininsss mi da1). AstazT Velg-K-&nitanslg s’a desfiinţat*, mi assnpa Meuzilsrilorg este randaitg aug bocrîs, ks »ng kasierg nentra sokotelc. Auesia nriimemte banii din Visterie mi fauc anrovision&rilc de fon* migrBsnjie. EIS mal are mi ulul tovarbmi dintre bocrî, Bag dintre negsţitorl. Bemliii TbmI s’ag desfiinţat*, IHata s'a rxdikatS la 20 naraledo kala neon, iui nsmai de xatxrS bc di» nc la vnil bocrî ki»te ks 10 uarale.

(Aulorulu.)

324

ISTORIA DACIEI

taria nentrs bana ktrmsire a nonorslsî gcrei nustre. He a-iest» temeîs, marmagi ks frika lsî Dsmnezes, ams xottrtts st mergems ne kalea îrabsnttogireî gereî ne Dsmnezes ne-a înkredingats, nentrs kare ne de o narte voinds st> o adsnems în ore-kare stare ltsdabilt, în lini iute ini îndreptare, iar ne de alta ksgettnds ka st gtsims mijlduele nele mai efikane snre îndenlinirea anestei folositdre doringe, am» xottrtts de o kamdatt ka, ori ktnds în ori ne kazs vom» întinmina neva gresttgî, st le înlesnims ks tott sirgsinga mi ks tots stsdisls, lstnds învtgttsrt de la anels îngelents Roman s (Seneka) ne zinea kt orî ne se învinge nrin nestrtmstata sirgsingt mi bsnt voingt; mi mai de anrorie îndemnagî de ksvintele ksvtntttorslsî de Dsmnezes (Grigorie) dizo 0sou ăpy sadea xert efc 0sdv dvaTcauasa&at, ams înuensts de la sfintele ameztîninte .maî înttîs, de la nreogiî biserineî mi de la monastirile din geart, mi vtztnds rtsls obiueîs de a fi ssusss la dtrile Vis teri eT, ams desfiingat» aneasta rientrs tots-d’asna nrin sn« deosebi ti» xrisovs als Domniei Ndstre; dar am» rtndsits ka attţs monastirile ktts mi nreogiî st dea ore-kare ajstorîs în lskrsrî îartrni nentrs fante nltkste lsî Dsmnezes; mi a nsme monastirile st dea la skolele înfîingate, îarureogiî la kassa milelor», nreksins nre largs în xrisovsls aiie)a se ksnrinde. Drents aneea vtztnds geara aneasta kreintineaskt linsitt de învtgttsrî, de intiinge mi de arte, kare lsmineazt mi folosesks ne rionors, am» înfiingats skolî ks nrofessorî ksnoskstorî de mai mslte limbi, rtndsinds-le lefe mi dtnds ajstorîs uii îndcstslare skolalilors. Dsiit» aneste înst ns am» sktnats ks vederea mi folosele din afart, înksraginds agliksltsra mi komergsls, mi tote uele uc adsks îrabilinsgare mi nrosneritatea loksitorilors gereî, organ istnds nentrs întemeerea oneste! forositdre srmtrî/ afart de komsnitatca aktsalt a .negsgitorilors ntmritenî, îiikt o k< msnitatc de negsgitorî strtinî ks staroste, ka st ner'ieteze nriniuile negsgitorilors, în ktts ks kinsls anesta gtsinds înle­ snire fie-kare, st se îndemne a nraktika nrofessisnea a'ieasta. Intre aneste ksgettnds iui la inesseriile liberale, mi vtztnds kt este mare linsa lors aiiie, iui jsdektnds Dotu-

PARTEA VUI. BrOCA 1Y. CAPU XII.

325

niea mea kt este do neantratt trebainiji a se îmmaliji, amS rtndaita o societate deosebite de onta boerl kari st se okane de nricinile tstsrorg meseriilor» mi ale rafetarilors, mi îndeosebi de ori ge invemjiani no! mi orindaele bane ne nota fi snre folosala mi noddba natrieî, nrekamk nodari> yimraele, mi alte lakvarî folositore. fie lingi aceste t6te mai gândind», ki malgî sirayî mi nevoemî sânt» linBÎn! de cele ncantrate ncntra vîeijsire, mi koni! orfan! mi vtdave strace ftrt st aibt nici ana ajatorîa, maî aleea sab o domnie ortodokst mi religioşi ka acensta, ama sokotita kt va fi nltkata la! Damneze» st se faki o kast la stnta Mitronolic, sab nrotekijianca Mitronolitalaî, în grija acelora onta boerî, desnre kari s’a zha ma! sas», mi ama noranyita ka st se dea de la Domnia noştri kite 6000 le! ne ana în artţaţele ajatore.

Domnia ndstri, vtztndS mi starea de maî nainte a Menzilsrilora, am-sarea ye aducea lokaitorilorS, nagaba yo se ftyea Visterieî, nrekama mi grcatatea ye suferea?; kilttoriî, amS ftkata tote kinarile mi ama gisita modala de vindekare, nainda-le t6te în bani rtndaîealt, nrekama aname se kanrinde în testamentul^ ye ama data uentrs ayensta.

Organisarea Slujitorilor» din afart mi din liautra gtsind’o într’o stare f6rte viyiosi, ama amezats la lokarile yele maî imnortante Ktnettniî, ka Slajitori! trebaitorî centra naza frontierilora mi nentra njnerea linimteî nabliye, ortndaindfi lefe la ton,! dant kaviinijt, nrekama rire-larg# se aratt în testa­ mentul» nostra nentra sistema domniei nostre. înainte de toate înst, dorind» a întemeea naza drentiijeî fie-ktraîa, am kibzaita îmmalgirea jadekttorilorS, mi ast-fela nentra ka st artttina kit» este de trebaincosa ameztmtntala ayesta nentra resnektala bane! mi a drenteî vieuairi, amS amezata aiy! în oramala yela maî nrincinala ala Domnie! noastre Tribanale de jadekitorî alem! mi de birbaiji nraktiyî dintre kredinciomiî boeri a! laminatala! Di­ van» ala Domniei noastre; acestora le ama rtndaita mi leie bane ka st noatt ka îndestalare a se okana de dreiita— tea fie-ktraia, naindale înainte ka esemnla însamî ostenea-

326

ISTORIA DACIEI.

la uri zelul» ne însumi Domnia noastre nune întru uaza drontaijei, asistandu însumi de trcî ori ne SKntam&ira la Diva­ nul» general». Am» rânduit» tot» odata mi în fieinte kare jsdeijb k&te »n» Judelratoriu, f&k&nd» mi o lege d«ir& Institbtile îmn-BrxtemtT, kare s’a tradus» mi s’a tinxritu sure a se îmm&riji în toata seara snre înlesnirea kugetulsî j»dek&torilor» mi naza drentasiî.

Ile lungii aceasta, sure mai mare înlesnire a lukr&rilor» amu r&nduitu ne lungii fie]kare judek&tor» din judesu, mi k&te unu Logofot», nentruka s& ijie o kondik'B, în kare st> treak& toate nrotokoalele jsdeksgilorS mi toate dokumentele ne se înf'&iiimeaz'& în nronese din nartea likuitorilor» din judece.

Ilentrs ka sii îndemnam» mai k» seanr& ne komnatrioiiî a se okuna ku imulşirea vitelor», amu xoterat», ka nlata oîerituluî st se skazfc de la 1G !/2 la 12 bani, nrekum se vede în Domneskulu nostru xrisovu ne s au dat» întru a* neasta. De aneea întarimu mi nrin xrisovul» anesta, xotar»nd» snre folosul» nouoruluî mi al» nostru, mi or&ndueala tutuloru boeriloru iţerei, de ia treanta nea maî mare ir&ni» la nea mai mitra, mi am8 regulat» veniturile generale, nentru ka fix mtie fie-kare ne trebue st» kanete de la serviniulu seu, nrekumu anume se v&du skrise mi xotor&te în kondikt deosebi tT».

Duir& aneasta întorlrandu luarea aminte asunra veni­ turilor» îjereî Domniei mele, ku kare se susrjinu toate tre­ buinţele serei, mi vLz'&nd» neor&nduelele ku kare se adums, îmulsirea sferturilor» mi înkurlratura sokoteliior», duir& kare sermaniî kreuitinî nu era skutisî mT>kar» o zi de sunTr&rile taksidarilor» (adun-Ltori de bani;) vT>zi*nd« kr» aneasta ajunsese la o neomenie nesuferita, din kare seara a ajuns» în starea nea maî trista mi t&nguibita; voindS denî Domnia voastrT» ka s% nsnemu mi aneasta în oare ka­ re indrentare, sr& înlesnim» ne tosî mi st* nr&ngTemu ne nei sermani, snre îndrentarea mi nrosneritatea serei, mi snre vennika noastre nomenire; sners&nd^ tot» odata k1» se va îndrenta mi sk^derea numărului lokuitorilor» nrin îmulsiroa lor», domnemte xotarîm» ka sii nu se skoas't maî multâ de

V PAIîTKA. VIII. ErOCA IV. CAPU XU.

327

trei ori nc an» dare'lente sn» galben», mi o altt dare nentrs tribatsrile îmntrttcmtî. Aceste dtrî st ns se raaî n»measkt sfertsrl, ci st se zikt semî, adikt Ilervi-sama, Ftori-sama, Treti-sama, ini sama dtrilor». Asemenea mi dtrile breslelor», kare se resmmdeaii tot» d’asna ks o oare-kare deosebire de a le birnicilorg, xottrîmS mi aksma ha breslele st> nltteaskt de don ori ne un» nentrs keltselele gtreî, mi odatt ne an» nentrs tribbtsrile îmntrttemtî. Aceste dtrî st se liriimeaskt la Visterie k« kinslS acesta, adikt : la fie kare natrs IsnT st se dea ktte o seamt, nrcksmS s’a maî zis»; mi deosibits de aceasta banii trib»t»I»I la timnslS ksvenitS. Breslele st nltteaskt darea xoţirttt la Sf. George mi la Sf. Dimitrie, iar darea tribstslsi tot» într’sns tiran» k» geara. Toatt adsnarea banilor» st se fakt în kinsls srmttors: Isnravnici de j»dege, ameztnd» ssraa banilor» dsnt nsmtrsl» loksitorilor» fie-ktrsia sat», JJnranii vor» face cisla între eî ka st, nltteakt fie kare în analogie ks nsterea sa. Ama dar nentr» ka st se nsblice în toatt ncara Domniei mele, mi ka st se înceant toii,î a se b»k»ra de smsrtrile nsblice ne s’a» ftksts, înkredingatt fiind» Domnia noastitkt toate xottrtrile acestea se vor» ntzi ks nestrtmstare, ara» înttrits aceastt Domneaskt xottrtre nrin testamentul» nostrs în formt de xrisovs, akredittnds-o ks înssraî ssb semnttsra noastre mi ks Sigi­ liul» Domniei noastre; nentrs kare rsgtms mine alrji întrs Xristos fragi, ne kare îi va învrednici bine voitorsl» D-zes ka st ajsngt la sttntnirea n,trei aceştia, în nsmele nrea sfintei mi nedesntrijitei treimî a legi mi a kredingi tstslor»' drent» kredinclomilors kremtinî ka si, o albii tot» d’asna în ajutor» în sekolsl» de fagii iui cel» viitor», ka st, înttreaskii mi st ntzeaskt ameztmintsls acesta al» nostrs, nentrs ka st se învredniceaskt mi Demnia lorS a li se ntzi tes­ tamentele mi rtndselile de kttre srmamii Domnilor» nen­ trs tot» d’asna. Snre înttrirea acestsî Xrisovs, ce s a» dat» de Ia Visteria Domniei noastre, s’a trekst» în kondikt mi s’a dat» la sftnta Mitronolie ka st se ntzeaskt nentrs tot» d’asna. Iar Domnia noastrt am» n»sS martori ne nrea is-

328

ISTORIA DAD1EÎ

bigi nomtriî fii Konstantins Vodii mi Dimitrie VodT», mi ne ne togi onorabili rai kredinuornii. boerl ai'Divanalbî Dom­ niei noastre : Ilan Dsmitramks Gika mare Ban».

Ilan Nikslae Dbdeskb mare VornikS de geara de sbsS. Ilan Rad» Vaikxreskş VornikS de geara de jos»..

Ilan Danii Filineskfc Logofăt», de geara de sssk, Ilan Ştefan» Ilsrskoveans Logofet» de geara de jos», Ilan Ştefan» Miuiogl» mare Siri>tar«.

Ilan loan V'Lki.resk» mare Vistier».

Ilan Skarlat» Karagea mare IlostelnikS. Ilan Dsmitrake Rakovig,& mare Klbner».

Han Ilreda Ilrijbean» mare Haxarnikb\ Han Konstantin» Vsksresks mare Stolnik».

Ilan ManoiakeKregslesk» mare KomisS. Han Dimitrie X: mare Slsger».

Nikolae mare Iiitar».

Efor» mi îngrijitor» este Domnia lbî Enake Vî>kT>resks mare Vistier». Datss’a testametsl» anosta în an»l» al» Dom­ niei noastre. în qinstitstâ oram» al» tronblsî nostr» B»ksrenitî, în anblb mr&nfbireî 1775 lbna Dekemvrie.

--------o*® **->©>

--------

1

ms:_ Geografia politică a Moldovei.

CAPITULU I. IJeara aceasta se afli între gradele 45° mi 49° mi 10 minste în ligime, mi între 41° mi 47° grade mi 30 de minste în lsngirae. Desnre nord» se xotira din vekime ks Ilolonia, desnre nsiritS ks Basarabiae, desnre sad» ks Dsnirea mi ks geara Romineaski, mi desnre ansss ks Ar­ deal» se» Transilvania. Moldova din vekime se îmnirgea în dosi, în geara de ssss mi geara de jos». JJ.eara de ssss se întindea de la Iamî snre NordS, mi konrindea jsdegele: Bakis, Neamgs, Romans, Ssneava. Kirligitsra, Xîrlis, Botoinani, Doroxois, ^ernisnil miXotins. Din anestea Xotinsls se stinmi mslts timns de kitre Tsrnî, kariî fikssori mi fai­ moasa netate ne nsrta asemenea nsme; Ssneava mi Mernisgiî, jsdegele nele maî mari mi maî nonslate, dsni Konvengisnea dintre Iloarta Otomani ini Imnerisls Asstrieî, din Ansls 1774, as treksts în nosesisnea neî din srmi nsterî, afari de nsgini narte ne os rimass Moldovei din amindoi din anestejsdege. Iar Moldova de joss se întindea kitre ssds, mi ko­ nrindea jsdegele Soroka, OrxeiS, Filnis, Ksvîrlsîs, Ilstna, Teksnis, Birlads, Vaslsis, mi ICodrs. în Moldova de joss era mi jsdegsls Benderslsî, dar snS Domns l’as lisatS Tsrni-

330

ISTORIA DACIEI.

lor», kariî as fBksts faîmosa cetate ks aiiesţamî nume nantrs arararea xotarelors. în Moldova de jos» era mi nartea de gearB dintre Nistru mi DsnBre, ks o margine desnre Ma­ rea Neagrr», kare se nsmea Bsgeaksls. Arai era faimossls dezertb' SnitikS, kare mai ne srmB ks netBgile Akermans Kilia mi Ismails as ltBzsts ssb stBHBnirea TsrmlorS. Astă­ zi însB dsnB traktatsls de ksrBnds înkecats (1312) între Soarta OtomanB mi Rusia, toatT> Basarabia ks nimii j sdeye a le sale, adikB Soroka, Orxeîsls mi I/r>numna, XotBrnraenii Kodrs, Greneniî, mi o mare narte din jsdegsl» Iamii, înnresnB ks MetBgile Xotin,s mi Benders, as trekstS în stBnBnirea imnerislsi Rusiei. De aqeea Moldova as ajsnss foarte mikB, konrinzBnds nsmai 16 jfidele mi'ii mi desnBrgindsse desnre rBSBrits de Basarabia nrin risls Ilrstslsi.

Teritoriul» acestei geri desnre nartea meridionala, un­ de. ssnts jsdegile Ilstna, KovBrlsis mi Ffcbiis, este mai mslt K^mnie întinsB: iar al» nelors-l-alte jsdege este mai vari­ at» de dealuri; aceste dealuri ns ST>nts ama de nalte, în ksts sb ns se notB ksltiva nBmBntsls; nîntre ele ssnts inesurî întinse rai mBnose mi nsmaî desnre Transilvania ssnts msngî netromî neksltivabilî.

IlBmBntsls acestei geri se sdB de kBtre mai mslte rîsrî mi rislego. Mele mai însemnate ssnts doB: ITrstslS mi Siretsls. Ilrstsls s’a fBksts faimos» în istorie dsnB întBmnlarea bBtBliei ^ie a nefdsts îmuBratsls ITetrs bBtsndsse ks Turcii; els aksraa desnarte Moldova de Basarabia; els nsrnede din msngii Ilo.loniei Asstrkrae (Galiciei) mi, ksrgxnds în lungul» Moldovei, se varsB în Dunăre ne va mai în josit de Galai^i; ana sa este forte bsnB, mi are o mslgime de nemţi gsstoini. Seretsls (nsmits în vekime Seretrs) este îarBinî unS rîs destsls de mare; în el» se varsB mai mslte ane însemnate, nreksms Moldova, Bistriga, Trotsmsls, mi altele; els se varsB earBnrî în DsnBre din sus» de Galagi, mi din jos» de Br&ila. IIe a^ests rîs se kobors o mslgime de kerestea nentrs .korcbiile arsenalslsi îmnBrBtesks. din Konstantinonole. mi alte lemzr&rif de tBmnlBrie.

OdiniorB Moldova nosseda mi rîsl» Nistru, ve din ve-

PAKTEA IX. EPOCA IV. CAPU I.

331

kime se nsmea Tiras; dar asfozi elS a ramass al» Basara­ biei, desmirginds-o de Ilolonia Rsseaslra; el» nsrcede tot» din Ilolonia Asstriakt mi se vars'B în Marea Neagra.

Tot» iramsntslS Moldovei este minos» mi nrodsktivŞ nentrs ori ne fel!» de sfcmTinfctsrî; are iradsri întregi de ar­ bor! frsktiferî ka mi geara Msnteneaskii, mi dealsrî (nodgori!) de vi! în mal mslte mrgî, mi mai ales» la Odobemtî în jsdegsls Ilstneî Afara de risrî, Moldova nosede mi o mslgime de elenitee naturale mi artificiale, nline ks o mslgime de nemtî gsstomî la im>nkare.

Intr’sns ksvsnts, Moldoveni! n» se nots nfonge de ingratitsdisnea natsreî: aceasta n» se sifo la eî ka la alte ger! ks sns okî» avar», ci-î face soi se bsk»rc, ka mi Msnteniî, de tete cele ce trebsesks nentr» fericirea lor».

Moldova esnorteazt nentr» Tsrcia mi' Ilolonia totS acele lskrsrî ce le esnorteazT* mi geara Msntenenslra nentrs Tsrcia mi Germania.

In sksrt», toto deskrierea ce am» fokst’o nentrs geara Msnteneaskii desnre m&rnsnî, dosnre vite mari mi mici, do­ mestice mi sălbatece, desnre stsnî, naserl, arbori, metale, mi minerale, am» nsteao face mi desnre Moldova, fora nici o diferingb. Loksitori! înss n» ssrit» în nronorgisne ks bsniitatea mi întinderea teritorial»!; el &snti> nrea nsgins nsmiiromî, maî ales» geara de jos» este ore ksms desert*, din ka«sa deselor» rasbde ce as srmat» între Tsrcia, Assria, Ilolonia mi Rssia, ale lrarora teatrs as fost» mi Moldova ka mi geara Msnteneaslra.

Hea ma! bsn* narte de lok» a Moldove! a fost» acea de neste Ilrsts; dar mi aceea este nsgins loksite din kassa T*tarilor§ mi a cetogilor» Xotinsl» mi Bendersl», ce craă ssb dominarea Tsrcilor». De aksma ’nainte ins* note se va nonsla, fiind» Ira a venit» ssb dominarea Rsmilors.

1). AstorslS se vede k* ns kenonitea nodgoria Kotnarilor», kare nroduce viusrilo cele mal ssneridre.

(Traducătorul»).

!

ISTORIA DAC1EÎ

3?2

Toi^î -loksitorii s»nt» kremtiM de dogma r&SBriteani, afara de kete-va sate, ne ssnta în jsdeijele Roman» mi Bbk-B», kare srmeara ritsla biserineî anasene. în oramsli Iauiiî, mi în alte lrate-va orame, ssnta mi Armeni mi maî malijT Evrei, kari se oksiiB k» tot» felisla de indsstrie mi komergi.

CAPITULU II-

JDistrictele Moldovei. § 1.

K0V3RLSIS.

IJinatsl» acesta este neli mai meridionali; el» se xotisramte desnre Dobrogea nrin DsnBre, desnre Braila nrin Şiret», mi desnre Basarabia nrin Ilrati.

Oramsli de residennB al» Isnravninilora, kare se nsmesk» nsrkilabî, este Galaiju; el» este sitaat» în marginea stongB a Dantrei între gsrile Siretal»! mi Ilratalaî. Aine este mare skekr» komernialB, nrin kare se imnorteazB tot» fe­ tei» de l»kr»rî ne vin» de‘la Konstaniinonole nringsra D»nsreî Sslina k» o mslijime de korabiî mar! mi mini, kare se întorka înkasrkate k» nrodsktele Moldovei.. § 2.

FklAIIS.

Din sas» de jadeijali nrenamits este desnre rasBi’iti ne iBngB Ilrati jadeijali Filmai». Anesta are dois oranie: 3nsl« narait» FtlniS în marginea ITrstalsî, mi aktsal» X»mi! snde este Eniskonie mi residenrja Isnravninilora. xIeva mai în sas» de anesti orâmi la marginea Unitate!, se vede mi faîmosa Movili a Ribîeî, ne lingi kare Iletr» neli niare a nerdati risboîals k» Tsrni!.

PAIiTEA IX. EPOCA IV. CAPU II.

333

§ 3. iAimi.

A*iestă ijinstă se întinde dela Făkjiă în sssă ne lăngă UrsfcS: nea mai mare narte însă a .rămasă neste Ilrst» în Basarabia. Ailie este orarnsl» omonim», kanitala uii Mitronoliea Moldovei, orauiS forte vekfe, dani Kantemiră, karele din raine s’a ridikata de kătre Ştefan» Vodă IV nrenamita ţielă mare. Elă este situată doăă ore denarte de Urata ne nialsla rialai Baxlaîa, ria forte mikă kare îmjinge nartea de josă a oramalal mi infestează aerala în tirana de se\ietă. în oramala anesta este destulă mimkaie komeryială mi amezărî boeremti forte framose ne karele note asemăna nineva ka zidirile din oramole Earoncne. Mona ştiri, Bis crini, xanarî mi alte ediHnîarî suntă mai malte măreiţe mi minu­ nate, Tar lokainrjele săranilor» sânt» fără de răiidaieală mi ne însemnate. Edifiniala nela mai mare mi mal însemnata însă este Kartea doraneaskă zidită de akama onta ani de kătre Alcksaadra Vodă Morazi *. non.alan.ianea arestai oraina se arkă neste 60 mii lokaitorî. § 4.

DOROXOÎ8».

Anesta n,inat« se întinde de la IamT în sas» desnre Urata. Residinna Isnravnimloră este în oramala omonima DoroxoTu, lăugă ana laka însemnat» ne se formează din isvore. § 5. XERjgA. Auesta este ană mikă n,inată, ka aeă oramă de resideni^ă omonima, ande este mi skaanală Ism-avninilora 2 1). Kstă desnre Kartea Doirmeasku astorulă so înmeahi.- ca este multă maî vekc mi Dom nulă Muruzi nu f-ukuse dc ki>tă a o restaura. Afara» dc aneasta elu treue ku vederea biserika monumentalii a Sfinriiloră trei IerarmT, fiikuDi de Aleksandru Vodii nclă bună, kare în arxitektura sa se note komnara ka falmosa Monastiro a Argemuiuî. (Traduceloriulu) 2). Dună rotunjirea fo»kuti» iu urma regulamentului anostă judcjiă s'a de­ sfiinţată, îmnasrjjindu-se teritorială sxă între Doroxol» mi Botomanî.

ISTOIUA DACIEI

334

§ 6.

BOTOIIiANIÎ.

Anesta este sns mik» ginsl» al» k'Brsîea venit» este destinat» nentrs Domna. Oramsls omonim» în kare este mi residenga Isnravnmlor» este al» dsoilea danii Iamî mi are mimkare komerniahi dsnoi Galagî. § 7.

XBRLGBS.

Ijinstsis acesta este forte mik», ks snS orauiS omo­ nim» karele este residenga Isuravninilors \ § 8.

K^RLIGTdTORA.

IJinsts forte mik» desnre nartea nordikfc a Lunilor» k» snS oram» nsmit» Tfcrgs-frsmoss, skasnsls Isnravniyilor» 2. § 9.

ROMANbLb.

IJinstsl» aresta se afhi desnre an»s« dc al» Kirligst«rei, ne tangT. risls Siretal», k» oram» omonim» ne «ns lok» forte frsmoss ne marginea stângii a ri»l»î Moldova, de kare n» denarte este mi risls Siretsis. Aiiie este skasns eniskonals mi residenga Isnravnmilor». § 10.

VASLbîb.

Acesta este înkfc sns miksginst» desnre ssdsls gin»* tsl»î Iamiî ks sn» oremelS omonim», în drsmsls mare ne cste înti$ Iamî mi Galagî, ka mi srnr&tdrcle trei orarne. § 11.

T5T0VA.

Desnre ssdsls ginstslsî de mai ssss este mi areasta 1). Acesta asemenea s’a desfiinjjatS îmnirijinds-se între Iamî, mi Botoinanî.

2). Asemenea s’a. desfiinjjatg îrarnsrjjindH-se între Iamî mi KomanS. [Traducelorlulu].

PAPTEA IX. KPOCA IV. CAPO 11.

335

ks uns oramu numită Birla du situată ne lxngai riulg omonimS Bin-ladă, unde este mi skaunulu Isnravnteiloră. § 12.

TEKSL11S.

Snrc sudulu judeijulbl de mal sus» este mi acesta ku unu oramu omonimg iie este skaunulu Ism-avnimloră. § 13.

I1STNA.

IJinutulu auesta este desnre anusu mi sudă de judeijulu de mai susu; elă se întinde sure nordu ni>mi în Transilvania.

Oramulg de residenijT» alb Isnravnimlorg es.e Fokinanii, karele e komunu mi Moldovei mi uerei Romomemti, desnT>ryindb-se de o miki> g'i>rta a rislbî Milkovă. § 14.

BBKBS.

Judeijulu acesta se afli» între Romană mi Ilutna, întinztndb'-se nT>nfc în Transilvanii*. Oranjulu de residenirB alg Isnravniuilorg se numeiute totu BT>ki>ulu, situată ne rnalulg drerită alb riblbî Bistrina, karele nu denarte se varsx în Şiretă. în atestă ninutu nnaî este mi orainulă T&rgulă-Okni de unde se eksnloateazT. sarea, ltngi. riulă Trotumu; asemenea mi ormnelulă Moînemti de bnde se esuloateazi nnksra. § 15.

FEAMIJ8.

Desnre nordulu juden,ului de mai sus» este mi n,inuţulă Neamţului, karele se xotopamte desnre anusă ks Transilva­ nia. Aiye este mi nelă mai ’naltă munte ală Moldovei nu­ mită Heaxliă'. In anestă i£inutu sunt» doă'L orame: lliatra de a stingă riului Bistriţa skaunulu Isnravnmiloră; mi tirgulă Neamţului ne lingi riumors Neamiju, de unde nu de narte este mi faimosa Monasţire a Neamţului în kare suntg neste 400 monaxi; iar din susg de oramu se vidă mi rui-

336

ISTORIA DACIEI

uile unei netifTji vekî ne o koste de munte, ksre este fnkute din timnuluu R-omaniloru. § 16.

SSHEAVA.

JsdeyslS anest-a se întinde mai snre.nordu de nels de mai sus»; ku tote k'B nea mai mare narte din elu a trekutg sub dominarea Austriei, a rămasa înss totumî destul» de mare mi de frumos». Oramulu de residenij'B alu Isnravniniloru este Fsltineniî, situatu nu denarte desnre anusu de oramulu Suneava fie a rsmasu în Austria; afara de anestamal este mi oraiuelulu BsrdujfcniT, desnre rasm-itu de Suceava! ne ’nartea stengs a riulsî omonim» Suneava *.

CAJPITUJOXJ III.

Despre autoritatea Spirituală.

Autoritatea Snirituali. a nerei deirande de Mitronolitulu karele mede în Ianiiî mi are ssb di>nsulu ne Eniskoniî de Romanu mi de Xumî. Mal ’nainte elu avea mi ne Eniskonulu de R'tdi.uyu, dar enarxia anestsea afhmduse în Bukonina, a r&masu sub dominarea Austriaks. Mitronolttulb' anesta ka mi nelu din ijeara RomrBneasku, se alege de kstre boeri mi se înteremte de Domnu; îar dunr. aneasta kam.te rekunoamtcrca Hâtri arsului de la Konstantinonolc. ne kare Mitronolitul» îlu kunoamte de Autoritate. în Moldova ka mi în neara Rom^ne^sk's suntu o muln,imc de Mi.mi ştiri dotate de Domnii vekî ku averi însem­ nate; unele atermi de Mitronoliî mi Eniskoniî, îar nele mai multe mi mai bogate de Sf. Mormimtu, de muntule Sinaia, 1). Hele ne am» vorbit» desr/re karaktcr»l» loksitorilor», desnre datine, indastrie. Komery?, robii, Kler», desnre momtcnirea mi autoritatea Dom­ nilor», ini desnre organizanisnea Administraţivoi, anoleamî le renctemS ini nentrs Moldova.

PARTEA Xl. EPOCA IV. CArtî IV.

337

de Sf. Munte, mi de alte mănăstiri din Turma, de unde din timnS în timnu se triraitu mi Egumenii,

CAPITULU IVDespre autoritatea civilă.

Forma guvernului este Monarxikă. ka mi aneea a ae­ re! Msntenemti: se distinge de aneea a Monarxiiloru Euronene, numai nrin aneea kă Domnulu este sunusu Sultanului karele ori kăndu voemte ’ls skimbă sau ’lu destitue.

Nobili suntu aneîa kari se tragS din boerî, sau ltanăt* dregătorii ku kaffane. Norokulg se jokă mi a ini ku 6menii ka mi ne aiurea: vede liine-va strănenogî de boerî mari, mi din familiile nele mai strălucite a le gerei, kă a■ bîa se . învrednicesku a kănăta kăte o mikă dregătorie sau rangu, ku tote kă Domnii de dună timnu au atengiune de­ osebita nentru familiile cele mai veki.

CAPITTJLU V-

Despre Curtea Domnului.

Dregătoriile boeriloru mi rangurile Kurgeî Domnului suntu maî totu acelea în Moldova ka mi în geara Munte.neaskă, ku ore-kare mikă diferingăîn rănduele mi venituri nrekumu se însemnează: Doi mari Logofeţii. Ane in ti a suntu totu întruni* rangu uii fie-kare are kăte 750 lei ne lună, mi 6re kare avaeturî din Ruşumaturi: dar celu de geara de jos» are mi titlulu de Ilresidentu, mi kămtiguri deosebite kareseurkă la 70000 lei ne snu.

Sub acemtia suntu Logofegii de Divanu, kăte unulu de fie-karo judegu nentru nricinile resnektive lokale, kari nnimesku lefi analoge de la kassa Răsuriloru.

22 VOL. III.

1

338

ISTORIA DACIEI,

Doi mari Vorniui do u,eara de joss, mi doi mari Vorriiui de iţeara de ssss, avomdb' fie-kare lrate 750 lei leafa ne lsnii ini fara alte venitsrî, afara, nsmaî dalra ssnts mitarninî.

Xatmansls Menzilsrilors. Anesta liberează inamsrile, mi are venits Kamitenia Karantinei Ilrstslsî de la Skslenî, Vibt'Biniile de Arabag.î din Iarai mi Galagî, mi de la neî ne k&fatoresks ks nosta k-Bte do % narale de kals, afara de inamsrî. De la aneste tote are la 50 mii lei ne an» venitb'.

Ilostsls anesta este nos.

Vorniksls Obiuiel Anesta este ssnravegeto.isls edifinîsrilorg nsbline; are ssb els ne arxitektsls, mi ne togi Dslgeriî, Iletrarii mi Eraramidarii. Efand# ni ne-va voemte se zideaskib ne-va, se dsne ks memteriî ne a alkiitsits la Vorninie mi adeveremte înskrissls, nentrs ka s?i ns se note memteriî tokmi aîsrea niinE ns vors siivîrini lskrnls. Vor­ niksls are mi komnetinga xotorniniilors din kanitafa. Els îngrijeiute de ksragenia nodsrilors mi de îndrentarea «lirjelols j els ks oamenii seî aleargă ini la stenssls irmendiilors înt'Bmnfatore. Leafa *sa este de 500 leî ne lsnii din kassa R'Bssrilors.

Xatmansls uels marc. Anesta din vekime era Komiindantsls generals alS omtirilors; astăzi are nsmaî fsnkgisnea Snatarslsî din geara Msnteneaslra. Ssb els ssnts k'Bniteniile de margine, ne kare le vinde ks ansls, kxm&tînds neste 50 miî leî din aneasta. Els gonemte xoniî, ktnds se araţii sndeva; mi kknds îî nrinde, els se foloseiute de lskrsrile ne g'j&seinte la ei.

Iloslelniksls uels mare. Anesta are aneleamî fsnkgisnî ka mi nels din geara Msnteneaskii.

Visticrsls uels mare. Anesta are asemenea fsnkgisnea de a regsla mi a îmnlini diirile, mi a nrivigea de a ns se fane abszsrî ks assnrirea straniiors. Venitsls ses regslats este Itassra Mazilo-rsntamilors mi a Komnanimtilers, de la kari îa mi lrate sns galbens lrands le liberează kiirgile; asemenea are mi tots avaetsls kiirgilors ne se das la Nea-

msrî, nreksms mi leafs de 750 leî ne Iuue. Foloasele Vi­ stierului ss nots sokoti mm-E la 80 mit leî ne an».

DregEforiile de mal sus» se sokotesks de Klasa I. DunE acestea srmcazE acelea do Klasa II, mi an»me: Aga. Acesta are toate înssmirile mi sarcinile ka mi Aga din jjeara RomEneaskE. KEmtigurile l»î se srkE nînE la 50 miî leî ne an».

SndtarslS. Anesta este n»maî titular» fErE fuokgisne, fiind» în ierarmie dunE AgE. VorniksW de Anrozî. Anesta are funkn,isnea mi îmsErmnErile Xatraanulsî din ijeara RomEneaskE. BanslS. Este nsmaî titular» fErE funki^iune.

KomisslS. Anesta are foloase nEnE la 30 miî leî.

Dshe anemtia srmeazE rangurile de maîjoss, kari sunt» îarEinî nsmaî titulare: KEininarul».

IlaxarnikuJ».

Serdarsl».

Stolniksl».

Medelnmersl».

Kls^ersl».

Slsgersls.

Ilitarsl».

Jikninersl».

IIlEtrarsls mi n. 1.

CAPITULU VI

Despre diverse Clase* între nobilî mi birnmiî SEtenî, în Moldova ssnt» ka mi în ijeara RomEncaskE, Mazîliî k» aHeleami nrivilegîsrî. Iar nsmErsl» loksitorilora din toate ijinstsrile se sokotemte în kinul» srmEtor» : 70 miî nsme de bivnmî, dintre kari neî din sus» de laiul nlstesks k*te 3 leî la trei lsnî, mi la fie-kare Ies ks-

.;•/ /

340

1STOB1A DACIEI

te 15 narale, sbb nsme ele RiSbri, kare formează kabsa lefiior« fsnkgionarilorK; iar neî din josb de Iamî kite 5 leî la trei lbnî, mi Răsura. Deosebirea aceasta este în nrivire ki loksitorii de i^eara de josS ab mai mblte înlestirî. de kîmtigb nrin komerijblg ne fakS kb skelele Dbnireî, ere kîndg neî din seara de sbsb nu ag asemine avantagîbrî.

14 mii Skbtelninî.l anemtia sbntg ne seama boerilorg, , 15 mii Breslamî. 1 dbni rangurile mi dregitoriile neag.

Organisarea skbtelninilorg din Moldova diferi de aneea din seara Mbnteneaski. Anemtia sbntg sbnbmi Ja kontribsgisnea Statblbî, mi, ka rekomnensi, Visteria di boerilorS (fie-kirbi dani rangbîs seg) kite 2 leî ne lbni de fie-kare skstelnikS; iar în drentblg xavalelelorg, de kare sbntg skstiijî, eî se învoeskS ne fie-kare ang ks boerii ne msnk'B sag ne bani; gbvernblg ns se amestiki la neînvoire nentrb asemenea tokmele, ni în ama kasg boerislg are dren­ tblg a nere în drentblg anei ora aln,î skbteninî în alt» sats.

Breslamiî ssntS în kategoria Iloslbmninilorg din ijeara Mbn­ teneaski ; eî ns dag ninî o dare, mi sbntg în servinîblg esklssivg als boerslrf; dar daki boerbls nb are moinie, nb are ninî breslamî, mi ninî în altg sats ns note avea de kits în alb seg.

4 mii de Mazilo-rbntamî, kari nliteskg la fie-kare tri, lsnie kite/ 2 nint la 4 leî.

1500 Xrisovolin,!. Anemtia formeazi kombnitoijile sag kornoranibnile komerniale mi indbstriale; fie-kare korabnitate kaniti xrisovb în kare se nreskrig nsmele nelorg ne o komnbns; între anemtia intri mi streinii Sirbî mi Armenî, kari se nsmeskg mi Rbnte de Yisterie, mi maî de mbltg se nbmeag oamenii Ki mirii, fiindg ki-mî nliteag darea la Kimiramblb nelg mare. Xrisovoligiî îmî dag darea în doi termine: la Sf. Dimitrie mi la Sf. Georgie.

10 mii Evrei, îmnirgin,î îarimî în korasnitigî dbni orame, avindg fie-kare kombnitate kite sng XrisovS snenialb,, mi kontribbindb kite kb o sbmi determinate.

Nbmirblb familiilorg tbtbrorg lokbitorilorg, afari de boeri, de klerg, mi de striinî, se brki la 104,500.

1 PABTEA IX. EPOCA IV. CApfî VII.

34:

în Moldova, ka mi în ijeara Msnteneaskis, ssnt» mi IJigan! în mare nsmir», în kondiiţisne de sklavî Dornnemtî, Momastiremtî mi boeremtl. A^eî \ie ssntS întrebsinijaHÎ în serviuibTile domestice ale stemnilor» lor«, se nbmesks Vastramî; iar neî ne se oksnS ks diverse memtemsgsri mi smbto nrin n,earoi ka nomazii ks kortsrile, se nsmeskb Ursari, Ltemi mi Modorani. în kategoria nestorS denesrmi» ssntS ka 2000 salame (familii) IJiganî DoinncmtT, nh>tindb fie-kare k’bte 50 leî ne an« la Nazirslb lorS, a kiirsia fsnkijisne în ijeara Mbnteneaskos o nortai ArmamslS.

CA.PITULU

VII-

Despre veniturile Domneşti.

Venitsrile nersonale ale Domnslbî, kare se nsmeskS ale Ktmtrei, konsists, ka mi în jjeara Msnteneaski, din Okne, Vsmî mi Rsssmatbrî, ansme: Lei. 400,Q00 Oknele.de sare.

230.000 Vămile.

140.000 Vfcdrarilsls (sas Vinwitslg). .100,000 Gomtina (OieritslS).

120.000 Desetina (Zenîseala stsniiors mi a masksrilor») 200.000 Xorilka, ns se trene în Ilolonia, mi ntateinte kfcte 3 lei de vadra.

U9a000

FINE.

*

— 342 — D~. D. Ilonu. . . .

— Brezeanu. . . .

BUCURESCÎ Ilrinninele Dimitrie Gika. 5 D. George Mixail Giga. . 5 — Alek. Kostesku, . .

5 — Ioan Vladoeanu. ... . 3 . 1 — Evgenîe Ilredesku.

— George Ilanazoglu. . 6 3 — I. Ilrijbeans.............

— Kolonelulu. .....

1 — Konst. Gîuvara................ 1 — Lokoten. Sk, Ganesku. 1 — Maior N. Bonmesku. . 1 — Kol. Ioim Floresku. . . 2 — Konst. Steriade.

2 — Sk. Geanoglu. .

1 — D. Ioanide. . . .

5 — I. SkorgeaD». .

1

' — Melik. ...,*. . — Xagionulo. . . .

— Stefsn Burki. . .

— Gr. Filinesk». .

— Gign Kantakuzino.

— A. Darvari. . .

— D. Dendrino. .

— Em. Laxovari.

— A. Oreskb. . . ~ — Ioan ZalomitS. — Ioan Floresks.

— Ioan Hoto^eans — Sk. Ilanadonslo — Sotir Illtir. . .

— Dumitru Irgulesku.

— D* Boreas, — Kost. Angelesku. „ — I. Kostantinesko — I. Kanrna. . . .

— K. D. MTsnesku.

— DinkT, K^linesku. .

— Sk. Kokori»sku — N. Rakoviij'b.

— II. Alekseanu.

— I. Arion. . . .

— K. Zosima. . .

1 1 2 1 . . 2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 . . 1

1 . . 1

1 1 1 . . 1 1 1 1 1 . 1

1 1

— N. Andronesku 1 — Sk. Stravolka.

2 — Amer. Aron. .

1 Mosku Amer .

1 — I. Brezoianb. .

1 — Egumen de la Brebu . 1 — — Gmseanu. . . 10 .— Staregu Sinaitu .... 10 — Kol. N. Kunesku. . . . 1 — I. Rotesku. .

1 — D. Germani.

1 — Radu Golesku 1 — A. Knlinesku 1 — G. Germani .

2 — A. Darvari .

1 — Em. Kinezu.

1 — El. Abrozie Bozians . . 1 — Xrist. Gizdeanu 1 * — K. Ilerdikarb .

1 — D. Gerasi . . .

1 1 — A. K. Golesku — Knnitan G. Maus. . . . 1 1 — K. Kantakuzino 1 — G. X. Angel .

— I. B'bdblesku .

1 — K. Eronim. . .

1 1 — I. Drougu . . .

1 — G. ETatmi. . .

1 — A. F. Nestor .

1 — G. Goleskb . .

— Anast. Snvulesku. ... A 1 — B. Ilorumbaru.

1 — K. Anostolesks — Firikidi ....

1

GIUJRGIIJ. Ilrin D„ N. Iimtesku.

D. — — —

1 Nii^& Georgiu............

Filake Vasilesku . . . . 1 Aleku Basarabesku. . . 1 1 K. Mateiesku

— 343 — D. — — — — —

Irimia R&rnesks ....

L. A Stiinesks D. Antoniadi .

Gr. St. Boeresks. ...

Ssb. lokot. Gr. Imitesks K. Instesks

D. Take Tomesks — K. Ioneskb'

1 1

jiiulC. ririn D. Kons. Dnighiesks. 10 D. Ioan Vladimiresks . . . 1 — Ioan Konstantinesks. . 1 1 — Gr. Mixslerj^ — xI'Brvs K'&iMirTiiiiesks . 1 1 — K. Vslnesks.

1 — Aleks. Moise

ROMANAŢII. 5 Illerban Zians . .

T. Havloviiî . S| 1 A. Kostantin. . . .

1 St. Soreazii ....

1 BUpĂlJ. I. R'bdslesks . . .

1 .

K. Vk&d:&ians . . .

1 Ilrin D. Sk. Voînesks. . . 20 G. Gazan . . . . . . . . 1 CRAIOVA. II. Stankovmî. .

1 D. Nenns..................... 1 Ilrin D. Barbs Biikesks.

Anton Ilsrbiesks. ... 1 D. Teodor Ilavlovbiî. . . . 1 I. Riidslesks 1 — IoDiij'b X. Dimitris. . . 1 N. Blsbskan. . . ... 1 — Barbs Bîibiesks . . . . 1 Rads flona Istrati. ... 1 — Gg. Vairvoreans . . . . 1 1 — E. K. Korneti............ 1 I. Nikolesko 1 Ianakc B-eatalokslo. . , 1 — N. Mixai 1 1 — N. Mfcnfcstimeans . . . 1 Barbs Varlam 1 — N. Dobrbieans .

0ALOMIŢA. 1 — Gg. Mfc'iesks . .

1 I — N. K. Zttreans.

D. A. Sksrts ....

1 1 — K. Kinezs. . .

— D. Komi............

1 1 — G. Kiijs ....

— Nae German. . .

1 — Xristodor Margiloman . 1 — II. IDerb'&nesks \ 1 — A. Mai^esks. .

— Ionicii Blebe . .

1 — Enake Konstantinide. . I —■ A. Aman . . . \ 1 — Boriea Radîans — G. Msssri . . .

1 1 — Iletre OnranK. — N. Rads Ziijeîs 1 \ — N. Greueans. .

—' D. Dimamea .

1 — Neags Minkslesks . . . 1 — B. Gsrlimteans 1 — N. G. Onran............... 1 1 — Ştefan Ionesks — Trandafir Gîsvara . . . 1 — Ioan Hermitesks ♦ . . . 1 1 1 — K. Ilimakof. .

— A. Fanide.

1 1 — Nac Dians. . .

— I. Ionesks.

1 — M. Hetresks .

1 — K. M oro tea — V. riaraskivesks . . . . i OLTU. — Grig. Holixroniadi . . . 1 — Ilanait Mateiesks. . . . 1 D. Filin Nikolas.

1 u

D. — — — — — — — — — — — — — — —

i

1 1 1 1 1 1

i

— 344 — D. — — — — — — — — — —

1 G. Ziaides. . .

1 Y. Ik&rjoleskb.

1 V. Giorgin. . .

1 N. German . .

1 lletrikfc Mărim 1 Gr. B'&rsesks .

Gika Nikolaid............... 1 1 FiijTi Nikoleskb Konst. Kbîjarida .... 1 Mixail Staveskb .... 1 5 Mixail Deleanb. .

VÂLCEA. -

llrin D. K. Laxovari. . .

D. Veniamin Dabija ...

LAŞUL D. GeneratS K. Milineskb — Evg. Alxazi .

— K. Alxazi . .

— G. D. Iamandi — An. Bamoti» .

— Iletrake Karn — Ilaraskeva Teodori . .

— Ilri minele Gr. Stsrza.

— — Al. Gika. .

— Iletre Mavrogene ...

— K. Balairn — N. II avii .

— Dokt. Dim. Zisb. ...

— Nik. Mii* — Dimit. Negblinî ....

— A. Lbnamkb.

— Ilanait Domn!

— Nik. Dros«. .

— Dimit. Kozadini....

— Laskar Katargib. ...

— K. Xr. ^Lerkez •— Dim. Melegi.

D. — — —

Enak. Vlaxs Dim. Fiiineskb ....

A. Tirikis ....

G. Fokrna ....

— D. Krakti ....

— Maior Ştergea. .

— Em. Zalarib . . • — D. Berman. . , — D. Ilanadonblo, -• D. Ilastia. . . .

— Io an Ffcts . . .

— lord. Georgiadi ....

— Toma Antoniadi. ...

•— Xaralamb Mernea. . .

18 1 — Vornik. Gr. Dr&gini .

— N. Delimarkb — Iankb Boeanb 10 — Skarlat Tfcsts 20 — Em. Lbnoni .

3 — D. L'fcz'isresks 3 — A. Argironblo 2 — V. Bsxnea. .

4 — Ioan Domni .

1 — Lbd. Steege .

10 — Dim. Manolib 2 — A. Vblbijs . .

10 — Iletraki Mans .

2 — A. Donbrî . .

3 — Dog. Vasile Gika. . .

1 — Dimitrie A. Stsrza .

2 — K. Xbrmbzaki 1 1 BÂRLAD 8J. 1 1 D. Nikb Filinide 10 — Alekb Stsrza............

5 — Ioan Iloiieskb 1 — Iankb Ilaladi.

1 — Kostake Iamandi ...

i

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 t 1 2 1 1 3 1 1 1 1 1 10 10 10

1 1 1 1 1

6-

.

.

;

\

.

■

î

I

■

■

*

CĂRŢI PUBLICATE

ir -•

de

Traducătoria:

•r i

I

f

Mortea lui Socratu, trad: în versuri după Lamartine.

Zair a, de Voltaire idem.

Idisantropulu de Moliere idem.

Poesii vechi şi noi, 1 voi. in 8° Călătorii în Bassarabia meridională.

Safir, peatră pjeţidsă.

Intîmplările Baronului Idiifnhausen.

iid ■j

J, ;{

!:

i

••

REVISTA CARPATILOftU. O date ne lânii în foniidre dt ksle 6 kole formată mare.

Aueaste fote kunrinde nolitikfc, literara, ar­ te, mtiinrje, mi kronika lunars, sas istoria kon1 timnuran’E a Ilrinninateloru Roirinno-^iute.

A înuenutu a murea la 1 Ian sar; 1860.

Abonamentul» numai ne 6 luni 1 galbena.

St» se adreseze la Administrai^iunea ziarului .\aţ!Oiia!ulu mi la sub-skrisulu nliija Brczoeanu No. 8Jn Bukurerutî.

I In Ianri la librăria G. Iletrini mi la TribuP na Rorpunu. — în distrikte la koresnondenijii Na& nionaluluî, mi la alte nersdne ofinibse.

V

G. SION.

j i . i;.

Ei :

/ i*

lâlu'

i;

Id •> i

•*.v

v'

m.- -V ■-

:

■

i

■

.' l *\

!

\