Istoria generala a Daciei_Dionisiu Fotino - partea 1 by Biblioteca Judeteana "Duiliu Zamfirescu" Vrancea

ISTORIA ^GENERALA

«SAU A TRANSILVANIEI, ŢEREÎ MUNTENESCI ŞI A MOLDOVEI.

mmmmm amaae

traducere de

GEORGE SION. ' I

TOMULUI.

W■

(

r u

<^ooo^<xxzx>

BUCURESCf. imprimeria Naţională a lui loscf Romano v el Companie.

1 '*!

I .

* i.

I . i

: *. )

! |

EPOC’A

I. i'

■

,; ' ' M .

I V

J |

■

• • s

O l AU6. 2019

& I

i-v'

-9

* *v -

DIN

ifcldbva sî Tîera My nt©nis@a

}

CARII

cu rafala lanţ xtin 5-2i Junuuriu 4859

.! ■

AU UNITU

TIERILE ROMANE ALEGANDU

UNU SINGURU DOMNITORIU PE

M^KIA. SA 1

âlemain !®an I

traducătoriulu

dedica acesta carte.

li ♦

: • “N

A, r.

»«'v. /

PREFAŢIA TRADUCĂTORÎULUL Fi-va, sag ns, bine venita kartea ne dag la 1«mimt? Eate întrebarea ne mî-amg takbtg din kannl» lokslbî, kmidg m’amg anskatg de dinsa! Este o konvingere generata k$ nn» nonor» tara istorie nb note ajsnge la ondrea de a konstitsa, sag a se nsmi naiţisne. Romanii, nsma! dbrns ne s’ag demtentatg mi ag vfczstg k'b ag avbtg sng trekstg gloriosg mi o isto rie, ag radikatg kanslg mi ag simţitg ambiţisnea de a se arata ka nayisne în Isme, Stramomil nomtril, dsmb timnsl» lorg, ks arma în umil» îmi sssţineag nsmele. ţeara, legea, limba, aneste elemente ne konstitbT,B o naţionalitate. Modernii, în lokg de armele stramoineintî, ks istoria în mmiE ag emitg înaintea nondrelorg nivilisate, mi ag zisg: „Smterm o naiţis„ne, avem8 drepturi, daiţi-hi-le.“ Intorlrandg -uri virile ks o jumătate sekolg în nrnra, mi v'bz'bndg tilraloasa stare în kare Romanii ajsnsese, — vizsndg jbgslg strainilorg nssg ne grsmazblg snsî nonorg atatg de eroik» odinidra, — vez’Bndg grdsa nemtiinţE în kare fanariotismblg ne konlemise,— vaszmidg amorţirea, stsniditatea, anatia, kare, ka nimte nerdele de întsnekare, sta înaintea vederilorg sncî nonor» întreg» de 4 milione de ssflete, — v'Bz^ndg, zik», asemine stare de lbkrsn, mi kom-

-'"

PWfcKat»: ju : ■ ■ - —-s.—

- • -

nnrnnd’o ks anea de fagn, ns se ndte minuna destslg de transformarea miraksldsn ye vede astnzî. Me felte însn, ini ksmg, aS ajsnsg Romanii Ia asemine transformare? Nsmaî nrin desvoltarea simgnmnnteteî de nagion aii late. In adevnrg, anestg simgnmnntg kare dn ssfletg, viagn ini nstere nonorelorg, era neksnoskstg Roma nilor». Ete ns nstea veni în sniritslg nagisne! ndstre de kntg nrin ksvnntslg adevnrsteî. Anestg ma re ksvnntg ns nstea veni la aszslg Romnnilorg de k^ts nrin vonea te minei. Sekotel» alg 19-lea a trebsitg sn ne arate asemine minune. Findg kn simbsrile nagionalitngeî Romane era înkn nealteratg de nstrejtene, trebuia sn înkolgeaskn, sn rnsarn mi sn nrodskn nomslg anela ks frskte atntg de strntemte. Ilredestinatg a fostg darii ka site Romnite din Tran silvania, George Laznrg, sn vie mi sn ksltive anestg simbsre nreniosg. Anestg simbsre znnca sîtatg în mansskrintele kronikarilora veki a! Romnnilorg, kari în timniî lorg ks o sabie într o mnun teag narte la ten tele sekoteteî mi ks kondetelg în alta skrieag fantele "snre a le Insa la memoria nosteritngeî. Hsninl, mi nrea nsginî nosedag asemine mansskrinte, mi mslgl din nnstrntorî ns le aveag de knt» ka obiekte de msseg, fnrn a fane ninî o întrebsingare din ele. Astfelte nsmele Kostinemtilorg, Nekslnemtilorg, Msstilorg, Kognlninenilorg, Maiori/ Illinkaî, mi altor» Kro • nikaii, kari ka îngeri fnkntorî de bine fondasem atnte monsmente memorabile nentrs nagionalitatea ndstrn, — atnte nsme sksmne znneag întrs întsnerekslg nemtiingei. Dar Laznrg a venitg ka sn« anostolg într’o omenire mtnnitn, mi, ks istoria In mnnn, a

■

III

demtentat» sniritblg tbmnitb alg Romanilor», snbindble nine sbntg, ne ag fost» mi ne not» sb fie. Dbnb Lazbrg, adengi! sei, Eliade, Kogblnineanb, Arong, Bblneskb, Lasriang, nronagarb lbmina adevbrblbi, kare fbkb ne Romani a simiii în sine-le demnitatea lorg. Anemtia, anoi mialgii mai jbnî, desvoltarb istoria Rombnilorg mi o fbkbrb kbnoskbtb ini strainilorg; dbnb kare nbblinimtii Ebronei nivilisate, mi semnele de viagb nanionalb ale Rombuilorg, fbkbrb ne kabinetele lsmei a-mi întOrne okii kbtre nonorblg bitatg, a se okbna de drentbrile sale mi a-lg m>ne sbb garangia ekbilibrblbî Ebroneang, în kare a ajbnsg. Fbkbtb-s’a însb bre de ajbns» iientrb istoria n<5stra? Nb mai este bre nimika de nrodbsb sag de renrod»sb ? O ! nb! ori kbte kbrgî s’ar da Romanilorg desnre istoria lorg, n’ar ti de nrisosg. Orî-ne onere vekî sag nobî, trebbe sb le stringemg înnrejbrbl» nostrb ka nimte tesabre ale nagionalitbgeî nostre. Vedem» nonbrele nele mai nivilisate mi mai mari okbnbndbse ne înnetatg de istoria lorg. De ne dara Romanii sb nb aîbb mi istoria lbî Dionisig Fotino, kare a ser vi tg ka abtoritate nentrb mblgî din skritoriî kontimnbrani, ne s’ag okbjiatg kb literatbra nbstra istorikb? O karte ka aneasta în mika bibliotekb istorikb a Rombnilorg, am» sokotitg, kb konvingerea mai rabltorg amini, kb va fi bine venitb. De aneea sb aratg în skbrtg ne este kartea mi ne a fostg abtorîblg ei. Kartea lbî Fotino se vede nbblikatb la anblg 1818, tiiibritb la Viena, kb konkbrsbl» mai mbltor» nrenbmeranni din îmbele nrinninate. Jbdekbnd» dbnb datb, se vede kb Fotino a fost» kontimnbrang kb

nemuritorîulu Laziirg. îmi nare ri>g kii aine nu notg da mai multe note desnre biografia anestuî omu demnu de stima Romanilor». Konjurg ne kontinuraniî seî, kari traeskS înk$, sţ-mî komunine suvenirile lorg, neutru ka mfckarg în tomurile viitore s:b notg da o sleind kxtg de nreskurtate desnre viagfc sa. Dura tdte iirobalitatea, anestg birbatg erea nrea virtuos» neutru enoka în kare a trkitg. Sub Domnii Fana rioţi, konsT&ngeni! lui, în lokg de a fane neea ne togi Grena feneag, — în lokg de a se okuna de nosiniunea. sa nersonafe, se okurni de istoria natrieî sa le adontive. Elg urefert a tn>i în neavere, ka vstafg de kurte mi sub uatronagîulu unui boerS RomsnS natriotS 1 mi a lukra la o oneri» folositdre jrjereî. Ideea lm era ferinite. He ţinui# IS seg iimba Romi»neaskii nu era kultivafe. Limba sogietegeî de s»su era limba Greneaski». Junimea nobili), îrani» mi seksulu frumos», îmi fenea înviiţ'&turile în aneasti» lim bii armoniosii, ku tote ki> sub ung regimeng atetu de fatalg. Fotino dam isbuti a nonularisa, mai multu sag ma! nuging, istoria nereî Ronr&nemtî într’uns timng kmidu ea era mai nekunoskute. Fuku nrin urmare ung servigg rea Iu Rom'Bnimel. Greni din neara iidstra, ku kuv^ntg sau ferii de Jkuviintg adeseori osindigi neutru iiunina iubire ne araţi» fc&tre IJerile Romane, notg sii se mi»ndreaski> ku numele unui Grekg ka Fotino, karele întru adevăr» a denus» ung tributu de rekunointinirB ne altarul# anestei natriî dulm mi generdse nentru streini. Onera lui Fotino este în trei tomuri, kare ag urmiitdrea îmm&rijire mi kunriudere: 1 RT»no8atsl& Bang Dins Filinosk».

T0M8L ÎNTTblS, ksnrinde Mele trei Mrgi de arheologie, adikb, llartea saS Enoka I, istoria mi origiuea Danilor» ks msluî an! înainte de KristS m&ns la Trai an». llartea, sas Enoka II, de la ansi» 106 dsira Krists, adekfc de la TraianS mbn'£ la ansi» 285, sa§ msms la str&mstarea koloniilor» romane neste Dsn^re în Mesia, s»b îmm&ratsl» Asrelians. llartea sas Enoka HI, de la data nsmite ir&nt la întemeerea IlrinninatelorS ssb Rad» Negrs mi Dragoms, ksnrinzfcnds istoria Danie! nronri! de dinkone de Dmr&re, ks tote fasele nrin kare as treksts, nreksm mi istoria Romanilor» din Mesia mi a imnerislsi Ronnbno-Bslgars kare fsndaserx. T<5te aceste ks note fdrte interesante atingfctore de geografia, de antinitinile, de monumentele, de monetele mi de limba Romanilor», ne lsngs kare mi tradsk&torsls a adT»ogatS dsm& slabele sale ksnomtinige, ne ini ne kolo, kiteva notige ne snde a sokotits kx ale astorsls! n’aS fost» îndestsk&toare, sas ne snde a krezstg k'h este în erdre. T0M8L AL DOILEA, ksnrinde în llartea sas Enoka IV, istoria IJereî Msntenemtî de la ansi» 1241 nmiG& la 1812, adiki» kronologia mi fantele RomsnilorS mi ale Domnilor» de la Rad» Negrs Bassarabs, ntnt> la Ioan Karagea. TOMSL AL TREILEA, nels ma! interesant», ksnrinde: llartea sa» Enoka IV, întokmaî dsns nlansls tomslsîals doile, istoria Moldove! mm la 1812, adikft de la domnia 1»! Dragoms nasnob la aneea a 1»! Skarlats Kalimaks; llartea V, Deskrierea geografikab mi riolitikfc a

IJereî M»ntenemtî, adikă desnre mărimea mi întin derea ţeritori»l»i, desnre m»ngi, metale, klimat», rîsrî, nrodskte, karaktere, daţine, arte meserii mi komerg»; Ilartea VI, îmnărgirea nolitikă a JJereî M»ntenemtî, interessantă din n»ntslS de vedere a vekeî organisărî administrative din lă»ntr». Ilartea VII, desnre kin»l» momtenirei mi a g»vern»l»î Domnilor»; desnre reforme mi înfr»m»segărî; desnre dekădinga gărei; desnre trib»t»; adsnare de xatix»mai»m»rile Ilorgeî Otomane miaktsrile de kanit»lagi»ne; Ilartea VIII desnre îmnărgirea mi rănd»iala f»nkgi»nilor; desnre servigisl» Umanilor»; desnre fak»ltăgile sa» drentsrile mi datoriile Domnilor»; des nre legîsirile 1»! Insilante uentr» boerî; desnre rănd»irea Domnilor», desnre astoritatea mi desnre kin»l» k»m» se nriimea» kănd» venea» la tron»; de snre răndsirea dregătorilor»; desnre k»rtea Domni lor», tribsnale, finange. m. n. 1. Ilartea IV, îmnărgirea nolitikă mi geografikă a Moldovei, d»nă nlansl IJărneî VI. Voind» nineva să fakă »n» kriteri» drent» as»nra anestel onere, n» va nstea zîne kă este o isto rie de nele mai komnlekte. Efergile întemeeate ne dok»minte mi sorgingi klassine, sănt» în adevăr» seri6se mi j»ste. Dar a»torî»l» n’a av»t» nentr» »ne~ le enone dest»le dok»minte ne kare să se întemeeze; at»nne se vede mai ssnerfinial» mi kade în inoţese, ka touî istorinii kănd» se află în asemine nosigi»ne. Se vede însă kă bravsl» istorik» mi-a dat» m»ltă străd»ingă, ka să fakă l»kr»l» kăt» mai komnlektg. In tom»l» al» II-lea, mai k» seamă, k» a-

VII

teta sksmnetate s’a ok»nat» de kronologia Domni lor», în ket» niteaze mi Xrisdvele ne a» rsmasS de la fie kare domnitori». Nefericita, enokaainvasisneî Gre cilor» în gerile ndstre, rai a Domnilor» Fanariogî, este skrise ka o adevărate enonee rai k» o inime în adevăr» romeneaske; mai t6te familiile însemnate de astezî vorS vedea rolsrile Heringilor» lor». De rai Grek», Fotino se vede ke akelkat» ne inima sa, rai, nentr» ka se fie veridik», a deskris» k» nenertinire rai k» komnetimire de inime romeneaske, kalamitegile kete a» snferit» gerile romene din kassa konsengenilor» seî. n»blik»l» cetitor!» va iieti-o rai va anregsi-o. D»ne aceste me simg» dator» a da 6re kare seame cetitorilor» desnre tradscere. Aceaste l»krare artificiale, kare se luame tradskiţisne, este m»lt» mai ingrate de ket» întrenrinKend» skrie cinederea »nei skrierî originale, va ceva original», îraî face nlan»l», ral-raî esn»ne ideile ks limba sa, k» stilsl» se», fere nici o îmnedikare de reg»lile nreskrise ale artei skris»l»l: n» k»gete de ket» a se face interesant», sa» nlek»t» ce titorilor». Kend» tradsce înse, este dator!» maî înteî a k»geta ka se renrod»ke ks konratiinne onera a»tor!»l»î, rai ano! a se decide se aleage »na din do»e sisteme adontate în arta trad»cereî. Este tradscerea liberv, rai trad»cerea fidelz. Tradscerea liberd cere ka onera originale se fie renrodsse în întregimea sa, k» îmnergeala rai nlan»ls se» rai k» tote ideile sale, l»end»-raî trad»ketor»l» voe a teea neribdele, a înt.6rce frasele, într’sn» k»vent» a se esnrima k» libertate nentr» ka se nrod»ke îngeles»]» skriereî a»tor!»l»i nrimiţivs.

VIII

Tradbnerea fidele nere ka onera original® s® fie renrodbs® în originalitatea sa, kb frasele mi neriodele sale, kb stilbla mi esnresibnele sale. Tradbk®toribls se m®rginemte a renrodbne din kbv®ntg în kbvBiitb onera abtoriblg, observ®ndg nbinaî ka kbvintele kb kare se servemte s® fie bine alese mi s® esnrime adev®ratblb înoelesg alb ideilorg abtorîblbi originali Din aneste dob® modbrî de lbkrare, negremitb k® anelb de ne brm® este nelg mai meritosg; nentrb abtoriî klassini, mai kb seam®., este nean®ratb, kw altfelib 11’am nbtea avea idee de modelele ldassinismblbî. xAsemine lbkrare este ldarg biiior®, k®ndb se snikbl® dob® linisi kare as afinitate între sine; este forte grea îns®, k®ndb se fane între dob® limbi ete rogene.. De essemnlb, este binorb nentrb Pom®ni a tradsne din limbile sbrori kb a lorb, nrekbmb frannesa, italiana, latina, esnaniola, nortbgeza, k®ni aneste limbi ab mai aneleamî forme, aneaim konstrbknibne, mi aneeauii natsr® de esnresibne; tradbk®ndg nineva din aneste limbi, nbinai aibime note fane o rea dradbnere, k®lii ns va uiţi sag Rom®nemte bine sag limba din kare tradbne. Este greg, din kontra, a se ijinea de modblb tradbnerei fidele, k®ndb bng Rom®ng se va anbka a tradsne din Nemijeiute, Tbrnemte, Evreernte sag Grenemte: toni anei ne s’aS înkbm®tatg a o fane, vorg rekbndmte k® ag gremitg. Ilotg s® adbkg de esemnlb tradbnerea lbî Hlbtarkg, f®kbt® de bravblg mi doktblg Aristia, ne kare uimit)!' n’o neterate mi kb dreutb. Eb, kare amg nitifio, m®rtbriseskg k® de sbt® de ori arag sv®rlit’o din m®nî, înekatg do întortokiarea fraselorg grenemti (kare îib merg& ne Rom®nemte) mi de neologismii ne kb drentb kbv®ntb,

note, a fost» nevoit» tradsla>torisls a krea, nentrs ka se renrodsk^ originalitatea sakra a astorislsi seS de nredilekgisne. Mare dibtnie, mare osteneala, mare str&dsiniţt, trebse nentrs ka s$ rcsineaskfc nineva la asemine anskfctsrb. Dar nentrs tradsnerea ksrijii lsi Dionisis Fotitino, n’ams nstst» mi ni ni am» voit» a adonta modsl« tradsnerei fidele. MelSînteîs ksv^nt» îmi este kt astorisls mes n» e ninî original# nini klassiks, nentrs ka se înteijimez# stitsl» se» ka model» în literatsra RomEneaskE. Fotino a skriss în limba nea korsnte mi nonslars a Grenilor» din Fanaris, ks kare era# denrinmî Romanii dsne timnsl# se». Ile lun gii aneste, de raslt# ne netise letoniserele mi doksmentele veki k» kare s’a servit» în skrierea ktrgei sale, el» ajsnsese ase identifika ks stilsl# kronikarilor#, sa» mai bine ziktnds ks stilsl# kxrr^ilor» biserinernti. Am# sokotits dar& Ice, daka ami fi nrodsss ks fi delitate asemine stil» astăzi, kfcnds Romanii s’as denrinss ks sns stil» mai înflorit» mi mai korekt», kartea ar fi r&mass mi nenitite mi nevEndste. De aneea msnka mea a trebsit» se fie îndoite: am» fost» nevoit» a teea frasele, a întdrne neriddele mi a esnrima ideile astorslsi ks stilsl» me§ nronri», terţ a altera însE iiimik» din essinga originalslsi. Dar în nele de ne srmE, lESEnd# lskrarea mea artifiniate în kritika nsblikslsi, ns am» de kEts a mai zine; am» foksts ne ara» nstst»; am» Iskrat# k» konintiiniţE; fakr& alicii mal bine!

mm.

;

-ii

. ; ”!; > •“ >.

• . &UW*

i-\ r

#i) .•

)> «

a ■

• *

ISTORIA GENERALA -A.

DACIEI, SAU

A TRANSILVANIEI, TIEREÎ MUNTENESC! SI MOLDOVEI.

PRIMA. Epoc’a I.

Dania din vekime fenea narte din Snitia Es-f APPian^ Soph. ronean^ dsn£ zisa Elinilor»1, kariî astfelîs nsraiaS ^ la Ilir. toate nonoarele ne takbeas snre meazoi-noante, dinkolo de Ssb numire de Dania se ksnrinde Istrs, sag Dsrn&pe2. 1

Snitia Earoneams, kare se nanii» ini nea mikas snre deosebi- ( re de nea mare, este o narte din Earona, aflătoare îutrc IlontalgJ Geoşrat. Eassing, sa» Marea Neagra katre meaz-azi, între lakală Meotide) Meletiu. kxtre rassrit», între Rasia lratre mlazi, noante, mi între nro-l vinjjiile Ilodolia mi Volinia, adelra xotarale Ilolonieî. 2 IstralS sa» Dano&rea, n»rnede din S»abia, dakatalg Virtembergalaî, mi de akolo se fane nl»titoare; kargomd» nrin Virtemberg, Bavaria, Aastria, Ungaria mi nrin o narte a Tarnieî, adelra Serbia mi B»lgaria fcatre anasa, jieara Mantencaskai mi Moldova kiitre nord», intra nrin ninnl g»rl în marea Neagra din kare nea mal din sasg se nsmia din vekime Tiagola, Iar astezî tarnemte Kilia, dan* nctatea ka anesta name; a doa se namea Baria, asfc&zî Salina; a treia Sabijirilc, astăzi St. George mi Endrclo Bogaz; a natra sc namea Mei» Bang, astxzî Etortijja mi Kani Bogaz; mi a uinnea se namea Noraka, ash>zî Geni Skele. Iar mal din 1

ISTORIA DACIEÎ

Moldova1 de astazî, ijeara Msnteneaskt2, Transilvania3, mi o narte din. Snraria4. Se marginea desure NordS ks man tii Karriauî5, iar desnre nartea Sarmaijieî, saă Rssia de astezî6 mi Ilodolia7, nrir rîsls Nistr»8 desnre Basarabia9, ktdin jos» de gara a ningea este ană golfă al mxrei Negre, an de din vekirae era Isfronole, namită astăzi Kara-kerman. 1 Moldova astăzi se otoremte desnre nordă ka Ilolonia, desnre răsărită ka Basarabia, desnre sada ka geara Mauteneaskă, ini desnre anasa ka Ardealală saă Transilvania. 2 IJeara Manteneaskă de astăzi se otăremte desnre răsărită ka Moldova, desnre Nord ka Transilvania mi Banatală Timimoareî, desnre anasa mi meazăzi ka rîală Danărea. 3 Transilvania se otăremte desnre norda ka Rasia mikă saă Ilolonia, des nre iT.si.rita ka Moldova mi jjeara Romăneaskă, desnre anasa ka Unga ria mi ka Banatala. 4 Ilartea aceasta este Banatala Timimoareî din Sugari a de josă, kare are desnre norda rîala Tissa, desnre răsărită Transilvania, desnre sadă Banatala jjereî Romănemtî, mi desnre anasa Danărea, în drentala Serbiei. 5 Anestî mânu! săntă foarte 'nalu,!, mi neî maî mari din Earona; vărfarile anora Săntă maî înalţi,! de kîtă norii mi akonerite ka ninsoare *, legau,! ka ana lanija anii de alu.ii, sab diverse namirî, desnarta Ilolonia de Bngaria, delimitează Transilvania, Moldova, iţeara Romăneaskă, trekă nrin Ungaria, Bosnia, Silesia, mi narte din Germania. 6 Rasia Ilolonieî, aniî o nameska blondă, mi aliijî neagră, snre deosebire de Rasia albă, saa Moskovia; nronriă însă este Roksolania, saă narte din ea, dană kare s’aă namită Ramiî. Aneastă dar Rasie se află între Ilolonia nea mal din sasă kătre anasa, între Ilolesia (narte din Litiaania Ilolonesă) kătre norda, între Volinia nrovinijie a Ilolonieî mari, mi între Ilodolia meridională kătre răsărita; — îar desnre sada se desnarte de «Sngaria mi de Transilvania nrin manjrjiî Karnanî. 7 Ilodolia are desnre anasa Rasia blondă, desnre sadă Moldova, desnre norda Volinia mi desnre răsărita Tartaria raikă; se desnarte în Ilodolia de sasa mi de josă, mi nea diu sasă are de kanitală .Kameniţja, mi ne anroane Movilăala mi faimoasa «cetate Xotinala, îar nea din josă Kioviea saa Kîovală. 8 Nistra, de Elini se namia Tiras; clănarnede dintr’ană lăkamoră alăRasieî negre, saa Galijiieî; trene ne sab noalele manjniiloră Karnanî, kargănda kătre răsărită, desnărjjindă Ilolonia, saă Ilodolia de sasă, mi Mol dova de jos mi trekăndă ne lăngă Bassarabia, se varsă în Elontală Easşină saă marea Neagră. 9 Basarabia se află laotarele Tartarieî mini mi ale Ilolonieî, între Erată mi Nistra ini se măryincmte ka Marea Neagră desnre meazăzi.

PARTEA I. EPOCA I. CAPU I.

tre meaziszi desnre Mesia de josu sau Bulgaria1, nrin Dsnxre; mi lcLtre ariusu ian>uri nrin Dunăre desnre Mesia de sssk sau Serbia2, mi nrin rfelg Tissa3 desnre Ungaria de jos4.

capitulC ii. Mei întoî oameni kari au okynats mi ay li>ksit»f aneastii ijearB frumoşii, de rnslgî istopini se zine ki. ar fi venita5 din Sarmala Asiatiki»6 mi din Snitia; kii d^rto175oa" 1

Bulgaria sc afli kătre Nordul» Rumeliei, iui se oteremte desnre rasăritS ku Marea Neagra, desnre sud» ks Muntele Emu, desnre, anus» ku Serbia, mi desnre nord» ks Dunărea. ' Serbia se oteremte desnre nordS ku Dunărea mi Sava, .'Vesnre anus» ku Bosnia, desnre sudu ku Macedonia, mi desnre rasăritu/ku Bulgaria mi narte ku Dunărea. Kanitala ei este Belgradul», sau veki. Leukonole. Tissa, rîu al Sugariel, nu mede din mungii Karnanî desnre otarulu Rusiei negre ini alu Transilvaniei; nriimemte în elu mai multe nîrae mi se varsă în Dunăre, din jos» de netatea Iletervaradain. Ungaria se numemte în komunu Magîar, mi de kătre Nemgî Sngara sau Sngarland. Se înveninează astezi ks Austria mi ks Stiria. Desnre nord» se desnarte nrin Karnagî de Colonia, desnre rasăritu de Transilvania, mi desnre sudu de Slavonia nrin rîulu Drina, kare nurnede de la otarele dintre Tirol mi Karuiolia mi nrimindu mai multe irtrae se varsă în Du năre. Se îmnarte, nrin Dunăre, în Ungaria de susu mi de josu :• nea din susu se întinde din rina stingi a Dunărei nins în Ilolonia, iar nea de josu din neealalte rină nănă în Kroagia mi Slavonia. Vekea kanitate era Uresburgulu, netîite iu kare se mustra stemele îmnăratemti ale Un gariei; iar astezi este Buda, h>ngă Dunăre, kare Nemţii o numeskă Ofen. Nu sc rntie însă kăndu au venit», ninî evenemintele loru nele însem nate; ateta numai este nrobabilu kă au veDitu ku mulgi ani înaintea lui Kristu, kinî ku 510 ani mai ’nainte a venit» asunra loru Dariu, îmnăratulu Herniilor», ku foarte multe orntire, mi foarte rau fu resninsu; asemine mai ne urmi Lisimaku, ks 322 ani înainte de Kristu, viindS asunra loru earami a fost» bătut» Kătre sekululu înteî al lui Kristu, era atetu de nonulatu nămăntulu Daniei, înkătu s’au onusu ku terie mi kîar învingătoarelor» omtiri ale Romanilor», kare au fost» sunusu maî toate lumea. Sarraagia Asiatikă se află kătre otarale Esroncî, Asiei, mi ale rîulsî Ra sau Volga, intre Oneanulu BorealS desnre nord-estu, Marea Nea gră mi Marea Kasnikă desnre sudu, între Snitia Asiatikă sau Tartai-ia ma re desnre rasăritS mi între Sarmagia Euroneană desnre anus§, unde e a*

ISTORIA. DACIEI

î. Chr.

ar fi fost» striinenojjî ai l»i Rixad, fiisl» l»î Gomer, nenot» lsî Iafet, mul. Noi îns'L, feri» s-h intram» tiSi'mUâre1în asemine miiîîîgiositate de genealogii, sn»nem« Pa™?b'Eu i kT>te se vorbesk» de kstre autorii vekî iui mo 335. Istoric. Biros. Con-

derni în istoria desnre Dauia. Dar fiind» ki» în sekoliî nrimitivi nonoarele ne k>k»ia» snre nord», dinkolo de Dsn&re, era» liusite ns nsmai de astorî, dar mi de litere, iar nonoarele l»minate mi uivilisate, nreksm» Elinii mi Romanii, n» avea» ni ui o î’elaijisne k» ele, de aueea nici snsl» din skriitoriî vekî n» a fokstS vre o istorie generalii desnre înuen»t»l» Daniei, ui ating» nsmai ki>te ueva în treak$t» între alte mslte istorii. sti>zî nartea boreala a Moskoviei mi Tartaria Moskovită, ale kărei nrovidHÎÎ Sănt» Divina sa» Dsiua, Kondora, Ileijora, Ilermia, Samoedia, Siberia, Biatka, Lonia, Loskomoria. Kanitalele ei eraS, Kazansl», Astrakan»li>, mi Bslgaria, kare se adană de rî»la Volga. 1 Scitia Asiatikx, sa» Tartaria marc, se delimitează de kătre Marea Kasnikă, de Ilersia, de Indii, de imnerisl» Tibetslsi, de Mongolia, mi de Asia Rbsseaskă. Această mare ijeară konrinde lokari nisinoase, mi kămnii seni, între kari însă Sănt» mi lokurî mănoase. Toată este lăksită de Tătari, kari noartă diverse namirî: »nii amblă rătăcind» ka nomazii; snii statornici iii se okană ks agrik»lt»ra, ks kremterea vite lor», ks meserii de lukss, mi ks komerij» ne sskats, avănd» mi orauie mari; n» Sănt» ssnsnrî însă n»maî «n»î gavern», ci sănt» îm nărui j^i în mslte mai mici, kărmsite de Xanî mi alnî domnitori. Mea mai însem nată mi mai mare nrovinijie a Tartarieî este Bskaria, k« an» minsnat» orarn» de aceeami nsmire, a kăreîa jsmătate narte desnre răsărita este ssnssă înnăratslui Kineî. Mogolia, nartea cea mare a Tartarieî, kare are cele mai mslte loksri nsstiî, nisinoase, m>d»roase, mi kămiiii sterne, es te ssn»să cea mai mare narte la Kinezî, mi o narte mai mikă la Rsmî; iar lăksitorn seî sănt» Kalmsci, trăeska ka nomazii avînds kăteva orame înkinsite nsmai nrin gn>mezî de kortsri sa» matre. Imnerisl» Tagstslbi stă ssb imnerisl» Kineî. Iar Scitia nordikă, se jjine toată de în tinsa îmnărăn,iă a Rssieî, de snde se mi nsmemte Asia Rsseaskă. Aceasta se komnsne din doă nărjiî nrinninalo : din nartea cea mai mikă desnre anss» de msnjiii 15ralî, în kare se află gsberniile Kazan mi Astrakan, — mi din cealaltă, narte mai mare, desnre răsăritul» <5ralilor&» în kare se află sna singură jjeară Siberia, cea mai mare din lame fiindfc kă întrece kiar» ne E»rona, iar ne T»rcia Esroneană mai msltŞ de doăzecî de ori; aerai» se» însă este foarte rece, earna foarte tare, nu kăldura foarte ferbinte; lăkaitoriî, afară de seraenuia domnitoare rsseas-

PARTEA I. EPOCA I. CAP H.

Adammd» dări evenimentele kronologise, se Cosmog. Jcan Ab<S vede nrobabila kt nimintal» Danie! ka malu,! anî d’Artois. înaintea lai Kristx a fost» k&kaita de Dani, de ande Appian Soph. s’a namita mi Dania. Vekiî se! likaitorî se namea la IUir. tota o daţi Dai mi Davî1, nonora eroika mi risboi- Strab.Eusta tie, Pom. tor», tota odati foarte drenta, de ayeeamî origine mi .Mclet. stime ka Geijii2, karii likaeaa nartea meridionali a Daqieî, desnre gările DanireT, mi în insalile kare sinta între ele. Anemtia, ti’ekinda mi în neealalti rini, s'aa întinsă mi aa likaits toati Mesia de josa, dintre Mantele Ema3, Marea Neagra mi Danirea. Istoria mai zixie ki Dayii eraa oameni simnli, Pomp. Ap Hodrennî, sobri mi iabitor! de libertate; ki se kir— pian. rat. od. 3. Ovid. maeaa între sine ka malti kaviiniji; ki femeile, koniî, nii toate le avea» în kornana, afari de kagita mi naxara, fiind» ki eraa mi liberi de toate vigarile nonoarelora nivilisate ; ki se natriaa ka fraktele arborilor» mi ale nimintala!, nre kare firi otare desnirn,ite îla kaltivaa, skimbinda-la în tota anala; amblaa însi ka nomazi, okaiiindase ka niskaitala mi natrinda-se ka lante, dani ka Ovid. Horat. re se namiri mi biatorî de lante. Ei la alta na se Tueid. Ovid. esernitaa de kita la kilirie, la lanta ka giretala ; nrin kare s’aă aratata mi foarte ban! kiliren,! mi ager! sikt, stntS SamogCTiî, Tatarî, (dsnt rî»l» Tatar karele adant Mogolia mare mi se varst în Oieansl» Boreal») Kalm»*iT, Mogolî mi Tsgs'iî; îar katedralele orame stnt», Tobolsk» mi Irk»ijk». 1 Auest» noi/or» a emit» din Margiana, nrovinijie a Ilersidcî, komsnS nsraite Ieseba; aveasta se afit kttre nord-cstsl» ri»laî Oks» mi al Snitieî asiatice, anroane de Marea Kasnikt, de laksl Mar», mi de desert», karele se namemte Bigal. I/fcksitori! se! se nsmiaa Derbia! mi Da!. 2 Genii aS fost» tot» diutr’o vatn. k» Danii, mi tot» dintr’o nrovinjjie. Eî ltksea» ne lingi. rî«l» namita tameinte Geîx», dam» kare se nameaS Geîx! mi Gen!. Tar rial» avesta în genere se u»menite Oks», mi desnarte npoviuijia Ilersieî Xorasa de Bsbek; el» este mare, mi ncla ma! maro din ki»tc a vizata Aleksaudr» nel» Mare, karele nrin Margiana a trekata la Marea Kasnikt. 3 Aaesta m»nte se n»memtc tsmcmte Kogea-Balkan, adekt mantele ma re. El» este o narto din Karnaij,! mi desnartc Trama de Mesia inferioa ra, se întinde malta în lanyime mi este foarte nalt».

ISTORIA DACIEI

get/Etorî: ns aveas alte arme de kEts ksksre ks , A Aiex.strom sEgeuî înveninate la vîrfsri, ssliije mi ksyite, sag strabon. kose; eras îmriErrugî ssb mai msiiji kEnitanî mbiî dsnE nete, mi dsnE timniî anslsi lEveas esksrsisnî Melot. nentrs întinderea ijereî lors, lEksinds ssb kortsrî. La nevoe însE de anErare, se ssnsneas la sns komEndants dsnE alegere, karele se nerea st> fie oms simnls, drents, sobrs, ks ksgeteri de eroisms, nreksm a arEtat’o mi în fantE snsls din kEnitaniî lorg, nsmitg Dromixete, nreksm g mai înainte se va vorbi. Mai eras mi alte nonoare înnrejsrsls Tjercl Jeau Abb(* ! d’Artoîs. J Danilor», din origina SniijilorS mi a Sărmanilor», nreksm: Ilanonii, de la kariî s’a foksts Ilanonia1 sas Ungaria de astEzi; Tirigegiî îmnrejsrsls rîslsi Tiras, sas Nistrs; Strab. jAksianii2, Bessiî, Arimaniî, Assedoniî, Gisrgiî nomazi,

Vunn.Clim.

1 Canonii erau Suini, kariî viindu în ireara CelgilorS, Ilortugalia de astbzi, mi kunerindu-o, au numit’o Celto-Snitia. Ile urmii arsnkimduse asunra Germaniei, mi sunuindu nerkulg Austpieî, Tas numitu dun-u numele lorS Ilanonia. Dunii auensta renezindu-se mi kuuerindg niimîntulg Sngarieî, 1‘aS numitg mi ne auesta Ilanonia; iar Austria a ramasu Ilanonia veke. în kontra loru a venitu mai întîî Iuliu Hesar, dunii elu aln.ii, mi iu uele din urmn Ti beri g î-a învin sg nînii ne imnepiulu Roraaniloru a îunenut sos dekline. Atunuî au venitu Gon.ii kariî învingîndu au dominaf’o; ne aneintia î-au alungatu Xuniî, un nonoru SElbateku ne hskuia ne lîngii lakulu Meotide, mi au venitu în Ita lia ku îramratulu loru Atila; de akolo întorkîndu-se îaramî, au niistratu Ilanonia, numinduo dunii numele Iorg; ne auemtia î-au alungatu Longobarziî, mi eariiiiii ne Longobarzi Xuniî, mi în fine ne la anulu 900 de la Kristu, ne kimdu îninTrasiiTa Arnolfu, a venitu în kontra loru unu nonorg din Suitia numitu Avari, ku kariî unindu-se ne urms mi rumânii! Xunî, a resultatu numele de Sugurî, mi n,eara loru Sngaria. 2 Tirigeiiiî, kariî liikueau Hodolia de susu mi de josg, Aksiauiî de ne lîngn Tiras, diukolo de Volinia mi de Tartaria inferiorii, unde erag Britolagiî, Mesagen,iT, Arniî, Bessiî, de la kariî a luatu numele Bessarabia, mi alijiî. Tartari! de astezi sau Bugeakliî, kare astuzi este narte din Bassarabia, unde era ku nun,inî anî mai namte Ozu, ne din vekime se ziuea Aksiane, afliitoare ne malul miiveî Negre la niviirsarea rîuluî Boristene, unde anroanc se varsii mi rîulu Inanis, numitu Bugulu astr.zî. Aucstu pîg nurnede din Ilodolia sententrionalii, desniiriiindu-o 0e Volinia, mi admiîndg mai multe orame, îmnarte ne urmii Ilodolia de josu în doT> m.rjiî, mi

PARTEA I. EPOCA I. CAPU II.

Basiliziî, ini alijii1 din Enirsl» Tauri kg; TaBrosyirjii mi Snitotauriî din Xevsonesu, kare se numi mi S'iitia mi- ! Ptolora. k'E,2 snre deosebire de nea mare; mi din susu de anemtia Tanaii^iî, îmnrejurulu rîuluî Tanais3, BoristeniMeojpî ne lîngu lakulu ijiî ne l'&ngfc rîulu Boristene4 Meotide5. Assemenea mi Tessagerjiî mi alijiî0, Iasigiî, ka-

virsînduse în Boristene, nuijinS mai la vale se varsi înnreuni ku elu în Marea Neagra, duni ne fane unu kursu mai de doi» aste mile. Toiţî anejgia mal în ijenere se numeag Bosnorianî ml Krimerianî, numin,! astufelu de kitre Himbri Germaniei de neste Oueanu, din kari? se koborau likuitoriî din Ileninsula Tauriki ne se numea mi Snitia miki snre deosebire de nea mare. Toiji astăzi se numesku TatapT, mi stau sub Rusia. Xersonesulu Tauriku finea narte din Tartaria inferiori, snre sudulu Sarinan,ieî Euronenc. Elu se numea mi Tazaria, ne kare au stinînit’o Eli nii, întemeindu sate mi opame; ne Elini î-au gonitu Taurosnijjii; ne anemtia î-aî sunusu ano! Mitridatu îmuiratalu IIontuluT; ne anesta învingîndulu anoî Romanii, l’au stinînitu el. ITe urmi mare narte au stinî nitu Genoveziî; ne anepjia anoî î-au gonitu Tatariî, ne kari î-au sunusu îmniratuluî turnesku Sultan Maomet II; astizî însi se stinîne-mte de RurnT mi se numomte Krimulu, sau Krimcea. Tanaisul, kare se numemto mi Don, nurnede din lakulu nu-JGcogAdam mit Ivanov Lenjore, din Rusia anusani, nrovinjrjia Rezan Osse-\ GaspanL ra; mi kurgîndu kitre rasiritul rîuluî Ninru; mi urmîndumî kursulu totu ku dînsulu, se varsi în lakulu Meotide. Anesta în vekime se sokotea ka rîulu ne aru fi fostu între xotarele Asiei mi Euroneî. Boristenele, în komun se numemte Ninru, elu este nelu maî frumosu rîu alu Snitieî, ku ani limnede, mi ku nemţi firi de oase; nurnede din lokurile anssane ale Rusiei; intrandu în Ilolonia adani maî multe orame din Lituania, iui kreskîndu nrin maî multe nirae, nrekum Beresina, Ilrinetu, Sossa, Desena, mi altele, trene nrin Volinia saS Ilodolia de josg, ne anroane de Kiev, mi în nele de ne urmi di în Marea Neagra. Anestu laku al Tartarieî s’a numitu astfelu fiind ki klonemte nemtî de tot felulu. Deveniuiî seî se numemte Temerinda, sau muma mireî, mi de Sniiji Karmnaluk, sau oramul nemţilor. Elu se afli între Sarmauia Euroneani desnre nordu, între Sarmauia asiatiki desnre rasiritg mi sudu, mi între Xersonesulu Tauriku sau Krimea desnre anusg. Se unemte ku Marea Neagri npin Bosfopulu sau strîmtorea Kara, mi se desnarte npin lakulu Bike mi nrin neninsula luî Zeuone. Tirkonferinjja sa este anroane de 600 mile, îar lirgimea gureî sale de 20 stadiî. Anemtia se numeau ml Tersagenî; liksiau no lingi lakulu Meotide, m-in nidurî mi se BrcreaS ku vînitoarea. Ile lingi eî erau mi Gelonii kari ’mî zugraveaS felele, nentru ka si se arate sniiraînfc&torî la ine-

ISTORIA DACIEI

ri se numeas mi Meogî, venind^ de la lakblb Meotide mi l'tksindb' nartea nordikft a Daciei; mi în ^ele de ne srrrr& strab. }lle54iîy mi algiî1 ki.tre VT.rsT.tsra Dsrr&reî; în k&tS toate nonoarele acestea la nevoe se alias între ele.

CAPI TU LU SIS. Dsrr& acestea mi Dama mi Ilanonia s’a» ta^Cosmog.^ ksitb de natrb nonoare: Smgiî, Helgii, Tracii mi Gerd’Axois J.maniî; în Ilanonia 'iele trei dintâi, mi în Da'iia Germanii2, kare s’as îmn^rgitS, dbnos k«m zikS isTerent. Strab. tori'iii în doE: Bastarnî, mi IlebMinî3, nonoare 'ie era« odati» din Sarmagia Germano-Ebroneamt4. Iar Elinii nre î. Cbr.

1500

mim; anemtia beau mi sănge do kalS. Mai erau mi Neuriî, Iasigiî, Kaliniziî, Istrianiî, ne lingi gările rîuluî Aksiu, mi ne lingi. Marea Neagra; mi alniî karil astăzi se numesku Zanorojenî, dintr’o frumoasă insulă a rîuluî Boristene, Zanorovia, mi Dusm, dani riulu Don saS Tanais. Iar în komunu se numesku Kozauî, dună vorba kozak, iie însemnează soldatu ratămtoru; mi oramul lorS Tanais, sau Azak. 1 neamţ, Troglodiţii, mi alţii, lăkuiau ambele maluri ale Dunărei, într’o narte a Moldovei mi a Bulgariei desnre Marea Neagra. Aneintia se nu meau în yenere mi Geţi; astăzi însă în anestu loku sînt Dobrogenii. 2 Germanii ziku kă s’au numitu astfelu de la Gorner fiul» lui Iafet, al kăruî fiu Asxanas au adus din Babilonia, dună rasnîndirea neamurilor, ne oamenii seî mi au lăkuitu năinîntulu Germaniei. Alniî însă nretindu kă s’a numitu Germani de la gueral sau gera, kare însemnează resbelu mi de Ia mau kare însemnează snadă, mi dună komnunerea anestora Gereman, adekă resbelătoru. 3 Bastarniî sînt un nonoru al Sarmaţieî Eurorene, de ne ţărmurile Măre! Negre, venin! ku Ilaumniî din Ilodolia mi ku Alaniî din Lituania. Ase menea mi Ilau'iiniî, între Bastarnî kxtre nordu, între Ligi kătrc anusu, mi între Dam kăti’e sudu. 4 Sarmaţia, sau Sauromaţia nea veke din Eurona, se îmnarte în doă: în Sarmaiiia Germanikă mi în nea E; roneană. nonoarele Sarmaţieî Germane erau: tfeneziî, Estieiî, Ileumniî, Bastarniî, mi altele; iar ale nelei-lalte erau: Roksolaniî, kari traeau în kăruţe, Alaniî, mi altele. Vekile eî otare erau: kătre anusu rîulu Vistula*, marea Suedikă, sa& *

Anosta ris uBricdo din Karnajjî desnro bngaria, mi trekxndS nrin Varmavia kanitala Ilolouieî, mi nrin alte urovin^ix rai oi’arac din nrusia, so dosnarte în doi. rarasre, din kare nea dr^nlt msmiti, Nogati se varst în golfislS Frisse XafT; îar nea dinsasSaDanRigBl»j, dosna.rjjinds-se nrin alte don. gsi'î, se varsi. în golfslS DanjjigS.

PARTEA T. EPOCA I. CAP 8 III.

torji îî nsraeas Snijjî nînr» la xieî de ne lîngii kataraktele Dsm&reî de la Rsmava; înaintea tstsrora îns'T> domneaă Danii mi Gei^ii, avîndS Domnii lorS nronrii nsmigi Ilaninagî, nsternini mi înfrikomaijî rientrs toii,î veninii lorS, atît§ nentrs vîrtstea lorS fisik'b, kîfcS mi nentrs imnetuositatea loră. Dion CasaAnemtia înterneeas^ns o mare ustere mi konrindea tote loksrile nrin kare trevie Dsnirea; Misia de jos§, xie o stenîneaS Geijii, nnr& în Mantele Ems mi în malariie Ptolcm. Appian. Ilontalaî Eassină. Aveaa mi malte sate mi orame, nrekama Amina, Amidava, Idasta, mi altele. Kari însii eraa ne timnarile anele Domnii Danilora mi aî Genilor na se mtie; atîta namai ki» eraa nimte nonore eroine mi resbelfttore. Nota 0. Ile timnala resbelalaî Troika, (karele s’a Chaem. temnlata înainte de Kristă 1209) viind Trântii în Asia raiki», mi tekaind» ne lîng'b Ellesnonta, s’aa înfr&rjitS ka diverse nonore ne tekaeaa ne akolo, nrekama Dai! din Irkania, Gejjii mi Messageijii, (tekaitorii de ne lîng-a Kasnia se nameaa Messagen,!,) kari eraa omogeni ka dîninii Omer. II. mi venin!. Traniî, mai ne srms trekîuda Ellesnontala mi vers 8-15. întorkîndase în Esrona, s’aa îmnnsmtieată, mi aa data Ptol. Dion Cass. mai malte nsmiri lokarilora în kare aa tekaita. lire anemti Trani Elinii în genere îî nameaa Geijî, ka anii ne aveaa aneleamî datine mi moravari; înst Gejjii nronrii eraa de la Mantele Ema, de o narte mi de alta a Dan-arii, kfctre ga-

{

Baltiki, golful Finikă îu Baltika, mi linia no merge dingolfală acesta kitre lakală Albă; nrin kare Oueauală Sarmatikă, saă Marea îngeijati, se desnarte desnre Nord» de Germania, desnre rLssrit Snitia Asiatiki, saă Tartaria mare ka xotarele anele ka kare se desnarte mi de Esrona, adekt: de la gările rîalsî Tanais, nrin o linie tras® nîni la rîslă Obio, saă dani alicii nîni la Marea Albi, nrin kare se desnarte de Asia, mi desnre sadă lakală Meotide, Istmală neninssleî Taarme, saă Krimea, Marea Neagra, Dsnirea mi Urstală; auoî msnn,iî Karnajjî, kariî se întindă între Tissa mi Dsnirea nîni în Banatslă Timimoareî. Astfeliă dara nrivite Sarmaijia, saă vekea întindere a Coloniei, kanrindo o narte din Moldova, dintre Nistra. Urată mi Danire; o narte din Sngaria diutre Tissa mi Danire, adela. Banatală; imnerială Iloloniel diu sas de Yistala; Ilrasia Libonia, Litsania. Rasia albi saă Moskovia, aude astizi este mi Moskva, vekea kanitali a imnerialai, mi Euirală Tartariei mini.

ISTORIA DACIEI

^rile eî. De anea mi Erodotb zine ki Tracii sînt Gegî; Jdar dbni Teofilaktb Gegii sintb Slavi; iar Tracii erab Ilaflagonî, dbni StrabonS; iar Ilaflagonii, dbni Ilrokonib Hesar, erab Slavi, nrekbmb mi Danii omogeni kb Gegii, dsni StrabonS. Ama dar se îngelege ki tote nonorele aceste erab slavone, mi se dinstingeab nsmaî kb nbmele. Dar fiindb ki mi regele Danilorb, Dornaneb, se dedbne da la zicerea Sarmatiki Ilan, kare însemneze Domn, se resbmi ki mi DaScoii.istu Vii! erab Sarmagî, adiki Slavi, karii se nbmeab mi Eunpide. JEnegî mi Renegi dbni Iltolomeb, bnb uonorb mai mare între Ilaflagonî. Teophilactu. Sever.

CAPITUL# IV. Tucidid. C. 13.

Sitalnis, Doranblb Odrisselorb 1 mi alb likbitorilorb de lîngi mbntele Ems din Rodona, mi alb î. Chr. 730. altor» Tranî, viindb în ajbtoriblb Atenenilorb în kontra lbî Ilerdika, îmniratslS Manedonilor», a adbnatb Polien. 7 omtire mblti din Traniî mi Gegiî ne likbeab între Cap. 3S. Emb, Dbriire mi Marea Negri; dar fikindbse nane î. Chr. firi risboib, omtirea acesta în nbmirb de doi G78. mii Gegî, fb niimiti de FilinS I, îmuiratblb Manedonilorb, mi sbb komanda lbî Zebtb mointenitorbl» lbî Sitalkb mi sbb a lbî Karsovlentb, fb trimişi în kontra Atinenilorb, kari jifseaS nirgile Xersonesblbi [bnde este Kalionole,] mi kb stratageme asediindb-i i-aS risinit ne togi. Herod. Elinii fikîndb urisonierS ne bn Getsanbme Zac. rv. Suid. cuventulu. molksîsb, mi vînzîndb-lb în insbla Samosb, i'a ksmZamolxes. niratb Ilitagora, kb Rarele Rilitorindb în Egintb ini î. Chr. în alte geri, a învigatmblte lskrsri de la elb, atîtS 592. desiire nele neremti, kîtb mi desure kbltblb zeilor», desnre viaga mi datinele Ionienilorb, dbni kare s’a întors» în na1 OramslS OdrisselorS se afla kcstre rîblS Ebr», saS Marina de asfe&zî, saS kstre Ebr» mi Adrianouole. Tsnidide însi o n«ne între Abdire mi Istr». Iar LaonikS zine k-E Odrissiî era» Moldovenii de asfozî; [Vezî Strab, IC. 17.] dar se îumalTi. 2 Zestg, îmnsrâtelS? OdrissilorS, a laat8 de femee ne Stratoniza, sora l#î Ilerdika I, îmniratBlS Manedonilorb.

PARTEA I. EPOCA I. CAPIJ IV.

tria sa. Avbtb fiindb, «mor» s’a făkbtb îmnăratb alb Gegilors; dbnă aceasta voindb a înkredinga ne sbnbinii seî desnre nemsnrea sbfletelorb, mi nenbtăndb rebini, niî-a făkbtb o lăkbingă sbb nămîntb, s’a askbnsb în ea în ksrsS Strab.Suid. de trei anî, mi în alb natrslea anb arătîndbse de odată, togî ab krezbtb kă ab înviets din morgi. Atbnnî Gegiî bîmindbse, ab krezbtb t6te kîte îî învăgase mar Pliot. 166. nainte, mi atîta onorare simgiră nentrb elb în kîtb i Porfir, la viatia Iui s’ab înkinatb mi ka «nbî D-zes. La aneastă întrenrin- Pitag. dere elb avb de ajbtorb mi ne bn servb mi elevb alb lbî nitagora a nsme Astrea. Amsgindbse ne brmă Gegiî ks asemine îmnelănibnî mi vrăjitorii, sbb îmnăragii ne ab venitb maî tîrzib, la atîtea sbnerstigibne mi konkordie ab venit, în kîtb mblte mi mari lbkrbrî ab realisatb. Nota SI. De la Zamolksis Gegiî ab kănătats trei sekte: bna a familiei îmnărătemtî; alta a nreogilor sas a kănîblarilorb, ka bniî ne aveab o deosebită kănîblă ne Iosepb. kanb. Anemtia kredeab în nembrirea sbfletblbî, aveab Flaiiu. moravbri frbmose; se okbnas kb anrikbltbra; aveab averile kombne, se abgineab de mbîerl, nentrb kare se mi nbmeab kreatorî, săngî, religiomî; iar nea-l-altă a bătrânilor sab a komigilor, kari se nsmeab mi oktanozî fiind kă fiiekare avea kîte bn kars kb doi boî: de la aneasta/ Strub. maî ne brmă s’ab nbmits mi boîerî, fiindb kă dbnă| Dion Cass. limba sarmatikă însemnează nronrietarî de boî, de la boiape l. Din anemtia a statb ne timnblb lbî Anaxarsis mi bnblb Toksaris, karele a venitb în Atena mi albngîndb Lucian. nîbma nrin mtiinga medinineî, fb nbss în rîndblb Eroilors. CAPITUL® V.

Darib, marele îmnărats al Ilersieî, fiislb lbî IstasnS, dbnă ne a liniintits revolbgibnea Babilonilor, a nlekats kb 1 N» rntiS dakă astorslS ns ae înuială: kăuî ns kredS ka aneastă s«nosinisnc sto fi găsit8 în vre sn§ autor» vekig, ni a inventat’o înssml snro a ded»ue origina numelsi boerS. Dsnă asemene etimologie, se nC>te zine maî k»răndî> kă kavănt»18 este roman», kănî ziuerile boî mi are sînt» de origină latină. Nota tradahntopsluî.

ISTOAIA DACIEI

Herodot. |nen»mfcrat'£ ouitire, nii viind» în Ellesnont a faiknt» Cap 103. Jnod» ne de-assnra Îhî, mi trekînd a venit» nrin Trania nîni> în i^eapa Geţilor» dintre Myntele Em», nont»l» E»$sin» mi DsmLrea; mi fBkîndH-le m»lt» ri>», a nlekat» kiitre nartea ist. univer-lnordik'B a D»ni>rei înkontra Danilor», aGenilor» mi sala fraiw . 7 cesa. Janelor-l-alu,! Snirţî, s»b nretest» de a resemna m>vi>lirea ne a» ftkst» stri>momiî lor» (adikfc Sninjî din Tartaria maî. chr. !(re) ks o SHtTS de anî mai nainte în Asia; ni.v'&lire G35. HrmatTB ne timn»l» îmn,i>H§§ieî Îhî Hiaksar» I, kînd» aS nsstiits Asia mik'B mi an i^inst’o neste doE-zeni de anî. Trekînd» dara Dan^rea, în demert s’a m»nniî. Clir. 5i0. t» ka s'L sHmse nonorele Danilor» mi ale Genelor». Anemtia, d»m& ne an atras» omtirea Îhî în loknrile nele mai selbatene, între gnrile Nistr»l»î mi ale Dsmsrei, mi între Moldova de ashszî mi Marea Negri», an trimis» la Dări» nrin »n» kraînik» (xerald») »n» kokorn», o broskfc, mi ninnî ssgenî, fort st esnline înn,eles»l lor». Dări» nel mîndrs mi vanitos» a kreznt» kfc nrin aceste i se trimite m.mîntslS, ana mi tote vele-l-alte ka semn» de s»n»nere. Dar »n konsiliari» al se» a esnlikat aneste zikînd: O Ilermilor»! daka n» nstegî sbnra în aer» ka irosirile, daka n» vi» n»tei^î asknnde ssb n^mînt» ka moreniî, mi daka n» vi> n»teijî k»f»nda în ans ka bromtele, n» veijî sk'Bna de s^gerţile ndstre. într» adevăr Dări» l»ntînd»-se s»b STigei^î neînnetat, dsm& datina Snigilor (kariî lovind ne d»mmanî fygea», mi arioî iaramî întorkînd»-se fsgea», mi din fsgii arnuka» s'LStrab. gen,î) mi fiind» în nerikol» sl se nranisdeaskfc totii omtirea de sete, (aflînd»-se l»nta intr’o ki>mnie fin» de amb, ne era desertsl» Genţilor, din sss de netatea. nHinite astăzi Kilia) abia a îniţeles» tikidtisa stare în kare se afla. Jle lîngii aneste Domnii Suinilor »nind»-se, a» tras» în alianijT> mi ne Istie», tirannl Milet»l»î, nre karele l’a» r»gat» st> arzl nod»l» de ne Ellesnont, nentr» ka sl sdrobeskT» tdto omtirea l»î Dări». El» întîi» a uromis», dar ne »rmi> s’a resgindit», fiind» ki» a sokotit» kî>; lrazînd nsterea l»î Dări», n»tea »mor» sft kazT, mi a sa, ka »na ne era onnsfc legilor Ellinilor». Denî k’idkînd» riromisisnea dat'», a dat de mtire l»î Dări», karele,

}

PARTEA I. EPOCA I. CAPU VI.

auzind axieste, atîtă s’a sneriat în kită a trekat rănede Du nărea mi s'a întorsă nlin dc raniine nrin Ellesnontă in Assia, mirosind ne Dam ini ne Gegî, liniintig! mi netarbaragî în gerile loră. Nota IBS. Se îngelege dară, kă aneste nrovingiî, asti.zî îmnărgite, iar atamiî în ana unite, kată să fi fostă ks mslgî sekoli mai nainte lăkaite mi nonalate, ka se note in naraitală sckolă să se onae nateriloră neloră nemăsurate ale lui Daria. CAPI TUL U VI. Dună învingerea renartată assnra Atinenilors înl în. Chr. Xersonesa de kătre Filin înmăratul Manedonilor» în\ 339. aliangă ks Zestă regele Traniloră mi ks Sitalnis al Gegiloră, nreksms s'a zisa mai sas, naterea Manedonilora a înnenat să kreskă, mi atîta a kreskat, în kîta învingînd, nre Ileonî ', a ksnrinss totă Tram’a2 mi s’as renezit mi asanra Tribalilora 3 mi a Gegilors. Atanne Gegiî, ne lăkseaa desnre uartea nordikă între Mantele Ema mi Dunărea, înfrikomînda-se, rnî-as luata de seamă mi as aflată ka kale să se mate din Messia neste Dunăre, desnre nartea nordikă, mi să se sanae omogeniloră loră de akolo. Astfelîa s’aa amezată în Moldova de josă, kare se numi mi Dania Getikă. Nota IV. Ilomfinia, mi algî autori, din kari mi ani! Grenî, nresanaind din anestă strămutare kă Gegi! erau Tranî, snana kă Dani! mi Gegiî se dedaka din Trania. Assemine mi Germanala Bissing în tomsls II al Geografie! la! zine kă 1 tfuă nonoră diu Manedonia, ne liksea desnre Trania ne lîngij Dion. msntelc Rodona. 2 Trania este urovinijie a Esroneî, mare mi întinşi, kare se otiremte de snre nordă mi anssă ks Bslgaria, desnre ssdă ks marea EgeeT, mi dosnre risirită ks Hontsl Esssină, ks Bosforslă Traniks, ks Ilronontida mi ks Ellesnontslă; se îînmrijia din vekime în doi nrovinjjiî, ne srmi în natrs: în Trania nronie desnre anss, în msntele Pliniu. Ems dnsnre nordă, în Rodona desnre ssds, mi în Bisanjja desnre ri sipită. 3 Tribalii, nonoră din Messia de josă, saă Bslgaria, liksindă despre anssslă eî.

1 ST.OBIA DACIEI

Romanii (Valaxiî) de astăzi erau fragi likuitoriloru de neste Dunire, mi strinenogî ai vekilor Tranî. Dar se minata în aneasta: kîtu nentru kuvîntulu fragi, Bissing adeviru vorbemte, fiindu ki Bulgarii mi Serbii se trag din Sarraagia mi Snitia Assiatiki; Bulgarii de la rîul Bolga sau Volga, mi SLrbiî de la Midia Ilersiani, ne se numea în koNiceph. Grigor. munu Serbanu sau Sxirbanu; de aneea Slavii togi sîntu fragi. Iar kîtu desnre kuvîntulu strinenogî ai vekiloru Tranî, se înmeata: kini Gegii ne s’au strămutat» din Snitia Traniki (duui Strabone,) sau din Snitia Ilontiki (duuT» IIlutarku,) erau fragi întru adeviru ku Gegii mi Danii de ne ste Dunăre, nu însi ku Tranii.

}

CAPITULU VII. Duni mortea lui Fiii nu Manedonulu, Tranii mi •Tribalii de neste Muntele Emu, revoltînduse îmnreuni ku regele loru Sirmu, în kontra lui Alessandru, furii învinmi ku totul; anoi neruri asilu la Gegi, în insula ETeune, kare este între gurile Dunărei, unde kredeau ki vor avea sigurangi. Dar Alessandru, ku tote ki mtiea ki avea a se onune la o armate de 4000 kitaregi mi 10,000 nedestramî Gegî, totumi xoterî si treaki; mi gisindu unu loku îndemînateku, ajutatu de nimte vase bisantine mi de niige birni de neskuitu ale Gegiloru, au trekutu tari. de cartezi- veste ku vre o 1,500 kitaregi mi 4,000 nedestrimi au k'Bzutu asunra Gegiloru. Anemtia, nenutînduse onsne la falangele lui Alessandru nele regulate, au luatu fuga mi s’au înkis într’onetate ne era lingi marginea Dunărei, ku skonu ka gisindu timnu îndemînateku, si loveaski tari de veste omtirea dummani mi si o sildski a se întorne. Vizîndu însi, ki Alessandru se gitea de assediu, mî-au luatu femeile mi konii, mi tesaurele ne aveau, mi au fugit» în de serturi mi lokuri neumblate. AtunMÎ au trimis soli la Ales sandru nerîndu nane; anesta întrebîndu-i de ne se temu mai mult»? ei au risnunsu tari teami ki de nimika alte ka de kiderea neriuluî. Anestu risnunsu, de iui a înterîtatu ne î. Chr. 335. Curtius.

PARTEA I. EPOCA I. CAPO VIII.

Alessandru, înst frika fugariloru, greutatea lokuriloru neum blate, mi în fine turburarea nonoreloru din Ilirikg, mi a Tebaniloru din Elada, îl nevoirt st le nromitt nanea, mulrjtminduse de odatt kt a ftkutu xotaru îmntrtjjieî luî Duntrea. Dunt aceasta s’a întorss în Macedonia. Nota V. Elliniî ziku kt Sarmis, sau Sîrmos, a fostu îmntratulu Traniloru; iar Kurgiu zine kt a fostu alu Tribalilor«; inşi Zamolskis zine kt ne la înnenutulu sekolului alu 17 a vtzut în Dania unu banu de argintu atîtu de vekîu, în kîtu literile ellinemtî ne erau ne el» erau mai mterse, mi nu se vedea alta de kîtu APMI2 20ABY2, kare ne! ne se okunau ku arneologia esnlikau kt este SarmisS îmmraislă. KAPITULIJ

viii.

Dunt ne s a îmntrijitu îmiitrtijia luî Alessan-J î. chr. dru nelu mare, sub momtenitori! seî, Lisimaku a} luatu Trania îmnreunt ku tote oramele desnre Ilontulu Eussinu; iar rivalul» seu Antigonu, mi Zeutu, îmntratul Trani loru, mi kolonia Galatikt 1 a Elliniloru, s’au aliatu ku Sniijii, mi suntrau forte ne Lisimaku. Anesta înst, triufîndu a învinsu mi a sunusu tote lokurile ntnt în Istru; nu s’a muln,tmits înkt ku attta, mi trekîndu rîulu, s’a rtnezitu asunra Daniloru mi a Geijiloru, neste kari! domnia atunne Policn. Dromixete 2. Anesta era un omu viklean», nri- C. 7. nenutu, kuragîosu mi frugalu: a trimisu ne unulu din ostamî, numitu Ai tu, ku kuvtntu ka st se rirefakt fugarîu, mi ktzîndu în inimile lu! Lisimaku st se fakt a nere ajutorîu mi

1 Galatia se afla în nartea desnre Marea Mesie! ne se nsinenite asttzî Mangals; maî era ins* sn orams nsmitS Galatia în Mesia dejosS a Xersonesslsî Axilia, într’o gsros a Dunărei anrdne de vekea Axilia. kare se nsmemtc kalea Îs! Axils, [astez! Kilia] denarte ks dox mile de netatea Albi (Akerman.) 2 Altsls era Dromixete, ancla ne a dats ajstors îmm>r:&tslsî Antioxs alg Siriei la assedisls Kinseleî, netate din Trania, ks 262 ani înainte de KristS, mi altslS era aistorslS Isî MitridatS. AnestS Dromixete era ks totsls altsls.

ISTORIA DACIEI

ss’i arate drsmsrile nrin kare ss vie în Dania. Illansl» nsinds-se mi în lskrare, Lisimak» a urii mit» ne f»garî»ls înmelstor», mi krezsnd» zisele l»î, fs tras» ne nesimţite în loksrî nisinose, ne»mblate mi fsrs de ans, nrin kare XS1”Bnjnds-se neînnetatg de kstre dsjmanî, de fome mi de sete, în ama tikslomie a venit», în kît» era ss se nerds k» tots omtirea; mi în nele de ne srms nevoia îl» silise se înkine \mi ss se dea nrins». Atsnne Lisimak» bsnd» ans Plutarcu. Ja zis»: o zei! nentr» ksts miks mslijsmire m'am» fskst» sklaB» din îmnsrats ne eram»! Omtirea Geţilor» era atît» de nornits assnra l»î, nentrs rszboîsl» ne fj&rs de ksvsnts a nornit» assnra lor», în kît» era» ss’l» omore. Lisimak» era îngrijit» mi întristat» forte de sorta lsî. Iar Dromixete, ks fireska sa îsbire de omeni mi limb»ijie, snsnea ssnsmilor» sei ks Manedoniî ns vor lssa ss treks tiran», mi rssb»nstorî»l» lor» se va sksla din osele lsî Lisimak», în kît» dsmmsnia lor» ss n» mai aîbs kanst»; mi ks daka voesks ss aîbs nane ks dsnmiî, trebse ss'î dea libertate. Astfel» vorbind» el» Gegilor» l, a ssrstat» ne Lisimak» în fags, nsminds-l» tats, mi adskîndsl» la oi'amsl» Gegilor» nsmit» Iii, nentr» ka ss-1» mi osnsteze. Akolo î-a dat» »n nrsnz» la o mass bogats rniîmnodobits ks sksmne bskate, mi ks vinsrî în vase asrite, la kare a inezst» Lisimak» îmnresns ks Maaedonii seî neî mai însemnaşi. Iar Dromixete ks Gegiî a inezst» în faija sa la o alts mass nrosts, k» bskate ordinere mi ks talere de lemn» minaxare de ose nentr» vin». Ks ane sta a voit» st, arate ks Geijiî mtieas mi nsteas întrebsinna lskssls, dar n» voeas, an ks nrin srmare Manedoniî trebse ss aîbs amin! iar ns inemini ne nimte omeni ama de sobri mi ksmnstaijî. Dsus aneasta elibersndsls, s’a întors» în Trania. Choleser. ) Nota VI. Lăzi» zine ks Valaxii neskarî aS Volfgig. gssits în rîsls Sargenijia 40,000 bani de asrs aî lsî Kemen. 1 între gurile Nistr»I»î mi ale Dunărei desnre Marea Ndgr*, este desert»18 Genelor», în kare s’a înk»rkat» Lisimak»; în aieste kannniî for® de ane, s’a nerik»lai» mi Dări» kind» a trek»t» D»n®rea, Ai*ie fok»ea§ 1111 ne»HÎi k« 285 anî înaintea l»î Krist».

PARTEA I. EPOCA I. CAPU IX.

Lisimaku, mi mai multe bukfcni de auru, anrdne dej Ist gura Haremului, ku mnai mile deriarte de remedinua| Transilvlui De'iebalu. AflBndu desnre aceasta Georgie Kardinalulă, a datu de iutire îmm&r&tesei Isabelei, kare luimd tesaurulu acesta de la aftatopi, au trimisă do* mii de bani sau gal beni, ka daru lui Augustă Ferdinandu II în anul 1637 duni» Kristu. Este îns'B îndoeal-B. G^situ-s’a ore întru adevsru asemine tosauru? mi ore alu lui De^tebalu fusese? mi anoi, assemine bani s’au gBsit mi în ijara Rom^neask-B, ku kinulu lui Lisimaku ne de o narte, mi de nea narte îmirBratulu inezimdu ne tronu, mi îmnrejură ku literile a\ieste: Lisimaks immralsls. CAPITUL!) IX.

Dun-B iie Seleuku a kunerit» Trama, u'iigînduJ în. Chr. 282. ne Lisimaku, mi dumB acesta alijii, în nele de ne ur mii mi Antigonu, ne atunci Brenu îmn^ratul» Galiloru *, b&ssimdu la Istru 15,000 nedestri mi 3,000 ki.l'Breip, a kutezatu st> kabie Elada, mi soi nrade temnlulu Delfiloru. Dar Ellinii unindu-se, dumu îndemnulu nreoijiioru temnluluî Delfiku, s’au runezitu asunra lui mi atîtu de kumnlitu rBsboîu s’a fBkutu, în kîtu nurjinî din Gali au ski»natu. Iar omtirea lui Brenu tasat-B la Istru, sTiturBudu-se de aiutentare, îmienu a sunară ne Geiji mi ne Tribali, nrekumu mi Macedonia, 1 Hei întîi l®kaitori damă delaviăîn Galii iu! în alte nrovinnjî ale Earonel anasene, se zimc kt ar 6 fostă Helijiî, nonoră foarte nrimitivă, karele se trage de la Asxanază, strEnenotă al lai Noe. Aneast® j^ear® mai în vekime se naraca ^eltosuitia, ne anu® Galia, de la Gali, karii eraă xicliji. Ilortagalîa de ast®zî, mi-a laată namele de la Gali, kare însemnez® r® de k®l®torî; fiindă k® k®ndă s’a anmlată Beltosnitia de 6menî, s’aă gr®bită s® trimiij® kolonii în diverse mi den®rtate lokarî din lame, ka anii *ie na-T mai înk®nea n®m®ntala. Aneasta s’a armata ne timnală îmn®r®ijieî lai Tarninia Ilriska. Latinii, nref®k®nda kavLntală de sasa, i-aa namită Gali, mi Ellinii Galaţi. K®ndS auemtia aă emită din Galia, sab komanda lai Brena in nam®ră de 300,000, anii din el s’aă ainezată în Italia, alrjii în Germania, în insalele Britanice, îu Iliria, în Crema, mi kîar în Asia. în nele de ne arm® Galia s’a năruit Franca, de la Franul, k®tre anală 223 dan® Kristă. 2

ISTORIA DACIEI

în kîts s’a r&dikatS assnra lor» AntigonS mi, în snire k» neî lalu.1, afc&ta i-a bfctst» în kost» n»n,mi din ei a» skomat» ks f«g a n'bm la loksl» snde Dsmsrea se snernte k» Sava; akolo s’a» arnezat» ssb nsmele de Skortisnî, înmii kamd» mai ne srniB s’a» k»nosk»t» de kj>tre Romani. Dar Skortisnii mi Tribalii atît» s’a» strikat» snii ne alijiî urin resboi», în kxtS ks^i a» remas» din Tribali, a» f»git» la Geijî neste Istrs, mi astfel» s’a nerdst» nonorsl» anesta, atat» de mare ne timnsl» lsi Filin» mi al» lsi Alessandr» nel» mare. Iar Geijii a» înnenst» a kremte mi în nbterî mi în nonorimisne. Nota VII. Galatia veke, astăzi Isstinonole mi Isstiana, este sns uram» între Bitinia mi Kanadonia, avnmd» de metronota Angbra. Anests nsme i s’a dat» de Brens, karele, k^nd» a venit», a liiksit» mai întei» fobsrgsls Bizangb'lsî, ne s’a nsmits Galata, mi mai ne «rmB Ilera, de la trenerea de neea narte a Galilor». (Vezi kronika lsi Alessandr» mi Geografia lsi Meletis.) CAPITULO X. K'Bnd» îmnBratsl» Manedonilors, IlerseS, în aliann.B ks mai mslte nonorB nor dine, nsrta resbel» Romanilor», nofti mi ne Rol», domnsl» Gen,ilors în alian^. Anesta n» nsts, fiind» kii se afla în resboi» k» Bastarnii l. Ostamiî seî, nensrtînds-se destsls de vitejemte, f»rj> învinmî. At»nne îmm&ratsl» drents nedeausB le-a norsnnits SB se k»lne noantea k» kansls la niniorele femeilor», mi st serveask^B bsi’baijii ne femei, nreksm» servea» ele mai nainte ne bsrbagî, n'Bn'B kimds ean>mi nrin resboi» SB-rni rBsksmnere desonorea, kxn’btat'L în rBsbois. Nota VIII. Ilrobabil» este k'B Elinii nini o distinkijisne n» finea» între Dani mi Gegî; kind» vedea» în fag^ ne Geiji, vorbind» desnre ei, înţelegea» mi ne Dani. Dar dsni ne Manedonii s'a» ssnss» Romanilor», Genţii mi Danii ssb nsmele de Dani mi Sniiji, trekinds nrintre orame as a1 Bastarnii lok»ea§ ne «nde astăzi este R«sia rainorx.

PARTEA I. EPOCA I. CAPU XI.

jsnss la Marea AdriatikT». Akolo, ainezT»nds-se înti* sns loks ambra ts de natsn», eras neîncetat» ssnisraiji de Romani mi de Skortisnî, din kare kab'S't smblas dintr’sns loks în altsls fokbnds mvbdfcnisnî. Dimii în fine Marks Didis i-a alsngats în n,eara lors nronrie, — mi anoi Li vis Drsss i-a înfrâ nata mai roslts mii-a onrits dea mai trene Dsmbrea.J î-^cbr. Atbnne mi Romanii înnensrii a vorbi desnre ei, ns-( 112. miuda-i Dani. CAPITULIJ XI. Strsmtorimda-se Gejjiî de k'ttre Bastnrnî mi Tranî, tem’Lndb'Se tots odate mi de Romanii ne era» n’anrone, lăsă rii kosmiiiile desnre marginile Dsnisrei, mi se traserr» sme - msnn,î. IJeara lors se desmirijia în dois: kiitre riisiirits mi Ilontslb Esssins era a Ge^ilors, iar* kbtre ansss a Dani lors. De la sorgentele Istrslai nimt la Assionole (dsne ITtol.) sas mm!* la katarakte (dsne Sti’ab.) lokseas Danii; iar de la katarakte nimii la Donts, Geijii. Dar Danii mi Geijii, skimbînds-inî loksinna, mi-as skimbats mi noroksls, ktnl îmmsln,inds-se mi îmnresnimds-se între sine l, s’as arătata afr&ta de înfrikoman,! Romanilor?;, în kiits Minsnis Rsfs, kimds fs stemtorata de Skortisnî mi Dani, a trimisa ne frate-ses înainte ks nsginî kbh>regî, ks ordina kii kimds va vedea kfc se înninge riisboisla, SE se arate de odats de neea narte mi sis komande sii s«ne ks trbmbiijele mi ks klonoiţeii; mi astfels vseta mare fi>kimda-se nrin resanetsls msnijilors, dsmmanii krezarii k& vina mslrjî ostami în kontra lors, mi temimdsse as întorss dossls. Mai torzis Gais Slri-J î. Chr86. bonis Ksris, ssnainda ne Mesî mi ne Darclanî 2, a venita la Dsir&re, mi s’a înaintits assnra Danilors mai

1 în ansIS de la Krist? 108 Gaia Maria a învinsa ne Himbri, snizsndS neste 10,000 ini npinzxndS G000; iar ueî-l-aln,î aa fagita în Dania, Ilrasia, Livonia mi Litaania. Iar ksjjl aS lokaitS în Litaania s’aa namita Genizî, desnre kari mai nainte se va vorbi. Resbelală anesta a armata în komitatală Tirolalaî, anrdne de rîala Adige. 2 Dardan! se nameaa lokaitoriî Mesiei, saa aî Serbiei de asUzî, kare n'BU'B la otaralc Menedonieî se namea Dardania. Anemtia eraa Omenii neî mal

ISTORIA DACIEI

mslts de ktt» ori kare altsls din Romani, dar s’a temsts st meargt mai denarte. Mai ne srmt Ariis Klasdis Sextu Rufinu. a venit» assnra Sărmanilor», mi Lsksls ntnt la TaCap. 7. nais mi ntnt la lafcsls Meotide. Tou,i anemtia înst mai mslts nreferas st vazt ne Dani de denarte de ktts st se Isrite ks ei.

CAP6TULU XII. Ftktnds-se Domml assnra Danilor» Berebista, a gtsits nonorsls forte strsnninats din kassa dese lor» resboe. Dar find» oms ks minte, vrednikS mi vitezs, în sksrts timns, ks konsiliele mi învtijttsra filosofslsi egintean Dinines, mi ks fireska sa agerime în arta resbelslsi, atots mî-a în torit» nsterea, în ktt» a ssnsss mi tote nonorele venine ale Geijilors. Trektnda ne srmt Istrsls, a nrtdats Trania ntnt în Manedonia mi Iliria l, a nrtntPliniu. dit» ne belgii snin,î ks Tranii mi Iiliriî, nreksms mi Strab. Dion ne Boi 2 mi ne Tasrisni 3, îmnresnt ks domnsls lors Ovid. Kritasiri, în ktts loksls lor» s’a nsmits desertsls Boilors. Els mî-a întinss domnia de la Boristene mi Ilonî. Chr. 50—56.

}

stlbatenî mi mal sktrboml ksnosksijî ne atsnnî: loksea» în gronî se nate în baligele vitelor», în tote Bian,a lors de trei ori nsmaî se la», — odate ktnd» se naiintea», odate ktndS se înssra» ini odate d»ne mdrte, ktnd» îî sktlda» (Alian. ist. c. IV). Avea» înst talent» deosebit» nenti*» mssikt, ktnta» nre frsmos» în flaere. IJera anesta se n»mea mi Mesia de la MesiT ne loksea» o narte din ca, desnre rîsl» Kabrs, sa» Hiabrs, karele desnarte Serbia de Bslgaria, mi karele se nsmeuite mi Moreva, sa» Sskava; mi în nele d»ne armii s’a nsmit» Serbia de la Serbî nreksm» s’a zis» la Cap. VI. nota IV, mi se va snsne mai nainte. (Ortelin). 1 Aneste nrovinijie din vekime se nsmea mi Ilirik», mi se îmntrijia în dot ntrnî: în Dalmaţia mi Livornia, sa» Kroajjia, kare astezî se g'Bsesk» s»b inmerisls A»strieî. 2 Anemtia era» sn» nonor» Galik», mi loksea» Boemia, kare se xoteramte desnre r&strit» k» Silezia mi Morâvia, desnre nord» ks Lssania mi k» Saksonia de sssS, desnre anss» ks Frankonia mi desnre ssdS ks Bavaria. Dsne Boi, ijeara ayesta fs loksite de Markomani, mi ano! de Baimi saS Boemi. 3 Tasrisniî loksea» nartea Ilanoniei de ssss, ue se nsmemte astezî Stiria*

PAItTEA I. EPOCA I. CAPU XII.

tsls Esssin» n'hn’L le Noriks 1 mi nini la otarele Bindelinilor», a ssnss» mi kolonia Elinilor» de ne Boristene 2 ne kare o îngrijea» nre bine Geijii, interesinds-se de nrodsktele eî, asemine mi orauisls Odrissilor» Aîgis (vezi Cap. IV s»b nota a.) ne kare ne srmT> Viţeii» viind» din Mesia o lsi de la Geijî. Berebista kstrierind» adeseori atet» Trama mi f î. chr. Iliria, kits mi nele-l-alte orame ale Romanilor», as\ 41* adss» la minie rie I»li» Hesars, karele dsne ne a învins» ne Ilomnei», întorkinds-se la Roma, s’a denis» si nleiie assnra lsî mi a Ilarijilor». Ama dări trimiijind» laAnolonia3 d»ne Asgssts Oktavians, ka si-Is aibă de ajstoris în resbelsls Dacik» mi Hartiks, ntensea emirea sa; ns ajsnse în să a-inî îmulini skonsl», kăm lovirea de morte a 1»! Brst» măntsi ne Dani, ne Ilirî mi Ilarijî 4 de nerdere mi rsină. Ks tote aceste Berebista nrenarase doă s»te de mii de omtire kontra l»î Asgssts. Viind» în Dania mtire desnre mortea l»î Mesars, iarămî s’a» skslats Genii mi a» înnenst» a strika Manedonia ks inksrsisnile lor». Antoni» găsind» nretest», a nerst» de la Senat» orntire în kontra dsuiraanilors zikănd» kă mi Mesars îl» gătise ka să-ls trimirjă în kontra Genjlor» mi a Ilarijilor», ks tote kă konrinssrile xotarălors Ilartine se stenănea» în nane înkă. Dar Senatsl», avănds îndoele des nre inksrsisnile Geijilors în Manedonia (kini se bănsia kă Antoni» va întrebsinija omtirea în sfărămarea Romei), arefssats mi a trimis» snionî ka să vază daka mtirea era ade vărate. 1 Noriyiî se numea» Ioksitoriî rasnijilorg, dintre Korintia mi Salisbsrgesia, dinkolo de rîslS In», mi se xotorag ks Bindelicia, saS Bavaria. 2 Adekă inssla Axilia, ce se afli în Sarmaijia Esroneană, îuaintea gsrilorg BoristensM, sa§ Niimdsî, mi kare în komsnS se mjraemto ICajjkaria. 3 Oram» frsraos» alg' Macedoniei la malbls mireî desnre anssS, astăzi în ruine. 4 Ilartia era o nrovinijic urca mare a IlersieT, între Midia desnre amssS Assiria desnre răsărit», Ilepsida desnre Sbdg, mi Irkania desnre nord». De Hnlî se nsmemte Arak, mi de sniî ICorasa. IIo timnslS îmnxraijilorS Romani, se nsmea mai ks seamă tdtă Ilcrsia ssb m>me de Ilartia.

ISTORIA DACIEI

între aceste, Antonis înmeltnds Senatsls, se nrokîarnt k.omtndants omtirilors Manedonine, ini snioniî întorktnds-se an snsss kt n’as vtzsts Gegî în Macedonia, dar kt dakt se ve trage omtirea de akolo, n6te st înksrgt iartmi. Antonis, ne srmt amtginds legisnile din Macedonia, le-a tri— miss în Italia mi nrin votsls nonorslsi a ftksts ka frate-ses Gais Antonis, st se nsmeaskt gsbernatorîs als Manedonieî; els înst maî ttrzig o ntgi rts, ktnî la orarasl s Istrianilors 1 învingtnds-se de kttre Bastarnî aliagî ks Mesiî, s’a grtbits Dion cass.\sT. fsgt. Se vede înst kt în anests rtsboîs eras 38. Cap. 10. mi Dani, ktnî în netatea Danikt Genskla s’as gtsits maî ttrzis mtrnî înmormântate din nrtzile ne as lsats ktnds an învins» ne Antonis. chr. 1 De timnsls ktts trismviratsls sgsdseakariitala 31 ’ JRomei,ni ni o grijt ns se Isa desnre Dania; dar reskola Ilanonilors mi a Dalmagilors îndemna ne Asgssts Oktavians st se dskt assnra lor», nentrs ka st înfigt vsltsriî Romani mi ne ntmtntsls Daniei. Asgssts ordont ka st fakt tabtra rtsboislsî în oramsls Segeste2, kare este în malsls rîslsî Sava; a ftksts rai vase nlstitore ks kare Sucton. . Tacit şi >st trekt omtirea neste rîs: dar nentrs ka st fit alţii. 7 . sigsrs îndtrtntsls st», a lovits eartraî ne Dalmagiî kare înkt se ginea în Sitsnia. In rtsboîsls anela rtninds-se, a înnetats de a se mai bate ks aneste nonore kstezttore, rai întorktnds-se Ia Roma, a Itsats komanda lsi Marks Statilis Tasrs. Dar nrenarativele nele mari ale Romanilor» rai faîma eroismslsî lsi Asgssts, as rtssnats în toatt Dania, ud attto de tare as sntîmtntats ne Berebista, în ktts a trimis» soli kttre Asgssts, nromittnds-î ajstorîs în kontra lsi Antonis. Soliî trimimî înst, nertnds lskrsrî nedemne de imne-

}

1 Istrionole, kttre gsra Strifo sas Ssdikt a Dsntreî, kare asttzî se nsraernte Ilortiga, sas Hrostoviga, desnre rtstritsls Bslgarieî, denavte de malsl§ Mitrei Negre 60 stadii. 2 Segeste sas Sisuia, orarns als Ilanonieî în malsls rîslsî Sava, anrdne de otarele Tsraiei. Asta era netatea Kroagieî Hesariue, la otarsls Sklavo nîeî, în komsnS nsmito Sisseg, saS Sissak.

PARTEA I. EPOCA I. CAPU xm.

ri»l» Roman», Asgssts a ordonat» st se întorkt terţ ninî sn» res»ltat». Berebista, mtniinds-se de anesta, s’a denis» si se dea în nartea lsî Antoni», nentr» ka st no Strab. te »mor» st se întinzi în timnsl» resbel»l»î dinti’e Oktavi» mi Antoni». Dar revolta kasninilor» seî mi mortea, terii veste l’as rtdikats din l»me, mai nainte de a trimete Romanii orntire în kontra l»i. CAPITUL© XIII. D»ne mortea lsî Berebista s’a îmntrijitK îmntrtiţia sa la trei domnitori: Rol», Daniga mi Ziraks. Anemtia, din kassa intrigilor» interiore, de mi nerdsseni din n»terile lor», totsmî era» în stare st on»e Romanilor» kîar neste 60,000 oştire. Rol», aflînds desnre resbelsl» nivil» ne era între Ro mani, mi nrevtztuds kt n» note ijinea înkt mslts, n» gtsi k» kale st nlene în kontra lor». Dar liind» kt ssnsmiî seî nerea ka nsmai de ktt» st nlene, el» a slobozit» înaintea lor» doi ktnî, kari a» înnenst» a se mtnka între ei, atsnne a» slobozit» mi sn» lsn», mi ktniî vtzînds-l» a» stat» îndate de a se mtnka mi s’a» renezit» as»nra lsî. K» kinsl» anesta, ftktnds ne ntnor» st înijeleagt kt mi Roma nii not» st se rtneazt assnra lor», l’a» îmnedekat» de la nornirea sa. Dar neî-l-alrji domni ai Daniei alt-fel» soko-f î. chr. tind», s'a» »nit» ks Iasigil T, k» Sarmaijii mi k» Ba-{ 30, stârnii, mi aS nrtdat» ne Mesî, ne Tribali mi ne Dardanî. Hele înttî ssknese le detert ksragi», mi trektnd» msntele Em», a» ftkst» mari dasne Dentileijilor» ssnsmî ai Roma nilor, ntnt ne Statili» Tasr» î-a» gonit» neste Dsntre. Site, domn»l» Dentiliijilors, mi aliji amini ai Romanilor», a» voit» st-mi rtsbsne mai mslts nentr» striktnisnile mi dasnele ktte a» fost» ssferit» de la ei. Atsnne Mark» Linini» Krass», 1 Iasigiî mi Meogii, odatt loksitorî aî Sarniaijieî Esronene, desnre lakslg Meotide, între Novarî kitre anss», mi Roksolanî kstre rEStrit», sndeastezi e Tartaria raikfc. Iar Iasigiî mi Metanastiî lokseaS Ungaria de s»s5 dinkolo de DBnsre, avosnd» Dania snre ristritS.

ISTORIA DACIEI

gsbernatorîsl» de atsnce al» Greciei mî al» Macedoniei, vtztnd» miinktrile domnilor» Daciei, mi nriiminds ordin» de la Asgsst», st, ncdenseskt ne cei ce ssnts de nartitslS 1»| Antoni», mi st, anere ne cel ce ssnts nentr» Oktavi», a nlekat» assura BastarnilorS, î-a bttsts în Mesia, anrone de D»ntre, mi loksls în kare el s’as fost» întărit» l’a assediat» mi a nss» steni,nire ne el». Atenei Rol», domnsl» DaciDion Ca™, !(lor», s'a arttat» rilekats snreamicie, mi Krass» l’a c. a. 20. trimis» la Mesare, karele l’a ftksts amiks mi aliat» al» Romanilor». D»ne aceasta Krass», adsktnds-mî omtirea ne ltngt Mare, atete da»ne a ssferits nrin ksrsele ce ne îeeetat» i se n»nea, înktt» xotortse st se lase de asemine esnedin,isnî. Dar s»ineijia Besilor», a Tracilor» mi a Bastarnilor» Fa si lit» st grtbeskt resbelsl», mi mai ales» kitmats de Rol», no»l« general» al» Romanilor», ce cerea ajstori» kontra l»î Daniks. Atsnce Krass», sftrtmtnd» ks totsl» ne Besi, a intrat» în Dacia; ftktnds resbel» , a învins» ne Daniks mi l’a nevoit» st fsgt k» rtmtmiga osteî sale într’o cetate, în kare Romanii a» intrat» nrin trtdarea »n»î ostam» grek», ce era soldat» al» lsî Daniks. larii Dacii vtztnds-se ast fel» s»rnrinmî, a» nreferit» st se om ore între eî, de ktts de sabia Romanţ. între eî afltnds-se mi domnsl» lor» Daniks, a ordonat» amicilor» ka st-1» »cigt; iar fratele se», nrins» fiind» de Krass», f» krsgat», mi ltsats liber» mai ne srmt. D»ne acest» rtsboî», Krass» a nlekats k» omtirea sa assnra sneî snelynce (nemtert) kare se n»mea Keiri 1; aceasta era o suelsnkt mare mi tare, în kare se înkiseseri m»ljjime de nonor» ks averile mi ks vitele lor». Krass», înkonjsrtnds’o mi înkiztnds-î tote emirile, nrin fome a silit» ne înkimî a se trtda. Dsne aceasta a ulekat» la Genskla, alto cetate ssnsst lsî Ziraks, fiind» kt se aszise kt akolo era» stemele resbelice mi cele-l-alte nrtzi ce a» fost» lsat» Bastarnil de la Gais Antoni» ktnd» l’a» învins» la Istriono1 Desure 8nel»nka aceasta se zice, kt Titanii învinmt fiind» de zel, akolo aS gisitS asii».

PABTEA I. EPOCA I. CAPU XIV.

le. Ziraks înst, îmnresnt k» tote tesaarile l«i, se d»se la Syiijî ka st le uert ajstor», ktnî simjjise nlanslS l»î Krasss. Acesta însi» în sk»rt» timn» l»i> ini netatea anea- Grut&r c.3. sta, dar k» iubite osteneala; ne srmt se întorse în Trama k» tri»mf». CAPITUL® XIV.

Limni» a trismfat», iar Danii în m»niji snde loksea» rtdikimd» domn» ne Kotisson», emia» ktnd» înge-f L°hrna P»ntrea,7 iui nrtda» marginile. Desnre sbntriiri- Horat cart. 0 . le mi snaîma ne avssert Romanii de la Kotisson, (n. cap. 20. mtrtsrisemte noet»l» Orajii», ktni afhind»se la Menena 1 mi adese ssntrat» de snii mi de algii, era întrebat» mere» dac. ka a mai a»zit» neva desnre Dani? Hesar», găsind» 'Sarraon. H. Cap. 5. ks leale st» se k«reije de nonoral» anesta ssntrttor», 6. 35. a trimis» ne Knei» Lental» assnra lor». Anesta i-al Fior. . , .... w i' I Orat n. m înnins» neva mai denarte, a rtdikat» mi netejjî nelcap.2?i8. la marginile lor», mi Romanii se mândrea» kt a» snis» 0mtirea Danikt a l»i Kotisson. Inşii Dama atsnne ns era în vinşii; ns terzi» se rtdikt eartmi mi se întinse. Lentsls a stabilit» urnit» mi ne Şarm agi, ftktods ne tezi snre sigsrangii, desnre kare Ilrokoni» ama vorbemte: „îmntraiţii Romanilor» a» înterit» g»rile rî»l»î Dsntrca k» „kastelsri mi netegi, atet» în drânta ktt» mi în stenga, ka „st onreskt ne barbarii de neste Dsntre, mi sii le îns»fle „frikt.“ Mai de folos» însii de kttS toate înteritsrile aneste, nentrs Romani a stat» mortea lsi Kotisson, karele l»ntendb-se k» Lentsl», a ktzst» în rtsboi», nreksm» mtrtsrisesne Ssetoni» zikigd» kii Asgsst» a îmnedekat» înksrgerile Danilor», snigtnd» trei domni mi mare mslgime din 0mtirea lor». Fiind» însii kt anest» rege al» Danilor» era viteaz» mi resboitori», vrednik» atet» în timn» de nane neutr» nele din într» îmntrtgieî sale ktt» mi în timn» de resboi» în kontra dsunnanilor» seî, a dejskat» nlansrile mi do rinţele Romanilor» mi î-a adss» la nevoe mare. 1 Sn» bsrbatS învtijatS, amikS al» lsi Tesare.

ISTORIA DACIEI

De mi Kotisson a neritb, Danii totsmî s’ab însbflegit»î. Chr. Vbnindb-se ks Besiî, kb Sarmagii mi kb Ilanoniî, aS kassatb mari tbrbsn&ri Romanilorb, ne kare abia le-a linimtits Tiberib. Anesta a isbbtitb de a fr>kbtb ne Dani s-b stabileze ne nrT&dT&toriî lors din Ilanonia, dsne nererea lsi Abgbstb mi a nonorslbi Romani, ka si> nt> se înkizih temnlblb lbî Janb. Dar neste kbrimdb, Filib Katb nriimindS ordini a merge asbnra Danilorb, a adbnatb 50,000 ostami din loksrile anroniete de Dbnibre, mi bnitb kb Severs, enarkbl» Mesiei, tasmids Ilanonia mi Dalmagia, a nlekat» Ovid. trist. asbnra lor». Mare dobândi însii n’ab k'&n'Btatb, ksni Besiî mi Sarmau.ii, Iasigiî mi Gegil li s’ab onbsb ka bn» Dion 2 ^ass.ţzidS neînvinsă, nidb la mortea lbî Abgbstb, fora 14. (a înneta kb eskbrsibnile lorS nele xogeintî. Nota IX. Ile timniî anestia Ovidb, (faimosbls noets al» Romanilorb) era essilatb la orambls Torni, karele se afla în marginea înm^ragiei Romane desnre Ilontblb EbssinS, între Istrionole mi Galatia. Anestb oramb se nbmea mi Milete, mi în nele de ne »rnr& Konstantia, sab Konstanga, dbne Konstangia sora marelbî Konstantinb. De aneea kiind» Ovid» snbne desnre tribmfblb Ilanonilorb mi desnre sbnbnerea Dalmagieî, zine k'B Danii eraS neînvimni.

n- I

CAPITUL© XV. Tiberib, nbindb kan'Btb resbelblb! Germanikb, desnre kare se temea mai mbltb, s’a dedat» îndate la krbzimî mi la desfrafişri. Amezindb-se la Kanrea T, n^nob în atosta a abandonat» îngrijirea kanitalei, în kihtb nini dekbrioniî lraforegilorS ns i-a komnletat», nini ne tribbnii sa» kmnnbitoriî oramelor» nb i-a nreskimbat». Aneaste neîngrijire fokb ks Armenia 2 kihzb sbb Ilargî, iar Mesia sbb Dani mi Sar1 Kanrea sa» ins»Ia Kanri, dem&rtate kb 3 mile de nromontorisl» Atenei mi ks 24 de al» Neanolii. în ea este »n» oram» mik», mi aineasev®" neazi de do* ori ne an» mslgime de nrenelirje. 2 Armenia îmi are nsmele de la Armeni», tovaromsl» l»i Iasson. Ea se îmnarte în minon> mi maiori: nea maiori» se zine mi Tsrkomania de la

PARTEA I. EPOCA I. CAPU XV.

magi; asemme mi Galia se ksnrinse de Germani, snre ma re r8mine mi darnic a imnerislsi Roman», Tiberi» trimin^nd» ne Dr»ss» în Germania, anesta a îmmmibit» Maravod»l» 1 a s»n»s» nre Ssabî 2 mi or&nd»ind»le domn» ne Benib, din seminţia Ksazilor», le-a dat» de lokbitx lokslb Kasss, karele este între Morava mi rial» Bag». Iar legionele Manedonine a» fokbtă mi ele ne aă n»t»t», snre a ansra Mesia în kontra barbarilor»; mai ales» a 4-a mi a 5-a s’a nsrtat» eroinemte la Banatslb Timimorei ande ssnta drsmsrî somate în malslă de netroi alb Darr&rei nentrs ka S£ Griscl. I. p. 286. se tragos vasele iie se nerikbla» în katarakte. Anrone de aneste dramsri s’a fokata mi inskrinijisnî în memo ria lbî Tiberi» de kttre ostamii nsmiteloră legiune. Na se vede inşii ka Danii st> fi fohkbt» vre o esnedigiane însemnate nini s»b Kaligsla, ninî s»b Klabdib. Seneca. nini sbb Nerone; mi s»b anemtî îmirLragî, ka mi maî nainte, Dsrr&rea desnr.rgea ne Romani de Dani mi Sarmagi. Asemine mi Iliriî, mi lokaitorii nomoi în Dalmagia mi Dsrr&re, se anima» n»mai kb dor. legiune, kare snrijineaă lovirile Danilor». Dar neîngelegerile interiore dintre Mesării Gal-J D. Ciir. ba, Oton, Viţeii» mi Vesnasiană, mi miseriile dintre^ G9‘ ei, a» kreskst» nbterea Danilor». Ilirik»!» s’a t»rbarată, Galiile s’aă revoltat», Sarmagii mi Ssabiî s’a» reskalat». Ile Tarkomanii kari a» venită akolo din Tartaria Asiatik-B. Aneasta se xorarnte ks Georgia desnre nord», ks Asia miks desnre anasă, ks Ilersia desnre rassrită, ini ks Diarbekir desnre ssdă; rială ei nelă maî însem nat» este Araksi, mi kanitala Esrsm. Iar nea minora se nsmemte de Terni Aladali, mi se xoteranrte desnre anssă mi nord» ks mantele Skordisks, desnre ras'Erit» ks Esfrats uri desnre sad» ks mantele Ames. Rial» eî nela însemnată este Melas, mi kanitala Maras. 1 Maravodală, saă Moravia, este o narte din Boemiaarandă Silesia desnre ras^rită mi nordă, desnre anasa însămi Boemia mi desnre sadă Aastria, ande din vekirae era nonorală Kaaziloră. 2 Ssabia, saă nerkală Saabikă, konrinde dakatală VirtembergslaT, markizatală Baden, mi Bargovia. S’a namită aiua de la rială Ssaba, mi este nrovimiie mare a Germaniei, se xoteranite desnre rasasrită ks Bavaria, desnre anasa ka Rinală, desnre sadă ks Elvegia, mi desnre nordă ka Frankonia.

ISTORIA DACIEI

)l'&ng'L

aceasta Domnii Sarmagilors mi Iasigiî s’aS le gată în alianijă de resbois între eî mi avănds mare msln,ime de nonors mi de kălărime, s’as tras» de o narte atăts domnii Ssabilors kăts mi aî Ksaijilors. Iar Sekstilis Feline observa ks arina Tasrikă, mi ks onts regimente de Norinî. Astfels srmănds lskrsrile, s’a făksts bătaea între 0sevarm. ton mi Vitelis la Kremona în Italia, mi rămăinds despre . _ ţ . Panoma. Jînvmss Oton, sa tsrbsrats ns nsmai Germania, dar mi Dania, kare s’a gătita st resningă legionele romane. Dar Msnians a resistats ks a mesea legionă nănă ne a ve nita Fontenis Agrina ks oştea lsî Vitelis în Mesia, mi ast fels a ÎDtimninatb lovirile barbarilors. Dar nels mai mare ajstorîs nentrs imnerisls Romans a fosts sniderea lsî Vite lis, ka snsls ne era nedemns de a domni ne Roma, neutra krszimea mi desfrănările lai nele nemărginite. Dar kănds se aflas în revoltă Ilanonii, Iasigiî mi Sar malei, karii resninseseră ne Dani nănă în Tissa, nreksms mi Ssabiî, Bastarniî mi Germanii kăn,î lokseas ne akolo, atsnne mi Vesnasians a lsats kărma. Atsnne Marks Illatis lokotenentsls se8 din Mesia a ssnsss neste 100,000 de barbari îmnresnă ks domnii lors; a linimtits înslijimea Sarmagilors; a ssnsss ne nenislijămigii de mai nainte aî Romanilors; de la domnii Bastarnilors, aî Roksolanilors mi ai Danilors liberănds ne nrisonieri, i-a trimiss ne la fran.ii mi nărinijii lors; as lsats mi ne ostatenii (zăldge) ne eras înkă la ineminî; iar ne domnsls Snigilors înksnjsrăndsls, l’a gonits din Xersonessls Tasriks dinkolo de Boristene, iui els nels întăi a lsats de akolo grăs nentrs nonorsls Romans. Vesnasians nentrs aneasta l’a onorats ks darsri de trismftf* Dsnă aneasta ssb Vesnasians, nreksms mi ssb fiisl-i sos' Tits, tote nonorele aneste as fosts ssnsse, sinilite mi linimtite. Tacij 6. I. p. 2.

CAPITUL© XVI. Ssabii nerănds de la Domegians sns ajstors de 100 kălăregi în kontra Ligilors, ne lăkseas atsnne în Mesia?

PARTEA I. EPOCA I. CAP& XVI.

îrantratsls le-a îranlinits cererea; dar aceasta a fostsjDIon Cass. kassa kt s’a înnenstS eartnii resbels între Ro-( p. 761. mani mi Dani. Ligii ssnsinds-se, s’as snits ks Iasigiî, mi s’as gT»titS st treakt Istrsls. Atsnne s’as skslats D. Chr. 82. mi Danii, ks domnsls lors Dsras, mi renezinds*se Duraa şi Durpaneu, as tteats tote gardele (strejile) Romanilors, sftrt- duproDion. mtnds ks totsls ne Anis Sabina ks omtirea sa. Epigr. la Dsnt aneasta Dsra, nrevtztnds viitorsls, mi vtztn- Bignolin. p. 212. Marţial. ds-se nrea jsne, a abdikats în fav6rea lsi Denebals. Epigr V. 23 Acesta era sns btrbats ksnosksts nentrs agerimea DionCass. Marţial. 9. 36. lsi în strategeme, esnerimentats nentrs k<\ st le nse Plin. Epigr. n. în Iskrare, mtestrs nentrs ka st sc norte ks dsm- 10. Epigr. 16. maniî, st le nse ksrse, st se lsnte, st fsgt la timus, îngelents la trismfsrî mi la nenorociri; desnre tote kalittijile aneste a dat» mi dovadt, ktni înainte de a nleka assnra Romanilors, a ftksts konsilisri sekrete de aliangt ks Ilaroks, domnsls ELartilors, ks Sărmanii mi ks KatgiT. Ilregttinds-se de rtsboîs Denebals, mai înttîs a nromiss nrin soli Romanilors nane; ne srmt înst afltnds kt Domei^ians a trimiss assnra lsi ne Fssks, generalsls armiilors nretoriane, i-a trimiss rtsnsnss nrin a doa solie în derîdere ziktnds kt sas st se grtbeaskt a-i da tribsts ansals II. ktte doi oboli de lio-kare Romans, sas de ns, se !mTacit Cap. -1. 112. va bate mi mslts rts va fane Romanilors. Atsnne Domeijians, nensttnds mistsi derîderea, a nreniriitats nlekarea lsi Fssks. Anests generals era snsls din militarii nei mai kanabilî, dar mai ttrzis ktzsse mi els la raolinîsne; în resbelsls ks Danii, dsnt ne a nerdsts msltt oiuv. c. m. mtire, s’a nerdsts mi els înssmi, mi s’a înmormtn- Cap. 4.12.13 Orox. Tacit tats într’o ntdsre Danikt, nreksms mtrtsrisesks SalnstCrisp Marţial. Flmai mslu,i istorini, între kari mi satiriksls Isvenals pigr. VI. p. 76. ziktnds kt în orams de marmsrt els nroekteazt btttlii, mi la vsltsrii Dani ntzemte dossrile. Mtniinds-se Domeijians nentrs nele ne î-as ftksts Da nii, s’a deniss st se dskt îartmî assnra lsi. Ajsngtnds înst la Messia, a înkredinj^ats lsi Islians esncdiiysnea. Anesta a dats ordins ka toiji ostamii, ntnt mi nentsrioniî,

ISTORIA DACIEI

sfc’mî înskrie nsmele ne armele lor», nentrs ka sii se ksnoskă anela ne ar fane vre sns fakts strălsnits sas înjosi tori5* Dsnă aneasta dănds betelie dsmmaniiorîs, la Dion Cass. ,Tana 1 a sniss mslgirae din eî. At»nne kăzănd^mi

Bezias, nel» întăis generala alb' lsî Denebals, s’a nrefăksts mort», mi anoî neste ndnte a fsgits ne fsrims. Denebal» atsnne temănds-se ka să ns răsbată învingătorii Romani în îmnărăgia sa, a nsss de a tăets arborii neî mai de anrone, mi ne wfsrile lor» a nsss arme, în kăt» Romanii, krezăndg kă anemtia era» ostainî, sa» temsts de a înainta. Dsnă anest» miks ssknes» alb lbi Islians, Domegians a kăzst» într’o gremală mare. Măniinds-se asbnra Ksazilor» (lăksitorii din Moravia,) mi a Markomanilor» (lăksitorii din Boemia) fiind» kă ns i-as dat» ajbtorîb în kontra Danilor», a sniss k» o krszime neomenosă ne solii ne eî trimisese ka să ne ară nane, mi s’a renezit» în Ilanonia ka să-mi răsbbne asbnra lor». Făkănds-se bătaea k» mare fsrie, Markomanii l’a» învins», mi l’as redsss la f»gă; ne »rmă văzăndb-se forte strămtorat», a trimis» ambasadori la Denebal» k» nerere de nane. Denebal», nlins de modestie, Marţial, n. |de mi de ursite ori nersse nanea mi ns o nstea kăEp. 3. jnăta, nrimi ambassada; dar ns s’a dss» el» singsrg la loksls de întălnire, ni a trimis» ne frate-se» Diege înuresnă k» kăgi-va algi Dani. Domegians l’a nrimits ks bsksrie, mi dănds-î arme, kăgî-va nrisonierl, mare mslgime de bani, mi mai mslgi memteri trebsitori în timns de îes^ bel» mi de nane, nromigănds sn» tribsts an sal» detei minat», îd. n. la» komnsss ks el» tokmelele nănei. Dsnă aneasta v. i8. jDomegian» a nsss diademă ne kansls lsi Diege^ kănds l’ar» fi învins», mi dărsind» ks bani mi ks onCj** ^ ostamii sei, l’a trimis» înnresnă k» ai sei la 011 ^ Statiu n.m Lacrimele •ks o enistolă ka din nartea lbi Denebal» C al Etrurieî. 168. kinsită), nrin kare el» se arăta învingătoiîs, m^ ^ Denebal» s’a nlekats la nane ks învoeală ka Roman ^ dea sn« tribsts ansal» Danilor», nentrs ka aneintia s l Tana n6te Să fie satslg Taina de astăzi din TTeara

Romăneaskă.

PARTEA I. EPOCA I. -CAPU XVII.

maî tsrbsre gerile Romane. Aneasta» dare s’a mi nk&tit» regslats în ksrss de doi-snre-zene ani, de la 88 dsns Krist», mura la 100. De mi a faksts o nane atot» de smilitore, Domegians a serbat» do^ trismfsri; assnra Katg i 1 o r»<[pun^panog mi assnra Danilor». Asemene mi nentrs Şarm agi a trimis» la kanitolislS l»î Joîe dafin» trismfctoris. Trismfsrile le adorna ks nomne de mare nreg», însfc ns ks olpiekte lsate de la inimini, ni ks altele raniţe de la aliagî sa» de la oramele Romane. Ile lungii aneste n’a »î- Marţial. tats a adisoga la titlsrile sale mi anela de Daniks, 15. 50. 65 mi s'L-l» tim&reaslra kîar ne monede. Dar de tdte aneaste Romanii rîdeas, lrani îngelesesera lra nanea fssesej Staliu. ksmn'Lrat'L, mi lra ne lrands kodrii Getini mi D»-\ 2G‘ m&rea era» în linimte, gsbernatorsl» Illinis Minilis se arata ore-ksms ks le domineazii: ksnomtea» nenstinga ( MarţialVII. v. 83. ssfleteasks mi kornorals a lsî Domegian», ksnî îl» vedea» ks-i nlsnea mai mslt» ss se nrimble nrin orarn» de lrat» nrin omtire, maî mslt» ne jos» de Irats lralare; se fakt beteliile nrin generali, iar ns el» înssmî; ks fantele ferinite le înssmia lsimî, iar nele neferinite generalilor» sei; lra ne neî ferinigi în betelii îi sria, iar ne nei neferinigi îi înjsra. Dar vikleniile lsî, krsziraea, desfram>rile mi ksniditatea lsî f»ra resntatite de nrana snsi sklav» liberat», ansme Ştefan», în an»l» 96 dsm» Krist». CAPITULtf XVII. Den1» mortea lsî Domegian» n»ind» mima ne gsverns nimte b'Lrbagî îngelengî, Nerva mi Traian», s’a» îndrentat» mslt» trebile imnerislsi. Mai ks seamT> Traian», nessferinds ka Romanii soi dea tribst» ansals Dacilor», nlelra a- ri. Clir. 100. ssnra lsî Denebal» b Anesta aszinds de m'&ssrile îmn’&ratslsi, se ksnrinse de temere, ksnoskînd» kfc mai na 1 D»n% monetele din an»18 anesta se vede nlekarea lsî TraianS. IUini» în kartca I snsne desnre nlansls r&sboîslsî Danik».

Kiar»

ISTORIA DACIEI

inte învinsese ne Domegianb iar m> nre Romani, mi k'B aksma avea a se lsnta kb bnb nonorS, karele se distingea ns nbmai nrin drentate ini ^eroisrab, dar mi nrin modestia Ibbnelorb nsrtsri. între aceste, Traianb ajbng'Bndb Dion Cass. Jîn Messia, netrekb earna akolo, amezT&ndb garnisone romane ne lungii Dbnsre. Kbinb a datb animivara, a trekbtb omtirea neste DbasD. Chr. )re, bnde febiindb sakrifigbri mi konsbltendb orakoliî, 101. /merse înainte în geara inemik'B. Danii se assigbrase nretbtindeni kb midsrî tadte mi kb omtire. Ajbng^ndb la Tana, bnde-mî aveab Danii omtirea, se g£ti de bfctae; atbnne i se trimise bnb diskS mare, nre bare era skrisS kb litere latine k'B Bbrii mi togi alian.ii konsblteazx ne Traianb s^b se întork'B în domn tb mi s'B resnekteze nanea. Dar Tra ianb, nelb'Bndb în nrivire konsilisrile aminilorg, a datb bttaea, mi înving-Lndb ne ineminî, ordoni» ka kanetele nelorS bnimi se se nbe în nari înaintea taberei. Denebalb învinsb, dar m> de tot» înfr&ntb, trimise la Traianb soli ne nimte komigi, din klassa nea mal de josb, ka snre bajokora lbî Traianb, kb nerere de nane. Traianb, desnreijbindb-î mi albngBndb-î, dete earami rasboib Danilorb mi Sarman.ilor« <ie le eraS aliagi. Anemtia, vasztndb-se earamî învinmî, trimisera o a doa ambassadt, komnbs:& mi din mberî kare ntangeab mi nereab nanea. Dar nini aneastij ambassadfc nb fb askbltata. Srm^ndS ano! mi alte be telii, anr&ndos nsrgile ab fskbtb nrisonieri; Romanii tratai» ne ai lorg kb omenie, iar Danii kb nea mai mare krbzime mi lauiitate, în lratb kiarb femeile lor8 îi irarleaS kb fokliileAstfelib afh&ndb-se înk'B Ibkrbrile, earna sosi mi resbelbiS înnetii din arminden m&rgile. Trek'Bndb earna, vine nrimoivara, mi Romanii D. Chr, 102. Fskfcndb mai întT>i sakrifiPet. Patrie. alergb eai-Bini la arme. 38. 39. ysri la zei *, s’ab nregBtitb de betelie kb togii* 1 Romani! sakrifikau la zeii mun/glora ka sb le ajute a trese mânu»’ sakrifikaS la zeii emirilorS, ka s'B le ajute a nleka ku omtirile; ia trekBtorilorS, ka sb le ajute a trene vre-unu munte, unS rîu mi altele.

PARTEA I. EPOCA I. C'APU XVII.

Aszind» de aneasta Denebal», mi temtnds-se, a trimis» eartmi ambassade de omeni mai însemnagî, kariî, ltstnd» ar mele ne ntmînt» mi îngenskind», a» rsgats ne Traian» ziktnd» kt Denebal» va fane ne va ordona, nsmaî st-î dea voe st vie st-î vorbeskt în fagii, sa» st trimigt ne nineva ka sii vorbeaskt k» el» desnre nane. Trai an» a trimis» atsnne rie S»ra Klasdi» mi ne Libian» ssneriorsl» Hretori»lsî; înst niraikt n’a ftksts, ktnî ninî k» anemtia Dsnebal» n’a k»tezat» st vie la întel-4!4?,^Ve nire, ni a trimis» algi soli, ne kari atsnne Tra-l ian» ns î-a mai nrimits, mi a nlekat» as»nra l»î. Ftktnd»-se bttaea, Denebal» f» învins» k» totsl»; iar rtsboî»l» fs attt» de învermsnat» mi de stngeross, în ktt» în omtirea romanţ n» mai ajsngea» ktrnile nentrs ka st se lege nltgile (ranele) soldagilor», mi kîar îmntratsl» r»nea xlamida (kabaniga, xaîna nea ne deas»nra) de ne dtnssl», ka st nroksre legttsrî nentr» neî nlagagî. Dsnt fireaska l»î îsbire de omenire, ordont ka korn»rile Romanilor» omorîgî st se înmormtnteze k» nornnt, rtdiktnd» deassnra lor» mi altare, ka st se fakt în fie-kare an» libagisnî mi r»gtni»ni nentr» neî adormigî. Dsnt anest» resbel» Traian», mergtnd» maî denarte, a ksnrins» m»ngii neî fortifikagî ks kastelsrî, în kare a gtsit» arme, mamine resbeline, nrisonierî, nrek»m» mi sns stin dard» lsat» maî nainte de la Fssk», ktnd» l’a» fost» Cap.I. p. 2. învins». Iar Massimin» a ksnrins» o nettgse, în kare pagina 138. se afla mi o sort a lsî Denebal». Iar L»ni» Ksingis Ma»rs, karele komtnda arina Masrilor», viind» ks ktltrimea smort a Nsnvizilor», a ftkst» attte fante eroine, în ktt» a nriimit» lasde mi onorî, k» kare s’a îndrenttgit» nentrs imnrsdengele sale de maî nainte. In ama strtmtorare ktztnd» Denebal», a tri-/ Capit. 51. mis» o mslgirae de barbagî mi femei ks kouiiî| lor» kariî ktztnd» în gensnkî, arsnktnd» armele la ntmtnt», mi ks mtnile legate îndtrtts , snrefpetr.pairic semn» de ssnsnere, se rsgas ferbinte nentr» na | Magiutru. ne. Traian» nriimi solia aneasta. Atsnue veni mi Dene-

ISTORIA DACIEI

bals înssmî, îmi arsnkt armele la mi se înkinl la ninorele îmntratslsi, nromigtnds kt va fane ne-i va ordona, ns înst ks skons st ntzeaskt nele nromise, ni ks skons ka st skane de nerikolsls de fagt. Ama idem. Pagina 285. dart nromise st nredea armele mi maminele, meinterii netrari mi lemnari ne lsase de la Domegians, mi ne de zertori J, st dtrtme nettgile, mi st nedeze tots ntidem. Capituiu5o.j'mtntelS ne lsase Traians din otartle sale; st aîbt aneianiî amini mi ineminî ks nonorsls Romani; ne fsgarî st ns’î nrimeaskt, ninî st întrebsingeze vre sns ostams Ro mani. Desnre tote aneste a trirniss de a înmtiingats ne Sena)tsls Romans nrin soli, snre a înttri nanea. Dsnt aidcni. Cap. 13,59. neste nsnerî la kale, îmntratsls, ltstnds garnisone rie otartle nele nose ale imnerislsi, s’a întorss în Italia, snde nettgenii Romei îls nrimirt ks msltt bsksrie an îbbire. Atsnne mi solii lsi Denebals întrart în Senats, densinds ar mele mi ks mtnile legate îndtrtnts, dsnt datina nrisonierilors, mi vorbirt nsgins mi kbr smilingt; dsnt kare înttrinds-se nanea, îuii relbart armele mi se întorsert în geara Dsnt aneasta Traians serbt trismfsls DaniDupe Ckr. ’ lors. 103. Mapb.Epig. lors, mi se sî>nransmi Daniks, nreksms se vede ne pagiua 200. monete mi ne alte monsmente din timnsls ses. Nensttnds ssferi învingerea aneastt smilitore, Dene bals neste nsgins timns se reskolt, mi ktlktnds tokmelele ntnei, îartmi însene a infesta nrovingiile romane, îndemntnds ne venini la aliangt, mi ftktnds ştriktnisni tstslors nelors ne i se arttase ineminî, — mai aless Iasigilors, karii eras aliagi ks Romanii. Lstnds mtire Traians jlesnre aneasta, attta s’a mtniets în ktts s’a deniss st se dskt eartmî înssmî assnra Isi. Ama dart lstnds ks sine npe neDupoChris.l notsls ses Adrians, mi ne Lsnis Ksingis Masrs, & spartiân. mlekats la Dsntre, snde sosinds, îmi ftks nlansltf Capitul 66. kgms st treakt rîsls. Atsnne as alergats la els sigii, mi alte nonort revoltate assnra lsi Denebals, mi kiai mslgi Dani desertori. 1 S»ida la ksvtntslg kriminalS zi‘ie kt ne aueratia lstuds-i înintratal# î a snisS.

PARTEA I. EPOCA I. CAPU XVII.

Ilreg'&tindK-se st, treakT» Dsnţrea ks nod» do bfcrvi saî> albii, nrev^ziitorsls îmmiraty bi.gii de senii k® el», trefc&ndS ne rr&rafcntslS Damks, ineminii nsteas S’L vie ne dindxr&ts sb arZ'B nodul^ ini soi îptrersmn'B komsnik'Bmsnea ointirei sale ks Mesia. De aneea a g^sits ks kalo ka mai bine st& fak'B resbelS ks sigsranijE mi întârziere, de k^ts ks renejsne ini nerikol»; mi nrin srmare sk fakB nods de n6tps mi kastelsri ks tsrnsrî mi manijsrî ne la kanete. Ama darii ordona sii trealtis atota omtire în malsls Daniks, kT>fc& trebsea snre am&rarea lokslsî snde voea st» fakoi nodsls. Denî, înkredinjiinds nodsls snsi faimoss arxitekts, Anolo dors Damasneos, netreks în Mesia, -oksnBnds-se a|20naradcs. Bizanţ. nrirni ne. Danii fsgari a askslta soliile Iasigilors 51\prc Plin. c. 56. mi a ksgeta la nele desnre resbels mi nane. Oksm&nds-se astfels, Traians amtenta îmnlinirea nroektslsî ses, iar arxitektsls Anolodors se silea ks konstrsirea nodslsi nodsi de netra. Anesta s’a edifikats între tsrnsls Severinslsi mi Mernegi, ks mese mile Italine din joss de Kataraktele DsirLrei, kare tsrnemte se nsmesks Demir-kani1, adiki» norta de fers. Raiiniimigele anestsî nods vBZTmds-le Komitele Marsilis, le-a m-Lssrats mi le-a deskriss 2. Iar Dion Kassis krede kfc nodsls lsi Traians este mai ssneriors de kosls tote nele-l-alte ediliijsrî ale sale; els zine kii nilastrii (sttlniî) eras de doB-zeni rietre tetragone, avtnds fiekare 150 ninore in1 Demir-kani este între Ungaria desnre rtstrits mi Transilvania desnre ansss. 2 Dsne Komitele Marsilia, Dsntrea abia are o mie de nanii Itrgime, ian, dsue Dion 3570 ninidre. Hli fiinds ks neî înteî din stîlni eras denarte snsls de altsls 17‘/a sttnjinT, totS nodsls avea nrin srmare 28 stelnî, mi lungimea 440 stenjini de Viena. Dune anestamî astorîs, stelniî eras de nctrt ordinara, amestekatt ks kT,ramizî, iar nele 22 boite mi nodeie de-asHura, eras de lemns de stejars. Iar D. d’Amvilis zine, kt baronals îîgels sokotemte lsngimea nodslsi de 535 stânjeni de Viena, mi arate, in nlansls ixuografiks ne a skoss, nsmaî 19 stelnî aî nodslsi, afara de msrii de ne sskats. Drokonsolsls Tcofils ziue kt Anolodors' a ftksts mai îoteî wimte kivotsrî lsngi de 120 ninîdre, mi late de 80, nrc kare le a arsnkats mi anoi a konstrsits nodsls. Dar ksms în adcvtra s’a ftkstS anosta, nsmaî Anolodors ars nstea st ne deskric.

ISTORIA DACIEI

nElgime mi 60 lEgime, mi deşarte snsl» de ailsl» de 170 niniore, avEnd» între ei ksnole de netrE, ks kare se lega înnresnE. Tot» astfel» zhe mi Ioan IJegi, însE astorii anemtia ns deskrîs nartea de deassnra a nodslsî; de Dion. Amiau. ‘sMe se dedsne kE nartea aneea era de lemn», mi Marcel, 24. kE dorin ga mi gonişi» lsî Traian» s’a mslgEmit» nsmaî ks atEta. între aceste, Denebals, vEZEnds kE konstrsirea nods lsî înainteazE, mi întristEnds-se forte de revoltarea ssnsmilors sei, dorea nanea atEts nentr» nresinte k'Lt» mi nentr» viitorîs. RenstEnds însE a se decide ka se se nredea Romanilor» ka nrisonier», fEgim» mî-a retras» omtirea, mi a kiemat» ne venin! la aliangE zikEds: kE daltE eî îl» vor» n-LrBsi, negremit» se vor» nerikola mi eî, îar dakE se vor» l»nta k» el» dinnresnE, note mi eî sE-mi assig»re libertatea. LsEnds însE tote mEssrile k»venite nentr» resbelg, a nerkat» mai întei» se al»nge în nela-l-alts mal» ne Romanii kari nEzea» întEritsrile, dar f« resnins?> k» r»mine. DsnE aneasta, VEZEnds k'B n» mî-a nststs realisa astfel» nlansl», a sokotit» kr. înaintea întEritsrilors romane se on»e mi el» alte întEritsrî; f&kEnd» aneasta, mî-a adsss omtirea anrone mi s’a înkis» ks trei rEndsri de zidsrî, ks skons ka de akolo se easE adesea mi k» sEgetEtsrî mi renezî lovirî st> ssnere ne Romani în lskrsl» lor», mi se îmiisgineze nsmEr»l» lor». Dar ninî aneasta n» i s’a nemerit»; kEnî Roma nii mangsrile mi zidsrile le-a» Isat» k» asalt», mi a» resninss ne Dani denarte. învins» de mslte ori, Denebals s’a înnerkat» în nele de ne srmE se învingE k» viklenia; a kwgetats se rEneaskE viaga lsî Traian», lskrs ne kEts ne ne era se-1» îmnlineaskE k» kinsls srniEtorî»: a trimis» kEgi-va omeni devotagî mi kstezEtorî în Mesia, se se nrefakE a fi. fsgits de la els, mi însinsinds-se nrin omtire se gxseaskE timus a se anroniea de îînnEratsl» mi a’l» snide. Dar viklenia s’a deskonerit», kEnî snsl» dintre eî, înssfk&nd» nrensssrî, mi fiind»' nsss la tortsre, ârEtE adevErsl», dsne kare togi komnliniî se nrinserE mi se sniserE.

PARTEA I. EPOCA I. CAPU XIII.

înkeinda-se nodală, Traiană a trekata de neea narte, :inii înnentndă esnedin,ianea ne ntmtntala inemika,jDupe chr. s’a renezită asanra lai Denebală ka tott naterea sa. \ Bttaea a fost» învermanatt: de la îmntrată ntnt la sol dat», Romanii a?, înfrantată nerikoliî neî mai mari mi aa arătata eroismală nelă maî Itadabilă. <E>nă soldata grea rod nită, fa skosă din ktmnală btttlieî; elă vtztndă kt na maî are sneranijt de viaira, a emită din korcă, mi read?:ntnda-nrî naterile, eartrnî s’a vtrttă în bttae, mi a anisă înkt maliji iniminî ntnt i s’aa storsă de tota naterile mi a ktzată. Maî nainte de t6te înst se niteazt fanta generalalaî Longină, kare merita a figara în istoria rtsboeloră. Anesta, fiinda anala din neî kari samara maî malta ne Dani, Denebală ftka nlana st-lă nrinzt ka kinala armttorîa: îî trimise resnansă kt voemte st-lă înttlneaskt ka sti vorbeaskt de na ne, artttnda-se nlekata a i se sanane; Longină anitginda-se s’a dasa, dar Denebală, ktlktnda-mî nromissianea, îla naşe la onrealt; danii aneasta, fiinda întrebata de nlanarile lai Traiană, mi nertsnanztndă nimikă, fa înkisă, înst tratata omenemte. Anoî Denebală trimise rtsnansă lai Traiana kt de voemte soi aîbt ne Longină, st i se dea îndtrtntă ntmtntală ntnt în Istra, mi st i se nltteaskt tote keltaelele. Traiana îî rtsnanse kt na nortt ninî malţii, ninî naiiint gri jii desnre Longina, mi kt ori de-î va da dramaiă, ori de-la va ijinea, naijină le nast Romanilor#. Longina însii nrin ană servă ala seă gtsi otravt anigttore, mi nromigtndă lai Denebală kt-lă va rekonnilia ka Traiana, s’a nreftkată kt trimite ne servitorîală seă ka skrisorî ragttore la Traiană, dar ktndă a sokotită kt servitorîală a natată st ajangt în sigsramjt, elă a btată neste nonte otrava, mi a mărită. Dant aneasta Denebală a nerstă de la Traiană ne servitorîa, nromigtndă st-î dea în lokală seă kornală lai Longină, mi zene algî nrisonieri; mi ka aneastt nronanere a trimisă ne ană nentarionă, ne fasese nrinsă odatt ka Lon gină. Satamală, viindă mi snaindă tote ktte s’aă înttmnlată lai Longina, Traiană n’a trimisă îndtrttă ninî ne elă, ninî ne servitorîa, anregaindă mai malta libertatea anai Romană

ISTORIA DACIEI

de fcBtS îram or montarea «nsî mort». Denebalb, m-Bniinds de aceasta, a smmzsratH kornslb kiLonginS nrintr’snS narg ne neregii kanitalei lor§ Sarmisagetbsa l, snde se aflag akîT ma Romanii. Aceasta vfcz'bnds Trai&ng a sssninatS, Iar Ro manii kbTirinzMds-se de fsria r’tsbsna&rei, mi d«n-B sns resbelS(r învermsnatS, . . , .a« asediata ..mi a« dat« assalt» betege!. Damî se airaras ks eroism», giinds-se ne zidsr! ks ssliije mi sv^rlindb s'&gegî; ks tote aneste netatea se îa mi oramslg se arde 2, iar or&inaniî sniî se snids nrin otrava, alniî se faks nrisonierî. Dsetb ksnrinderea orauislsî, se trimits ointirî în tote nosrgile, kare gonesks ne Danii ne as maî remass, ards loksingele lor», mi adsks o mslgime de nrisonierî. Tar Denebals vT»z:&nds neirea omtirilors sale, skk&virea mi stinge rea nagisneî sale, mi ne sine anrone de a fi nrinss, ktzs în desnerare mi se sinsnise, nrefersndS a msri de k&ts a toi fort îmrc&ragie mi a gssta desondrea skl'Bvieî. Atsnne Romanii as ar&tat» kansls sinsnisslsî la togi nrisonieriî ini loksitoriî, ka st» se înkredingeze mi s® se ssuse; d»rr& aneasta l’as trimis» la Roma, însft n’a adsss atata bsksrie în 1 Aueaste uetate a fost» fondate de Sarmis» în fsnd»l» Transilvaniei, în tre MsraniS ini Olt», mi anrbne de Ilorta de fer», »nde astezî se afl* ortmelslS Barei. Dane kauerirea Romanilor!?, s'a n»mit» Slnia Traiam», nreksm» se dovedemte din o inskrinijfone găsite akolo: Colon. Ulp-Tiaian> Angnst. Dac. Zarmis. De aiue ssnt» dos drsmsrî: »nsla ue merge kt tre strtmtorile msntelsî »lnia, nsmite D6rta de fer»; altsl» ue trene ^ ne marginile rislsî Sargengi», se întinde kttre Ansi» *, mi este feksj# netre nttrate. Desnre anesta ufi indiuele geografik» al» l»î Kai° y , magină zine artttnd» kt, kalea laî Traian» se întinde de la Bra ntnt la uetatea Xaijeg. S’a gtşita înst mi alte inskrinjjisne. ^ 2 Orarnsl» Saumisagetssa, kanitala Isî Deuebal», se vede kt era de ^ de b»nt ort nea ars». Ssb Mark» Skarian», »mnltnd»-se dekolon^^ mane, s’a nsmit» Blnia Traîant; mi îmntratslS a înskris» n» nSU1.ga^ mele st» mi al» familiei sele, ui mi narnele uels veki» de 0„ tssa l’a adtogit», ka st aîbt în nosteritate, mi kttre rtmainii ^ ka* n6re mi glorie. De aueea kolonia aueasta ne inskrîrrijisnî se nsme nitalt, Iar ssb Gordian» III, nsmaî metrono.lt; k» 240 ------------ __--------------* AmslslS. este intre KlaBdionolc mi Sibiîs, anrone de Marem», mi'se Islia rai Alba J£nrolina; fiind» k'i> akolo s’a gi>sitS mi maî înalte ' desk» kolonisaiea’*Auijlinilor».

■

do''0' *'

PARTEA I. EPOCA I. CAPU XVII.

nonor», nre k$t» maî înainte înssfla groz’B nsmaî aszirea n»mel»î se». Atsnne mi konfidentxl» 1»! Dsnebal», nsmitS Vikol», nentrs ka s:b skane de sklavie, a» snss» l»î Traian» desnre tesaxrxl» ne ask»nsese domnsl» se» înaintea resboîs— l»î. Aceasta se fckyse k» kin»l» armatori»: abfctend» mi rosi» Sargennia *, a simat» în albia sa o gr6mi mare, mi a nss» în ea o mslijime de a»r», dar maî mslt» ar-J Dion Cass. gint», mi alte lykrsii de mare nreij», kare n» ssfer»} nim se strik’B de umezeala»; ne »rm£ astsmmd» gsra groneî k» netre bine notrivite, a arankat» deassnra iţţr&na, mi anoî a îndrentat» nT.rsslS ear&uiî ne kalea sa. A maî fost» asksnss mi altele mslte într’o snelsnkfc; mi tote aceste le ftksse fora» a fi nimeni altsl» de farjfc de kiitg sklaviî ho l»kra» la aceasta treaba, ne kari anoî î-a ynis» nentr» ka sij ns k»mva s'B arate ksîva iele asksnse. Traian», d»ns ne a gT>sitx aceste tesaxre, a radikatg o kolsmnfc k» inskrinlixne latina, al» lrareia înijelesx este aiesta: Deskonerind»-se tesasrele Daniei, divinsl» Nerva Tra ian» Hcsare A»g»st», mslgsmito a dat» zesl»î aflători», tatelsî avat»;, tereî m»me. Aneast-L kolsmnT» s’a găsită la Slnia Traiant, Beligrad»l» de asta.zî al» Ungariei. CAPITUL® XVIII. Dsnfc aieste, Traian» îmm>ratsl» a nlekats snre n'Brijile din jos» ale Daniei k» omtirile sale, kare se sokotea» la 300,000 ostamî. Trek^nd» Siretisl» 2, Ilrstyly 3, Ni1 Sargenijia saS Sargegia, năruită de Zîngsrî Strei, mi de Germani Istrigg, trekindS nrin Sarmisagetosa, se varss în Marerns, k« karele, sninds-se, dx în Bsnsre. 2 Siretlelg, sa» Seretrslg din vekime, nsraede din fandslg Bskovineî, mi, urimindg nsraele Moldova, Bistriţa, .mi altele, se varsiT în Istrs. 3 nrstslg de Elin! se nsmea Ierasos mi Iliritos, mi de Snijjl Iloreta mi Soreta. E1S, naraezsndS din Sarmajgia earoneam. yeke, adikii IIolonia minorii, mi ad^n^ndS tdte Moldova, se vars's în Dsnsre, anrdne de Galaijî.

ISTORIA DACIEI

strs \ Ninrsls 2, Bsgsls 3 rai Donsls 4, ks eroismslS mi frigelennîsnea sa, a resmits a fane ka tote nonorale Sarmatine mi Srâtrae se arate ssusnere imnerislsi Romans. Iar snre komemonsarea înving'Ltorelorb' sale arme, a radikats în m«lte loksrî kolsmne, din kare «na sa gTbsits rai la Galagî în ansls 1693, ne timnsls lsi Konstantin Dska domnsls Moldovei, mi s’a adsss la ksrfcea doinneaslra din Iaraî. Aneaste neatra are inskrinmsnea «rrastore în latineiute: „Iraneratorslsi Mesare divini» Nerva fiis lsi Nerva Traians Asgssts Germaniks rai Daniks, marelsi Ilontifrae domniei tribsniane XVI, generalslsi VI, konsslslsi VII, nibrintelsî patriei, de Ilsblis Karbsnis, Asrelis Rsfs 5.“ O alte inskrinnisne s’a gibsits la satsls Ogradeana din Banat«Îs Transilvaniei, karele este desnre nordsls Dsnfcreî. Aneasta avea o tabta senate, ne kare o ijins doi demoni, deassnra ksrora este vsltsrsls Romans k« arinele întinse, iar de dessbts o inskrfrrasne, kare îns'L e rate arsi» de fsm«ls fokslbi ne foneas Tsrniî ssb dmisa, în ksts nsmai ateta se vede: Imp. Ca. D. Nerua. F. Nerua. Traiges. Pont. Max. Nota. Ktgi-va din neî mai b«nî kronikâri aî gerei Msntenemtî mi ai Moldovei vorbesks desnre Hlangsrile ini Movilele kare se vibds în gerile aneste, frmembnds de la nodsls nels de neatra rai mbnrf» la rîsls Dons. Ei ziks kfc Traians, înaintends*se înhbsntrs Daniei, a fibksts aceste snre a îmnedeka atakbrile inemine. Dar fiinds kab aneste desnre nartea kobmnslsi se îndera&rteazib, în Iratiţ faks o mare distangib de Ia Dsnsre nibnab la Marea Neagra, rai de la Ilrsts rabni» la Nistrs, nreksms mi de Nistrb nsmb la Ninrs rai Don», resslte nedsmerire, ksms s’as teksts? rai nentrs ’îo s’a« fokstŞ? Aceasta sn« kronikarib alb Moldovei o desleagib astfelis: mai de krezsts este aneste Traians le-a fe" ksts, sas nentrb eterna lbi memorisare, sas nentrs kiblibssare^ 1 2 3 4

Vezi Ilartea I. Enoka I, Kans I, la note. Idem, Kans II, la note. Vezî Ilartea I, Enoka I, Kans II, la note. idem. 5 Aneast-B ndtra astexi uk se maî gtsemte. (TradxkdloriulS).

PARTEA I. EPOCA I.

CAPU XIX.

neg5n,itorilor» trekitori mi a altora; mi ksts nentrs facerea lor3 ns î-a fosts greş, fiind» ki avea 300,000 ostamî ks sine, mi daki ars fi nsss 100,000 în mir3 si arsnne niramts înaintea lor» ars fi ksnrinss trei miliarde raarT de loks. Ile lungii aceste, marele logofsts Mirons, (karele este snsls din neî mai însemnan,! kronikari) zinc ki els singsrs a treksts neste sns asemene vals (sas mangs) la sns oriinels Biniorasss, lingi Kiev, ne Nistrs. Asemine rimimirje de antinitate se vids mi în IJeari Rommeaski, atits desnre nurliile nodslsi, kits mi în alte nirru. CAPITULU XIX. îmmratsls Traians. ssnsinds ne Dani, a kon- ! Eutrop. stitsats Dania, ks ijinstsls Iasigilors, în nrovinu,ie Cap. n. 5. Romanii, mi a trimiss mslte kolonii din tots irnnerisls Ro man» : întiî rientrs ka si ns se mai reskole DaniiJ, mi anoî. ka si se mat risnliteaski anei îndisnan,i nrin msltele risboe. Dsni ne a amezat» sn» nrefekt» din legis- Dupo Clir. 106 nea XIII mi aln,T diregitorî ks o garnis6m tare, s’a‘ Bartali. întsrnats la Roma, Akolo ajsngind», fs nrokiematsl Pftsiaa 58 als IV îmnirat» ks a 9-a nsterc tribsniam; iar ostamii as nrimits lasre, ksnsne mi darsrî felisrite, nentrs eroismsls mi birbiijia ks kare as învinss sns nonors atitsjApian. de viteazs mi belikos», kare în mai mslte diijî a} p‘ 1I0fost» însniimintats imncrisls Roman». CAPITULU XX. Kronologia Transilvaniei, skrisi în limba germani, vorbinds desnre Dania, snsne astfelis: îmniratsls Traians, ss nsinds tot! ijeara Da^ilors, a îmnirsit’o în trei, în Ririenss, Alnestri, mi Centrali (Mediteram); nea Rinensi, kare mai 1 S’a gisits e inskrimiisne ne zinea ama: „Hctatea Anslensis a iueiitca.* mi alta: „Kolonia a moşea a îmiPLratslsî xIesare Traians HartikslS.“ Din kare se dedane ki Traians a adssS mai mslte kolonii, mi ns nsraaî natrs, nreksms nsmers Ilandekjiiî.

ISTORIA DACIEI

ne srmT> s’a m>mit« mi Ilanodama de kEtre Ilanonî, sas gn_ gsri mi Dam, este nartea din Ungaria de astăzi kare se nsmemte mi Banatsls Temimoreî, ksnrinde mi o narte din IJeara RonrBneaskE, mi se atinge de Tissa Dan^re, ka re ksrgs sure ssclî*; nea Alnestrs kare se nsmemte mi Msntana, sas msntean^, este Vnlaxia de astăzi 1 mi o narte din Moldova, alk&tore între nea Rinens'B mi nea Centrata; mi în fine nea Centrata, sas Mediteran'E, kare s’a nsmits mi Genidia, este Transilvania de astăzi mi o narte din Moldova, între Ungaria de dinkolo de Dsmbre desnre ansss mi ssds, mi Moldova mi Valaxia desnre ribs'&rits, întinzxdsse sure nords, mi ka în amfiteatrs înkisii de msnrjiî Karnaijî. Traians, dsnk aneaste înimErgire, a adsnats mslte koloniî Ro mane din Italia, mi din oramele Elladeî mari 2 mi le-as amezats aine, înfiinij^nds mslte orame mi netezi în Dania 3.

CAPITULU XXI. Dion Cas.n ! pa.68,14,15.

Traîans, netrek^nds la Roma, orimdsea koloniele Romane în Dania, mi nriimea solii Indiilors mi aî altors nonore ne veneas st,-1s felinite nentrs ferinitsls 3 AmS întrebsingats aine ksvfcntsls de Valaxia, nentrs ka sis m% gins de terminsl# astorîslsi, iar în nele mai mslte loksrî m’ams servits ks ksvasntsls de Ucara Rommeasks, nreksms as Isats datina de trsdskS mal togi skriitoril de dinkdue de Molkovs. Aloi lovenil însos se servesks ks ksvEnts de Ucara Msnleneaskd, mi ks mal drents ksvmts, kT>\rî ei sokots mi geara lors de Ronnmeask'n; mi earnmî ks drents ksvsnts zik# Romimilors de dinkdne de Alilkovs Mtmlcni, k'Lm aneasti nsmire le-o da# înki. de kxnds nartea aneasta se nsmea Dania Msnlcanz, mi o konservfc mi nxm, astăzi, afots el ktts mi Ardelenii fragii lors. (TradskdtorîslS)2 AstorlslS ns niteazx niiiî o dovada desnre koloniile din Ellada, kare mi se nare fdrte greinitoi, kT.nl ninl srrae de elements grencsks ns se afl* în Dama. (TradvkalortslsJ. 3 a). în geara RomnneaskT» este o netate kare se nsmemte Tsrns, mi este fsndate de Traiaus, nreksms m-Brtsriseiute Jlrokoni» zikinds: I«stinians nrin ambassade kiitre Angî *, nonors Slavons, a nersts ka st» s0 strtmste togi la netatea veke, nsmito Tsrns, dinkolo de Dsm&re, zidita * Anai; veki loksitorî odimort aî Sarmairieî, sn8 soîb dc Xsnî de ne h»ng-i> lakblS M^0' tide, nre k^ri învingT>nds-î Imn. iBStiniaiiB s’a nsmits Antîks.

PARTEA I. EPOCA I. CAPU XXI.

sbkxiesg al» resbelblbi Damkg, iui iientrb sbimnerea Arabieî netrose nrin Kornilis Ilalma. Atbrme îmnfcratblb Traiang a edifikats mi niaija axieea minbnat'B, kb bnS mare na-fcîohu . c. ii lat» de marmsrs kb diferite tablobrî, bng gimnasib, ( 63. Cap. 22 bnb temnlb, o bibliotik*, bnS arkS de trismfb, o galerie nnsrean.'B kb stelnî înalgî mi kb kanitelbrî mari, în kare eraS senate kb litere de âbrS reversele kilxreTţilors mi ale stemelorS ostememtî kb inskrinijibnea: „Din nr&zî.“ Iar în norta, nes mare a galeriei statba lbî Traîan kalare ne nilasti*i nalgî. i Dbne anesta, îmm&r||blg TraîanS s’a dbsb asbnra Ilarijilor» mi a Armenilora, a fbndatS netatea Nikonole în malblg Istrblbi, imitends note AkijiblS, sa§ Aleksandria, sa§ Nikouolea din Armenia riomneiaD-B ? asemine mi TbrnblS în malblg de dinkolo, mi kalea netoraite, kare înnene de la Izde Traiang îmnsratalg.* Ancstg tarng este în farjs ka Nikonole, ml de aine se înnene mi kalea netraits a laî TraianS. b). Griseliuă zixie ks în mantele Mika din Banatala Timimdarel s’a gssits ang tarng, nre kare lokaitoriî de akolo zi kg ks arg fi alS lai Ovidia, întemeinda-se ne o inskrinniane găsite akolo; dar dans tabla Ileatingerians se vede ks era kolonia Lederata. c). Caput-bovis, adiks kanala de boa, mi dans tabla, Ileatingerians kana de bivolS, dans Ilrokonia, este ang edifnjg alg laî Traiang karele se afls totS într’o liiie ka Genakla Danilorg mi ka Kavarna Vcterans, kstre gă rile Dansreî. Mal nrobabila înss este ss fie Iassif. d). Cetatea Aquae ka nrobabilitate se sokote a fi fostg ttrmele (bsile) Erkalane xie ssntg în Mexadia*. în Utolemeg înss se nameskS ane, da ne kare latinemte aquae. Aneste terme ne tîmnală la! Adriang eraS faîm6se, dans kamg se vede într’o inskrirmiane a ana! gabernatorla ala lai Severing. Ile Isngs anoste, vederatg este ks Erkale a fostg zealg fami liei Slnia, ksraia, dans Joîe, Traiang î! atribaea învingerea asanra Danilorg. AuestaT zeă i-a înşirată mi ang ieranla kolonia Nlnia din Sarmisagetasa. 1 Alessandra Severg a irasg în galeria ancasta stataele bsrbajjilorg ilastri, fsk8te ka xiea mai minanats msestrie. Aneasts niaijs, vszsnda-o Konstanting uelg mare, s’a minanatg nrea malta. Asemine mi Kassiodorg a zisg ks este minane nen'ukts. Mal tsrzia aixie se nroklemaS legile. * Andrei Xamilton din ordinală laî KarolB VI a «ioriietată ks sksmmitato termele Erksiano de la Mexadia; mi afrandă mslte inskrinHianî lo-a trimisă la biblioteka imnoriah. din bintovona, sn.ro ornamentă. Dar Grisolins kaurindo toto anti>nti>^ilo Banatal aî, desnro karo a skrisă mi Ilaskea.ie Kariofils.

ISTORIA DACIEI

laz« din fai^B ks Nikonoleâ rai anrone'de Tsrns, unde Ol tslb d't în DbnEre, rai trekî.ndb nrin orsnielblb REmnilv.»l«i, desnre r&sfcrits de Oltb, se întinde nEnb la ni’Ln’Lstirea Kozia, ne bnde este trekstorea în Transilvania de la Tsrrralb Romb (sab norta lsi Traians). Aneaste kale a fostg fbkbt’o nentrb ka se treakE de la Nikonole în Dania \ mi ks tote ke în nralte lokbrî este astbnate de tiran», srmele însE mi astăzi se VEdb, n« numai la Rxmnikblb Vmlneî, ni mi la Izlazb ® rai ne ararea , rai are ateta distanijE, kxte lsngime are nea mai strimte narte a IJcrei Msntenemtî. Dsne aneasta Senatslb rai nonorslb Rom anb aS rxdikats o kolbînnE ieroglifikx, snre onorea rai gloria lbî Traian« rai a oiutirilors Romane. Ile aneaste kolsrnnE, între altele se vede mi resbelblb. Danikb, mi kEte s’a întemeiat» în elb, kare nrin ieroglife înkinbeskb tote fantele RomanilorS. Ilentrs lbkrarea aneasta Anolodorb DamasnenS a sfxrEmatb snb nranţe mare kxbtendb netrele trebbitore. Ile vErfblb seS a nbss statba I51 Traîanb lbkrate de araniE mi ssflate kb asrb 3. Dar îmnEratbls ns ajbnse a vedea onera aneasta, kmnî afk&ndsse în resbolsl» Uarijilorb rai alb Ar menilor», a nraritb în anblb 117 de la Kristx. Aneaste kolbmnE are nElu,ime de 115 ninîore, rai se Eutrop Cas Ikomnbne din 34 bbkEijî de ndtrm de o mErime kofe?mrmesX i^ossa^ ’ din kare 8 komnyns basea, iar 23 înksnra. Fubliu fgrarbl», ne kare sbntb sEirsterile; are 184 de trepte, Victor, asemine. nre kare se sbîe nineva în vErfb, rai ferestre 43, nrin kare vine lsmina. 1 Karol» VI !n an»lS 1717 teindS numiţii Tsrnslsî Rom», a snits kalea nea veke k» alta nosa> netrsite, snre înlesnirea trenereî de la Sibii# în Heara M»nten<$skoi, nreksm» se vede într'o inskriuijisne latinii la K&' nenî (în TJeara Ronn»neaski) anrone de Olt», n» denarte de Tsrn» rom». 2 Izlaz8l» este sn§ oramels, k» Bkete de k omenos, între Tsrn» mi Hclefc o 6ir& denarte de Tsrn» mi natr» ore de Hele», ne marginea 3 Aneaste kol»mnii renarands-se în ansi» 1587 s»b liana Seksts, îu k»lS statseî Isl Traîan», s’a n»s» aneea a Siintslsi Anostol» Ileti»-

PARTEA I. EPOCA I.

CAPU xxn.

CAPITUL O XXII. Koloniile adsse din tot» imnerisls Roman», a»/Eutrop. n. srnnlst» Dacia, mi korcinds-se între sine Romanii mi| G' Dacii, s’a format» »n» nonor» amestekat» mi distinkts nreksmS se vede iui din inskringisnî k® norta nsmirî bastar de, nrek»m»: Aia, Nanclonc, Andrada, Blivianus, Bricena, Bedarus, mi altele. A tata mslgime de nonor» kata s£ fi avst» mi diverse Îmmsrgirî, dsne konrinderea mi k^timea oramelor» Romane mi Dace, kare nrek»m» s’a» gT>sit», d»ne Drobabilitate mi d«ne konstatarea adev^rslsi, s’a» însemnat» la nmdsl» lor» în nartea a doa a acestiî istorii, la enoka II kanitsl» XVIII. Dsue ne s’a» statornicit» atate koloniî în Dacia, Ro manii s’a» nsmit» Daci, mi Dacii Romani, înkiit» mi »n« n»me mi alt»l» tot» »na însemneze. Asemine mi mn.n’Lntsls lor» gearB Romana, sa» nrovingie, k» g»bernatorî mi natronî din Romani. IIc tangii aceste, «nind» mi dialektele lor», adikk cel» Dacik» sa» Slavon» mi cel» Roman» sa» LatinS, a» format» o a treia limb». 'S’a întrodss» tot» ofiata mi înkinarea J.a zei a Romanilor», nrek»m» se vede ne inskringisnile monete- ! Neuman. lor», k»m» mi a zeslsî Aziz, adele» Marte Asiriansls, mi a l»i Mitra al» Ilermiior», nreksm» snsns Seîvert» mi Bartale. Se adora» mi zeele Isis mi Seranis 5 s’a g»sit» mi Erk»le în marm»rele Dacice; mal era mi Geni»l»r Daciei, nreksms se vede într’o inskringisne k»nrin-1105 109. z»tore: „Geniului Carcidonei şi Geniului Dacilor#, u Bartalis 21. Holienl. 111 mi algî de acemtia, nentrs kari fie-kare kolonie avea mi ternul»rî, k» orakolî mi nreogî. Koloniile adontar» mi nort»rile Dacilor», fiir.ds k», viind» din .Italia n:i din alte nrovingiî »nde klimatsl» era k»ld»ros», de nevoe era s» nriimeask» îmbr&kfcmin-^ T"cldldotea Dacilor», konform» ks klimatsl» lor» cel» rece, nreksmS br^ne late, nedile sa» onincî ce koners k» totsls nicorele, kojok» mi fc&ci»ta de blam». Iar mserile avea» o xanvB

ISTORIA DACIEI

ka rokia mi ks numim; lsng£ ni>nx la glesne, înnins'E k» br,hx; iar ne kans vtls, nreksms se vede mi astozi la rannele din nerile Rointoeinti, legBnds-se ks o nxnz^tsn mai grost sas mai ssnijire, nsmite mtergarîs, vaxraniE, marama, n'&tram'B sas nemkirs. Nota X. Lasrengis Toneltins Mediase zine: „Rom-Bnii din Transilvania norto sns felîs de xainx ne smere, kare konere tots kornslr,, mi kare se vede ks este veke nanionals; aneasta se nsmemte de Marnials endromids, xaîns ordinara mi nrosts a loksitorilors desnre nords, bsn% nentrs timnsls de eanrs. Asemine mi koneremsntsls kanslsi de nsnzfc de tant, sas nssls, kare se nsmemte glsgs, mi o norti. omenii nronitî. Iar boem nsrtaS sns felîs de kivsra 1, mi nedile sas oninnî în ninîore, kare este vekea înkslgsminte a soldagilors Romani, ks diferings ks Roma nii le nsrtas ne ninîorsls gols.“ Aceste le zine Toneltins, adsksnds drents msrtsrie nc Aliongis Illasts, mi ne Angels, istoriniî kostsmelors vekî. CAP1TULU XXIII. Dania avea gsvernatorîs sns kans din legisnea XIII, Seiverfcu. ţkarele era mi renresentants als lsî Asgssts, mi se 128, 130 /onora ks mslte titlsrî, nentrs ka ss aîbs resnekta mi astoritate. Anesta resida în <51nia Traians, mi avea nrefekrjî ssbordinayî snre essekstarea legilors, nreksmS idem. 127, 122. mi nriimitori aî banilors îmnsrstemtî, kriminalî (jsdekstorî) nentrs delikte, srmsritorî nentrs tsrbsrstorî, nszitorî Fabret 242. ne malsrile Tisseî mi ale Dsnsreî, îngrijitori assnra BartaL 184. Ilodslsî între Dania mi Mesia2, mi algî mai mslm

}

1 Kiv^ra dsne timus s’a skimbats în kalnaks, foikste.de nele de mîel*b în formfc de os, kare o ndrte astezî dmeniî însemnau,! din IJeara Ronte' n^sk-L mi Moldova. Iar gl«ga este sns felîs de kansinons, ye*Is ne karrâ meraniî kxnds nlos, îar komds ns nloo> o ndrte ssb ssbu,iorî, îfl* trebsinji.'ind’o ka tedsnkoi sas traiste. 2 La kanetele nodslsî TraîanS teksse dos kastelsrî: uels din navtea Me' siel se nsmea Ilonte; nels din nartea Dauieî, Teodora.

PARTEA f. EPOCA I. CAPU XXIII.

fsnkijionarî. Iar koloniele srma« rindselile Romei, ini dsne a^ele se konforma autoritatea lor«: aveas konsiliî ini for» în <51nia Traîani, mi t6te ameziinintele ka mi în Roma. Ile l^ngi» aneste nrofesaS mi diverse meserii > I Seivert.185. se oksnas de komerij», aveaS mi felîsrite kolegîsrb Cod.Tlieod. Cart. U. t.8. 1. a. adeki skoli nentru timnlirie, strsgirie, feririe mi alte memtemKgsrî; asemine mi amfiteatre nentra înfrsmssenarea oramelorS, mi biî. mi fontine, întokmaî ds-fseivert. 13. ** y '23. dO. Dion Casa. ne orindbelele Romei.

---- 4£ <^kom------------------------

PARTEA .A. DOUA. Epoca I. CAPMTBjK-tj ÎT-

D»ne mortea lsi Traîan», a venit» la n»tere îmnBrat»l» ! Adrian» fiî»l» lsî Afrs, vbi*» ini fii» adontat» al» l»î Traîan». Anesta, gelos» de gloria nem»ritorî»l»î îmnsrat», a abandonat# Siria, Alesonotamia mi Armenia, aiuezBnd» limitele imnerislsi ne risl» E»frat# l. Asemine era si Eutrop. vm. o. Dion Cass. fakB mi k» Dania, dar aminiî sei Ta» onrit» ziktnd» 68, io, G9, o. ama Jjazgj mslrji netBţenî Romani se vor# nreda la barbari. K» tote aneste, kBlBtorind» nrin imneri», snele din TretBţî le-a renarat», altele a fortifikat», altele a edifikat» din no», nrek»m» nerea nevoea nentr» sig»ranţa lok»rilor». El» a fost» atBt» de b»n» ostam», mi atBt» a essernitat» kxlBrimea Ilatavilor», în kxt» ti’enea Istr»l» în not»; lskr» ne vBZBnd» barbarii, s’a» »mnl»t» de snaimB, mi dBndsî ssnsnere, nentr» toate neînţelegerile lor» venea» la el», ka la j»dele lor». Asemine se s»n»nea» mi Daniile, d»ne kare în inskrinţi»ni se zinea kB Dania era ferine nrin virtstea lsî Adrian». S’a gBsit» mi monete ks inskrinţi»nea «rniBttire: D. Chr. 117.

1 EsfratsIS este risl» nel» mai însemnat» alS Asiei; el» este Tie18 maî de snre anss8, mi ksrge sure Ssd»; n»r«iede din Armenia minora* de s»b^' ranntele Ta»rs. La sorginijele Isî, el» se namemte Iliksirate, neva mai . la vale nriimemte risrile Arnags mi Arsamete. Anesta desnarte Asia minora de nea maior», trene nrin oramele Azirim, Zimara, Melitine, b*1 anoî maî nnimemte rierile Arsania mi Melans; desnarte Siria mi Aia^f

PARTEA 11. EPOCA 11. CAPU 1.

„L»î Adrian», întemeetorsl» Daciei. “ Ks tote aneste voind» s’B mteargn ^leva din gloria ]»T Traian, a strikat» nodsl» *iel» de netr», s»b ksvsnt» k® note s-b se revoi teze iarfcml Da nii uii se treaks DsnErea rie nodsl» anesta snre a veni în Mesia, assnra kanitaleî nsoî ne el» fEk»se între Dsno>re rai Sava \ adelei» Belgradul» Serbiei ne kare Adrian» îl» nsmise Alba-Greka. Knomer» zine k® Adrian», strikEnd» nodsl», a dEi’Emat» rai nilastrii seî nini-t în faga anei, rai de nîsds ar» fi snis» mi rie Anolodor» konstrsitorîsl» se». Iar D. d’Amvili» zine kii rsinele nilastrilor» nodslsi 1»T Traîan» se vedea» dsne anesta în ksrssls ri»l»î ka nîrate inssle mini; iar ramtmigele raannslsi ne era snre ani>rare, se vEd» înleE rai as tăzi: rai de ainea .înnene kalea rietrsitE ne se întinde snre Orraova 2. de Mesonotamia, rai maî adant orainele Samosa ini Zeugma. EI» se îmnarie în maî multe gârle: in Eufratul» ne kurge nrin Babilonia, mi anela ne kurge nrin Seleuuia; între auernti doi Eufragî kurge mi riulS Vasiliu, karele îmnreuns ku Xavora, Marsias mi altele, kade ear&mî în Eufrat». Mai anoî, anrone de Ktisifonte, din jos» de Seleuuia, kade în Tigrs. Iar Tigr» s’a numit» ama din kausa renejuneî sele; acesta nurnede din muntele Ararat», sa» dunre alijiî dintr’o k^mnie a Armeniei miuore, k» 2500 de stadii dcnarte de sorginn,ele Eufratului, mi întei, abstT»ndu-se, doi în lakul» Aretusa, ne urmi trek’und» ne lingăi Tauru, di într’un» gufrs (nrânastie), mi anoî mergrnd» mult» ne sub» nxmxntS, ear&mî esc în neea-l-altr kostoi a muntelui; anoî trenc nrin lakul» Tonite sa» Tosnite, rai cărnuri se ksfunds ne sub» nTinointS kale de 15 mile; nre srmi nriimiud» alte riurî din Armenia mi Assiria, desnarte Assiria de Mesonotamia, mi trekomdu nrin Xaldeea sa» Babilonia, se rumne în dos: o g&rta treue kztre Seleuuia, mi una kstre Ktisifonte, formând» o insula notrivitr, mi anoî akolo unde se unesk» anele, se numerate Hasitigru ,-ianoî se vărsai în lakurile Xaldee, mi de akolo lanjinduse mal mult», nrin dos guri se varss in golful» HersikS. Se zine îusoi kT Eufrat»l» este mai mare de koit» Tigrul». 1 Riul» Sava, viind» din Germania, kurge snre nsrjjile sudine ale Ungariei, mi ne o. mare întindere îrikinuind» otar&le între Turma mi Sngaria, se vărsai în Duna>re snre r&STritS, la Belgrad»^ oramu k» netate tare. 2 Dune treuere de timn», mi nrin r&vărsarea anelor»', s’a dominat» mi kasteiul» Ilontc desnro Mesia; atanui din kausa ruinelor», riul» s’a îrnnenedikat», s’a ffbkut neiilutitorî», mi nrin urmare mî-a skimbat» kursul»; 4

ISTORIA DACIEI

At-Btb' asnnra Ilanoniloră k^tS rui assnra Damloră, Adrian» mai întoi nmdbise «ns singbră gsbernatorîb, Seivert. Ep. 70, 13. ne Marks Tsrbrns; mai ne srms nb'maî assnra Da niei ne Kneis Ilanirib Ailians. Dar în fine anestb memora bilă mi îngelentă îmniratS m6re de o b6ta dsreross, karelbr fonea a kîema grăbirea morgei, mi ns o nstea bom^ta. CAPITULU II. Dbins Adriană viindă ia îmmirbgie Antonis, nronsmită nietosblb, nentrs mslta Isi virtste, barbarii ks ar D. Chr. 138. mele nlekate alergaă la jsdekata lsi, nentrs tote neîngelegerile loră. Mslte nonore trimiteaă la els ambasade, mi mslte nereas domn! de la els; mi nsmai ks faima nsdar kfcte odafes venea cârtim în albia sa. Dar dsne ne s’a dasrsmats mi kastelslă Teodora de3nre Dania, IsstinianS , ne’ngr jinds-lă ne anesta, a renarată neva ne neltlaltă, ni n’a ijin8tă msltă timnă. Rsiuele anestora kastele ini ale nod«l«T se v^dă mi n'Rms asfctzî: Ictndă skade ana vara, loksitoriî din Herneni adeseori vcsdă nilastrii ka nimte inssle; ramele kastelsriloră înkis se vosdă: Ilonte este lb'ng'j&reijă, nreksraă s’a fostă rena rată de Ib'stiniană, iar Teodora are formai mttratai. Roiă însoi zikă «ni! kn nodală laî Traîană era Inngn satblă ’îeleă'1 ks natrs ninnî ore din ssss de gsra Oîtslsî, mi din josă de Jiîs; kîtnî lokslă anesta trebse sn fie (dsnc koil'ttoria Isi Antonia) între Egete ini KIevora desnre Mesia mi Akve desnre Dania ; desnre aneasta zine Konstantin Uorfirogenitala kn Belgradala Mesieî este ka trei zile denarte de nodă. Ama dar e bine zisa kn nodala' a fostă la Severină**, kfcri elă se afin în marginea Rommicaskt a Darniru, mi e denarte mai trei zile de Belgradă mi de Ildrta de feră. Aine de mi se voidă earaiini nimte raine de nodă, kxudă skade ana, aneste sântă îq.se ale alta! nodă ne f$' kase Konstantină nelă mare în anii 32S mi 331, ktndă s’a dasă în kontra Sniijiloră mi a Goniloră, nreksmă se vede din monete mi din alJl* istorini Bizantini; dar dans kallea netrbitoi se vede kts Traiană akolo a fostă fi&kată nodală, dane ne a fokată Dania nrovinijie Romani. * La MeleS se vede kt era netate, ktnî aksma se gtscskS ruine de netre tetragone © ktrtmizî. Lokuitoriî, dune tradiniune, snunS kt aine a fo3tS notate Romanii. ** SeverinulB ne este în marginea Dunărei, lingi» nodul S Ibî TraianS, se numea din ^ me Akmonia. Aine s’aS gtsitS.o iuskrinjiiune în marrnun» ku kuvtntulS Imser, karo _ afh* la biserika din VidinS. bniî snunS, ki» dune aknentslS ungurcskS s’a numit* z°re“ţ mi anoi SeverinS, mi kt nu s’ar fi zidit* de îmntraluls anosta; dar tradinlunea kom6 este maî tare, ini inskrinjiiunea dovedemte.

PARTEA 11. EPOCA II. CAPU Î1I.

melsî ses ginea nonorele în ssnsnere, nreksms a ginst ini ne Dania în nane mi în linemte, dmtb ne trekomdS din viaup a msrits ks ferinire. KAPITULC hi. Lstnds îmiraragia o nereke de fragi, Marks D. Chr. 161. Asrelis Antonins mi Lsnrn Ailis Bir», a» m'imtsits Roma de mslte resbele; k^ni ne timnsls îmirar&ţ&iei lors în ansls 169 dsne Krists s’a redikats resbelsls nelsf Eutrop. Polian. greş alb Markomanilors, aliagî ks Genii, Iasigiî,( cartea VI. Ksazii mi Sarmagiî. Atsnne mi alte nondre îmninse de anemtia, mal togi barbarii 1, de la marginile Ilirieî înmfc în Galia s’a skslats, mi nrtdas ks trierând» gerile mi oramele Romane; dar sosirea îmmbratslsl Asrelis afots î-a smBinr&ntats înkTjtb togi s’as retrass din loksrile Romane, mi as nersts tokmele de nane în ansls 172 dsne Krists. Atsnne lenernsls Lsnis Birs, lovit>; de anonleksie ne drsms, a msrits. Ile srmt însis se vede k® resbelsls Markomaniks 2 ns se stinsese de tots, kmî dsne ranortsls gsbernatorîslsî Ilanonilors Ailis Basss, îmm&ratsls, afhmds k?> barbarii îarani! înnens a se mimka la Dsm&re, a nlekats mi s’a rimezits maî întaiis assnra Markomanilors mi Iasigilors, ne kari bstonds-î atats ne sskats kiits mi ne Dsnsrea îng^geta Kedrinos. î-a învinss; anoî br.t'Bnds mi ne Ksazî î-a învinsă mi ne dosnmiî mi i-a gonits. Dsn't aceasta învingere, îmmhratsls a stats în Tlanonia, ka s'L dea r^srisnssrî la soliile barbarilors; koinî dintre ei snil nereas bani nentrs ka sts fie aliagî, mi st oureaski» în1 Dsni Estronis era»: Naristiii, Ermsndsriî, Biktofalif, Latiigiî, Sosiviî, Sikovogiî, Roksolanii", Bastarnii, Germanii, Ilestiii, Histovsriî, Vandalii, Obil, Longobarzii mi algii, togi barbari Strigi, Sarraagî mi Germani. 2 Markomania a lsats nsmire de la Markomanî: ne «mu a» lok»it’o Boii, nonor» Galik», mi maî ne srms Baîmii, de la kari sa nsmit» Boemia. Vezi Cartea I, Kan» XC la note. * Kedrinos zino kt Roksolanii stutS Ilsmiî dinRssia blondt, kari lokseskS no ltngt marginllo Tar tarier minore, undo asttzî este nartea moridionah. a Moskovieî.

ISTORIA DACIEI

ksrgerile nelor-l-alnî,—iar algiî nereas bani zilcond» k* ele ns le va da, vors intra ks resbels în Dania; mi alniî iar&mî foneas nane, nreksms Ksazii ini Markomanii, ks tokmeah ka sib se den^rteze ks 38 de stadii de la Dunăre; asemine mi Iasigii, ks difering'ib însfc ka sib se dembrteze ks îndoiţii distant, mi sx ns aibis nini vase nlstitore nki insb'le ne Dsmhre; nentrs kare îmmhratsls, ssb ksvsnts de alianţi-E, a lsats de la ei 8000 k^lbreiji mi 10,000 nrisonieri ne era« la ei. Din aneasta se vede k^to nstere avea anests nonors mi k'Bt'L dasni, aii foksts Ilanonieî ini Daniei. Mslte alte nenore as mai trimiss ambassade la Antonins, nline de înkredere în karaktersls sen; ba înk'B unii din nrisonieri rai fsgarî, kari as fosts mai îngelerigi, a5 kT>nT>tats mi mimTintsrî în Dania, în Hanonia, în Mesia mi în Italia; mi de aine a venits anels kaoss de nonore în geografia lsî Iltolomes. As venits ini Astigii, sns nonors Sarmatiks, înnresnii ks domnii lors Ras mi Rants, mi as nersts n'BniT.ntsri în Dania mi bani, ks nronsnere ka sb dea Romanilor» ajstorîs în r&sboe; dar fiinds k% ns le s’a dats, as lsats ks sforga loksrile Mistovonilors, (narte din ssss a Moldovei), ne kari învingimds-i, ssmhras tare Dania. Dar Dakrigii sas Latrigii (sns alts nonors din Dania de ssss) îngrijinds-se ka ns ksmva Klemengis, ksrmsitorislb Daniei, de frikfc sb ns dea Astigilors mi loksrile lor», s’as skslats assnra lors mi i-a« învinss. Astigii dsrnb aneasta n’as mai kstezats a fi ssmegî în kontra Romanilor», ni as venits ks rsgBminte la Marks mi as nersts mnn'Lntsri mi bani, ks ksv'j&.nts de ajstorîs; îmnT>ratsl» atsnne nriiminds s’a tokmits ks ei ka sft bat* nonorele kare atsnne se lsritas în kontra şa, kariî as mi îmnlinits nele nromisse. Ks astfelîs de kirisri, Dania a remass în sigsranrj'B; ks tote aneste se vede kfc rnsboele aneste as ginsts nrea mslts, nreksms se vede dintr’o inskringisne kaBartai, ţre arate kt» Marks Asrelis a onorat» ks diadem^ pag. 4o,47.|saj^ri ne Kneis Rstils Koklits, generalsls legioneî XIII, nentrs esnediuisnea Danik'B, kare a înkeeat’o ks ferm1' re mi ks eroisms. ' v Dsmh aneasta Iasigii îar&mî as trimiss ambasade, m1

PARTEA n. EPOCA II. CAPU m.

fok'Bndu-se konsiliurî s’a găsită ks kale k'B aminiiţia loru este de interesă nentru imnerislu Romană; nrin urmare le s’a dată loksinija la Dunăre, £&rc> în se a avea vase mi in sule; ne l'Lngx. aneasta le s’a învoită mi trenerea în Dania nentru ka st> faltT» komerrjă ku Roksolanii, însE ku voia gu vernatorului Daniei. în timnulă anesta luEnds-se mtire desnre revolta lui Avidiă Kassiă din Siria, a nlekată îmnT»ratulă într’akolo, dune ne mai întîis a zidită in marginea DunEreî kastelsri, mi le-a înterită ks 20,000 ostaml. Dar Kuazii mi Markomaniî, nenutendu suferi asemenea strunealE, îai’Emi neste nuiţină aă alergată la arme. îmnEratulă, stingEndă reskola lui Kassiă, mi întorkEnd?>-se la Roma, dunE nsninE netrenere akolo, s’a dusă îndate în Hanonia, unde a mezută trei ani; în timnulă anesta atetă a bEtută ne Kuazî mi ne Markomani, în kEtă, daka ară fi mal iţinstă resbelulă înkE unu an», ară fi ajunsă de a nu se mai nu tea reskula. Dar anostă virtuosă mi înijelentă îmnErată, înveninEndu-se de filtre fiiulă seu, a murită, mi senatulă a onorată memoria eroismului mi a virtuţii sale ku o statua aurite. Nota I. Ile timnulă anesta, în anulă 171 dune Kristă, Avidiă Kassiă a likutu rEsboiu Etioriiloră, kari, kutrierEndă Egintulă, as ajunsă mm la Aleksandria, unde, învinmî fiindă ku totulă, s’aă îmnrEintiată. Din anemtia se vede k'B se trage se ra in iţi a Iliganiloră, kare SEntă sklavî în Moldova mi în IJara RomEneaskE, mi liberi în Ardeală mi dinkolo de Dunăre nEiiE la Konstantinonole mi în Ilelouonesă. Ane mtia se numeau latinemte Zingari, note dune oramulă Etionikă din Afrika Zangebar, — mi Egintenî sau Gifiţi, ka ve niri de la Egintă. Aneasta o arate mi aknentulu limbeî loru, kare seamEnE ks nea Arab't, nrekumă mi nu i ErEtorea loru kare mm la zene se aseamEnE ku rostulă Eliniloră. Romanii aduseră maî multe mii din eî mi ka nrisonieri, mi i-aă dată ka merbî ne la magnaţii Romei. KEtă desnre originea loru, unii maî ziku ltE ară fi dintr’ună oramă alu Afrinei, numită Zevgitana, ai kEruîa lokuitori erau vrăjitori, ama nrekumă

ISTORIA DACIEI

hibItjî

din anemtia mi ir&ir& astăzi se vaidb în Moldova mi în Iţeara Mbnteneaskii fokomdb meseria de vrăjitori.

CAPITUL® SV. AjsngT>ndb la îmirBrBsie Komodb, elb a abandonat» kastechr. )lele ne le fondase Marks Antonim» la mantinele inemiISO. jie ide Dbniirei, mi a înkeeatS nane kb mbliji din bar bari. Imm&k^nds-se mi kb Bsrii, a lbatb de la ei, nb nsmai nre nrisonierii romani ne k^zssen» la demnii, dar mi ostateaî (zMoge) jb’ragî, kT> 115 vorS emi din loksinrţele lorb, kxbDion Cass. t^nd nstrire în Dania, mi nb vors merge mai deCap. m. narte de kxtb nînnî miliarde. Atsnne mi 12,000 Bsrî 1 voindb sii-iiiî skirnbe lokbinija, a« venitb la gsbernatorblb Sabianb mi ab nerstS minr&ntb în Dania Romanii. Anesta, termindb-se ka sii nb kbmva s'B se sneaskii kb neilalni mi sii faki» nboe tbrbbriiri, a uromisb st. le dea. Mai Lumbrid. Wrab însi. mi alte nonore nesbnbse, mi mai kb seaDîon'c.xvjmi» Sarmagiî, kari nb nerbseri» nane mi kbgetab se faki. invasibnî mi nriid^nibnî; asbnra anestora a trimis» Komod» ne generalii seî Albinb mi Nigrb kb orntire, mi învingiinds-î mî-ab dobândit» mare fainr&. Komodb, atribb, Chr. { indb-mî învingerile an este, a voit» se se nbmeaskE îmnsratb al» V mi Sarmatik» tot» odatE; însi el» a k'Brmbitb nb ka îmmirat», ni ka atlet», ka gladiator» ini vEnEtoris; kEni, se zine Ice într’o zi a »nis» doi-snrcErodianu. zene lei. Dar nbrtrmdb-se tiraniuemte, mi dedEinfose la fante stravagante, kEzb viktimE konkbbinei sale Marnia, mi m»ri îniidbmitb în bae de ki.tre »n» om» de kasE al» se», n»mit» Narnis». d.

182■

CAPITUL® V. D. Chr. 102.

Ilrimindb îmnErEiiLa ITertinane, »n» barbat» k» ijkbnomtinae tari în arta strategik.E, dbnE 87 zile, &

1 între alte nondre din Dania, se vsd» ini Baril la ntoleuieă. Kana V.

PARTEA IX. EPOCA II. CAPU VI.

teeată de kitre Ilretoriam. Atente îmniirahţia f'&k^nds-se vsnzfctore, fs ksmmirate de kstre Iblians, karele s’a numită iui Gânr&nă, fiind» kT> a limitată îmir&rfcţia ks dare de bani. Dar fundă forte libertini (tikfclosă, desfrânată) în ma niere mi în fante, fu osândită de Senată la morte, mi îmmsrBţindă 66 zile, fs taseată. Legionele nrovinţiiloră, nenstisndă ssferi mortea Isî FLcrtinane, aă nrokemată mi ele îmn'trajjî rie faîmomiî gene rali, Nigrs mi Albins. Ilanoniile e anini aă nrokîemată ne Sentimis Severă; acesta, ar^tirads-Re ka resbsn'&torîs ală lsi Ilertinane, a trasă la sine ne generalii Mesiei mi aî Dalma ţiei nreksrnă mi omtirea Iliriki mi Germanik^; ks aneste risterî a nsnesă mai întins assnra lsi Nigrs, karele, înving'&nds-se, fs suisă în anslă* 195, ne srmr» assnra lai Albins nre karele earami l’a «nisă în anslă 197. îmietondă însii mi aiiesta de a se mai lsnta, a murită tas^ndă ne fiii sei monitenitori. CAPITULU VI. Antonins Karakala, snig'Bnds ne Geta fratale D. Chr, seă în braţele mumei sale, s’a fokstS îmnsrată, mi* Er2ldVan nsrneziindă se kTd'&toreask'B nrin îmmsrtţie, a a- Car*IVjsnsă la Karniola 1 unde îmnresnE ks veninii sei Markomani s’a dedată la nhmerile vEUEtoriei rai ale beţiei. Intre ane" ste, aszindă kE Goţii 2 aă intrată în imrierislă Romană, mi mai întEiu în Dania, a emită la marginele Istrslsi mi lovinds-i î-a învinsă mi î-a alungată, Atârne îmnEratslă anosta 1 Karniola este o nrovinnie a Austriei, desnre sudul» Stirieî, nsmite ele loksitorii sei Krain; se întinde msm, în Kroania mi Italia, avsndă desni’e rasfcrit» Kroaţia mi Sklavonia, desnre nord» Stiria, desnre anssă Karintia, mi desnre sud» Maruia Sinţiloră mi narte din Italia. 2 Goţii,numiţi mi Teutoni, erau unu nonor» clin Skania, saă dune ntoleiiieu, din Skandia, în faţE ku Dania Himbriks kare se numea mi Gotia, Iar ele nonorul» korauu» Gutland; este nartea sudiki a imneriuluî Sveuieî, între Svenia nronrie, Norvegia mi marea BaltikE, snde o date eraă Guţiî. Aneaste ţearE se îmnsrţea în trei ntrţî: în Gotia ansseans, sa» Yest-Gota, kare se întinde sure anus» kstre Norvegia; în Gotia iesiriteans, saă Ost-Gota, kare se întinde snre ris&rită kstre marea Bal-

ISTOAIA DACIEI

aftands-se în oramslu Daciei numitu Buridava, din judeiţulu Romanaiju l, unde era mare kolonie Romani», î-a datu numele de Karakalu dune numele seu, nrekuvnu se zine mi n'Bn'L astăzi. Atunne a fukstu mi înskrierea lokuitoriloru liberi Dani, mi le-a datu mi nrivilegîulu de netT.uenl Ro mani; dune kare în loku de Dani s’au nu mitu Romani sau Romani 2 mi ijeara loru, IJeara RomT.neask'B, adikfc Ilrovinnift Romana. Iar duui» învingerea Gogiloru, ne ki»ndu imniKcdrinos. ratulu se afla în OrientS, unu nenturionu din guarda imneriali», a nume Mari^ialu, duni» îndemnulu Iui Makrinu, gi»sindu timnu îndem'bnateku, ne drsrnu, au skosu sabiea asunra lui mi a zisu: „Ilrekumu tu ai snisu ne fratele tou, asseminea te unidu mi eu ne tine.“ IVota II. ^esaru Xlrokoniu Sriarijiânu mi algiî kon-

}

tiki; ini în Svenia nronrie, kare se nleki snre anus» kitre Germania mi Dania, de kare se desriarte nrin strimtorea OresundS. Din nimin- tuia anesta emindu Gorjiî, în nel» întiîu sekol» al» l»î Krist», a» in trata în Galia mi anoi în Italia, unde alungindu ne konsulula Marku Siluanu, mi neste doî ani ne Skauru, a» dominat’o; însi neste ninnî ani, viindS assnra lor» Gai» Mari», î-a învins» mi î-a gonit», Atunne, întorkmdu-se, a» venit» mi sJa» amezat» ne lingi lakul» Meotide (vezi kan» II, ia note), ne urmi, întiuzinda-se, auajsus» mm la Nistru mi Bruta. Dsrri aneste, »ninds-se mi k» alte nonore, kilkau nrovinijiile Romane, nrek»m» se va snune mai înainte. 1 Anest» oram» era anrone de nodul» rîuluî Olt», »nde astăzi este sn» lok» ne se numemte ne romincmte Girla. Akolo se vede ki era» garnisdne Romane, kinî se vid» diverse movile mi manijsrî fikste k» mie strie, avind» înduit» Olt»]». Aine se gisesk» în tote zilele mi monete Romane, de snde se nres»n»ne ki nu era n»maî garnisoue ui mi koloniî amezate; mai k» seami ki jsdeij»l» auestsî k»nrins» se numeinte Romanarjiî, kare întorsS ne latinemte se ziue ex nalione Romana, adiki din naniane Romani. D»ne tabla Ilestingeriani, garnisonele era» în*re nod» mi Bsridava. 2 Ks tdte ki Valaxia (ka mi alte ijerî meridionale) na s’a mmtsit»' de înkilkirile barbarilor», totsrnî în ea s'a nistrat» mai mult» mi mai bine de ki>t» în altele namirea mi limba Romanilor» mm astizî. Kiudu ui' neva întreabă ne un» n,iran»: ne ewtî tu ? Rorain», înj resnunde, fld°^ ki Roman». Din aneasta se demustn ki loksitoriî de astizî aî ,U°ie* Muntenesnî, aî Moldove! mi aî Transilvaniei, se trag» de la Romani*

PARTEA n. EPOCA Ii. CAPU VI.

fsnds ne Gogî ks Gegiî; iar Asrelis Viktors zine ks Tra ma roi Dania ssnts loksrile legitime ale Gogilor»; lskrs ne, mi Gragian» a liranezit» ziksnds ks eras loksrî legitime, fiind» ks maî ne srms s’a» loksits de kstre Gogi mi algiî, mi ks anest» ksvsnts iui Xsniî not» ss se nrensmere în tre Gegî. înaintea tstsrora înss, Orogi» mai ks drents ks vsnts dovedemteî ks Romanii Mei maî nosteriori ne Gogi îî Isas drentS Gegî, fiind» ks assemsnarea nsmelsî i-a înmelatS mi fiind» ks vedea» ksm» ks Gogii a» dominat» loksrile ne kariî Gegiî le loksisers; în fine, fiind» ks Gogii a» domi nat» ne Snigî mi ne Gegî, mi ka învingstorî, loksia» înnresns ks învinmii mi lsas mi nsmele lor». Maî mslgî algî istorinî vorbesks desnre aneasta, înss sniî srmsresk» fante le mi algiî anii. Marnelins maî lsmsrits desleags konfssisnea aneasta: el» zine ks marele Teodosîs a învins» ne Alanî, ne Xsnî, ne Snigî, ne Gogi mi ne Gegî, ne togi în deosebi, snsls dsne altsls. Algî istorici îarsmi zik» ks Go gii loksia» la onean», adiks: malsrile msreî din Ilrssia, mi de akolo, dsne timns, sniî a» treksts în Skandia, algiî în Snigia rie Isngs rîsrile Volga mi Tanais, nsns ksnds Xsniî î-a» alsngats în Trama, snde s’as amezats ks voia îmnsratslsî Valengis. Ilentrs aseasta Marnelins zine ks nsns atsnnî ei era» sn» nonors neksnosksts. CAPI TU LÎJ VII. Dsne Karakala, lssnd» îmnsrsgia Beli» Makrin», a trimis» în Hanonia gsvernator» ne Marks AgrinaJ D. Chr. nre karele l-a» trimis» ne srms mi în Dania; iar ne\ 217. Sabin» din Hanonia mi ne Kastins din Dania, ka aminî aî lsî Karakala, î-a rekîemat» ssb ksvsnt» ks are nevoie de eî. Dsne aneasta sus individ», a nsme Estixian», arstsnds ne sn» fii» bastard» al» lsî Antonin», ansme Abits, l-as nroklamat» dc îmnsrat». Makrins, fsksnds rssboîs ks dsnssl» la Antioxia, fs învins», mi omtirea lsî lssnd» fsga s’a înfsndat» în strimtorea Bizangslsî, snde îmnresns ks fiisls ses fs sniss.

ISTORIA DACIEI

CAPITUL© VIII. Abitblb, fiislS minninosb alb lsî Antonib, nbmitb mi Eliogabalb, atotb de tikslosb oms s’ab ar&tats în k:&t§ D. Chr. 218. deklaratb de bsrbatb legîbitb alb seb ne bno ftim>rb ansme IerokleS; mi ne mectikblb ses 1-ab îndatoritb ka nrin memterabgblb medikalb ss-lb fakT> a avea dobi sekse. Ilentrb asseminea nr&rmave mi tikidosele lbî fante fb r:tsnhbtitb kb bniderea.

CAPITUL© IX. Lbi»ndb îmnTn’Tbijia Aleksandrb Severb, a nlekatb asbD. Chr. ) nra Ilermilorb, bnde fs învinsb; dar Barib Makrinb, 222. gbbernatorblb Ilanomeî, î-a trimisb în ajbtorb ne Markomanî mi ne Ksazî. îmntratblb dbne aneasta, întorkimdb-se din Ilersia, a fbndatb în Dania o netate kare s’a nbînitb dbnib nbmele seb Severinonole, dinkolo de rîbls Oltb, în jbdeijblb Mexedinijilorb \ bnde astezî este anrone ^erneiji, kare nemgemte se zine Bternigradb, s’ab Cetatea Nea gra 2. De akolo mi nele ninnî jbdeije de neste Oltb s’ab nbmitb komitatblb Severinslbî, mi mai tarzib banatblb Kraioviî. Desnregbindb-se îns:& îmmbratbib de ki>tre nonorb, din kabza avari n,iei mi imnrbdenu,ilorS mbmei sale, fb bnisb îmnrebnii kb ea. A Vota III. In jbdenblb Mexedingblbî, la satblb Baia de 1 A^estb orarnb era ne o îmdijime ne marginea DbnEreî, anrone de kataraktele riblbî anestbia, kare tsrnein/e se nbmeskb Gerdansrî. Astxzî înse, se voidu nsmai movili de nietre, kb tbferimb nrin nrejsrb. Se vtdS înss nb denarte mi rbinele nodsibi lbî Traîanîf, de bnde se îmiene ini kalea netrbite ne merge ne tengs OltS la Rimnikb. Nb denarte este ini Ormova saS Rbinava, bnde a§ fostb bnS inau/jS alb Romanilorb, nre ka re ITrinninele Ebgenib îlb fBrtifikase în anblb 1695, ne timnblîf lbî Ka* rolb VI mi alb lbî Sbltanb Mbstafa II. 2 Kolonia Herneijilorb avea netate, kare dbne ntolomeb se ziuea Dierna, iar dbne tabla Ilebtingerianii Tierna; ea se aflt în marginea I£ereî Romanemtî h>ngfc nîrîblb Tonolnina, anrdne de Dbuire, nb denarte de R*>" nrava mi de Katarakte. AbtorblS se îninali». tIernigradb e slavonemte, iar nb nerarjeinte. (Tradnliotoruls).

PARTEA n. EPOCA II. CAPU X.

Arami, era într’adevir» mine de arami, ne kare Nemţi le-a» fost» deskis» ne kind» stinînea nele ninnî jsdeţe ale Kraiovieî. Dar se vede ki ainî mi mai de nainte era» mine, fiind» ki se gisesk» ra»lte monete, atit» ale înamoraţilor» Romani kit» mi ale altor» neksnosksţî nentr» vekime. Asseminea mi în jsdeţbl» Gorj», lingi satsl» Ilolovrani, se v^d» arme de mine de fer» mi de alte metale. CAPITULtJ X. L»ind» îmniriţiea Maksimina-Gotsl», mi înniniyind» Germania, a venit» la Sirrai» l. De ainî s’a d»s» D. Chr. assnra Sarmaţilor», kariî infesta» Mesia, Dania mi 235. ETanonia; în mai m»lte biţii î-a înfrînt», mi atita snaimi a» însyflat» barbarilor», în kit» a» venit k» toţii Erodian. de s’a» r»gat» de nane. S’a »nis» însi mi anesta de kitre soldaţi în orarnsl» Akilea din Stiriea.

{

CAPITULU XI. Viind» la îmniriţie Gordian», anesta a nlckat» de la Roma ka si meargi în Orient»; trekind» nrin Ha- D. Chr. nonia mi Dania, în kalea sa a» avst» mai raslte ri- 238. sboie k» Sarmaţii mi k» Goţii, kariî infesta» loksrile anestea, nrekyms mi Mesia. Se vede însi, ki ‘iele mai iubi te risboe s’a» întinmlat» în Dania, fiind» ki din-kolo de Olt» s’a» gisit» m»lte monete de la anest» îmnirat». Gor dian» d»kintly-se în Orienta d»ue aceasta, a nerd»t» mi viaţa mi îmniriţiea. CAPITULU XII. Filins Aran«l» l»ind» îmniriţiea, a învins» ne Kami, »n» nonor» Sarmatik», mi a statornicit» libertatea D. Chr. 211. Daniei. AtbnnT mi Dania a» înnenbt» si taie mo-

1 Sirrai» a fost» kolonie rai orara» al» ilanoniei, anrone de nîrî»l» Ilak»" ţi» karele se varss în rîsl» Sava.

ISTORIA DACIEI

nete, imita ndjs kolonia Birniminiblbi 1, nre ale fc&riia bonete se vede Dama konerite ks vBlblb natrieî mi standb între stemele legionelorb XIII mi V. Anestb înmBratb, nling de bbnBtate mi de înţelennîbne, fs oborîtb la Verona înnresn:& kb fiiblb seb, de kBtre Denis, lbntandb-se nentrs Kremtinî IVota IV. La Sadova 2 se_ vede k'B a fostb VBrsBtorie de bani. In Dania s’ab gBsitb mi se gBseskb mblte mi felsrite monete de la Tasib, Filiiib, Alessandrb, Lisimaka Diraxib mi de la îmnBraţiî Romani, bnele k« litere Eline altele kb litere Latine: bnele din anestea norta tinbri de dobitone mi fiare kb totblb barbare, nrekbmb dram, kose, kanete de asinb mi a. 1. t., kare se vede k'B suntb de ne timnblb lbî Denebalb sab alb altorb domnitori aî Daniei. Desnre aneste înkB adevBrblb ns s'a deskoneritb, dar se dedbne kB în Dania aS fostb vBi’SBtorie de bani, mi din ea se eksnorta felbrite nrodbkte, nrekbmb grBb, sare, bntb, miere, vite mi altele, orib istorikb însB zine k'B abrblb mi argintblb kare se skotea din Dania se trimitea în Manedonia, ini se da gbbernatorblbi din • Tesalonikb, snre a se fane în moneta mi a se întrebuinţa în trebile nbbline ale imneriblbî. Aneasta se vede kB s’a urmat» nre kBndb Daniile erab sunuse la Romani.

CAPITULU XIII. Deyib, kare a îmnBrBţitb dbne Filinu, atata faîmB 'mi-a 1 Biminanis este VidinslS de astezT, netate mi orarns anrone de în Serbia. 2 Sadova este în jsdeijsls Romana ni anrone deJiis. Aiuea se vede kafostî» netate Romanţ, fiinds kt se gtsesks rsine de nietre nttrate mi m8^e monete Romane. IJtranu ziks dsnt tradiijisne kt akolo as fostb sttorie de bani. Ns denarte de ai hi, kale ka de 5 ore, anrone de manaijî, se vtds iartmî în malsls Oltslsî rsine de uetate Romanţ ' tt din nietre nttrate; ksnrinssls lokslsî anestsia se klamt Reiika, j fi stata o neta tea Antina sas Tiea. IJtrani maî snsns kt la Antina ar Adevtrstf îmntrtteast kare ar fi avsts rtsbois ks îmntraniî Romani, kari veniseră înst este kt netatea aneasta a Isats nsrairea de la Antii, ----- ^ de ne Itngt lvksls Mestide în Dania, mi ne kari nnoî Issiinians, <e î-a învinss, ’î-a ltsatt' st meazt ainî.

PARTEA II. EPOCA II. CAPU XIV.

Chr. dobândit», în k'Bta ne monete s’a întitslats Restas- D.219. ratorsl» Daniel. într’adev'&r», anirate nrin el» de‘ Seivcrt. înksrgerile barbarilor**, Dania a întioritS, mi vekile^ si sale koloniî s’as îndrentată. Dar dsne ce a învins» ne domnsl» Gogilor» Kniva, mi l-a gonit» neste Dsnire, din nebăgare de seanrB s’a înnekat» îmnresnE ks fiisls se» într’o balta. CAPITUL# XIV.

F'&k'Bnds-se îmnsrats Gal», înnresnT> k» fiisls se», a ksmm&rats nacea de la Gogi. Aceintia îns£ n’as D. Chr. întarziats a se alia ks Boranii, ks Karniî mi ks Bsr- 251. gsnziî, mi a infesta Mesia mi Ilanonia. Emilians, gsvernatorsl» Mesieî, înving^nds’i mi îmnr^mtiinds-î, scide ne Gals k» fiisls se» mi se nroklams îmn'Brats, dar mi acesta kan'Lt'b aceeauii sorta. CAPITUL# XV.

Valerians, înnresnT> ks Galians tak'snds-se îmn'&ragî, generalsl» omtirilor» din Traci a mi Iliriks, Asre- ! D. Chr. lians, a gonită ne Gogi mi ne Kami din loksrile a- 253. ceste, mi s’a întors» nlins de nr&zi. Asemine favore de sorte avs mi IJrob», alsngfcnd» ne Sarmagi mi ne Ksazi. Mai ne srnrc însii ne ksnds Balerians se lsnta în Orient» ks Sanor» Ilersiansl», iar Galians se desfată în n faceri mi desfrimiiri, ne de o narte Alaniî (acemtia era» Litsanii) as kiszsts assnra Italiei, mi ne de alta Gogii, trek^nds Istrsls, a» fa&zstă assnra Greciei, Macedoniei mi Ilontslsi; ian& Sarmagii mi Ksazii assnra Ilanomeî; în fine tote nosesisnile lsi Traians, atat» din Esrona fa&ts mi din Asia, a» încensts a se skstsra de jsgsls Roman», mi sas revoltat» kîar gene ralii omtirilor». Atsnce mi Dacii, kari nsrtasens jsgsls în timns de 160 ani, vszsndS k$ încene a se kfati îmiuragia Romanilor» ssb Galians, a» încensts a se mimka mi ei; găsind» timns mai îndem^natek», ne k&nds se nrokiemase treî-zecî de îmn^ragi kare sfamieas Roma, as kiemats în aliangs koloniile Gogilor» de ksnmds adsse din Skandina-

ISTORIA DACIEI

via, mi as încensts a ssnEra oramele Romane din Mesia Macedonia mi Iliria. Tle atârne Valerians, kEZEnds în m*!. nele lsi Sanors în Hesarea, fs sciss în ansls 263; iar Galians se scise de k'&tre soldagii sei, anrdne de Mediolans (Milans).

CAPITUL® XVI. DsnE mdrtea ssss nsraigilors, rirokîemEnds-se îmnEratt; Klasdis, a nlekats assnra Gogilors, kari kstrieras D. Chr. 268. Iliria mi Macedonia; mi fEltEnds-se bEtaea în Tracia, ia învinss ks totsls, dsne kare s’a nsmits mi Gotiks. DsnE ne însE a alsngats ne Gogi din Mesia mi din cele lalte nrovingii Romane, n’a ajsnss se meargă mi assnra Dacilors, kEcî mortea ns l’a tesats sE-rnî îmnlineaskE skonsls. Ks tote aceste în timnsls îmir&r&ijiei lsi, de mi mslte nonore (mi kiars Dacii), arEtas semne de nessnsnere mi de revolte, totsrnî ns kstezas se se ridice mi se se skstsre de jsgsls Romanilors, temEnds-se de noroksls ce avea în Klasdis, vEZEnds-se anrâne de rEsboe acests îmnErats. morte, a kîemats ne Asrelians la îmiiEi’Egie, mi a msrits. Nota V. Istoria aniversate francezE, a 3-a edigisne, zice kE Klasdis dsiiE învingerea Gogilors, adskEnds la ssnsnere mi ne Daci, a mai adsss nonors Romans, ne kare l’a amezats (dsne istoriksls Bisings) ne tengE Siretis în Moldova; dsne kare kolonia mi-a Isats nsmele de Romans, mi a fnksts mi o cetate (dsnE ksms zice Benks) snre anErare în kontra Gogilors, ka sns felîs de sentinete nentrs nEvElirile barbarilors vecini. Dar oramsls cela mai vekîs als' acests! jsdegs se nsmea Ilretoria Asgsste (dsne D’Anvilis mi Iltolemes), kare se vede kE era de ne timnsls lsî Traians, dsne inskringisnea snei kolone ce s’a gEsits la Galajp

CAPITUL® XVII. Asrelians s’a nrokiemats îmnErats la Sirmis, snde sa nEsksts. VEZEnds Iliria neîncetata kElkatE de GoJPj D. Chr. 270. mi Mesia ns&tieate de ei, mi în genere tote non<3"

}

PARTEA 11. EPOCA 11. CAPlT XVII.

rele barbare din irtrrjile boreale reskslate, s’a desnerat» de a n«tea sinea Dania. Ile tangs aceste, a kalkslatg k'B Ro manii, stoni>nind$ Dania, în lok» de k'&mtig» avea» daKrrB din kassa deselor» rasboe ne trebsea s:& ijie; anoî se mai îngrijîa ka ns ksmva reskstands-se Danii, sfc n» nearz'L ne hmg'B nrovinnia lor» mi nele-l-alte nrovingiî înveni nate. Denî, deniziindb’-se a o ntrtsi, a tras» de akolo tote omtirile romane, a rsdikat» koloniile kare se afla» mal ks seanrE, între Dsnfcre mi între msniji, mi trekainds-le în nartea dreante a Dsn'Lreî, le-a amezat» în Mesia de sss» mi de jos», între m»ntele Ems mi rîsl» Dsnsrea; iar msm'Entsl» anesta l-a îmnxrsit» în do:», nsmind» nartea,nea desnre Ems Medileram, iar nea desnre Dsn'&ro Ripenss sa» rindsi, dar nrovingia întreaga Dania Romam. Dako-Romanii anemtia mai fctrzi» a» întemeteas o n»tere konsolidate, kare sneorî se afla ssb »n& general», alteori s»b mai m»lijî; mi anoi s’a întins» iraxra în Manedonia 1 iui Enir» 2 nrek»m» se va sns1 Manedonia este o nrovinnie mare a Esroneî. Ea se numea din vekirae Ematia, dune îmntratsi» Emati»; ne urmi Migdonia, dune Migdon» ta tii» lu! Manedon»; mi în fine Manedonia dane Manedon». Aceasta geari se mai namea mi ITeonia, mi Emonia, mi Edonia, mi Elieria, mi Makegia; iar dune Sinta Skrinturi Xeteieim, saS Keteim. Xotarele sale Sint»: sure nord» Dalmaţia, Bosnia, Serbia, Bulgaria; snre riSirit» Marea Egee, mi Trania; snre sudS earimî Marea Egee, Tesalia mi Enirulu; snre anusu, golful» Adriatik». Muntele ei nel» mai însemnat», este Atos, kare astizi se nsmemte Sintul» Munte; kanitala ei, Tesaloniku. 2 Vekîul» Enir» se afli snre sudul» Macedoniei; se otaramte desnre nord» k» Taulantia mi Macedonia, nrin rîsl» Kelidn»; desnre resirit» ks Tessalia, nrin rîul» Anelo»; desnre sud» ku Etolia, îarinrî nrin Anelo»; mj desnre anusS k» Marea Ioniki, sa» Adriatiki. O narte drn lokuituriî de astizi ai Enirului SintS koloni din U,erile Rominemtî, nreksms se vede din istoriniî Bizantini; mai alesS dune kiderea imneriuluî RornanS, s’a» risnindit» în diferite nirgî. Astizi mai toixi lokuitoriî anemtia se oksni k» nistoria, netrekind» earna mi nriraivara în kininii ks vitele, iar vara mi tdmna în msngî, unde-mi a» mi loksingele. Mulgi din anemtia Silit» mi negsgitorî nrin orimelele Enirului. Limba lor» este Roniineaski korunti, dar mai togi vorbesks mi grenemte; iar liturgia lor» mi kirgile biserinemti sint» tote grenemti; îu kite-va burgade a» mi skdle grenemti. Kanitala acestui nonors este Voskonole, orarns avut»

ISTORIA DACIEI

ne mai înainte; iar Romanii natsralisagi în Dania sa» kolonisau,î, sa» mai bine ziniî Dako-Romanii, kari hikseas nartea din ssss dintre Karnagi mi Ilanonia, nreksms mi xJej dintre Ilrsts, Şiret» mi Dsntre, abandonagî de autoritatea RoraanB, a» konstitsat» între ei o domnie astononiB, mi reviind» la statsls lor» nrimitivs, se k&rmsea» în nane desnre nartea Romanilor». Nenstonds-se însb koborî în nirgile din jos» kstre k^mniile Daniei, din kassa neînnetatelors HTVBliri a roîslsî de barbari ne venea» din Sninja Asiatikx mi EsroneanB ka torente, s'a» mărginit» a lok»i mi a netrene s»b asilsl» msngilors Karnagî. Asta e kassa k» istoria veke a Daniei n» se întinde mai denarte de sekolsls al» trei lea dsne Krist», mi earBini se înnene kBtre sekolsl» al» 13-lea. De aine vine kB timnsls dintre aneinti doi sekoli, kare ksnrinde mai o mie de ani, a rBmas» obsksrs mi nekonstatats; ltBni dsnB diverse nrefaneri mi întBmnlBri, Dania se foksse arena de lsntB> a nouorelor» Snitine, în kBts kBmuiile desnre Dunăre a» rBmass mai tots-de-asna neloksite. He domnitori a» avsts Dako-Romanii în sekoliî anemtia ai libertBgeî lor», n» este ksnoskst»; fiind» kB Romanii ne mai avBnds k» demnii nini lsute, nini relai^isni, n’a» lsats ksVBnts ka st» skrie desnie demnii nimikB. K» tote aneste din istoria Bizantina, mi din kroninele Serbiei, Transilvaniei mi Ungariei, se dedsne kB, în anest» interval», nonorsl» anesta avea domnii sei naturali mi autonomi, de mi kBte odatB ssnumi Iloloniei iar ki»tu odatB Ungariei. între aneste, îranaratul» Asrelians, la ansi» 275 dsne Krist», se destitui» de kBtre ostami.

mi fdrte îmmerosk de loksitorî; invidia Îusb l’a strsnnînat»', mi mslU1 din anemtia au fsgitg în imneriulS Austriei, kare ’i-a nriraitS ku bunaj-voiunij. Nu de mult» în Ilesta introduseră» mi limba lor», lukru -1® skandalisase ue ueM-alaî Greni. He anemtT lokuitorî Gresii î! numesk* Mcsiovlaxi, sa» Mesovlaxi, mi Kujjovlaxî. Mctronola sa» kanitala de astBzî a Enirulul este Ianina.

PARTEA n. EPOCA ZI. CAPU XVIU.

CAPITUL® XVIII. în Dania au fostu multe ora/ue ini netiigi okunate de koloniile Romane. Ilosigiunea tuturora însos, din kausa vekimeî, nu este kunoskute; ku tote aneste însemn^mu aim ne nele mai nrinmnale, a k'brora konstatare este mi mai nrobabita. 1. Uluia Tratam, sau Sarmisegatusa 1 veke, residinga lui Denebalu. Vezi Ilartea I, Capa XVII, la note. 2. Salinele, sau Oltnele, netate în Transilvania kţtrB sorgentele Tissei; odiniora oramu, iar astezî satu, numit» Sigetu, duiru Lăzi#, kare se asemeni multu ku cetatea Tur da sau Tera 2, mi ku cetatea iie se vede anrone de Torda. Forma ei, dunB kum zhe Keleseriu kare a vfczut’o, este tetragon'B mi f'Lkut'B de k^rmnizi te tragone, din kare sau gă siţi* multe ku semnul» legionei V Maredonme; de unde se deduce kii aceasta legionar (al k'&reîa garnisonu se afla la Iskulu 3 Tribalilor»,) avea unu garnisonu mi la Saline 4. AneastTi legions a ajuns» a se numi ne tiranul» lui Galianu de trei ori, de natru ori, mi kiar de mese mi de mente ori kredinnîosB. 3. Âsrariî, cetatea auriferilor», al k&rora nume îl» avea» mai multe kolonii din Dama; fiind» kfc duDT> inskringiunile găsite se vede ks atetu aiieuitia kits mi algi metalofeii aveau kolonii, kare se nrenune ki ar» fi fostu anrone de Abrud-baea, mi de Zalatra, netogî din Transilvania, ama 1 Sarmiss, sas Sinus dsnu Elini, a fosts sns îmnuratS als Dauilors, îna inte de esnedirţisnea Isî Kserkse, kare a fsndats anests orarns, (Dsnu Ksrjiis). 2 Torda, orarns în Transilvania, între Alba-Islia ini Klasdionole, anr6ne de rîsls Arans. 3 Isks, saS Iks, uetate a Tribalilors în Mesia de joss, kare se nressnsne ku ars fi uetatea Blida sas Bsdeni. 4 De la ksvuntsls latini Salina, s’a nsmits okna Daniei Sluniks, în jsdeIjsls Sukseniî *. *• AnestS jsdeuS s’a desfiinţată în srma RogslamentBlsî OrganikS. E1S ora între jsdeţele Bszis ini Ilraxova, mi avoa skaană la omnielslS BskovulS. (Nota Tradskttorîslsî).

ISTORIA DACIEI

nreksms în msnte anrone de Abrsds mi în t'&rgsmorsls Bss’as gTjsitb' semne de orams, mi multe netre ks inkrinnisnile aurarilors. Asemine mi anrone de Zalatna s’a g’Bsift nn« loks nlins de antici toni, unde se vj>ds nxreuî de edifiU«rî, mi k'Lm'Bri ks kolsmne mi skulnturî. Soteris zine kx în loksls unde este Abrsd-baea ar li fosts Ilatroisa, fiinds kx ne anone este satuls ijereî Rermmemtî Iletrenanii, kare, dsrix lltolemes, este anrone de Saline l. 4. Pisrenii, ks jumătate orB denarte de Okna mare, anrone de Olts snde se vede kii era netate Roman®, fiinds k® se g'BSesk» «rme de temelii de netre tetragone. Akolo se vede mi kalea netrsit® a lsî Traians 5 de snde se nrensne k® ar fi fost» Rskonisls ^elors vekî. 5. Tibis/is, netate a Daniei la otarele Iasigilors mi la gsra rîslsî Tissa, sas dsn® alriii la îumresnarea Maremslsî ks Tissa- Dar dsnT, lltolemes mi dsn® tabla Hestingerian® mi dsri® o inskrinijisne g®sit® de Griselins, nosirjisnea anesteî net®rd este la gsra Bistreî mi a Timemslsî. 6. Zeagma lsî lltolemes se vede kt a fosts în faij® ks Sistovsls, în loksls kare se keam® astăzi Zemniija; fiinds k® urekums la nodsls de neatr® era Ilonte mi Teodora, mi dinkolo de Dsirtre Nikonole mi Tsrns, asemine a nststs si fie mi aine Zesgma mi Sistovsls. 7. ITssala, în Transilvania, denarte ks ninni mile snre nords de Klasdionele, mi ks onts mile snre ssds de Karnaijî; fiinds ks Ia Klasdionole sas Klsjs s’a g®sits o inskrinn,isne ks nsmele koloniei. 8. Nanoka, în n,eara Msnteneask®, se nrensne k® ar fi fosts snde astăzi e Bsz®sls. 9. Sergidava, kare dsn® Seiverts ar fi fosts în in~ 1 Illi asttzî ssnts A «rari în IJeara RBintneask®, ks înseninarea de a ai d«na a«r« din Argerns, Olts mi Demboviiie, snre nernile de mantese A nemţia stnts Romenî, mi Jliganî mai ks seame, din kare Rominii de nsmesks Beearni, iar Iliganii A «rari; nreksms mi Zlatarî, ks mtiinga a lskra metalele, a«r«l«, argiutsls mi uelelalte. Din vekime inse st ven«niele de ke eras a nsme koloniî, de la kare a« remass nent asttzî IskrBtorilorS,

PA11TEA II. EPOCA 11. OAPU XVIII.

sula Ostrov», în Olt», din ssss de Rîmniks mi de ^etegse; fiind» kfc s’a g'tsits inskrinuisne desnre nonorsls mi forsls Sergidavansis. 10. Iassi, kare se vede ks a fost» kanitala de astăzi a Moldovei: fiind» kii la Asn&ria gsvernatorslsi s'a giisits o inskringisne konrinzînd» aceste: uS^ Dacorum lassiorian} adekii netatea militarii a Dacilor» Iassieni. Kantemirs ziue kii anest» n»mc este mai modern», lskr» ne n» e tokmaî nrobabils, fiind» kii nsmele Iassilor» este veki». 11. Tleirodava, Nentidavci, Kasiclava, Itatridava, Trifsl^ Arhodavcij mi n. 1. kare, dsms Iltolemes, se afla desnre Ilrsts mi se konrinds în koloniile Sarmatine, d»nii Seivert». 12. Pcimidava, în geara Msnteneask^, anrone de Mol dova, snre rîsls Ramidava sa» Rîmniks; sniî nrensns k'h ar fi Slam-Rîmnik» Fokmanilor». 13. Markodaoa, netate în Moldova anrbne de Ssueava mi se nrensne kii ar fi loksls ne se kianr& de nonor» Margomemtî, d»nii Lăzi» *. 14. Ss'tidava, auro ne de Ilrsts, se nrensne ks ar fi fost» «nde astozi este Xsinii. 15. Ziridava, netate în geara Msnteneaskii, lungii rîsls Nanari sa» Ialomiga, anrdne de Dsniire; se nrensne kii ar fi la Zigalia. 16. Frateria, uetate. kare se krede ks ar fi fost» la Friitemtî. 17. Zsrobara, sas Zsradra, estq Temiuivars, dsm& ksms ziue Nigrs. 18. Sigidava, netate veke în Transilvania, kare se nre nsne sii ar fi netatea Enied, anrone de Alba Islia. 19. lIcnt8m lJstea, adeks o sstii de nsgsrî. Anestea dsne tabla nestingerianii se nsn» în Transilvania, într’sn» sat» la otarsls Banatslsi Temisian», snde se giisesk» gisi'i i

; 9

1 ES, kare am» «mblat» mai tdte kolijHrilc Moldovei, ninî n» not» gissi lokalitatea aceasta. Daka nrin Margomemtî astorîsl» vrea se înn,eleagE Mogomeintii, (»nde lo&ksitoriî zik» în adevăr» ks ar fi fost» netate,) anoî anest» lok» este fdrte denarte de Saneava, mi anrone de Iamî ka o (Tradsk slortslS). ora, ne an» deal» mare, snre ssdS mi anass. - *

ISTORIA DACIEI

mi nsgsrî ale Romanilor» metalsrgî, nreksmszme Griselins III tist» însk este ki» mi în IJeara RomtneaskTi, în jsdeijele S’Bkseniî mi Etraxova, simt» o m»lgimc de n»n,»ri de anestea. mi în tote zilale se faks în ir&rgile de la msnte > nentr» ka s^ sltota katrans, sa» xraksra. 20. Alba Islia, sa» Alba Karolina, odinions Ansi», Vezî Ilartea I, kan» XVII. 21. Anslensia VIL Vezi Ilartea I. C. XIX. la note. 22. Tsrns, snde mai ne srnvB a stramstat» Isstinian» ne Ansi. 1 Vezî II. I C. XX. la note. 23. Tsrnsls, kolonieî Leterata; asemine. 24. Kaml-bovis; asemine. 25. Aftse cetate ; assemine. 26, Tsrns-roiuS, Vezî II. I. C. XXL la note. 27. 17onle mi Teodora; Vezî II. I. C. XXIII la note mi II. II. C. I. la note. 28. Severins, Akmonia veke; vezî II. II. C. 1. la note. 29. lIeles; asemine. 30. Bsridavaj la RomananJ mi Karakal»; asemine, C. VI. la note. 31. SeveriiioTiole; asem. C. IX. 32. lIernea,\f, sa» Mernigrads, k» cetate Dierna sa« Tierna; asemine. 33. Baea de Aramz, la Mexediniji; asem. 34. Sadova, snde era v£rsî>torie de bani, mi Antina sa» Tia cetate; II. II. C. XII. 35. Brctoria Asgssld, Romanşă de astăzi din Moldo va; vezî Ilartea. II. C. XVI, la note. 36. Kolonia Ilerendanaşilor», desnre kare vorbemte Dion, mi sat»l» IlatavinisilorK, desnre kare se ziiie în Ilandekte, s^nt» nek»nosk»te, nreksms mi altele m»lte, ne kare timnsls *ie mist»e tute le-a nrfcm&dits mtergamd» k» total* srmele lor».

X Antias, iminratslu Suinjlorb, Isntiinds-se ks FilinS, h.ng£ rîsl» j kT.zbrtb*, îu etate mal rasltb de nosas-zeni de ani, nreksm» zilie Teonomn#

PARTEA A TREIA. Epoc’a III.

Dsnă strămutarea koloniilor» Dako-Romane în Asia s»b îmnăratbl» A»relian», nrek»m« s’a zis» la nar- D. Chr. tea II a acestei istorii, Dako-Romaniî ne a» rămas» 274. în Dania a» întemeiat» o domnie asconomă, mi, reviind» la statsl» lor» nrimitiv», trăea» în nane mi în linimte, fără să aibă ninî o ssnărare din nartea Remanilor»; kănî dană destitbirea l»î Asrelian», făkănd» se îmnărat» al» Romanilor» Tanit», în an»l» 275 dsnă Krist», n» s’a dss» ninî de ksrns în kontra lor», nreksms ninî Florian» d»nă anesta, ninî Ilrobs momtenitorîsl» se», ninî Kar» karele a venit» d»iiă anesta, ninî fiii anestsîa, ninî Karin» mi N»merian». Ama dară m»lijimea îmnăraijilor» ne se făneas la Roma, mi neorănd»eala imneri»lsî Roman» favoras ferinirea Dako-Romanilors, mi înk»ragea» nonorele barbare, ne kare alt» fră» n« le onrea de kăt» ad»nerea aminte a trofeelor» Romane. Diokliijian», lsxnd» îmnărăgia Romanilor», a l»atS de ajstorî» ne Massimians Erk»li», mi a rădikats la demnitatea de ^Iesarî ne Konstantin» mi ne Galeri»; mi astfelî», desiiărijinds-se, îmnărăijia a slăbit»; mi dakă a rensrtat» kăteva viktoriî as»nra ineminilor» din afară, dar în lx»ntr» a kă~ zst» în mare slăbinîsne mi atonie. în nele de ne srmă Massimians, snizănds ne Sever» Hesarsl», mi komnlotănd» as»nra vieyeî marel»î Kostantin» ginerele se», f» snis» de

ISTORIA DACIEI

fa&tre acesta în anslb' 310; iar Galeris nentrs tik^lomiile 15î ajsng’Bndb a fi mirakat» de vermî, a msritS în ansi» 311. Dbra& mortea acestsîa a» r&mas« Massimin», Konstantinb rai Licinis, k'&rmbindb în desordine imnerislb. Tot» odata soldaţii, nrokîemmidb de îmn'Lrats ne Massehrfis, acesta a nlekats assnra marelbî Kostantins, dar ks msterea sakreî Krsci învingmids-se, la trecerea bnsi nod» a k-Bzata în anii mi s’a înekatb la anslb 312. Atbnce mi Massimins nlekomds assnta lsi Licinis, s’a învins» rai el», rai alsngEnds-se, a msrits de o nlagi» (ram&) mortala în ansi» 313; iar Licinis nismsinds gloria lsi Kostantins, a r&dikatS armele assnra lsi, însT» de maî mslte orî Konstantins l’a învins» rai în cele de ne srart, dsns mijlocirea sofiei sale (kare era sora lsi Kostantins); l’a ertats; el» însi» n’a încetat» de a*i face intrigi; atsnce Konstantins Pa essilats la Tessaloniks, snde a rai msrits în ansi» 323. R/Limfind» astfelîs Konstatnins singsrs monarks rai cels întais îmm&rats als Kremtimlor», a domnit» ks eroism» rai nietate, mi ton) barbarii îls resnektas. în ansi» 331, dsrands sns nod» neste Dsn'sre între Kikonole mi Keles, mi bfcfrBnds ne Goijî în i^erile Sarmatice, de mi a treksts nrin Dacia, înst Dacilor» ns le-a fisksts nici o ssmbrare, ci i-as fosats în nace tratonds-i ka ne amici. Acesta a fsndats mi nosa Roms în Bizanijsls Traciei, ne kare nsmind’o Konstantinonole, mi-a stramstats tronsls îmn'Braijieî akolo l. înbohravinds-se îns£ tangib Nikomedia, mi tasmids momtenitori 1 Bizanssls se afli ne koasta Esroneam nordiki a Bosforslsî TracikS karele snernte Marea Neagra ks Ilronontida. Els a fosts fsndats de kitre BizantS generalsls Megareilors, mi anoî restasrats ssb Ilassania re gele LacedemonilorS. Marele KonstantinS voind» a'rnî strarasta tronslS îmnirajiieî, n’a gisits al ti nssicîsne mai frsmoasi mi ks maî mslte avantajsrî natsrale de kit» aici; decizinds-se a se ameza, a msrits oramsls, înksngîsrands’Is ks msrî mi ksnrinzinds 7 dealsrî, ormuds’ls' ks frsmoase edifi^sn mi dinds-î nsmele de lloma-nosi. Dar nsmiiea de Konstantiuonole a nreksmnmits mi a ramasS. ?>ns faîmos» skriitoi» modernS zice ki Konstantinonole nare a li fikst» nentrs ka si fle kanitala Ismeî, fiind» ki ns este alt» orarng karele si rivalizeze ks acesta în nrivirea nssicîsneî mi a klimatslsî, mika sifie maî binensss

PARTEA 111. EPOCA HI.

CAPU I.

îmnsrciţiei ne trei fii aî seî; KonstanTji», Konstantin» mi Konstant», a msrit» bine-k«v^ntatS de nonor# în ansi» 337 dsrns Krist». Nota 1. Ile la înnenstsls sekolslsî al» III se vede kE Dako-Romani a8 nriimitS Xristianismsl», fiind k:& mi Habarcam. Tertslian», vorbind» desnre Isdeî snsne desnre a- pag. 189. 'leasta. Ile k&ng't acestea, la Konnilisls ne s’a adsnats în Ninea la ansi» 325 a fost» faiyB mi doî Eniskonî, snsls de la S'iiiji mi altsl» de la Gogi, ansme TeofilS, mi d»ni» anesta a venit» Kineta Eniskon»l» Danilor» mi al» Bessilor», karele a» l»at» titl»l» de anostolu al» Daniei rinense, mi a k^nii-

nentrs ka se doraneaskE o narte a vekislsi emisfere. Aneaste narte a Trai ie! este o neninsste în 3 kolrjsrî, a kxreîa koaste nordiks se «ds de Marea Neagra, nea orientalii de Bosfor», (a ksria lărgime este de la 12 nfrre la 13 lege,) ini nea ssdilra de kstre Ilronontida. în nartea dreante a garoi Bosforalaî este Golfsl» Keratiă, karele este ini liman» ală orauialsî; golfslsî ’i dx forare triangslsl» sssă zisa, ne kari se afli. Konstantinonole k» trei koste: «na din anoste koaste, kare se aîte Ia Hronontida, se întide de ia nele 7 târnerî irenx la marginea snde este Saraislă, sa» nalatslă imnerialS; nei-alte koaste, de la Serai» irenx la Ină» o xoteramte limanslă; mi a treia koaste se întinde de Ia In», snde koljjslă ns este atîfcă de asksji.it», nxnx la nele 7 tarnarî. Marele Konstan tină a nonslată o ram «le ka mâini loksitorî din Roma-veke, l’a or nat» ks statse de eroi, k» tnblosrl, ks tsrnsri, k» obelisksrî mi alt.; dar kxnd» s’a» ksnerită de Gal! în ansi» 120-1, kare l’a» dominată 57 de ani, mi mai ne srnre de Otomani în anală 1453 maia 29, a» nerdstă mslt» din ornamentele sale nele mai interesante. K» toate anestea, are mi astezî lskrsrî nrereije de la deosebiijî ssltanî, adilre: nalatsrî îmnxratemtî, otelsri de marmsra, anedsne, tentenî, bxî mi gîamiî, din kare însx toate ssnt sekandare ne lîngx Sînta Sofia, minsnata biserikx, tekste de Marele Isstiniană mi nretekste în temnl» otoman». Galata, karele este în stenga golfsl»i Keratiă, mi ssbsrbis al» kanitalcî, este mi el» an» oramă rainsnat»; asseminea mi Skstari saă Xrisonole. Bosforală, adikx, stroimtoarea, ale kxrsîa margini mi desnre Asia mi desnre E»rona sântă konerite k» nalatari nreren,e mi ks sate suite snele de altele, formeazx snă orarnă nxrre la Marea Neagra. Bekîslă Bizanijă, snde sfiită nalatsrile îmnxrateintî, se aflu în nelă înteis deal» ală koljxslsî asksjiită ală triangslslsî. Ile noalele lai desnre mare sxntă gradinî ntentate ks ar bori înalrjî, ks ninaromi mi aliji arbor! veseli mi frsmomî, ka în toate marginile Konstantinonolii în sksrtă anest» oramă este foarte mare, foarte nonslată, frsmosă, avsjjită, veselă, komerniantă, mi nelă mal bsnă din lsme nentrs kanitate.

ISTORIA DACIEI

tat» lasdele s'&ntekî Ilaslins Nola, nreksms se aminteinte în Sinaksarisl» Latin» la zioa de noss Iansarie dsnii kalendarisl» Gregorian. Asseminea mi Ilaggis în kroninele sale snsne k$ la ansi» 326 divinsl» Nineta a» edifikats natr» temnlsri în ksnrinssl» kiliilors monamilor», mi în ne1» înfcEÎ» se fenea rsgtnîsnile în Elinemte, în nel» al» doilea B essiî în limba lor», în al» treilea Armeni, mi în al» natrslea se konjsras sniritele neksrate. La mssesl» Baronslsi Brskental», la satsl» Asril», anrbne de Sibiîs, se vede o tablo> de arams ks semne Kremtine, găsite în Transilvania; ne aneaste tablou este srnrbtorea inskringisne: Zosimus ex voto posuit, adikoi Zosim» ks bine-ksvomtare s’a înmormântat». CAPITULĂ 11. In timnsl» anomaliei mai sss» zis:» a Imnerislsi Ro man», Dako-Romanii tr&ea» în linimte. Dsm» morD. Chr. 337. tea l»î Konstantin» a» înnenst» îndată noi tsrbsm’î în Imnerisl» Roman»; soldaijii în a k&rora m^n^ sta sorta îmn'Bran.ilor», nentrs sigsranija Domniei nelor» trei momtenitori, a» snis» ne snkiî mi ne verii lor», krsipnd» nsmai ne Islian anostatsl». Anoî s’as îmnfcru.it» Imnerisl» în trei; Konstangi» a lsat» orientsl» mi n^rgile Tranieî; Konstantin» a lsat» m&rIliriksl» le anssane desnre Onean», iar Konstants Afrika 1 Afrika este a treia narte din Ismea veke, mai miks de koits Asia ini neste trei orî mai mare de ksts Esrona. Se xofc&ramţe: ksAsia desnre resm-its ks istmsls de Ssîeiji, ks Marea Romie mi ks Oneansls Indiks; desnre nords ks Mediterana kare o desnarte de Esrona nrin strimtoarea Gibraltars; desnre anssg ksOieansls Atlantiks mi Etioniks; desnre ssdS larami ks Oieansls Etioniks. Mai înteis sc nsraia Libia, dsnE fiika îmnoiratslsî Enafs, frîsls lsi Joîe mi als Memfî: sas dsns noerjî, Oneanslsi mi als IIomfoligieT. Afrika s’a nsmits dsnt Afrs, fiîslS l«î Libis Erksle, karele a dominat’o m.n.l. La Romani ns era tote ksnosksfrB, afara de ontS nrovinijii: Afrika nronrie, Nsmidia, Trinole, Bizanene, Hezarika, Masritanias, mi Masritania Tengitanoi. Ks toate k£ mslte nairj^î mi astezi sasnts înlra nekb'nosks e? totsmî se mai ksnosks îmn:&raj£iile lsi Fess mi ale Marokslsi, niovinu ile Hiratine desnre Mediterana, Algers, Tsniss mi Trinoli; Egintsls în ^ Marea Romie mi Mediterana în kare este Kairsls mare mi deoramS însemnate nentrs marele ses komerHS; Zaxara nelS mai mare

PARTEA UI. EPOCA UI. CAPU 111.

mi Kreta înss jsnele Konstantinx nemslij5mincis-se, mi skshsnds-se assnra l»î Kostant», f» 8'iis» de el» în ansi» 340 d»ir& Krist». Atsn^iea skstand8-se doi noi îmn'Lragî nroklamaiiî de kttre soldaşi: Magnengi» în Afrika mi Bretanik» în Uanonia, Magneniji» a »iiis» ne Konstant» la Elena din Ilirineiî Galieî 2; dai*L neste n»n,in»; d»kEnd»-se assnra lor» inert» (nastî») nisinos» din lame; Senegambia, sab zona nea mat fierbinte mi mai morbinîoasx, aride Iokaitorii săntw negri; Negrinia sa» Etionia veke, ksuămăntslă nel» mai stern», aîkăreîa lokaitorî sănt» negri mise bat» nararea între diurnii; Nabia, desore Marea Homie, kare se otoramte ka Egintal» mi se adă de Nil»; Abisinia sa» Xambesia ande Sănt» sorginuele Nilalal, ka Iokaitorii arămii mi femei faorte framoase mi fokoase; Gaineea, desnre marginele Oneanalai Anasana de ande esse nrodaktele nele mai bane, nineră, kafe, dinuî de elefant» mi sklavi; Imnerial» Kongu, desnre Gaineea ande se eserijă Kristianismală; Monomotana, ka re odinioară avea an» singar» îmnărat», Tar astăzi 7, de ande vina lem ne nreijioase mi mai ka seamă aara, ka Iokaitorii negri; Sankvebar», kare se întinde desnre Oneanal» Indikă nănă Ia intrarea Măreî Romii, mare năriiănt» băltos», vekea natrie a JJiganiloră; mi kanal» de Bouasneranjja, marginea nea mai ssclikă a Afrinei saS a Kafrieî, a kăreîa lokaitorî sănt» negri mi mai selbatinî de kăt» toate nelelalte nonoare ale Afrinei, maî ales» Xotentonji, din kare se trag» IJiganiî Nomazi din Moldova, Ileara Manteneaskă mi Trausilvania, kare se kîamă Netouî, vîeU»ind» în mctre, sel baţiui mi nekarayi. . în Afrika este namai an» mante mare, namilă Atlas», ale kăraia vîrfari Sănt» nararea konerite ka ninsoare. Namai trei riarî nrinninale sănt» în Afrika: Nilală, kare narncde din Abisinia mi se varsă nrin trei gări în Mediterana; Senegalal», ne karge flore ri.ST.rit» mi dă în Oneanal» Atlantik»; mi Kambia kare, snre sadal» Sene gal alai kargăndă tot» snre răsărită, se varsă îaramT în Oneanal» Atlantik» • 1 Kreta este o mare insală în Arxinelag», în formă langăreagă, întinzănda-se de la răsărită snre anasa. Langimea ei este ka de 280 mile, lărgi mea ka de 60 mi înkangîaral» ka de 600. Desnre răsărita se a dă de Marea Karnatikă, desnre sadă de nea Libikă, desnre anass de nea Ionikă, mi desnre nordă de nea Kretikă. Are maî malul msnrfi rinomî, din kare, nelă maî mare este Ida, ande anrone este snelanka Labirintalaî lai Minoă. Klimatală este de o tcmneratară foarte ferinită, mi nămăntală foarte nrodaktiv». Kanitala eî este Kaudiea. 2 Ilirineii săntă manijii neî maî însemnau! kare desnartă ne Isnania de Galia. Isnaniolii î! nsmeskă Los Monles Pirmeos. Anemtî mânu» se în tind» de la răsărită snre anasă în langime de 85 lege Isnaniole din li man al» sakra al» Yenerei, ne este în marginea măreî Mediterane, nănă

ISTORIA. DACIEI

Konstamjib, ne Bretaniks FaS bătbtb mi dbir& rbgăminTi.î F al ertată, iar ne MagnemjiS învingăndb’lb în dobă bătăi, elă singbrs sJab sinbmsă. Dbnă acestea în anbls 353 răniăindă singsrb Konstani^is monarkb, s’ab dbSb assnra lbi Iblian», karele se iiroldamase Abgbsts; dar ir&nă a ns se bate, a msritb ne drbmă în anblb 361. Nota II. In anslb 1803, s’ab găsită anrone de Sibiia în Transilvania mblte monete de abră, avănds ne de o riarte trei îmnăraijî ks saentrsri, mi ne de alta Korbs kb lasrs în *iiokă. Acestea se vede kă săntă de ne timnblă momtenitoriloră Marelbî Konstantină, fiindă kă de desbbtă se destingă kăte-va litere din kare se dedbkă nbmele lor». A.

CAP1TULU 111. In mijlokslb aliestors tbrbbrări ne aă sgbdbită Imneriblb Romană, Goni, kăzăndă asbnra Daniei, ab sb- D. Chr. 350—361. iibs’o mi ab îmnărijit’o în kinblă brmătora: Erslii \ mi Ostrogoi^iî2 ab lokbită nartea ră sorite an ă a Daniei desnre IIontblb-Ebssinb, Genizii3 mi Vizigon.ii 4, nartea anbsană. Dbriă aneastB kbnerire, învingătorii s’aă amalgamată kb învinmii Dako-Romanî, kare fbseseră liberi mai la 100 de ani. Ibliană anostatblb, de kare se temea tote nonorele bar-

Ia St. Sebastian, în marginea 0‘ieanalsî Kantabrik». Anemii m»niji, da ns diversele lokalitejrjî ne snde se întindă, nriimeskă mi alte u»miri; iar Elena, sa» ksm» se ziue de- nonor» Elua, este »n« orămel» amezată ne »n» deal» lingă ri»I» Tex», Ia noalele Iliriueilor». 1 Er»liî era »nS nonor» German» din Vestfalia de astăzi, kare are desnre răsărit» Saksonia de jos», desnre nordă Marca Germanikă, desnre anssă Olanda mi Rinsl», iui desnre ssd» Rin»lă de s»s». în timniî nriinritivi aiul loksîaă mi Ostfalif, nonor» ue se trage din marea seminţie Germa nikă a Saksonilor», dar n»mele auestora de demult» s'a stins» năstrănd»-se n»maî anei» de atăzi al» Vestfaliloră. 2 Ostrogoniî era sn» nonor» din nartea boreală a Gonjeî Sveni ne, kare de a dosa oară venise în Dania. Vezi nartea a II. KanS VII, la note. 3 Genizii, loksitorî aî Sarmalei Esronene, se sekotesk» sna k» Genji 1111 Danii. Ei a» l»at» aueastă n»mire de la l»nta nedestră. 4 Vizigoţii, sxntă »nă nonoră din Goijia Svenîkă. Vezi n. II. K. VI.

PARTEA 111. EPOCA 111. CAPU IU.

bare nreksra» mi Gonii, a voit» s'h vie assrrra lor» k» tote k'h eî na» fost» k»tezats a’î da kiht» de nsgin» ksvamt»; n» anskft însii a-mî îmnlini skon»l», k'L’iî în r&sboîsl» ne avea k» Sanor» îmrr&rat»l» ITcrinilor» ksn^tondg o nlagis de mor te, în ansi» 363 a msrits. îmrr&riigind» dsn'B aneasta Iovian», bărbat» nlins de bsnstate mi de religiositate, s’a îmn'Lkats k» Sanor», darii viind» la Konstantinonole, ne kale s’a» înbolniivit» mi a msrit» în ansi» 364 la Dada-Stana. L»:&nd» îmniiriiijia Romanii fragi! Valentinian» I mi Vales», »n»l» a» lsat» ansssl» mi nels-l-alt» riisiiritslb\J D. Chr. Dar Valentinian» de mînie kiiziind» în anonleksie,| 3CI. a msrit» în ansi» 375. Dsnii mortea anestsîa, Romanii a» nrokîemat» îmrr&rat» ne fratele se» Valent». Atsnne Xsniî \ sa» Slaviniî Tlimeriî, viind» în Dama ssb regele lor» Rsa, a» gonit» ne Gogi mi ne mslgî din Dako-Romanî, karil ks 1 Xsniî se zine ks s’as nsraits ama de la risls Xsmna; dar togi astoriî se învoesks a zine ks mai nainte se nsmeaîf Xsnosmijî mi maî ne srras s’aS nsmits nsmaî XsnT, ks toate ks desnre originea mi desnrc gsvernsls lors vorbesks în raslte felîsrî. Din kroniuele kineze se vede ks eî eras koloniî din nagisnea, kare dsns amestekarea limbilor^, a Issats ksmnsls Senaars mi, dsksnds-se în nsru,ile Asiei, as întemedts îransrsrjia lors anrone de Kinezî înfloritore în ansls 210 înainte de Krists ssb regii Taneoî; dar în ansls 49 dsns KristS, dsns nertele srmate între Ilsnsxs mi Des, imnerislS lors a slsbits, mi în ansls 93 învingsnds-se Taneoiî de kstre Kinezî mi s’as alsngatS. Dsns aneasta, maî întsî as lsksits ne Isngs sorginijele rislsî Ialxs, ssb. nsme de Tieleî sas Tebegeî, konrinzsnds Bamkiria mi JBskaria; ne srms, strsmtorsndsse de kstre Tatariî Tonaî, as anskats snre Volga mi Tanaiss, mi lakslS Meotide; deakolo îmnrsmtiinds-se în Esrona, s’as aventsrats în tdte nsrijile neste 300 de anî. Kronologia Sngarieî zine ks, în ansls 374 as treksts risls Tanaiss, ssb ksrma gencralsisî lors Balembers, mi s’as revsrsats neste Esrona. Tars Zosims astfelîs vorbesne; „Anemtia Xsnî se nsmeaS, „dar se kavenea a-î nsmi Şnigi imnerialî, saS nreksms zinc Erodols ks „lsksea ne anrone de Istrs o seminijie dedmenî debili nsmigi SirassS*, „kare as treksts din Asia în Esrona ksnds s’a snarts nsmsntslS Bo„sforslsl Himerians." * no amonitia KedrinosS îî îmnarte în albi, nostalimtî, mi Sebarî, nsminds-î Slaviiu; iar ksv7>nt»18 TanteioS, în limba XsnilorB însomnea/.T. fii alS norslsî, karo era titlslS anostor8 monarnrî. Xunii eraS înnrr.niixii în maî mslto kornsrî, aveaS maî msl.uî domni tori, mi aflinds-se nnr6no de Kina fa’ieaB adese ntvbliri, distra. karo Kinezii aS fbkstS jimcIS întinsS rn.rote,| IsngS do 400 stadii anrâne.

ISTORIA DACIEI

voea îmnsratsls! Valenţa s’as strămstaty în Tracia. Ileste nan,in8 însă, ssnăran,! de generali! Romani, s’as revoltata mi sninds-se ka Xaniî, aa bătsts ne generalala Lininia, mi as kălkaty nrovinijiile mi cetăijile Romane. De atanne ssriămnda-se Valenţa, s’a dssa asanra lora; anrone de Adrianonole fokănds-se bătaemi învingîndase, Balenta s’a askansg Dupe Chr. într’o kasă gărăneâskă, kăreîa Goijiî î-aa data foka 375. fort a in ti cine era askansa akolo. Dant aceasta Gon.ii, ka învingători, s’aa rtvtrsată asanra Mesieî, Tracieî, Macedoniei, Tessaliei1, Axaiei2, mi asanra Eladeî întregi3; asemenea mi Dako-Romaniî fagarî de

1 Tessalia mî a toata nsmele de Ia Tessals, fiisla toi EmonS. Ea este desr/re nartea nordiki a Grecie! nroniî, mi se desnarte de ea nrin o linie ce se întinde de Ia înfsndttsra golfsls! Ambraciks ntnt la aceea a Maliakslsî. Desnre rtstrits are Marea Egee, desnre nords Macedonia, desnre ansss Enirsls, de kare se desnarte nrin Msntele Ilinds, mi desnre ssdî> Beojjia. Msnui! se! stntS: Olimnsls, cels maî înalts, mi Ossa sas Kissavsls, între kari este Terane, sas Bamba de astăzi. Ea se îmnarte în cinci: Tessaliotida, ks kanitala Hatra sas HatrajaikS; Ftiotida, ks kanitala Zitsni sas Farsala; Estiotida, ks kanitala Trikala, snde stnts mi monastirile de msnte; Ilelasgiotida, ks kaDitala Larissa, mi metronola Tessalie! întreg!; mi Magnesia, Zagora de astezî, ks kanitala Dimitriada. 2 Ks t6te kt Omers nsmemte ne toij! Elini! Axaî, mi ano! Romani! nrin Axaîa înijelegeas Elada nronrie, Axaîa înst este nsmaî nartea din Helononess kare se întinde în ssss snre golfsls Korintiaks mi o narte nsijins afart din golfs. (N’as ajsnss înst Goijiî m>nt akolo, nici n’as intrats în ITeloness). Se oteremte desnre nords-ests ks Sicionia, mi desnre ssds-vests ks Elida mi ks golfsls Korintiaks. La intrarea acests! golfs' este orainsls vekîs Vatra, faîraoss mi în vekime mi astezî nentrs nsstcîsnea sa cea frsradst mi veselt, nentrs mslijimea anelors mi kalitatea nrodsktelors sale, mi nentrs komerijsls ses. Laoniks, în kartea a 7-ea, o nsmemte Axaîa cea ferice. Akolo estenemessls Hâtrei, sns cinaross bttr&nS de dot mi! de an! mi rainsnats nentrs mtrimea mi întinderea ramsrilors sale. Axai! as stats gloriom! mi onoran,! între ton! Elini! ne tiinnsls lsî Agamemnonc, mi als esnedinjsneî Îs! assnra TroeT. E! aveas sns Senats, do! domnitori, mi sns notarîs, mi atets de tare era gsvernslS ini drentatea lors, în ktts Elini! de nrin alte nrovinijiî veneas la eî de se jsdekaS la neînnelegerî. Kîars mi dsnt Aleksandrs, Axai! s’as distinsă nrin îniielencîsnea nolitikt a Îs! Arats mi nrin virtsnile militare ale to1 Filonimens; mi faîmossls atletă Xilon, era ntsksts în natra. 3 Elada, nsmeJe celS mare mi faîmoss în timnsrile vekî, toate în întregsls,

PARTEA lil, EPOCA 111. CAPU IV.

frika Xunilors, s’au răsnănditu în zisele nrovin'iiî, okunăndb-se ku yiaga m&storeaskă, kare era mai komodă nentru snS nonoru rătăcit orîu. (Vezi Iîartea II, Kanu XVI, la note). Ile timniî a'ieia Dako-Romaniî, dună Nineta de kare s’a vorbitu, au avutu eniskonu ne Teotimu, karele nronaga evangeliulu în tote Daniile, mi se numea zeulu Romaniloru dună mărturisirea luî Sozomenu. se oteremte desnre ffiSăriţi ks Marea Egee, desnre ssds ks nea Kretikă, desnre ansss ks nea Ionikas, uii desnre nords ks msngiî SardinT, kari o desnarts de IlirikS, de Mesia, mi de risls Nesss, ne o desnarte de Trania. în Elada se sokotea mi Kreta, mi nelelalte inssle din Egeea. Maî terzis nsmele ei a trekstS mi în Sinilia mi în Italia, snde o mare narte s’a nsmifs Elada Mare; asemine mi în Asia, snde o narte s’a nsroits Elada Asiatikă. Nsmele i se trage de la Elens, fiîsls Isî Deskalions mi als Ilireî. Esroneiî as nsrait’o Grenia, dsnn sns rege, nsuiits Greks. Dsm& Marele Konstantins, karele mî-a mstatS tronsls în nosa Romt Konstantinonole, s’as nsmits Rsmeli (sas geara Romei.) Iternile Eladei Sănts: Albania, ks kanitala Skstari sas Skondra; Enirsls, ks kanitala Ianina; Etolia, ks kanitala Braxori, mi ks oramele Messolongi mi Anatoliks; Lokrida ks kanitala Nasnakts; Dorida, ks kanitala Lidorika; Fonida, ks kanitala Salona, snde era o date mi orakslsls de la Delfîals lsî Anolons; Dorida Onsngia, ks kanitala Zitsni; Beogia, ks kanitala Tebe; Atika, ks kanitala Tessalonine; mi Ilolononessls, sas Moreea, ka re e o neninsste, mi se snernte ks Atika nrin sns istms de mease mile. Aneaste neninsste din înnensts se nsmea Egealia, ne srans Asia, anoî Argos mi Ilelasgia, mai ne srnns Ilelononess, dsm Ilelons fiîsls lsî Tantals, ks 1300 ani înainte de Krists. Astezi îusxse nsmemte Moreea dsns mslgimea moreelors, sas a dszilors (agszî.) Elada are în Isngime ka 600 Iar în Isngime ka 175 mile. Se îmnărgea din vekime în ontsregatsrî mi rensbline: Korintsls, ks orams de aneastemî nsmire; Smionia, snde astezî ns este orams; Axaîa ks oramele Ilatra, Bostiga mi Kalasrenta; Elida, snde se fameas lsntelc olimniaae, ks kanitala Gastsni; Arkadia, ks orams omonims; Messinia, ks netegile Metone mi Korone; Lanedemonia, ks kanitala Mistres, mi ks orams mare Kalamata; mi Argeîa, ks oramsls ArgosS, mi ks netegile Ananli mi Monemvasia. Astezi în să tots Xersonessls se îranarte în 24 jsdegc, tsrnemte kadiliksrî, ssbt o satranie, a kT>roîa orams este Trinoliga, orams als Arkadieî mi kani tala Ilolononesslsî întregs. * * AstorslS skrio a'ie3to înainta do restasraroa Gro'iioî; nrin armare ancastn nan. astezi aro alto îmm.rjiirc. [Nota tradskstoralsl].

ISTORIA DACIEI

KAP1TULU IV. LsEndi îmm&nigia Gragians, mi acesta învingi>ndb ne Gogi, I-aînninss neste Dunăre. Atsnne mi din fbgariî Dako-Rommi mblgi întorkîndb-se în Dania, mî an lbatb loksrile ne aveai în natria lori. Gragiani, k&si>nd« imnerislS Orientatei ne seama marelsi Teodosii, a nlekatS snre OknidentS assnra Gogilori mi a AlamanilorS l, kariî infes tai Galia, mi înfrE>ngT>ndb-i ks totali, s’a renezits asbnra lsî Massimi karele se nrekîemase îmn^ratb în Bretania. Akolo îns^, trbdats de înssrni omtirea sa, mi dats în nr&na generatelsî Andragati, se snise în ansls 383. Dsni. anesta, lsT>nds îmm&rTîgia fratele ses Valentinians II, fs mi anesta goniţi de Massimi în ansi 387. In amestetebtarile aneste marele Teodosis n’a Dupe Chr. 3S7. •ribtbtb se vie .în ajstorsli lsî Gragiani mi ValentiniAmphiloch. Arseniu. ani, ktni avs a se bate ks Gogii, ne kari isbsti a-i goni din toti> Trania. Atsnne Xsniî as trimişi sol! ks ne-

Dupe Chr. 387. Cromer.

1 Alamania, nsmito de Gali Allemagne, este Germania, mi se nsmemte nronris imnerials Teotoniks, sai Germaniks; mai târzii i s’a data mi nsmele de Imneris Romani. Ea se oteremte ks Marea Baltikis, ks Da nia, ks Marea Germaniki, ks Olanda, ks Galia, ks Elvenia, ks Italia, ks Marea AdrialikB, ks Sngaria, ks Galiijia mi ks Ilrssia. Are ninnî risrî însemnate: Dsnwea; Rinsls, kare nsryede din Elveţia, mi ds în Marea Germaniks; Vezers, kare nsruede din Frankonia, mi snits ks Bera mi Fsnda ds în Marea Germaniki»; Elba, kare nsrnede din msnflî dintre Boemia mi Silesia, mi se varsas tots akolo; mi Oder, kare nsrnezamdi din Moravia se varsR în Marea Baltikfc. Germania se îranarte în nosT> nerksri: Asstria ks kanitala Viena; Bavaria, ks kanitala Monakîs ; Virtembergs ks kanitala Ststgards; Frankonia, ks kanitala Nsrembergi; llinsls de ssss, ks kanitala Kassels, mi ks oramsls Frankforts ; Rin«^ de joss, ks kanitala Amafenbsngs; Yestlalia, ks kan. Minsters; Saksoniaj ks kan. Dresda mi ks marele orarns k6meri£ants Linska: în anests yerks se konrinde mi elektoratsls Magdembsrgs, ssb regele Brssieî, aii ko;rsîa kanitato este Berlinsls. Bsrgsndia se snise ks Franca ssb Nanoleon Bonanarte, Tar dsnoi kihderea anestsla îarEmîs’a deslinits, mi saieetasrats în starea sa de mai nainte. Droviniiiile kare ns atomi de nin* sni uirki si>nts: dskatsls Boemieî, ks kanitala Ilraga; Moravia, ^aie. ns are ninî sns orarns însemnT>tori; Silesia, ks kanitala Breslai, &11 Lassiiii.

PAKTCA III. EPOCA 111. CAP.fi V.

rere ele nane, ne kari nriminds-î marele Teodosis, le-a înksviingată st> loksiaskă între rîsrile Drava 1, mi Sava 2; ks tote aneste barbari! neste nsgină iaramî aă înnenstă a kălka Trama, dană kare marele Teodosis, dskănds- se asanra lora, î-a învinsa mi a gonită neste Dsnăre ne tor^î Xaniî, bmijiî, Gon.ii, Genii, mi alg! barbar! kari eraă anijj! ka anemtia. Dan'L aneasta, nlekăndă mi asanra asarnatorilora din Oknidenta, a anisa ne Massimă mi ne Andragată, mi a întărită ne Valentiniană ne tronala îmnărăgiei în anala 388. Biinda ano! la Konstantinonole, earăinî s’a dssa asanra bar bariloră kari nrădag Macedonia mi Trama, mi sfărămănda~î, s’a ren ezita îndată asanra rebelalaî Argobastă, karele anisese ne Valentiniana în anala 392, mi nrekiemase îmnarata ne Eagenia. Ajsngăndă akolo îmnărattdă, mi făkănds răsboîa, ne Eagenia l’a «nisă, îar Argobasta s’a sinanisa. Dsnă aneastă învingere, kăzăndă la grea bolă, a mărită în anala 345, lăsăndă momtenitoră îmnărăgie! ne Arkadia mi Onoria. CAPITULIJ V. Dako-Romani! aflănds-se sabjagagî de kătră Xanî, se sananeaa învingătorilora; iar nonorele barbare întărinds- D. Chr. 395. se, as sekată naterile imneriala! Romană. Dană mortea la! Teodosia, îmnărgindh'-se imneriala, Arkadia, omă frikosă mi nekariabilă, a laată Orientală, iară Onoria, orna mikă de safleta, nesokotită, rirosta, a laată Okyidentală. De la a^est! îmnărag! înnene kăderea mi tikălomia imneriala! Ro mană. Xaniî, Gogii, Vandali! 3 mi alte nonore barbare intestaă Alamania mi Galia 4 în totă întinderea sa (kare însă

1 Drava, kare sc zrie iui Dara, mi Drina, nsracdo dintre xotarsle Tirolal»î, mi nriimindă mai mslte alte nâ&rae, se vărs* în Dsnsre. 2 Marele Gregoril ne Xunil auemtia îi nsmemte Slav!; se vede kă sintS Kroajjiî de astszi, kamî dintrs înuenstS eî săntS ueî mal vek! loksitorî între Dras mi Sava. 3 î>nă nonoră Germanikă. 4 Galia saă Franga este o narte a Esroneî, kare se întinde în lungime de la rassritg snre anssa MO mile, îar în lată de lassdS snrenordă neste 120 mile. Se otoremte desnre rssărîtS ks Olanda, ks Germania, (nrin

ISTORIA DACIEI

ns era ama norislate ka astăzi), Isnania

Italia

mi Afri—

Rinu) ku Elveijia mi Italia (nrin Alnî); desnre sudu ku Mediterana (în kare simtu insulele Korsika mi Elba) mi ku Isnania (nrin Ilirine!); desnre anus» ku Oneanulu Atlantikg; mi desnre nordu ku Marea Germaniks. Hei mat nalj£i mun^î aî Galie! sintu: desnre Italia Alniî, mi desnre Isnania llirineiî. Din Alnî anei koneriijT nururea ku ninsdre faku narte din Savoîa; între anemtiea este nelu mat înaltu munte din lume, kare se numemte Moni-Blanc. karele are mai multu de jumătate mite ’nslijime, sau 14,000 ninore. Galia are natru riurî nrinninale: Loara, ne kurge snre sudu mi di în OneanulS Atlantiku; Seina, ne nuraede din munijiî net mal din teuntru al Galieî mi kurg&ndu snre nordu trene nrin Ilarisu mi se vărsai în Kanalulu Atlantiku; Garona, ne nurnede din Ilirineî mi di» în Oneanulu Atlantiku; Ronulu, kare nurnezasndu din Elvenia mi trekxndu nrin lakulu Genevei, intrai în Galia, mi ano! kurgamdu sme sudu, d* în Mediterana; Rinulu formeazoi limitele între Germania mi Galia, din Elveţia ni.ni> la regatelu Olandei. (Yezî Elveţia.) Galia din vekime, dum> timnurî avea diverse îmnasrn,irî. Astăzi însii este imnoirixite în 8B denertamente. Kanitala el este Darisslu, numitu din vekime Luteija; astezî are neste un milion mi jumătate tekuitorî, mi se sokotemte ka kanitala lumeţ nivilisate. 1 Isnania este nelu de ne urmi. regatu de la otarele EuroneT, mimat anronieatu de Afrika, de kare se desnarte ntin strsmtorea de Gibraltaru. Se oteremte desnre nordu ku Galia mi ku Oneanulu Atlantiku: desnre sudu ku Ilortugalia* mi iar ku Oneanulu Atlantiku; mi desnre Sudu' mi ri>sairitu ku Mediterana. între riurile Isnanieî nuijine samtu însemno^tore: Ebru, ne nurnede din Ilirineî mi kurge snre rasmitu în Mediterana; Gua* dalkiviru, ne kurge snre anusu în Marca Atlantiki.; Guadiana, kare intrandu în Ilortugalia se fane nlutitorîu; Tagu, nelu mai mare, ne kurge snre anusu nrin Ilortugalia, în Oneanulu Atlantiku, anrone de Lisbona. Kanitala eî este Madritulu. 2 Italia se komnune din o neninsute mi ki.te-va insule. Ileninsula intri» denarte în Marea Mediterana: desnre nsiritu o udi» golfulu Mi>reî Adriatine; desnre sudu Marea Sinilieî, mi desnre anusu Marea Tireniks. Iş1 desare uskatu kobtre nordu-vestu se oteremte ku Galia mi Germania ni in Alnî; de akolo se nleakii kstre ras^ritS snre Elvenia, Kroanja mi Dalma 2jin. Hea mai mare lungime a sa este de 200 mile, tar teijimea nint în * Ilortsgalia este nartea Mea mai anssamt a Esroneî, mi se oteremte ks Isnania nn ^ OneanslS AtlantikS. Lungimea oî se întinde de la ssdS sere nord». Maî t<$lt fleaia tare msntosi», dar ns are ninî en8 msnte maro mi însemnate. Risrile oî nele mai * nsrHedS din Isnania. Se îmnarte în 6 nrovinjjiî: Mesonotamia, ks kanitala Biaga, _ teana, ks kanitala Braganjxa; Beira, k» kanitala Hirabra; Eatramadsra, ks kanita a ^ bona, kare e mi kanitala regatslsî întregS, snde vina nele maî mari vase nlsti re ^ Tage; Alenjiia, ks kanitala IIort-AIegro, ne malsrile rîslsî Donai» anrdne de *>n în mare; mi Algarbia, ka kanitala Tabira.

partea, iu. epoca hi. capi; v.

ka. Atsnne Francii 1 as anskatb' Galia, iar Longobarziî2 Italia, iui Gogii Isnania3. Atsnne k'bz'bnds mi Roma, ne

1 2

jamitate. Hangii neî mai însemnagî sintă: Vezavală de lingi Neanole, ini Etna din &inilia, kare amindoai sint.ă virsitdre de fokă. Doi riari mal însenate are: Ilads saă ITo, karele narnede din Aln! mi karge snre nsiritg în Adriatika; mi Tiberală ne trcne nrin Roma. Vezi ITartea I Kană IX, la note. Italia, mm ne timnală Îhî Onoria, era leaginală mareî îmmrigiî Ro mane. Dani aneasta însi, ne timnală anestaî îmmtată, an venită asanra eî maî mslgî barbari, între kari neî mal înfrikomagî eraă Gogii sab regii loră Radagaisă mi Alarikă; Radagaisă, înkanjarinda-se în mangiî Tesalanî, fa sfiiimată ka totala de generalala Stilixonă; Tar Alarikă, înkangarandă Roma, a laat’o în anala 440, okamndă mi toati Italia. Da ni mdrtea lai Alarika, aleginda-se rege Adaalfa, s’aă dasa asanra Galiei. Atanne asanra Italiei a venita Atila ka Xaniî, desnre kari s’a vorbita mai sasa. Dani Xanî, aă venita Vandalii; dani anemtia, ka ajatorală Skarilora mi ala Eralilora, a venită Odoakra îramratală Tarniligiloră, karele, s’a namita nrimală îmmrată ala Italiei în anala 476, mi darii anesta algi meante din nondre germane. Dar togi anemtia în fine învinginda-se de kiire generalii trimimi de Iastiniană îmmratala Orientalaî, anesta ne armi a trimisa ană lokotenentă de nlină îmnaterninită nentra gavernarea iranerialaî, karele medea la Ravena, fiindă ki Roma era nradati mi maî rainati. Longobarziî însi, nrin lante renetate, isbatiii a goni ne lokotenengiî îmnintemtî, mi a ameza îmuingia loră la anală 568, avindă 22 de înmiragi mm la anala 774. Dani anemtia aă stata îmmrată ală Italiei Teodora nolă întiia fiis ala laî Desideria. Dar în fine Karola nela mare la anala 802, nrokîemiuda-se îmmrată de kitre Ro mani, nrinse ne nelă de ne armi îmmrată ală Longobarzilora, mi-lă adase în Galia, desfiingindă astfelia naterea auestoră barbari, kare a ginată 211 ani. Reia întiia ne a venita în Isnauia, dani delaviă, în arma îmniimtiereî nonoreloră (zine Iosină) a fostă Tavelă nonotă ală lai Noe, minei întiia likaitorî Relgii. Iar Diodoră mi Strabone zikă ki neî întii kari aă nossedată Isnania aă fostă Fininii, kari, trekindă Marca Interioara, aă venită la Relgi; dani anemtia Elinii aă adasă kolonii nrin Marsilia la mangii Ilirinei, mi ne rială Iberă, nrekamă mi în lokarile nele mai interioare. Dam Elini, aă stinmită nea mai mare narte Karnedonif, kari anoî, înviuginda-se de kitre Romani, toati Isnania s’a fikată Romani mm ne timnală lai Onoria. Dani aneasta viindă Vandalii mi Vest-Gogiî, kari aă dominat'o mm la anală 720, aă venită din Afrika Maarii wi Saraninii, aă desfiingată îmmragia kremtim a Vest-Gogiloră, sab nelă do ne armi îmmrată Roderikă, mi aă fandată ne a loră. în fine Fcrtinandă 6

ISTORIA DACIEI

k'Bndg îmnfcratelg era la Ravena 1 f« nrsdate fle k&tr* Gobî în anslS 409, dsm& Krists. Atente maî m«lgî tirani s’as ridikats nrekîem'BndBse îimr&raj&i aî Romei: AtaPi, la Roma; Ioviang în Bretania 2 mi Galia; Eraklis în Afrika. Dar Konstantins, karele se în serase ks niamdia, sora îmraratsl»!, ls'j&nde mi ele narte la îmnsrEijie, î-a b^tete mi i-a învinse 5 dar ne aneki a-î sfarîma ke totele, kimî d»ir& mortea le! Onoris, în anele '423, 15®ndS îmiraragia, a trăite nemaî mente lsnî, mi merinde a lisate momtenitorie ne timiş seg Valentiniane III. Dako-Romanii ne se neteae sketera de jegele Xenilore D. Chr. fiinde ki» nonorele barbare ajsnserB a nreksmrr&ni 408. neterile imnerieleî Romane, atote în Oriente kiitu mi în Oknidents. Teodosie nele miks, fibkbndsse îmir&rate în Oriente, domnia seb dirckijisnea sororeî sale Ilelxena; deni> ne a venite în anii materitT.n.eî, a avets mai melte r&sboe ke Ilermil, Vandalii, Sarazinii 3, ke kari în fine fo-

VI, în anulS 1492, a gonitu ne tojii Maurii ini Sarazinii, nrekumu mi ne tojjî Isdeiî, în m>mT.rS de 124,000 familii. ueteasku ne 1 Hine vrea st intie mal nre large istoria veke a RomeT; Dionisiu din AlikarnasS rui ne Romulu din Illutarxu. (Ainea autorîulg, în o not’L forte întinsa, deskrie istoria fundasreî Ro mei, kare fiindu kunoskutT. Romasniloru din alte k-Brjjî mai bune, amu soTradbkolorialS. kotitu a o elimina.) 2 Ilrin kurantul» Bretania se înijelegu unitele regaturl Anglia, Skojiia mi Irlanda, kare astezî se ziue Bretania Mare sau numai Engletera. Ea se komnune din insule, kare se numesku Bretaniue: nea mai mare desnre sudS, este Anglia, sau Engletera; nea mai mita, desnre nord», este Skojjia; mi a treia desnre anusu, Irlanda. Aiieste insule suntu înkungîuiate de anele oveanhie; desnre nordu mi anusu de OTeanulu Atlantiku; desnie rusiritu de Marea Germanita sau Nordita; mi desnre sud8 de stramtdrea, kare se kiami» Kanalulu Lamanche. Kanitala mi metronola legatului întreg# este Londra, nelu mai mare orarnu* din Eurona. Orame komerniale ssntu: Ilorstmutu, Bristolu, LivernolS, Manuesteru, Birmingarnu, Edimburgu, DublinS, mi altele. îmnrejiurulu insuliloru nrinuinale, ma 8T>ntS mi altele mai mim. 3 Saraniniî se numeau mal nainte Agarenii, de Ia Agar, fiika lai Abraai»& Saramnîj ano! Ismailijjiî, durns Ismaelu, fitulu anesteîa,* mi maî la urm* nutrise, dun* Btolemeu. Auemtia, du de la Saraka nrovinjiie a Arabiei IlermTîn anulu 651 a» n'h ne au kunrinsu multe jj^ri, au învinsu mi ne

PAllTEA III. EPOCA HI. CAP& V.

kbndx naye, a trimisă ano! »n§ korns de ointire assura lsî. Atila îmn^ratsl» X«nilor« \ karele, îmnresnb ks fratele sex Bleda nrbda Trania; dar neristbnds-lg învinge ks armele a ksmnbrats nanea ks darg de 6000 litre de asrs mi kbte 100 litre ne ans. Fbkbnds-se ria'iea kb kinsls anesta, Atila s’a întorss la ale sale; dar dsiib mortea lbî Teodosib în ansls 450 xiertndb tribstsls ansals dsnb tokmeab de la nosls îmubrats Maraian», anesta l-a rbsnsnss kb asrslg sex îls nbstreazb nentrb ambii! se! iar uentrb inemiMi are fersls. Atbr.ne trsfamblb Xxns negreiuits kb s’a îngrijit x, mi a întorsx înfrikomatele sale arme kbtrb Ok^identx. . Bbrgbnzi!2 s’as nerkatg sb le onreaskb trecerea nreste Pins 3, însb togi fsrb tbeagî. nb Krista. Ile armb însb î-ag învinsg Taniiî mi ag Iaatg din mbna lorS Etcrsia în analS 932*; de la Tarnî ne armb aa laat’o Tartarii în analg 1259, mi de la anemtia jarbmî Hernii! sab îmnbratala Ismaela în analg 1500. 1 Atila, fiîalg 1»! Mamiikg, domnala Xanilorg, s’a fbkatg îmnbratg în analg • 131 danb Kristg înnreanb ka fratele se» Bleda, karii erag nenogî aî lai Raa. Kroniuele bulgariei snang kb Atila avea titlalg armbtorîa: „Atila „fiîalg lai Beldikyk», nenot» marelaî Nembroda, nbskatg mi kreskata în „Eggad, k» mila Isî Damneze» rege ala b'ngarilora, ala Medilora, ala „Gogilor» mi alS Dauilorg, flagelai» lai Damneze» mi snairaa lamei. “ 2 Aiiemtia era» ang nonorg Germanikg, kare stbnbneag nea mai mare narte din Galia, mi aveag an» imneria al» lor», nsmitg Bargandia. 3 Rinalg narnede din Alriiî Elvegiei din dob sorgeute, danb kare ana se namemte Rinalg de sas» mi alta Rinalg dc jos»; ambele gbrle aninda-se formeazb an» siugara mi mare ri», mi ti'ekbndg nrin mai malte orame nbnb în JUerile de Josa ale Olandei, se desnarte earbmi în dob gbrle, din kare, ana se namemte Blaxalg mi Baala; anoî earbmi aninda-se, mai denartc se desnarte în alte doab gbrle, din kare uelg din dreanta se kîa* Mea îutiî natrle a TsriilorS este TsriisianslS din Tartaria Maro, mi snii nretiudS kt era tots sua ks TibetslS, şeara veleilorS Saii. Tsriiî .trekindS nrin noimile Kaskasiie în Asia de dinkoie, aS adssS ks oi alte nonore: no Komarî, koboritor! do la GomerS; no Messagoşî, koboritorî diu MagogS (de kbtre a'ieuitia s’a îuvinsS marele llirs); no Tasrî, koboritor! din TovelS; mi no Romi, saS Moşii; aiernti Moşii likseafi între Marea Ka3niki> mi IIonislB EsssiiiS în mânuit Kaskasi, în ki>tS us trebso st so konfsdo ks Rsraii Esrononi. Tsriî smitS koboritorî dc la Togarma, mi vilndfi s’ag amczatS ne kosta nordiki a Kaskasslsi, între lakslS Meotide mi Baltika. Tsriii însi s’a nsraitS mi dsm> gergsis Arabs, kare însemnează abandonaşi ka silii ie ora abandonaşi do Alessandrs 10IS maro; dar Arabii, Sirii mi Isdeiî snsnS kă se tragS de la Gog8 mi MagogS; loksitorii aicstsî loks us a8 oramo mi lxksinşe, ii tn>eskS ssb kortsri, ka Saşii 101 vokî.

ISTORIA DACIlil

Dsmi a'ieea tote nrovinuiile de ne Ring, Seina, Marna 1 • MoselE 2 as suferit» jafurile anestors înfrikomagî barbari T k'Ltg orara ele înfagimeaS movile de ruine, Iar k-amniile uite deşerte (nsstisrî). TreksndS Seina, aS asediat» Orleanulă 3. Atsime generalals onitirilor» Romane din Italia Denis, viind» la oramsls Arie4 din Galia, mi sninds-se ks Teodorik» îmn^ratslg Visigoijilors, mi ks Berobes îmn^ratslg Framiilors mi als Bsrgsnzilors mi al altora nonore ve^me, al k’Lrora interes» era ka sts goneask^ ne Xsn!; as nlekats ossnra Orleanslsî, mi as sosit» tokmaî k-Bnds Atila sfmma. se noimile mi tasase oramsls în nrada soldaţilor» sei. Aliay,ii, intr^Lds desnre nartea Loarei, mi găsind» ne barbari în neor'&ndseal'B, as »nis» atibta mslgime din ei, în kost» oramsls era skftldat» de si.ngele lor», mi Xsniî îrnî k^sta mxntsirea snii grtnrBdindsse se easT» ne norni, alicii arsnko.ndsse în rî» ka orbii. Atila, readsmmds ne k^ţi as nststs skxna, mi nlins de mT>nie, as nlekat» k'&trab Belgia5; iar aliaţii alsngiinds-ls mere» as aj»nsfc în messrile Katalonme din KamuaniaG de astăzi: akolo s’a fTbksts »n» res-

1 2 3 4 5

mi Isels; mi anoî tots sninds-se mi de8ntrninds-se de mai mslte orî, mi nriiminds mai mslte alte risrî, se vărs* în Marea Germanikfc. Aliest» ris se nsmemte mi Maronii mi Morava; el» nsrnezsndS desnre r&sosrits de ne lfcugr, Sibiisl» Transilvaniei mi desnarte Boemia. Anesta este risî» Bavarieî, kare ds în risls Isara. Urovinjiie a Galici ks orams de anestaniî usme, fdrte frsmoss, în jjean& fdrte inimoşi. Arelata sas Arles», orams al» Galieî lingi risls RodanS, sas Rons; din vekime kanitali glorioşi a Salinilor». Belgia odati finea narte din Galia. Se otiramte desnre nord» ks Oneansl§, desnre ansss mi ssds ks Galia mi desnre risiritS ks Germania, în komsn» se nsmemte Niderlands, îari FranuesiT îî ziks Lcs ?aVs BaSy se mai zine mi Flandra. Aneasti ijeari este nea mal ininsnati wnarte w din Esrona nentrs msliiimea satelor», nentrs indsstria mikomciiisls se», stizî, înnresm ks Olanda, Belgia formeazi sn» regat» neatiinats, ss sus singsr» rege mi ssb o konstitiiiisne de nele mai liberale. nrovinuia aneasta în kare se afiş Roma, se nsuiea din vekime La^ otiremte desnre ansss k» risls' Tibere, mi ks Mai ea, desme noi k» Marea, ks Lambsrs, mi k» Abrszisls' de afara; iar desnre noi Sabinia,

PARTEA ni. EPOCA III. CAPLT V.

belS înfrikoiuatS, «ncle barbarslS a nerdstb 180000 ostarnî, kare a nlekats sure Tsringia sas Saksonia \ avTmds înkij 11511,1 ms omtire din 500 mii ks kare venise. Dar aceasti* nenorocire n a sniilitâ nici deksmîî eroismsls trsfainslsî Atila; a<lsnT>nds-iiiî noirb omtire din mai msljjî alrjî barbari, s a renezit?; eartiuî asbnra Italiei, nrDd'Bnds Ilanonia. Atsnce Valentinians, ks t6te k* avea destslS ajstoris de la imnerisls Orientala din Konstantinonole, s’a înkiss în Roma, l'bS’Lnds tote loksrile in>ns în Eridans 2 în nrada barbarslsi. Acesta, trekr>nds Alnii mi asedi-rmts Acileia 3, l-a dats foks mi a riisiiiit’o mmt> în temelii, fekomds nrisonierî ne toijî taksitorii înnresm, ks. garnisona. De akolo, trekamdS tdt'h nrovinijia Veneijieî 4, a nsinits ks totala Altina 5, Ha1 Tsringia este o narte din Saksonia, kare se îmnarte în cea de ssss iui ceadejoss: aceea de josS are desnre anssS Vestfalia, desnre nords Marea Gerraaniks, Danimarka mi Baltika, mi desnre est§-ssds Saksonia de ssss. Saksonia de ssss are desnre nords Baltika, desnre rasm-its Ilrssia, desnre ssds Silesia, Boemia mi Frankonia; mi desnre ansss Saksonia de jos§. Oramele Saksonieî sints admirabile nentrs komerijsls cels ma re kare sc face în ele, rientrs bxlclsrile (ennarocele) mi nentrs mansfaktsrele sale2 Acesta se nsmeuite mi ITads mi Ho; nsmede din Alnî desnre otarele Galieî, mi ksrgo snre rasoiritS nrin mijloksls Italiei nordice, îu dreanta Aneninilors mi în ştangă Alnilors, ii'Bnoi ce ds în Marea Atlantiks. 3 Acileea era sns orams nrea mare, mi kanitala Istriei, ne loksIS Frisls, kare aksma este als AsstrieT. 4 Ilrovinjiia aceasta konrindea loksrile Istriei mia Frislslsi; kanitala el era Veneuia, orara* fsndatâ in nimte IjtIiiî ale M-nrei Adriatice. Akolo eras nimte mici inssle ks kolibe de ueskarî. Ilataviî mi aiul taksitorî vecini, de frika GoijilorS, în ansls 420, as nonslats sna din acele inssle, nsmita Hinelta; dsmD aceea în trecere lsi Atila nsstiinds-se Acileea, Altins, Konkordia, mi alte orarne, taksitoriî as g^sitS asils în insslele acestea (ansls 453); mi de atsncea, nsimn-sls taksitorilors adxogsnds-se, s a formats susls din cele maî însemnate orarne, ksnrinzsnds 72 de inssle, riimsindS ncatarnats ssb forms de rensbliks aristokratik*. Oramsls acesta nare a nlsti ne ane; are neste 500 nodsrî de neatrs; alinele sale sfcnts kanalsrî de aiis nrin kare Ismea se norta ks bsrci, nsraite Gondole. Aceasta nrovinisie astazT face narte din îmnsr&jiia Asstriaki. 5 Uns orams vekîs anrone de Venejjia.

ISTORIA DAOIEÎ

d«a 1, Vinenga 2, Verona 3, Bresma 4 ini Tlergamslg 5- dsrn. a^eea kobon&nds-se în Ligsria G a mş&dată MediolanslS 7 Ilavia 8: onrindb’se anrone de- Mantsa 9 «nde se sneinte Eridanslă ks Migislă 10. a trimisă mslte kornsrî de orntire dinkolo de Eridană, dar ne tote le-a sforamată Egis. Ks tote aceste, Atila avea înk'B omtirî deajsnsă, nentrs ka sts nsstieaskfc tdtis Italia. Aneasta v^z^ndb Valentiniană, a trimisă la el« ambassadori ne nana Leonte, karele kw limbsgia sa a îndsnlekată ne barbari a se întdrne, ks tokineata ka sfc nriimeask't trib stă ansală. Atsnno Atila întork'Bnds-se în Ilanonia, mi voindă s’L se însore înks ks o femee, de mi mai avea o mslgime, în timnslă nsnneî, s’a îmbătată mi Ta lovită o ksrgere de ssnge (de kare mtimea de maî nainte) de kare a mi msrits în anslă 454. Ileste snă ană dsrni mortea lsî Atila, Valentiniană; silnmindă ne sogia lsî Massimă Iletrons mi desonorond’o, fs snisă de k'Ltre sogsls ei, kare se mi nrokiennv îînnorată, la 1 Iladsa saă ITatavia, oraniă în tesntrs Italiei. 2 Vinenu,a saă Vinennia, snslă clin aele mai vekî oranie, într’o nosiijisne ama de frsmoast, în k-stă se nsmemte gradina Veneijiei. 3 Yerona, oraină nlină de suvenire mi monsmente istorine, într’o nosijjisne rainsnate. Aine e natria lsî Elini». 4 Bresnia, altă oramă vekîs, mare, nonslată mi tare. 5 Uergamslă, oramă anrone de Yenejjia. 6 Ligsria sas Gensa, rensbliks a Italiei, kare a jskată mare rolă în tim nslă eî: stenxnea inssla Xio rai alte inssle în Marea Egee, mi orainc desnre Mare în Grecia, în Ilontslă Esssină mi ne Dsimre, mi kîar Galata, fobsrgslă din Konstantinonole; dar ssksesele Tsruiloră f'sks sii le nearzi, ne tdte. 7 Mediolanslă, saă Milanslă, mare oramă ală Italiei, kare ele mi în ansls 1162 s’a sferamată de Friderikă Koninogens, totsmî a ajsnsă earainT în flore mi a fi snslă din stele maî însemnate ale Italiei. 8 Ilavia, oramă ală Mediolaniloră, kanitate odinioară a înmirajiiel Lombarziloră, bogate mi nonslate, dar astezî maî neloksite în analogie ks tre kstBiă. 9 Mantsa, vekea kanitate a Lombardieî, fsndate ks 430 ani înainte da B° ma, natria lsî Virgilă, însemnate nrin nalatslă vekiloră dani, strelsnite nentrs lsksslă, statsele mi tablosrile artistine ne are. 10 Migislă, riăală Lombardieî rasuriten e, kare nsrnededin Laco di gar a’ anrdne de Verona.

PARTEA IU. EPOCA III. CAPÎJ VI.

anula 455» Dunt Massimă as mat fosta ktn,îva îmiitraj^i nevrednici ntnt la Augastula, nre kare îlă destituii Odoakru, domnulă Erulilora, în anula 475. DunT, aceasta, imneriula Okcidentulai se îmntnn în multe mi diverse ntrijî. între aceste, ne la anul» 457, murinda îmiitratulă Marciană la Konstantinonole, s a suita ne trona Leon I. Acesta, de odatt, a renurtata multe învingeri asunra barbariloră, dar mai ne urmii, mergtndS asunra Vandabiloru, sorta i se arttii kontrarit; danii kare Goijii, în timnă de doi ani, aa nriidată înnrejurimele Konstantinonoleî; în cele de ne urmii ftktndă nace ku ei, a murită în anula 474. Ile Atila sukcedtnda-lu fiii seî, mi veninda la îmjelegerî, Ilanonia a venita în dektdini£&. Ardariku, re I Chronolgia gele Genizilora, uciztndu ne cela întiii, kare se nu- |. Ungariei. mea Elaxa, a luata Dacia. Ano! Anagastu, generalula Romanilora, a ucisa ne Deggisika, ală doilea fiia ala lui Atila (anula 469), în Hanonia, nc ktndă acesta kiiuta st ’mbltnzeaskii ne Gogii reskulatji; mi rtmtinda ală treilea fiia ala lai Atila, a abandonata imneriula mi s’a dusa în Scitia mi let, unde din fiii lai momtenitori a urmata viija Stigurilora mi a Kuti gurii ora. CAPITULU Vfl. între lovirile atâtora barbari, kari sltbisert imneriula Romana, Dako-Romanii nici kutezaa s-n se mimce, afltnduse sub sklavagiala Xunilora. Dar danii radrtea junolai Leon, ne timnula îmntrtijiei lui Zenone, aa ftkutu mari turburiiri ku înkurgerile lora în Tracia; mai alesă kt Zenone avea a se Iun ta mi ku doi tirani, Marcianu mi Vasiliskă, ce se nrokiemasert îmntran,î, ne kari dans ce î-a învinsa, a murită mi elu în anula 491. Atunce, ftktndu-se îmntratu Anasta sia, s’aa unită Xuniî ku Bulgarii din n,erele boreale mi, nuindu-se sub komanda lui Derbana, au ntvtlita în Iliria mi Tracia; totă odatt Dacii mi Geijii, sub domnulă Jora Mondone, aa ktlkata Macedonia, Tessalia mi Enirula; în kttu Anastasia, temtndu-se ka st nu nearzt mi kiar kanitala, a

ISTORIA DACIEI

rtdikatu unu mur» din Marea Neagra ntnt în Marea Alb *> ka st se nota ambra de barbari. Ile la anul» 518, ftktndu-se îmutrat» IsstinianS I, n’as urmat» mari turburtrî din nartea barbarilor», de kttu numai ktte-va neînţelegeri ncntru zelul» ktldurosu ala îm Titratului nentrs kredinţa kromtineaskt. Dar dunt mortea acestuia, s’a skimbatu faţa lukruriloru mi fericirea barbarilor»; ktnî, ftktnduse îmnfratu Justinians II, nrin eroismul» generalilor» sei Belisariu mi NarueS, a învins» ne barbari, iui a Kedrinos. silit» ne domnii lor» ka st i se s»n»e. Atunue Xuniî k» Geniziî, mi k» alţi barbari, trektndu Duntrea (anslg 558) mi nrtdtndu Trania, Belisari» le-a emit» înainte mi i-a silit» st se întdrkt în Dauia; akolo venisert Longobarziî1 kari stantneau Ilanonia, îmnreunt k» domnul» lor» Auduinu, mi sub nrotekţiunea lui Iustinians gonisera ne Toris» Domnul» Ginizilor». Ileste nuţinu înst, venind» Ava rii 2 k» generalul» lor» Xagan» Baeanu, au silit» ne Longobarzî st se dukt, mi okuntnd» aneastt nrovinuic, as înuenutu a suntra ţerile Romane. Dunt aueea în anul» 574 tre ktndu neste Duntre, a» învins» omtirile Romane, a» okunat» Sirmiulu mi as nrtdat» satele mi oramele; — mi nuterea lor», s’a ftkutu atatu de mare, în kttu atatu Iustin» Kuronalatulu, îmntratul» Orientului, ktt» mi Tiberiu mi MaumiS din Okuidents, a» fost» sforţaţi a ie da tribut» anual». 1 Longobarzi! în sekol»!» al» III lea lokseas în nrovinnia Brandeb»rg»laî, între Elba nii Oders; «ninds-se ks Armini», domnul» Brasnilors (nonors Gerraanik») din Germania, miim iie ne la kanstolS sekolulsî V a» ajuns» în Ilanonia. Akolo, dans ne s’a» risinit» momtenitori! l»î Atila, eî sas întins» nosm& în Dsn&re mi a» oksnats t6to Ilanonia. Generarsls NaraeS în ansi» 568 a noftits în Italia ne generai*»!» lor» Albin», mi dsm» aneea Longobarzi! mî-as întemeeats akolo îmnsrsjya kare a îiin»t» noimi la ansls 774 dsns Krist», nreksm» s’a snss» la Kan»l» I. 2 8e zinc kt, la ansi» 310 dsnoi Krist», Mokols mi fi .‘«12 se» GeloxieS, viind» din desertsrile Ksamslsî *, de la aneintia s’ars însene origina nonor»l»î Avarilor», kari în Asia se ksuomtea» ssb nsmele de Gesgeni, mi * Deşertele Ksams, saS Xams, este îu nrovinflia Tartari eî mari nsmite TarnestanS; se nsmenite mi Line, «udo se ziie kt> troki>torii kilxtorT si»nt3 momiri de farmecele anorS fantasme mirakalose.

PARTEA III. EPOCA III. CAPU VI.

Ilrisks, f'&ksndg rbsboîs în anslg 593 fiilor» lsî Xagang, a siisg infime de barbari, mi a ssbjbgatgj atsts ne Slăvim, adik-B Gctjî mi Avari, kstg mi ne( Tcophilact. Genizi mi Şfeî aliaţi al lorg, bniz-Midg kiarg ne Eiragastg, ktnetenia lorg, imnsindb'-le mi kondin,h>ni smilitore. Dar iionorele Slavine, ne Ia ansi» 602, as rsntg kondigisnile mi aS înnensts a fane eartniî înksrgerî nrin nrovinniile Ro mane, folosinds-se de tsrbsroirile în kare se afla îmn^i^ia; k'B’-JÎ ne timnsls anela s’a fostg revoltat» sns generals nsmit» Foka, karele a sniss ne Masrbiig mureşul ks konii seî. Dar ne la ansls 610 fltkojndbse îmnErats Eraklig, gsbernatorslb Afrineî, tiransls Foka se «nise de k-Btre acesta. Era klig s’a grăbit» a îmnfcka ne Avarî, mi anoî, ne la anslg 622, a kontinsatg resbelsls as«nra Hersieî, înnenstg de Fo ka, mi avsndg mari ssknese, a novoitg ne fiersslb a nere na*ie. ImnEratsl» dams aneasta, întorkfcndsse la Konstantinonole trisrafetors mi învingător»', aflăndsse înkă ne kale, a nrimitg ne Moametg, kanbl» Sarauinilorg, karele nen>nds’i lok» de loksinjjă, a kănătats. Nota B3H. Moametg era strenenotsl» l«i Ismaelg, din seminţia lsî Medarg nelsi întăîs flîs al seg ; fiindg kă Nizar» strănenotsls lsî Medarg a năskst» doi fii, ne Mobdârg mi ne Rabia; ear Mobdarg a năskstg natrs fii, Kssars, Kaits, Temine mi Asoda; din kari Kssars a năskst» ne Abdblax»; iar Abdslax» a năskstg ne Moamet din son,ia sa Emine în anblg 569 dsnă Krists, în fermitslg oramg al Arabieî Medine sa» Talnavi, adikă oramblg Ilrofetslsi, kare eraS s»nanii «nil Taneloilor», mi alniî Xaganllora Tonaî, sa» Tairerî; ne b’rmi. însi ag fost» liberi, rni-aa fost» skstsrat» j»g»l», mi a» înflorit» nsnî, la an»l» 553, fc&nd» T»ruiî mi X»niî î-aS sfemnat», de a» fost» nevoi iii a se răşini nrin E»rona, ssb n»mele de Avari. * Tonaî, sao Tausrî, stntS ioksitorii Tartane! deşerte, kare este nartea anssain. a Tariarieî mari: se otoremto k« Moskovla mi se întinde de la Marea Kasoik-s nxni. în O,eanslS îngeiiatS ini mi» la gările rislrf Obi»; saS mai bine zikxndS, este lokslS dintre nsrile TanaisS, Volga, mi Iassarts mi Msnjj.ii Tansrî, Sebiîmi Imas, konrinzmidS narte din Şarmanta Asiatiko» mi o narte din Siitia, snde este Siberia. în aneasteI narte de lokSIstntS mi AstrakanS, kare stntS ssnsso MsskalilorS. Iterfiilo 'iele din li nii regatsrilc KazanS _ sutrs ale deşertei»! Tartarioi se s»e»u5 Ia maî n»Uli domnitori, k™ rtc mi mmuitoM este forte sterng, ks toate anostea ne aloksri si»ntS loksitorî.

ISTORIA DACIEI

mai nainte se nsmia Iatribb, aflttorib ltngt lakblb Laa*iem§ mi denarte de oramblb Meka kb 200 mile snre nordb, saS zene zile de kale, iar de Marea Roinie snre rtstritb kb 90 mile. Algii sn«n§ kt elb s’a ntskbtb în orauiblb Meka; dar, dbnt kritini, nb e nositivs nini dakt se kobdrt nrin linie drentt de la Ismaelb fiiblb lbi Abraam din Agar, kb tote kt Amnsfeda la via ga lbi MoametS, mi algii, se întindb a demsstra de adevărate aneastt genealogie. HositivblS înst este kt originea lbi este «na din nele mai nrimitive semingii, nsmitt a KorasmigilorS. Tattlb se« a mbritb, ne ktndb elb era nrsnk» de dot luni, dbnt kare ttrzib în kt a mbritb mi bsnsls seS Abdblax Mstalinbj karele a trtitb, nrekbmb se ziqe 110 ani. D«nt mortea anestbia, a rtmasb momtenitorb averilorb sale bnkiblb lbi Maoraetb Abs TalebS; iar momtenirea lbi Moametb se komnsnea din ninnî ktmile, mi o bttrtnt sklavt Etiont. ?>nkiblb se« nbmitb, ftktndb kemergb în Siria, l*a lbats mi ne el« kb sine, ne ktndb era de trei-snre-zebe ani, mi l’a învtgatb trebile komergblbi nrekbmb mi arta resbelblbî într’o btttlie kb Xorasmigii, ne la xotarele Siriei. <5nii zik« kt, ne ktndb se afla elb kb bnkîblb seS în Siria, s’arb fi înttlnitb kb bnb kremtinb eretikb, algii kb bnb Ibdeb, mi algii kb bnb Ilersb, învtgatb în kbnostinga religiei Ibdaine mi kremtine, karele l’a instrbitb. Dar nei mai mblgl voeskb st zikt kt a fostb în relagibne kb bnb monaxb mimiîbnosb nbmitb Sergib (sa« dbnt algii Ilaxomib), essilatb de la Konstantinonole nenti’b reaoa sa kredingt, mi kt elb ar fi abtorblb Koranblbî, fiiindb kt Moametb nb mtiea ninî kbmb karte. Dar sektatoriî Koranblbî sbsginb kt originalblb anesteî ktrgi essista înaintea sekolilorS în Tierîb, mi kt bnb îngerb adbnea Ilrofetblbî lorb în tote zilele ktte bnb kanitols. Dar nei mai mblgî kritmi aflt, kt este kiar a lbi. Tlentrb talentele sale komergiale, o rsdt a sa, vtdbvt bogatt, nbmitt Xatige, ftktndb komergb kb Siria, l’a rtndbitb îngrijitorîb intereselorS mi nroneselorS sale: mi fiind kt mtrfbrile se transnortab de la Meka la Siria înktrktndb-se ne kt mile, de la aceasta a lbatb bniî din biografii seî a ziTie kt

PARTEA 111. EPOCA 111. CAPÎJ VI.

el« era kondukttorîu de ktraile. La etatea de 25 ani, însogindsse ku vtduva numiţii, mi înavuginduse, a kugetatS a înfiinî^a o sektt sau o religie nouţ. Dunt Abufelda, ne atunne el» frekuenta o snelunkt, dentrtatt ka trei mile de Meka, unde snunea kt nrimemte insnirtnîsmle neriului: algii înst» snunu kt elu a ktlttoritîs în mai multe nrovingii ale Romanilor» mi ale Ueriniloru. Orî kumu fie, elu, kunosktndu bine karakterulu konnagionaliloru stî, ignoranga lorS, sunerstigiunile loru, mi anlekarea loru la entusiasmu, s’a înkumttatu a nimini Sabaismulu, adekt Astrolatria (înkinarea la stele), Judaismulu, fiindu kt erau mulgi Iudei ne atsnne în lokurile anelea, nrekumu mi Kristianismul». A'ie st» nlanu elu îlu sokoti nrea lesne de realisat», fiind» kt mai tote sektele aneste era» desbinate în diverse eres ii \ den! s’a xottrttis a înfiinga noua religie a lui Abraamu, nre kumu la kanitulu III alu Koranuluî zine: „Dumnezeu a vt„zutu, iar voi nu agi vtzutu: Ibraimu (Abraamu) n’a fostu „ninî Iudeu, nini kremtinu, ni era de kredinga nea adevtra„tt, înkintnduse numai la unul» Dumnezeu, mi nrin urmare „nu era idololatru.“ Elu anroba ne togi nrefegiî, nrokiemtnduse ne sine sunerioru, mi fruntea nroiegilor». Moametu, fiindu lunateku, ktdea, tremura mi ftnea snume; natima sa o konerea ziktndu kt atunne vedea ne arkangelulu Gabrielu deskonerindu’î evenemintele viitdre ale Ismeî, de kare se însntimtnta mi se înfrikomea. Dar sogia mi domna lui nekreztndu zisele sale, îlu mustra mi nlint de rumine se ktia kt s’a mtritatu ku ung omu straku mi îndrtnitu. Aturîae -'vikleanulu Sergîu o ruga st nu se întristeze, ktuttndu st o înkredingeze kt semnele soguluî ei vinu dunt insniragiunea nereaskt mi dunr» înftgiinarea în gerului, lukru ne trebuia st o fakt a se bukura. Xatige ntnt în fine ajunse a krede zisele lui Sergîu, mai multu de kt tu ale btrbatului ei, anoi snuindu mi altoru femei kt elu era întru adevtru nrofetu, nonularitatea lui Moametu kresku nrin femei, mi ignorangit mi sunerstigiomii se ftkurt nroseligiî sei. Ile ktndu avea natru-zenî de ani, elu a snusu sogieî

ISTORIA DACIEI

sale, k'L aftandb-se în snelsnka sa; ne la mezslb nonijii a venita la elb din neribri îngerblb Gabriel», ads-ksncUs’i KoranslS mi zikxnds’î: „ lIelemle!u Ict, elb ar fi resnbns»: „IVs„liMioshs k'.civic “ llli îngerblb iar fi zisb îaromiî: „ Ueteiule, „îifi ziks în nsm ele M Dsmnezes fdkotorîsls a toate, har ele a „ssf/ats hs skoJitei de îm^elemusnc în ssfletsls omslsî. O Moa:,mets! eS S5?its Gabrielsj mi is, nrofetsls mi anostolsls Isî Dsni„neze8.u Dhot. aneasla nelb înt'Lib riroselitb al seb a fost» son,ia sa: al doile bn» servb b-Ltr^ng, kiirbia î-a datb mi li«bertatea, mi al treilea ginerele seb Aii. Dbni> aneasta, mai fekBndb înkai mase-snre-zene nroseliiji, î-a trimisb în Etionia ka sl nronage akolo religisnea sa. Konnet'Byenii sei atbnMe a» înnenstb a-lb nersekbta, kb tote aneste elb n’a mirosit» Meka. Ileste nsjjin» întork'Lndbse Omarb, karele avea mare nonblaritate în Meka, a kontribbitb la snorirea religiei no» miskbte, kb tote k'L mai nainte n» kredea în ea. Dar» kb kT>t» nbm’Lrblb iiroselinilorb sei kremtea, kb ati>ta înverm»narea inemiuilorb sei se niT>rea. De frika nersekbjjibnilor», sektatorii s'a» risinitb mi s'ab dbsb Mea mai mare narte la Medina; elb însfc avb kbragiblb a remTmea înks în Meka, n^mi kxndb se înkredinijfc k'L l’a» osândit» la morte. Atbiine a lbatb mi elb denisibnea a fbgi la Medina. Fbga aneasta, ne kare o nbmeskb Xegira, a ajbnsb ne brmL a fi enoka groriei sale mi a fbnd'Lreî înmLrLTjiei sale, din fbgarîb ajbnse a fi tbndatorib; kamî la Medina nrin elokbimja sa a trasb totb nonorblb în nartea sa; mi mai ne brmL a fLkbt» afrbte lbkrbrî, la kare n’ar fi ajbnsb de nb ar fi fost» nersekbtatb. KonMetLgeniî sei ab venitb asbiira sa în nbmLrb mai bine de o mie; elb atbUMe a emit» kb 113 sektatorî ai sei mi, b'LtLndbse, a învinsb ne nersekstori, mi kb aMeastL învingere, nrivitL de toi^î ka o minbne, aînkredinnatb ne nonor» k'L însbml Dbraneze» se resboemte nentrb elb, nrekbmb se IbritL elb nentrb Dbmneze». Dsn'L aneasU elb se &kb k'bnetenia Ismaeliijilorb. lle atanne, întork'Lndbse mi îmnLratbl» Eraklib tribmf'Ltorîb mi învingători» din flersia, mi trekLndb ne anroane de anests lokS, bnde netrenea Moametb, anesta s’a dbsb la

PARTEA IU. EPOCA 111. CAPU VI.

el» îmnresnt ks mai mslijî de aî seî, mi i s’a înkinats ks darsrî de mare nrerţs. îmntratsls Fa nrimits, mi els, zertnds’î o narte de loks în Siria, i Fa dat» dsnt zerere mi i Fa întărit» ks xrisovs îmntrttesks. Dsnt aceasta, kresktnds nsmtrsls nroseligilorg seî, mi sitonds favdrea kare î-a arttats îmntratsls, îndatt a înzensts st—î desnreijseaskt ordinele mi st se norte ka sns astokrats. Neobosit» în întrenrinderea sa, întrebsinijtnds ktnds amtgele, ktnds nsterea sabie!, a resmits în timns de noii an! a adsze la nizîorele sale ne ton! membrii seî, a ssnsne Meka domnireî sale, a se faze domnsls tstsrors Sarazini lor», mi a konrinde tott Arabia, lskrs ze ns nstssert faze nizî ITermiî, niz! kîar Romani!, ks tott nsterea lor». Vtztnds-se în fine în kansls a natrs-zezî mi! de omeni fanatizî, a skriss îmniiratslsî Ilersieî, Xosroe al II, îmntratslsî Romanilor», Eraklis, domnsls! Korigilors, karele ktrmsea atsnze Egintsls, îmntratslsî Abissinilors, mi lsî Mondars karele sttntnea o i^eart anrorie de golfsl» Ilersiks, îndemntnds’î ka st nrimeaskt religia lsî. Dintre azemtia Mon dars mi îmntratsls Abissinilors s’as înkinats la skrisorea sa; Xosroe ks numit a resnins’o; îmntratsls Eraklîs î-a resnsnss ks trimitere de darsrî; iar domnsls Konjiilors î-a trimis» o fezîort frsraost. Moamets dsnt azeste, simiands-sc în stare ka st-mî întinzt domniile mi religia, attts în îînntrtrjia Ro manilor» ktts mi în a Ilermilors, a înzensts a bate Siria, kare se sttritnea atsnze de Eraklîs, mi a mi lsats ktteva orame. IIouorelor» ne kare le ssnsnea, le rironsnea sas st nrimeaskt religia sas st nltteaskt dare ansalt, ktte treîsnre-zeze draxme (franzî) de oral în zele de ne srmt, ftkînds-se domn» nestc tott Arabia, mi înfrikomats nentrs tote nonorele învezinate, se ltjjîa ks renejsne mi îuvtn.ttsra dogmelor religisneî sale, dsnt ksms zerea Koransls. Ile fa kanttsls yien,eî lsî, s’as rtdikats alu,î doi sektatorî, Alasfads mi Mola Zairns, kariî zerkas st ssnse nimte nrovinjiiî vezine, ka mi Moamets, ks nronagarea sneî nosî religisnî; dar zel» dinttîs fs sziss. Dsnt azeste, înbolntvinds-se mi Mo amets, msri în etate de 63 ani mi jsmttate la Medina, snde

ISTORIA DACIBÎ

s’a îngronată ks mare nomnă în Geamia zidita de elu, la kare mi astăzi se duku Otomanii în neregrinagîs religios». Toni astoriî se învoesku a ziiie desnre anestu om», kă era kuragiosu, liberal», elokuents mi îndunlekătorîu. Momtenitorii lbî Maometu s’au numitu Kailfî, adekă Enitronî, Iar ssnumiî lor» Sarazini; fiinds kt neî întăî nroseligî ai acestei religii au fostu Arabil din nrovingia Sarazina, unde se află muntele Sinaî. Miel» întăîu momtenitorîs al seu, era ks drentulu să fie ginerele seu Moamedu Aii, dar a re simt» sokrulu seu Abubekiru. Anesta, mergăndu ne urmele lui Moamet», a sunusu iţcara lui Mola Zaimu, a luat» de la Hernii regatulu Irak», kare mai din vekiu se numea Aria, mi Siria nănă în Damask»; a învins» de multe ori ne Eraklîu, îmnăratsls Konstantinonoleî, mi a adunat» într’o karte, kare se numemte Sunna, nele mai însemnate fante mi enisode ale lui Maomet». Dar neste doi ani mi jumătate, murind» mi AbubekirS, a luatu îmnărăijia Ornară, sau OmerS, karele a ksneritu restulu Siriei, mi tote orainele Finmieî, în kare a mi lăkuitS; dar mai ne urmă kunerind» Egintulă, mî-a mutat» tronul» akolo. Dună aneasta, kunerind» mi Trinole din Afrika mi o mare narte din Barka, s’a dusu assnra Ilermiloru, mi învingăndu’î mi ne el, a okunatu Basra, Kurassanulu, Armenia Hersikă, mi alte orame nănă la Gavata. Mergăndu ano! mi assnra Ilalestmeî, a luat» Sakra Hetatc ks tokmeală. Dună aneasta n'a înnetat» de a năvăli mi a nrăda jjerile Roma nilor»'. Acesta a ars» mi faîmosa bibliotekă din Egintu, ne kare o adunase fltolcmes ku 323 ani înainte de Krist», mi kare kourindea neste 700 mii de volumine. îmnărăijmdu Ornară zeue ani, se assassină de D. Chr. 615. kătră unu nrisonieru, mi se alese în lokslS seu Os man». Auesta, ksnerinds înkă multe ijerî de la Ilermî ini de la Romani, mi ajungăndu la un» desnotismu nesuferită, fe meea lul Moametu, Esai, a rădikatu unu komnrotu asunra lub kare isbuti a-lu snide. Atunne Saraniniî au nrokîamatu ne Aii, karele D. Chr. 656. akuma îmbătrânise, mi karele era ginere lui Moa-

PARTEA. III. EPOCA IU. CAPtf TI.

metS. Dar Essai, voind» ss nrokîeme de Kalifs nc jsne, nsmit» Telxe, a venit» de la Meka, »nde netresba, k» orntire nislto assnra lsi Aii, ssb nretests ka si r&sbsne raortea lsî Osman»; dar fsksnds-se betelie mare, Telxe f» szisg, iar Essai nrinz*nd»se, f» înkisii, însi. tratat* k» resnekts ka femeea »n»i asemine barbatg, ka »na ze se nsmea mi msma kredinziomilor». Dsnii aaeasta s’a skslat» assnra lsî Aii gsvernatorsls Damaskslsî, Moabit», karele era stranenots lsî Omis »nkî» lsî Moamets, s»b ksv&nts ka si nisb«ne mi el» mortea 1»! Osman», mi nrokennmdsse Kalifs al» Siriei. Atsnze resbelsls zivils a înzensts, mi Moabit» a do minata Egintsls. Dar kalamitatea azestsi resbels nefericit» a fokst» ne doi fanatici s'b se xot'Braskii ka si assasineze ne amândoi tiranii: ama darii snsls a nmit», dar n» de mor te, ne Moabitft la Damask», iar zela-l-altS a tocat» ne Aii în Geamia de la K»fa. Ilermii, mi kzteva alte nonore, reksnosks de legisits momtenitorî» al l»î Maomets ne Aii, iar ne zeî-1-alrjî trei îi nrivesk» ka »ssrn£tori. Ile Aii l’a momtenit» zel» întoîs fii» al se» As- D. Chr. sans karele, nessferinds vărsarea de simge a- 661. resbel»l»î zivils, în ksr&nds a demissionats în favorea l»i Moabit» zel» întoi. Azesta, minţind» singsrs oksnants al» tron»lsî, f» fer mit» în tote întrenrinderile sale. Ile timnsl» se» a» venit» kornarile Sarazinilor» nini anrone de Konstantinonole. Ilermii mi-a» uerdsts îmm&rBjjia în ansi» 651, kszerinds-se de k-str* Sarazini s»b Osman» momtenitorisls l»i O mar». Mai ne srmt amalgamT>nd»se ks Sarazinii, as adontats ks înzetsls mi kiar religia lor». De srm-b, desrr&rn,ind»se inmcrisls ICalifilor», s’as rsdikats mslte raonarxii nrin momtenire în Ilersia, kare în fine ne la ansi» 932 s’a stonimits toto de Tsrzii Selgszizî sa» Tsrkomanî. Azemtia se ti’T>geaS din Xsnî, kari veniseră din Szitia, mi era» îmm>rn,iijî în mslte triburi, usmite fio kare dara nsmele konnmdantelsi se»; toiji însii ne timnsl» azela domnea» în Asia. Auemtia darii, ksuerinds o mare narte iui din imne-

ISTORIA DACIEI

rigla Kalifilors, nre kare-ls fsndase Moamets, as înbr&giniatg mi religia sa. Dar ne la înnenstsls sekolslsi XIII, GengisD. Chr. 1225. jXans, faîmoss general» als Tartarilor», din stirnea Mongolilor» Ssigî, karele a amezats nea mai mare îmni>rc>gie din lsme, a ksnrinss mare narte din Ilersia. Anoî fiisls ses Rsli-Xans, ksnrinz'tnds’o 16te ne la ansls 1259, togi Snigii as înbrfcgimats Moametismsls, karele anoî s’a adontats mi în nele-l-alte trei imneriî ale Snitieî, snde domneas fragii lsi Ksli-Xans. Snre mai bsn^ ksmsrire vom» snsne k’B nsmitsl» Gengis-Xans nsgins înaintea morgei sale, a îmmsrgitS îmnir&gia nea mare la natrs fii ai sei, ne kari îi avea generali în zilele sale: ne nels întins nT»sksts, Oktaens, l’a fibkst» mare Xans al Tartarilor», ai k'Brsîa stnmenogi as domnit» neste nartea boreala a Ri nei htjDTj la sekolsl» XIII mi jsmstate, mi anoi neste totii Rina; nelsi als doilea, nsmits Tstes, î-a dats Tsrnestansl», Baktriana, Astraxansls mi <5sbenia: nel» als treilea, Rsli-Xans, a lşats Ilersia, Xorasa, mi narte din Indii; iar nels al natrslea, Togates, a lsats Transoksana din Indiile boreale mi Tibote. Ama dan, de la înnenstsls sekolslsi VII dsn£ Rrists, ne k^rid» s’a arătat» Moamets, nism& kT>tra kanxtsls sekolslsi XIII, adekT, in ksrss de 700 ani, atotea nrogrese a foksts aneasta, religie, ks nrenentele ei egalitare mi liberale, în kiits a konvertisats doi, treimi din lsmea atsimi ksnoskst-s, adek'L Afrika, Arabia, Ilersia, In dia, Tartaria mi Rina, mi a dobândit» ategi defensori mi îmnxragi mari mi nsterninî. Mai anoî deletcrisl» (veninsls, otrăvi, de morte) acestei religii s’a rr/vxrsats mi în Esrona, dsni, ne Moametaniî as ksnrinss o mare narte din ea; năşi te nonore kremtine, mi mai aless din insslele Mggreî Mediterana, as îmbi"&giinats religia lsi Osrnans, nreksms se va snsne mai înainte. Dar înv'Bgi.tsra religiei lsi Moamets ajsnse a se alte ra mi a se nreskimba de lcstr^ sektatori. Aii, ginerele lsi Moamets o nrofessa într’sns felîs, mi Omars în altfelîs. Anests de ne srmT, avea mai mslgî nroseligi, flinds kţ înfo-

PARTEA IU. POCA UI. CAPU VU.

ginia religia mai klar-s mi maî iireferabilfc. Ks tote aceste în ansi» 1350 dsm& Krists, sns nrings de vigT> îmnxrateaskTJ; nsmits Şefi, karele-mî dedsnea genealogia de la Aii, s’aînksnnitats sii nrenoeask'B învfcgiitsra anestsîa, înnem&nds o no»1» set!1» în înv'&g'btsra l»î Maomets. Anests ‘Şefi avea sns fii» nsmit» Gsine, karele nref'Bkomds-se ka s:snt8, ono rat» ks distiukgisne de k'Btre marele Xans Timsrlens mi algii, nronagk mslts nrenentele lsî Aii. Asemenea mi Sikaidare, fiiîsls lsî Gsine, neiiotsl» l»î Şefi, mi ginere lsî Assmbei <5zsn» Xasans, s’a fi>ksts am&rttorîs mi nronagatorîs anestsî kslts, f'&komds o mslgime de nroseligî; mi ks tote kT> Rsstans, îmii'Lratsls Ilersieî, l’a snis« înnresmi ks mslgî din sektatoriî seî, maî ne snrni însos fiîsls se» Sefi-Ismael», nrin kstezarea mi energia sa, a resmits a întemeea sekta mi a o întinde ns nsmaî assura Ilersieî, ni mi assnra altora gerî, mi a o nernetsa nsn£ astozî. CAPITUL® VII. Dsni» ne s’as linimtits invasisnile barbarilor», ale Go Chr. gilor» mi Vandalilor», ale inilor» mi Longobarzi- D.G20. lors, ale Genizilor» mi Avarilor», kari as ssferit» [ Codrmos. msltT» strik'tnîsne, atets la assedisl» Konstantinonoleî, koits mi de la nonorele Slavone, în ansi» 626 s’as amezat» mi Slaviniî Serbî 1 dinkolo de Dsm&re. Aneasta s’a fost» în voit» din kassii ka> imnerisl» Orientslsî se afla în înksrkfctsrî dsnr> evenemintele ssknessive kare l as sgsdsits; mi afctts îmm&ratsls Eraklis, kiits mi fiîsls se» Konstantins, ini Erakleon», mi Tiberis, mi Konsta karele era ne la ansi» 641, 1 Anemtia era» «n» nonor» din Sarraagia Asiatikoi, kari din vekirne a»lokait» maî întâii ne lomgai Marea Kasnikoi intre Irkania, Ilartia nu Ilersida, nsmitg ServanS. (Vezi Ilartea I. Kan» VI.) De akolo ne armai s’a» amezat» ne laragoi Iak»l» Meotide, ini de akolo anoT, trekomd» D»narea, nroidaa serile Romane, minai komd», la tinm» îndemoinateka, a» oksnat» Mesia de s»s», ainezsnds-inî tronai» în Snendegovia, sa» Semendra de asttzT, o datai kanitalii a Res'iieî. Resuia era o datai narte din Mesia, kare astoizî se nsmemte Sklavonia. 7

ISTORIA daciei

nenstend»’! alsnga, a» fost» neyoigî st, fak® tokmele k» d'Bniniî. Ama dar amezTindb'-se în Mesia de s»s», Serbii s’a« «nit» k» Dako-Romanii strT>m»tau,î de A»relian« în nsrgile anelea, nreksra» mi k» anei kari a» mai venit» din Dania emigrând», mi ijeara kare o lok»esk« îmbele nonore s’a nsmit» Slav-Rumuncnsis, nreksm» se vede în istorik«l« Iornande. At»mie a'ieuitî Dako-Romani sa» Dako-Latini s’a» n»mit» Vlaxi de kiitre Slavi \ voind» k» aceasta s% arate mai întei originea lor», k% s:»nts Romani, Latini sa» Ita lieni2, mi al» doilea nrofessi«nea lor» de m&storî; fiind» ks în limba IIolonT. nistoralS mi om«l» feri. amezare se zi ne Vlakaul, iar în nea Rsseask's Vlaxita. Dsm& aneasta, ls'Bnd»-se mi nele-l-alte nonore, i-a» nsmit», «nii Olax, alijii Anna Com.'j Fate, mi alijiî Vcilox; asemenea mi Gresii ks kscînvm' anesta kema» ne nistorî, k^nî Ana Komnepagina HS.Jna zine astfel»: n-rf).).d v.wtd jiigog veoUxtovg xazciMyoyv, nono6oi ax BovXydţjotv xdv vofiaâa 6Iov uXovto (BXd/ovg tovzovg xaXelv „oidcv ■// xotv/j dsaXextoţ)u de «nde se dedsne kfc în genere se n»mea» Vlaxi. Se nsmea» însT mi Dctnî, k^ni Xalltokondila mi aliji istorii! ama le zi'ie. Dar desnre nrobabilitatea anesteî n»miri mai la vale se va sn»ne 3. 1 Ksvsntsl» Slavu dsn* limba Sarmatik* însemnez* gloria. Ilonorele Sarmaijiel Asiatice sa» Sasromaiiiei, koboritore de la stranenoijii lsî IafetS, s’as nsmit» Sklavi, Slavini, Slavoni mi Slavi, din kass* k* înrasljjindsse mi ajsng*nd» la mare nstere, se sokoteas slasviiî (gloriomi) mi fante le lorS sl*vitc sa§ gloriose. 2 Germansl» Bissings zine k* tdte nonorele Slavoniue, adik* Bslgarii, Ser bii, Kroaijff, Dalmanii, Rsmii, mi alniî, nsmea» ne Romani, Latini mi Italienî, Vlaxi, latinemte Valakî, mi nemijemte Valax; kîar n*n* asttzl Sngsrii îi nsmes cg Flak» mi Tsruiî Kfiak». 3 LasrenjjiS Gonente ziie k* Danii s’a» usmitS Vlaxi, dsn* Flak» voevodsl§ lor» *. Dsn* aucsta mi Enias» adsue snre m*rtsrie ne klassikslS noets al» Latinilor» n»bli» Ovidis Nasone, (nxskstS ks 43 ani înainte de KristS, mi cssilatS în ansi» 50 al» vîeijeî sale de k*tre Asgsst» Besare la Torni,) kanitala Mesici desnre Mare, fsnde astăzi este Konstanlia), karele, între msltele lsî onere ue a skris», îu 'iele natrs libii, de * Dasiî dam, limba Sarmatiki, nsmeaS ne DomnS VoevodS, ka mi ni.ni. ast-fczî; iar dşnfc limba Slavoni, se nsmeaS gosnodarî. Dar Romanii de la Konstautinonolo ssbj8gT.nds’» »» nsmeaS Desnojiî, nroksmS nsmeaS mi ne Domnii nclononesslsl.

PARTEA. UI. EPOCA 111, CAPU VII.

He la anii an eştia se vede kt Dako-Romaniî ktnttasert ’acva autoritate, ne kare au ntstrat’o ntnt la anulu 678, fiindg kt în kursulu timnuluî anestuia mulgî clin Dako-Romaniî, kari erau neste Duntre subujgagî de Slavinî, s’au în torşi» in natria lors Dania. Aneasta se vede din Istoria Bi serici ea skt kare snsne kt kttre înnenutulu sekoluluî VII, mulgi Dako-Roman! s’au întorsu în Dania; iui Mar- Chionol. tinS Smaingulu adevereazt, kt kttre înuenutulu se- T. Rom. kolblb’î VII, a trekutu neste Duntre mulgimt, de nonoru sub nsme de Bulgari, ne kari Greniî î! numeau Vlaxî. Iar kronologia IJereî Munteneintî, numitt Letonisegu, desnre înnenutulu Banatblsi Kraioveî zine kt: din Romtniî strtmutagî în Mesia s«b îmntratulu Aurelianu desntrgindu-se ktgî-va au trekutu Duntrea snre judegulu Mexeclinguluî, mi okuntnclu ntmtntulu dintre mungî, Olt» mi Duntre, Btntgeniî inî-au alesu dintre eî unu ktrmuitorîu nurnitu Bassarabu, ktruîa înkredingtndu’î ktrma l’au nbrnitb Banu, kare în slavonemte însemnează Domnu; de snde ano! anele ninnî judege au luatu numirea de Banatu, sau domnie. Banulu maî înttî mî-a amezatu tronulu la Turnulu lb! Severinu, în ju degulu Mexedinguluî; ne urmt momtenitori! lb! l’au mutatu la Strexaîa (denarte auro ne natrb ore de riulu Jiîuluî,) în anestam! judegu, mi maî ne urnit la Kraiova, în judegulu Dolji; îar fiiulb Banului lua titlulu de Banovtgu, kare în se raneazt totu una ku turneskulu Beizadea, sau fiîu de Beîu. Nota IV. Ilrobabilu este kt Banovegiî erau strenenogî aî Baniloru, fiindu' kt kuvtntulu se konmune din Ban ini veii/8, kare dunt limba slavont insemneazt fiîu de Banu sau strtnenotu; iar Banu însemneazt domnu sau sunerioru. Din aneasta se învedereazt kt vekit ktrmuitor! aî judegeloru de neste Oltu erau neattrnagî, mi se numeau dunt Pojiio, în kare vorbenrte desnre Dania, zine: „Mi nol§ mal mare nreste „aneste lokurî este Flaku.“ Aueasta este nea maî veke mi maî nrobabilt mărturie, kare arata, k* Danii de maî nainte maî ne «rms s’au nu mită Flakî saS Vlaxî, duna. Flaku domnulu IorS, karele se vede ko. era kontimnuranu ku Ovidiu; mi numirea aneasta trebsî s’o fi luatu Danii îndată. dunt Kristu în uelu înttî sckolu.

100

ISTORIA DACIEI

dialcktbls lokalb Bani; nreksmx ini kErnibitorii Banatblbî Timiinoreî din Ungaria kb mbliji sekoli mat nainte se nbmeab Bani, demnitate forte vekîe, kare însem na tots bna kb Mark-Grafblb Germaniei, mi kb komitele, k'Lrmbitoriblîi snbt komitatb. Aceasta se «rma în aneeami familie dbnE momtenire, afare de kas«rî estraordinare, mi era nelb întEÎb gradb dbnE domna, avEndb drentbls momtenireî, la nevoe, mi asbnra tronblbî domniei. Dar familia Bassarabilors trebse se li fostb forte veke, fiind» Ice ton,î loksitoriî vekî din Dania înnresnE kb nei ne s’ab întorss din Mesia kb votb konibnb ab alesb kErmbitorib dintre ei ne nbmitbl» Bassarabs, ka din Bani, mi ka bnblb ne era de nea mai veke viijE. IlEnE astEzi înkE essistE în Mesia bnb orEinelb kb nbmirea anestei familii, kare se vede kE a lokbitb akolo în timnblb strEmbtEreî brmatE sbb îmnEratblb Abrelianb. Anestb orEmelb se aflE între rîbrile DbnErea mi Morava, mi între Rbinava mi Egete, sab Fetislamib, mi se nsraemte Bassarovirţb. Asemenea în Dania, lEngE malblb HErEblst Tonolniii,a, desnre anbsb, în faijE kb Hernerjii, nb denarte de Severins, este bns sats nbmitb Banoviija, kare se vede kE a fostb odiniorE lokbinija Banilo.ib, de la kari mt-ab lbatb aneastE nbmire. Se note înkE ka familia Bassarabilorb se se tragE din vekime de la Bassarabia, de bnde a lbatb mi nbmirea aneasta, kEnî mblte nondre din Dania de sbsb s;ab koborîtb în rirovinnia aneasta mi aS rEmass, nrekbmb s’a ziss mai în brmE. Chronol. Serbiei.

CAPITULU VIII. De mi Danii mi-ab ncrdbtb îmnErEn,ia, mi a« kEZbtâ la merbire dbiiE nerderea nelbî do ne brmE îrnriEratb Denebalb, ka tute îmuErEijiile lbmeî de ric atbnne, mi mî-ab nlekatt» nerbbiea înaintea armelorb tribmfEtore ale îmriErEUl©î Romane; de mi nrin amalgamarea lori* kb Romanii 1ekEndb-se o amostekEtbrE mî-a?» nerdbtb vekca lorS nbmire mi în lokb de Dani s’ab nbmitS Dako-Romanî, saS RoniEni mi Vlaxî • de iui nevoiţi de evenimente s’aS sţr&mbtatb din

PARTEA HI. EPOCA UI. CAPU VIII.

101

vekea lors geans mi s’aă dssS se labkb'easkib în ij6r& streinu ateijîa sekoli; de mi nrin komirea stimei lom ks hbksitojru de akolo Messî, Traxii, mi alte nonore, mi-as komntă vekîb'lb lom dialekts felavonikă, mi xiclă mai inoderns latins, ks tote aceste ei ns mî-ab ucrdsts karaktemls lom resbebtorib, niiiî ksragisls mi eroismsls lom fireskb. La ori ne evenennbnts, kT>nds s a întemnlata sî> aibi» karis demna de ksragisls lom, sas aiibtată kib eroismsls mi isbirea de li bertate a îmbelom eleminte nrimitive trierate înk* întrbnmii; mi mai ks seamT> as dovedita axieastaîn enoka Otomanilor^, nrekama se va snane mai înainte. Dako-Romaniî, dsnib ne s’aa întorsa în vekea riatria lom, nrekama s’a zisa, na namai krL eras fermi rj,î sab îni^eleanta k'&rmaire a eroimlors lom Bani, dar din zi în zi iţeara lom se nonala, aimi-att de armele lora mi de toria nosiijianei lom, nessnssib atota la înkargerile stn»inilora mi aftatore între msnijii Karnani, Dsmbre mi Olta; — mi înkab adese ori se aneaa mi ks neî-l-alnî Dako-Romani din ir. zonara. iii 1 _ . i iw -r\ \NicctiiChoneie-l-alte nibriji ale Daniei, mi trekibnds Dsn:&rea(ni. şi aiţu. katrieraa rirovingiile Romane. Cbr. Ile timnala anela, viinda mi Balgariî din Bslga- D.C78. Paul Episc. ria mare fparmatikTb, kare astobzî este nrovingie Rssea- Transilv. Notarială skib, ue libngTB rial» Volga 1, anii aa okanata Ilanonia de anonimă al ssss, adikib Ungaria, alsngTbnds de akolo ne Slavini, lui Bela HI. adik'B Geui, Xani, mi alijiî snre otarele Radinilora (Rsmiloră) 2 1 Volga, numită de Euroneî Ra, de Tartari Edelă, mi de Armeni Ternară, este unslă din nele mai mari riurî din Eurona. Elă nurnede din nrovinjiia Raskovia din Moskovia anuseans, mi se varsib în Marea Kasnik,&. 2 Imneriulă Rusiei astezî este nelă mai mare de ne n^m^ntă. întinderea Isl este neste 1700 mile în lungime mi neste 675 în lăţime. Elă konrinde jumătate din Esrona, îmnreumi ks Holonia mi ks o narte din Tsrnia, nins îu rislă Cruţă; se întinde neste Rusia Esroneans, nossedsnds .tot* Asia nordiks mi mare narte din Amerika nordiks. Se sokotemte de trei ori mal mare de kstă Esrona, de treî-zeni de ori de kstă Turoia Euroneam,; nrin urmare konrinde a zeuea narte din tots n-Bramitsls. Are unu singură munte însemnată, Sralulă, iar nea mai mare narte din teritoriu este mesă întinsă. Risrî însemnate are ontă: Neva, Donslă, Ninrulă, Duna, Volga, Dvina saă Rsba, Oka mi Kama. Laksrî mari are

102

ISTORIA DACIE!

Haina, ragtnda-so ka st se triraiijt stemele Domnie! alesasala! ijereî. Saltanală, nriimindă Arz-Magzarîală (anaforaoa, netiijianea saă ranortală) ijereî, ka kare aă fostă trimim! ktjji-va din boerî mi din ktnitani! de Romi or! iui kleriui, a întărită domnia la! Konstantină; mi trimiijtndă ne ană fonkijîonarîa tsrka Mastafaga Skîemnă-Agasi ka stemele Domnie! danii datint, î-a emită Konstantina VodT> înainte la nodala mtntstireî Illsmbaita, ka toij! boeri! mi ka omtirile. Akolo Kor.stantina Vodt, nriimindă stemele îmntrttcmti, a intrata în Bakaremtî ka mare ceremonie mi s’a amezată ne tronă. Dant aieasta, nregT,tinda tribatală anaala mi darar! kttre Saltanală mi kttre Omeni! inflaenij! de ne ltngt ndrtt, le-a trimisa ka namitala Skîemnă-Agasi. Ee armii, legenda aminie ka Domnitori! venin!, nrekamă ka Xanala Krtmalaî, ka Rakoiji Domnală Ardealalai mi ka Ştefana Vodtală Mol dove!, a assigarată nauea mi linirutea Tjere!. Domnia la! Konstantina Vodii a fosta întră adevtră ntrinijeaskt. A nablikata amnistie generalii rientra toip. A nlttită îndată lefile ostamilora. A ertata darea yereî ne o trilanie. A dtraită Dorobanjiiloră mi Ktltramiloră skatealt de dejmtrită mi oerita, nrekama mi de zenîaeala din stan!, maskar! mi oî. A îmbrtkată omtirea ka xaîne bane; iar ne kiinitan! (adikii kolonel!) mi ne Iaz-bamî (satamî) ka xaTne de mttase, onoriinda-! a medea mi luară la masa sa. Konstantina Vodii era ană omă forte dreută la jadektn,!, forte dalie la vorbii, fOrte komnttimitorîa kiitre ne! strai!, mi forte bltndă nentra tonî. Elă na kageta de kttă la feriiirea mila binele komană. De aieea viiziindă kii Sei meni! ajanseserii a fi îngrozitor! în ueart nentra neortndaelele loră, a kagetată st> kareije kornală loră de Omeni! înrsattijiijî mi st goneaskt ne Strbii, kari eraă kaasa nesabordintiîane! loră. Deii, adsntnds ne kiinitanii Dorobanijiloră mi a! Siajitoriloră, le-a komanikată ideea sa. Aiemtia s’aă arătată kt se aneskă ka ntrerea Domnala!; dar ano!, emindă de laelă, aă deskonerită nlanală kttre Seimen!, kti! eraă radinî în felîarite kinar! ka eî. A doaa zi, aninda-se

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

103

airr&ndoT» kornsrile Seiraenilorg, s’ag skblatg în revolte dekiarate, mi a« înnenbtg a buide ne boeri, ne kare kbmg îi gisia, sbb ksvLntg kr, eî nsn« la kale ne Domng nentrs asemine xoteriri. Dbnoi aceasta s’ag revărsat», ka nimte luni tbrbaijî în tdte n'Brijile: ag kMkatg Vistieria domneaskii, de aS lsatg togi banii kfcijî ag aflatS; agjefsitg kasele boereinti, ratniistirile iui beserinele, rănind» sakrele oddre, kandelele, vestmintele nreopemti mi ornamentele nreijiose de ne la ikone, nekrbip&ndg nhiî obiektele de ne sakrele mese din altarîe; ag bnisg ne marele Bang Gîorma, ne Driigang fiiblg lsi liana VistierislS Greneanb, ne George Karida Vistierislg, ne liana fiiblg lui Ilreda Vorniks Bromkovanb, ne Xristea fiiblg Klsnerîslb'î Sokolg Korn'tijelg, ne Sdrea Slbgerîblb Doîneskb, ne Ilreda Benga de la Maia, ne Sava IIIsfariKsnibreanb, ne Dbmiti’ainkb Frizyreanb, ne Dbraitrb Kosma fiiblg Ilitarislsi Mitra Steneskb, ne Mixaib Mioxodarslg, ne kisnitang Gida, ne kiuiitang Ivang, ne kamitang Ianks KMineskb, mi alipi mai mbln,î; în k'btb, kari din boeri nstea sk-Bna, fygea sag neste Dsnoire la Rbsnibkg, sag neste mbnn,î în Ardealg, sag în Moldova. Domnylb, rEnrbindg singsrg, mi ajbngTîndg de bajokora rebelilorg, a kiitatg mijlone, de a skimatg fbgindg neste Dsn^re la Rbînnigkg. De akolo a datg mtire la Sbltanblb Meemetg IV mi Vezirblbi Meemetg Kibnrbli. Sbltanslg a ordonatg Domnblbî Transilvaniei Rakoni mi Domnblsi Moldo vei de ag intratg în n,eans kb ointiri. Anemti Domni, nsmindb de aimnidoas n^rijile totg odate, s’ag întelnitg la şatslg Mionlea, snde viindg mi Konstanting Vod'B kb ointire tbrneask’B, sag înnrebnatg kb togii mi ag înnenbtg a brmsri ne Dorobanţii mi ne Seimeni. în skbrtg timng omtirile aliate ag isbstitg a sforiima tote bandele, a le r&sini, a le nimiui, mi a restatornini ne Konstantinb Vodi» în tronblb seb. Dar, dbm> ne aliajjiî as ernits din seara, s’a întors» sns korns, kare în timnsls nersekstsrii fsgise în Ardeal», mi sninds-se ks rarMinisele rebelilorg, as înnensts earainî a se faîe ameningi;torî linimtiî nsbline. Konstanting Vods atsnne a trimis» assnra lors ne Vornikslg Ilreda Brankoveans mi ne StolnlkslS

104

ISTORIA DACIEI

Radb Fărkătnanb, kariî, sbrnrinzăndb-î la Tărgblb Bengi, ini dăndb-le răsboîb, ab bnisb o mblţime din ei, nrinzănds mi kiarS ne SnătariblS Xrizea ne era în frsntea lorS, ne karele dbnă mslte kinbrî 1’aS bnisă înnr.esms kb toni komnlinii sei. Kb tote aneste, skănăndb înkă kăţi va din rebeli, ns înnetaă de a fane tşrbsrări mi reskole. O asemine stare de lskrsri skandalose ajbngăndb la kbnomtinţa Ilorţei, aneasta a destitbată ne Konstantină Vodă mi a trimisă Domns ne Mixnea Vodă III; iar Domnblb kăzbtb trekb kb totă fa milia sa în Transilvania. Konstantins Vodă a făkbtb Mitronolia din Bbkbremtî, ne o movila mare, kb sărbătorea Sănţilorb Konstantină mi Elena, kb stărbinţa marelbi Logofătb Radb Dbdeskb. Iar Doinna lbi Balama a făkbtb Mănăstirea Zetreanb, din josă de Kraîova anrone de riîbls Jiîblbi; asemine mi rakla momteloră Săntblbî Grigori Dekanolitb, ne se afli. la Mănăstirea Bistriţa de la jbdeţblă Vălneî; a mai trimis» mi mbite od6re nreţi6se mi mile bănemti la mănăstirile de la Atosă. De la anestb Domnă essistă xrisove din anii 7163, 7164, 7165 mi 7166. D.OMNULU XLIX. Mixnea Vodă 111. Anesta era fiîblb unbî Romănă ansme lene Sbrdb. Fiindă înkă nrea jbne, s’a dbSb ta Konstantinonole, 1658. Dupc ciiro-^bnde, nrin relanibnî infame kb Tbrniî, se lini de **ibnicelo. locaio nele Sinan-IIaoia arătăndb-se ka fii« alb lsî Radb Vodă I mi nenotb lbi Mixnea Vodă II. Sinană-IIama, gă sind» okasibnea destitbărel lbi KonstantinS Vodă Bassarabă, mijioni să i se dea domnia Iţereî Mbntenemtî. Venirea lbi se însemnă nrin kalamităţi de totb felîblă; kăni adbkănds kb sine mblţime de TbrnI mi Tătari, anemtia s’aă bnitb kb Dorobanţii mi kb Seimenii mi nb nbmat kă aă nrădatb totă geara fără krbţare, dar aă mi robită o mblţime de lăkbitorî nevinovagî. Mixnea Vodă, ka bnblb ne nbtrea în sbfleD. Chr.

PARTEA. IV. EPOCA IV.

CAPU I.

105

tslă seu nlanurî de anostasie, nu numai kt nu ktuta STi-î înfrâneze, ni înkt statornici eartrni ordinul» Dorobanţilor» în nuterea sa de mai nainte. lle ltngt aceste a încenut» st se anrovizione ne askunsu ku tunuri, nrafs iui bombe, a mai kîema omeni sub arme, mi a întlţa înttiiturî înnrejurulu mtntstirei Radu Vodt, dtndu-I nutere de resistinţt ka unei cettţi. In dekursulu acesta, Ilorta destitutnd» ne George Şte fan» Vodt din Moldova, a trimisa în loku-î ne Georgie Vo dt Gika I. Destituatulu Domn» treku în Transilvania, uii lufcndu ajutorau de Unguri de la Georgi Rakoţi, a intrat» în Moldova ku xottrtre s*l goneaskt ne Gika Vodt. Dar acesta a trimis» ne fiîulu seu Grigori ku omtire, mi înttlnindu-lu s’a bttut» mi l’a învins» la lokulu kare se kiamt Strun ga; în ktt» Ştefan» Vodt, ku nrea nuţinî Unguri, a nutut» st se întorkt în Ardeal». Dunt aceasta Kakoni, deklartnd» kt voemte a se skutura de suzeranitatea Horţel Otomane, îmntratulu a trimis» asunrt-î ne Vizirul» Meemetu-Kiunruli, ordontndu tot» o datt Xanului de la Krtrn» mi Domnilor» Romtni ka st îa narte în esnediţiune. Atuncc Mixnea Vodt a kiematu ne boeri mi le-a deskonerit» nlanul» seu ziktndu-le kt era timnu st se uneaskt ku Rakoţi mi st skuture jugul» turcesk». Boeriî, mtiindu nuterea cea mare a Turcilor» nu s’atf unit» ku Domnul». Mixnea Vodt dunt aceasta adunt ne ktnitanî mi ne Ius-bamii (xiliarxii, koloneliî). mi dunt ce îi sunune la jurtmtnt», le deskonere nlanulu seu; dar mi acemtia nu sau nrimitu. Ku tote aceste, ftrt a divulga nici refuzul» bocrilors, nici al» ktnitanilor», el» komandt rilekarea neşte Karnaţî, ku kuvtntu de a merge asunra lui Ră kogi în akord» ku Turcii, iar ku nlanu ka, trektndu akolo, st se uneaskt ku el» mi st întorkt armele în kontra Turcilor». Dar ajungtnd» la satul» ^ireuiu, de unde trebue st înceant a sui muntele .Kraîului, de odatt unii din boeri îl» ntrtsesku mi se întork» la Bukuremti, iar alicii ku omtirea se întork» la Satul» Tonlea ne ana Teleajtnuluî, unde era anrone tabtra turceaskt sub Kadirî>-IIama> Mixnea Vodt, vtztndu kt a rtmasu numai ku o mt-

106

ISTORIA DACIEI

nt de omeni, mi kt nlanals sea era st se ‘ deskonere, s’a întorsS mi a ktzata la ninîdrele l«î Kadirg-IIama, mi dtnda-î dararî nreniose, l’a ftkata a krede kt boeriî se! îlg în demnai la anostasie. Atanne îndatt aa tteata kanala marelaî Snttaria lltrva Btrktneska, marelsî Ilostelnika Istrati Gindeska, Agtî Rada Berseka, ktnitanalai de Romi Vintilt, mi lsi Badea Vttafoli de Hamktrie. Totă odata triraiijtndg ne Dinkt Strbala Armamala nela mare ka nosta, a anisa ne inonentalS Bani Ilreda Brtnkovana, ne kare-lS ltsase lokotenent«-la Ttrgovimtea. ITe timnala anela bttrtnala Ilostelnik» Konstantina Kantakazena, ka tott kasa sa mi ka ginerile sea Snttariala liant Filineska, netrenea ka aatorisarea formalt a Domnalai la momia sa Mtgareniî anrdne de manijl ne valea Ilraxoveî. Ela dtdase nama! ne doi din fiii seî ne ltngt dom nie: ne Drtgani Logofttsla mi ne Illerbana Ilostelnikbla; dintre kari ne Drtgani îlă trimisese sola în Transilvania, îar ne Illerbana îla avea ne ltngt sine ka Ilostelnika mare. Mixnca Vodt, determintda-se a nerde ne togi boem kari mtieaa nlanala sea de anostasie, mi nrenainda kt Kantakazeni. mi ginerile se» trebaea st rntie aneasta de la Drtgana mi Lllerbans, a ordonata la! Ktnitana Tadora st se dakt ka ostamiî de la Ttrgovimte mi ka Illteamiî de la Ialomirja mi st-î nrinzt fort de veste. La 13 Anrilie 1658 ktnitans Tadora nleakt; dar ntnt a na sosi, bttrtnala Kantakazena, simninds, se rtdikt ka tott kasa sa, ka ginerile sea, ka femei mi ka konii, mi, dant ne a netrekata dot zile mi dot nonyi nrin ntdarile nele dese ale BanenialaT, nrin notinî lttarame mi neamblate, a trekata în fine la Bramova. De akolo latnda ne fiiala scs Drtgana, karele se afla sol« (sas agenta,) a trekata ka tott kasa la Moldova; anoî, skriinda mi fiiala! sea Illerbana, Ta adasg mi ne ela akolo. Faga anestora boerî a santrata forte ne Mixnea Vodt; dar ktinga sa era nrea înttrziatt. Tarqiî, trektnda în Transilvania mi amnltnda-se de jafari, s’aa întorsa în rjeara lora neste Dantre. Ka ei s’a întorsa mi Mixnta Vodt. Ka t6te aneste ela tota natrea

PARTEA VI. EPOCA VI. CAPÎJ 1.

107

nlansls anostasieî, ini ne ele o narte avea înţelegeri sekrete kb* Rakoţi, Tar ne ele alta se arata forte sbnbsb IIorţeT. A îmienbtb ne înyetbl» aadsna oiutirî, înnrbmbtendb-se kb bani de la Tbrniî nei bogaţi din Konstantinonole mi de la nei de ne lungii Dsrnsre. între volbntiriî xie krBma sbb arme, erab mi kîarb Tbrnî, k^rora le anta konsiderare mai deosebiţii, snbindb-le k'B elb ne askbnsb este adoratorib alb religibneî lbi Moametb. Atbnne nea mai mare narte din boeriî emi graţi, obosiţi de nevo le strai nrBtorţei, a venitb de i s’ab înkinatb; mi elb le-a datb ertare mi i-a ksatb în nane. Dar bstranblb Kantakbzenb kb ginerile mi kb fiii seî nevoindb a se întorne în ţeara, Mixnea Vod'B a trimisS la Horte de î-a nuratb k'B s’ab xainitb mi k'B kiibta se tbrbbre amEndoE ţerile. Viziriblb MeemetS-Kibnrbli a trimisS doi Kanbgi-bami la Moldova, mi, IbEndb ne Kantakbzenb, l’a adbSb la Kon stantinonole. Mixnea VodT» a trimisb totb odate ne khmerîslb Kolţa Doineskb, ne Nikblaî Sofialib mi alţi boeri kb darbrî de bani la Vizirblb, ka st» mijloneask'B SE-lb kondarne mi SE-Ib buizr». Kantakbzenb fbkb anelb la ibbirea de drentate a Divanblbi, bnde înfoţimEndb-se de faţ-B mi kb Vizirblb se deskblnE zilrandb lra elb a fostb bnblb din iiei întei karele a nriimitb mi s’a aratatb sbnbsb lbi Mixnea VodE kEndb a venitb în ţeara»; k’B Domnblb l’a fostb onoratb kb rangblb de mare Logofotb mi ne fiii sei kb alte rangsri; kE, fora a da nelb mai mikb semnb de xainie, a fbgitb la Moldova nbmai nentrb ka sE-mi skarie viaţa, lie mi-o vedea ameninţate ka a altorb boeri. Atbnne agenţii lbi Mixnea Vod'B se konfbndara de totb mi se retrasera din Divanb kb rbruinc, iar Kantakbzenb erni kb ondre mi liberb de ori ne îngrijire. DbiiT» nbţinb timnb sbfletblî» nelb îrirabteţitb alb lbi Mixnea Vod'B osindi la neire o mblţirae de boeri; elb bnise ne Vornikblb Radb Gindeskb, kb doi fraţi ai sei NegoiţB mi Moise, ne marele SnEtarib Sdrimtea, ne Klbneriblb Diiks, ne marele StolnikS Rada Ftrksman#, ne marele IlostelnikS F-rn-kiiuians, ne marele nbstelnikg Dimilis Hindans, înnresn-B ks fiislS seg Ilreda LogofT.tslg, ne marele Komiss

108

ISTOIUA. DAOIEI

Badea Koratueansl», ne KlsnerîslS Stroe Bersesks. ne ma rele Ktnitans Vasilie Kt, mnine an», mi aliţî mal mslijî Kadavrele auestora se arsnkas de ne feredin boerî. strele K»rn,eî Domnemtî afart în «lin.'B, îar Dorobann.il, lutnds-le, le ttras ne strade, le ktlkas în ni'iîore, mi, refer ztnd» de a le da rsdelols soro înmormântare, le arsnkas în loksrî nek»rate. Anemtî sbirî viola» ntnt uii femeile boerilors, ssnsind«-le la felî»rî de kin»rî mi nrtdtndsdc fora nmî o omenie. Aueste krszimî Mixnea le îndesi ktnds se determinai a nsne în lskrare nlansl» se» de auostasie. Atsnxie, nemslijtmit» k» soingele ktt» voirsase, îmi adsnt omtirea, mi k» ktltrimea înkonjsrt Ttrgovimtea, îar nedestrimea o n»se st dea ntvalt în oram» mi st> treakt ssb sabie ne togi ltksitoriî ktn,î mai remtsesert. Dsnt aceasta, trâgikt vitejie. îm! îmntnji omtirea în dot kornsri, ne kare le trimise de bttsrt, arsert mi nrtdart Broiila, Gîsrgsl» mi tu te marginele Dsntreî, trektnds ssb sabie ns nsmaî ne Tsrqî. dar mi ne kremtinî, fort niuî o jsdekatt sa» msstrare de ksget». Iar uentr» asemine bravsri îmdna la rangsri de koinitanî mi de boerî ne Dorobann.il xieî nromtî, ktrora le dete mi kostsmsl» Snaxiilors snre a-î faxie mai îngrozitori. Aszind» de aneste Ssltansls se smuls de mtnie; îar Vizirsls Kisnrsli mi neî-l-alijî Tsrnî mari se mira» ksms de s’a revoltata omsla auesta, ftrt st fi ssferits ktt» de nsLjint ssritrare din nartea IIoiTjeî. Deuî aa trimis» ne Kt* nitans Ilama Serasklersl» ks ouitirî assnra n,ereî Rorntnemti. Acesta, sosind» ftrt înttrziere la R»mxiîskg, a ftksts nod» neste Dsntre iui, trektnds, mî-a amezats tabtra afart de Gîsrgîs, înttrind’o ks mani^srî. Mixnea Vodt, adsntnds-mî omtirea, înainte de a ntmi assnra Tsruilor», s’a rtnezit» mai înttî ntnt la xotarsl» Transilvaniei la Rsktrs, snde s’a înttlnit» ks Rakoiji mi s’a legat» ks jsrtmtnt» în alianijt nedesntriiitt. Xottrtndsse între altele, ka st goneaskt mi ne Georgi Gika din Moldova mi st nse în loks’î ne Konstantins Vodt Bassarabs, karele se afla emigrant» în Ardeal», a» lsats mtssrile srmttore: Konstantin» Vodt, st meargt st ksnrinzt Moldova, Rakorfi st meargt as»nra

PAI1TEA IV. EPOCA IV. CAP 17 I.

109

Ternilor» «ie intraserx mi ne la Bxnats, îar Mixnea sx nxnieaskx assnra nelora ne txbxrîserx la Gisrgîs. Ama darii, Konstantins Vodx, nlekxnd» ks rnrâse mii de omtire &ng»reaskx ssb komxndsl» «nsi kxnitan», mi intrând» în Mol dova, a bxtsts mi a învins» ne Gika Vodx; dar anesta, alergxnds la Krxrns, a venit» k» omtire txtxreaskx, mi atxts de tare a bxtsts ne î>ng«rî, în kxts Konstantinx Vodii, k» nrea nsijini omeni, s’a întors» în Transilvania. Atsnne Tă tarii a» nrins» ne Vorniksl» George Bxleansls mi Pa» d»s8 skav» la Krxms. de »nde skxnxnd» mai tiirzis, s’a inter nat» în neara M»nteneaskii. Iar George Gika Vodii, dsnx hg mi-a leat» domnia nerdstii, a nrimits .ordin» sx nxinaskx înnresnx k» Txtarii as»ura l»î Mixnea. Rakoiji, ne lxngx omtirea ne dedese l»i Konstandins Vodx. dete mi l»i Mixnea ens korii» de omtire s»b komxndsls l«i Kxnitans Gasts. Anesta, nlekxnds din Txrgovimtea înnresnx k» Romxnii as»nra Ternilor», întimninx sn» korne de Terni la satele Frxtemtii, assnra kxrora rxnezindx-se k» ferie. î-a sfxrxmat» k» totele mi a gonite ne kxju skxnaserx nxnx în tabxra lor» nea mare. în nuntea aueea, Mixnea Vodx nriimi mtirc kx Rakorji f» bxtsts în Banat» de kxtre Terni, kx Konstantins Vodx fe asemine învinse de Txtari în Moldova, mi kx Gika Vodx vine înnre«nx k» Şeitan» Galga assnra lsi. Aneste Pas însnxÎDrentate forte mi Pa» fxksts sx se retragx la Txrgovimtea iui sx se înkizx în netate snre a se auxra. Dar Dorobanijii se vorbirx sx le nrinzx mi sx-ls dea ne mxna Ter nilor». Mixnea, simijinds koranlotsle, trase nrin bani kxijî va Dorobanţi în favorea sa mi eminde nuntea din Txrgoviintea, treke în Ttransiivania, ende neste ksrxnds mi meri. Iar Ternii mi Txtarii, revxrsxnds-se ka torente assnra ijerei. a» jefsit’o mi a» nrxdat’o fxrx krsjjare; denx kare, lsxnd» în robie mi o mslijime de kremtini, se întorserx. Mixnea Vodx domnise abia doi ani; de la el» se gxsesks xrisove din anii /167 mi 7168.

110

ISTORIA DACIEI

Domnulu L. George Vodă Gica /. Dani faga laî Mixnea Vodi, a venita George Vocii |Gika ks nstere de Titarî mi s’a instalata la 20 jNoemvrie. Dani aiuezarea sa, a kongediata ne Saltană Galga, kslmininda-la ka dararl mi ka mslţimiri. Gika Vocii, gisinda ţeara într’o stare miserabili mi mai deşer ţi, a trimisa în t6te nirţile mi a adanata ne la vetrele lora ne lokaitorii fagari. Anoî a înuensts ka generositate a se îngriji de interesele generale, a organisa omtirile, mi a mingiea familiile nelors miserî, sas kizsţî în bitiliî, skatindale de darea anaali kitre stata. Dar linimtea sa na diini nrea malta. Konstantins Vodi Bassaraba karele se afla în Transilvania, înţeleginda-se ne askansa ka Dorobanţii, ka Seimenii mi ka neî-l-alţî ostarnî, s’a ridikata ka naţini omtire de Ungari mi a trekata firi de veste în ţeari ne la Kiînenî. Gika Vodi, înureani ks boeriî seî, abia ava tini na si fagi mi si se retragi la Gîargla în netatea tsrxieaski. Konstantins Vocii intri în Bakaremti la 1 Mala mi nrimi sananerea lokaitorilora mi a omtirilora. Dar Dorobanţii, Seimenii mi Romioriî aa înneiiata earimî a sanira ţeara ka riatiţile mi ka nridiMÎanile lora : strikas mi rineaa rirodsktele seminitsrilors de ne momiile boerilors, mi fiueas în tote zilele eknesarî kriminale. întră ana din zile, ne kinds boeriî fsgiţî ka Gika Vodi, se aflaa ka femeile mi ka koniii lora în înnrejarimile Gîargîalaî, o neati din anemtî 6menî înristiţiţî s’a renezits asanra lors ka fiare tarbate mi ne anii aa nridata, ne alţii as nrinsa, ne alţii aa fagirita nini ’î-as înekata în Danire, — dani kare anoî s’as întorsa earimî la Bakaremti. II orta, aazinda de aneste neorindaele, a xotirita si trimiţi omtirî de Tarnî mi de Titarî, si riearzi ne toţîRoniiniî mi si dekîare ţeara de Ilamaliks. Dar Gika Vodi, ka boeriî kiţî avea ne lingi sine, as fiksta rsgiminte la îmniratala ka si na se îndare de darerile nevinovatalaî noD. Chr. 1GG0.

PARTEA VI. EPOCA VI. CAPU 1.

111

noru kremtinu, ni sii le clea ajutori» ka numai st> goneaskfc ne Konstantinu Vodii Bassarabu. Sultanul», viind» la komnttimire, a trimis» ne Aslan-Uama mi ne Sinan-IIama ku orntire turneaski» nrekumu, mi ne At-Msrza ku Tătari, ka st> statornineaskii ne Gika Vodii în domnie. Anemtia, vi ind» mi înnreummdu-se la Giurgiu, au nlekatu la 21 maîs snre Bukuremtî. Konstantinu Vodi», nebizuindsse a se onune, a fugit» înnreunii ku kT»gî va omeni de kredingii neste mungî mi a trekutu în geara Kazaniloru, liisiindu-mî sogia în Transilvania. Astfelîu statorninindu-se eari»mî ne tron» Gika Vodii, Turcii mi Tătarii ne veniseră ku elu trekura la Rumava, unde, înm-eun'Lndu-se ku Buda*IIamasi mi ku Seudi Ali-IIama, nlekarii asunra lui George Rakogi în Transilvania. Akolo din josu de Kluju, ne ana Samomuluî, se fiiku o b^tadie înfrikomatii/ nu însii ku arme de foku, ni ku sabia în iniinE mi rientu la rientu. învingerea însi» ramase a Turniloru, ki»nî erau mai mult» de 40 mii, kfcndu Ungurii erau abia 8 miî. Atunne mi Rakogi, arunlvT>ndu-se ku sabia în nmiî în mijlokulu Turniloru, nriimi o lovituri» de m6rte la kanu; nu kiizu însii în inimile inemmloru, ni fugi la Oradia ma re, unde zi»ku mi muri dunis o domnie de 29 ani. George Gika Vodii, domnind» în geara Munteneaskis, ordoir& sii adune dările snre a trimite la Hurte tributul» duni. datint. Dar lokuitoriî, sau din neavere, sau din viklenie, se onuserii.ku xotiirîre; unii se askundeau ne tiikute; algii se adunau grămezi ini deklarau ku strigate kii nu se sununu; îar algii înnenurii a komulota kiâr asunra viegei Domnului. Sosind» însii mi trctaid» terminulu trimitereî tributului, s’a mimieatu Viziriulu Kîunruli mi a ordonat» gi nerelui seu Mustafa-Dama de la Silistra de s’a dusu fort de veste ku doii mii de Turnî la Bukuremtî mi riidik'Lndu ne Vodii Gika, l’au adus» la Konstautinonole soi-ini dea seara* nentru neregularitatea sau nekananitatea sa. înnreun* ku Vodii Gika n»dikarii mi ne Ilostelnikulu Konstantinu Kantakuzenu, ne kare-lu aduserii la Andrianonole, • unde se afla Vizirul» netrekimdu înnreunii ku SultaA

112

ISTORIA. DACIEI

n»ls Meeinets. Vizirsl», kîemtnds Iu ne acesta înaintea sa, îl» msstr'B nentrs nessnsnerea ijereî la trimiterea tribstsl»! uii-î snsse k* a skriss ginerelsî se» ka s*l Ta ktrmsirea rjereî, redsktiids-o la Ilaiualîk». Konstantin» Kantakszen» nltnse amar», ini ktztnd» la nimorele Vizir«l»î îl» r»gT, ks lakrtmi st î fie milt de biata ijearoi, ini se n»se ne sine kezauis kt va nl'Bti n,eara tribstsl», kT. va rtsnsnde la tote nererile îmntrtiiiei. n»maî st retrage de astt datt »rgia sa. Vizirsl», karele ksnointea de mai nainte ne Kantakszen» mi-ls onora nentrs înijelemiisnca mi nentrs virtsijile sale, se îmblânzi, revokt ordinal» dat» lsî Msstafa Ilauia mi ertt de morte kîar ne Gika Vodt. Vizirsl» Kîsnrsli avea attta înkredere iui resnekt» în Kantakszen», în ktt», k» okasi»nea întsrntrei la Konstantinonole a Ssltanslsi ad»ktnds-l» mi ne el», îl» înstrmnt st-i nronse ne uine va sokoti kanabils ka st’i dea domnia ijereî. Atsnae st fi vtz»t» uineva ne Greuiî jJ,trigrtdenî ksms se rsga» de KantakszenS, Ksms îl nroraiteas, ksmS îl nronsnea» mari ssme de bani, k»ms îl» lingsmîaH, ksms îi strstas mtna, n»mai ka st uron»e ne snsls din eî nen trs domnie. Dar Kantakszen», k»nosktnds iiofta lor» de înavKijire, ltkomia lor» ^iea neîndestslatt, mi arilekarea lor» nea neînvinst kttre nedrentocire mi rtnire, n» s’a îndsnlekats nim într’sns kins ka st> nron»e nre vre snsls din eî. nenfcr» ka st> n» jefseaskt eartinî ijeara. între komneijitoriî de domnie se afla mi Beizade G rigori liîsl» l»i George Vodt Gika, karele rsga ne Kantakszen» mi nromitea kt-I va fi ssiibss ka »n»T ntrinte uii kt n» va emi din konsilisnlc sale. Kantakszen» se îndsnlekt a-ls nrefera ne auesta, ka ne snsls \ie fiind» ntsksts în Moldova l’a sokotit» ka inimt mai romtneaskt mi mai ks dsrere nentrs binele loksitoriiors mi al» ijerei. Deui, lstnd» de la el» jsrtmtntâ mi îndatoriri în skriss, îl» rekomtndt de domn» ka din nartea n,ereî; dsnt kare, înftjjinitnds-se la Ssltansls nrin Vizir»l», nrimi stemele Domniei mi rilekt ftrt întârziere sure

113

PARTEA IV. EPOCA IV. CATU I.

ijeara Romăneaskă. la Konstantinonole.

Iar Ilostelmkulu Kantakuzeneu ramase

Domnulu LI. Grigore Vodă I Gica II. l^eara se afla în starea nea mai tănguibilă. Din kausa răutănjloru omenemti, kîar urgia lui Dumnezeu se(D. chr. koborî asunra eî: mai întăiu robirea, nrekumu s’a{ Din vechile chronico zis« mai în urmii; anoi bolii de niuniă în trei ani locale. dearăndulu; anoi doi ani de fomete înfrikomatii, în kătu omenii se ijineau ku rădăninelo arburiloru; anoi enidemiî de morte, dintre kare unu felîu de bube ku flogosis, kare adu ceau mdrtea mai renede de kătS diurna, mi kare erau înkuîbate mai mults în Bukuremtî mi în Tiirgovimtea mi mai ku seamă între Dorobanţi mi Seimeni. Ile lungii aceste, neferinirjii lokuitorî sufereau Mele mai kumnlite sunărări din nartea Turniloru desnre Dunăre: unii se îmnrumutaserii de la ei ku bani, algii ku nrodukte în timnuls fdmeteî, mi, nefiindu în stare a le întorne, se sununeau la t6te jafurile mi maltratările. Grigori Vodă Gika, viindu în ijeară la 6 Dekemvrie a anului 1660, în ama neferinită stare a găsită Romănia. ^Ie le întăîu îngrijiri ale sale au fostu nentru ka să uiuureze datoriile lokuitoriloru kătre TurMî; nentru aceasta a întrebuinijatu nu numai veniturile Vistieriei, dar kîar mi ne ale sale. Dună asemine măsuri generose, însumi Dumnezeu a trimisă bine-kuvăntarea sa asunra ijereî: nămăntulu a deskisu tesaurele sale; fruktele mi nroduktele s’au făkutu ku îmbilmugare; vitele s’aă înmulţită ku ferÎMire. Toiji lokuitorii într’unu kuvăntu au înnenută a resnira nlăMerile vieijei în nane, în linimte mi în ferinire. Iar Ilostelnikulă Konstantinu Kantakuzenu, întorkăndu-se în n,eară, nrimi de la Domnu multe muln,ămirî mi gratifikărî, nrekumu se vedo din xrisdvele ne au rămasă nănă astăzi/ refusă insă ori ne dregătorie nivilă ne i-a nronusu Domnulu. 8

114

ISTORIA DACIEI

Inttmnfondu-se sti moroi Meemetu Kiunrsli Yizirulu, Sultanul» a numitu în loku’i no fiîulu se» Axmet-KîuriruliZade, mi neste kuromdu îl» trimise ku omtiri. asunra Unga riei, autoriztndu-lu a lua ku sine mi ne Domnii din Moldo va mi din ţeara Munteneaskt. Ama dani, iilekLndu mi Grigori Gika ku omtirea Romomeaskai, Iut, ne loingoi sine mi ne trei fii ai lui Kantakuzenu: ne Dnigiui Ilaxamikulu, ne Hlerban» Logofrvtulu al» doilc, mi ne Konstantin» Ilostelnikulu al» doile. karii serveau ne Domn» ku kredinţt mi ku dragoste. Iar boitnmulu Kantakuzenu ruinase akasoi, okum&ndu-se ku fante kuviose, nentru kare se sokotea sin gurul» omu ferinitu în ţeara Romomeaskob, mi kasa lui se numea kasa lui AvraamS. Dar invidia, kare nu note suferi virtutea, rtdikt ne doi boerî asunra virtuosului Kantakuzenu: unulu numitu Vorniku Strofic Leurdeanu RoraomS, mi altulu Vistieriulu Dumitiramku Konstantinonolitanu. Anemtia amoindoî, rxmoiindu k'Bîm'Bkami în linsa Domnului, isbutiroi a fane ne D6mna Maria a se uni ku ei sure a nerde ne Kantakuzenu, karele era ku o stavifo în kontra anlektrilor» loru snre abuzuri. Ilentru aneasta skriseroi Domnului kt anesta îlu cîroimte koitre Turni ka inemiku alu înintroiţiei, koi nu resnekteazoi niiiî de kumu ne Ddmna Maria, kt’nii bate joku de. ea, koi înterît'B ne nonoru a nu nfoti d7>rile, mi altele de aneste, de kare inonentulu Kantakuzenu nu avea ninî o idee. Intorkoinduse Grigori Vodt din esnediţiunea asunra Un gariei, numiţii intriganţi îi emirii înainte, mi, ne lungii nele hc-î skriseseroi, îi mai snuserii o mulţime de alte minniunî. Domnul» Gika, uîttndu juroimtntulu înskrisu iie deduse lui Kantakuzenu, uitomdu datoria de rekunomtinţoi neav«.a kttrt el», uitând» kiar resnektul» ne trebuea soi aibt kttrt un» bşrbatS kare fokuse atoite serviţuri ţereî, fort a fane kttS de nuţint nernetare snre a se înkredinţa de adevtru, trimise Dorobanţi, kare-lu rtdikart ne la mezulu nonţei din kasa sa, mi la 20 Dekem. a anului 1662 îlu duseroi la Mtntştirea Znagovului. în zioa aneea, fiind» dumineka simţu lui Ignat», venerabil»!» bttrtn» se duse la biserikt mi, du-

FAIITEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

115

n'B asksltarea sântei litsrgii, se komsnikă ks sakrele taine; dsn’L aceasta, seara, no la mîezsls ironiei, Dorobanijiî îls adsseră în TranezarTslS Mănăstire!, mi akolo îls sniseră. Domnsls, aszinds de aneasta, s’a demtentats ka dintr’o le targie mi a înnensts a nlănge amars zikănds Mitronolitslsî Ştefan s mi boerilors kă mdrtea lsî Kantakszens s’a făksts faii"L de mtirea sa, mi blestema neînnetats ne Vorniksls Stroihi Lesrdeans mi ne Vistiersls J)imitramks, kari as sneltits asemine nelegîsire. . Elena, son,ia nefermitslsi KantakszenS, înnresnă ks fii seî Driiginî, Hlerbans, Koiistantins, Mixaîs, Mateîs mi George, kănătănds kornsl?; rănosatslsî, îl» dsseră la Mănăstirea lors Mărginenii rni-ls înmormăntară ks tute onorile ksvenite." Totă ijeara în adevărs a nlănss desnre nerderea snsî stălns atăts de nrei^ioss, kare făksse atăta scrviijsrî nsbline mi întimnină atăte nevoi generale. lilăngeas nevoemii mi săr manii de nerderea natronslsi mi a binefăkătorslsi lorS;nlăngeas vădsvele mi orfanii de nerderea nrotektorslsî mi ariărintelsi lors; nlăngeas mi înssniî Tsrniî de la Konstantinonole kari ksnosksseră ncrsonals ne anests bărbats meritoss mi nlins de virtsn,!. Totă lsmea osindca nsrtarea nea in grată a Domnslsî mi infamia anelors doi înrăstăn,iyi boerî; mtiinds mai ks seamă kă ne Lesrdeans îls măntsise Kantakszens de la morte, mi-î era klar rsdă, kăuî ne fiîka lsî Lesrdeans o n,inea Hlerbans, fiisls lsî Kantakszens: iar Dimitramks Vistierisls era nenots de soră lsî Kantakszens, mi a^esta-ls kresksse de miks konils în kasa sa mi-ls înainta se în trentele dregătoriilors statslsî. în ansls 16t54 Ilorta, xotărănds-se a fane o nosă esnediijisne assnra Ungariei, nrimiră ordine atăts Xansls de la Krăms kăts mi Domnii Rornăni ka să îa narte. Ama da ră Esstratie Dabija Domnsls Moldovei mi Grigori Vodă Gika, se sniră ks Vizirsls mi ks Xszeim-IIama de la Vidins, mi intrănds în Ungaria, îimensră a bate netatea Leviz. Dar Hngsriî, kănătănds ajstorîs mare de dste NemUeaskă ssb komăndsl» generalslsi Soskem, înfrăuseră ks totsls ne Tsryi, le lsară tote tsnsrile, tote kortsrile,^ neste

116

ISTORIA DACIEI

natrs mii de kara ks nrorisisnî mi msniijisnî; în ktts Tsrniî mi Românit abia fsgeas ks kornsrile lors, alsngaiji mi bttsiji neînnetats de kttrt <5ngsrî. în btttlia aneea Grigori Vodt nerds msltt orntire, mi din boerî ne Konstantins Haxarniksls, fiisls lsl Rads Armam» Varzarisls, ne marele LogofotS Ilreda Bskmtneans, ne Ivamks ^enarislS, mi ne algiî mslijî. Omtirile înfrtnte, întorktnds-se ne utmtntsls tsrnesks, Domnit Romani nrimirt ordine ka st se oureaskt la Belgradsls Strbesks. Esstrati Dabija ramase, dar Drigori Gika s’a skslats fort de voe mi a venit» la skasnsls ses; akolo, îndatt ne sosi, sns fii» als ses isbits ktzs bolnav» mi msri. Dsnt aneasta se bolntvi mi el», mi abia se înstnttomt fismemte; moralinemte înst era msnnits de dot rele înfrikomate: înttîs msstrarea de ksgets nentrs omortrea lsl Kantakszens, mi als doilea temerea de a ns-mî atrage srgia îmntrtteaskt n< ntrs kt as fsgits de la Belgrads ks orntirea, fort voea Vizirslst. Dominat» mai tare de aaeastt te mere, în fine rnî-a lsats Domna ks koniiî mi ks tott kasa mi a treksts în Transilvania; de akolo a treksts în Asstria, mi neste nsrjins s’a kobortts la Veneţia. Grigori Gika a domnit» trei ani mi ktteva lsni. Do la el» se gtsesks xrisove din anii 7171, 7172 mi 7173.

Domnulu LII.

Radu Vodă XI, premimilu Slridas. Dsnt nlekarea lsi Grigore Vodt Gika, ktn,î va boerî s’as dsss la Konstantinonole, ks nerere din nartea Dupociiro-Is®1’®! ka st le dea Domn» ne Rads fiisls lsî Leons nicelo localo şi Vodt Tomma. Ilorta akordt nererea ijereî. Leons altelo. Vodt, ksmsveni, arsnkt assnra ijereî ns nsmaî keltselele domniei dar mi datoriile sale urivatc; ne ltngt aiieste adsse ks sine mi mat mslijî boerî Grenî, kari, ksnrin— ztnd» dregttoriile nsbline foneas nrtdtnîsnile mi eknessriD. Clir.

PABTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

117

le nele mai nesuferite. Astfeliu în terminulu de trei ani ne kare i se dase domnia, Radu Vodt nu numai kt se nit ti de datorii, dar se mi înavuţi forte, mi ne ltngt elu toţi Greniî se îmbuibării de rtnirî mi jefuiri. înkeindu-se terminulu Domniei, Radu Vodt a ktzutu ku rugtminţî la boeri ka st vie ku el8 la Konstantinonole mi st-lu neart eariimi ne dtnsulu Domnu,—nromiijtndS ku jurtminte kii în viitoriu nu va fane nini unu nasu în kontra voinţei mi niirereî loru, kt va îndestula ne toţi boeriî dunii karakterulu loru, kii va fi bunu mi drentu kiitrE stranî, kt va umura ktt?> se va nutea dtrile din ţart, mi kt va goni ne toţi Grenii afarii de ktmtraiuul» nelu mare mi nîoxodariî sei. Ku aseraine nromiteri mi momele, a îndunlelcatu ne boerî ka st-lu neart câ rtim Domnu. Ilentru aneasta, înainte de a nleka kttre Kon stantinonole, au trimisu înainte ne Vel Snatariulu Drtgini Kantakuzenu, ka st nue la kale lukrurile nrin Hamii mi 6menii influenţi de ne hngt Ilortt, ku kari elu era kunoskutu înkt de ktndu fusese ku tattlu seu. Anesta, în adevtru, nuse lukrurile la kale nrekum» fuse înstrninatu, mi ktndu venirt boeriî ku Radu Vodt, tote erau gata, — în ktts a ninnea zi se înftţimart mi la îm litratu lu ku tott rtndueala mi nomna kuvenitT». Dunt ne s’ax terminata tote neremoniile, Drtgini Sna tariulu mi ku nei-l-alţî boeri au adusu Domnului aminte de nromisiunea datt kt nu va adune Greni ku sine în ţeart, mi mai ku seamt ne Nikolae Sofiali mi ne Balasaki Ilaxaroikulu, kari se ftkusert nesuferiţi în ţeart ku ura mi natima ne aveau în kontra Romtniloru. Anemti miserabilî înst, kumu au înţelesu nrigonirea ne le se fane, aflart mijloku mi învemnart ne neferinitulu Kantakuzenu, al» ktruîa kornu se aduse în ţart de kttre fratele seu UJerbanu Snatariulu mi se înmormtntt în mtntstirea Koraaniloru. Dunt ancasfa Radu Vodt veni în ţeart, aduktndu ku sine mi ne unigamii lud Kantakuzenu, kari înnenurt eartmî a se nurta dunt datina lor» desbrt ktndu mi jefuind» ţcara. Iart Domnul», în loku st se îndrente snre bine, se kunrinse de nofta nea turbatt a rtnireî mi a îmbogtţireî Snre

118

IST01UA DACIEI

a-mî îndestula asemine rioftt nu numai kt adotga dtrile generale, dar alerga mi klar la mijloace de violare. Dakt murîa boerîu sau egumenu, arximandritu sau ktlugtru simnlu, negugttorlu sau meseriamu, avutu sau miseru, btrbatu sau femee, Domnulu se deklara moiutenitorlu, nunea mT.na ne orî ce avere remast, mi o vindea în folosulu st«. Dunt konsiliurile miserabililoru seî sateligî, elu se întinse ntnt mi asunra lukrurilor.'; sakre. Mai înttî a trimisu mi a adunatu tote nroduktele semtntturiloru mtntstiremtî, mi le-a vtndutu ; anoi a nusă mi a desbrtkatu bisericile de vasele ce le de argintu, din kare uri-a ftkutS vase nentru kast, nrekumu mese, blide* ornamente nentru kaî, mi altele; asemi ne a luatu mi dot inele de aură ku netre forte nregiose de la degetele raomteloru sântului Nikodimu, ce se afl'i> la mtntstirea Tismana. Atunce mi Vornikulu Stroilt Leurdeanu, unindu-se ku Balasaki mi Sofiali, au nusu la kale ne Domnu ka st ucidt mai mulgi din boerî, învinovtgindu’I kt eî komnloteazt mi adunt omtirl ne sub askunsu ka st se reskole asunra Domnului mi a Greciloru. Snre reali sarea acestui nroektu infernalu, în luna Dekemvrie la anulu 1668, au noftitu ne togi boeriî la kurtc, unde erau numi Greci mi Slujitori înarmagî mi ku ordin u ka st-I nearzt ne togi. Par boerii, kumu au simgitu de acea sta, au alergatu ku togii la Mitronolie, unde, ku tragerea klonoteloru, au adunatu nonorulu mi omtirile din orarnu, mi le-au snusu nlanurile Domnului mi ale Greciloru. Ilonorulu a strigatu într’o voce kt nu va ltsa st nearzt boerimea gereî, mi kt-i va da ajutorîu întru alungarea Greciloru. Atun ce ernindu ku togii din Mitronolie, boerii mari mi mici mi ostamiî, s’au dusă la sătulă Kotrocenil. Akolo, konsulttnduse, au gtsitu ku kale ka st raeargt ku nhmgere la Konstantinonole, asunra Domnului. Duut aceasta mai mulgi boerî mi ktnitanî de ointire, în numiră ka 600, au ernitu din gearii mi afltndu kT> Sultanulu se afla la Larissa, unde se giitea st treakt la insula Kreta ka st o kunrinzt, s’au dusu akolo mi au arttatu nltngerile gereî. Sultanulu îndatt a destituatu ne Domnu, mi ku ordinu asnru a xottritu deutrtarea

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU 1.

119

girigradenilora din seara; tota odăii dani cererea boerilora, aa data domnia anaî boera bitrana aname Vornikală Antonie, de la satala Ilonemtî din jadegala flraxova, karele îndati a mi venita în seara. Acesta Rada Vodi domnise neste totă natra ani mi doi lanî. De la ela se giseska xrisove din anii 7174, 7175 rni 7176.

Domnulu LIII. Antonie Vodă. La 9 Anrilie s’aa instalata Antonie Vodi, îar la 11 ale acelYamî lanî fiinda zioa de IlamtT, darii celebrarea d. chr. Sinteî învieri, a fokata jaraminta ne sintala Evan-pupc chrogelia lra va nistra mi va sasginea drentarile gereî, calc. ki va fi drenta kitre togi sanamiî, fora distinkgiane de mare mi mikă, mi ki va îabi ka sinceritate ne boerî, dinda fie-kiraîa ce i se kavine. Boerii asemine s’aa jarata ki vora fi kredincîomî Domnitorîalaî, ki vora fi drengî în dregitoriile ce le se vora înkredinga, ki vora alta tote natimile mi arile dintre eî, mi togi ka natriogî mi kremtinî se vora lauta nentra lege, natrie mi Domnă nini la morte Acesta jaraminta, folranda-se mi în skrisa, s’a denasa snre nistrare în sinta Mitronolie. Dani aceasta Antonie Vodi a încenata a kirmai geara ka bfondege mi drentate. Atance mi Elena, sogia mortalaî ITostelnika Konstantina KantakazenS, înnreani ka fiii seî, vizinda ki Damnezea a trimisa gereî ana Domna drenta, a ve nita mi a data nfongere la Domnie cerandS rasbanarea asanra Vornikalaî Stroifo Leardeana nentra mortea sogalaî eî. înfogiminda-se kaasa înaintea Domnalaî mi a Divanalaî generala de Arxiereî mi boerî, Leardeana a încenata a nega, zikinda ki n’a fosta ela kalnema mi ki na avea nici o mtiingi desnre acea sta. Dar kokona Elena a înfogimata trei skrisori aatografe.ee Leardeana adresase komnlicelaî sea Ilaxarnikalaî Konstantina fiîala Armamalaî Rada Vasrzarîala, mi kare arataa ki ela a

120

. ISTORIA DACIEI

ns6§ la kale şederea bttnsnslsi Kantakszens. Aceste mtrtsriî konfsndart ne kslnern», ktm togi ksnosksrt skrisdrea sa mi ni'iî el» ns raaî nst». nega adevtrsl». Atsn'ie Domnsl», konsslttnds-se ks tot» Divansl», osindirt ne Lesrdeans la nedeansa rnorgei; se mi dete ordin» marelsî Armam» al» ITsmktrieî ka st-l» omorc. Dar kskona Elena ks fiiî seî, înfiortnds-se de krszimea »neî ama osinde, se rsgart Domn»l»î ka st-ls crte de la morte, mi st-ls trimigt la o Mtntstire st-ls ktlsgtreaskt, ltstnd» nedeansa în j»dekata Îhî Dsmnezes. At»niie Domnsls ordont mi-î legare de gtt» skrisorile 'iele de dovada, mi nsinds-ls ne sng kar» ks doi boî, jsmttate desbrtkat», îl» nsrtart ne slige mi anoî îl» dssert la Mtntstirea Znagovslsî. Akolo îl» ktlsgtrirt mi-1» îmbrtkart k» rast, nsinds-i n»mele Silvestr»; îar el» stri ga: „Ddmne, Domne, fort de voia mea mii faks ktlsgtr»! „de ktt» Silvestr», raaî bine Meemet»u. Ks asemine essemnle de drentate, Antonie Vodt ktrmsea geara, îsbinds mi tn&gtnds îsbirea nonorslsî mi aboerilor». Dar aneastt na'ie mi liuimte din fatalitate ns gins mslts. O uarte din boeri, mi a n»rae Vorniksl» George Btleans, ginerile se» Xrizea Yistierîsl», ITaxarniks Staîks de la Teleorman», Rad» ILItirbeî, mi alii.ii mal mwî, adsntndsse nongile la kasele l»î Btleans, komnlota» st ndrzt ne trei boerî, ne marele Ban» Marern», ne marele Logoftt» Rad» Kregslesks mi ne Snttarî»l» IHerbans Kantakszeng. 5ra konsniratorilor» nrovenea din kasst kt a'iemtî trei boerî era& totsdeasna natroniî nonorslsî, nrotcktorii drenttgeî mi sttlniî neklintigî ai natriei; mi maî ks seamt din kasst kt anemtia era» bine vtzsgî de togi Domnii, oksnas dregttoriile 'iele maî însemnate, mi, îmbogtginds-se, îmî btteas joks de togî 'iei lalgî. Maî mare srt înst avea George Btleans, fiiind» kt nersse Btnia Kraîovei, mi din kassa lor» ns o nstsse ktntta. Dar xieî trei boerî, simginds korarilotsls, alergart la Domn» mi trasert ne konsniratorî înaintea jsdektgeî Divanslsî. Akszagiî ns avea» drent» deskslnare de ktt» ksvintele maî sss» zise. Atsnnea Domnsls, mtniinds-se, îî skose din dregttoriilc 'ie avea», mi le ordont st se dskt st meazt ne la

PARTEA IV. EPOCA IV.

CAPÎJ I.

121

momiile lor», ka în essil». Efeste nsgin» înss, îî erfct rni-î n«se earami în nostsrile lor» de mai nainte. Intre aceste, înnlinind»-se trei ani aî domniei lsi An tonie Vodii, nlek*£ întiresnii k» togi boeriî la Andrianonole «nde se afla Ssltansl», nentrs ka si> kanete eariiini domnia. Akolo ins® se afla mi Grigori Vodii Gika, karele se îndrentojjise kstre Ilorto nentr» fsga sa în Asstria, mi ntndea sii ka nete earfcinî domnia. Atsnne, desbiminds-se kiigi-va din boerî ne era» ne liingii Antonie Vodii, mi ansme Xrizea Vistierisl», Stoîka IIaxarnik»l», Rad» UTtirbeî mi algî din fatria lor», înnensrii a nere ne Gika, kiind» uei-l-algi nereas ne Antonie. Joksl» banilor» viind» la mijloks, isb»ti a fane ka îmni»rat»l« s-l aleagă ne Grigori Vodi> Gika. Atsmie, ksm» a lsats semnele domniei, a» mijlonit» ne lungii norte de a» nrins» ne bansl» Marem», ne Vorniksl» George, sokrsls l»î Aga Matei» Kantakszen», ne Logoftitsls Rad» Kregslesks, ne Giagii Klsnerisl» mi ne Stoîka Komissl», mi î-as nsss la înkisore. Nsrnaî Sm>tarîsl» IUerban» Kantakszen» a» skiinats de nrinsdre ks fsga; dar Grigori Vodii a zis» de a» nrins» ne fragii lsî, Konstantins, Matei» mi George, mi i a adsss ks el» în geari». Etanii a ns veni Grigori Gika Vodii, g-Lsi timns Matei» fiisl» Vornikslsi Stroilii Lesrdean», mi merse ks kfcgi-va 6menî de miintsi ne tatiils se» de la m'Lni.stirea Znagovslsi; treks ks el» în Ardeal», mi, kiind» aszi de venirea lsi Gri gori Gika Vodii, se întorse în gearii nessmirat» de nimeni, iar tatiils se» leniidii nsmele mi rasa de kiJsgiira.

A doua domnie a lui Grigore Gica. Grigori Vocto Gika intrsnds în jjearr, la 20 Martie a anslsî 1672, debatE kt5 imnîsnere de dwî nost mij chrogrele, ne boeriî ne-î înkisese îî kinsea nerMdS na localo. trs sste de nsngî de banî », sab ksvsntS ks ateta aî ■ i Herere. ns era modest*. Hat» sate de nsngl fum* 200 mit dc leî, (Traducălorfnlu.J kare astăzi ar» faTie nestc 2 milione.

122

ISTORIA DACIEI

keltbitb din kassa lor» ne ltngt Tbrcî. în fine nefericirii omeni, temtndb-se st nb-mî nearzt mi kanetele, îmî vtndbrt momiile kb tiranii mi kb ţiganii, mi nlttirt globa ce le se cerea. Tot« o date boerii nartisani ai Domnblbî, bnindbse kb Grecii ce mal veniseră ne ltngt elb, anskaS ne ceil-aln,î boerî ne kari-î rntieab kt ab rtmasb kb ceva avere, mi desbrtktndb-î sbb felîsrite nretekste, îmntrijeab banii între ei. Dar natima lorb cea mai mare era asbnra kaseî KantakbzenilorS, de aceea mi voeaîs st nearzt nb nbmaî ne togi fragii dar mi to.tt familia lorS; nentrb aceasta skrieab ne sbb askbnsg Ia T-brcii de la Adrianonolo, nromigtndb-le mblgi bani, ka st om ore mi ne Ulerbanb. Acesta înst, simgindb mi kbnosktndb ltkomia tbrceaskt, fbgi la Moldova. Ilersekbtarea aceasta se întinse ntnt mi asbrira Mitronolitblbî Teodosib, fiindb kt se trtgea din familia Kantakbzenilorb. Domnblb, dbnt îndemnblb boerilorg, akbztndb-lg kb felibrî de kalomnii, îl« destitbt kb îndestblt bajokort mi-lb trimise la înkisore la mtntstirea Kozia, nsindb în lokb-i ne Varlaamb Eniskonblb Rimnikblbî, karele se bnise la tote nelegîbirile de aceastt fire. Asemine trimise la Oknele mari ne George Vornikblb, sokrblb lbî Mateîb Kantakbzenb, ne Giagt Klbcerîblb, sokrblg lbî ITIerbanS, mi ne bttrtnblb Logofttb Stoîka Dbdeskb, kare era omb de kast alb IJostelnikblbi Konstantinb Kantakbzenb; iar ne Banblb celb mare kbskrblb lbî Konstantinb Kantakbzenb, kb Logofttblb Radb Kregsleskb ginerile lbî, mi ne Mixaîb, Konstantinb, Matei mi George, fii al bttrtnblbî Kantakbzenb, î-a« înkisS în barnka bribi tbrnb; ne Ilostelniceasa Elena Kantakbzenb a înkis’o într’o mtntstire; iar rie alte rbde din familie, globindb-le, le-a liberats din înkisori. în intervalblg acesta Sbltanblb Meemetb, mergtnds asbnra Ilolonieî, kîemt mi ne Gika kb omtirea Romtneaskt. în lokblb Domnblbî rtratindb kaîmakamî Vornikblb George Btleanb, ginerile se2 Xrizea Vistierîblb, mi Vornikblb Stroilt Lesrdeanb, nefericita familie Kantakbzenb rtmase în sor ta cea mai desnerate. Acemtî trei misebilî trimisert ne Armauiblg cel» mare Drosblb Mexedinganblb mi skogindb ne

PARTEA IV. EPOCA . IV. CAPU 1.

123

înkiniT, în tote zilele îi b-Btea mai întBi la taine, anoi îi siiBnzara ks frBngiî de mBni mi-i kBsnea ka kinsrile nele mai infame kare ana ssfleta krsda mite st,-mi înkinaeaskB. Grigori VodB Gika, în tiransls kBts se afla la bBtBlie, k'Bsta ks msltB îngrijire ne Hlerbana KantakszenS, dar din norocire na-i nsts da de armii. DanB întdrnerea sa în n;earB, aazinds de kasnele ne dederB înkiuiilors, arBtB kaimakamilora sei mare nemslijamire; ei însB, ka omeni fer* de ksgeta, întBrBtas ne Domna ka sb-î mi snidB, mi-i arBtaa nBrere de ri>a kB na i-aa aniss în linsa sa. Hlerbans Kantakazens, aazinds de krszimele ne saferea familia sa, a hssats Moldova, ande trBea asksnss, mi a trekata la Andrianonole. Akolo, dBnda ntangere îmnBratalaî, mijloci, nrin kanomtingele ne avea, de se trimise ana Kanagi-bama înadinsa ka firmans în ijeara RomBneaskB. Grigori Gika, vBZBnda ne trimisala Saltanalai viinda fort de veste, VBZBndă mi firmanala îmnBi’Bteska, s?a kanrinsa de grozB mi tarbarare. DanB ane a sta, liberBnds-se arestaşi, sab nrotekijianea lai Kanagi-bama treksrB ka toijii la Konstantinonole. Ka okasianea aneasta skBnB din înkisore mi GîaijB Klsneriala mi treka înnreanB ka familia KantakszincaskB neste DanBre. George Vornikala mi LogofBtala Stoîka Dadesks rBinaserB tota la oknB; iar Banala Marenia, imbolnBvindsse akolo, fa adasa akasB mi neste ksrBnds mari. Grigori Gika, kanrinsa de teamB, a trimisa Viziralai 600 nangi de bani nentra ka st, snizB familia KantakazineaslvB. Vizirala nriimi banii, dar na voi a-mi mBnji ksgetsls ka SBnge inonents, ni ne LogofBtala Rada Kren,slesks, ne Kantakszinemtiî Hlerbana mi Konstantins, i trimise în esila la insala Kreta; iar ne mama lora Elena a lBsat’o nesanBratB la Konstantinonole înnream, ka fiii seî net mai mini Mixaîa, Mateia mi George. Grigori VodB atsnne skose din OknB ne George Vornika, sokrala lai Kantakazens, nrekama mi ne LogofBta Stoîka Dadeska mi-i înkise la ^monastirea Tismana; dar danB ne aflT, ks Vizirala a nriimita banii, ne-i trimisese, snise ne Vornikala George. Karamană Xsseins Rama Saraskerals, nlekBnda ka o-

124

ISTORIA DACIEÎ

mtirile tarnemtî în Ilolonia, a laata ka sine mi ne Grigori Vodb Gika ks omtirea Rombneaskb ini a tbbbrbta la Xotina. Sobieski, regele Ilolonieî, veni asanra lor» mi fbkbnda-se ana resbel» înfrikomat», ti stea tarneaskb se sforbmb. Karamana Ilama abia fagi ks kbijî-va ostarnî, îara nea maî mare narte de Tarn! se înckb în Nistra. Grigore Gika, skbnbnda mi ela îmnresnb kb învinmiî, n’a katezats sb maî vioi în iţearb, ni a fagits neste Dsnbre în Tarnia. Atannî mi Tlorta, destitabnda-ls, ela treka la Konstantinonole ande mi mari. în astb a dosb domnie ela a fosta ne trona namaî ana an» mi onta lanî. Ilostelnika Mixaîa Kantakazens, kare se afla la netatea Babadaga, îndată ne as aazita de destitaarea lai Grigori Gi ka, s’a dasa la Kîsnrali-Zade Vizirală, mi Meemet» klama Kaîmakamal» mi, kbzbnda la niiorele lora se ragb sb rbndseaskb Domna ne Daka VodT>, kare de ksrbnda fasese destitaata din Moldova. Rsgbraintea laî Kantakazens se askaltb mi Vizirsls i dete ordinrle îmnbrbtemtî mi armele domniei. Daka Vodb, kare ninî na intia de anesta, se amnla de bakarie mi riromise Kantakszenilora kb va îmbrbijinia familia lora, kb va nlbti datoriile lor», mi kb în timnala domniei laî vora avea tota snrijinala ne le va natea da.

Domnulu LIV. Duca Vodă. Illekbnda Daka Vodb din Konstantinonole înnreanb ks Aga Mateîa Kantakazens mi ka nenotala se» LogoDuîfceţîrrt«lg flmlS Sribtarîalaî Drbginî Kantakazens, locale. trimise înainte în n,earb ka firmansla îmnbrbteska ne Slagerîala Konstantina, fiîala Logofbtalaî Stoîka Dadesks ka sb îa kbrma gavernalaî danb datinb. Dara Kaîmakamiî laî Grigori Gika. George Baleana, ka ginerile se» Xrizea, Yornikalg Negoiijb Sbkaîans, Banala Rada Nbstsrela mi Ilaxarmks Staîka Merimîana, l’aa naşă la înkisore ka lanD. Clir. 1671.

PARTEA. IV. EPOCA IV. CAPII 1.

125

jjarî zikănda kă minte : anoî înkredinănda-se kă în adevăra vine Daka Vodă ka domnia a» înnenata a fagi snre nările de sasa ale jaderjalai Argern»; njangănda la Mănăstirea Argemalai, aa liberata ne Slageral» Konstantina, nre kare-la laar-B ka ei; anoi Băleana, Xrizea mi Negoiijă aa trekata la Sibiia în Transilvania; iara Rada Năstarela ka Staika Daxarnikal» s’aa askansa urin maniei. La 6 Dekemvrie anala 1671, instalînda-se Daka Vodă, mai întâia a liberata ne Logof&ta Stoika Dadeska kare de doai ani saferea osândele lai Grigori Gika, mi anoî a înne nata a se okana de interesele u,ării în nane mi în linimte. Deşte naiiina a venita mi Dostelnika Mixai Kantakazen» ka semnele domniei nrekama mi tote nele-l-alte rade esilate la Kreta mi la Konstantinonole înnreană ka mama lor» Elena. Domnal» îi nriimi ka maltă ondre mi le clete tatarora dregă torii dană kam» li se kavinea. Dar Daka Vodă, fiind» de natara sa lakoma mi iabitora de arginta, kăata omeni kari să-î serveaskă în asemenea nrinniniî. îndată skrise lai George Băleana mi ginerelai sea Xrizea, mi altora kari emigra seră, ka să vie în n,ară nromnţănda-le amnistie nentra to te. Anemtia veniră îndată mi, kăiiătănda în karănda înkrederea Donmalai, înnenară a-la konsalta ka să sk6tă dări noaî, nronaneri notrivite ka nrinniniile lai Daka Vodă. Da nă acesta, kănătănda mi serviijiari nabline, înnenară a jefai neferinfta ijeară mi a aianka diverse kalomnii asanra boeriiora ne na eraa de karakterala Jora, mi mai alesa asanra Snătarialai Ulerbana Kantakazena mi a fraijilora lai, kare nini na se găndeaa la intrigele ne li se nanea. între anestea, fiinda kă norta earămi a trimisa omtiri asanra Dolonieî, se dase mi Daka Vodă la bătălie ka oiutirea Romăneaskă. Dar neste karănda făkănda-se nane, s’a întors» în nară mi în dramala şeii s’a onrita uentra kăteva zile la satalS Kokommtiî din Grind» la kasa komisslsi Vlads. Akolo George Bideans k« aî s*i a îmnlst» de miniîsnî ne Dska VodT, assnra Kantakszinemtilor», îndenintnds-l» ks iote kinsrile ka să-î omore. Domnala trimise îndată ostami kredinnomi ka ordina

126

ISTORIA DACIEI

să mergă să nse wăna ne familia nersekstată. Ostamii trimimî, ajsngănds la Drăgănemtî kiars în njsnsl» Sf. Nikolae kătră seră, găsirii ne Snătarisl» Hlerban» în biserikă snde se înkina, îl» nrinseră mi-1» dsseră la monastirea Snagovsfeî, snde era» să-l» sniză ka ne tatăl» se» s«b Grigori Gika Vodă. Algî ostami s’as dsss la mornia Mărginenii, mi nrinzănd» ne Snatarisls Mixaîs ks fragii l»î Mateis mi Geor ge, mi ne ksmnatsis lor» Barbs Vistierisls, î-a» nss» ne sns kars ka să-i dskă la Kokoremtî; dar, îmbătănds-se ostamii ne drsms, arestan.ii nrofitară de okasisne mi skănară neste msngi la Brainovs. Am mai ririnss ne Stolniksls Konstantins Kantakszen», ne Vistiersls Barba Fărkăinans ginere Snatarisls! Mixaîs, ne Rad» Kregslesks ginere l«î Konstantins Kregslesks, — kari togi se afla» la Kokorăintî; anoî adskănds mi ne SnatarislK IQerbanS de la ZnagovS, î-as înkiss ne togi într’o kameră la Kokoremtî. Dar înainte de a nronede la vre o neruetare sas la rostirea vre «nei sentinge, Domnsls, văzănd» kă neî trei frag! Mixai«, Matei» mi George a» skănats, mi temănds-se de vre o resbb'nare din riartea lor», mi-a» skimbats de odată nărerea; mi adskănds ne Dlerbans înnresnă ks yeî-l-algî arestagî înaintea sa, le-a snsss kă ne viitori5 ns vor» avea nini o ssnărare din nartea sa, dsnă kare î-a mi liberat» ne togi. De timnsls anela Vizirsl» Meemet-IIama ks totă nsterea tsrneaskă a nlekatS assnra Kazavilor». Kemat» fiiind» mi Dska Vodă, a lăsat» kărmsitors în loks-î ne George Bălean», ne kare l’a făksts Ban», ne Yorniksl» Stroilă Lesrdeans, ne Logofăt»!» IHerban» Kantakszen», ne Xrizea Vistieri»lsî, mi ne Ilostelniksl» Laskarake Ksiiăresks. Geor ge Băleansls, ks tote kă se arăta ne din fagă înnăkat» ks Kântakszineuitiî, ns linsia însă a nărî mere» ne HEerbanft mi a-1» kalomnia ks felîsrî de ksvinte nerfide; în kăts Ds ka Vodă venise la xotărire kă, îndată xie va veni în geară, să-l» nearză. Ile lăngă Domn» însă, aflănds-se Stolniksls Konstantin» Kantakszen», anesta află de intrigile Băleanslsî mi skrise fratelui se» Dlerbans ka să se năzeaskă. EUerbans, ksms aszi kă Dska Vodă se întorne, îmi lsă sogia,

PARTEA IV. EPOCA IV. OAPU I.

327

koniiî mi totB kasa mi se trase la moinia sa la lloeana; de akolo, laBnda ne msmi-sa, ne fratele sea Matei, mi ire nele1-alte rade, se koborî la Giargia, de ande, trekBnda DanBrea, laB dramals kBtre Adrianouole. în kale întBlnemte no Ssltanal* Meemeta, karele ka t6tB kartea mi saita îmiiBrBteaskB se întorcea de la Silistra. Atanne IHerbana, fBrB a nerde timna, dB nk&ngere de tote saferinijele sale Viziralai, ka karele se kanomtea de mai nainte, mi nera komnBtimire mi drentate. Vizirala îi zise sb vie danii ela la Adrianonole; akolo vorbindase ka îmnBratala, aa xoton&tS sb dea domnia lai ILIerbana. Daka VodB, viinda în rţearB mi aflBnda desnre emi grarea familiei Kantakazenilora, a trimisa îndatB danB ei ne Vornikala Neaga SBkaeana, ne Ivamka fiîals lai B^leana, mi ne Xrizea Vistierialx, ka sb-î armBreaskB mi sb nearB nedensirea lora. Dar trimimii, sosinda la Adrianonole, aflaî’B kB ne Daka VodB l’aa strBmatata la Moldova mi Icb în loka-i s’a rBndaits ILIerbana. Atanxie aa mersa de s’aa înkinata Domnalai, afarB de Staîka JTaxarnikala mi Ivamka BBleana, karii a a fagitS îndatB la Moldova. DanB mBsara laatB, Vizirala trimise ana fonkijionarîa tarka înnreaiiB ka Ivonstantina BrBnkoveana, nenota lai Illerbana VodB, mi rBdikBndis ne Daka VodB din domnia ijerei Mantenemti, îls reamezB la Moldova. De la acesta Domna essistB xrisove din anii 7183, 7184, 7185, 7186 . i 7187.

Domnulu LV. Şierbanti Vodă If Canlacuzenii. Venirea laî MerbanS Kantakazena la domnia ijereî, s’a nrivita ka o întBinnlare de nea mai mare ferinire, D. Chr. kare a adasa bakarie mi veselie în inimile tatarora.- Din167D. diverse Mela întBîa akts de drentate la kare ILIerbana Vo chronice. dB a kagetata, a fosta liberarea Mitronolitalaî Teodosia, ka rele se alia arestata mi aîtata în mBnBstirea Tismana. Ane-

128

ISTORIA. DACIEI

sta, a datu îndată nk&ngere la Domnu nentru strâmbi, ta te a xie i s’a fokstS. mi Domnulu a trimis’o la Konstantinonole la Ilatriarxulu Dionisiu snre xotBrîre. Ilatriarxulu trimise îndatB ne Mitronolitul# de la Maronia mi ne Logofotal» Hatriarxiei Enaki. Domnul» atumie nduiiB DivanS mare din arxiereii, arximandriijiî, egumenii mi ton,î boeriî ijereî, unde se înfBijimarB amândoi Mi tro noimii, Teodosiu mi VarLiamu. DunB judekata urmaţii, Varlaamu, nenutBndu-se justifika, a denusu înaintea Domnului kiirja, sau toeagulu nBstoresku, mi a nlekatu. Iar IJJerbanu VodB, luund’o, o dete lui Teodosiu mi-lu instalai în Mitroriolie. L£eara aflT,ndu-se în mare miserie din kausa abusuriloru Domniloru de mai nainte, a boeriloru mi a Turmloru de ne lungii Duniire (kari fBueau mii de sunBi’Brî lokuitoriloru săteni, îmrirumutBndu’i ku bani, anoi skou,T>ndB'Lm ba nii ku autoritatea loru, anoî luBndu-le vitele mi nroduktele dunii nreijurile ne le numeau eî), uea întBiu grijB a Domnu lui a fostu ka st> se okune a fane ore kare îndrentiiri mi nunerî la kale. Nu avu inşii timnu ka si> realiseze tote nroektele sale, kBnî la anul» 1680 Ilorta, deklarBnd» resbel» Austriei, l’a kematu mi ne elu înnreunii ku Duka Vo dB din Moldova. DunB aneasta inergBndu ami>ndoi Domnii, steterB ku omtirile lorg în Ungaria lukrBnd» la o uctate de iiBmBntu; iar dunB terminarea acestui lukru, kBnBtarB voe sb se întdrkB. ITe atun^e s’a dusu mi IIostelniiieasa Elena, muma lui Ulerban» VodB, ku fiiulu se» Mixaiu mi ku fiie-sa Stanka la Ierusalimu; mi dunB ne s’a înkinatu la sBntulu MormBnt», mi la t6te mBnBstirile, dunB ne s’a suit» mi ne muntele Sinaiu, mi a jmnBrjjitu multe mile mi daruri, s’a întorsu în u,earB. Fiiul» seu i-a emitu înainte ku totu klerulu mi ku boeriî, mi au adus'o ku mare ueremonie rbiib la biserika domneaskB, unde s’a fBkutu doksologie (tedeum) mi anoî earBmî ku nomnB a dus’o la kasa sa. în anulu 1682 a nlekatu însumi Sultanul» Meemetu asunra lui Leonoldu îmnBratulu Austriei. Sosind» la Belgra dul»- Serbesku, elu ku kurtea sa a rBmasu akolo; dar Vi-

129

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

zirslS Kara Mastafa, ka Xanala de la de la KrtmS ka fote omtirile, ka Ulerbana Vodi din ijeara Romincaski, ka D&ka Vodi din Moldova, ka Amnali Mixaila din Transilva nia ini ka grafals Tekeli anostatala Ungariei, au nlekata asanra xotarilora Aastriaue. Ajanginda nini la Viena ka 240 mii ostamî, mi înkangîarind’o, a8 bitat’o în timri» de 63 zile. Dar ne kinds cetatea era anrone si kanitaleze, a venita în ajatoriala ei Sobieijki regele IIolonieT, karele, bitinda se ka Taryiî, na numai ki î-a silita a nirisi ase diata, dar i-a învinsa ka totala, în kitfc Vizirala s’a întorsa .ka ramine. Dama aneasta Taruiî, nlekinda assura Ilolonieî ka si-ini resbane, aa mers?; darii ei mi Ulerbana Vodi, ka oastea sa, dar namaî nini la Iarnî, ki»ii de akolo a kinitata voe si se întorki. Imniratala Aastrieî, armirindă umilirile Turcilor», lat din mina lora cetatea Bada, kanitala Măgăriei (anală 1686) în kare s'aa nerdata 40 mi! Ieniceri. Dani aceasta a mai luata uetatea Segedin de lingi Tissa, ka mare nerdere din nartea Taruilora. La aceste lante se afla ka omtirea Romineaski lui Snatarîala George Kantakazena, ka generala ala lai Ulerbana Vodi, dar se întorse ka nayine riminiine de omeni. între aceste a mărită mi nostelnineasa Elena, mama Domnului. JUerban Vodi ka fragii sei mi toti familia, ka klerala, ka boerimea mi ka ostamiî, netrekari kornala eî nini afari de Bakaremtî. De akolo Domnala se întorse in kanitali, iar kortegiala merse nini la ministirea Mirginenii, unde denaseri kornala rinosatei alitari ka aiiela ala memorabilului ei sojjS. Tota în anala anela a murită mi Aga Mateîa, fratele Domnului. Kornala a'iestaia îlă deiiaseri în biserika ministirel Kotroyeniî, ne kare o fikase din temelii Ulerbana Vodi, într’ană loka unde e o nidare deasi. Akolo, în tiranii nersekatirilorS familiei sale, Ulerbana Vodi mezase askansa trei zile nini gisi kina si fagi mai denarte; mi atamie, nroraiii'Bnda Mamei Niskitdreî de D:;mnezea ki de va skina de nerikolu va rr.dika ana sinta loA

, 130

ISTORIA DACIEI

karnu, ini-a îndenlinitu kuvtntulu îndatt ce a ajuns» la Domnie. în anul» 1687 Sultan» Meemetu îartrni a trimis» onitiri asunra îmntratHlui Asstrieî. Dar învingtndu-se mi aste date, Sultanul» nedensi ku mdrte xie Suleîman»-IIaiiia Vizirul». DsnT, aceasta, revoltends-se Ienicerii, a» destituatu -ne Sultan» Meemet». în al» natru-zecelea anu alu îrnntrtnieî sale, mi au rtdikatu la tron» ne fratele seu Suleîman» IV. Atunce lldrta a trimisă, nrin un» funkijionariu turku, lui Dlerbanu Vodt mskarelS, sa» înoire de domnie. în anul» următori» 1688 Illerban» Vodt a mtritatu ne fiîe-sa Manda ku Grigoramku, fiîulă Logofttuluî Ivamku Btleanu. în auevtru rea mi derant de osîndt a fost» ura Btleniloru asunra familiei Kantakuzinemtiloru, dar Dumne zei nedensise în destul» fantele loru. Ivamku, dunt numi rea lui Illerban» Vodt la domnie, se trăsese la Moldova; akolo îlu urmase mi soijia sa ku fiii mi fiicele sale; anol, murind» Ivamku, kasa sa se trase în Transilvania, mi trtea akolo ku mare strâmtorare. ILlerbanu Vodt, urmii ndu nrecenteloru Evangelice de a resnltti ku bine celor»' ce î-au ftkutu rtu, trimise mi aduse familia lui Ivaiiiku, mi-î artte tote îmbrtijimarea ntrinteaskt. Anoi, vtztndu kt fiîulu luî Ivamku era unu june inteligent» mi ku kalitegî eminente, rari ne timnulu acela, uite relele tateluî mi ale bunului seu, mi-lu ftku ginere; lukru de kare t6te lumea se mira mi anlauda. Ileste nun,inu înst nefericita Manda muri, în urma unei bule grabnice, mi o înmormtntart la intntstirea Kotrocenii ku mare onore mi ceremonie, ku assistinu,a mi a natriarxului Dionisi» de la Konstantinonole, karelc atunce se întemnlase st fie în Bukuremti. Totu ne atunce Sultan» Suleimanu a trimis» rie Iauzullarna Seraskerulu mi ne Xanul» de la Krtmu ku mulijime de omtirî asunra îmntratului Austriei, mi btttndu-se din sus» de Belgradul» strbesk», ltngt ntrtulu Driva, furt învinuri ku totul». Austriac!}, dunt aceea, as bttutu Beligradu, mi, ftkţnd» o vtrsare de stnge nedeskrist, neste 32 de zile îl» mi luart. Anoi, la 6 August» 16S8 mai luart Kukulva-

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU 1.

131

rel», anoî Sebeinsls, Logoinsls, Ormava mi Kladova; ne »rmt sns korns de Aestriani, s»b generând# Veteran» treks în neara Msnteneaskt mi ttbtrî la Ternei» Severmslsî. Atsnne LUerban» Vodt a trimis» îndată ne nenotsls se», Logofttsl» Konstantin» Brtnkoveanels, k» dareri la generalei» Veteran», rsgtnde-1» ka st se retragă» din geart nentr» kt n» ksmva Ilortâ st btnseaskt kt geara s’a xainits mi st trimigt Tttariî k» fokş mi k» sabie assnra Romtnilor». Ge neralei» A»striak», nriimind» darsrile, se rtdikt de akolo, dar se amezt k» tabtra sa desnre nartea msngilors la Ktmne-lsngs. LUerban» Vodt trimise eartml ne frate-ses Snttarîsl» Mixai» mi ne ginerile se» Konstantin» Btltneans, mi, gtsind» ne Generalsl» Veteran» la Ktmns-lengs, ende netrenea ks Brtnkovean», La» regat?; eartmî ka st east ks totels din geart. Gcnerarsl» Veteran» în fine se înd»nlekt mi trelce ks tdtt oştea neste msngî la Bramovs. Atenne LUerban» Vodt ranortt la Uirtt kt a isbstit» a fa ne ne Nemgî st east din geart, mi Ssltanels s’a bsksrat» forte mi a ltsdat» nsrtarea-sa. Assigertnd» se astfeli» desnre Terni, ULerbans Vodt se kons»ltt k» boeriî mi xottri st trimigt o densttnîsne la Viena kttre îînntratsl» Leonold», ks rsgtminte kt, daka ksms va Dsmneze» îi va ajeta st învingt mi st goneaskt ne Terni, anoî st fie geara seb antrarea sa, nentrs kare mi ea va fi ssusst ordinelor» sale. Ilentrs aneasta a trimisă ne fratele se» Snttarsle George Kantakezen», ne gi• nerile se» Konstantin», Btltneans, ne nenotsls se» Komissls ULerbans Kantakszen» fiîsl» Snttarlsleî Drtgini Mtgsreane, mi ne Komissls LUerban», fii»bl Vistieriei»! UtrvslS Vltdeske de la Anenosa. Dar dsut nlekarea ane stora, Domnsl» ktz» bolnav». Atenne, simginds-mî niortea, a kiemats rie Arxiereî mi ne boeri de mi-a ner»t» erttniene, mi le-a rekomandat» kt dent morte-i st aleagt Domn» ne fiîsl» se» ' George. Astfeli», dent o domnie ferinitt de 9 ani mi 10 leni, msri LUerban» Vodt, ttngsits de tott geara, mi kornel» se» se densse în mtntstirea Kotronenii, ftkett de el» LUerban» Vodt, între adevtrs, în tot» timnsl» domniei.

132

ISTORIA DACIEI

sale a stat» b'&rbatS ks minte, drents, bhind» ini nevindikativ». E18 a sk-tnat» geara de mslte nevoi, a immtsit» ne blegii biksitori de ssuiirT>rile ne încetate ale Tsrnilors de ne liing'b Db'Mire, ini a îmbragimat» ka bsn» nxrinte ne togi. El» nel» înfc&îs a fsndats inkola Ellineaskt în Bskbremtl. El» nel» înt'Lib a adsss norsmbsl» (m>nsmoîsls) kare inai nainte n» era ksnoskst». El» a înfiingatS nea întT>î fabrik-B de nostavS la Afsmagî. El» a fekstS m-Lniistirea Kotroneniî, nreksm» s’a zis» mal în «rnu», mi metoksl» ei în oramsl» Bsksremtiî, nsmit» lUerban» Vodă». IIiin'B ne timnsls domniei anestbia s’a ginsts obiqeTsl» de a n» se trimite tribstslS lit rei la lldrfeBj ni de a se da în niiimirea »n»i fsnkgionar» tsrks, kare venea de-ls l»a mi ano!, întovmfciuinds-se de kTitre sn» boer» nTini, la Glsrgls, da adevcringii de nrimire rni-ls dsnea el» la îmn'Brcigie. El» avea nrivelegîsri mi de la îmnsratsIS Asstrieî. De la IHerbans VodT> se gTisesks xrisove mai mslte,. de la an»l» 7188 ntiiE la 7196.

Domnulu LVI. Constantinii Vodă Bassarabii Brăncoveanu. Dsnii mortea 1»! LUerban» Vodii s’a» adsnals togi boDupo Chr.i eriî mari mi mini, înnresn'B ks Mitronolitsl» TeodoDupc chro-Ui» mi ks eniskonii, la Ksrtea Domneask'b, mi nof*?» streine, tind» sii assistezc mi ne Ilatriarxsls Dionisi» de la Kontantinouole, karele atsme se afla în gearr», asemine mi ne sn» Kan»gi-bama otoman» karele se afla venit» nentrs alte trebî îmmbr&temtl. Ile l^ngi anemtia s’a» adsnat» mi kamitani! mi sstamii diverselor» kornsrl de omtir!, mi frsntamii negsgitorilor» mi altor» trente. Aneast-b adsnare, konssltonds-se nentr» alegerea Domnslsî, n’a nststs sii se învoeaskT> ka st, aleagă ne filsi»' rainosatslsi Domn», nreksmS el» rekomandase boerilor», din kassTi kt era nrca tenwiv mi ns-ls krezsni kanabils nentrs nimte timnî ama de grei

rARTEA IV. EPOCA IV. CAPU 1.

133

Ton! însă într’ana kavanta s’aa anita ka sa al6ga ne marele Logofata Konstantina Bassaraba Brankovean», karele era nenota la! Mateîa Vodă Bassaraba. Atanne arxierei! mi boeri! aa uerata mi narerea îmnarateskala! Kanagi-bama, kama sa faka ka nâ kamva sa kaza geara în vreo sanarare. Acesta a rasnansa în aazala tatarora ka trebainga nere ka ne domna .sa-la întroneze îndată, mai nainte de a se dane mtirea din geara afara, mi tota o data sa înmtiingeze ne Ilorta, nerandă investitara. Ela nronanea mijlokala anesta, nentra ka sa skane geara din intrigile oraenilora mar! de la Konstatinonole, de inflaingele ras voitore ale strainilora, nrekama mi de karsele Grenilora nrekanegî, kari nandeska tronarile gerilora romanemtî. Atanne togi graraada s’aa dasa la Mitronolie, aa kîemata omtirile, mi le-aa snasa desnre alegere. Ostamiî, malgaminda-se, aa anrobata în gara mare namirea. Dana aneasta; adakands ne Konstantina Brankoveana, karele rămăse se la Kartea Domneaska, ne kala Domneska la Mitronolie, i s’as înkinatb'^ogî, atata klerală mi boeri!, kata mi nonorala mi ostamiî. TTe arma eminda de akolo, s aa dasa ka orandaeala maî întaîa la beserika Domneaska ande dana doksologie (tedeum) l’aa nrokîemata, mi ano! la karte, ande l’a instalata Kanagi- ama uela îmnarateska între kjmteuele mazikale mi între salve de nsmtî mi de tanarî. Atârni e Domna Maria, sogia la! lilerbana Vodă, kare dadase malgî ban! ne la ani! din boeri mi ne la ostami ka sa faka ne fiîals sea Domna, vazanda ka na nu-a înmiim ta skonala, a nlekata ka tota kasa sa în Transilvania, ande s’a amezata. Boeri! îndata dana aneastaaa fakata Arz-magzara, saS ranorta katre Ilorta, aratanda maî întaîa mdrtea la! HlerbanS Vodă, ano! nevoea kare !-a silita sa aleaga Domna fă ră voea îmnarateaska, ario! alegerea fakata în nersona ana! koboritorîa din familia stralamta a Bassarabilora mi nenota -ala kredimrîosalaî îranaragie! Mateîa Vodă Bassaraba l, înke1 Familia BrankovenilorS este alta mi a Bassarabilor» alta. Kon- J Dupo clirostantin» Vodă era flîs laî Br&nkovcan», dar, fiind» kaera ne-ţuoiog.Serb.

134:

ISTORIA DACIEI

indb' k« rsgi>mintea de a-1» interi mi k» mkezT,msirea de a fi kredinmosb ordinelor» înalte! Horiţi. Asemine a» skrisS Yizirb'lbî mi Seraskerslsî, karele se afla dinkolo de D«ni»re. Dkitl aneasta as trimis» bocri înadins» k» aktele aceste la Konstantinonole, la Adrianonole mi la Babadags, »nde se afla Seraskersl». Konstantin» Vodii, d»nT» *ie a lsat» frânele g»vern»lsî, a trimis», kşrierî ka st> întorkL ne boeriî, xie-î trimisese Illerban» VodT, sol! k'Ltre îmin,ratal« A»striei. Din aiie!a tre! s’a» întors» în iţearB; îar Aga Konstantin» BidimeaftH, ginerile 1»! Illerban» Vodî>, renmnd» în Transilvania, s’alinit» ne tangT, »n» visionarî» general» asstriak» a n»me Xasler», karele-mî înkin»ea kn k» natr» mi! de ostam! va nstea skT>na iţeara Msnteneatk’L de tirania t»r4eask'ii. Konstannot» de sora Îhî Matei» Bassarabe, dam» «ie s'a fa>katS Domn», ini-a însemite mi enitetale de Bassarab» ka anale ne era mai kanoskete Ilorijel Otomane mi domniilor» veni ne, nrekeme mi mai îabite de ixeara; n’a leniidat» înst nron»mele familiei sale nrtrinijemfl, nrekaraS se vede atate ne sigilai» se», kttS mi ne monetele.de ne timnale seS inskrinjji»nea: „KonslanlinS VoevodS BassarabS Bvnnkovcam.w Ilronamele «iele nronrie s’a laate danii momia Brankoveniî, a ki>rela origina diteazii de la Serbii Brankovinî. Istoria este astfel!»: în anal» 1372 mărind» Lazara nel»' înfcbî Samodcrske (aaSimeonu.. chronoiog.>tokrat») al» Serbiei mi al» Ilirikelaî, a ramas» doi fii; Ştefan», Serba. karele a leat» tronai» n'Lrinaesk», mi Viilka, karele a ramas» fera koniî. Lazara însii avasese mi doii fete, din kare ne nea înt»I o Ijinese Dan» I BassarabS, al» treilea Domn» al» ii,ereî Mantenemtî, Iar ne a do»a Kneazal» Vi>lke Brankovi'iî, generalissim»l Voevode al» Ilirik»l»î mi al» Serbiei angaremtî. (Vezi biografia Îhî Dan» Vodii I Bassa- rabe.) Ştefan» filai» lai Laziire, d»mi «ie Ternii a» leat» Ilirikale, a ra mas» domnitori» nsmaî assnra Serbiei; dar danii mortea sa, în anal» 1428, a lisat» momtenitorî» ne George Brankovinî, filei» 1»T Vxlks mi alS saroreî sale, fiind» k» na avea aln,l armarul. George BrankovM, însoijinda-se ka Irina, sora îmniratalal Ilaleologa, a avat» trei fii: -Ştefan», Grigori mi Lazara, din ,kari ueî doi dinte! aS fost» orbin,I de kitre Saltanal» Marad» II., Danii mdrtea lai George Brankoviuî, la anal» 1461, a ramas» momtenitorî» filele! se» Lazara, -karele, s’a înserat» ka Elena, fiika laîToma Horfirogenita Ilaleologa, De • snotal» vekeî Ilatre din Ilolononesa. Lazara ava doii fiî'ie, din kare ne Angelia a dat’o de sonie lai Ştefana DomnalS Bosnel, Iar ne Desnina lai

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPÎJ I.

135

tins Vodi, aszinds ,de aceasta nii vizindb ijeara înksnjsrati de «na sbti mii Tbruî mi neste mnnî-zem mii Titari, a skrisS de doi ori Îşi Biliaeaas ka si abandoneze asemine nlan», kare nu nbtea si adbki de kitş strikiuîyne mi neire ijereî; a skrisă asemine mi generalblbî X.isleră, antmds-î ki nlanslb'seS este ncrealisabila mi ki konsiliSrile Biliaeanblbî eraă nesokotite. | între aaeste KonstantinS Vodi nrimcmte ordinii de la Seraskerslă DanireT ka si meargi înnretmi k« Ali-IIauia kitre ninjile din sssS ale Dbnireî. Atanue elS ne de o narte skrie. lsî Ali-IIama ka si gnbeaski a se dane snre Hernen,!, iar ne de alta di ne askansS de nitire generalslbl Xasleră ka si easi înainte la ^Iernenî si întimninc mimkarea Tbruiloră. Anesta îndati se skoli ks rmijina omtire

------------ :------

-f

Neaga Vodi Bassarabă, înainte de a se fa«ie Domn». Marindă Lazară, ginerile seă Ştefani, ka drenta de momtenire dani soiiie, a domnita mi neste Serbia Sngareaski. Ştefană, dani morte, lisi doi fii, George mi Ioană: din aucintia George, kilagirinda-se, a laată namole de Massimă mi a ajansa Metronolită ala Sirmialaî; iar Ioană, karele s’a namită mi loanonolă a rimasă singară domnitorîa neste Serbia Sngareaski în anală 1465; dar murindă în anală 1469, Sngariî aă naşă domnire neste nea mai mare narte a jjereî, mi namaî o miki-narte aă lisat’o în sea ma lai Ilaală Brankoviuî (viră ală lai loanonolă), karele-ml avea tronală în Timiinora, saă Tememvarală Banatalaidin Serbia Sngareaski. Auesfa se întitala: „ Kne'aza IIax 13 Brankoviuî, BanS alS Timiuiorei mi ală Ists== rorS Scrbi/orS de ve fongn Msrzms iui Tissa.u Iar Massimă Brankoviuî, dans mortea fratelai seă, ne maî natindase onane kabaleloră ue i se finea din nartea.zeloiniloră Ilanimti, mî-a nirisită Ilatriarxia mi, laindă ka sine ne mami-sa Angelia, a venită în ijeara Romineaski ne timiială laî Rada Vodi uelă mare, karele dirainda-î o momie snre Iikainiji, d8ni namele laî, se vede, satală lai namele Brznkoveniî. Mal tirziă kizmdă mi Banatală Timiinoreî în miînile Taruiloră, aă fagită toijf stiinenon,iî Kneazalar Brankoviuî în Transilva nia, de ande dani nivilirile Titariloră aă trekata în ijeara Manteneaski, ainezmda se totă la satală Bnnkoveniî, kare le venea de momtenire da ni Massimă Brankokiuî. Massimă, uelă întiîa, fik» akolo o biserikajii, în kare se mi înmorminti. Dani aucea, familia Brankoviuiloră lai nămele de Brankovenî dani namele satalaî; kiul nrekamă dani Sirbemte Brankdviut vr6 si ziki fitală laî Branka, asemine dani Rominemte Brankoveantt vre si ziki likaitorîa de la Brankovenî.

136

ISTORIA DACIEI

asstriakă mg avea ssb komanda sa la BramovS, trezie la ^erneijî. sc bate ks Tsrniî, dar se învinge mi se retrage ks \%niăinSn,eIe omtireî Ia Rsniava. Dar dinkolo de Dsnăre Badens, generalissirasli Asstriaks, înnresnă ks gcneralsli Ve terani, rensrtăndi o viktorie însemnate assnra Tsrnilori, dsnă ne as Isati Kladova mi Vidinsli, ai veniţi la ’SernejjI. Atsnne Konstantini Vodă trimite kăTiî-va boerî să roge ne generalissimsli Asstriaki ka să treakă în Transilvania nentrs kă ns ksmva să vie Tsrnii în maî mare nsmări mi să trateze ne Romani ka aliaţi ks eli. Dar generalsli Badens ns s’a îndsnlekati, ni lăsăndi ne Xasler ks sni mare ns- mări de orntire ka să erneze la Mexedinijî, a treksti în Un garia. Tleste nsijini ai veniţi Seraskersli Fsndsk-TIama, mi Ksnîsks Xansli Krămslsî mi ai tăbărăts la satsli Hotlogiî. Akolo s’ai întrsniti mi Grofsls Tekeli, ariostatsls Ungariei, karele avea kătăva orntire komnssă din Sngsrî desertorî. Anemtia, kondsmî de omenii lsî Konstantini Vodă, ai tre ksti terii de sgomoti ks omtirile lori în Transilvania nrin msniţiî Rskărslsî. Akolo ai kăzsti de o date assnra Asstrianilors, kari, de mi mslts maî nsijini nsmeromî, s’ai lsntati ks mslte' bărbăijie. în ^ele de ne srmă Tsrniî, ai foşti învingători; nerderile lori însă n’ai foşti maî nsijini însem nate, kănî înssmî Seraskersli Fsndski-IIama a fosts snisi, mi ne lăngă anesta a maî kăzsti Tekeli (ne fssese meniţi nentrs domnia ArdealslsT) mi Aga Konstantini Bălăneans. Din nartea Asstrianilori, îmnresnă ks mslte orntire nerdste, a kăzsti nrinsi niăndrsls generali Xasleri. Iar Konstan tini Vodă, karele din vărfsrile msnu,ilors se sita la kămnsli resboîslsî, văzăndi kă Tsrniî ai învinşi, s’a koborăti mi maî întăîs a kăstati kornsli lsî Bălăncans, mi lsănds-î kansls, l’a trimişi în n,eară de l ai îngronati în mormăntsli nărinn,ilori seî. Dsnă aneasta s’a îndrentati kătră Sibiîs, snde a adsnati ne boeriî Transilvaniei ka să orăndseaskă gsvevnămăntsli ijereî. Ardelenii, văzăndi ksbsksrie sterămarea omtirilors Asstriane, s’ai adsnati ks grabă înnrejsrsli lsî Konstantini Vodă mi se găteai a-ls nrokîema Domni.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPO I.

137

Dar aneastt idee nx anxkt a lxa konsistinijt, ktnl a venit» rutire kt gencralissimxlx Badens vine kx mxltt orntire axstriakt, dxnt kare Txrniî mi Tătarii s’ax întorsS mi ax trekxtx neste Dxntre, iar Konstantinx Vodt a rtmasS în naTie mi linimte în skaxnxlx sex. La anxlx 1691, mxrindx Sxltanxlx Sxleîmanx IV mi rtdiktndx-se la îmntrtTjie Sxltanx Axraetx II, acesta kttrt nrimtvara anxlxi 1692 s’a skxlatx st meargă kx omtiri eartmi asxnra Axstrieî. Atxnne mi jxnele Vizirx Mxstafa-IIama Kîxnrxlix a skrisx lxî Konstantinx Vodt ka st meargt kx omtirile sale st ntzeaskt trekttorile din mxni£iî Ardealxlxi. Konstantinx Vodt s’a nxsx la nostxrile xnde i s’anreskrisx. îar Vizirxlx a nlekatx kx t6tt nxterea sa kttrt Beligradx. De akolo Vizirxlx s’a renezitx asxnra Axstrianilorx ne se afla» între Sovarx mi Semlinx sxb generalissimxlx Ba dens; dar de la nea înttî nioknire, ktztndx Vizirxlx, omti rile txrnemtî s’ax întorsx eartmî la Beligradx. Dxnt aneea mi Konstantinx Vodt a ntrtsitx iiaza mxnn,ilorx, mi întorktndxse Ia tronxlx sex a mtritatx ne fukt-sa Stanka kx Radx fiîxlx lxî Ilie Vodt Domnxlx Moldovei, karele se trtgea din Iletrx Vodt Rarernx. In kxrsxlx anxlxi 1693 ax trekxtx o mxlgime dc Tttarî nrin Moldova în Transilvania mi dxnt ne ax ftkxtx raxlte striktnîxnî s’ax întorsx kx o mxlrjime de omeni robiiţî. Totx odatt între Domnxlx Moldovei mi anela alx ijerei Mxntenemtî se înttrttase o mare nearţt, kare s’ar fi terminatx kîarx kx vtrsarc de stnge, dakt nrin yerile anestea nx s’arx fi strekxratx neînnetate omtiri txrnemti în lxntt asxnra Axstrieî mi a Coloniei. Dar Konstantinx Vodt Brtnkoveanx isbxtise a fane st se rtndxeeskt Domnx în Moldova Konstantinx fiîxlx lxî Dxka Vodt, dxnt kare logodise ne Maria fiîka sa. Nx anxkase înst a fane nxnta, mi a urimitx ordinx ka st nregtteaskt nrimirea Vizirxlxi Bxixkli Mxstafa-Ilama mi a lxî Salin Gerei xanxlx KrtmxlxT, kari voeax st treakt kx omtiri în Transilvania. Dxnt an ea sta nxnta de o kam datt a rtmasx; dar mai ne xrmt a trimis» ne Domna sa kx fiîka sa, înnreA

133

ISTORIA DACIEI

unii ks mai mslte kok6ne mi boerî, de a fi>kstx nunta fora

assistinijâ sa. ...-, t Ile la anul» 1695 murind» Şeitan» Axme^s II s’a ssits r . ne tron» Ssltans Msstafa II. Acesta, nlelrands It» omtiri assnra Asstrieî, înnresni. ks Silau Gereî xansl» KrT»m»lsî, a foksts nod» neste Dsniire în drentsl» Beligradslsi mi trek$nds în Banat» la Logoms, a sfT>ramat» omtirile asstriane, s^ig^nd» în betelie kîar ne generalissirasls Veterane. Konstantin» Vodii atsnne a nrimiis ordin». sii meargă la ^erneijî ks omtirea sa mi s% stea akolo. nentr» ka st» m&zeask'E a n» se senara de 'Intre Asstrianî transnortsrile ne se foneas ne Dunăre snre Beligrads în trebsinijele omtireî Tsrneinti. Ile fongii aneasta avea ordin» ka sii nroksra mi ijeara nrodskte, vite, kare, mi alte îndestsforî nentr» tabtra otoma nii, — lskrs ne adsnea mare sen^rare mi greutate atiits Domnelsi kst§ mi Tjereî, mai ales» fiind» lra în ansi» anela era earna forte mare. Denii aneea a venii» altoi norsnkT>, ka st» renareze netatea Kladoveî, kare fssese sforimato de lratra Asstrianî. Abia s’a terminat» lskrsls anesteî netanî. mi Konstantin» Vodii nrimi ordin» ka sii lase kţfcjjî va din bo erî snre naza Merneijilor», îar el» sii meargă ks omtirea sa SE nBzeaskoi trelratorile mumiilor» desnre Transilvania, nen* trs ka n» kemva sii vie Asstrianiî ne akolo. Atenne Domn»l» a fosats la Herneiji ne Banslx Kornea Brailoîs, îar el» s’a dss» la rasnrjî nreksms i s’a nreskriss, de snde abia kiitra tomnii s’a întors» la Tiirgovimtea. La ansi» .1696 Sultan» Msstafa, învingând» omtirile asstriane, se întornea nrin ijeara Romiineaskii, ne la Mornegî, Intre Konstantinonole. Banei» Brailoîs, karele se afla la nsnktsl» anesta de nazii, temiindsse de vre sni> felîs de resnendere, a fsgits de akolo nontea. Domnsl», ksms a aszitx de aneasta. a trimis» mai întins ne Ilostelniksls Karamanliis înainte, ka »n»l» ne mtia limba tsrneaskT»; anoî ne Ilan-L Armamel», ne Ilostelmkel» Mixai» Korbeansltf, ra ne marele Kiinitan» Iletrea Obedeans, ka s» fakT» nregiitirile neaniirate nentr» trenere. Den1» aneasta s’a dss» mi el» în sumi, nentr» ka sii ns-mî atrag*» urgia Ssltan»l»î. Akolo,

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU 1.

139

înfegimiindb-se mai întâii» la Vizir»!», f» mbstrai» mi ameningat» tare; dar anoi îndrenfcBijmdb-se, a k'Bniitatb voe de a emit» înaintea îmnfcr&tblsî kb natrb-zem de k'tltreijT. Ajbngimdb~ la kortegîbl» ne mergea înaintea Saltanblbî, s’a dat» ne joss mi a mers» înaintea Tbibrilor», ka kiihibz», nins în marginea DbniireT. S«indb-se în barkii, îmiiBratbl» a îmbrakat» kb kaftan» ne Konstantinb Vod'B, karele dbrns aceasta s’a întors» la tron»lb se» din Tm-goviuitea. Atbnae a osândit» la înkisbre ne »n» boerib anbme sl»ger»l» Kon stantinb LUtirbei, nentrb rănirile mi abbzbrile vie fîikbse în nunţile Kraîoveî; erasB-1» nedenseask'L kîar k» mortea nentrs aaeasta, dar d»n:& rbg^minn.ile sonjeî sale kare era rads kb Domnblb,' l’a ertat», dar l’a osindit» s:b nlKteasks îndoit» jefsirile ne f'Bkbse. în mâiniivara an»l»i 1697 caninii a nlekat» Sbltanslb Mbstafa asbnra Abstrieî; trekBndS nrin Beligrad» la Ternimvar», s’a bxtbtb kb Abstriami, dar nrinmnele Ebgeni», karele-i komBnda, învingBndb-ly, s’a întbrnats la Adrianonole kb mare nerdere mi rsmine. In an»ls 1698 afl'»nd»-se Konstantinb Vod'B earBinî kb omtire la Bterneiji, a venit» akolo de la Konstantinonole mi Skarlat» fiial» lbî Aleksandr» Dragomansl» Ilory.eî Otomane karele kb okasibnea aneea se însbi-B kb fiîka DoinnblbT n»mitii Irina. At»n\ie s’a f'Bkbt» la Karloviijî mi ria\iea între Abstria mi Ilorta. N» anbkii îns'B Konstantinb Vod'B a se bbkbra de ferinirea mmei, mi de odat-B se vbz» sbrnrins» de bn» imbroxor» îmn'Bi’Btesk», rtdikat» fi>rB de veste mi dbsS la Adrianonole, »nde se afla Sbltanbl» Mbstafa. Kabsa tdtii era liB marele Mbfti», sa» învtij'Btoriblb religibneî oto mane, fiind» favorit» alb îmnBratbIbi, a gerbt» de la agengii yerei Rom’Bnemti mnm-zem de n»ngi de bani, s»b k»vmitb kii el» fbsese nrofesor» în koniloirie 1»! Konstantinb Vod'B. Domnblb nrimise mtire desnre aceasta. rekl'BmBMîbne, mi era s'b’î dea banii kb tote ki> nb se mtia dator», dar Banblb Kornea Br^ilolb mi aliji boeri n»-l» lBsarB a se sbiibne la bn» ama nretekst» arbitrari», kare ar fi servit» de i"B» essemnl» nentrb viitori». A

140

ISTORIA DACIEI

Konstantinu VodB fu nusu la înkisore î'hrh sb aîb* voe a se întBlni ku nimeni; nlBti globa kare i se nerea mi f*ku mi alte keltuele multe, dar nu nutu skBiia de kBtu adBogBndu 240 nungi ne lBngB tributulu ansalu. Ku asemine kondiijiune, kBnBtB kaftanu mi înoire de Domnie, mi se întorse în ijeara MunteneaskB. In anul» 1703 revoltBndu-se Ienicerii, au destituatu ne Sultanu Mustafa, mi au rBdikatu la tronu ne fratele se£ Sultanulu Axmetu III. DunB atBte evenimente funeste nentru ijerile RomBne, liniintindu-se lukrurile, Konstantinu VodB s'a întorsu la tronulu seu bukurBnduse, înnreunB ku ijeara, de ferinirea nBneî. întru adevBru nujjini din Domnii timnuluî seS se aflau în nusBHÎune atBtu de frumos*. Sultanulu Axmetu îi dedese xatimerifu nrin kare îi întBria domnia ne vian,B. îmnBratulu Austriei îlu krease nrinni ne mi-i dedese nrivilegîurî însem nate. Nimiku mai bunu nu avea ne dori: era învBijatu, snirituosu, avstu, sBnBtosu mi bBrbatu bine ftkutu. Avea o fa milie nsmBrosB kare-lu inkonjura ku dragoste mi kredinijB; avea natru fii, din kare însurase ne doi, mi mante fete ne kare le mBritase ne tote, mi kare adBogea ferinirea sa. Anestu Donmu a fostu nelu îutBiu karele a skosu da rea VBkBrituluî, kare imnunea treî-zeni de bani nentru fiekare vitB. în anulu 1711 deklarBndu-se resboîu între Turnia mi Rusia, s’a koborBtu Jletru nelu mare în Moldova ku o mare nutere de orntire. Marele Viziru Baltagi Meemetu IlamatrekBndu DunBrea ku 100 mii de omeni, a ordonatu mi Domniloru RomBnî ka sb îa narte la rBsbotu. Dimitrie Kantemiru, Domnulu Moldovei, krezBndu kB akuma era timnulu ka sb skane ijeara de Turni, s’a aliatu fBijiniu ku îmnBra tulu EEetru *.î■i Konstantinu VodB^BrBnkoveans, a intratu mi t KantemirS a fokatS tratat# formal# ks Ilctre uela mare. Kondijiianile, dsnoi kumg m^rtariseuite istorikslu EngelS, a» fostg srrastdrele: „1-iS. Moldova st* se m-Ergineask-s, kamS a fostS mai de demult#', iui s* fie sub nroteknîanea Rusiei; 2-lea. Domnul», boeriî mi tojj» Moldovenii sii jure kredinji-B îmnxratslul Iletrs, kstg va sta auesta în Moldova; 3-lea omti-

PARTEA 1Y. EPOCA IV. CAPU 1.

141

elă în sekretă în aceasti alianţei, dar fiijimă se aiteta a fi kredincioşă Ilorijei Otomane. De aceea kindă veni timnblă lanteî, Konstantină Vodi se trase kb omtirea sa la satblă î>rlaijii din jbdeu,bl» S’bkbenii, amtentend» ka si vie Rbinii din Moldova ini nsmaî în kază de viktorie si se bneaski kb ei, saă si stea nestra nini va vedea resbltatblă. Atbnce Toma Kantakbzenă, bnkiblămi favoritblă Domnblbî mi mare Snitarîb neste omtire, în kontra voinijeî lbi Konstantină Vodi s’a dbsă la Tletrb celă mare, oferindb-se a servi kassei sale. ^ îmniratblă ia dată ontă inii de ostamî sbb koinindblă bnsi generală nsmită Rene, kb karii Sriatarîblă Toma viind» la Bri»ila, a bitbt’o mi a lbat’o. Aceasti fante,f frbmosi nentrs Kantakbzenă mi nentru kabsa krerntini, atrase mare nenorocire ne kanblă lbi Konstantină Vodi mi ne tote familia Brinkoveneaski. îmniratblă Hetrs, nlekindă ne valea Ilrstslsî înnrebni kb Dbmitramkb Vocii Kantemiră, karele se deklarase rebelă în kontra Ilorijeî, aă venită mm din josă de Elrbtă. Akolo l’aă înkbnjbrată Tbrcii din tote mrijile, mi în ateta nerikolă îi» adbseseri în leită fo nevoită, dbni îndemnbl» Katerinei sogicî sale, si faki nane kb folosblă Tbrciioră, întorkindb-le Azakblă, lakblă Taganrokblbi, Briila mi alte ceteai.- Dbiii" aceste mi generalbl» Rene, kb Snatariblă Toma Kantakbzenă, s’aă tras» de la Briila *. Atbnce mi Konstantină Vodi s’a întors» de la iSrlagi la Tirgovimtea. Atbnce intrigile mi nenorocirile încensri a se ridika asbnra lbi; însşmî bnkii sei Snatariblă Mixaib mi Snatariblă Konstantină,. fragi Kantakbzenemti, — însbmi verii sei, Sna tariblă Ştefană mi Komisblă Radb, ne kari’î avea ka ne ni— uite fragi, — se nbseri a-lă intriga kitri Tarei, nentrs ka Ie Moldovene si se îranresne ka cele Raseratî mi s-b meargă asanra Tsrciloră; 4-lea. Domnslă de akama mi momtenitoril lai si> albi ratere absolafo în jjear&; 5-lea. Domnia Moldovei s* fie de momtenire a Kan(Nota Tradskztorîsluî). temiremtiloră. 1 Enisodulă beteliei Tarciloră ks Iletrs celă marc, astorială îlă deakrie ceva mal nre largă la istoria Moldovei din tomală III. (Nota Tradak3toviului).

142

ISTORIA DACIEI

st-î rense kansls. Anemtia as trimis» mai înttîs la Sna~ tarîsls Mixa!» Kantakszens, karele se afla emigrant» la Bramovfi, mi a» ftkstS akolo neneijile tst»ror« boerilors; ks aceste s’a fţkst» Arz-magzar» kttrt Ilurtt arttttorîs kt Konstantin» Vodt Brtnkoveans era nekredinnios». ImntrtTjieî, kt el», fiindS înijeless ks Rsuii!, a trimis» la eî ne Snatarisl» Toma karele lsase Brtila, mi altele. . Asemene akt» îl» ly'B Xatmansls Dsmiţramks Rakovijjt, ginerele. Snatarislsi Mixai» Kantakszens, mi-l?î dsse la Konstantinonole la Mi xai» Vodt Rakoviijt, karele se afla akolo destitsat». din dom nia Moldovei. Acesta nrofitt de okasisne, nentrs ka st nott ktntta domnia ijerel Msntenemtî; ian T»i,fiiT. nrimind» ntra k» bsksrie. ntzirt ktt» se note mal sekret», nentrs ka n» kşmva simjjind» Konstantin» Vodt, st fsgt din rjeart. Brtnkoveansls înşt, ka snsls ne n» avea ninî o idee desnre asemine infernale intrigi, se nregttea st însore ne fiîsls se» Rtdskans k» fiîka lsî Antiox» Vodt Kantemir», fostsl» Domn» al» Moldove!; nentrs aneasta mi trimisese la Konstantinonole ne ginerele se» Aga Manolaki k» fi!kt-sa Domnita Btlama ka st adskt ne mircast. Ildrta, kare nrimise ntrile arttate mai ssss, aijtijatt ma! ks seamt de Seit-Gin-Ali-Ilama, karele avea deosebitt natimt assnra lsî Brtnkoveans, a trimis» ne marele lmbroxor» ks sns Kansgi-bama nsrait» Msstafaga, ks ordin» sekret» ka st vie mi st rtdine ne Konstantin» Vodt ks tott familia. Anemtia sosind» la Gîsrgîs, Kansgi-bama a nlekats înainte la Bsksremtî, iar Imbroxorsls a rtmass nentrs ka st vie ks orntire, kare st-1» nott sssnine, în kass ktnds Domn»ls ar voi a se on»ne. Kansgibama a intrat» de-a drentsls în ksrtea Doinneaskt, mi înftrjimtndsse la Domn» îa arttats firmansl» de destitsare, mi, ftrt a-î ltsa timus de a se nstea dosi, l’a arestat». în zioa de Joea mare avenits mi Imbroxorsls ks 400 de Tsrnî. Boeri! î-as emit» înainte ks Slsjitorii mi l’as adsss ks mare ondre ntnt la kasa ne i se nregttise. Akolo Imbroxorsls le ordont kt adoa zi st se adsne togi la el». Kantakszinemti! tott nu ntea a» sniblat» adsntnds bani, nentrs ka st ksmnere no

PARTEA IV. EPOCA IV.

CAPU I.

343

Imbroxors rai ne Kansgi-bauia. snre a-î fa*ie st dea dom nia Snatarislsî Ştefang Kantakszen», fiisl» Stolnikslsî Konstantins. Adoa zi viind» înaintea Imbroxorslsî rai a lai Kansgibaraa Mitronolitsls Antims ks Eniskoniî, Banslg Konstantins Ultirbei, Kantakszinemiî Mixaîs rai Ştefana, Vistiersls nierbanb Bsjoreans rai 'ieî-1-aliJ.î boerî, întrebare nine est& din eî Snatarîsls? Snatarîsls Mixai» arătat.ne Ştefan». Atsnse Imbroxorsl» a nersts kaftan» ka ss-1» îmbrane, dar neafli.nd»se, Kansgi-baraa a skoss kontemsl» se» rai a» îmbr&kats ne Snatarisl? Ştefan». Dsirji aceasta skon,imd» firmansls îmni>nitesks7 treksri» în el» nsmele lsî Ştefan» (fi ind» kii loksl» n»mel»î era înadins» deskiss) rai anoî îl» netii"& în aszsls t»t»rora. Ileste nsijins sosind» rai kaftansls Vizir»l»î ks nele-l-alte sernne ale domniei, Ştefan» Vodoi merse la ksrtea Domneask» k« tota. ceremonia obransito, rai se amez^ ne tron» în zioa de 25 marte 1714. în zioa de Vinerea mare Kansgi-baraa, r&dikşnd» ne Konstantin» Vod& înnresmi k» Domna sa, ks natrs fii, ks sng nenot» înkas nrsnks, ks natrs gineri rai aliji boerî rai servitori, l-a dsss ne toiiî la Konstantinonole snde i-as înkis» în snsl» din nele mente tsrnsrî kare se nsmea Ediksle. Iar toto averea lor» deklaremdsse de îmmbr^teaskii, se smr&ri k» atota sksmmBtate în k&t» se k’bst's rai s»b vest mintele Domneî, ale nsrorilor» rai ale fetelor» eî, lskrs ks totsl» neobirâisits la Tsrni. Iar Ştefan» Vodii, sîtonds atets fanerile de bine kosts rai rsdirea iie ls lega ks Konstan tin» Vodi», întrebsinn.'B kinsrile Mele mai estreme nentr» ka st> deskonere averea Bir&nkoveanslsî, ne kare, ssb ksv^nts de a o da îmn'Bn&nieî, o îmn'Brii.ia ks Imbroxorsl». Ele 1-sngis aneste adsiiea k» sila săteni de ririn uears, ini nrin nsnerea la kale a nelor-l-aliiî Kantakszeni, arata imbroxorslsî k'L Branko.veansl» era lakoms, nedreiit», jefsitoris rai dsramans -îmniiraijieî, mi alte nîri kalomniatore, ks kare Imbroxorsl» s’a» întors» la Konstantinonole. Tot» odate Ştefan» Vod'B a trimis» ne Bansl» Konstantin» Illtirbeî ini ne kşmnatsls se» Rad» Dsdesks, ne kare îl» f&ksse mi Lo-

144 gofsts mare, tinonole, ka doilea ka soi înnresn?» ks snsls din ei, takszinemti.

ISTORIA DACIEI

ks bani mi ks nemkemsrî (darsrî) la Konstanmijioueaskii înteis întărirea domniei ini al» nersekxte nomi» la morte ne Konstantin Vodii fiii sei, nentrs ka ns ksmva, skiini>nds vre st»-iui rssbsne ne srars assnra familiei Kan-

st»

Ajsngiind nsmiijii la Konstantinonole mi înijelegT»ndsse ks omenii inflsinii,! ai noimii mi ks Vizirsls, Ssltansls dekreti mortea lxi BrT>nkoveans mi a fiilor sei. în zioa de 15 AsgsstS, aflomds-se Ssltanslă la nalatsl?; de lungii Mare. nsmits Giali-Kioski, as adsss ne Konstantin Vodii, ne fiii sei KonstantinS, Stefans, Kads mi Matei, mi ne ginerele ses Klsuersls loanx V'&k'&resks, mi le-as tseats kanetele; iar kadavrele lors, dsnii ne as stats asolo tota zioa, neste ndnte le-as arsnkats în mare. Iar Domna Maria, ks noriisa mi ks sns nrsnks als lsî B6izade Kotsantins (karele nrin dibimia doinei a skmiats de morte), ks fiiki»-sa Domniua Ba lama, ks uinui gineri ai sei, iui ks ali^i boerî mi servitori, se essilarii într’o într’o netate a Asiei, nsmits Kistaea, snde este mi kanitala Frigiei, ling* marea Egee K Trimimiî lsî Stefans Vodii, dsnii asemine isnravii, mai adiiogT>nda la 1 Istorikalg Delkîaro, mi aljţjiî ne kari-î niteazii Ulinkaî, deskrig maî înal te amiraiitari desnre aueaste tragiki. întemnlare, kare difereskS «leva de aneste ne se viidg în istoria de Dani. auemtia, ns natra ni namai trei fii ai lai Bnsnkoveana se t-Boam: Matei, nelS mai tînirg, Ra da mirele nelg neferinita, mi StefanS. Ile lingi anoste fenîorilorg lai Konstantiirg le-aS nronasa ss-mî aleagă între moarte mi tanrie; iar tat-sla le snanea: „Fiii mei! A mg nîerdatg tdte avanfile, se na ne nerdemg înkaî sa flotele! Staj^Ttare mi bxrbi>tenite, dragii mei! na vii aitajuî la morte, ni vii atlaneijî aminte de Xristosg Mîntaitorîalg, kare malţg maî kamnlitx mdrte ag saforitg nentra noi; deni kredejji mi msrijjî în kredinjia niiriniţilorg voştri. uj Da mi aneasta se adaoge kii kanetele animilorg le-ag nartatg în saliije ne stradele oramalaî; kii kornarile lorg danii ne s’ag arankatg în mare, s’ag skosg de kiitre kremtini, mi s’ag îngronatS în sekretg la Mimiistirea Kalxi. \ (Nota Traducelorluliiî.)

145

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

tribst8l« ijareî înk$ 60 nsngî de bani, s’a întors» în neara MsnteneaRkTi 1. Konstantins Vodfc a domnit» 25 ani mi 6 luni. El» a f&k»ts m»lte îmbsn'&ttiiiri în ijearb, biserici, mxn^stirl mi altele. El» a f&kst» biserika simtal»! George din Bsksremtî, ne kare a înkynjsrat’o k» msrî de uetate. Asemine mi fai ni 6 sa ni'tn'BBtire Xorez» din jsdeijHls VidMeî, mi alte mai mslte biserim. De la el» as ramas» mslte xrisove, de la an»l» 7198 mm1» la 7222.

Domnulu LVI. Ştefană Vodă III Cantacuzenu. Auesta era fiîsl» Stolnikslsî Konstantins Kantakszcns mi nenots l»î I±Jerban«\' Vodt II. Atot» în fanterD. cbr. kiits mi în ksvinte, era ornsls Mei» mai nestatornik»,< Din diverse chronice mi atat» de anlekat» la rănire mi nedrentate, în locale. kfct» n’a riimas» nreots sas mirean», boerl» sa» komergant», mare s’as mik», fibr» a fi jefsits sa8 strâmbiiteijit». Mat ales» omenii 1»T KonstantinS Br&nkovean» s’a» stîns» k» totsl» s»b nersek»tT>rile Îhî Mele terorişti ue. N’a nedensit» îns£ ne nimeni k» morte, k^m kiar de ar» fi voit» n’a nstst» mi ni«3Î a avsts tiran», fiind» kT, domnia sa nÎMÎ era asigsratii bine la Ilortii, mi niui a gin»t» mslts. Anesta n» askylta de konsiIi»l» nimibrsî, afara de k7>ts de îndemnurile Mele înr&Htoijite ale tatiil»! se». El» n» se m»lgsmea si» serveask'B n»maî ne Ilorta Otomana, Mi se koresnsndea mi k» ksrnile Rssieî mi Asstrieî, ne kare k» diverse intrigi le agîga la rasboîs în kontra TsrMilor». k» skons ka sii-mi afle nrotek1 Istoria Bfcteueneask*. uitate de Illinkaî adaoge: „Fost’aa în domnie feriuit» (Konstantins Vod7>)> dar na mi tesdata, nentra kî> «as adaos» saranlals mi din 250 de nsngî ( 125,500 lei) s’aS suita la 520 nangî (260,000 leî) mi slajitorimea, de la kare seskotea xarauîala, aa înmLijjit'o rrin satele sale mi ale Kantakazenilor», mi t6te greatatea aS arsnkat o ne ţr,ean>.u 10

146

ISTORIA DACIEI

tors, Dar tdte memtemegirile lei din norocire ne serviri la nimike. în intervalele anesta Ternii de la Brăila, avinde natimii ne Rornini din kaesa Snitarielei Toma Kantakezene karele venise ke Reinii mi le lease netatea, ae înnenete si se întinzi neste xotarele lore nini în jedenele Ialoraiiţeî la oramele de Floni, kenrinzinde mai meite sate, rmdeinde neste ele sebaini ternemtî, nriiminde zeneiala nrodektelore mi foldsele neskeitelei din bilijile Denireî. Ştefane Vodi, tmgeinde-se la Ilorti, s’a trimise ene fonkijionare terke ke firmane ka st, nerneteze mi si mirgineaski otarele ka mai nainte. Atenne ae rindeite mi Domnele din nartea Tjerei trei boeri, ne Stohiikele Neage Tonlineane, ne Medelninerîele Drigane Strimbeans mi ne Vornikele Rade Iloneske, kari, adenindese înaintea kadielei (jedekitoriele terneske), s’ae disnetate forte ke Ternii Bnilenî. în fine deni stireinijele boerilore MentenT, kari aveae mi drentate în nartea lore, s’ae amezate xotarele akolo ende erae mai nainte, mi s’ae denirtate din tute satele sebamii ternemtî. Aneste Domne a ndikate ke totele nrin karte Domneaski darea Vikiriteleî, a Monastirilore mi a nreoijiiore. Ile timnele anesta a intrate mi Vizirele Gin-Ali-Haina în Jlolononese, sae Morea. De 24 de ani neterile ternemtî bitea, ne mare mi rie eskats, faîmosa netate Naenle, kare era în mina Veneijianilore mi sta înaintea Otomanilore ka o kee a Helononeseleî. Asti daţi ene Korfiote, nemite Sa la, karele era intendantele fortererjeî, vinzmde-se Ternilore, a astenate într’o nonte tdte tenerile mi a senese la servitate Ileloiionesele întrege. în lokele Yizirelei la Konstantinonole nmisese lokotenente Rekele Imbroxorele, amikele intime ale lei Ştefane Vodi, karele fesese în ijeara Menteneaski nentre destitearea Bnnkoveanelei. Vizirele, întorkmde se triemfitorîe, a rindeite ne nemitele Ilami la netatea Bendereleî mi neste neijine l’a mi deskinlijinatg, fin si se kenoski kaesa. Aneasta a însniîmmtate forte ne Ştefane Vodi, kini nrin Rekele se fikese Domne, mi în ele avea totS reazemele see.

PARTEA VI. EPOCA VI. CAPU I.

147

SnEtarî»l» Mixai» Kantakszen», »nkîsl» Domn»l»î; ka omS neastemnErat» mi îsbitorS de skandalsrl, atsnne a» înnenst» se skrie l«î Mixai» VodE RakovigE la Konstantinonole, nrin ginerile se» Xatman»l» Dimitramks, karele era frate k» Mixai» VodE, îndemnEnd»-l» st» nerne k» dare de bani mi ks ori ne alt» mijlok» ka st» kanete domnia gereî. Mixai» VodE a nerkat», dar n’a n»t»t» re»mi, k-sni S»ltansl», avEnd» a veni k» omtirî la Belgrad», a n»mit» Domn» ne Nikolae Mavrokordat» ne era Domn» la Moldova, iar ne Ştefan» VodE, dovedind»-l» ka inemik» al» îmiiErEgieî, l’a destitsat» mi rEdikEnd«-l» înnresnE k» Damna IlE«na, k» koniiî mi k» tatei» se», Fa trimis» la Konstantinonole, »nde T-a» relegat» ne ton,! în înkisore. SnEtarsl» Mixa!» Kantakszen», k»m« a aflat» desnre aaeasta, s’a sk»lat» de la momia sa Koslegiî, »nde se afla, mi a dat» se f»gE în Tran silvania ; dar IIlEemii nEzitoriî m»ngilor», nrinzEnds-I», l’a» adss» la Bsksremtî. Heste n»gine zile a» venit» skrisori de la Nikolaî VodE, nrin kare rEnd»ea ne SnEtarî«l» Mixai» lokotenent.» al» se», nEnE va sosi ; tot» odatE skriea mi nelor-l-algl boeri ka se aîbE snerange b»ne mi se se b»k»re de venirea sa. Iar kEnd» a venit» de la Moldova, a» emit» înaintea sa la Fokrnan! o m»lnime de boerî M»nteni k» onitirea Sl»jitorilor», mi ad»kEnds-l» la B«k»remtl k» neremonia ksvenite, Fa» arnezEt» ne tron»l» se». Vizirsl» Gin-Ali-IIama, avEnd» natimE as»nra familiei BrEnkovenilor» mi a Kantak»zenilor«, a ordonat» de a» ssgr»mat» ne Ştefan» VodE, mi ne tatei» se» în înkisore, mi teind»-le kanetele, le-a» n»s» în norta Bax-Xsmaî»n»lsî, sa» a lokslsi osindeî. Av»gia lor», konfiskEnd»-se în folos»l» ImnErEnieî, s’a vi.nd»t»; Iar Domna IlE»na, rEuiEind» nuser* mi nenoronitE, skEnE k» doi fli ai se! Rad» mi Konstantin» la Sta»rodromi de la Galata, »nde intrEnd» într’sn» vas» Venegian», a trekst» la Venegia. Ile lEngE aneste, nrinzEnds-se în geam, SiiEtarsl» Mixai» Kantak»zen» mi marele LogofEt» Rad» D»desk», îî ad»serE mi ne anemtia la Kon stantinonole, le teearE kanetele mi le konfiskarE averile.

148

ISTORIA DACIEI

Asttelîs se ftks rtzbsnare nrovidenijialt Kantakszenilor» iui lsi Dsdesks, nentra sângele moment» alb Brtnkovenilor». Ştefan» Vodt a domnit» nsmai sna an» mi not lsni; de la el» a rtmas» n»maî »n» xrisova k« data din ansi» 7223.

Domnulu LVII. Nikolae Vodă I Maurocordată. Acesta a fost» cel» înttîs Domn» din Greci, karele s’a Chr. -^rtndsita d»nt voinrja îmutrti£ieî, iar ns dsnt aleDnpo chro lgerea mi voinica boerilor» ijerei. Mea înttî fanţii de mceo calo. o ljj.are g>a anjjjţatg^ dsnt ce s’a statornicit» ne tron», a fost» ka st nersekste ne Ştefan» Vodt mine tott familia Kantakszenilor», temtnds-se ka n» ksrava acemtia, reviind» la nstere, st se întorkt a-1» nerseksta ne el». Keltsind» neste o mie do n»ngî de bani, a resmit» a nerde ne Ştefan» Vodt, ne Mixai» Kantakszens mi ne ginerile acesteia Rad» Dsdesk», nreksm» s’a zis» mai sss». Dsnt aceasta a nersekstats k» o strtmnicie krsdt ne mai maliţi boerî, btnsin,i de nartisanî ai Kantak»zenilor», ne kari dsrit ce-î nrindea, îi yinea în înkisori, îi globea mi îi libera. lientrs ka st trteaskt în nace k» Ts.iciî de ne malsrile Dsntreî, le-a dat» voe st se întinzB în tote înnrejsrimile cettijilor» mi st k»nrinzt lok»ri nentr» ntmanatsl» mi ernatels vacilor» mi a tsrmelor» lor». De atenei s’a» întrtvit» Tsrcii a ktlka i^eara mi a face, ssb felisrite nreteste, attta rele în ktts ltksitoriî se afla» într’o grozt neîn cetata; mi ns nsmai Domnii cei mai de ne «rmt dar nici însumi Ilorta na fost» în stare ka st’i goneaskt sa» st-î mtrgineaskt de la rtstaijile lor». între aceste deklartnd»-se resboi» între Asstria mi Ilorta Otomant, a» venit» Nemţii mi a» nas» domnire ne cele cinci jsdeije ale Kraîoveî. Domnsl» se afla în mare snaîmt mii frikt. într’sna din zilele l»î Asgsst», viind» o rntire nrinitt kt vin» Nemi^iî ka st’ls nrinzt, a fugit» neste d.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

149

nonte ksm« a nntBt» k» boeriî sei Grecii )a Gibrgîs. D»nă ne a netrekbt» akolo kăteva zile, ini a aflat» kă mtirea era neîntemeeată, a xotărăt» să se întorkă la BbkHremtî. Boeriî Mnntenî î-a» emit» înainte la făntăna Îhî Radb Vodă. Domn»l» s’a arătat» forte nornit» asnnra lor»: a tăeat» kannl» Vornik»l»i Ik&tramks Brezoean», mi a înnennt» earăinî Să ar»nne ne boerî în temniţe. Atsnne fiî»l» Îhî Dndesk» k» mnmă-sa Maria Dndeaska, fiîka StolniknlHi Konstantin» Kantaknzen» mi sorii k» Ştefan» Vodă, înnrennă mi k» aliji boerî a» f»git» în Transilvania. La 14 Noeravrie »n» kănitan» Abstriak» a n»me Iliovda, kfi o omtire »m6ră de katane, avănd» k» sine ne Sărdarî»l» Barbn fiînl» Îhî Kornea Brăiloi» mi ali^î boerî de neste Olt», mi kondns» de Snătarîbl» Golesk», a kălkat» neste nonte BbkHremtiî mi, înkHnjbrănd» knrtea domneaskă, a» nrins» ne Nekolaî Vodă mi l’a» d»s» înnre»nă k» togi kasniniî seî la Sibiinl» Transilvaniei. D»nă aneasta, trekănd» ne torjî Tnrniî din Bnlînremti s»b sabie, s’a» întors»; dar neste o săntămănă a venit» earăinî »n» general» mare Anstriak» k» mai m»lte orntirî, mi a» meznt» trei zile în BbkHremtî, nănă s’a» nregătit» boeriî k» totă averea lor» mimkătore de a» treknt» în Transilvania. Iar Anstrianiî, d»nă ne a» făk»t» o mnlijime de j-Bf^jirl în BbkHremtî, ka într’nn» lok» neanărat» de nimeni, a» l»at» mi tHnnrile kăte le-a» găsit», mi s’a» întors» kătre m»ni£i, »nde a» rădikat» întoritfirî în formă de netăijî atăt» la mliniştirea Mărginenii kăt» mi la KămnH-lbng». în mijlokb'l» anestor» fatale evenimente, aflăndb-se la BbkHremtî natriarxbl» Aleksandrieî, mi văzănd» starea tăngnibilă a ijereî, a skris» Ilamiî de la Gîbrgîb desnre nele întămnlate; d»nă kare Ilorta a trimis» Domn» ne Ioan» Ma»rokordat», karele era mare Dragoman» mi frate al» IhÎ Nikolae Vodă. Nikolae Vodă astă dată a domnit» abîa »n» an». De la el» se găsesk» xrisovc din aniî 7226 mi 7227.

150

ISTORIA DACIEI

Domnulu LVIir. loanu Vodă II Maurocordată. Ioana Vodii, viinda ka domnia, a adasă ka sme mi «na Ham't ka zeie mii de Tarii kiitari mi o malgime ■de Arniiaijî mi Tătari. Dar aiemtia, danii treiere nice iocaie.Jdc o siintem-anii, nrijdmidă mi jefaindg, s’aa întorsă îndiinita. Tătarii aă laata mi o înălţime de robi, danii da tina lora. Domnala, aazinda de aieasta, aă emită înaintea lora la nodală de Ileatrii, mi diindă bani mi dararî ne la ktneteniile lora, i-aa montaita. Danii aieasta întorkiinda-se la Bakaremtî, a trimisa dolsnrezeie boerî la Konstantinonole ka sii dskx sananerea ijereî kiitre îmniirBijie. între aiemtî boerî eraă marele Vistieră Mateîa Fiilkoîana, mi marele Bana Hani), fratele Dornneî lai Konstantina Vodii. Aiemtia înfiiiiiui'anda-se la Ilortii, îmm>ratală s’aa bakarata f6rte, î-a îmbrskată ne ton,! ka kaftane, mi i-a trimisa îndurată ka ana fankijionarîa tarka karcle adase kaftanală mi firmanală DomnalaT, Ioana Vodii. Fiindă k'a atanie era mare fomete în ijeani, a adasa malta gr&ă de ne aiarea mi a natrita nonorala. în tiranals aiesta 1 s’a înkeeata mi naiea între Aastria mi Tariia la Ilassarovi^ă, la kare a kontribaită mi Domnala. •Aastriaiii, fiindă învingători iereaa totă ijeara Manteneaskii; dar Ioana Vodii, de mi era nleninotenta mi natea sii akorD. Chr. 1717. Dupc chro-

1 Ilaiea s’a înkeeata Ia 21 Ialie 1718. Ioana (saă Enaki) Vodii fsse anală din delegajjiî Doricei ie lat narte la faierea tratatalaî de naie. Darrc> kondiijianile aielai tratată, s’aa liberata urisonierii dintr’o narte mi din alta. AtaniT elibertnda-se mi Nikolaî Vodt ie era arestata' în Tran silvania, fratcseă a trimisa Ia marginea iiereî maî malflî boerî karii l’aă nriimită ka ieremonie. Nekol î Vodii danii ie a netrekată maî msite zile la fratesea, a nlckata mi s’aa d8să la Adrianonole. Totă dani kondijiianele ntieî a rtmasă ka iele linii jadeije de neste Oltă adlkt Banatala Timimorcî mi Banatală Kraîoveî, st treakii sab domnirea Nemijilora. Ilrin armare flirt de kavtntă aatorîala atribae lai Ioană Vodt meritală kt a sktnala tott ijeara din merbirca* Nemjjeaskt. (TradslwlorfolS).

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU 1.

151

de cererea Asstrieî, isbsti a faxie na'iea dtndS nsmaî ^ele mnnl jsdeije. AnestS Domn» a skos» earqsmi darea VtktritslBÎ (ktte 20 narale de vitt) kare fssese ssnrimatt k« jiirtmtntidtf lai Ştefana Vodt mi ala arxiereilora. Ile ltngt aceasta a mai skosa o dare iie se kema Heiietltfita, adikt ktrn,î ne namele fie-ktrsî individa, kare na eraa mai nainte. Ela a mijlocita la Ildrtt ka soi dea mi Itlaka-firmană, adikt karte de gragiare, Ddmnei lai Konstantina Vodt Brtnkoveans, kare, libertnds-se din esilala de la Kiataea, s’a întors» în ijeart ini a intrata în sttntnirea averilor» salo nemimkttore *. Dsnt o domnie de doi ani mi natra lani, Ioana Vodt s’a bolnăvită greş. Atanne, kîemtnd» ne Mitronolitala ka Eniskonîî mi ka boeriî. le-a nerata mai înttî» ertare de nele ne le-ar fi gremit», anoi le-a snasa kt nine este îndammtnit» ka frate-sea Nekolaî Vodt st se tragt din ijeara Manteneaskt, fiind» kt ela are st vie Domn». Dant aneasta marinda, îl» înmormtntart în Metronolia Bakaremtilor». De la anesta Domna essistt xrisdve din anii 7226 mi 7227.

1 Aneasfa dune morte a ItsatS fetelor» sale t6to averea mimkttore, iar nenotulsî seu nea nemimkttore. Dant aneea, nrin momtenire, averea a rtmasu la familia Brankovenîleru, alS ktrora koboritorTs asttzî este ve nerabilul» boerîs Banulu Grigori Brtnkoveanu *. * BanslS Bn.nkoveans a muritS ne la 1832. Anosta a fostS hc18 de ne urirn. koboritorîu din familia aste veke mi ilustra. în istoria RomxnilorS. E1S fusese însuratS ks fiîka Logofxtuls Hîuntu BalmS din Moldova, familie ean.mî forte veke. Ne avo»ndS koniî mi voindS a noruetua numele soS, adontaru no D6mna Zoe sojjia fostului DomnS Bibesku (ka re era nenote do sort a D6mnei Bn>nkovcanu, fiîka Logofătului Aleku MavrokordatS din Moldova) dandă numolo do Bra>nkoveaus nclsi înteîu no.skutS fiîu a!8 ei. Astfelîu nel8 înteîu fiîu alg Domnului Bibesku se numi Bn.nkove.anu, mi no la-nga. însemnata avere mo nersonalS a momtenitS, a ro.mas8 gerantB nleninotontS assnra averei destinate uentru amez/smintelo de bine fa'iore nablik'b. A'iesto amozo-miute konsiste în snitalurî mi Ma.na.stirî. Veniturile lor8 se ro.dika. la 80 miî galbeni ne an8. (Nota Tradskeiorlslsl).

152

ISTORIA DACIEI

A doua domnie a lui Nicolae Vodă Maurocordală. Db'irL nanea de la Ilasaroviţe, libenmds-se Nikolaî VoChr. dn de la Abstriam, a trekbtb la Konstantinonole, mi 1719. Dup© chro-J-dbn'L mortea fratelbî seb a k-Bniitate earcmî domnia. nîcclo locale. Astoi datai s’a arătate bk&ndb kiitre boerî, miserikordiosS kttre xieî siiram mi dreutb koitre nonor»; dar a skosb ear'Bmî darea Viikiiritblbî; a adaoss Ilogomiritble. a fekbtb eanimî k-Lriiî nenetlbite, mi as nbSb dare ne M^n'Bstiri mi ne nreoţî, — di>rî kare s’ae fostb desfiinţate sbb Stefanb Vodn Kantakbzenb. E1S a foikbtb mi faîmosa M'bni.stire W ktremtî anrone de Bbkbremtî. Dar avmidb natimii assnra Mitronolitblbi Antimb l’a nidikatb din skabnblb Mitronolieî mi zikamdb kii-ls trimite în esilb neste Dbm&re, a date or dine sekretb de l’ab înekatb treltEndb Dbmirea. Dsnas 11 ani mi 2 lsnî de domnie în nane mi linimte, Nikolae Vodn a mbrite ne tromdb seS în anblb 1730 mi fs înmornnintatb în Mxniistirea Vtkiiremt'iî. Ele timnslb anesta, fokaindb-se o revolbţibne la Konstantinonole, în kanblb kxreîa era bnS Albanezb nbmitb Ilatrona mi bnb altele nsmitb Mbslbxb, s*a destronatb Sbltanblb Axmetb IU mi s’a înălţate la imn-tniţie neriotble seb Sbltanb Maxmbtb V. d.

Domnulu LIX. Constantinii Vodă III Maurocordatu. Mbrindb Nikolae Yodoi Mabrokordatb, Elorta, dbnoi nererea kîarS a bocrilorb din ţeans, a datb domnia fiDupe chro-/îblbi Konstantinb. Dar abia domni natrb lbnî, mi dbîocaie. )mi intrigele lbî Mixaîb Rakoviţai, se destito. D. Chr. 1730.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

153

Domnulu LX. Micham Vodă III Racovitzâ. Acesta se nsmea iui Hexan». Ks maltii dare de bani els destitsase ne Konstantina Vod'B; dar abia donw D.^chr. ni ana ana, iui rivaMs sea îi laii eariiini dorania.<Dupo chronicolo loDin timnala aneBta a înyensta a se orari darea kii-l calo. tre Ildi’t'B, iui domnii a se skimba mai desa.

A doua domnie a lui Constantină Maurocordaiă. Acesta, rckiiniitiinda-mî tronai» ka iubito dare de bani, mi viinds în ijears, a fakstă Mimiistirea veke a s^n-f D. Chr. tslai Sniridona în Bsksreiuti. Dar abia domni sna<DuPe“chroriicclo anS, rui Borta îla maţii la domnia Moldovei, trimi-l locale. ÎJimds în loka-i ne Grigori Vodii (^ika, Domnsla de akolo.

Domnulu LXI. Grigori Vodă II Ghica. Acesta ks dare de bani, a mijlocit» s't-l» striimste la domnia gereî Msntenemtî, fiind» ki> aneasta era maîf d. Chr. nranosii. Els a mm-it» vămile, kare manii atanm e-< Dupfchroras forte mbiî; din aneasta a resaltata mi nrefane- caie. rea în venitsrile Mănăstirilor», kare dană xrisovele Domni lor» de mai nainte eras skstite de vamă. Dar danii o dom nie de doi ani, Ilorta earăinî l’a strămatata la Moldova.

A treia domnie a lui Constantinii Vodă Mauro cordată. Dama stramstarea lai Grigori Vodă Gika, Ilorta a H-

154

ISTORIA DACIEI

Dupo chr. "jinisS de a treia orii Domn» ne Konstantina MasroDu^o'ihro-ţ.kordat». Atsmie, deskizimds-se resboîs între Asstria nicele lo mi Tsnia a intrat» în geara Romoineaskoi sn» ge cale. neral» k» sn» nsmoirs însemnat» de omtire. Konstantins Yoă'h, k»m a BiizHta koi N'eraijiî s’anronie de Toirgovemtea, a fsgit» neste D»m>re în Tsrnia; iar boeriî a» stat» ne loks. IIc srmoi viind» Konstantină Vodx. ks mare nsmoirs de Tsrnî, Asstriamî, voizomds-se în nsmoira inferior», s’a» retras» koitre m»niiî. Tsrniî s’a» lsats dsnoi eî, mi ajsngomds-î î-as boitst» la Ilitemtî mi la Ilîerminars, mi î-a» învinsă. Dam» acea sta î-a» maî boitst» mi în alte loksrî, noimi ne î-a» skos» mi din nele nimiî jadeije do neste Olt». Ile srmoi, f&koindsse nane la anală 1739, Banatsls Kraîovcî s’a lsats în stem&nirea Tsrnilora. Aneastoi jjearB în ksrss de 18 anî aflomd»-se ssb stoinT>nirea Asstrieî s’a gsvernata dsnoi legile se rei, ks Divan al» mi oroindselele sale de maî nainte. Konstantin» Vodoi maî adoiogomd» 100 mii lei ne loingoi tribst»l« ijereî, maî domds anoî mi dararî la Tsrnî, â isbstits a inkornora earT>mî\ Banatsls ks seara Romoineaskoi, nmdsind» Ban» ne Matei» Kantakszens. Iar boeriî Mwntenî, koisî se aflaă desnre msnsî a» treksts ks Asstriamî în Tranailvania, iar neî desnre k'Bînnie a» venit» la Konstantina Vodoi. Domnsl» maî terzis a skos» Itlaks-firman», sa» karte de ertare îmnoiriiteaskoi, dsuoi kare tosî emigrasiî, înmtiinsr&nds-se de koitre Lakovin» komandirsl» Transilvaniei, s*a» întors» în Searoi, nessnoirasî mi fo>roi îngrijire. Dsnoi aneea, kons»ltoinds-se Domnsl» ks Mitronolitsls, ks Eniskonsl» mi ks boeriî, urm. komsnoi înselegere as £bkst» Reforma, sas nrefanere generalii în tute roindselele se" reî. A rtdikat» de la Mom^stiri mi dările kare le da, mi milele kare le nrimea» dsnoi xisove, înfiinsmids mi o enitronie assnra lor». Boerilor» lsomds le venitsri e kare le avea ne din afaroi, le-a regalat» lefi dsnoi treanta mi karakter»l» lor». A regalat» mi gradările boerilor», nsminda ne 1 Ilrin kEvxntslg Boerl se înijelegeag fanknionariî în aktivitate. (No la TrailshUoriohi.)

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

155

anei ne ajunsese la dregătorii raarî iui nrimise ranguri Ve lini, iar ne anei iie se trăgeau numai din boeri mi nu ajun sese la dregătorii ncamsri, ne kare î-a skutitu mi de dări. Ile boerii mini, adekă ne neî de starea a treia i-a numitu Mazili, skutinds-i de VinăritS mi Dejmr>rit». A organisaku tote 'iele-1-alte nrofessiunî. mi a rădikatu tote dările nele veki, nrekumu BirslS, Sama mikd, IllokoîislS sleagslsi, Ilene nile, IlogondritslS, Vdkdî'ilsW; iar în drentulu auestora tote a xotărătu ka fie-kare Romănu 1 să dea kăte 2 */„ lei la */ferlS (trilsnie) sau zene lei ne an»; a mări tu însă zeniuelele nroduktelor», afară de OieriiS, VinoritS, iui DejmsritS, ne kare le-a lăsatu ka mai nainte. Ilănă ne timnuia acesta, erau sate întregi de Romănî boeremtî mi de robi [IJigani sklavi] mănăstiremti, kari nu nlăteau darea de o notrivă ku Romănii liberi. Domnul» i-a liberat» mi ne a^emtia, ne unii ku yoea ne algii fără voea stănăniloru loru; iar sure niăngăerea Mănăstirilor» miaboeriloru le-a dat» nentru servigu Skutelniyî mi noslumnim* [Vezi amezămăntul» auesta nre largu la tomul» III.] Auest» Domn» a înfiingatu mkoli nentru limba Elină, Italiană mi Slavonă sau Rumăneaskă a amezatu rănduele nentru felîulu judekăgiloru mi a adus» geara la snorire mi la îmbunătăgire. Dar Domnii maziligî de la Konstantinonole, răvnindu bună-starea în kare ajunsese geara, au snoritu darea gerei kătre îmnărăgie, nentru ka să kanete Domnia. Dună aneasta, flindu kă Konstantinu n’a voitu să dea atăta sumă kăts algii, Hurta l’a destituatu, dună ne a domnit» 6 ani mi 2 luni.

1 Ilrin kuvăntulu Românii autoriulu înţelege ne ţăranul» sătean», kănî, nu numai ne tiranul» autoriului, dar mi kîar astăzi, mulgi din boeri se ruminează a-mî zinc Romăm, nreferănd» a fi fără naţionalitate de kătS a se kufunda ku nromtii de Romăni. (Nola Tra dukâ loriului). 2 E kuriosu Icumu autoriulu koufundă limba slavonă ku nea rornănă. (TradskdtortfilS). ;v

15G

ISTORIA DACIEI

A do a domnie a lui Michaiu Racoviţâ. Mixai» Vodt Rakoviijt, aflînd»-se dator» ks ban! la DevletS (adikt la îmntrtijit) mi la maî raslrjî oaDupo chro-imen! inflsinijî, mi aflînd» kt venit»rilc ijtriî s’a» snonicele lo cale. rit», a nromisS st-mi nltteaskt datoriile nrin snttarsl» Manolake kare era Kans-Kexaîa, îndatt ce l-ar da dom nia. K» assemenea nronsnerî, snorind» tot» d’odatt mi trib&tsl», a» ktnttats ceea ce dorîa. Viind» în rjart, mi vtzînd» kt k» darea de zece le! de kans, ne era amezatt de Konstantin» Vodt, n» nstea st ikonomiseaskt nlata datorii lor» sale, a» skoss maî mslte sfertsr! (trilsnii) de ktts natrs, mi o dare ne vite, n»mitt Vtktrit». Assemenea grestate de dtrî a» ftkst» kt neste 15000 de loksitorî, atîts de neste Olt» kît» mi de dinkoce, a» fsgit» neste Dsntre. Atsnei Boeriî, dskînd»-se la Konstantinonole, a» dat» nlîngere la Tlortt. Aceasta, d»nt sttrsinijele oamenilor» inflsinTjî de ne lîngt ea, kar! avea» daraveri btnemt! k» domnsl», a» în târziat» destitsarea 1»! nînt la înmlinirea terminsl»! de trei ani, ne kare i se dase domnia, mi nentry kare n» avea de ktt» trei l»n! înkt. Din timus!» acesta a» îucenst» a se da domniile ne kîte trei anî, mi deosebit» de aceasta a se da ne fie-karc an» mskarel», sa» înoire de domnie, nentr» kare se trimitea firman» îmntrttesks k» sns fsnkijionar» tsrk», mi se srmas o mslnime de keltselî. De atsncî mi nsterea domnilor» s’a mikmorats, fiind» kt ei n» se ftceag d»nt alte merite sa» konsideraijisnî, de kît» n»maî nrin ns terea banilor», mi nrin mijlocirea Kanskexaielelor», în mîna ktrora sta toatt nsterea. D.Chr.

A patra domnia a Iul Constantinii Mauro cordaţii. Acesta, ktnttând» domnia nentr» a natra oart ks msltt dare de bani, a cerkats st srmeze a adsna dt... Dupo chro->rile dsnt kinslg ameztrilors lsi de reformt de maî mcolo locale. nainte. Ks kinsls acesta înst, nen»tînd» st’mî nltteaskt datoriile, s’a întors» la sistemele lsî Mixaî» Vodt D. Chr. 1744.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU 1.

157

RakoBiijB, mi dsm> o domniB de trei ani mi noB lanî se destitsB. A duoa domniei a lui Grigorie Ghica. Acesta, kBnBtînds iarBinî ka bani nentra a doa orii domnia, mi viind» la tron», a armata ad»narea dB-( n. chr. rilor» dsnii sistema lsî Konstantins Masrokordata; a* Dupe ciiromaî adBOgats mi la Oerit?» kîte ana ban» mi j«muta locale. te de fie-kare oaiB, nentr» kare nînii atancl se ntatea cinci narale. Acesta a fBkat» mBnBStirea sfîntslsî Tlanteleimon» afar& din Bsksremtî, în kare a fandat» mi ana snitals me nit» a^ se ijinea ka fondările Monastireî. Intîmnlînds-se a mari Grigore VodB Ghika, boeriî as trimişi» îndată ana kariers la Konstantinonole ka Arz», sa» sanlikB, kiitre IToartii ka sb le dea domn» nre fii»ls sb» Bei zadea Skarlats. Tot» d’odatii as nlekat» mi kîn,î-va boerî ka sii se nlîngB la IldrtB asanra greatBijii durilor», assnra keltaelilor» makarelalaT, asanra îmnietiireî Tsrcilora, mi asa nra altor sabiekte vBtBmBtoare ijBrii, mi mai ka seainii asanra dese! skimbT»rî a domnalaî. AflBnda-se atonei Kanskexaia al domniei an» boers a name Bama Mixalonol», sokrala lai Beizadea Matei» Gika, karele era mare dragoman» ala Ilorijei, acesta, kam» a» nriirnit» Arzala trimis» de boerî, a nrefBkats nsmele din nBantra mi a naşa nsmele ginerelai sb», mi asta fel» nrin mij locirea amicilor» sbî inflsiniji ne lîngB IIoartB mi nrin dare de bani, s’a f&ksts domn» ginerele sb» Matei Gika. Acesta, nlekBnd» si» vie în gara, se întîlni în kale ka Boeriî ce venia» ka însBrcinarea arBtatB mai sas», mi snainds le ki> ella va îndrenta nevoile ijBrii, î-a îndanlekat» de s’aa întors».

Domnulu LXII. Matern Yodâ I Ghica IV. Acesta, viind» în iţearr>, a fBkata malte neajansari Boe-

158

ISTOKIA DACIEI

D. Chr. rilorS kare nlekasere la Konstantinonole kb nlînţteri. 1752. , ,. • ——i _ . , Dupo chro-jA^emtia, ne mai nstîndb sbferi asbnririle lbî, aS nicelo locale. trimisă asbnra lbi doleanije la Iloarte. Iloarta a orîndbitb ne bnă Kanbgi-bama, kb înseninare ka se nerueteze lbkrbrile la Bbkbremtî. Domnblb a orendbită nezitorî nentrb ka se nb mearge nimeni la dînsblb se se tîngbeaske. Dar în zioa de sfîntb Konstantină, ne kîndb Domnblb se afla la Mitronolie la biserike, aflîndb-se mbltb nonoră adbnatb, s’ab skblatb kb toii,ii kb strigeri mi kb sgoinotb mi lbîndb ne Mitronolitblb înainte înnrebne kb boeriî, s’as dbsb la Kanbgibama mi i-ab dată sbnlika în kontra Domnblbî. Anesta trimin.îndb-0 la Konstantinonole, Iloarta destitbe neMateîbVode dbne noe lbni de domnie.

Domnulu LXIII. Constantinii Vodă IY Celianu. Anesta era fiîblb lbi Mixaib Vode Rakoviije. Mai nachr. linte fssese Domnă la Moldova, mi aste date dbne Dupe dm>->mijlomrea S netaralbi Mixalake, kare era Bamă-Kanb locale. jKexaia, a kenatatb domnia gerel Rbineneinti. Viindb în gare, elb a orendbitb Kannimală, saă adbnetoră de bani, ne ginerile seS nostelnikblb Geanetb. Domnblb, fiindb datoră nosiijibnea sa anestoră dboî omeni mi stenenindb-se de ketre eî, brma ka strengerea deriloră mi gbvernblb ijeriî se se fake dsne voia mi kondbnerea lorS. Boeriî, vezendb ke lbkrbrile din xie în xie mergb mai reă, s’aă konsbltatb între eî mi aă skrisb în sekretb la Kraiova. Eniskonblb mi kb tou,î boeriî de akolo ab nlekată la Konstan tinonole. Domnblb, kbmS a simţită de aneasta, s’a însneîmentatb, mi kemendb ne boerî, a stată la învoiale kb denmiî mi le-a nromisă^ ka se nb ia din geare mai mbltb de trei mii de nbngî de bani ne ană, se goneaske ne Ilostelnikblg Geanetb din ijeare mi se se trimiije bnă boeră romenă ka Kaub-Kexaîa la Konstaitinonole. Boeriî mblijbmindb-se, d.

PARTEA. IV. EPOCA IV.

CAPIJ I.

159

as trimis» îndats mi ajungând» ue Eniskonsla Rsmniksl»i ks Kraîovenii la Andrianonole, î-a» întors». Ks aceste înînvoîele s’a» arstats de odatT» mslijsmits mi Snstarsls Manolake, kare era Baiu» Kaus-Kexaia; dars ne srms, nrin dare de bani, a» skos» firman» înnsrstesks, ks kare a esilats la Hinrs ne doi boerî Vsksremti, mi a» gonit» din Konstantinonole ne boersls romsns trimis» ka Kans-Kexaîa, nentr» ka soi îngrozeasks nre neî din ijeara mi ss-mî îmnlineasks skonsrile. Domnsl», îngrijinds-se ka soi ns se mal dea nlsngeri as»nra 1»T la Hurta, a mijlouit» de s’a strsmstats iarLiuî la domnia Moldoviî, dsus ne a domnit» ani trei ani. în an»ls 1754, adiks în al» dsoilea an» al» domniei l»î, a msrits mi Ssltansls Maxmsta V mi în loks-i s’a nsss frate le se» Ssltan» Osmans III. A cincea domnie a lui Constantinii Vodă Maurocordalii. K» toate ks anosta avea mare trenere la Hurta, dom nia înss n’a n»t»t’o ksusta de ksts urm dare de(D. chr. bani. Viind» ks domnia, el» a srmats a adsna ds-ţDupo chrorile dsns modal» adontat» de nredenesorii ssi, nen-l locale, trs întamninarea keltselilor» sale. Dar ijeara, vszsnds-se înnovsrate, s’a nlsns» assnra lsî la Hurte, kare l’a mi desstitsats dsns dsoî ani mi mese l»nî de domnia. în ansi» al» dsoilea al» domniei anestsîa a msrits mi Ssltansl» Os man» III, mi s’a» foksts îmnsrat» Ssltan» Msstafa III, fîisl» lsî Axmets HI mi vi»rs lsî Osman» III.

Domnulu LXIV. Scarlatu Vodă I Ghica V. Anesta era fi» al» lsî Grigore Vodi» Gika mi frate k» Mateis Vods Gika. Dans ne a fost» mai întais Domn» al»f d. chr. Moldovei, s’a str&mstats la Domnia ijerei Msntenemti,<Dupo chroînss k» m»lte dare de bani. Anesta, ks tute ks strsn-l îocnie. gerea dsrilor» o fsks dsus orsndseala Domnilor»' ne-1» nre-

160

ISTORIA PACIEÎ

cedase, totauiî a aritata nlekare ka sos faki mi bine gereî. A data sanliki la Hurte asanra abasarilorS mi a întindere! Tarcilora în gcari, mi, keltaindS neste natra sate miî lei, a isbatita si se rindaeaski ana Msvela Efendi, ana Kanagibama mi ana Teftigia, karii aa gonită ne Tarei înnreani ka vitele lorS neste Danire, — î-aa mirginita de a maî kilka geara, a na nstea veni de kita kigi-va kananlii ksnoskagî, nrin citirea mi învoirea Domnalai ka s-l kamnere zaxerele ka bani. tokmeali nentra trebainga îmriirigieî, — orindaeali kare se nizenite mi ni»ni astăzi. Ka tute narterile sale cele bane kitri boerî, ka tdte servicîarile ce a fikata gereî, ka tote ki ns s’a data nici o nlingere asanra lai, Hurta însT> dani înnlinirea de trei an! de domnie l’a destitaată firl nici ans kavinta.

A fâsea domnie a lui Constantinii Maurocordatu. Acesta Doinna, de mi ka oma era nrea bana mi blinda, dar fiinda ki mi aste date di da se raalgi bani ka si Dupechro-}îa domnia, mi fiinda ki fiksse. malte datorii la Konnicolo / locale. Jstantmonole, a fosta nevoita si însireineze geara ka malte felar! de dir:. Ile lingi aceste, fiinda ki avea boeriî grea! doi Kana-kexaîa din doi deosebite fatriî, mi fiinda datoria ka ban! la amindoi, eraa certe neîncetate între eî, kici cela maî vekia nretindea si fie nlitita mai nainte, mi cela ma! noa asemine. Damminiile dintre Kana-kexaele fikari fatriî mi între boerii din geara, kari încenari a se nersekata mi a se minka anii ne algiî. Folosinda-se do assemine intrigi Bama Mixalonala, agentala lai Konstantina Vodi Hexana, a fikata de a venita kigî-va din boerî la Konstantinonole ne fariina ka nlingere asanra lai Maarokordatx. Ilorta, dinda kredingi boerilora acestora, a voita si le faki drentate; dar, nentra ka si na sirngi Kana-kexaelele lai Maarokordată, s’a aritata figima ki na krede nlingeriie boerilora, mi a trimisa ana Kanagi-bama ka ana firmana de întirire mi ka ana alta firmana sekreta de desD. Clir. 1761.

161

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU 1.

titsare.

Domnsla a emit» înaintea laî Kanagi-bauia mi 1 a nrimita ka mare ceremonie, Tarkala veni la Kartea domneaskt; neţi maî întins firraanslS de întărire; ne armt skose fort veste ne anei» de destitaire, ini dsnt netire arest!» ne Domn» mi konfisk'f» tote averile sale; dsnt kare-la lai k» el» la Konstantinonole, danii an» an» mi onta lanî de Dom nie. .4 doua domnie a lui Constantină Vodă Cehanu. Anesta, viind» ka domnia, a ltsata Kana-kexaîa ne Barna Mixalonalo; dar an?; Snatarîals Stavraki («jef d. chr. se zinea mi Stavrakogls) avtnda inflainijt la Ilorti/ Din chronicele mi la înmtratal», isbati st» se fakt Kaua-kexaîa mi locale. sa essileze ne Mixalonalo. Anesta, nîrînda la IIorti» ne boerii din rjeart kii vina adese ka nltngerî minninose asanra domnilor», a trimisa ana Kanagi-baiue Ka firman» de a arestat» în nsmktria de xoni ne o malnime de boerî, ne kari îî kinaea, ntnt ne ktatas sii skane ka dare de bani. Acestea le ftnea înadins» neutra ka st, sltbeaskt ne boerî, mi st-î îngrozeaskt, nentra ka sii na mat vie ka nltngerî la Horit asarira durilor» mi a abazarilora Grecilor» fanariogî. Dar abîa domni Konstantin» Vodii zene lanî mi ont-sure zene zile, mi din kaasT, kt bea maltt melisst mi alte lakrarî snirtose, mari mi se înmormtntt la Mitronolia din Bakaremtî. Domnulu LXV. Stefanu Vodă Racovitză. A’iesta era frate lai Kostantina Vodt HexanS. Ktntttnda domnia nrin nrea naternikală Stavrakogls, ar- d. chr. 1 ° ' 1764. ma st» askalte tote nanerile laî la kale ka ordinexDupe euronicele Stavrakogls întră altele îla nasc la kale kt, ka stl îomio. îngrozeaskt ne boerî, st sntnzare ne doi, nentra kare îi mi skose ana firman» mi i-la dete ne askansa. Viind» Domli

162

ISTORIA. DACIEI

nala în n,eart. kamg intra ka ceremonie în Bakareuiti, a data ordină îndatt de aă nrinsa ne ana Stolnikală Stefanaki mi ne George Btzeska mi ’î-aă sntnzarată ne anală în norta din sasă mi ne altală în nea din josă a karijei Domnemtî. Aneasta s’a înttmnlată în zioa de 26 Anrilie. Dant aneasta a înnenata a skdte o malgime de dtri grele ne ijeai’T». IlresimijindS înst kt aă st dea riltngere asanra lai la Ilortt, a skrisg de i-a mai venită an« firmană, ka kare a arestată o inaltjime de boerl mari. Anei ktijî a« rtmasă liberi, înfrikomtnda-se de neea ne s’a înttmnlată nelorlalijî, na katezart a rosti ninî kavtntă desnre nevoile ijereî. Dar nonorală, ne mai nattndg ssferi gresteijile, s’a revoltată, mi înnentndă a trage klonotele nerea liberarea boeriloră 1 mi îmnaijinarea durilor». Ştefană Vodt, dant nanerile la kale ale dmeniloră l«î Stavraki ne avea ne ltngt elă, trimise osta î înarmaşi mi rtsini nonorală, aniztndă mi trei omeni. Ilamiî din nettyile tarnemtî, afltndă desnre aneste, aă skriss la KtDstantinonole kt tote nekaviiniţele aneste se fakă din kaasa lsi Stavraki. Afltnda-se totă odatt la Konstantinonole mi Xanală de Ia Krtmă, s’a imnresionată mi elă de relele n,erei mi a sttraită la îmntrtijie de s’a sntnzarată Stavraki înaintea kasei sale; iar Ştefană Vodt s’a destitaată kb' mare «rgie. konfisktndai-sc tote averile, danii o domnie de ana ana mi mese lanî.

A doua domnie a lui Scarlalu Vodă Ghica. De mi domniile ajansesert a se da ne bani, totami d. Chr. îktndS nea mai milet nltngere a ijerei ajangea la Din ebouo-iaazala îmritratalai, se ftnea alegerea mai bant. Astîocaio. jfela astt datt, kanoskată fiinda Skarlata Vodt Gika ka omă anlikată la virtate, i s’a data domnia ka mai naijint dare de bani. Anosta, vtztndă kt o nronrietate a 1 Se vede Icos ne atsnne boeriî eraă nrea bani nartioijî, de se sksla nonorelS în favdrca lorS. (Traducătoriulu.)

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

163

unei Sultane Sofia, numite Odaia Vizirului, fiindu anrdne de Braila, aducea ijereî mare nagubos mi strikasnîune, s’a tokmitu ku numita Sultana ka sos-î dea koste 25 mii le! ne anu. mi rironietatea sos ramase a statului. Aneastos tokmealos se muzemte mi nosn'L astezi *. A^estu Domnu a tekutu mi Masnasstirea sasntului Sniridonu în Bukuremtî; dar dunT> o dom nie nannikos mi linimtite rle unu anu mi mese luni, murindu ne tronu, s’a înmormîntatu în aneastos biserikos.

Domnulu LXVL Alessandru Vodă Gliica VI. Dunas mortea lui Skarlatu Vod7>, înainte de a se da nkrî o mtire desnre aceasta la Konstantinouole, s’asfD.Chr. adunată Mitronolitulu mi boeriî, duriT> îndemnulu<Dupe chronicele Domnel, mi au foskutu nerere la Ilorte ka sas le dea locale. domnu ne Alcksandru Vodos, fiiulu mortului. Dunas steruinîia mi a Kanu-kexaeleloru de la Konstantinonole, Ilorta i-a trimisu semnele domniei. Qeste doi ani, însos Borta, deklarîndu resbolu Rusiei (în anulu 1768) mi bosnuindă kos Ales sandru Vods, fiindu nre<i june, n'ar nutca kasrmni jjeara ku vrednicie, l’a destituatu fosras niiii unu kuvîntu mi a randuitu ne vtrulu seu Grigori Vodos Gika.

1 Turui!, în beteliile ku Iloloni!; nrinzimd» adese oiî robi din msnjile Dolonieî, au statorniuit» o kolonic în lokul» arătat», kare s’a numit» Odaea Vizirului, iar Turueuite Vizir-Kislasi. Vizirul» auela, aviind» de sonie o Sultana numiţi, Sofia, durus mdrtc a bisat» nronrietatea aueasta son ie! sale, kare o sto&nînea ku Bostangil turui. Lokul» auesta, sub nrotelcijiunea numitei Sultane, se f'uksse ad^nostulu tuturor» fT>kastorilor» de rele, kari ernia» de akolo mi fi>uea» felîurite înkurgerî mi nrascteulun! în îmnrejurimî. Ilentr» asemine kause, Domn«l» s’a învoit» k» Sultana, lim fe um» s’a aratat» mai sus».

164

ISTORIA DAC1EÎ

DOMNULU LXVII. Grigore Yodă III Gliica VIL Acesta era fiîblb marelbî dragoman?» al Ilorijei Alessand. chr. drs Gika. mi nenotb Îhî Grigore Vodt Gika. AflînDupo cbro ids-se mi a*iesta maî înainte mare dragomanii mi □icelo locale. Domn» în Moldova, kb inflbinya *ie avea ne lîngt Ilortt a ktnttatb domnia ijerei Msntenemti. De timnblb anela. a» Ibatb Rbinii cetatea Xotin«l«î mi tdtt Moldova. La Fokmanî viind» bnb IlolkovnikS Nazarie Karezin» kb onitirî bmore, adekt Kazam, Volintirî mi legări, a trimis» ne Vo— lintirî ntnt în jbdeijele Ilraxova mi Inlomiija ka st onreaskt ne lokbitori a se Sbiibnc Domnblbî. Atsmie boeriî *ic era în slbjbele domniei, retmgîndb-se, Domnblb a înneiibtb st-i mbstre, ziktnd» kT» sîntb înn,elemî kb Rbiniî., mi le-a ordonat» ssb amerinrjare de brgie îmntrtteaskt ka st mear gă st rtsningt ne Volontirî. Boeriî atbn'ic se konsbltart mi trimisert ne bn»lb din eî la Kolonelbl» Nazarie st se ru ge nentrb aceasta. Kolonelbl» înst nb le dete urni o askbltare. fiind» kt lbase mtire ksm» kt <5rfa Valisi, karele se afla la Galagî kb 12 mii omtire, naina de la Brtilakb 15 mii mi Grigori Vodt kb 5 mii. nltnbea» st vie st-lb lovenskt de odatt din trei ntrijî. Ama dart, ltstnd» 800 Volintirî ka st tac drbniblb lbî Grigori Vodt, el» s’a bnitS kb Kazamî mi Iagtriî ’ie venise sbb Ilolkovnikblb Fabrbii» mî-a nlekatb sure Galaiji. Volintiriî, înaiutîndbse snro Bbkbreiutî. la 7 okt, a anblbi 1769 în zori de ziot a» intrat» în oram» ftrt nini o îmnodekare. ITonorblb, krcztnd» kt omtirea rbseaskt vine st-I dea drentbrile nerdbte, libertatea doritt mi mtntbirea nevoilor», se bni kb Volintiriî mi, kb nbijint lbntt, toijiTbrmî din Bbkbremtî fsrt bnimi sas fbgtriuî. Tot» odatt a» nrinss mi ne Domn», kb toijî boeriî Grem do ne lîngt el» (afara de Doamna ne kare o Itsase la Konstantinonole kb koriiiî) mi l’a» trimis» la Moldova, de bnde anoi fb trimis» la ITetcrsbbrgK Dbiit aneasta Marema.lbl» Romianrjov» rtn-

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU 1.

165

dsi gsvernatorîs ne Snatarsls Iferv» Kantakszens. Atenţie as triraiss din nartea ijereî la Iletersbsrgx mi denstaijî ne Vistiersls Grigorie, rie Vistiersls Mixaik Kantakszens iui ne marele Logofets Nikolae Brtnkoveans. Nazarie mi ks Fabrinis, b'Lt'Lndx ne £>rfa Valisi la Galau,!, l’as învinsă mi l’as îmninss rieste Dsm>re. Akolo as nrinss mi ne Konstantins Vodt Masrokordats, karele era de a natra orb Domns în Moldova, mi l’as trimişii la Iamî7 snde a mi msritS. Dsnî. aneasta Nazarie, întorkrLnds-se la Bsksremtî kx Kaza’jiî, snde ajxnsese mi Maîorsls Andraks ks 418 legări, a» nlekats ko>tre Gîsrgîs. în kale a întT.lnits sns korus de omtire Tsrnî, kare nsrnera neste 14 mii omeni. Ks nsjjina omtire mc avea, nebizsinds-se a se bate ks Tsrniî, s’a înkiss în MT.n'Lstirea Komana. mi a trimisa resnsnss lsî Andraks mi Snatarsls! II'Lrvs Kantakszens ka st-î vie întrs ajstors. Asediats de Tsrnî, s’a iiinxts trei zi le. La 1L Dekemvrie ka>tr& seara, aratends-se omtirea xie venea întrs ajstoris, Tsriiî as t'Lb'Lrîts assnra eî mi, ks nsm'Brsls lors nels mare, as sferamafo, snizînds mi ne Maîo rsls Andraks mi ne Snatarsls II'Lrvs. Atsnne a venits la Bsksremtî generalsls Zametins, ks sns kornx de omtire regslate, desnre kare aszinds Tsruiî, as mirasits assedisls Komanei mi as fsgits la Gîsrgîs. Ks kinsls anesta as skT.uats nolkovniksls Nazarie, mi Rsmiî as ksnrinss uele 12 jsdeije ale României mari. TsrMil, kari tjineas înk'L Banatsls Kraîoveî, as nrokemats Domns ne Ilostelniksls Manolaki Rosseti, karele se afla Kaîraakams akolo. Anosta, skslînds se ks omtire tsrueaslra ka sn vie la Bsksremtî, s’a bststs ks ge neralsls Zametins, mi rT>mT>inds învinss, a treksts neste Dsn'Lre. Zametins a stats în Bsksremtî nT>nT> ne la înuenstxls lsî Maîs 1770; mi nre kînds se nrenara ka S't se loveaslra ks Tsrmî în bi»tae generi.lT>, nrimi ordins st> se retrage ks tote omtirile lsî în Bassarabia. Boeriî din Bsksremtî atsnne, koranromimî nentrs devotamentsls *ie as fosts aratats kfctre Rsmî, as k^statg s-l fsgi> de srgia tsr^ieask’L: sniî as treksts în Transilvania, alijiî s’as dssS dsim Msskalî în Mol dova. Aceasta, mtire kT>nrLtmd’o Manoli VodT>, s’a skslats

166

ISTORIA DACIEI

îndate k« Hameii Valisi, mi treksndS ks omtire în Manteneaskii, aa venita în Bakaremtî.

geara

Domnulu LXVm. Manoli Vodă llosseli, după muma. Acesta, kam a intrata în Bakaremtî, a skrisa îndati» D. Chr. !boerilor mi k&k«itorilors kari eraa emigragî, îndem1770. ntnds-î ss se întdrks la kimm'ele lora. Dar în karBnda veni mtire ka>, daiix viktoria renartata de Feld-maremalala RomiangovS în Bassarabia la Gara-Kalalaî, ana ge nerala Maîora namita Xleba a laata Brăila, mi k-t Brigadirala Gadovim vine asanra Bakarcmtilora. Ataimî Rarneli Valisi ka omtirea a trekata nestc Dantre, Iar Manoli Vod^ nes te Olta la Kraîova.

UOMMIA RUŞŞILORU. Guv emula Divanului. Inti-anda omtirile KasemtT de a doaa dra în Bakaremtî, !Romiangova a amezată ana Divana, saa adanare de boerî naminteni, nentra ktrmsirea gereî 1. Komandirala Generala Oliga s’a dasa ka o narte de omtire asanra D. Clir. 1770.

1 Ma! înttîs s’a 'ictită ană skasa, saS ordin» imneriala, attta kttre klera ktt§ mi kttre nonoră, kare konrindca kt, mint n» se va faye nane mi n» se va nane iţeara la bant ortndaealt, omtirile imneriale na vora linşi din neait, mi în tota karsal» acesta se va ntzi bana ortn daealt mi drcntatea nentra toni. Tota odate s’artdikata darea ne kană, rtmîinda a se strînge nainai dtrile Komoreî, kare eraa destinate dom niei, adekt Vtmile, Oknele, Oîerital», Vintritals mi Dejmtritala nornilorS mi ala Albinelor». Iar Divauala st îngrijeaskt nentra îndestalarea omtirilor» dtnda gele trebaiumdse din n,eart, nrekaraa grtă, orza, norambă, ftna, karre nentra transriortan, lemne nentra kasarmiî mi Snitalarî, mi salaxorl nentra redate mi nentra renaratara yettijilora Brtila mi Gîargîa.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

167

Gîsrgîslsî, mi Pa luată; danii kare murindă, s’a înmormân tată la Mitronolie. IIeste nuijmă Generalulă Krigenie s’a dusă la Kraîova mi a gonită ne Manoli Voc1t>, karele se afla akolo. Danii aueasta, retregiinda-se generalală Krigenie snre Bukuremtî, Turuiî aă venită earfcin! ka Manoli Vodii mi aă okunată uele uinuî judece de neste Oltă. Maî târzia r&ndsinda-se generalală Ilotemkină ka alţii omtire, a trekată 01tală mi a tebiirjită auro ne de Turnu, ande aă ajansă mi ge neralală Gadă ka o alţii omtire. Ile tang^B aucmtia a maî La 18 Noemvrie 1771, s’a namită Brigadirală Mederă, nreiuedinte nii membra al Divanalaî, ka însiiruinarc de a se koresnande ka Feldmaremalală rui a na se maî laa deslegarî mi ordine de la Komandirală omtiriloră, ui de a drentală de la Feld-raaremală. Iar Divanală era komnasă ast felia. Doî Vorniyî mari, kari aveaă Denartamentă senarată nentra anelală nrouesseloră jadekate mi nentra ka s'R na se fakoi nedrentate în tribanalele din jadejrje. Snidarîală, ka îngrijirea asanra menzilariloră domniei, asaura minei fek'Ltoriloră de rele, asanra întreninereî nodariloră mi a dramariloră. Marele Vistieria, ka îngrijire de a adana venitarile statalaî, mi a da seanr& la înkierea anala! de întrebainijarea loră. Keltaelele nele ordina re se feneaă dani ordine sabskrise de toijî boeri! DivanalaT mi de Brigadirî; iar uelc estraordinare dani deslegarea Feld-maremalalaî. Marele Logofetă, marele Klauerîa, marele Ilaxarnika mi alijî boerî, aveaa înssryiniirî diverse nentra serviijarile ijiireî mi nrovisionarea om tiriloră. Marele Logofetă însii narta kanuelaria DivanalaT. Iar ne lungii ueî doî Vorniyî se nindaise mi alijî boerî ka ajatorî. Contra orî ue neînţelegere mi nedamirire, se adanaă toijî boeriî Divanalaî, de taţi ka Brigadirală mi ka Mitronolitală, ka totă klerală eklesiastikă (danii datina veke) nentra ka st-mî dea m>rerea fie-kare. Aga, avea îngrijirea oramalaî Bakareuitî ka maî nainte. Isnravniuiî de jadejje, foineaă analogia ueloră ue se uereaă din ţeara dan^ ordine, fer’ a se abate întră nimikă ferii rntirea boeriloră Di van alaî. Feld-maremalală a dată mi rangarî de Banî, Vorninî, Logofenî, Smatarî, Vistieri, mi altele, însii fers kaftanarî. Itandairile în nostarî se feueaă nrin natente tinxrite, saă nrin ordine k-atre Divană mi kitre Brigadirî; ml fie-kare fonkijionarîa avea mi venită dans nostală mi gradală ssă. în lana Noemvrie a analaî 1773, boeriî aă trimisă Denataijî kstre Feld-maremal8lă karele se afla la Folcmanî, ka uererea armstdreloră îndrenferî în nmdaeala Divaualaî, adeks:

168

ISTORIA DACIEI

venit» mi Urmmnele Rennin», karele s’a r&ndsit» komandirS în loksl» l»î Oliy». T«rxiiî de neste Dsnire, afk&nd» kai Moskaiiî <ie irtzea» Glsrgi»ls era» nsmaî vre o sbt'B, a» treksta în nKim,r» maî înalt» de 50 mii; iar Rsinii, d»rni o miki, resistingii, a» iiT>rLsit» yetatea de bana voe. Kneazal» Rennin», a»zind» de aceasta, a lăsata la Tsrn» nsmaî ne Ilotemkin», mi el» ka xie!-l-alijT generali mi ka omtirea nea maî mare s’a» întors» în Bakaremtî. Tarniî înaintase ritm; în marginea kanitalei la M'tn^stirea VoikfcMitronoIitsIS rai ueî -loî Eniskonî st lie nelinsiyî la Divan». neutra fie-ye kaz» si so faki mal îutiîs kibzseali între boerî, rai eî si (lea seutinna înskriss. Iar kîndS va fi (lcsbinare, kassls si sejsdeye de Mitronolitsls, de Eniskonî mi de Brigadirî, dsni kare Brigadirsls si-ls xotiraski înnrcsni ks ansi» saS doi din boerî. Ordinele Divanslsî si se faki nrin Logofitală yels mare, Iar ale Visterieî nrin Vistieri», d»ni xofirîrea Divansl»!. ţfele trcbsitdre OmtirilorS si se dea nsmaî dani ordinal» înskrisS al Feld-mareraal»l»î, sa» al yelorS doi mari komandanjjî, ne se afli în Ijara Romineaski. Iar desnre saryinele boerilors, a» nersts srraitorele nndsele: Vorniyiî înnresm ks kolegil lor» si obscrvese nroyesele Ia Denartamentsl» lor», si albi îngrijire de nlaîsrî, rindsinds rai demrtindS ne YitavI nrin nrtirea Divanslsî. LogofitalS yel» mare si skrie xotirîrile Divanslsî, si rekomande ssnliyele ne la Denartamente dsni ksms se ksvine, rai alte lskriri ksrente de atribsijisnile lsî. Knitarsls si îngrijeaski menzilsrile, nodsrile, drsmsrile rai altele ye se gin» de fsukijisnea sa. Visfierals si faki yislele, sa» analogie ne jsdeije nentrs «iele ne se yer» din jjeari, dsui otirîrea Divansl»!; si ad»ne venitsrile, si ijie sokotelele mi si dea semî la înkeerea anslsî. Klsyersl» yel» mare si ia însemnare de la Visterie desnre zaxereaoa kiti trebseinte, nrin mina sa si se dea ssb adeverinui, mi si fie nsnsnzitora ncntr» strimbitatea «ie s’ar faye tiranilor» la missri, dindă seami Visterieî. Aga si» îugrijeaski de nodsrile B»k»remiilor», de nndseala orara»lsî, de naza fokslsî, rai altele. Marele Kimirara» si nrivigeze vmzarea mi mirfsrile negaijitorilorS, rai nrin el» si se komsniyc ordinele Divanslsî la negsjjitorî. Serdarsls si albi ssb insnekjjisnea sa karele rai salaxorif, dsni în semnarea Visterieî, mi ayesta si le trimite ne sndeseyersksadeverinjji.

PARTEA. IV. EPOCA IV. CApft I.

169

reintiî, dar lovinds-î Rsnrii ks fsrie mi învingând»-!, s a« re trasă. Dsitb aneasta Kneazslă Rennină, rekîenninds-se in Rssia, a r&masb' Komandantă la Bsksremtî generalslb* Essenă, Iar la Kraîova Ilotemkină, lcarele înkai se afla la Tsrn«. GenoraMă Essenă, nlekT>ndă assnra Gîbrgiblbi, se 'iearkii a lsa cetatea; dar se întdrne fort ssk\ies« la Bbksremtî. Mss«naglb, seraskersl? generală, r&miiinnd la Gîsrgîs, trimite asbnra BakBremtiloră ne Xagi-Meemetă-Ilaiiia. Dar Rsuiiî, emindb-le înainte mi clT.nd.s-le snă rBsboîs generală, Slagerală st nriimeaskt vitele dans însemnarea Vistcriel mi 6t le disnae la lokarilc însemnate, sab adeveriniit. Armanială nelă mare st adane aarală de la iiigani mi birKrile loră, mi st nrevegeze înkisorile kriminalilorS. .• Klsnerală de arie st rrevegeze rctssrttdrea mi nriimirca ftnalai sab adeverinjjT,, dtnda-mî scamt la Visterie; mi si. fie resnanzttorla dakt s’ar strtmbtttjn jj,traniî. Isnravnikală de karte st îngrijeskt de kvartire mi st aibt nrevegerea dtrvariloră nentra ka st dea fie-kare kttc dot kare de lemne ne stnttmtnt la fie-kare kast ande santa daii,I ostamî. 5nă boeria st se rtndaeaskt Komisarîa neste snitalari, lctrsîa Snttarală mi Aga st i dea slajitori nentra îngrijirea snitalariloră. De dot orî ne stnttmîut nesmintită st se adane Divanslă în komnlektă nentra ka st ortndaeaskt uele nenessarii nentra omtire, st nerneteze lakrtrile de imnortanijt neantratt, xottrîrile jadekttoremti mi sentinţele kriminale. T6te disiiosiiilsnile aueste s’as înttrită de Feld maremalală, mi astfelia s’aă armata De Itngt aceste s’aă ortndaită mi 1050 skatelnini nentra Mitronolie, nentra Euiskoniî mi Mtntstirî. Boeriloră le s’aă dată în jamttatodin ktjiî aveaă în timnă de nane; aseminea mi kokoneloră vtdave. Iar ueî1-alţi skatcluini s’aă îmiitrţită dant analogie ne la bocriî ne eraă dani ranguri. Divanală. mi kari na aveaă veuitarî, mi ne la boeriî mazili xie eraă ftrt de ranguri mi ftrt venituri în serviţarile Divanalai. Ile ltngt aceste s’a xottrîtă ka fie-kare ltkaitoră st dea kîte ană netfertă (98 oka) grtă, anală de orză, anală de meia mi anală do norambă, afart de skatelnini, noslamninî, slsjitori, dtrvarî, saragii mi salaxorî, kari aă rtmasă skatiţi. Afart de aneasta, kare, salaxori, fokă mi lemne dant înttmnlttdrele trebain/ie ale omtirei. nentra tote Tiele de mai sasă, s’aă ftkată ordine din nartea Feldmareraalalai Romianţovă, kare s’aă essekatată ntnt s’a ftkată nane.

3 70

ISTORIA DACIEI

îî înving». Turniî atunne, m&rBsesku Gîurgîulu ini treku neste Dunăre. Manoli, viiz-Endu emekurile Tonilor», trene la Sibiu în Transilvania. Generalul» IlotemkinS, tot» în anul» anela, bate ne Turniî din Kraîova, îl gonemte mi nune steir&nire ne nele ninnî judege de neste Oltu. Feld-mareinalulu Romiangov» organiseazii la Kraîova unu Divan» întokmaî ka nelu din Bbkbremtî, ini deosebit» nbinaî nentru guverna rea jsdegelor» de neste Olt» Astfelîb tdto geara Romiineaa r&mas» sbb stimiinirea Rumilor». afarii de netatea Turnu lui, kare nu se ribtea lsa din kabsa tunurilor» de la Nikonole, kare bateau mi dinkolo de Turnu. între aneste Musunoglu se faiie Vizir». II6r:a, vi.z'End» atâtea învingeri din nartea Ruinilor», vi>ziind» ki> a nerdut» Kn>m»l», Bassarabia, Moldova, rjeara MunteneaskT», mi tute netegile desure Dunăre, a sokotit» a se nleka la nane. Fekimd»-se armistig» (încetare de bi»tae), s’a nrovokat» unu Kongres». Din nartea Rb'sieî se nsmi komitele Orlof», mi generalul» Obregkofu; din nartea Bornei Osman-Efendi mi «nu altul». între aneintia veniri» mi mediatori Ambassadorulu Austriei mi anela alb Ilrbsieî. Anemtia togi, aduniinduse la satul» Golemtiî din judeguls Slamu-Rimniku (în anuls 1772) mi nenuhindu-se uni asunra minei, s’a» îmnrsmtiatS. Armistigul» s’a resriektat» mim» la kamitulu lbî August». Bor ta vers de a doua 6n» Kongres» mi armistig» de 6 luni. Atunne s’a xofc&riitb si» se adbne la Bbkbremtî. Din nartea Rbsieî a venit» generalblb Obregkofu; din nartea Borgei Reiz-Efendin-Abdurazak». Intrevorbirile s ’au urmat» ritm la 9 martie; dar nenutond» veni la nini un» resultati;, Reiz-Efendi a trekutu neste Dunăre, iar Obregkofu la Iamî; mi resboîul» s’a înnenut» în datT>. Romiangovs trene Dunărea ne la Silistra, bate mi în vinge ne Turni, mi assedieazi» rie Vizirul» la Blumla. Komi tele Soltikof» aseraine trene Dumirea ne la Giurgiu mi taie komunikiinîunile, în k’Btu nu se mai nutea dune Turnilor» în ajstorul» Blumleî nini de la Nikonole, nini de alte m>rgî. Atunne Vizirulu; vfcziindu-se atiit» de stn&mtoratu, s’a nlekatu la nane, kare s’a înkeeatu la 1774. Dunii kondigiunile sti-

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPÎJ I.

171

nalate Rasia a întorsă Horgeî Otomane seara Mateneaskii. Moldova, Bassarabia iui tote netosile lor». In anals anela a mărită mi Saltanală Mastafa m mi ne tronală seă s’a îniilsată fratele seă Saltană Abdalxamidă I.

Domnulu LXfX. Alessandru Vodă V Ipsilanie. Fiikimda-se nanea între Tarnî mi Ramî, s’aă adanată boeriî la Bakaremtî mi, konsaltimda-se nentra dom D. Clir. 1774. nie, unii aă alesă Domnă ne ană boeria Ştefana IIri-< Dupe note din ţcaru. skoveană, îar aljjii aă găsită ka kale st> neara ne Manoli Vod'B Rosetb. îrabele ir&riji aa trimisă rag’B.minte la llortii ka s'b întareaskii ne kandidagil loră, dar ninî ana na kT.niit'D aneea ne nera. Atanne aflamda-se mare Dragomană Alessdndra Insilante (fiîa anaî boeră girigradeană namită Aga Ioană) mi avibndă mare inflains'B ne lungii Horte, a isbatit« de a kii notată domnia. In Bakaremtî se adanaserfc togi boeriî, atetă anei emigraşi în Transilvania kiită mi anei ne amblasert ne hingii Manole Vodii urin Tarnia, afar* de anală singară Banală Mixaîa Kantakazenă, karele se dasese la Iletersbargă, ande îmmbr&teasa Ekaterina îlă f&kase generală Maîoră. Domnală nriimi ne tos! boeriî ka dragoste mi ka lcaviins^j fon» deosebire de simsirile mi ideile loră nolitine, mi le dete nostarî mi drogitorii dane me ritele mi kaiianitatea loră. Danii aneasta stiirai sii se konserve nrivelegîarile serei, dane nrimiiniile tratatalaî de nane, onrindă ne Tarnî de a maî intra în searii, mi sk’LZ'anda din tribată sama ne se da nentra Odaea Yiziralaî. Maî târzia veni de la Iletersbargă Gcneralală Mixaîa Kantakazenă, mi viinziindă Domnalaî averile mimkiitore mi nemimki>toje ne avea în seari., se dase în Rasia. In lana Aagastă 1775, trekiindă nrin scării Kneazală RenninS, karele era riindaită am basadori la Konstantinonole, Domnală î-a f&kată mari onori mi ncremoniî atxtă la intrare kiită mi la emire.

372

ISTORIA DACIEI

Alessandra Vodii a domnit» m6nte aDi în nane mi în liniuite. In aoestă restimnă komergsl» a kreskats, liikaitoriî s’a» kanrinsă, ini tdt'b ijeara a gaslată ks fericire, s»b ană gavernă bk&ndă mii drcută, dalxieasa uiioeî. Domnia aceasta a fost» ka o enok® mi ană sekola de aar» nentrs seara aneasta, kare dama atotea înnrcjsrtri grele, fsse sanasii la afc&te greatiiTp. Acesta Domn» a fiikată malte mi bane întokmirî în Seari. Ela a naşă în r&ndsealo» tribanalele, legile mi jadekfctoriî; a amezată venitarile rangariloră) a fakată mkolî mi le-a dotata ka venitarî, între kare mi ne aoeea din Simtală Sava ; a întrodasă felîarite riindaele de meserii; a înfiinijată katiea milelor»; a regalată lefele lanare; a organisată kornală Slajitorilora; a skimbată ofertările durilor» dani. altoi sistema, kare s’a ijinată mi de domnii oe l’aă armată, mai malta saă mai nagină manii asti>zî; a fokată nesauamî la dare ne nreon,! mi ne Miiniistirî, di>ndă ană xrisovă 1 aname nentră aoeasta. Aoesta a fekstă Kartea no»T>, saa nalatală domneskă minanată din sasă de MiinT>stirea lai Mixala Vodi>,- a fiikată mi kasii BeilikS nentra fank^ionarî Taroî oe venea» la Bakaremtî-, a fakată kase domnemtî la Afaraasî; a fiikată o orfanotrofie la M'&n’Bstirea tataroră Sfinsiloră, nainda’o sab o enitronie îndatorito a da seinii de venitarî mi keltaele; a renarată mi a înframasegată M^n^stirea de la Miirkasa, înzestriinda-o ka ană Xană mi nr&viiln oe aă fiikată ne no dal lai Rada Vod'a; a fiikată malte oimmele (fiintiinî) de anii în orarnă, mi alte maî malte îmbanaţipiri. Demna Ekaterina, sogia sa, kare era fiîkii lai Konstantină Vod'B Morazi de la Moldova, a fiikată ană Xană anrone de Mimiistirea Sântei Ekaterine, metokă ala mantelaî Sinaia, ne kare l’a dedikată namiteî M'&m&stiri. Ile la kaniitală aoestei ferioite domnii, doi fii ai sei, dorind» sii vazii serile Earoneî, aă fagit» în kontra voin sei tatiilai loră în Transilvania. Domnală, karele se îngri ji*1 ka na lcamva aoeasta st> dea bimaele Ilorsei în kontra 1 Vezi la Toraiîlg UI atestă xrisovă.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAP& 1.

173

lsi, s’a întristat» forte, Auia darii ne de o narte a trimisS la Konstantinonole skrisorî înkredinjji>t6re desnre devota ment»!» se», iar ne de alta a trimis» ne MitronolitslS mi ne k'Bn.î-va boeri danii fiii seî în Transilvania ka sii-i întork'B. Dar fiiinds k'B Beizadelele trek»se la Viena, a trimis» dsn'B ei ne doi boeri, între kari era snsl» Ioans (sa» Enaki) V®k'Bresks, mi a nemţia k» mare greş i-a# îndsnlekat» sii-î fak*B a se întorce. Dar atsnne Ilorto forii nici sns ksviintS îl» destits'B dsns ne a domnit» 7 ani mi 4 l»ni. Destitsatsls Domn» a trekats k» toti> kg sa sa la Konstantinonole, snde neste m£se lsni as venit» mi fiii sei de la Viena.

DOMNULU LXX. Nicolac Vodci III Caragea. Acesta era fiîsl» »n»i boeri» u'BrigPBdean», nsmit» Konstantins Karagea, Dragomansl» îmiiT.riigieî. Elrin Dnpo Clir. 1782. mijlocirile tatolsi st>» kiiratosc domnia, dar fiind» Dupe note L din ţiiîra. k'B dsn'B tatiiÎs se» se fiiksse Dragoman» Mixai» Ssn,s. acesta, nrin dare de bani destitsii ne Nikolai Vodfc, dsm, o domnie de sns an» mi mese lsni.

Domnulu LXXI. Michaiu Vodă IV Sutu. }

Acesta înkii era iitrigriidean», fiîsl» »neî boeri» ns mit» Konstantin» Ssijs. în domnia sa s’a arătat» D. Chr. 1 1783. bltnds, bsns mi drents kiitre tou,! mi ncntrs tote, Dupe noto neara s’a bsksrat» de fericirea niicei mi a linimtei. locale. Dar dsnii doi ani mi onts lsni, ne la kanetsls lsi isnie, se destitsii din kassa srmiitore. Kiinitan-lJaina de atsnce al» armiei Otomane, nsmit# Oezaerli-Xasan-IIama, favorit» intim» al» Ssltanslsi Abdsl-

174

ISTORIA DACIEI

Xamid, nerea ku stxruinij'B soi fakii Domn» în yeara Munteneask-L ne Dragomanul» M^reî Albe, Nikolae Maurogeni, ne karele-lu iubea nentru aiversele servigurî ne-i fokuse. Dar Taranxanagiulu Ilorijeî, adekt insnektorulu Moneteriei imneriale, numit» Helebi Iletraki, karele era ne atunne în mare nutere mi influingii ne lîngt Ilorte, se onunea stramniku la nererea lui Kimitau-Haina: zWea mi striga kii nu se note sn se fak& Domnu uns T'kumans (sau enure; asts felu IjT.rigri,denii numesks ne insulari) fT>rr> nume mi fami lie 1 mi soi se fakoi strâmbiitate la atete beizadele de neam» str&lumtu, kari se uite ku doru mare la aceste doE domnii. Atuniie Gezaerli-Xasan-Hama mi Vizirul» Iusufs-Hama, se dusern la Immsratulu mi, ka unii iie avea influinijii nartikulai”L asunra snirituluî seu, îlu îndunlekara a da domnia lui Maurogeni mi nentru Helebi Iletraki a da kalte-firmanu, adek& ordin» de desk'Bn'&nînare. Ast» fel» kiaru în zioakîndu Maurogeni nrimi semnele domniei, mi se întorcea de la Saraîu la kasa sa, dummanulu se» suferi teerea kanului în uligii; iar averile sale se kontîskar:», r&ur&indu-I koniiî s^ram mi tei"6 reaztmu.

Domnulu LXXII. Mcolae Vodă IV Maurogeni. Auesta a stătu unu Domnu forte asnru mi esiientriku, ku karakter» bizar» mi ku anulaturi de totu kurioD. Clir. 1786. Rtetre nonoru se arata nrotektor» mi generos» Memoriale se. 'ST.Îie |îar k-Ltre boeri desnreguitorîu mi tiran». Ktetre Tuni autorului. se arata turkolatru mi Moameto-latru, dar în narte îmi biitea joku mi de ei mi de religia loru. In skurtu essinga snirituluî seu era o amestelratura de idei mi de fan tasii kare se konfunda ku nrejudegele Mele mai stranii mi ku bigotismul» *iel$ mai kornunu. Adese ori snunea kiaru 1 Nikolae Maurogeni era fiîu unui neguijitorîu obskuru, numit» Iletrs, dintr’o insul» a M»reî Egee.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

175

în Divanb kb vede ximere mi kb a visat» lbkrbri estraordinare; asemene lbkrbri mai ks seamb le inventa kbndb voea sb-rnî bato joks de boeri sas de kblsgbrî, sa» kbnds voea sb îa mito de la cineva. Astb felis snre a-mî bate jokb de kaftanbri mi de boerl, a îmbrbkats ks kaftans ne sns kais alb se», ne se nbrnea Talambama, mi i-a dats titlb de Klsneris. Dar elb nb-mî bbtea jokb nbmaî de boerl, dar kîar mi de Ilamiî Tsrnî, kari se afla în Bsksremti ne timnsls resboîslbî, nreksms se va snbne mal denarte; mi aneste le fbnea fbrb nini o teamb, bizsinds-se în favorile lbî IbSbf-ETama mi a lbî Kbnitan-IIauia Gezaerli. Anests om», nrivitb dsnb esteriors, se arbta kb era originals sas nebsns; dar nrivitb dsnb interior», se vedea kb nb era oms fbrb minte mi snirit», fiinds kb era forte nietosb kbtre nele sakre mi forte drents kbtre nonors; mai aless, în rbsboislb ne a srmats mai torzis, s'a arbtats adevbrats nrotektorîs mi mbntsitorîs al ijerei, kbni a onrits ne Tbrnî de la nrbdbnisnile, jbfsirile mi robirile ne voea» a fane în ijearb. La 3 asgbstb 1787 s'a deklarats resbelb între II6rta Otomanb mi Rssia; mi în nrirnbvara anslbi 1788 Vizirsl» Ibssf-IIauia a nlekats kb mare nstere assnra loksrilors din ssss. Atsnne mi Nekblai Vodb gbsi okasisne ka sb se lege de boerî. Ssb nretests kb eras xainî, sas nekredinniomi kbtre ITorto, îi înkidea mi amerinTjbnds-i kb mortea îi stornea de narale. lire fragii Brbnkoveni Nikolae mi Manoil», ne fragii Gikblemtî Konstantins mi Skarlats, ne Dimitrie Rakoviijb, ne Ioans Morszi, ini ne Ioan» Vbkbresks kb flibl» ses Aieksandrs i-a essilat» kb firmans îmnbrbtesks la insbla Rodos: ne bbtrînslb mare Bon» Ilanb Filineskb kb doi fii ai sei Nikolaî mi Konstanti’n», î-a essilatb la Mbnbstirile sbntblbi Msnte; iar familiile lors ne snele le-a trimis» la Konstantinoriole, mi ne altele neste Dsnbre în Bslgaria. Dsnb mese lbni s’a rbdikat» mi Asstria, în alianijb kb Rbmii, asbnra riorgeT Otomane, nlekbnds în esnedinisne însbinî îmnbratbl» Iosif». Atsnnea mi Mavrogeni a adbSb la Bbkbremti neste 30 mii de omtiri Tbrnemti kb mai msliji Aianî mi Hanii. Ile lbngb Tsrui a adsnatb mi volontirî de

17v>

ISTORIA PAClKl

Albanezi, Strbî mi 1381gări, în kttS owtirea tott se arka la 100 mii omeni în tott seara. Heste aceste trsne ela era Seraskeria, sa» generalissimS nleninotenta; mi ka tote kt era kremtina, înst Hainii, Aîanii mi tos! Tarnii ati» ta se te mea» de dtnsalS, în kttS tremura» ktnda se înftsimaa îna intea lai; iar el» adese îi maltrtta. îi s^nea nimore mi-I rnastra. Aastro-Ramii, ajangtnda la Moldova, Domnal» Mavrogeni a trimis» ne frasii Kantak»zinemtij ne fragii Ktmnineni, ne Ktrlova mi ne algii, k» oiutirî de Volontiri mi de Tsrni, ka st stea ka avan-g»ardt la Baztg mi st onreaskt trecerea dammanilorS în sara Romtneaskt. Dar în anestS interval», la 7 anrilie 1789, mărind» Saltanala Xamida, s’a saita ne tronalS tsrqesk» nenotala se» Saltan» Selima III, anS j»ne în vtrstt de 27 ani. Domnal» Mavrogeni atan'iea nrin Vizirsl» lasal» Ilaina n» înneta de a asina simsemintele resbelme în sniritala j»nel»î Saltana, mi a-i renresenta kt era amor» mi de nevoe a goni ne A»stro-R»mi din Mol dova. Herkarea înst ftk» ne Tar'ii st kanoskt k» ftrt nateri mai mari mi ftrt nresinna marelai Vizir», întrenrinderea n» se n»tea realisa. Rsmii se întinsesert ntnt la rîa *, mi ana korna de 6000 sab generalala Kamenskoi a nlekata asanra Galasilora, ande se afla ana korna de Tarul, kari eraS gata st ntmaskt înltantrala Moldovei, dant îndemnalS mi konsiliarile lai Mavrogeni. In omtirea tarneaskt de la Galasî se afla mi Manoli Vodt, destinata de Ilortt nentra domnia Moldovei, mi ana Eniskona trimisa de Mavrogeni ka st se ameze Mitronolita în lokal» mortalaî Mitronolit» de akolo. între a'ieste generalala Kamenskoi, sosind» la Galasî. gtsi tabtra tarneaskt antratt de mansarl mi înttritarî. Se înnene mi se armeazt lanta ka învermanare; în 'iele de ne armt Ramiî învingă, mt'ieleazt o malsime de Tar'ii, nrindg ang Ilamt Albaneza, mi o malsime de nrisonieri, anakt nro1 Autorialg ns sncne nsmcle rialul; dar de sigarS kt era 17n;t«IS. ( No la Tradshs tortului).

177

PARTEA VI. EPOCA VI. CAPO 1.

visisnile, tsnsrile mi tott tabăra, mi dtnd» orauisl» în Tira da soldaţilor», a» dat» maî întti de mtire kremtinilors ka st east, mi anoi a» dat» foks ttrgslsî, ka st ns mai n6tt ser vi de asii» T»rnilor», kari ar» maî veni de neste Dsntrc. Dar înainte de a se efekt»a aneastt ksnerire, Manoli Vodt, urevtztnds l»kr»rile mi temtndsse ka ns ksmva înnresnt ks Tsrniî st se neriksleze mi el», s’a fsrimaf» ks nsţinî din kasnbiii seî mi a emit» din tabtra tsrneaskt; s’a dss» la IamI mi s’a ssnss» Feld-maremalslsî Roinianrjovs, karele, ftktnds-i o nensisne ansalt de mease mii ruble, l’a tri mis» la Xerson» ka st se linimteaskt. Asts-felîs alsatskanttS esnediţisnea nea mare a Tsrnilors, srmatt dsnt konsilisrile l»î Ma»rogeni. Dsnt aneastt învingere. Tsrniî s’a» îmnrtintiat» neste Dsntre, iar Kazami a» oksnat» Bassarabia. Ile de altt narte nrinninele Austriei Kobsrg» amerinţa din nartea sa ţeara Romtneaskt. între aneste a» venitS ktte-va kornsri de omtirî asstriaiie uii a» an»kats ntrţile desnre Ramaţi ale ţereî Romtnemtî. Mavrogeni, ks omtirile ne le avea, av» noroksls a rensrta ktte-va învingeri assnra Asstrianilors, attt» la Mtntstirea Sinaea ktts mi la Mtntstirea Kozia de neste Olt», mi în alte lok»ri. Anele loviri, de mi n» fssesert' de ktt» nimte mini xarţe, totsmi Masrogeni kttre Tsrni le renresenta ka btttlii mari; mi mtntstirile le nsmea nettţi înttrite, întitsltnd»-le Sinaia-Kalcsi, ICozia-Kalesi} mi altele. Ilentrs asemine ssknese, Ssltansl» "î-a trimis» Kiliţs-Kaftan», adekt sabie îmntrtteaskt, mi xaint k» felîsrite lasde mi bine-ksvîntxrî. Iar marele Vizir», nlekînd» din snre Bslgariea mi Serbiea, a intrat» în ntmîntsrile sngsremtî nînt la TemimBar. Akolo bttînd»-se mi învingînd» omtirile a»striane, as robit» neste 70,000 ssflete de oameni, a» nrtdat» toate latsrile, mi anoi s’as tras» kttre Serbiea, mi de akolo kttre IDsmla în Bslgariea. între anestea ns înneta mi- domnul» Masrogeni a’mi srma vitejiile sale, oiirind» tot-d’a-una intrarea A:;* trianilors în ţeara Msnteneaskt; mi aneasta ns era uns miks serviţs nentr» Iloarta Otomant, maî ales» fiind» kt dsnt 12

178

ISTORIA DACIEÎ

toate skrisorile ce trimitea la Konstantinonoli ns’î venea nici keltsele nentrs rasbols, nici agistorsri de omtire; ci toate le întîmnina ks mijloacele geriT. In acesta intervală a lsată mtire k* generalisimslă lCobsrg intra în searii ks natrs-zecî de mii Asstriacî. La o nstere ama de formidabila ns r&mînea Iaî Maărogeni nici silă mijlokă de amirare sas de onsnere, fiind k.a> mi Iloarta ns rtsnsndea nimiks desnre artikolsls baniloră. Tot odato întîmnlînds-se soi kaz% din Viziriat nrotektorslă seă lassf Uama, s’a rîndsits în loka’i Vizirs ne Saxin Aii Dama. Atsncea doî din konsiliariă înmiroigiei as trimisă ks viklenie skrisorî sekrete kstre Masrogeni nrin kare îî skrieaă ka si. ns maî sterseaskii a antra Seara, fiind k-L Iloarta ns are de gîndă s'b-i trimis't nici bani, nici aglatoră, nici reisanomtinsT»; nentrs aceasta ’l naneaă la kale ka mai bine s't’mî kaate mîntsirea trekînda neste Dsnoire. Kibzsinda-se atsncea Maarogeni, a lisată în ijearii Kaîraakamă ne snală Dimitrie Tsrnavits, omă nrostă mi ig norantă; ne kare însu elă îlă stima mi’lă întrebainija în toate fiind ks i se asemăna în idei mi ariakiitsrî; iar dama acea sta a trekstă neste Dsmire la Rsmciakă. Danii aceea Generalisimslă Ilrincine Kobargs, intrînda în seara Ronitneaskii, a fostă nriimits de ki>tre boeriî de la Baziia ce fasesen» trimimî de Maărogeni ka avan-Gardii, mi a intrată ka eî în k&sntrs ser”- Anroniinds-se de Balcsremtî, Tarciî kîjjî cras în oramă aă fagită îndată, earMitronolitală ka boeriî, emindă întră întîmninarea lor, mi înkredinsînda’i desrire kredinsa loră, aă intrata mi aă okanatS kanitala în lana Oktomvrie a anala! 1788. Dama aceasta Aastriacii aă nlekată asanra ţliargîslai, dar nenatînda’lă laa, ’mî aă f-Lkată tabăra în anroniere, ne kîndă Vizirală îmî avea tabăra de ceea narte la Ramclakă. Trekainda-mî îns^ astă-felîs timnală Aastriacii ne hnigii Gîsrgis, mi krez^ndă k'B omtirea tarei aski> din cetate era nasinii, na naneaă nici o îngrijire asanra mimkoiriloră loră. Tsrciî, biigiindă deseanr& la negligensa loră, întră sna din zile aă deskisă norsile cetiisde, mi emindă doT> mii de omeni alernl, s’aă rimezita ka farie asanra taberei, roisnîndindă inortea mi snaîina. Totă

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU 1.

179

odatt rtnezinds-so mi Tsrniî de la Ramnisk» ks mslgimea, mi nrofittnds de neortndseala în kare se afla» Asstrianiî, as înnenst» a-i bate mi a-î fsgtri nînt ne as treksts ana ArgemslsT. Akolo abia as nstst» Asstrianii a se adbna mi a se restrînge din amegeala în kare era» nentr» ka st se no te antra, dar înst as Itsats tute nrovisib'nea mi artileria nea grea în mtna TsrnilorS. Dsnt aneasta ks tote kt Tsrniî n’as kstezats st treakt Argemsl», Asstrianii înst mi ltksitorii Bsksreintilor» îngrijinds-se de jefb’irile mi rtsbsnarea lor», se gtteas st fsgt în genere. Din noronire înst a so sit» generalsl» Sovarovs kb* riatrs mii de ostainî Rsnii mi ab întremat» ksragisl# Nemţilor». Atsnnî Tsrniî, vtztndskt Kazanii se întind» nînt anrorie de Gîsrgîs, ka nsrtagî de vtntsri, s’as tras» k» togii la Gîsrgî». N» ttrzis ftktnds-se armistig», Rsrnii s’a» tras» laMolMoldova, Tsrniî a» treksts neste Dsntre, îar Asstrianii a» îtinas» în geara M»nteneaskt, g»verntnd»-o k» Divan» de boeri ntmîntenî. Domnsls Masrogeni, afltnds-se neste Dsntre, se nresmbla de la o netate la alta, ka sns generMissim» nrea nsterniks k» tott demnitatea sa nea doraneaskt, miadsnaomtire de Bslgari mi Strbî, ka st fakt o irsngi»ne în geara Msnteneaskt. Atsnni a lsats mtire kt Vizirsl» a ktzst», kt în loks-i s’a fcksts nrotcktorsls se» Gezaerli-Xasan-Kanitan-IIama, mi kt în ksrtnds sosemte la Dlsmla. Mabro geni s’a grtbits a merge întrs întîmninareasa, mi mergtnd» la lEIsmla kîar în zioa kîndS a sosit» Vizirsl», sa înftgimat» la el». Anesta arttînds-î mirarea kt-ls vede akolo, mi întrebtnds-ls ksms de a Itsats geara în ama împrejsrare,. Masrogeni a rtsnsns» kt a fost» îndemnat» a trene neste Dsntre de skrisorile ne nriimise de la konsiliaris îmntrtgieî. Vizirsl», vtztnds skrisorile mi konfrsnttndsde k» astoriî lor», kari se afla» în tabtra de la Hlsmla, a dssk îndatt mi le-a tteat» kanetele. Masrogeni dsnt aneasta f» ordonat» a trene k» omtire în geart, dar trektnd» Dsntrea ne la Ka]afat» mi btttnds-se ks Abstrianiî în jsdegsls Mexedingslsî in mai mslte loksrl, a fost» învins» mi resnins» eartmî

180

ISTORIA DACIEI

neste Dsntre. Vizirsls, avtndS ordins îmntrttesk» ka nsmal de ktts st fakt nane ks amtndot ksrgile înst fort nagsba mi rsminea llorgeî, mi vtztnds kt ns ristea isbsti, s’a otrtvitg mi neste nsgins a mi msrits. Ilorta nsmi în lokî>l« lsî Gezaerli de Vizir» ne Melebi-Xasan-IIama-RsimrîBklib*lg. Anesta, avtnds srt veke mi neîmntkatt assnra lsî Masrogeni, a trimis» dsnt elS mi gtsinds-lg la satsls Uelina, anrone de Sistovs, ’l a» tteats kansls fort ninî o jsdekatt. Asts-felîs de kantts mi rtsnlatt a avsts om bl» karele foksse llorgeî Otomane attte servigsrî mi-i arttase attta zels mi kredingt. Se zine kt Masrogeni nrinsese de mtire desnre venirea sbirilors sei mi kt ktgî-va din kasninii seî îls nsneas la kale st fsgt în vre o narte a Esronei, snde st trteaskt ks onore mi konsidertnîsne, — dar areîssats nentrs ka ns ks aneasta st adskt desnregs assura tstsror» Kremtinilors mi st btnseaskt Tsrniî în viitor» kt togi Domnii vors fi nekredinnîomî mi inimi?!; mi ks tote kt a nrevtzsts mi a nreziss sfîrmitsls se?, dar a nlekatS nerbinea kamîelsls Ia înjsngiere. Este asemine lskrs nessnsss la îndoealt kt firmansls nentrs tterea kansls! ses era minnîsnos» fort rntirea îmntrtgieî, „fiind» kt faîmossl» Valide-Ketxsdasi [intendantsls msmeî După notă-jîmntratslsl Isssfs-KrimsJ karele atsnne era Tarana marelui Ixana-Eininis» (ministrs Tcsasrtrieî imneriale) kalacovachi Irele fiind» inemiks al» anestbî Domn», a miilonit» Rlzu, carele I J s’atic ocupatulmortea sa nnn oala Maxmsds ne Issese kreskttoacesta I istoria. Jrîsls lsî Ssltan» Selims.u Illi ks tote kt Vizirsls a trimis» la Konstantinonole kansls lsî Masrogeni deskriinds kslna ne a nerst» mortea sa, dar Ssltansls s’a ssntrat» forte; nentrs aceasta ninî averile lsî ns s’a» vtndsts în folossls xazneleî îrantrttemfci, dsnt obineîs, ni s’as ltsats Domneî mi koniilor» sek Domnsls Masrogeni domnise trei ani mi 8 lsni. Dsnt mortea sa, de mi geara era înkt oksnatt de Nemgî, înst Ilorta a rsndsits Domn» ne Alessandrs Masrokordats, ka rele se zinea mi Deli-bel, ne kare l’a mi trimis» la tabtra Vizirslsî.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU 1.

181

Intre aceste, Ilorta vizând» atâtea viktoriî mi kbcerirî din nartea Rbmilorg, VBzimdg lsarea cetiirjeî AkermanS a Bassarabieî mi a Moldovei, — vBZBndg nbterile sale sforr»mate atBtb ne bskat» kttg mi ne mare, — vT>zBndb kx Rb- mii se fBksserT, stT>insnî ne Marea Neagra mi Nemţii ne Adriatika, în kstg ameninijag kîarg Konstantinonole, — vBZBnd» în fine k-B nb raaî avea nbtere a se onbne la dobT> usterî ama de mari, s’ag nlekatg a face nane raaî întBî kb Abstria. Deci kîemBndb’-se din ami.ndob'ii nm-i^ile Msraxamî [ambassadorî nleninotenijîJ mi întrbnindb-se neste Dbm,re Ia Sistovg, dbnt mblte desbaterî mi negbijBrî, abia într’sng an» s’a înkeîatg nacea. DbnB kondiijibnile stinblate, la 1 Oktomvrie a anblbi 1791, nrincinele Koborgg s’ag nsdikată kb tote omtirile sale mi a trekstS în Asstria, lBsBndg ijeara Msnteneasks în stBmmirea Ilorgeî Otomane. Domnsls Mabrogeni a fostg fi&kbtg în marginea Bbkbremtilorg o beserikB în nbmele NBskT>t6rei de DsmnczeS mi a izvorblbî d^tatorib de viaips, în nrejsndg kT>reîa a fnkbtg kîosksii rainbnate mi a adbnată ane de izvdre, kare essiste mi nBnB astBzî, însB neîngrijite mi raaî în rsine J.

A doua domnie a lui Michaîu Vodă Sulzu. De mi se 1’T.ndbise Domng Alessandru Mavrokordatg, nreksmg s’ag zisg raaî în brmB, dar Ilorta, dbirr» mi ! D. Chr. jlocirile omenilorg inflbenrjî de ne hmgB îmnBrBuje. 1791. mi dbnB stobinijele boerilorg Roimmî kari cerag ne fostblg Dorang Mixaîb Sbgs, l’a remdbitg ne acesta, karele a mi ve nită în ijearB rie la Sentemvrie. Ileste nbijing s’a f&kbtg nace mi între Rbsia kb IT6rta, dbiiB kare rBimfindb mi Moldova în stiraBnirea Ilori^eî, s’a rBndbită îndatt mi akolo Dorang ne Alessandrb Morbzi, karele ne lBngB inflbinna sa nersonaks avea mi ne aceea a fra1 Aceste, de mi n5 le numemtc lokHlg astorîslS, dar suntS negremitS ane le de la FilaretS, mi biserika ce este în anroniere de ele ne kosta dea('Nota Traduce(orruluî.) lslaî.

182

ISTORIA DACIEI

telaî sea Beîzade George kare era mare Dragoman» ne lingi Horti. Anesta, dorind» domnia serei Mantenemtî, a lakrata mi a isbatita a skimba ne Sas» la Moldova mi a-la rondai ne ela în loka. Astfelia Mixaîa Vodi Sai^a, danii o domnie de ana ana mi ningi lanî, în lana Ianaari a analai 1793 a trekata ka domnia la Moldova.

Domnulu LXXIII. Alessarulru Vodă VII Moruzi. Anesta era fiîa lai Konstantina Vodi Marazi, mi fosese Inii mare Dragoman» ne lingi Ilorta Otomani». în /domnia sa a gavernata geam forte bine: kitre boeri se narta ka dragoste mi ka înkredere, ononnda-î ka rangari danii merite mi ajatinda ne fie-kare dani karakterals sea; iar kiitre nonora se anta ka blinderjimi ka drentate, ka nimeni altala. Ka tote kii în timuala sea s’aa intimidata doi mari flagele în jjeari, adiki foamete mi niami, clar ela s’a stndaita ka si adaki tote amarinn,ele natinniose. A fikats afan de Bakaremtî ana snitala înkinitoria neutra niamamiî din orama, în kita a fikata mi o biseriki destinaţi a avea sirbarea Sintalai Alessandra. Dar în ajanala zilei kinda era si o sfingeaski, în ajanala sirbitorei namitalai Sfinta, kitre sean, a sosita destitaarea sa. Astfelîa, dani o domnie de trei ani mi mese lanî, fikinda loka altaîa, s’a dasa la Konstantinonole. D. Chr. 1793.

A doua domnie a lui Alessandru Ipsilante. Destitaarea lai Alessandra Marazi fase ka o konseksiniji a destitaireî fratelaî sea din Dragominie, karele fin de nini ana kavinta se mi essilfc la insala Minra iui neste kannda se mi anise în fldrea vistei, dani jokala intrigilor» de la Panaria. Atamie Alessandra Vodi Insilante, dinda maicii bani ne la omenii inflainnj ne lingi D. Chr. 1796.

PARTEA. IV. EPOCA IV. CAPU I.

183

IIorte, a ktuiitat» domnia ijerei RomT»nemtî. Dar aste da te nu nutu bt ikonomiseaskt lukrurile nereî ka mai nainte. Nevoitu ka st-mî nltteaskt datoriile ne ftkuse nen tru ka st kanete domnia, a trebuit» st înmulijeaskt mi dă rile în ijeart. Ile ltngt aueste reskoala lui Ilasvantoglu, IIama de la Vidinu, era fatala nu numai nentru Ilorte, dar mi nentru ijeara Romtneaskt, ktuî Turui! treueau Dunărea nrin tute nT.rn.ile mi ftuea» uele mai kumnlite ekuesurî. Sulta nul» Selimu, aunt ue în kursu de trei ani se uerkase fort niuî unu resultatu st. sunue ne rebelul» Ilamt, în uele de ne urmi. se determinai a faue asunra lui o esnedinjune scriu st, rtnduindu kîaru ne favoritul» seu ministru dertsboîu, Ktriitanu-riama-Kuuîuk»-Xuseinu. Auesta înst, uertndw ku steruinn,t ka st. fakt Domnu în ijeara Munteneaskt ne Dragomanul» seu Konstantinu Xangerli, Ilorta, a destituatu fort vinii ne Alessandu Vodt lnsilante, karele dunt o domnie de unu anu mi trei luni, s’a întorsS la Konstantinonole.

Domnulu LXXIV. Consltmlinu Vodă Hangerli. Auesta era fitul» unui mediku George Xangerli. Tatelu seu, fiind» favorit» al» Sultanei Valide, muma îmmiratului, 1sbuti, nrin mijlouirea aueintia, a faue ne fiiulu seu mai intei Dragoman» în lokulă lui Stefanaki, nenotulu lui Maurogeni, mi auoi, nrin mijlouirea lui Ktnitan-IIaiiia Kuuiuku-Xuseinu, Domnu în i^eara Romtneaskt. La domnia aueasta însii a kontribuitu multu mi revolta lui Ilasvantoglu, ktuî îmntrtijia, voindu a-lu sunune, a trimisu mai de multe ori asurira lui omtiri ku Remeli-Valisi mi ku aliji Ilami, kari s’au întors» învinmi mi runiinaiji, — mi în uele de ne urmii, Ilorta, foktndg din nevoe generositate, îlu ertase sub kuvtntu kt ar fi statS mijlouitorîu Alessandru Vodt Muruzi 1. Dar 1 Bunulu l»t Ilasvantoglu era originari din Bosna, omS nrostu mi ordina ri». Auesta, fiind» nszitorî» oramaluî Sofia (dunt kare s’a mi numit»

184

ISTORIA DACIEI

Sultanul» Selimu, neuutondu suferi mult» timnu rsminea anitato, mi voind» ka SE-nii rasbsne, a adunat» omtirî mai numerose mi a rânduit» seraskerîs nentr» aceasta esnediiii»ne ne favoritul» se» Ministru de marinii Xusein-IIama. Sub acesta era» Ilamî ku trei tuîurî: Ali-IIama Rumcli-Valisi, Ali*IIama Tenelenli, Kîsrd» Osmanu-IIama, mi Gîurgi OsraanS-Ilaiiia; iar Hăuri k'ute ku doii tsiuri mai mult» de ze ce, mi anoî o muli£ime de Bei mi AlanI, din kari mai nrinama, fiind» k* Elasvantogls va se zîkos nazniks), s’a întamnlat» se întîninine sn» fok», karele araerinija strikEcîBiiî mari. Atsncî întBmnlbnd»-se Vizirsl» akolo, din kassa resboi»l»î ce avea Ildrta ks îmnErE teasa Ekaterina, l’a onorat» ks titlsl» de Serden-Gieql-Agasi. kare va se zikE nobilS. Dsns ace sta, amezEnd»-se la cetatea Vidinsisî, mî a fekst» 6re-kare stare, mi se nsuiEra între Agale. Fiîsl» acestsîa, dobân dind» ks nsraele nErinijesk» o nosnjisne mi o stare mai b»iiE, a fostS ajsns» soi fie sn»l» din cel întEi Aîanî. Acesta avEnd» doi fiî, «n»l» din ef, a nsme Osman», a ai-r»tats din konilErie sniritS mare mi »n« ksragl» deosebit». Osman», dsni mortca tatelsî se», aj»ngEnd» nrin felîsrite kinsrî a se îmbogEiji, a tras» în nartea sa mal msliji Ieniceri mi s*a» deklarat» de nrotektor» al» drentsrilor» lor». în cele de ne »rnvL a n»sg stEnEnire ne cetatea VidinHl»!, a gonitS ne Ilama de akolo mi s’a f’Lkst» stEiiEn» neste totb nroviuijia. Ne îndestslats k» atota, a încenst» st. balE mi latsrile vecine nentrs ka se le s»n»e. Ile atsncî Ssltansl» SelimS, voind» a întrodsce Nizam-Gedit» adekE rEndseala earoneanE în omtire, mi a desfiiuija Ieniceriruea, a încetat» de a da lefcle ne la garnizdnele cetEjjilor». Ilasvantogl» a nrofitat» de nemslijEminle Ienicerilor», s’a deklarat» nrotektorsl» lorg mi onosants reformei ce voea se fakE îmnEratsl» în omtire. K» acest» km» a aj«ns» a se face însnEimEntEtor» nentr» îmnErEijie, kECÎ Ienicerii de la Belgrad» mi de nrin alte lokarî, adsnEnds-se înnrej»r»l» se», el» s’a VEzsts în ksrEnds în kansl» sneî omtirî alese de treî-zecî miî de dmenî mi a anei cetEijî mari mi tari. II6rta a trimis» assnra 1»! Ilamî ka si-ÎS s*>nse, dar n’a isnnbvit» nimika; ano! a trimis» no R»meli Valisi k» aljjT meanto Ilamî, dar mi ne accmtia ’î a învins» mi ’i a resnins». Ssltansl» SelimS, vizând» kE ns-1» note învinge, a încenst» akE»ta kayEnt» ka de o kam-date se-1« erte. Atancî ’I a» venitS doE Arzmagzararî (netirjisnî) «na din nartea jjereî Roinsnemtl trimiSE de Alekssandr» VodE Marazi, nrin kare se cerea crtarca 1»I, arstend» kE este om» drent» mi folositori» nentr» geam, — mi alta din nartea Mitronolitolsî Grigorie de la VidinS, karele înnreanE k» toijî Kremtinil se rsga S5-1» erte, aratinds-1» de om» drent» mi auErEtorl» înfokat» alS t»ts-

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPIJ I.

185

finali era8: Kara Osmană-Zade; Heananogls ini Sarigiogls, ks ouitirl alese de la Anatolă; iar AîanT de ne lîngE Dsnfcre eras: Tersenikli, Ilikogls, Satogls, mi algii raai mslijî, ks omtirî din ntrijile anssene. Asta felS, nreksmă mai ssss s’a zisa, Seraskerala Kamaka Xasein-IIama, k'Lndă a voita st> nlene ka esnedii^ianea, a nerata st aîbt în domnala ijere! Mantenemtî ana oma devotata mi ka konfiinn.t, karele st-i nrokare în lesnirile kavenite ne Dantre, mi karele na natea st fie altala de ktta Dragomanala sea George Xangerli. roră raeliloră îmntrtijieî. Dsnt aceste ssnlixie, Ssltanslă Selirnă s’aftkstă kt-lă earte, ks kondij£isnî kt elă st fie nelă înteîă ktrmsitoris ală cetele!, dar înst în cetate st vie mi sns altă Ilamt ks snă nsmtră de dmenî xoterîtă, totă odatt els st trimite mi venitsrile ordinare ale îmntrtijiei. Astă-felă, ftktnds-se nane ks Oasvantogls, îmntratslă l’a onorată mi ks rangslă de Imbroxoră, mi s’a Iinimtită. De aine a încenstă neortndseala generate mi onsnerea Tsrnieî Esronene. Aîaniî mi ITamiî diverseloră nrovinjjiî, vtztndă konnessisnile ne ndrta s’a îndsnlekată a face lsf Uasvantogls, as încenstă a-lă imita mi a se revolta în kontra Nizam-Geditslsi: fie-kare se înksmtta a se face indenendentă în nrovinrjia în kare era -guvernatori»; mi mai alesă nsmiîiiî Ktrjaliî (o stminjjie Tsrceaskt) ne tekseaă desnre msnnii Tramei, rtdiktnds-se în mal raslte mii, bandele loră kstrieraă mi jefseaă toate Tracia mi latsrile vecine, ftit st ndtt îmntrtiiia nici de ksmă st-i strsneaskt. Hasvantogls avea slatslă de mijlokă, fana smolite, okii ssri, barba galbent-înkist; de natsra sa era iste mi krsdă, îndtrttnikă la ksgetare, ksragiosă Ia ssfletă, sirgsitorîs la fante, imnetsoss la mimktrî, intiligentă la viklenii, nrevtzttorîs nentrs fiitorîs, gata nentrs bttelie mi sniderî, ambi^iosă,-liberală mi generosă Ia mtnt, ne îsbitorîs de vanitate, sterantrată la ntecerî, mi mtrerjă în tote; mai înainte de t6te, avea minte mare mi snirită înaltă, lskrs rară la najjisnea tsrceaskt. Dar nacea ne ftksse ks Ssltanslă n’a jainstă msltă timnă; ktci ne Dama ne fssese trimisă Ia Vidină, elă l’a îngrtdită ka într’o înkisdre, iar uerei Msntenemtî a încenstă st-î fakt felisrite ssntrtri terţ deksvtută, certndă în tdte zilele de la Insilante bani, zaxerele, nrodskte vite, sntă, mi altele. De tengt aceste se lsnta neîncetată ks Aîaniî de nrin urejsră, mi mai alesă ks Tersenikli Alanslă de la Rsmcîskă, ka rele, dsnt ordinele sekrete a le îmntrtflicî, îlă xtrjjsea neîncetată mi-lă înnedeka de a se întinde. Ks tdte anoste, Ssltanslă Selirnă, vtztndă kt elă din zi în zi se ftcea mai nerikslosă, a xoterîtă st trimint assnra lsi tdte nsterile de ne sskats mi de ne mare, ssb komtndslă Isi ICscîskă Xsseină Ktnitauă- Haina.

186

ISTORIA DACIEÎ

Acesta, viind» în ijear® ne la lana Noemvrie a anala! 1797, fa nrimita ka mare bakarie mi veselie de k®tre boerl ini nonoră, ka anal» ne era kanoskată de toijî a oma bana, îng®daitoria, vesela mi dotata ka malte virtarţî rari mi framose. Dan® ne s'a amezată în domnie, îa adev®ra s’a ar®tată ka malt® bfondeije mi drentate, mi ekonomisea kama natea trebainijele omtirilora îmn®r®temtî ne se anronieaă de Vidină. Dar în nele de ne arm®, sab kavînta de a înt®mnina keltaelele resbelalai, fa îndemnata a skote o dare no® în ijearL, namit® Gomtina, danii kare se laa nentra fie-kare viţii mare k®te doi lei mi nentra nea mii<® k®te doi zloi^i. Boeriî niimîntenT se onaserii la aneasta, ar®t®nda Domnalaî kii asemene dT>ri eraă riidikate din u.ear® ka jariiminte mi kaafariseniî; dar kasniniî seî, omeni tikiilomî (Greni dcFanarîa !) destriimaTji mi for® saijia, nekagefonda de k®ta namai kama sii se îmbog®ijeask® ka desbr®lcarea s®ranilora, inflainijar® safletală sea nela mfodiosa, nii-la determinării la aneast® asanrire, kare adase mare greatate nonoralaî mi ana kan®ta forte tragika Domnalaî, nrekama se va snane mai nainte. Asta fela armimda lakrarile în n,eara Manteneask®, aă ajansa mi omtirile îmri®r®teinti la Vidină. Illente snrezene Ilami, ka omtirele de sabt eî, aa înkanjarata netatea desnre askata, iar desnre Dan®re s’a amezată o flotil® naraeros® de malane kanoniere, ka b®rbaijî esseriiitaiji la len tele navale, avînda între eî bombardiri mi ingineri Earonei, sab kom®ndala sab-admiralalai InTjem-beî. Innenarii deni a bate netatea, mi în tote zilele a faiie n®v®lirî ka s® o Ia ka sforija, îns® tote era» for® saknesa. Hasvantogla nrev®zase lakrarile de mai nainte mi se îngrijise a ameza în netate na mai malta de ninnî snre-zene mii omeni, îns® torjl b®rbai^î alem! mi xot®rîtori; tota odat® se înkinaise ka nrovisianî îndestafotoare, nentra ka s® not® saferi assediala nela mai îndelengata. Iar ne Ilama, karele se afla în netate dan® noranka îmn®r®teask®, nentra k»v®nt« de samei£ie mi nentra nrenasa de tr®dare, l’a anisa. îiAre aneste lanta se arma în fie-kare zi mi or® ka învermanare. "’îeî de afar® arankaa ne înnetată bombe anrin-

PARTEA VI. EPOCA VI. CAPU 1.

187

z'Btâre, iar net din foantra le stingeai îndată ka neî adate. Ilasvantogla a strania tata ne togi lokaitoriî Vidinalai în sateranele de sab mari! yetoigeî, iara ne «liu,e amezase o malgime de fozî, nline ka ant mi ka nelyele (în linşai de no tari saa misie) mi nasese mai malgî omeni de mizeaa ne fongai streininele kaselora, în koits, îndată ne vedea,s kkade o bombs, alergaa mi arankaa asanra ei o no.le a datai kare o stingea fora s1» notai nlesni. Ka kinală ayesta în tota karsala resbelalai n’a arsa de Irata o geamie mi o kast. Assediatorii araezasera baterii într’o insafo de ne Danire ye venea în fainii ka yetatea, nrekama mi la Kalafats rie nanrm&ntala gerei Ronr&ncinti. mi asta felia bombardarea se foiyea mi de ne askata mi de ne anii; dar assediagii se ginea ka eroisma, tanarile lora foyeaa mari strikoiyiani mi boiteaa ka nemerire minai din kolo de Danaire. Dar dam> o lantai ne întreraritii de yinyi lan! întregi, în kare mi o narte mi alta arataa minanî de eroisma, assediatoriî înyenara a se faye kama negligengi. B'sgînd de searaoi la ayeasta Jlasvantogla, întră ana din zile a emită fora de veste din yetate ka togi omenii neî mai alem! ai sei, mi lraziinda ne omtirea îmuoirateaskai ka nimte tiare soilbatiye, aa înyenata a faye ana mamela înfrikomata ; ka o renejane nesnasoi, aa snarta tdtoi taboira nea mare, aa anakata tote nrovisianile, tanarile, kortarile, stindardele, noinoi mi kortala lai Koiriitan-EIama ka tote abagiile mi lakrarîle nregidse kare se afla în ela. Kaiiiitan-IIama fago,rita, însnmmîntats mi mai gola, a trekata la Raxova mi s’a naşa în anoirare ka naginele mi sla bele ramaimigc de omtire ne aa skamata de faria lai Ilasvantogla. De akolo a skrisa îndatoi îmnT.ratalai desnre yele întîmnlate, mi i-a arata ta lra alta kins na este de lrata soi se trimitoi ertare rebelalaî. Saltanala Selima, askaltamda konsiliala favoritalai sea, a trimisa firmana lai Ilasvantogla, nrin kare ne fongoi ertare îi da rangala de Xlamoi ka taîarî trei mi demnitate, de Vali, saa domna ala Vidinalai. Koita a inezata Kainitan-Ilama la Raxova, avea ka sine mi ne Ali-Ilama Rameli, ne kare-la trata ka amika sinyera nii-la întrebainga în tote kasarile. Aflînda-se într’o seara da f

188

ISTORIA DACIEI

nt cint amtndoî singsrî într’o kamert, mi trtgînds-mî 'ilsbscele dsnt datina tsrceaskt, de odatt Xssein-IIama sare kg nistolele assnra lsi Aii, mi slobozinds-le, îl» rtneinte de morte. Ali-IIama, fiind» de natsra sa voîniks, skote xangersls din teapt mi se rtnede assnra scigamslsî ses: dar fiind» kt slobozit»ra nistdlelors 1»T X»sein stinsese lsniMirile, fiind» kt ranele lsî Aii era» grele, fiind» kt n» avea ne nimeni din aî seî ne anrone ka st-ls aj«te, fiind» kt din kontra omenii l»î X»sein ttbtrîse assnra IsT, n’a nststs st-mî fakt rtsbsnare. Kassa acestsî assassinat» era neksnoskstt: ne srmt înst se aflt kt Kscîsks Xssein-IIama, nentrs ka st se deskslneze de neisbstirea esnedinisnei, skrisese îmntratslsî kt Aii era înrjeless k» JTasvantogls mi kt din ka ssa lsî ns s'a nstst» lsa Vidinsls, — mi dsnt asemene nîrt ktnttase firman» ka st î tae kansls. Dsnt aceasta KtnitanIlama trimise kansl» lsî Aii la Konstantinonole, mi anoî treks la Rsnicîsks, snde srma st se nregtteaskt de întoar cere la nostsl» se». Dar Rigealsi», sa» konsilisls îmntrttesk», kt»ta st arsnce assnra lsî Xsseins-flama tote gremelele esnedijjisneî, kare se ftks ks attta nerdere mi r»minc. Tlentrs aceasta sniî din membrii Devletslsî a» skriss în sekrets lsî Xangerli Vodt, kt Ktnitan»-IIama srmeazt st kazt ssb srgia îmntrtteaskt, kt el», sme a-rnî asigsra nosiijisnea, trebsea st ranorteze în kontra lsî. Domnsls, sîttnds reksnomtinija ce era datorîs urotektorslsî se», tot» odatt mi dragostea ce avea îmntratsls assnra lsî Xsseins-Uama kare îl» ftcea nessnsss la nici sn» felis de rtsnsndere sa» nrigonire, — se aIsnekt mi skrise felsrî de kalonmiî assnra lsî. Din înttmnlare nrovindenijialt înst, skrisorile lsî Xangerli Vodt a» ktzst» în mtna dmenilor» lsî Xssein» Ilama mi în lokS st meargT, la Devlets s’a» onrit» la Rsnicîsks. Xsseins-IIama, nrimind» asemine dovezi nekontenite, a mi nss» în lskrare nlansl» rtsbsntreî sale: ftrt st fakt nici sn» vset», ftrt st snse nimtrsî, skrie la Konstantinonole mi cere destitsarea lsî Xangerli. Acesta, vtztnds-se ne neamtentate ktzsts ftrt st-mî înkinseaskt kît» de nsjjins kassa, s‘a ksnrinss de

PARTEA IV. EPOCA IV.

CAPÎÎ I.

189

grozt: atsnne skrie l»î X»sein»-IIama, r»gtnd»-l» st raijloneaskt a-1» rtndsi Domn» la Moldova. X»seinb-IIaiiia îi rtsnsnde k» noliterjt, fort ktt» de nsijint desnltnere, kt va fane ne va n»tea ka st&-î înnlineaskt cererea. Dsut aceasta Xangerli amtenta k» sig»ranijt domnia Moldovei. B»kr» de mirare este k'B granit, k» mult» timn» mai înainie, nrezinea» în g»ra mare mi în tdte ntrijile k'B as»nra Domn»l»î are st vie »rgie îmntrtteaskt mi k'B are st i se tae * kan»l». Domn»l», d»nt ne s’a destit»at», a dat» g»vern»l» în mtna Kaimakam»l»T noslsi Domn«; karele înurebnt k« Divansl» boerilor» ktrmsoa trebile ijerei; iar el» medea în li— nimte la K«rtea Domneaskt mi-mi ftnea nrenarativele de nlekare. Dar într’o zi (vineri 18 frevaarie) ne la ninnî ore a intrata la el» »ns Tsrk» Ileinkirgi» al» Vizir»isi, năruit» Xssein», »rmat» de »n» Aran» mi de doi servi înarmaiji. T»rk»ls anesta avea firman» nentrs ka st tae ne Domn», mi mai nainte de a intra la el» se înftrjimase la Divan» mi îi dtdsse skrisorî din nartea Vizir»l»i în feli»rite trebi, ftrt st sriae nimika desnro firman». Domnsl» mai înttî n» voea st-1» nrimeaskt, ziktnd» kt e bolnav», dar mai ne »rmt ktind»-se, a trimis» mi l’a noftit». IIemkirgi»lg, k»m» intrt, îl» salstt, mede ltngt el», ini-i dt în mtnt o skrisore de la X»sein»-IIanja kare ksnrindea o ka»st simnlt mi sal»ttrT amikale; Tar Arab»l», înarmat», medea înaintea lor» în niniore. Ilemkirgisl», ne ktnd» îmi l»a nîsbsksl» mi kafeoa, a înnen»t» st-î trera»re mtna, st-mi skimbe fa15a mi st se »ite des» la Arab». Domnsl», observtnd» fig«ra nea stlbatekt a Arab»l»i, a zis» înnet» kttre servii sei ka st-1» skoijt atart mi st-î dea kafea, ktnl nresenija l»î îl» ssiitrt. Servii îl» noftesk» afart; el» rtsnsnde: istememS, adikt ns vols. Domnsl» at»nne s’a tsrbsratS la ssflet» mi, ar»nktnd»-mî okii kttre ktmtramsl» seS, îi zine st vadt dakt btejjii (adikt Bsl»kbamiî mi Arntsnii) stntS afart, mi st le sn»e st intre îndatt akolo. KsmS a emit» ktmtramsls, Arabsl», karele înţelegea greuemte, se întorne kttre riemkirgi», rni-i zinc k« vone stlbatekt: ne dsmrssnS sa» ne auilenifi ? ziktnd» aneasta, skote din stnS o frtngie

190

ISTORIA DACIEI

mi o arsnkt la gttslă Domnslsî; frtngia kade înst la niniore... Domn»!» vrea st se rtdine... Arabbls, strigtnds davranma [adikt n» te on»ne] îl deskarkt sns nistols în nents, mi Domnalb kade jbmttate mortb. Atbnne se arsnkt mi Ilemkirgibls assnra sa mi înneno a-î gtsri k« xangersls nentbls, ks tote kt Domnbls era mort» de la nea înttî lovitbrt de nistols. Din înttmnlare ninî snslb din omenii în arm ani aî Domnslbî ns fssesert în momentbla acesta ne ltngt els, afart de Kafegii mi de doî Inîoglanî, karil, vtztnds snena aneea tragikt, as Isgits k« grozt. Afart, în sala Kbrijeî, era» o mblijime de omeni, adsnaijî nentrb deosebite trebî ne avea» la ktrmsire; mi ninî omenii, ninî boeriT, ns mtieas nimik» de nele înttmnlate ^deî doi tsrnî, servi aî ITemkirgîblbl, temtnds-se ka ns ksmva st vie nonorbls asbiira lorb mi st-î snidt, as slobozită dot nistole în sala Ksrijei, mi atbnne tot» nonorsla a înnenbta a isgi kare în kotro. Iar Arabblb, desbrtktnd» ne Domns, ntnt a ns i se rtni transla, l-a tteats kansls ka st-ls trimin;t dsnt datint la Konstantinonole. Ile »rmt, ttrtnda kornsla ftrt de resnekts de ninîore, l’a skosa din şalele Ksrgeî ntnt la skart, snde l’a sntnzsrats ka ne sns sttrva de ktne, mi ano! l’a arsnkats în mijloksls Ksrijeî ne ztriadt gols mi ftrt de kan», snre însntîratntarea mi înfiorarea n»blik»lbl nrivitorî». Vai! ksma este lsmea asta krsdt mi înmelttoare! ^e srsitt are omsls ktte-o dat’ amtgitore! Ferinire mi dsrere, tote sns amesteks stntă, IUi de tote se înmalt msritorîsl» ne utmînts! Snde este Domnsls kare ntnt erî k» mtreyie, Sta ne tron»ls yereî mîndrs, ks nstere de domnie? Eatt-1» asttzî zâne ’n stnge, ftrt kan», ftrt vestmtnts, Asvtrlits ftrt ’ndsrare ka sns ktîne ne ntmînts! Snde-I kabaniija ore? snde-î kska nea domneaskt? Snde e nieterxaneaoa ka makar st-1» ttngseaskt? O! demartt krsdt lame! o destin» înmelttors! Tote n vtnts se dskS ka nrafals mi ka fsmsls sbsrttorî»;

rARTE A, IV. EPOCA IV. CAPU I.

191

llli onore, m’avuijie, mi murire, mi nstere, De odat/L se stingu tote, luar ka visalu kare nere. Nsmaî facerea de bine mi virtbgile maî siintu, Kare last kiite-o urmii ne anestB minnîunosu n'BmointK *. Toţii zioa aneea a rmnasu kornulu lungi tu în kurtea nalatuluî Domnesks. Deşte nonte, omenii kaseî l’au luatu ne askunsu mi 1’aS înmormântate în biserika nea no'u a sân tului Sniridonu ; mi astu feliu, danii o domnie de «na anu mi natru luni, Xangerli Vedii a data kaniitu viegeî sale. Boeriî Divanului, atiita se însniiîmiintaserii de terdrea anesteî tragedii, în kiitb se înnriimtiearii fugiindu kare înkotrii mi diindu unulu neste altulu. Dar Ilemkirgiulu, viindu în sala Divanului, a trimisa de i-a vestita ne togi ka st vie la kurte, ameringiindu-î ku urgia îmniiriiteaskii. Boeriî de frikii au venitu. Ilemkirgîulu atunne le-a nitits flrmanulu nentrs tiierea kaiiblbî lbî Xangerli Vodii; dbnii aneasta aînnenutu si> desbrane nalatulu, adekii averea domnului. T<3te avugiile kasniniloru, rudeloru mi tuturoru neloru ne lokuiau în nalatb se konfiskau în favoarea îmniir&gieî. D6mna nea nenoronit'6 albi Xangerli Vodi>, ne liing* sfiimierile inimii sale nentrb uniderea soguluî seu, a trebuitu sii maî nriveask'b mi kumu o desbrakii de totu ne avea. Beizade lele, siirindb ne ferestre, au skiinatu ne ulige laterale în kasa lui Manoilb Briinkoveanu. Boeriî Grenî se nbserii la înkisore mi la tortbre nentrb ka s’B an>te averea Domnblbî, mi maî alesb ka s'B dea seam'B desnre adunarea baniloru GomtinT,ritblbî, de kare se kredea k'B se voru giisi maî mul te milione. Astx daţii ei îrnî trăgeau niikatulu, adelei r&snliitirea Duinnezeeaskii, nentru întrodunerea unei d^rî kare fusese desfiingatii ku juriiminte mi afurisenii. Ilorta ku kiuub; anosta kiibta sii se desdiiuneze de 40 raiî nungî de bani ne keltuise în resbelulu ku Ilasvantoglb,* de aneea, ne l'&ng'B 1 Dbne aneste vcrsbrî se n6te vedea ki mi autorîslb mi tradskitorylS aX fostS noeijî. IToesia, în original», este mai lbngt. Tradbkiitorîblb, nenstî>ndS fa>ie de kiitb o iroitenlbnc, a trebbitb st> o maî skbrteze. {Nota Tradskctorlslsl).

192

ISTORIA DACIEI

averea lai Xangerli, a konfiskatS mi ne aceea a kasnicilorS seî mi a Kans-kextilors sale de la KoDstantinonole. Na era tortsre mi înkisorî teribile kanoskate, kare st na se fi întrebainnats nentrs attte ssflete nenorocite, nentra ka st le îa mi aceea ce .na nateaS avea. Ile ltngt aceste Xasein-Ilama adase ne ana George Lanati, karele era Kaimkams ala lai Xangerli la Kraiova, mi btnainds-ls kt a skrisa ka mtna sa ntrile Domnalaî assnra sa, î-a tteats kanala. Dant aceasta a nlekatS la Konstantinonole. A doua domnia a lui Alessandru Vodă Muruzi. Dant mdrtea laî Xangerli, s’a fr.kata Domna nentrs a doa oart Alessandrs Vodt Marazi. înainte de a i se 1799. da tsîsrile mi semnele Domniei, elS nrimi ordina ka st vie rtnede la skaans, fiinda kt Ilasvantogla santra neînce tata ijeara ka felarite cereri ftrt de kavtnta. La intrarea sa în Baksreintî, rionorals l’a urimita ka bakarie mi entasiasraa, mi el a s’a îngrijite a ktrmai ijeara ka bltndeije mi drentate. Ilorta, vtztnda nesananerea mi întinderile lai Ilasvantogla, mi mai alesS saferinijele ijereî Romtnemtî, a trimisă firmans sekreta laî Tersenikli Aiansla de la Rainciaka mi lsî Ibraima Nazirs, ka ordina ka st adane omtirile de ne ltngt Dantre mi st gie ne Ilasvantogla înkanjsrata din afart, în ktts st na se nott întinde mai malta mi mai denarte ka mai înainte. Namii^iî, înmirtnda o narte de omtire ne dinkolo de Dantre, aa adasa o altt narte ne dink6ce nrin jadeijele de neste Olta, nentrs ka st înlcizt ne riasvantogla din tote ntrijile, mi st na n6tt laa de niktire nrovisisnî mi altele snre îndestalarea omtireî sale. Dlanala acesta înst, în loka de a le isbati, fa snre nagaba nevinovatei ijereî Romanemti. riasvantogla, vtztnda mimktrile aceste, a trimisa ne anala din Agalii seî, aname Kara-Msstafa, ka o mie de ktltreiji Vidinliî alemi mi voinici, de aa treksta Dsntrca. Acemtîa, gtsincb; ktile deskise (fiinda kt omtirile îmntrtteinti se deD. Chr.

?ARTHA IV. EPOCA IV. CAPU I?

193

dase la ne treceri) aa sburata ka ‘ierbii mi s aa îndrentăta k'Btre Kraîova, ka nlan» ka sii nrinz'B ne Kaimakamala de akolo Nikolaî Zagoreala. Illtirea ajangTmda la Kraîova, s aa skalata de îndată Arnisijiî Kremtini ne se aflaa akolo înnreanii ka o narte din Tarniî îmn’Br'Btemtî, mi aa emită înnaintea Ilasvantliilor.s la ana Jiîalai, ka st» le onreaskT» trenerea. Akolo înnemmdtf-se lanta ka malta animositate mi eroism», Kremtiniî se V7,zarî, înnromkagî na narnaî de dammanii ne aveaa înaintea lora, dar mi de Tarnii îmnT>rT>temt\ ne eraii în arma lora. Atannea a înnenata a fagi fie-kare în kotro natea g-asi loka de sktnare, mi în nele de ne arm'B ITasvantliii îmi deskiser'a dramala neîmnedekaiji k'Btre Kraîova. Lokaitorii din orara», kanrinmî de groza nenoronireî ne-i amten ta, a» înnenata a-mi kT»»ta m-Bntairea vieijeî nrin fagT»: nei ne aveaa tresari, laara ne natara ka sine mi fu giră; iar neî ne na aveaa înkinaire de nlekare, maî alesu negustorii, îuiî fr&ngeaa manile de desnerare, vi»zT»nda k'a na nota radika nimik» rai kT> ne tangT) avarţie aveaa st>-ijiî nearzoi mi vienile. Xlasvantliiî, viind» ka săbiile gole mi kaz'snda asanra oraraalaî ka farie STdbatekîi, detcra foka kaseloru, nradars ne natara mi trekura sab sabie tot» ne le kiiza la m’an'a. Lamina sorelai se întanekase de fama, ae rul» răsuflă namai flakiiri iui skantei, mi atmosfera resana narnaî n,inete mi vaete. In skarta, snektakolal» era atatu de darerosa mi însmiînrantator», în kiitu na e m-arni kare 8Ti-la nota deskrie. IHtirea desnre nenoronirile din Kraîova s’a baniţa în tote mărimile. Atanne Ibraila Nazara a nlekat» ka Kozariî Zanorogeni 1 rai o narte de omtire îmn'arateask'a ne avea sab dansul», ka s:a meargT> asanra Vidindiilora. Sosind» îns*a la Kraîova, a găsită intrările înkise. Kasele ne skanasera de flakarî, mi marcijii ne maî era» în ninîore, serveau de întaritari mi metereze neutra Ilasvantliî; kariî, av'&nd» mi nro1 Auernti KozauT se nameska de kiitrc Taryî Gîenat-Kazaklar, acleki Kazani faguri, fiind» ks aa fagii» mai malte mii de la Ram! mi s‘na amezafg ne marginile îmnerialsî tarueska, ne ltugi» n^rae. Taruii le-a» data nrivilegiarî, nentra kare în .timna de r^sboia, daa 6menî de este. 13

194

ISTORIA DACIEI

visisnî în ltsntr», se ijineas mi se lsntas eroinemte. în fine, Meî de afara ansktnd» mi ei ktte-va kase, s’as întorit» mi s’a» riss» ne bttae. De de alto narte, ksms as ajsnss mtirea laBsksremti, Domnsl» a alergat» la Slatina k» Aratsrjiî kremtinî ne avea în serviiţsl» se». Bsksremteniî atsnnî, însntîmîntaijî voea» st fsgt, dar Domnsl» k» ameningtrî asnre î-a înnedekats, înkredinutnds’î kt ns vor§ ajsnge dsmmaniî ntnt aine. Sosind» la Slatina, îndato a în torit» strtmtorile, mi a nsss g»arde ne marginea Oltslsî ka si n» lase st treakt nimeni. Tot» odato a trimis» rie Arntsijî la Kraiova, k» or din» ka înnre»ntnd»-se k» Tsrniî îmntrttemtî de akolo soi onereze în kontra Ilasvantliilors, nromiijtnds-ie kt le va rtsnltti ksms merito, l»krs iie a mi ftk»ts k» inslto generositate. Nsminiî Arntsjiî, ksrnS a» ajsnss la Kraiova. s’as snit» k» omtirea lsî Ibrail» Nazirs, k» aneea a l»i M»sliaga mi a Bosniak»l»î, în ktt» a» format» sns korn» formidabil». Atsnnî bttolia a înnensts a se fane serioasa. Tsrniî, Arntsn,iî mi Kozaniî, în tdte zilele ftneas ntvtlirî f»ridse. K» tote aneste usijint striktnîsne ton ea» dsmmanilors, fiind» kt ane m ti a btteas de la metereze ks sigsranijt, iar neî-l-alijî îmi deinertas armele mai mslt» în vtnts. fie ltngt aneste, intrând» dsmmtnie între kremtinî mi niKsslmanî, anemtî de ne srmt, ktnds se dsnea la bttae, snideas ne kamaraziî . lor» ne din dtrtţg mimelemte. N»maî singsrs Ibrail» Nazir», k» Kozaniî mi Arntsniî Domnslsî, se l»nta în kontra dsm manilors k« zel» mi ks bsnt kredinjjt, ks tdte kt era msmsits de Tsruî. Dsnt maî mslte zile de lsnto , înksnjsraijiî, vtztnd» kt mî-a» isnrtvit» nrovisisnile, a» înnenst» a gtndi ksms sTj fsgt. Lskral» înst era gre» de essekstats: înksnjsrttoriî era» mslt» mai nsmeromî de ktt» dtnmii. Atsnnî a» înnenstS a se înţelege ne s»b ratnt ks sniî din ktneteniile omtirilor» îmntrttemtî, mi mai ales» ks Bosnîaksl», karele era vekîs amiks al» 1»! Ilasvantogl». Asts-felîs n»ind»-se la kale, mi nrofitond» de înt»nereksls sneî noniji, asemitsnîn-

195

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

tre gsarde din cetate; mi ajsugtnd» mini. la Mioroi», segtteas st se ameze mi st se întareaskt. Dar Ibrails Nazirs, lstnds-sc dsnt ei ks Kozaciî seî, i-a fsgtrits mi i-a ftksts st ansce kalea kttre Vidiii». Dsmi Ibrails Nazirs înst, vi ind» mi Tsrcii, de mi ns nrea ks bsnt inimt, jtfsea» mi ardea» bietele sate ktte sktnasert de Ilasvantlii. Acemtia în fine trek«ni de ceea narte la Vidins ks o mslgiine de jafsrî, vite mi nrodskte. întrs adevăr» ksmnlitt a fost» katastrofa aceea nentrs Kraîova mi nentrs jsdegele de neste Olt» în ksrss de trei lsnî. Uâsvantliiî avea» do skons st vie mi kiar la Bsksremtî, dar n»mai masările cele energi ce ale Domnslsî a» ftksts de a» sktriat» oramsls de neirea neantrâtt ce-ls am ten ta. Dsmi atete kalamitagi mi nekaz»rl ce s»ferea geara din ka»sa 1»! Ilasvantogls, Domnsl» nerd» sneranga de a îmntka lskrsrile mi a domni în linimte: kt ci dakt s’ars fi nlekats Ia cererile 1»! Ilasvantogls, s’ars fi konsiderats ka trtdttorîs kttre Ilortt; iar la din-kontra, s’ar» fi aflat» ne încetat» în nerikol» atat» el» kttS mi geara. De aceea a ft ksts tute kinsrile, mi kiar» nrin mare dare de bani, de s’a demisionat»; mi ast»-feli», dsnt o domnie de doi ani mi noii l»nî, a treksis la Konstantinonole.

A treia domnie a lui Michaiu Vodă Sutz-u. D»mi demisionarea l»i Alessandrs Vodt M»rszi. Hur ta a rtndsits nentr» a treia orb Domn» ne Mixai» ! D. Chr. 1801. Vodt Ssgs, îndatorînds-1» ka ne de o narte sii «nneze rtsboisls In kontra l«î Ilasvantogl», iar ne de alta sii ekonomiseaskT. geara ksms va nstea. Asfcs-felis Mixai» Vod'B Ssgs a venit» în geart ne la l»na l»î Oktotnvrie, nriimit» ks mare entssiasm» mi bsksrie, fiind» kt în cele dot dom nii ale sale de mai nainte se risrtase ks malta bltndegt mi drentate, ka ndevtrats ritrinte mi bsns nrotektors nentrs togi. Lstnd» mi asta data frtnele gsvernslsi, Mixai» Vod'B a încenst» a mine tute la kale, nrektt» îmrirejsrtrile îl» er■S

196

ISTORIA DACIEI

tau. Orutirca îmntrtteaskt, kare se afla în jjearţ.îuintrjjind’o în mai multe kornurî, au auiezat’o ne lungii malurile Duntrei de neste Oltu nentru ka st ntzeaskt mi st vegîeze asunra mimktriloru luî Ilasvantoglu, în kontra ktruîa de neea narte de VidinS se bttea neîmietatu Tersenikli AîanulS Rummukuluî mi neî-l-aln,! Aîanî Deli-ormanliî. KttS desnre guvernulu din ituntru al?, ijereî, ku tote kt Domnulu s’a ne voiţi; st ekonomiseaskt lukrurile sure a nu se îngreueaijeara, înst fiindu kt elu keltuise mulijl bani nentru ka st kanete domnia, fiindu kt avea însemnttore keltuelî ku orntirile, (nentru kare Ilortt nu-T trimitea ni'iî o nara de Ia Xasneaoa sa,) — a fostu nevoitu de la unu timnu a nune maî multe dtri ne i^eart. Ilasvantoglu, în timnulu resbelului mo i so frmea, a tri mis» rtsnunsu Domnului kt dakt voemte st fie în naMe, st se ntzeaskt de a-lu bate mi elu, mi st lase ne Tui-mu îmntrtfeintî st fakt ne not» mi ne voesku. Domnul» înst, kalifiktndu rtsnunsulu anosta drentu sltbbnune, a îndemnatu mi a ajutatu ne TurMii iie erau sub ordinile sale ka st ia ofensiva. Atunne Memimaga mi Taxiraga, nrekumu mi unu Axmet-geami, trektndu ku omtiro neste Duntre, a.s luatu ku nuterea Fct-Islamulu mi Kraina; dunt aneasta înkunjurtndu mi btttndu trei luni de zile Negotinulu, l’au silit» st kanituloze ku kondin,iunî mi au mi intratu în Ituntru. Mixaîu Vodt a ranortats la Ildrtt desnre suknesele aneste, artttndu-î înkt kt ku voea luî D-zeu în kurtndu se va lua mi Vidinulu. EIorta î-a trimisu nentru aueasta firman» îmntrttesku ku laude mi ku o mulnime de berhudarola (adekt aferim mi bravo), kare au bukuratu forte multu ne Domn». Nu ttrziu înst aMeastt bukurie s’a nreftkutu în lakrirne mi întristare. Ilasvantoglu, suntrtndu-se torte iic yeara Romtneaskt, a trimis» rtsnunsu îndatt la faîmomii xorjî Ktijaliî, kari se aflau desnre Trauia mi Bulgaria, ka st vie la Vidinu, — notrivindu înst ka st nu nitie nimeni desnre aMeasta ntnt în momentulu nelu de ne urmt. Ktrjaliiî n’au înttrzieatu de a veni, mi Ilasvantoglu nuindu vi’C o mie de ktltreni (din eî) sub komtndulu unuia Manaf-Ibraimu, faî-

PARTEA IV. KPOCA IV.

CATU 1.

197

inosă nentrs rBbtate mi krszime, î-a trimis» neste Dsniire în ţeara RomBneaskB. Ssb kondbcerea bnbî Xiotb a nume Xristodolo, in zioa de 25 Anrilie a anblbi 1802, Ilasvantliiî a» trekbtb nrin mijlokslS a doB kornbTî de omtire îmnBrBteaskB, kare staţio na în doB sate, Momeţeiî mi Baklavits. Se krede kB Tarcii î-ar fi vBzstb trekBndă, dar k'B s’ara fi nrefokstS kB nici vedeag nici ksnomteaa ne dbmmanî, fiinds kt eraă sbnBraţi asanra Domnblbi, din kabSB k'B le îmnbţinase lefele iui tainsrile (norţisnile de mBnkareJ; mi maî alesă k'B xoţiî de fonkţionarî ai Domnblbi nb le dedese lefele de mese lbnî. Din nenorocire mi Ibrailă Nazirb n« se gBsîa în ţearB, fi ind» neste DbiiBrc la Lom», mi nemtiindă nimika desnrc trecerea KBrjaliiloră. Ast»-felîb, ne kBndă era bBlcib (iarmarokă) la satslg ce se nsmemte Klianovă, unde era o niblţime de lBkbitorî mi negbţBtori din mai niblte nBrţi, a» kBZbtă KBrjaliiî de o datB în mijlokblă tBrgblbi kb săbiile gole. ^ine n6te sb. deskrie snektakolblă acela înfrikoinată mi îngrozitorib kare s’a întBmnlată? Ilrekbms kBnd» intrB lbniî în oi, gîtbe, întindă mi sfBinie kb tbrbare, astă-felîb mi KBrjaliiî tBeaă nasbrî mi breki, kBlkaă femei mi konii în nicîorele kailoră, mi jefbeaă totă ce le kBdea sbb mBnB. ^nii din omeni nevinovaţi aă rBmas» morţi ne lokă, alţii cîbntiţî mi slbtiţî, alţii lbaţî în robie, alţii aă fbgitb kbmă ab nbtbtb. Kbnib s’a terminat» scena aceasta tragikB, Kbi*jaliii ab trekbtS la MBnBstirea StrBxaîa. Dar Ibrail» Nazirb, abzindb de aceste, a trekbtă îndatB DbnBrea mi a trimisă resnbnsă boerilor» de la TBrgb-Jiiblbî ka sb se grBbeaskB a nleka îndatB, ka nb kbm-va sb vie dbuimanii mi sb-î kalce. LBkbitoriî atbncea s’aă rBdikată kb mare grabB, lbBndă fie cine kb sine ce nbtea; dar abia treksserB ne la Illaîblă Vîlkanb în Ardeală, mi KBrjaliiî ab kBlkată oraniblă mi i-aă datb fokb. A doa zi însB Ibrail» Nazirb sosi kb. vre o mie de Kozaci rai Delii alemi kBlBri, kb kari s’ab bBtbt» neîn cetată în kbrs» de cinci zile kb mare învermbnare. A ine— sea zi a emit» mi o narte mi alta la kBmnă, mi amestekBndb-se în bBtBlie generata. s’aă lbntat» de ne la ameazB zi

198

ISTORIA. DACIEI

rr&nT» în nonte, fora st. se xotoraslra sorta bii foliei. înontLndă, s’a trasă mi o narte mi alta în fotarî; dar neste nonte Eforjaliiî aă fagita ka linimte fora st. se simgii, în ki>ta a doa zi Ibraima Nazirală, voinda a-i faguri, na mţiea ne ne kale s£-î armiireaskT.. Intre aueste Eforjaliii, mergr»nda nimii la Stiinemtî, mi găsind» satală nastiă, s’aă dasa kiigîva din eî în niidarile de ne anrone mi aa miinelata vr’o safrii ninni zenî de s«flete biirbagî, femei mi koniî, kari se askbnsesera akolo. Ileste nagma sosindă danii eî Ibraima Nazira, se gttea ka sii-î loveaski., dar eî neste nonte s’aa foksta nevfczagi. Dama aneea s’aă dasă la Okna mare, ande earamî aă fokată o malgime de esnessrî. Totă odafo ană altă kornă de Ilasvantliî s’a aratată la Karakală kaanăinefă vestită Kasangeali, kari aă fokată atronitiigile nele maî mari: aă tocată, aă nîantită mi aă robită o malgime de omeni nevinovagi. Danii aceasta nradmidă mi niirjolindă kasele, aă fosată namai Irate-va, în kare s’aă amezată mi s’aă întărită, fiindă kii Tarni îmm&ratemtî na eraa ka STi-î îmnedene. între aneste Ibraiia Nazira ajange la Ifomnikală Viilneî. De akolo se renede asanra Kmjaliiloră la Okna mare, ka kari se bate în karsa de ninni-snre-zene zile, ne înuetată. Atanne Manaf, veranda kii torgală Okneî, Mimiistirea Govora mi Itamnikală se nastiesera, mi vTziindă lra na se mai n6te ginea, a xotorată sii fagii. Ibraiia Nazira însii na-i sfobemte. Ele toto întinderea malalaî OltaJaî, tote satele s’aă arsa mi s’aă nastiită, kiinî în tote se arma lrate o lante în tre fagari mi gonanî. In fine Manaf ajange la Karakală mi se anemte ka Kasangeali, karele se afla în terită akolo. Ibraila Nazira, karele akama avea o omtire ka de ontă mii de omeni, (din kare trei miî Arniiagî, ninni sate Kozanî mi nei l’algi Tamî de ne fongii Darnire,) sosindă danii eî la Karakală, î-a înkanjarată mi s’a naşa a-î bate. Dar omtirea kare se zinea îmniiriiteask'ii, fonea na mai naginii strilraniane gereî de kiita Ilasvantliiî. Anemtia, de mi eraa întră adeviiră omeni alemî mi voinini, ka tote ane ste omtirea îmniirateaskii eraka atotă mai malta namerosii, în kiita ara fi natată nrea lesne mi nrea karanda sii-i în-

PARTEA 1Y. EPOCA IV. CAPU I.

199

vingt. Dar beteliile în realitate na se ftieaa serios», din dot kaase: înttî kt Tariiî eraa nemalgumigî nentrs kt na le se dase lefele de mease lanî; al doilea, kt Arntagiî eraa îngelemî ka Ilasvantliii, mi ktndă se amestekaa în lsntt îmi demertaa armele în vtnta, Iar nongile se înnreanaa mi mtnkaa înnresnt ka amili adevtragî. Centra aceasta lakral» se nrelangea foit niii ana folos». între aieste nimte Taingiî (sax înntrgitorî de nrovisianî aî omtireî) aa skrisa Domnalaî kt Ilasvantliiî se gtteska st treakt Oltala mi st vie fort de veste st sanrinzt Bakareiutii. Domnalx, mim ind» asemine mtire, attta de ta re s’a dekonientrată mi s’a sneriata. în kt ta ntrea kt-mî nerdase kanală. Atanie adantnda-se boeriî la ela, aa înienstă a-lo îndemna ka st îa vre o mtsart de antrare nentr» oramă, nsnt a na sosi devastatorii; dar la asemine iniiiativt na se natea determina din kaasa diverselor» konsiliarî ie-î da boeriî Greii, kari-î» însntîmîntax mai malta de ktta ar fi foştii kavîntala 1. De aieea îndatt ie a aazita kt omtirile s’aă revoltata mi kt iereaa lefele ne iele m6se lanî ie na le nrimisert, aa fokata kanoskată boerilora mi tatarora ka st fagt kare în kotro va natea mi st-rnî assigareze familiile. Dant aieasta a înienata tott lamea a se nregtti de nlekare kttre Ardeal». Ile la 15 Maia s’aa rtdikata boeriî mi ltkaitoriî din Bakaremtî ka familiile lorx, în narntră neste meante-zeiî mii saflete. Togî îmî înkideaa kasele mi emîaa din ele nltngtnda mi dtnda-le adio icla de ne armt; îmî înktrkaa karele kama nateaa, mi leea ie na natea» laa, ltsax în ntrtsire. Domnala m’a nornita tott kasa, rtmtinda namaî elx singara ka Beizadelele. Iltnt în dot zile a rtmasa maî tota 1 Aiie na nota ttiea adevtrală, ne kare malijî na-lă kanoskă mi kritikt ne Domnă foit de kavîntă. Aiestă nenorocita Domnă n’a fagită forl de kavtntă saa de bant voea sa. Bfeea ie l’a îndemnată la aieasta a fostă skrisorile ie-! veneaă din Konstantinonole kîar de la dmeniî norijiî, kare skriaă kt de va vedea kt vină Ilasvantliiî st fagt îndatt în Transilvania. Ile Itngt aieste îlă maî îndemna mi ana Generală-Maîoră Rasesks, Baroiji, karele se afla atanie la Bakaremtî, nentra skonsrî kare ne atanie na eraă kanoskate.

200

ISTORIA DAC1R1

orarasl» nustiî» de omeni, mi a» mal stat» numai Mitronolitslî» Dositei» mi Eniskonsl» Argeinslsi, iar din bocriî mari Banul» Nikolae Brtnkovean», Banal» Skarlata Gika mi înkt ktgî-va, gata mi ei a fugi la anronierea nerikol»lsi. De ltngt auemtia era mi Vistierial» Konstantin» Filinesk», karele ztuea bolnav» la kurte. O date ku uei-l-algi ltksitori, se rtdikasert mi konsulii n»teritor» streine ku familiile mi k» kannelariile lor». Era un» lskru înfrikomata de vtzat» aueasţt emigraţie imnosantt de no nor», kare fugea ka nimte turme de oi de teama lunilor», ka st skane de sftrnierea dingilora mi de m6rtea neantratt ue-i amtenta. Drumala, în întindere de dot-zeni de ore, era nresarat» de aueastt malgime de 6meni, kare semăna a omtire nsst în sitrtmare. Axji se vedea karete mi bstui, mkanjsrate de Arntsgî mi de servi, ne ntreaa kt merg» la nreamblare; ani ktte trei rtnd»rî de kare înktrkate ks lskruri, femei mi konii: a ui omeni de tote kondigianite ktltri, ani algiî ne jos», narttnd» ne umeri saruina lakrsrilor» lor». Ajungând» tott mslgimea la Ktmnina, s’a» adsnat» boerii emigrangî ka st se konsulte de trebsia st meargt în nainte sa» st mai amtente ntnt ne vor» * afla ne s’a netrekat» la B»ksremti. Iltrerea nea de ne urmT> s’a gtsit» admisibila. Dar unde st se gtseaskt attte kase gtrtnemtî kare st dea osnitalitate la attta nonor» ? Ilentrs asemene nevoe se ttbtrt tot» nonorala ne mesurile Ktmnineî, mi ktts n’a înktnsta s’a întins» snre Komarnik», Iloeana mi Breaza, Snii mtnea» în kart, algiî ssb kart, algiî sub korturî imnrovisate din ntnzttsri de kast. Snii dormea», algiî mtnkaa mi se veselea», iar algiî, mai întristagî, îmi îngigîa» nekazal» în sasnine, ftrt st iiott dormi. A doa zi înst eatt kt vine o mtire k»m» kt nasvantliii s’a» desntrgits în trei kornuri, kt unul» din aneste a anukat» snre mungî, altul» snre Bsksremtî, iar alt»ls kt vine snre Ktmnina ka st onreaskt trenerea emigrangilor» neste msngi în Ardeal^. Aneastt mtire, de mi neadevtratt, a arsnkat» snaîma uea mare în omeni mi k» togii s’as skulat» ka st anune drsmslă Bramovuluî. Drsmsl» anesta înst este unul» sin-

PARTEA IV. EPOCA

IV. CATÎJ I.

201

gsrSj strimt», stinkosu, neregulaţi», nrinistiosu, ini ne uneloksrî însniîmmtitorîu uii nerikolosf», fie asemine kale merg^ndS nonorulu de odati se mkise drumulu: sfirimmdu-so kiteva karete mi trisurî greu îukirkate, se grimidiri tra surile ne le din urmi una dunT> alta, mi astfeliu, nenutindu nimeni da ninî ne aliturîj nini înainte, nmî mdiritu, se fi— ku o însniimmtare generali, ka kind î-nr li gonitu dummaniî ku sabia mi ku tunulu. Risetile unora mi bonetele alto ra, tinetele omeniloru mi kataraktele ruraeloră, fineau nimte nsunete fiorose; kmî, întru adeviru lokulu era a titu de nerikolosu, în kitu unu nasu gremitu alu unui animalu ar fi rinniditu o trisun, unu nas» gremitu alu unui omu Tar fi kus- tatu viaija. în asemine înnrejurare era de neamrati trebuin ţei si se fi întimnlatu mi Demokritu ka si ndi nini si nlesneaski, mi Eraklitu ka si nlingi mm si-î easi okiî. * Duni mulţi nevoe mi bitae de kariu, în fine karavana a trekutu stnmtdrea mi a ajunsu la Ministirea Sinaea, un de a netrekutu -nuntea. A doua zi dimineaţ^a veni ean î o mtire minnîunosi ki Domnulu ku Mitronolitulu mi ku boeriî ne rimiseseri în Bukuremtl se tiean de kitre Turnî. Tline note deskrie ijiuetele mi nlinsetele kokoneloru? KnBinte de mmgiere nu se nuteau gisi. fiolele munjeiloru, un de se afli Miristirea Sinaea, se fikuse întru adeviru valea nligeriloru. Dar nu treku multu mi sosi unu kurierîu îna dins*» da la Bukuremti, ku skrisorî înkedinijitore desnre sinitatea tuturora. Atunnea întristarea s’a nrefikulu în veselie, mi karavana, firi întirziere, mî-a luată drumulu mi a ajunsă la Stefanonole sau Bramovă. Dar mi akolo, unde si se giseaski atitea kase unde si înkani unu nonoru atitu de numerosu? Kîară mi nele neaniratu trebuitore nentru vieţuire, ajunsesen la o skumnete nesnusi. Fie kare atunne kiuta si se stramtoreaski nentru niedere kumu nutea, mi nentru minkare si faki toti ekonomia nutinnîosi. Dar nu tirziu a venitu ordinu îmnintesku de la Viena, de la nrea generosulu îmniratu Frannisku* kitre dregitoriiie din Bramovu mi Sibiîu ka si se dea tote înlesni rile nutinnîdse nentru osnitalitatea emigraiploru, mi si se nue

202

ISTORIA. DACIEI

tarife ne obîektele de îndestulare ka st nu se vtnzţ maî skumnu de kttu faku. Atunce emigraţii s’au maî linimtitS, ntnt st vazt ce se va mai face în ijeara Romtneaskt. Boeriî ce rtmtsesert la Bukuremtî ku Mitronolitulu mi Eniskonulu, trteau ku cea mai mare grdzt din kassa înfrikomatei nustierî. In adevT>ru era unu ce însntîrntntttorîu. IJinenie de oraî nu se vedea ne uliijt; kîaru ntreijiî mureau stlbatecî mi fioromi nentru cei ce-i vedeau. Din ktndu în ktndu se auzîau numai urletele unoru ktnî însntîmtntai^î. Bisericile erau înkise; klonotele erau mute, mi numai kukuvaele ijiuau ne kltnotniije: Ile uliiie, de se vedea ktte unu omu, trebuea st fie vre unu cermttorîu, sau vre unu smintitu de minte. în nrejurulu Kurdei sau în ltuntru, erau nu mai k^I-va Arntuijî mi Turci, kari vociferau ceri,ndu-mi lefele. Ile ltngt acemtia maî viindu mi unu Bimbama Sava [kremtinu] de la Negotinu, reklama mi elu lefile omtireî sa le. Dar unde erau bani? cine nfetea? ku nelti, adikt forte bine, le se rtsnundea la toijî, mi eî rtsnundeau ku kuvinte amare. Iar boeriî rnedeau la kasele loru singurateci, ku ini mile tremumtore de frikt. Vtztndu kt lukrulu ajunsese amerini£ttorîu, kt-î amtenta unu nerikolu neamtentatu, adese ori se duceau ku Mitronolitulu la Kurte mi cerkau st îndunlece ne Domnu ka sau st dea lefile omtiriloru turburate, sau st fugt înnreunt ku dtnmiî; dar tote cerktrile loru erau demerte, fiind» kt Grecii, konsiliariî seî, aveau o mare autoritate asunra snirituluî seu. în fine se xtttrirt st se dukt ka st se inkizt în Mitronolie mi în zidurile sale st se anere în kontra rebelilor» kare-î amerinijau mi ne dtninil. Duktndu-se akolo în zioa delSMaîu, a venitu Nikolae Brtnkoveanu, ziktndu kt a nriimitu- o skrisore de la Karakalu kare snunea kt Ilasvaiitliiî, trektndu Oltulu, au anukatu drumulu snre Bukuremtî. Atunce boeriî, însntîmtnttndu-se, n’au dormitu tott nontea, mi a doua zi mergtndu la Domnulu î-au zisu: „Mtria ta, ce înmeltcîune este aceasta? nu-ijî este milt de noî, de vrei se ne sakrificî ne toijî? Dakt Mtria ta nu vi-eî st nlecî, aflt kt noî nu maî medemu.u Dom nulu, auzindu aceste, mai înttî a ttkutu kttva timns, anoî

PARTEA IV. ErOCA IV. CAPU I.

203

demtentBnda-se ka din somna uii ka okiî nlini de lakramî, a zisă: „Dakt D-vostrs nlekagî. ne mine kama de mii 1bsagî? Eă sBntă gata a vii arma“. DaiiB aneasta togi s’a» învoit» ka sb nlene înnreanB snre Moldova. LaBnda-se asemine xotBi’Bre, s’a nas» la kale, ka boerii sb easB la kasa Banala! Gika de la Kolintiria, mi akolo sb amtente niinii va sosi mi Domnala, mi anoî sb anane înnreanii dramală sure Fokmanî. Astfelia boerii se daserB la lokală năruită, ande, ne kBndă amtetaă ne Domna ne la ora de ninB, a venita SnBtarală Anastasaki ka mai malgi kBtari zikBndă ki, la Karte s’a» revoltat» ostamiî kari nereaă lefele mi ItB aă mi am sa ne Domna. Boeriî, j&r’a raaî amtenta si. se înkredingeze dakB mtirea era adevBratB, n’aă mai stBtată s'B nineze, ni s’aă skalată ka renejane mi aa nlekata sure Gergiga. FagBndă anii mai tare mi algii mai înnetă, s’aa reslegită anii de algii mi din kaasa întanerenimei mi-aa nerdata dramală, aa amblata rBtBninda-se tot» nontea nrin nBdari, mi abia ne la rBVBrsatală zorilor» s’aa adanata ka ton.ii la Ger giga. Dan’B aneea fiinda 1<b togi simgiaa trebainga de mBnkare, se onririi de nrBnzirB mi adBstarB iiBnB doarii vora nriimi mi vre o rntire de la Bakaremtî. He kBndă se gBtlaă sii se nae la masB, eati» kB soseska doî Greni Domn eraţi kfctari în faga mare, kari, întrebagî fiinda de ande vina mi ne iutia, aa rBsnansă kB în nontea nrenedentB ArnBagii mi ka Tarnil, îngelegBnda-se între ei, s’aa înnreanată mi aa ve nita la Kartea DomneaskB, ande aa înnenată a nere ka ma re tarbarare mi ka ameringare lefele ne aveaa a laa; dar eminda Beizadea Grigori î-a fiikata ka kavBntă ka st se liniuiteaskB. DaiiB aneasta Domnala, kiemBndă ne Birabama Sava, îla îmbrBkB ka kontoma, îl d'Brai ană kala minanata, îî dete trei mii lei nii-î zise ki>-la laşii lokotenentă, s’aă Kaîmakama, îndatorBnda-lă sb nBzeaskii oramala ne nagină timna kBta are sb easB la ană sata în anroniere; ne lungii aneasta î-a zisă kii neste doB zile sb vie mi ostamiî la TBrraoră uentra ka sB-mi nrimeaskB lcfile. DanB aneasta Domnala, sainda-se în karetB ka beizadelele sale Grigori mi Ioana, mi armată de togi omenii Kargeî sale kilsrî, a emită

204

ISTORIA DACIEI

la Kolintina. Akolo, negtsinds ne ninî snsl» din boerî, dsnt ksm» îmi dase ksvtntsl», a ordonat» Vizitislsî seg st ansne drsmsls kttre Vălenii de Msnte ne snde este drsmsls kttre Transilvania. Mitronolitsl» ini boeriî, ksm» a» aszit» aneste amtrsnjjimî, s’as îhsntîmtntat» grozav», dtnds ks sokotealt kt Domnsls este srmtrit» de anrone, de bsnt ort ne mî-a skimbat» nlansl» de a nlekats sure Ardeal» în lok» st vie snre Moldova, nreksms le dase ksvtntsl»; mi nreksms era» gata ka st se nse st mtntnne, a» ltsats masa ne lok» mi a înnensts fie-kare a fsgi, ansktnd» fie-kare ktte ung dram» deosebit». Gikblemtiî, ajsngtnds la Vtleni, era» S7> mai stea ka st mai vazt ne note st se înttmnle, maî ales» kt akokolo se maî afla» neste dost-zenî de mii de Bsksremtenî, negsnitorî mi nonors, ka într’snS lok» maî sigsr» mi nessnss» nerikolslsi. Dar Dornnsl», ksm» a vtzsts kt vin» bo eriî, ftrt a nerde timnS, intri în trtssra sa k« beizadelele, lstnd» k» sine mi ne marele Ban» Dimitrie Gika (ne ltngt karele înnreynt mi es, astorîsls Dionisi», mt aflam» mi maî nainte mi maî ne srmt nedesntrujt» în tote evenimentele) a nlekats renede kttre xotarsl» Transilvaniei mi a treksts de neea narte. Boeriî. vtztnd» f»ga Domn«l»î. mi ltksitoriî ne aneea a boerilors, s’a» skslats mi eî ka vanele mi a» înnensts a f»gi k» nreninitare. în kalea aneea este »n» msnte mare ne se kîamt Vtrfsls-Kraîslsî, k» fr»ntca nlem»vt mi sskatt, konerit» k» norî, mi ne «ne lok»rî ks ninsore. Voind» nineva st treakţ de la Slon» în Ardeal», trebse st treakt d’a drentsls neste vtrfsls se», ka st se koboare de neea narte. Drsmsls este forte re», strimt», netross mi nerikslos, avtnds ne de lttsrî nrtntstiî adtnnî. llentr» kast meargt ni neva de la Slon» ntnt dinkolo de Iloeana Fetii, trebse stfakt kale de zene ore. Ile loksls anesta trtssrile ns not» srka ftrt st se tragt ks bol. llentr» anesta, de rai venisert mslijî jjtranî ks boi (ne nlatt), înst ns era» de ajsnss, mi mslijî fsrt nevoiţi a-mî ssi trtssrile ks kaiî lorS nrivanj, iar femeile mi koniiî lor» merge ne jos». Dşnt ne mslrjimea omenilor» se ssi ne iiodimsl» msntelsî, se rtsntndi ne earbt verde ka st se

PARTEA IY. EPOCA IV. CAP0 I.

205

odixneaskt. .Din întluimea aueea se vedea mai t6tt întin derea u,erei Muntenemti a Moldovei mi a Transilvaniei, ne kttS note okîulu st se întinzi. Nu anukart bine a se odixni, mi de odatt veni o nloae rene, amestekatt ku ninsore. Ne fiindS ninî uns arbure de adtnostS, suferirt toii,! nloaea ku mâinile în sin», mi din kausa aneea muliţi konii mi bmeni bolnavi murirt. In fine trektnd# nloaea, karavana înneuu a se kobort mi, ajungtndS, netreku ndntea akolo ku toate inkomodittijile mi nevoile înkinuite. A doua zi mulijimea trcku mi ajsnse la BramovS. Numai Domnul» ku bei zadelele rtmasert la vamt, amtciittndu ku neasttmntrS sosirea familiilor» lor» kare veniau ku Sni.tarul» Anastasaki. Ninî o idee înst n» avea» desnre nele mo se netreneag în urmii. Bimbama Sava, karele rtmtsese Ka&nakamu, dunii ne a nlekat» Domnul», ytztndg kt a fost» înmelatu mi kt elu a fugit» ka st skane de nlata lefeloru, a doua zi se lui dunt dtnsulu ku ktiji-va din omenii r.ei. Dar în lokg st ajungt ne Domn», în Vtrlulg Kraîulul dete neste familia domneaskii, în kare era Snttariulu mi llostelnikulu ku fiînele Domnului. Atunne Bimbama Sava kautt st kaiiete ne va nutea, mi, gtsindg o ltdiijt ku skule mi netre skumne ’ie nreijuiag ka ninnî zeni mii lei, o lut mi arioi le dete drumul». Astfeliu familia Domneaskt, nrtdatt mi maltratatt, ajunse la vama Buztului mi înnreuntndu-se ku Domnulg, treku la Bramovu. Akolo kreditoriî Domnului, avtndg a lua vre o dot mii de nungi de bani, au datS suniikt la îmntratulu ka st-lu îmilincaski». Nu ttrziS înst veni ording îmntrttesku ka Domnul» st nieargt la Sigensburg», ku învo ire kt, de va voi st treakt în T»riiia, st fie liber».

Epoc'a desperaţilorii. Fugtndu Guvernul», rirekum» s’a zisu, a rtmasg orainulu Bukuremtî nustiiu mi ftrt nini unu feliu de rtnduealt. Atunne au înnenutu a domni omenii desneraiji mi ftrt ktnttîiu, kari se numesk» în limba nonorului kraî. Anemtia,

206

ISTORIA DACIEI

intramd» în Kurtea Domneaskx, nc knmd» mi Bimbama Sava linsîa, o jfofsiroi dc t6te, forai a fosa ninî mtkar nrafslfc nrin kase. Găsind» akolo semnele Domniei, adekai t»!»rile mi stindardele, se nreumbla» ks ele ne tote «linele oramulsî. Iar lranitansl» lor» numit» Melamos, de vig® Arm&utu mi de nrofesisne BokneagiS, se nreumbla ks kuka domneask'B ne kans. A nemţia, sforomnmdS «mile kamnîsmelors mi ale nivnigelor», intra» mi se dedea» la orgiile nele mai sfo&rbose, forai ninî sn» frai» mi foni ninî o mT.ssrB. A nemţi miserabilî se nrenara» a da mi fok» oram»l»î; nentrs ka soi însemneze memoria lor» nrin rsine. Din noronire Bernleaga Ibraim» Bosniaksl», karele se alia la Kotronenî ks ksgiva ostarnî, simginds lskrsls anesta. veni în orarn» mi înnen» a snimzsra mi a nedensi ne tikoilomî, în ltT.ts se fok»roi mai togi nev i zsijî. în lins'B de boeri el» a foksts Snoitarîs ne un» G»liano boerî» mik» însB desfrânat» mi kraîs, iar Agii ne sn» somaks Ilolkovninelul» Ionigoi, om» onesta mi inteli gent». Dsn'b aneea a ad»s» mamelari mi brutari, mi a mai adunat» neva din omeni! fugigî ne era» ne aur One, restatorninind» b»na oramdueafo în oramu.

Domnirea Turciloru. Auzind» desnre nele întominlate la Bsksremtî, Xasan Aga Ilania dc la Nikonole mi Tersenikli Aîansl» Rsmnisksl»î, s’au îngeles» mi a» nlekatu îndatoi ka st. nsnai în r&ndseafo lskrurile din neans. Den! sosind» în Bskuremtl, a» înnermt» a snide ne xoip mi ne fokfctorî de rele,, mi a» fok»t» kT. în k»ramd» a»' înnensts a se adsna fugari! ne la kasele lor» mi a se ok»na fie-kare în linimte de trebile sa le. Ns toirzi» însoi veni mtire kT. Horta ertase ne rebelul» Gîsrgi Osman Ilama mi koi anesta vine Damoi la Silistra. Aneastoi mtire a »mnl»t» de grdzoi ne Alaniî de ne fo.ng'B Dsnoire, fiind» ki se temea» de el» ka de fulgerul» l»i Dumneze». De aneea, sîftmd» tdte nertele dintre domnii!, s’a» adunat» îndată la Buksremtî togi Aîaniî, urekum» Ilikogl»,

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPÎJ 1.

207

Batalaga, Satogla, Aslanogla, Xagi Omerogla, Meemet-Ali-Beî, Giaara ImamH, Tirnogla, Xasan Bairaktarîa, mi alijiî mai tnalrji. Anemtia, sab nreraedinija laî Tersenikli, se konsaltart mi xottrtrt ka st se nae ka tote naterile lora mi st na nrimiaskt ne ana asemene inemika în kanala lora, mi nentra aneasta st se lante ntnt la nea de ne armt nikttart de stnge. Dant aneasta, înkinainda ana korna de ointire ka de dot-zeni mii de omenii, aă nlekata o searat din eî ka st-T aijie kalea la trecerea BalkanilorS.

Rebeliunea lui Giurgi Osman Pasia: Anesta era din Asia, de viiit Gîargia, oină kanabila mi katezttora, înst mi ftrt karaktera. Fiind» Ilamt la Silistra, elă se bttase de malte ori ka Ilasvantogla, dar nentra maltele sale abasari mi mai alesă nentra santrtrile ne ftkase ijerei Romtnemtij llorta-la destitaase rni-lă trimise la ana namalîka în Asia mi kt. De akolo treka în Tarnia Earoneant, îmi ftka o armatt ka de trei zen! de mii deKtrjalil mi Amtai^T, mi, deklartnda-se rebela, merse st batt Adrianonole. Nimika înst na reami, ktnî neste 60 mii ltkaitorî înarmaiji aă emită ka armele înaintea lai. Dant aneasta merse assura Filinonolei; ninî akolo înst 11a ftka ni mika, fiinda kt ortmaniî mi dregttorii i s’aă onasa ka vredmnie. De akolo înnena a ®striera Manedonia mi Trania mi a rtsntndi în trenerea sa, fokă anidere mi nrtdtnîane neste tote satele mi oramele nele mai mini. In fine, narttnda-se astă-felî» ka an» komet» de nenoronire, ajanseanrone de Konstantinonole, în kale ka de mese ore, în ktta în sămi ltkaitoriî kanitaleî înnenart a tremara de frikt. Astafelîa, ne ktnds în ijeara Romtneaskt se netreneaevenemintele fiorose de kare s’a vorbita, tot» într’anS timns mi în imneriala Otoman» se netrenea maî asemine terorism». Ile ktnda Bakaremtenii îmî kttaa mtntaireaemigrtnd» în Tran silvania, JJtrigrtdenii se gtteaă st emigreze mi st se asigareze de neea narte, la Skatari.

208

ISTORIA DACIKÎ

Saltanală Selim uorneuite asaura rebelalai ne Kanîakă Xasein Kanetan Ilama generalissimă-. Anesta ka o armaţii ka de mese zeni mii omeni, Ieniceri, Galionnin.1 mi soldarjl regalaşi dan* noaa sistema Earoneanii, a emită afarii din oramă la ana loka xie se kema Daat-IIama, mi a naşa onitirea în randaeahi de bT>tae. lEsn’ a na însene inşii ostilit'Biţile, elă nerk'B sii adakii lakrarile la nane, fiinda kii ne de o narte voea s% înkanjare r&sboială nivilS, iar ne de alta se îngrijea de vre ana resaitat» nenoronită, Astă-felă isbati a îmniika ne rebela, di>nda-I doii mii de narn.iT de bani, hiki>nda-se kii-lă earto, mi restabilinda-lă Hainii la Silistra, nrekama nerea elă. Aneasta era kaasa \\% se însn'Bim'&ntaseri» Alaniî din tre Balkanî mi Daniire. Ei se îngrijlaa de ri>sbanarea anestai orna, ka kare se lanlaseri. de at'Lta ori mi kiitre kare se anitaserii dammanî neîmni>kan,I. Denî trim inundă omtire în kontra lai, nrekama s’a zisă mal sasă, mi onrinda-î trek-Btorile Balkanilora, Glargi Osman Ilama renanrjii de la Ilamalîkala Silistreî mi se întorse la ană alta Ilamalîkă, desnre kare voma vorbi mal denarte.

Urmare istoriei Romanesc!. Tersenikli, kama-a sosita în Bakaremtî, îndato a tri misă vre o doii mii de omeni alem! la Karakală, ka s£ se aneaslvi» ka anei ne eraă sab Ibrailă Nazira mi st» bato ne Ilasvantliî. Anemtia, sosindă akolo, se înnena bfttaea mal ka riatere. Ilasvantliil eraă înkanjarau,! la Karakală de zene zile, mi ka tdte kii isiimviseri» nrovisianile de miinkare, însii se b^teaă ka desnerare. In nele de ne armii, v'£ZT>ndb' kii na se mal nots ijinen, mî-aă lisată akolo ri>niijiî, mi într’o noante s’aă nsnezitf mi aă trekată nîntre assediatorî kiatonda-mî skimarea urin fagii. Danii aneea, desniirijinda-se Manaf Ibraimă a anakată snre Kalafată iar Kasangeali sure Tarns, ka nlană ka sii-lă Ia mi sii se înkizii în netate: Amândoi însi» na mî aă skosă nlanală la kairbtă, fiindă ki> omtirile

209

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPÎJ 1.

îmntrttemtî n» le da tirnn» mi ori unde se artta» îîîmmoiuka» k» s»kces». De aceea, vtztnds-se strtintorai^î, sa» renezit» mi a» trekst» neste Dsntre la Vidin». Dakt gonamiî î-ar li lovit» ne k:nd» trecea» Dsntrea negremit» kt n’ar fi s kt nat» nici sn»l» mi ne torn î-ar 6 k»f»ndat»; dar este adevtr» nroverbal» kt korbs la koi'bs na skole okit La Bsk»remtii se afla neste ont» mii de orntire t«rceaskt, dar cea maî b»nt ortndsealt se stabilise. Tersenikli mi k» Xasan Aga Ilama, l»tnd» mtiinTit kt marele Ban» Nikolae Brankoveans se afla la Fokmanî, î-a skris» îndatt de a venit» la Bsk»remtî. Ileste n»ijin» a venit» mi Dimitrie Xangerli, trimis» ka Kaîmakam» de kttre Domnsl» Moldovei Alessandr» S»n,s. Acemtia a» încen»t» îndatt a se ok»ua de îndreutarea n,ereî iui de b»na ortndsealt ntnt va sosi rtndsitsls Domn» de la Moldova.

Domxulu LXXV. Alesscmdru Vodă Suiza. Acesta afltnds-se Domn» la Moldova mi aszinds de f»ga »nkî»l»i se» în Transilvania, a skris» îndatt la D. Chr. 1802. Devlet», certnds ka st i se dea domnia ijereî Msntenemtî. ITdrta, între aceste, dtd»se ertare lsi Ilasvantogls, d»nt mijlocirea l»î Xasan» Aga Tlama; dsnt aceasta, nrimind» cererea l»i Alessandr» Vodt Ssiţ», îî dete ktrmsirea îmbelor» gtrî, nreskriinds î nrin Xatixsmaism» îmntrttesk» st vie îndatt în ijeara M»nteneaskt, st readsne nonor»!» emigrat», st reameze bsna ortndsealt, st rtfseaskt mi st nltteaskt lefele omtirilor» tsrcemtî mi anoî st le dea dr»m«l» ka st se întorkt neste Dsntre; iar dsnt aceste anoî st aibt a-inî alege »na din cele dot Domnii mi st skrie Devletslsî nentrs ka st-1» înttreaskt akolo snde-î va nltcea. Asts-feb» Alessandr» Vodt Ssijs, ftrt a nerde timn», veni în Bsk»remtî, mi încen» a îndrenta lskrsrile dsnt ktt» îinnrejsrtrile-1» erta». Mai întti» înst s’a strgsit» ka st

210

ISTORIA DACIEÎ

îmbltnzeaskt ne îmntrtgie mi st kanete sn» firman» nentrs gragiarea snkîslsî se». Atente Mixai» Vodt Ssgs, rtdiktnd»-se k» tott familia sa din Sigensbsrg, veni în geara Romtneaskt. De aicea se dsse la Konstantinonole, »nde fi ind» ordin» ka st nltteaskt datoriile ce avea, i se vtndsrt tote avsgiile, attts a'iele ce avea ne ltngt sine, ktt» mi acele nemimkttâre ce avea în geara Romtneaskt. Ileste nsijin», strivit» de attta nekaz»ri mi nenorociri, nttrsnss de starea de miserie în kare ajsnsese, ksnrins» mi de bttrtnege tot» odatt, treks la ltkamsrile cele eterne. între aceste Alessandr» Vodt a skriss Mitronolitslsî, Eniskonilorş mi altor» boeri ce se afla» la Bramovs ka st se întorkt în geart la ale lor». Acemtia înst se onrirt de a veni nentr» dot k»vinte: întins, ktcî kredea» ksm» kt, îndată ce ar» veni, Domnsl» mi ks Tersenikli Ilama, î-ar sili ka st nltteaskt datoriile lsî Mixai» Vodt kttre orntirile îmntrttemtî; al» doile, ktcî aveatf idee ksm» kt Domnsls avea skons st. osîndeaskt ne kt131-va din boeri nentrs fsga lor», ks skons st deskslne ne snkisl» se». Iltrerile aceste înst era» gremite, fiind» kt ne boeriî, ktgî s’as întors» în Transilvania, Domnsl» î-a nriimit» ks mare dra goste, mi, denarte de a le face vre o ss ritrare, î-a mtngteat» mi i-a onorat» ks rangsrî mi dregttoriî. La Sibiîsls Transilvaniei se afla» Mitronolitsls Dositei» ks Eniskoniî, Banal» Dimitrie Gika ks fiiî seî, Manole Branlcoveans, Dimitrie Rakovigt, Rad» Golesks, Skarlats Ktmnineans, Isaak Rallet», mi alg! mai mslgî boeri dinKraiova. Acemtia, kibzsinds-se assnra Iskrsrilor» gereî, as trimis» Arz-Magzar (ssnlikt) kttre înalta Ildrtt ; mi artttnds-i dsrerile mi nenorocirile karele le ssfere geara în onts anîneîntrersngî, as cersts ka st le dea Domn» ne jsnele Insilante Konstantin» Yodt, karele fssese mat nainte Domn» în Moldova mi se arttase bltnd», bsns mi drents kttre geart. tle ltngt aceasta se rsgart ka st fie skstitt geara ne sns an» de tribsts, în nrivirea miserie! la kare ajsnsese. Ssnlika aceasta, înftgimtnds-se îmntratslsî, dsnt sttrsingele ambassadorslsî R»sieî de atsnce mi ale bttrtnslsi Alessandr»

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPÎJ I.

211

Vodii Insilante, avu resultatuli» nelu mai terinit». Ileste nuginu boeriî-, din Ardeal» nriimim un» Xatixumaîumu îmniir&tesku, karele întărea nu numai anele ne le nerusers boe riî, dar înk'B mi altele mai multe, adekii: fekuitoriî sii ri>miie nesuntragi în kursu de unu anu mi liber! de ori ne servigiu îmniiratesku; Domnulu sii fie ne mente ani; Domnulu sii nu fakii nimika ferii mtirea mi învoirea Mitronolituluî mi a boerilorS; sii nu dea funkgiunile gerei la boeriî Greniî; veniniî Hanii, Nazirî mi Aîaniî sii nu albii nini unu amesteku în geara, mi altele, urekum» se va vedea la nelu de ne ur mii tomu alb anesteî istorii. Dsitb aceasta îndată a venit» mazilia (destituirea) lui Alessandru Vodii Sugu, kare, domnindu abia trei luni, s’a întorsu ear&mi la Moldova. Dar mi akolo nu ruinase înfruritu nrekumu snera mi nrekumu i se nromisese; ksnî boeriî din Moldova, Ambassadorul» Rusesku mi foştii Domnî Muruzi mi Insilante, kari se aflau la Konstantinonole, nrigonindu-lu ku sferuingii, mi akusiindu-1» kii aru fi din fatria Frannesilor», isbutirii a’lu destitua mi a trimite, o daţii ku Konstantinu Insilante, ne Alessandru Vod'B Muruzi la dom nia Moldovei.

Domnulu LXXVT. Constantin Vodă Ipsilante. Boeriî din Transilvania, dunt ne au viizutu întiirirea mi înkuviingarea nereriloru loru, mi maî alesu rân D. Chr. duirea doritT» de torji a lui Konstantinu Vodii Insi- 1802. lante, s’a» uranlut?» de mare bukurie mi veselie mi s’au skulatu sii vie în geart ka sii ariite ferinirea loru kiitre noulu Domnu. Denî emindu-î înainte la Dunăre, în zioa de 14 oktomvrie, vineri, îl» nriimirii mi îndatii nlekarii kiitre Bukurernti. Dar la satulu Radvanii, a marelui Banu Skarlats Gika, Domnulu se onri nentru ka sii se odixneaskii nuginu mi si faki kunomtingfc ku boeriî gerei. Atunne dukiindu-se ku to gii la biserikii nentru ka s'B mulgtmeaskii lui D-ze», de o-

212

ISTORIA DACIEI

date a încenstb a se kbtremura n^msntslS k» o terie kare ns s’a raaî nomenitb *, înklitH t6te lb’raea a emit» din beserik'B, d'&ndS sniî neste alicii, nlinî de snaîm'L ini mai terii simrjire. A doa zi DomnblS a nlekat» snre Bsksremtî. Atae, găsind» K«rtea Doraneasks strsnninate de kstremsrslS înfrikoinatb' ne «rmase, s’a amezatb la jVtensstirea Viikiireiiitiî, niinii s’a renaratS nalatalS Domnesks. Dkiit» ce s’a auiezatS în tronsl» seS, KonstantinS Vodas îndate se îngriji ka sii nteteaski> lefele omtirilorS tbrceintî, nentra ka sii le dea kongediS s'h se duk-B neste Dsnţre, snre a sksna ijeara de nekazsrile ne sbferla din nartea lor». O daţii ks omtirile, a

1 Acea zi se ijlnea minte, era mare sirbitore, Zioa Sinteî Ilaraskeve de minime fikitore. S’a katremuratg nimintalg într’vnS kinS InfrikomatS; Dar din mare norocire lskrslg zioa s’a ’ntinmlatg. Daki se întimnla ndntea ama mare grozăvie, Hine 6re era ’n stare mikarg mintea si-niî o ijie ? Kiti stingere de 6menî, atenei, vai! se mai finea? Tfli kin,î 6meni de neirc viajra lorg îmi mintsea? Era astg-feli» de silbatekg vsetslg kare venise, Ki kîar fearcle selbatecî note ki înkremenise. De ketremure nimintslg dese ori a fostS certate, Dar atita de ksrnnlite nici odati s’a ’ntimnlatg. Globslg narki era ’n aerg, sag ne ane marî de mare, Ka o frsnzl, ka o nani, în a vintslsî ssflare. Zidiri marî, vekî mi mireije, kare sekolî înfrsntag, Sgsdsite m»ni ’n base, ristsrninds-se kideag. Tar mmintslg nretutindeni, de a sa nenorocire Sssninmdg ka o fiiniji îmbrikati ks simjiire, A krinatg în mslto loksri mi din sîns-î a virsatg, Laksrî, rîbrî sslfsrdse, ka kindg arg fi liknmatg. Tsrnslg celg înaltg alg Kolijeî, kare ’n Bsksrewtî doninemte Ileste cele-l-alte tsrnsrî, mi de-o ssti anî tnemte, Asft> daţi nleaki kanslg, ns mai n6te resista, Se rcstogoleinte, geme mm ’n temelia sa. Ns maî zikg desnre biserici mi kloiiotnln,! mi nalate, Vekî mi noî, marî mi frsmose, kare se restomg sfirmate... Astorîslg maî nrelsngemte versslg, vrandg si demsstre ki kstremsrslg era o certare nrovidenijiali rentrs ijeari. Tradskitorslg însi, nesninds-se ks aceasti idee, trece înainte. (Sola Tradak^tonuM).

PARTEA IV. EPOCA 1Y.

CAPU I.

213

netreksts ks mari onor! mi ceremonii iui ne Xasan Aga Dama, karele, trekănd» neste Dsnăre, s’a dsss la BeligradS. Dsnă aceasta nefericita geara Romăneaskă rămăinds în linirnte mi nace, mi ssb «n» Domn» ne drerits zis» nărinte al» natriei, a încensts să sirngă kă face din zi în zi kăte un» nas» snre îmbsnătăgire mi snre vindekarea ksmulitelor» rane de kare ssferla. Iar Domnsls, dsnă ce s’a mai linimtits, făkănds kibzsire nrin konsilisl» boerilor» gerei, a făkst» ti)te kinsrile de a nlătits datoriile, k« kare se în sărcinase geara din tiranii Domnilor» Ssgemti Mixai mi Alessandr», mi nentr» kare se nlăteas dobănzi grele ne la T»rciî din Konstantinonole. Ile lăngă aceste, găsind» k» kale a se nsne bine ks neîranăkatsl» dsmmans al» omenire!, Ilasvanfogl», mi a-i stămnăra setea mi nofta ce avea ka să ssnere geara, a tri mis» la Vidin» ne marele Ilostelniks Konstantin» Kaiagea ks darsrî mi k» bani, cerănds-i amicia. Ilasvantogl» s’a arătat» forte mslgăinits de maniera Doranslsi, rai i-a nromiss amicie sinceră. Iar Konstantin» Karagea, întorkăndsse de la Vidin» k» ressltatsls misisnei sale, f» nsmits Ivaîmakams la Kraîova. Ast-; felî» de nrefacere făkănds-se în geara Msnteneaskă, as încensts a se deda ton,T Romănii la veselii mi la netreceri, mi în tote nărgile n» se aszîa de kăts semne de fericire, jok»ri mi bankete. Kăte nsngi boeremti avea să se srmeze, mi se îmniedekase din kassa evenimentelor» ce s’a» deskris», ak»ma as încensts a se face ks totă manificinga dsiiă datinile gerei, mi la Ksrtea doraneaskă se fă cea» neîncetat» balsrl mi ksnsnii, la kare înssml Domnsls lsa uarte ks inima cea mai deskisă. Dar linimtea Domnslsi ns gin» mslts : Ilasvantogl» încens earămi a-1» ssnăra ks felîsrite cereri mi nretensisni. Nemslgsmits ks nresentsrile kare Domnsls din kănds în kănd» îi trimetea, nreksms karete, bstcî mi altele, dar de o dată trimite să-i mai ceară fără de nici sn» drerits sa» ksvănt» o mie de nsngt de bani. Domnsls atsnce vede kă aceasta ns e semn» de amicie, mi kă în ksrănds are să înceană earăinî ale sale;

214

ISTORIA DACIEI

ks tute aceste, sokotinda-se kama st întimnine nevoea, a ftkata t6te kinarile de î-a trimisa o narte din sama neratt. Ka trimiterea banilora acestora a înstrăinata ne Divan-Efendisi rui i-a snasa ka, mergtnda la Vidins, st stadieze miinktrile lai Ilasvantogla ini st desltost nlanarile sale. Ilasvantogla, nriiminda banii, a arttata mare malgtmire; tota odatt a snas£ la! Divan Efendisi kt domnala katt st îngrijeaskt a-î trimite mi restala ktta de kartnda, fiinda kt maî ttrzia are st-î skrie ka st-î mai trimigt mi altele. Divans-Efendisi, nriminda mtrtarisirile de malgtmire mi de aminie din nartea la! Ilasyantogla, se întorse, ftrt a natea deskoneri nin! ana semna desnre nlanarile kare ameringas gara. Dar abia ajanse la Kraîova, mi Ilasvantogla naşe în lakrare skonarile sale askanse. In anala anela, fiinda earnt asnrt mi forte grea, Dantrea era îngiegatt. La 18 Ianaarie, se vtza ftrt de veste trektnba Dsntrea ne la Ostroven! omtirea la! Ilasvantogla, în namtra ka de nnîse mi! de omeni, ka o malgime de tanarî, sab lcomtndala Faîmosala! Manaf Ibraam, Kosangeali, XagiMimimogla, ^Iililogla ml alg! do! Be! Albanesî. Anemtia zineas kt as intrata nentra ka st treakt ne dinkone de Dsntre st !a Nikonole, ama nrekamă ne dinkolo trenerea era ma! grea; dar ne armt s’a dovedita kt skonala lora în realitate era altala. Asta felia, ne ktnda biegii ltkaitor! kredeaa kt nri-aa sntsita (esniats) ntkatele nrin saferingele trekate, ne ktnda sneraa kt se vora bakara de linimtea loră nea malta doritt, întorktndase fie-kare ne la vetrele sale mi anaktndase de trebile sale, vtztnds de odatt viinds attta omtire asanra lor^, s’aa kanrinsg de snaîmt generalt mi as înnenata a se îmnrtmtia kare în kotro natea. Dar earna era ama de grea, ninsorea ama de mare, gerala ama de tare, în kttă biegi! fagari se kafandaa în troene (nemeg!) ka în anele de mare, 1 Aueata se vede k* era vre «na boerîs notabilS din Divan*. (Nota Traduliztoviului.)

PARTEA Yl. EPOCA VI. CAPU I.

215

iar lunii, vulnile mi urmii emiau la drumuri ka orbi mi tur ban,] de sftmieau muerile mi koiiiii ne le ktdeau în kale. IHtirea aneasta, sosindu mi la Bukuremti, a rtsntnditu nu mai nuijint grozt mi în ortmanî. în adevtrS nu nutea st nu se sntîratnteze de o omtire de xoijî, kare nu avea nini o lege mi ninî o rtnduealt, mtiindu mai alesă kt fiindu îngeijate ntraele mi neafltndu-se omtire snre a le se onune, kalea loru era neîmnedekatT> mi nutea st soseaskt kttu de renede. Intre aneste Manafă mi neî-l-alrji kani Oasvantliî skrieau Kaimakamului de la Kraiova kt ei treku ka amini mi ka st le trimiijt kttă mai kurtndu zaxerele (nrovisiunî) nentru omtire, st le nregtteaskt konakuri (kase de osnitalitate), nrekumu mi nrovisiunî de kafe, zaxaru. kanoturî mi blane de samură, konttme mi malvari, mi telegari nentru transnortulu tunuriloru; mi nentru tote aneste skrieau ka st se fakt fort înttrziere mi smintealt, amerinijtndu-l« kutiedeanst ftrt deskulnare. Kaîmakamulă aranortată Domnu lui ku deamtruntulu desnre tote aneste, Domnulu, denarte de a se amei^i, s’a arttatu întru aneasta ku kumntnirea mi kuragiulu unui kortbieriu esnerimentată la furtunele mi ta lazurile mtriloru. Elu a rtsnunsă îndatt Kaimakamului ka st fakt nasvantliiloru tote înlesnirile nutinnose mi st în destuleze tote nererile loru. Totă odatt a înnenutu a lua mtsuri de antrare nentru kanitalt; ne o narte a nusu strtjî ka st nu lase ne nimeni st east din oramu; iar ne de altt a trimisu în judeţele desnre munte mi de neste Oltu de a adunatu nltemii Grtnineri mi Oandurii, (strtnenoijiî orntiriloră Romtnemtî ne kare Konstantinu Mavrokordatu le desfiinijase) nentru ka st imnroviseze o omtire. în adevtru, rekruttndu unu numtru însemnttoriu de omeni, i-a îmbrtkatu ku mintene, ku noturi, ku ktnîuliu,e uniforme, ne unii în kulori romii ne alijiî în kulorî verzi, ne ltngt anemtia, a or donată tuturoru trenteloră de neguijitorî de s’au alesu dintre ei nei mai tineri, mai kredinnîomi mi mai vrednini, mi s’a organisatu în omtire numitt Ortmeniî. Totu odatt a trimisu de a adusu mi o seamt de Kazani, kari se înttmnlasert st se gtseaskt anrdne de Moldova. A adusu tunari esneri-

216

ISTORIA DACIEI

mentalii, de aa nregătita tansrl ini tdte nele-l-alte trebaitore. Intr’ană kavBnta a înfiinţata o omtire nox ka de natra mii omeni, kari, înnreaiiB ka alţî onta mii ne fuseseră sab arme de mal nainte, s’as naşa ne ni'iîoră de bxtae la wela întBîa semnala ala Domnalai. Danx tute nregBtirile anestea, fxkate maî karandu de kxtu în don sBntBmBnî, a trimisa ninnî sa te de kalBrenj alemi mi voinini ka ordina ka sb ineazx niti|jî (taniliţî) nrin satele de ne lxngB Gîargîa, mi, kxnda vora vedea ne Ilasvantlii viinda snre Bakaremtî, sb-î armxreaskx de denarte f^rii sb se arate, mi namaî kT.nda vora vedea ka neî din Bakaremtî înneria a-î lovi, atanne sii înneariB mi ei a-î bate ne din dBrBntî., Dre kxnda Domnala laa disnusBnîunile aneste, Ilasvantliii înaintau însx forte înneta din kaasa greutxţeî dramalaî mi asnrimeî erneî. în satele de ne lxngx Tarna s’aa onrita ka st. se odixneaskii maî malte zile. Aneastx întxrziere na se lovîa ni'iî de kama ka vorba lora kx adikx voiau sii treakx la Nikonole. Daka în adevxru voeaa st fakii aneasta, s’aru fi grxbitS sii ajungx maî karxndu nxnx a na se desgeţa Daniirea mi nxnx a na liisa laî Tersenikli timnă ka st» se nregxteaskx ka omtirî mi ka întxriturî. Dar în realitate, nlanala lora era ka sii loveaskx Bakaremtiî, sx nrade orainala mi anoî S'B—î dea foka. La nneasta însii, î-a îranedikatu deosebite mnrejam.iT: întiiî kii laase mtire kama kx Domnala adanase omtire maltii, kx întărise oramala mi kx avea de gxnda ka sii se onae; ala doilea fiinda kii aflase kama kn în omtirea Domnalai se afla mese miî de Kâzanî, (de mi na eraa de kxta vr’o natra sate de Moldoveni îmbrxkagi kxzxyemte) de kari eî se temeau forte; ala treilea fiinda kB s’aa iskata nerte mi neînţelegeri între eî nentra nunerea în lakrare a nlanarilora lora, mi al?$ natralea, fiinda k'B Ilasvantogla le trimise ordina ka sx se întorkx la Vidina; kxaî Domnala, îndatB ne a fosta vxzata kx Hansvantliii intrase în ţearx, s’a grxbitu de a ranortata la Devleta, nrekama iui la ambassadoriî Rasieî mi Aastrieî, kari au skrisa laî Ilasvantogla ka ameninţxrî ka sb se retragx din ţeara Rornxnoaskx. Ilentra aneasta nemaritorîala Domna mi-a atrasa

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU 1.

217

nu numai bine kuvăntarea lui Dumnezeu dar mi mărturiile de rekunomtingă din nartea gereî întregi. 1 Dună trecerea erneî cei grele mi a nevoilor» deskrise, viindu timnulu cclu dulce alu nrimăvereî, tote s’au întorsu în veselie mi fericire. Mungiî mi kămniile au încenutu a înflori mi a înverzi în tute nărgile, în kătu uărea kă însămi natura s’a însuflegitu. Lăkuitoriî au încenutu a se deda ku mulgămirc la okunăcîunile loru, bukurăndu-se de nacea mi linimtea dorită. Domnulu s’a anukatu de kărmuitu trebile gereî ku îngrijire, ku zelu iui ku drentate ka unu adevăratu nărinte. Iar geara dăruită ku o rekoltă bogată mi mănosă, resufla o bukurie mi o veselie nesnusă. Ursita gelosă însă, dună datina eT, n'a voitu să lase multu tinmu bukuria mi ve selia generală neatinsă de dureri mi de lakrime. La 28 Augustu, în alu doilea anu alu acestei domnii, înainte nuginu de anusulu sorelul, luăndx foku o ariotekă (snigerie) kare se afla în mijiokulu oramuluî, dintr’o klae de fănu ce avea in kurte, s’a răsnănditu flakările, nurtate de văntu, asunra ora muluî kuorenejune înfrikomată. Incendiul» (nărjolulu) a ginutu maî doă-snre-zece ore; abia a doua zi dimineaga s’a stinsu ku mare osteneală din nartea Domnului mi a boeriloru, mi s’au okasionatu daune de treî-zecl de mii de nungî de bani mi maî bine. Dună această katastrofă nenorocită, Domnulu a nusu la kale ka să se zideaskă oramulu din nou, ku uligî maî largi mi maî regulate; dar abia neste unu anu s’au koneritu ku kase lokurile nustiite de flakărl. Dună ce a trekutu mi nlaga (rana) aceasta, în alu tre ilea anu alu acestei domnii, ne la luna lui Iulie, a venitu mi altă nenorocire. O revărsare înfrikomară de ane,. a înekatu kămniile mi a stărnitu Sămănăturile mi năinunile mi a kausatu daune nedeskrintibile. Dar fiind» kă mă înfiiorezu de a maî deskrie nenorocirile bietei gereî Romănemti, nu mă maî întindu în amărunte, ci urrnezu a istorisa în skurtu evenimentele cele maî imnortante. 1 Aice aatorîulu skric ssb imnresiunea timniloru; stiluluse» seamănă multu ku acela alu rănosaijilorS Karkaleki ini Asaki. (TradslistovifiltiJ.

218

ISTORIA. DACIEI A

In al» natrslea ans ala domniei aiestsîa, adikt în ansi» 1806, s’a înttmnlats mi fsga naradoksalt a lsî Konstantin^ Vodt Insilante, kare a kassatS sîmire mi tsrbsrare generala, în adevăr», vtztnds-se ftrt de veste kt Domnsl» se gttemte de fsgt ks ama nreiinitare, înnresnt k» tott familia mi ks togi boerii Greii, ka ktnds îl» gonîa dsmmaniî ks stbiile skose, lsmea avea ksvtnts st intre în îngrijirile ie le maî mari. Ks ktteva zile mal nainte faîmossls Aîansal» Rssiîskslsi Tersenikli se assassinase nrin trtdare ks mtirea Ilorgeî. Domnsla, karele era amiksls se» intim», aszinda de aieasta, intrase în îngrijire mi nentrs kansls se». De aieea kîemt înnrejsrsls se» vre o natrs sste Xarvagî, ne kari-i întrebsinga ka garzî-de-kornS; nsse în tote marginile oramslsî vedete [strtjî] krediniîose. Ile Itngt aieste adsse mi sns korns de Kazaiî din Moldova, ne kare î-a nsss ssb komtndsls snsî 6re kare nsraits Ksrti, originari» din Kraîova, mi i-a ortndsits st meazt în marginea oramslsî. Nimine înst ns nrensnea alts-ieva din aieste, de ktt» kt Domnsl» îi noftise nentrs maî msltT. sigsrangt. In zioa de 16 Asgssts, în deseart, se vtzs de o datt trtgtnds-se la skara Ksrgiî kareta Domneaskt mi maî mslte radvane mi alte trtssrî, kare arttas ksrats semne de fsgt. Domnsl» în momentsl» aiela a dat» de mtirc boerilor» ntmîntenî ka st vie la els. Boeriî, adsntnds-se, a» gtsit» ne Domn» în niiîore. Aiesta, ksms î-a vtzsts, as înienst» st le snse fort vorbe lsngî kt ne dtnssls nevoea-1» ldamt st se retragt nentrs ktts-va timns din Bsksremtî, mi ntnt se va întorie, eî st gie ktrma gsvernslsî gerei. Dsne aieste nsgine vorbe, Domnsl» a ttksts mi s’a mi kobortt» ne sk’Bri, de s’a ssits ks Domna mi ks koniii în karett; mi dsnt el» togi kasniiii seî se ssirt în iele-1 alte trtssrî. Atsnie, înksnjsrat» de Kazaiî ks ssligilc întinse, nreiedats de Xarvagî ks stbiile gole, avtnds în srmt ne Arntsgî ks Tsfekii-bama, Delibama, Gîsleraga, Bslsk-bamî mi Tonii-bama ks trei tsnsrî miiî, togi ktltri, în nsmtrs ka mente sste inmî, Domnsl» a nlekats în fsga mare, mi aisngtnds la Afsmanî, s’a onritg ntnt a dosa zi.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

219

Ileste nonte a» sosit» akolo rai boeriî Grera, gata de dr»m», nrekbm» s’a» nbtbt» înkinbi. Iar boeriî Grera ^eîmaî mira kari ramtsesera la Kbrtea Domneaskt, neînn,elegtnd» kassa anesteî fbgî nrinite, rai intrand» în felîbrite btnbelî, a» venit» într’o ameijitbra grozavii, nemţind» kare rai kbm» st fbgt mai k»rtnd», rai k»m» st-rnî doseaskt l»kr»rile lie avea». Domn»l» a do»a zi dimineaijt a nlekat» kb togi aî seî; rai a aj»ns». seara la Mtnt ştirea Sinaia. De akolo, skbltndb-se dimineaţa, a trckbt» xotarbl» rai s’a kobortt» la Brarnov». Kb sine a l»at» nbmaî ne Kazara; îar ne Xarvaijî î-a întors» la BbkbreratI kîar» de la xotar». Iletrektnd» ktteva zile la Brarnov» ka st se odixneaskt, s'a rtdikatb ano! kb tott familia sa rai a trekbt» de-a drentbl» la IIetresb»rg». Domna înst kb koniiî rai kb kasa a rtmas» la Kiova, bnde este orara» mare, kb cetate tare, kanitala Ilalatinatblbi Skranieî, ne marginea riblbî Boristene sa» Ninrb, bnde s’a amezat». St revenim» înst la kabsa fbgeî Domnblbî. Konstantin» Vodt Insilante, înkt de ktnd» fbsese ma re Dragoman» alb Ilorijeî Otomane, intrase în relaijibnî in time kb Rbsia. Mai ttrzi», ftktndb-se Domn» la Moldova rai înverantndb-se kb Rbmiî, nentrb mai rnblte îmnrejbrtri rai kabse, s’a înttrit» în. intimitatea lor», rai inldinirea lbî kttre Rbmî ajbnsese a fi ldarb nataralt. Kb tote aneste fi ind» kt era na»ie între Rbsia rai Tbrraa, fiind» kt Doranbl» era în mare konsidtrtrabne ne ltngt toijî omenii inflbinijî de la IE6rtt mi kunoskbt» kîarb de Sbltanbl» Selimb, ka om» kb mblte talente rari rai ka kredinraosS servitor» al» îrnntrtuieî, Tbrrai n» avea» nraî »n» fel» de btnbealt sa» îngri jire desnre intimitatea lbî kb Rbraiî. Dar d»nt ne a l»at» domnia ijereî Mbnteneratî, înttmnltndb-se a se revolta Ser bii în kontra Ilorijeî, s’a ltijita vorba kt el» îar fi aijiijatb la aceasta, kb tote kt nim o nrobabilitate temeînikt, rai nim o dovada nositivt n» era, mi nim o imnortanjjt seriost n» se atribbea acestor» abzirî. Tle la înnenbtbla anblbî alb natrblea alb domniei sale, se înttmnlt kt Nanoleon» Bonanarte, îmntratbl» Franneî, voind» a radika ne Borte în kon-

220

ISTORIA DACIEI

tra Rusiei, a trimisu ambassadorx la Konstantinonole ne ge nerând» Sebastiani. Anesta a venitu nriii geara Romtneaskt. Domnulu l’a nriimitu ku onovile nele mai deosebite. Generalul» Sebastiani, îngelegtndu-ls kt era nartisanu, ku kornulu ini ku sufletul», alu Rumilorx, s’a nerkatu ku totu felîulu de nromiteri ka st-lu skote clin konvikgiunile sale mi st-lu îndunlene a se lini de nolitika frannest. Insilante ra mase statornik» mi rtsnunse kt-i era neste nutingt a se rumne din nartitul» Rusiei. Atunne Sebastiani îl snuse kuratS kt, raergtnd» la Konstantinonole, are st-Iu denunge la Devletu mi are st se kteaskt; mi ku tute kt Domnulu ne ltngt onorile ne i-a ftkutu, î-a datS mi daruri [în maluri mi netre skumnej ka de dout sute de mii de leî, ku snerangt ka doart-1» va abate de la xottrtrea sa, Sebastiani înst rentase nestrxmutatu mi, mergtndu la Hurte, îl» cleskrise ku kulorile nele mai negre, ka filo-r;;s«, ka amestekatx în re volta Strbiloru, mi ka oriosant» tutuloru intereselor» îmntrtgiei. Horta, dunt asemine deskonerirî, a nroektatx destitu irea iui uniderea sa; dar a rirelungitu timnulu, nentru ka nu kumva st afle mi st fugt. Aneste tote simgindu-le Alesasndru Vodt Insilante karele se afla la Konstantinonole, askrisu fiîuluî seu îndatt, artttndu-î kurau ineminiî seî îlu înegresku sub nrotekgiunea ambassadorulul Frangieî, mi konsulttndu-lu ka st-mî trimite demisiuneu ktt» mal kurtndu, nentru kt ku aueasta st înneteze nrigonirile mi nrenusurile ne stntu asuura sa. Dar Konstantinu Vodt n’a nrimit» nronunerea tattlui se», ni a sttruitu în nosigiunea sa, ne kuvtntu kt i se dedcse domina ku Xatixumaîumu îmntrttesku, ne termen» de mearite ani, lutndu-mî mtsuri ka, în kasx de a se vedea în nerikolu, st alerge îndatt în Rusia. De aneea a înnenut», mai mult» de kttu înteîu, a se koresuunde ku Kurtea Ruseaskt nentru nlanurile mi nroektele sale, mi mai ku seamt ku marele Dune Konstantinx Havlovini, ku karele se afla în intimitate, mi ku Italinski ambassaclorulx Rusesku din Konstantinonole kare-lu nrotegea ftnimx ku tote nuterile sale. Ile ltngt aneste ku toto kî, Domnsls se îngrijise tare de Ilorta, dsns nrigoni-

PARTEA VI. EPOCA VI. CAPU î.

221

riie fngirne ale lsî Sebastiani mi ale altor» inemi'JÎ lie avea, însn fiindfc Ut» ne do o narte era strnns» legat» ks knnetenia Snrbiloa» Kara-George Cernea nentrs ajstorele de tot» felîsls *ie-î da ne s«b ram, Iar ne de alta ks Tersenikli Aîansl» Rssnîskslsî nentrs kasse maî sekrete, — nentrs aneasta, ziks, ns-iuî nerdea de felîs ksragîsls. ITorta, aflnnds desnre tote relaijisnile aaeste ale lsî Insilante, negreinits kn a avsts ksvnnt» sn intre în felsrî de bnnsele; de aneea a mi nsss la kale de a assasinats ne Tersenikli nrin mnna snsî kasniks als ses, fnrn st se mtie alta de knt» kt sniderea s’a fnksts din întnmrilare, iar niaî de ksm» nrin mtirea sa» ksnomtinija îmnnrniiieî. Dar mortea l»î Tersenikli a adsss în ssfletsl» l«î Irisilante o înfrikomare nesnssn. Mintea l»î n« avea nim sn» moment» de linimte: zi mi minte n» gnndea de knt» ksm» sn-mî anere viaija mi ksm» st> se gnteaskn de fsgn. ITentr» aceasta el» mi adssese, nreksms s’a zis», ne Kazam ka sn-î fie de nazn nnnn va nstea sn fsgn. N'a linsit» însn de a skrie mi tatnlsî se» la Konstantinonole, kn are de gnnds sn treakn k» tuto familia în Rssia, konssltnnds-l» tot» o daţii mi ne el» ka sn-mî îa familia mi r»dele mi sn treakn în vre o narte de ijearn Esroneann, »nde sn fie sigsrs de viajjt»• Dar tatnls a rnmass nemiuikats la îndemnurile fiîslsî. Dsnn asts-felîs de îmnrejsrnrî, ajsngnnds l»krsrile la kslmea lor», s’a xotnrît.s destitbirea l»î Konstantin» Vodn în lsna Asgssts a anslbî 1806, dbiiT» o domnie de trei ani mi snsnrezene l»nî. Ide lungii firmansls destitbireî însn, se dase mi sn» firman» sekrets nentrs ka s'B i se tae kansls, k» kare s’a însnr'iinats sn» fonk^ionar» îmnnrntesks, k» ordin» ka sn vie degsisat» (skimbats în xaîne) nentrs ka sn ns simijB Insilante sn fsgn. Dar Ambasadorsl» Rssesk» Italinski, simi^ind» desnre firmansiS1 a’iesta, a skriss îndatn Domn»l»î k» înssmî mnna sa, mi a trimisS skrisorea k» snsksrierî» Tntars als Kans-Kexaîalilor» lsî Alessandr» Vodn Msrszi, karele atsnne domnia în Moldova, fiinds rnndsits akolo ks domnia o datn ks Insilante în ijeara Msnteneaskn. Nsmitsls Tntars, ajsngnnds în Bskbreuitî k» skrisorea

222

I8T0RIA, DACIEÎ

ambasador«l»î în trei zile rai trei nongî, a dat’o în mtna Domnslsi înainte de ansssls sorelsi în zioa de 16 Asgsst». Dsnt aceea îndată »rmt f»ga Domnslsî, nreksms s’a zis» mai în «rmt. Se zice kt, ne ktndg Domnsl» eiuia ne o bariera, ne alta bariera intra tsrksl» ks firmansl» nentrs tterea kanslsî; dar elS, vtztnd» kt î-a sktnats nrada din mtnt, a s»sninats din adtnksls inime! rai s’a întors» îndatt, ftrt a se maî arata nrin Bsk»remtî. In lok»ls lsî Insilante s’a rtndsits Domn» Alessandr» Vodt Ssgs, iar la Moldova, în loksls lsî Msrszi, s’a nsmit» Skarlats Vodt Kalimax». Dar ntnt st vie Kaîmakamsls noslsî Domn», boeriî din geart, înnresnt ks Mitronolitsl» rai k» Eniskoniî, s’as oksnats kb ktrmsirea gereî d«nt ortndseala rai legile statornicite. între aceste, ambassadorsl» Rssesks la Konstantinonole se onsnea forte mslts la numirea Domnilor» mi cerea ks sttr»inijt ka st rtmte Dom nii de maî nainte, kari d»nt Xatixsraaîsmsls de maî nainte îî înttrise ne ra^nte ani. Dar fiind» kt nrerogativa îmntragilors Otomani de Spfi (sa» ama voi») a nreksmntnit», Dom nii noi rtndsigî as rai nlekats din Konstantinonole, Kalimaxs la Moldova mi Ssgs la geara Msnteneaskt. Tot» o datt Borta Otomant, ksms a aszits de fsgalsî Konstantins Vodt Insilante în Rssia, îndatt a arsnkat» în înkisorea kriminalilor» ne tatals se» Alessandr» Vodt, în nresnt k» ginerele se» Alessandr» Mans, karele era mare Logoftt» rai bams-Kanskexaîa (agent») al» Domniei. Dsnt aceasta, ne Aleksandr» Vodt dsrit ce l’as tortsrat» ks kiusrile cele mar ksmnlite rai maî tiranice mai mslte zile, în fine î-as tteats kansls, konfisktnd»-î tota averea mimkttore rai nemirakttore; iar ne ginerile sa», Logofttsls Man», dsnt ce l’a» gin»ts mai mslts timns înkiss, abia l-as dtrsit» viaga, desbrtktnds-ls înst de avere rai ltstnds-ls în kalicie. A

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPO 1.

223

A doua domnie a lui Alessandru Vodă Sulzu. Acesta, viind» de a doa dr& ks domnia în Tjeara RomoineaskE, a statS abia snsnrezene zile mi îndato a D. Chr. 1806. fosts rekîemats la Ilortoi mi destitsats. Aceasta însi> s’a foksts dsnoi îmnrejsroirî ks totsls grave. Domnsls Insilante, ksms a ajsnss la Iletersbsrg» mi s’a întelnits ks îmn'Bratsls Alessandrs, ato>ta de rnslts a agîgats r&sboîsl'# în kontra Tsrmeî, în koits, forai nim a deklara roisboîsls, a ordonats generalslsî Mixelsons ka soi intre în Moldova ks omtirile Rssemtî. Mixelsons, găsind» ^etoiijile Xotinsls mi BenderslS deskise, forai nim o îngrijire sas nrovisionare, în dată le a mi oksnat». Dsnoi aneea o narte din omtiri a treksts assnra Ismailslsi ssb generalsls Meendorfs, iar alta a intrats în Moldova, ssb generalsls Dolgsrski. Atsmie Skarlats Vodai Kalimaks, karele abia sosise în Iamî, a fsgits înd'BrBnt» ks mslts nekazs mi tsrbsrare. Mimkarea aceasta neamtentatoi a Rsmilor» a adsss tsrbsrarca sea mai mare la Konstantinonole. Ilorta Otomanoi, voizomds-se asts-felîs s«rnrinsT> mi forai nwî o nregaitire, s’a întorss a maigsli lskrsrile, nriiminds nronsnerea ambassadorslsî Rssesks atingbtdre de domniile jjtrilor». Asts-felîs. rekieim&nds ne Alessandrs Vodai Ssgs, a edats sns firman» înoitoris nentrs domnia lsî Konstantins Vodai Insilante. Asesta, întorkoinds-se de la Iletersbsrgs la Kiovs, akolo a nriimits firmansls mi a mi rsndsits Kaîmakamî nentrs koirmsirea ijereî m>m> la întoruerea sa kîar ne sniî din boeriî mari din ijearoi. Ileste nsijins, veninds în Moldova înnresnoi ks generalsls Mikelson, boeriî Moldoveni deter& ssnlikoi mi HersroB ka s^ fie tots els Domns mi în Moldova. Generalissimsls Mikelsons, ka snsls iie avea nsterî nemoirginite de la îmnoiratsls, mi krezomds k't Konstantins Vodai va nstea roidika sns mare nsmoirs de omtire din îmbele ijerî (nreksms se nromitea) Pa nsmits Domns mi neste Moldova dsnoi aererea boerilors. Ks tote aceste omtirile Rssemtî ns s’as retras» din Mol dova. Ambassadorsls Rssesks înkoi fierea soi se nse xota-

224

ISTORIA. DACIEI

rsl» ne Dsntre. Hurta, k8 t6te strBmtoririle în kare se afla, nenstend» sb nriimeaskB asemine nerere, a ordonat» îndate Aîanilor» de ne tangB DsnBre st> intre k» armele în mBnB în ijeara MsnteneaskB mi sb onreaskB nrogresele Rsmilor». DsnB aneea, la 30 Noemvrie, în zioa sBntslsî Anostol» Andrei», se vbzsit» intrând» în Bsksremtî o mblgime de Tsrnî ks Aîanii mi Birabamalele lor», avBnd» în frânte ne Aidin-IIaiiia de la Gîsrgîs mi ne Kiosekexaia deda Rsmnîsks, mi în nsmBr» ka de zeiie mii omeni; mi ks tote kB avea» asnrB disninlinB mi ordine ka st. n» se fakB nels maî miks esness în orara», orBmanii însB se ksririnserB de mare snaîmB, maî aless kT> n» nstea nimeni sb fsgB. Boerii nBmîntenî atsnne, k» ssflet»ls tsrbsrat» mi însnBimBntat», se îngrijîaw si, întîmnine tute trebsinijele omtirilors, atets anelors ne veniseră kBt» rai anelor» ne se mai amtenta». Tot» o date, nriimind» ordine mi de la Insilante ka sb nregBteask-B nrovisisni nentps ninnî-zenl mii omtirî Rssemtî ne avea» în ksrBnd» sb vie, bieniî boerl se vbzstb în nosigisnea nea maî kritikB mi maî nerikslosB. De aneea a» trimis» îndate la Fokraanl ne doi boerl, Konstantin» Varlaam miBi.rk’Bnesk», ssb ksvBntS ka sb nregBteaskB nrovisisni nentrs omtirea TsrneaskB, dBndb’-le ordine sekrete ka soi vaz-B de vi ne în ksr&ndS omtirea RsseaskB. ne hmgB aneste Aidin-Hama mi .^teî-1-alu.î generali Tsrnî as înnenst» sb ssnei’e ne boerl mi ks nereri de ssme mari de bani. nentrs aneasta îl onrirB la Ksrtea DomneaskT, mi îi ujnsrB ka ssb arest», nT.nB-i silii’B de rBsnsnserB banii, narte Icbijî era» adsnarjî în Visterie, narte îmnrsmsteridsse, n«mai ka sb note skBna de s»nBrarea ne li se fBnea. DsnB aneasta, skoijrads-ml voe ka sb easB din B»k»remtî, ks ksvBnts ka sb-liii asigsreze familiile la Gîsrgîs sa» ne la momii, kare ksm» a nststs skBna din orams a anskats ks grabB snre xotarsl» Transilvaniei. între aneste, as înnenst» mi omtirile Rssemtî din Moldova sb intre în nara MsnteneaskB. Tsrnii, aszinds de aneasta, s’as însnBîmBntat» foarte, maî ales» fiind» kB aflase kB R»miî era» în nsrnBrg de trei zeci mii, de mi în realitate ns era» maî msliji de mese mii

225

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU 1.

31e ltngt aceste, fiind» kt Tsrnii se nregttea» ka st se onse, oramsls ktzs într’o snaîmt generalt. Ilentrs aceasta Mitronolitsl» Dositei», ks boeri! ini negsn,itorii ne mai rtmtsesert, a» nersts voc de ia Ilama ini de la neî-l-alijî kanT tsrnernti ka st east nonorblS snre sigsranijt ne afart ne la Mtntstirl. Voea aneasta dtnds-se fort ninî o onsnere, a înneiist» nonorsl» a emi ks grtmada, mi în ksrtnds a rtmass oramsls maî mslt?> nsstis ini ttrgsls înkisS. Era 13 Denemvrie. Tsrniî se*. nregttea» st bombarde ze Mtntstirea Rads-Vodt, în kare se îjmeas înkimî Xarvaijii Isî Insilante, în nsmtr» ka natrs sste, mi ne kari de maî mslte zile Tsrniî ktstas st-T fakt a emi nentrs ka st-î nearzt ntnt ’ntr’snsl». Xarvaijiî înst, de mi se vedea» înkonjsrai^î de snS nsmtrs aîua de mare de dsînmani, se n,inea» k» sttrsinijt, ne sneranijt kt n» vor» înttrziea Rsmiî a veni. Atsnne se mi resntndemte mtirea kt R»mii a» înnensts a se ivi ne la Kolintina. Kremtiniî, kari se înkisesert nrin biserini, ssinds-se în klonotnirţe, a» ztrit» între adevtrs ktteva mirsrî de infanterie regblatt, kare venîa înnets, mi kariî, d»nt rtsfrtngena razelor» soarel»! ne bttea în kasnele mi baionetele lor», se arata» de zene or! maî nsmeromî. Anemtia atsnnea a» înnen»t» a trăire kionotele, ka re a»zind»-le Tsrniî, s’a» skslats ks armele în mtnt, xottriiji a trene nonorsl» ssb sabie, a nrtda mi a da foks orainslsî. Dar einind» ktn,î-va din eî atart din orarns mi vtztnd8 kt în adevtr» Rsmiî vin», kt Kazaniî alerga» îmnramtiei^î ne ktmnie, mi kt totg odatt Xarvagiî din Mtntstirea Rads-Vodt 38 rtdikat» steagsrile ne zid»rî mi a» înnenst» a emi ks stbiile în mtnî afart, - vtztnds anesto. s’aS însntimtntat» grozav» mi a» înnenst» a striga giasr-basti adekt koîniî ne kalkd. Ka ktnd» mi ar fi nerdsts mingile, as înnenst» atsnnea a-mî ktsta fie-kare de mtntsire nrin fsgt: snii înktlekas ne kaî fort mele mi frae, ahjiî fort de arme, alrjiî fort de ’nktlijtminte, aln,iî ne jsmttate desbrtkaijî, alergas kare înkotro ka st gtseaskt lok» de emire fort st se îtttlneaskt ks dsmmaniî. Xarvan.ii mi nonorsl» de jos» al kanitaleî îi snidea ks nîomegele ne la toate strtmtorile 15

I 226

ISTORIA DACIEI

iui dosarile. în fine, ka mare grea mi nevoe isbatirii a emi din orarna ini a se adana grămădi» snre a-mi laa dramala ki>tre Gîargîa. Xarvaijiî ini ka o seamE de Kazaui, lamida-se dant diminil ini ajangmida-i la ana Argemalaî, as kfczats asanra lora ka săbiile ini ka k&nuile mi aa fokată neste o mie de viktime. Iar omtirea Raseaskii, intonda în kanital'B sab komiindala generalalaî de ^lanî Miloradoviuî, nonorala a nrimit’o ka entasiasma, nrivinds în ea nimte kremtinî de aueeamî lege mi m^ntaitorî nentra îmnrejararea de fagii. Danii aueea s’as îmnfcrgita soldaţii ne la kfartire mi s’aa linimtits togi liskaitoriî. Iar boeriî uei mari, kari anakaserii dramala snre Transilvania, nriiminda mtire desnre fagirea Taruilora mi intrarea Ramilora nrin karierî înainte de a anaka sii treak’B xotarala, îndatn s’aa întorsa la Bakareinti. Na târzia a sosita mi Konstantina Vodii Insilante, mi în seara zilei aneia, ilaminiinds-se oraiuals danii ordinala Domnalaî, a so sita mi generalisimala Ramilora Mikelson ka mai mslgi algî generali mi kornarî de omtire. Danii eueasta s’a trimisa în dată la Kraîova generalala Isaiof ka doii irolkarî de Kozaui mi ka mai maltii infanterie nentra naza jadegelora de neste Olta. Iar dant venirea lai Mikelsona s’a uetita în totii geara mi ana akaza (urokiemiiniane) ala îmniiratalaî Aleksandra, adresata îmbelora iirinuinate, în arnr&torea kanrindere: „Noi Aleksandra I îmn^rata mi aatokrata ala tatarora „Rassiilora, mul. mul. Domnalaî, Mitronoligilora, Eniskoni„lora, Monaxilora/nreonilora tatarora biseriuilora mi Mimii„stirilora, nobililora, kiinetenilora, mi tatarora din Moldova „mi geara Manteneaskii, salatare. Simgemintele nnrintemti „mi îngrijirea neadormiţii, kare nredeuesorii noştri aa ani mata în tote îmnrejarările, nentra sigan&tatea mi libertatea „biserikamilora, a nobililora mi a tatarora lokaitorilora Mol/„doveî mi gerei Mantenemti, nrekama mi interesarea ka ka„re ei aa snrijinita kondigianile stinalate nentra binele vo„stra, aa fskats ka drenta kavimta ne Monarxiî Rasieî nro„tektorî aî gerilora vostre. Din ora în kare ne-ama saita „ne trona, na ama linsita a merge ne armele nredeuesori-

PARTEA 1Y. EPOCA IV. CAPÎJ I.

227

„lor» noştri, îngrijind» zi mi nonte nentrs konsolidarea lini— „mtiî vostre, sa» întrebsingtnd» drentsrile ndstre ktnttate, „sa» lskrtnd» d»nt dorînga noştri» nentrs fericirea vostru. „Nimeni din voî n» ne ksnomte, kt nrivilegîsrile kare înke„ztrasea» averile mi nersonele vostre, ne ktt» erta natsra „kT>rin»irei s»b kare agi fost», a fost» ressltat»l» neadormi„teî nrevegierî a nredenesorilor» noştri, mi a nostre. Dis„nosigisnile ne de ktts-va timn» a arătat» Ministeri» 1» Oto„raan», fantele sale arbitrare, ren»ngarea de a resnekta sfci„nsltnisnile, a» grăbit» venirea omtirilor» nostre în Moldo„va mi g<-ara Msnteneaskt. Ilrin «rmare nresenga anestor» „omtiri voi vor» antra de tote relele, la kare gerile vostre „era» st fie ssnase, mi vt vor» interi în libera întrebsin„gare a religisneî voastre, mi în dobândirea drentsrilor» „VOStl’C.

„Identinitatea kredingeî mi a* datinelor», ssvenirea a„tttor» servige reninrone, mi aorsl» atetor» sekolî în fine, „vii vor» fane a nrivi ne eroinii noştri ostamî ka membri „a! voştri. „Am» nss» tote silinga nostru ka st» întiranintm» ori „ne felî» de absssri, kare ar» n»tea veni din nartea osta şilor». Generalii noştri mi nei-l-algi Agengi înstrninagi ks „essek»tarea ordinelor» nostre, n» vor» linşi a întreginea „bana ortndsealt, a se konsalta k» ktneteniile gcrei, mi a „vt> da în tote zilele nrobe ki> aneaste esnediniane n» are „alta skon» de ktt» antrarea intereselor» vostre generale. „Skonals nostr» este ka st rtmte în lskrarea fsn„kgi»niior» lor» tote a»torite»gile statornicite, nres»n»inds kt „ele din nartea lor» vor» înlesni mimkarea omtirilor», nre„k»m» mi lakrtrile la kare s’a» ortndsit», mi kare nrivesk» „nsmaî konsolidarea nrovingiilor» mi denlina dobtndire a „drentsrilor» lorS. „Ori mi kare ar» fi resaltatele, noi vi» nromitem» a vt „face st vt» b»k»ragi în tote îmnrejsrtrile de înalta Nostrt „nrotekgisne, mi kt întrebaingtnd» mijloneie nostre nronrii, „vegi kontribsi mi voi la basa mtntsitore ne nroektera», „kare este ka st se dentrteze de la xotartle vostre ori-ne 77 *

228

ISTORIA DACIEÎ

„ineminî, kari ar» voi sb turbare lininitea yostrfi, mi vb vegi „ar&ta între tote demni de misiunea ne vb nregBtim». „Dana, ordin» a nume ala Mirireî Sale îmnBratalaî ta„tarora Jttasiilora. lassi, 16 Dekemvri 1806. „KomBndantele-generalissima al» omtirilor» din Moldo„va mi ge<ira ManteneaskB, Mihelson.u

A doua domnie a lui Conslanii'i Vodă Ipsilante sub ocupaţlunea Russiloru. Acesta, restatornininda-se la domnia nereî Mantenemtî D. Cbr. mi avBnda tota odatB mi domnia Moldovei, nrekama 1806. s’a zisa maî în armB, a fosata la Moldova Kaimakaraî nentra kBrmairea nereî, iar în Bakarcintî a venit» ela însauri ne la lana Dekemvrie, mi a laAta ne mBnB gavernala. Maî întBia s’a anakat» sb adaue ostamî dinîmbele nrinninate, nentra ka sb-iuî îndenlineaskB nromisianea datB îmm»ratalaî Aleksandra, ne kâre îmbrBk-Bnda’î mi înarniBnda’i ka malte keltsele, î-a organisata în felîal» Kozanilora; n’a natatx însB sb adane ninî a ninnea narte din naraBrală nromisa. între aneste, afe&ta frikB mi grozB s’a rBVBrsata în inimile Tarnilora de ne fongB DanBre, în kBta dakB generalissimala Mikelsona ar» fi nlekata asanra lora îndatB ne a intrata în geara Manteneask’B, ara fi natatx st, îa ka mare înlesnire netBgile din malala stânga ala DanBreî, fiinda kB de odatB rBmBseserB mai nastiî. Fiind» însB kB Rauiii s’aa întBrzieata, Tarniî aa kBiiBtat» timna mi karagîa, mi s’aa întBrita atBta de bine în kBta aa kaasata raaltB striktmane atBt» latarilora de nrin nrejarS, kBta mi omtirilora rasemtî. în îmnrejsrsrile aneste, deklarBnda-se Tarnia aliatB ka Franga mi Rasia ka Anglia, în lana Fevraarie a analaî 1807 se ivir® forai de veste ansnrezene vase mari de r&sbols Englezemtî intranda în Bosfor», ka totB onanerea naternik® a netBgilorS din Dardanele. Aneste vase ameningBnda sb

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

229

bombardeze Konstantinonole, dakt Saltanala na se va nleka a face nane ka Râurii, arankart tota oramala întro grozt înfrikomatt. Atance îmntratslS, voinda a se nane m antrare, a kernata konkarsala ltkaitorilora de tota neamala mi de tote klasele din orarna. La acestt kiemare s’a skalatS îri adevtra tota nonorala Konstantinonoleî în nicîore: Otomanii ostamî mi civili, aa anakata armele; kremtinii, sab ktrmairea Batriarmilora lora uri Evreii sab aceea a lai Xaxambama, laaa narte zi mi nonte la facerea manijarilorS, la amezarea tanarilora mi la tota felialS de lakrtri nentra înttritsra îmurejarimilors Konstantinonoleî, sure întimninarea acesteî katastrofe. Dani. aceste Saltanala, d7>nda înkredinjjtrî înskrise Englezilora kt nacea ceratt ka Râurii a înkieat’o odatt ka nacea ftkatt la Tilsita între FrancesI mi Ram!, dant ansnrezece zile aa emită vasele din Bosfora. ftit a face ktta de naijint striktciane oramalaî; mi astafelia a sktnata Konstantinonole de nerikola. Borta, rtdiktnda la demnitatea vizirialt rie Ienicera Agasi naraita Xilmi-IbraimS Ilama, ktndî» a voitS a-la tri mite în esncdiijiane asanra Ramilora, a namita mi Domna Moldovei ne Alessandra Xangerli, fostal» mare Dragomana. Acesta, nriiminda învestitara Kaftanalai dant datint, a ve nita odatt ka ardia (tabtra) Viziralsî ntnt la Silistra. Iar Domnala rtndaita nentra ijeara Manteneaskt, Alessandra Yodt Şarja, se trimisese mai de nainte la Illamla. Atance a mai ftkata Borta Bănit ne Mastafa Bairaktar» AîanalaRamciakalai, momtcnitorală lairaosalai Tersenikli, ktraia i-a tri misa mi taiarî, naminda-la tota odatt mi Dana-Seraskerîa, adekt generalissima Dantreana. Dar Mixelson, generalissimala omtirilora Rasemti din Moldo-Romania, nlektnda din Bakaremti în lana Anrilie asanra Gîargialaî, înainte dea ajange,-mi nriiminda ne drama înmtiinijare kt omtirea Raseaskt kare se koborîse la Ismaila sab generalsla Meendoria se afla în nosiijiane nerikalost, a ltsată dramala Giargialai mi a anakata snre Ismaila. Atance în Bakaremti s’a rtsntndita o grozt nedeskrintibilt, fiinda kt Tarcii se adanaa neîncetata la marginele ijerei,

230

ISTORIA DACIEI

nii ka inkarsisnile lor» de tote zilele kaasaa santrtrî kam-* nlite bieijilorg Romtnî de nrin satele înveninate. Generalalg Miloradovinî, karele rtmtsese lo cotenenta ala lai Mikelsong în Bakaremtî, aazinda kt ana korng ka de ninnî-snre-zene mii Tarni se adant la Obileinti, în anroniere de ontg ore de Bakaremtî, s’a xottrîta st rneargt asanra lor», ka tote kt omtirea sa na se saia neste natrs miî de omeni. Konstantins Vodt Insilante atanne, vtztnda kt oramala rtmtne ftrt ninî o sigarangt, s’a dasa mi a întrebata ne general ala Miloradovinî dakt în linsa sa ela na rtmtne în nerikola. Generalala î-a resnansa kt nevoea de a se dane asanra Tarnilora este neantratt, iar ktta desnre nerikola kt note st fie nrobabila fiindg kt na se mtie resaltatalS rtsboîalaî; adtogtnda kt anela ne ara arma dant omtirea sa, note st aîbt sigaranijt, iar kare na, st se îngrijeaskt de antrarea sa kama va mti. Generalala Miloradovinî, nlektnda asanra Obilemtilors în lana Maia a analai 1807, Domnala a fagita ka toiji ai seî la Fokraanî mi de akolo la Btrlada; iar boerii aa înnenata a fagi kttre Bramova, mi în kartnda oramala Bakaremtilora a rtmasa nastia. Dar Generalala Miloradovinî, lovinda omtirea tarneaskt la Obilemti o sftrtmt mi o rtsini Dant aneasta înst na katezt a merge mai denarte, ni aflt ka kale a se retrage, fiinda kt laase mtire kt Bairaktarala Mastafa Dama trekase Dantrea ne la Slobozia Giargîalaî ka o malijime de omtire mi kt venîa ka grtbire asanra Bakaremtilora* Dar ekonomia nrovidenrjialt ftka kt rîala Argemalai s’a amflata mai malta de ktta tota-deaana mi a onrita trenerea Ţarnilora. Miloradovinî înst, întorktnda-se la Bakaremtî, a înnenata nonorala fagita a se adana eartmi în orama. în anala anesta, mi mai tota în intervalala anesta, s’a înttmnlata la Konstantinonole o revola^iane mare. Dant neamtentata isbaknire a rtsboîalaî anestaia, mi dant intrarea ftrt de veste a vaselora Englezemtî în Bosfora, în tote zi lele ag înnenata a se fane neortndaele diferite. Saltanalg Seb'mS, voindg st întrodakt noaa taktikt militart (namitt

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

231

Nigiam-Gedit») în omtirea sa, întrebsinţa kTnds mTgslele, kTnds ameninij’Brî, kind» banî, nentrs ka st îndsnlene ne konaţionaliî seî la aneasta. Tote nerkTrile sale îust era» foni ressltatS, mi trebsea kT sas st amTne ne alte date nroektsls, sas st-1s abandoneze ks tot»l»; fiind» kT în timnsrile anele kritine, era neanTrate nevoe de konksrssl» sinner» al» nonorslsi nentrs konsolidarea îmnTrTijieî. Dar jsdekTnds maî STnTtos». gTsi kt tokmaî era timnsls ka st» realiseze nroektsls. De aneea a ordonat» ka st se nregTteaskr sns'mare nsmTrs de sniforme regslate mi a însem nată o zi în kare st se îmbrane mi el» îns»mî înnresnT k» togi fsnkţionariî neî maî înalţi, mi ast»-felîs st se arate nonor8lsî snre înterirea voinţei sale îmnTrTtemtî. In ksrrnd« s’a rTsnTndits în tote nTrţile mtirea desnre aneasta, mi glotele a» înnenst» st nibrm»re mi st rTssfle neinsIţTmirî. DTnd» felî»rite intrenreterî lskrsrilors, a» înnenst» st se vorbeaskT în genere kT rTsboîsl» nroklamat» era k» totsls nlTsmsita, rai kT ne s»b asksnss este nlans ka st se desfiinţeze Ieninerimea, mi st se înfiinţeze aneaste ho»t omtire. D»nT aneea a» înnenst» a konsnira în tote nTrţile în kontra îmnTrTţieî, mi a se n»ne la kale ka st se on»e k» tote nsterile kTnds se va fane vre b mimkare seriosT nentrs aneasta. în neteţile de ne lTngT Bosfor», dsnT nroklamarea rTsboîslsî, se amezaserT vre o mie doT sste de gsardirati, alernî de nrin tote mir»rile omtireî vekî. Maî toţî anestia era» Albanezi mi Lazî, iui între alţî kanî aî lor» era mi fostsls efor» (ministr») al» trebilor» din lT»ntr» Maxmsts Efendi, bTrbats ks minte, kstezTtorîs, nolitik», ksnoskTtorîs de limba frannesT, ka snsls ne fssese mi ambassadors al» Ilorţeî Otomane hmgr ksrtea BritanikT. Anesta, fiind» kT era nartisan» al» reformei franueze în omtire, mi nentrs aneasta akssats de filorsss, kTsta st se rekomande, stersinds ks energie la întrodsnerea reorganisTreî anesteîa. în zioa de 13 Maîs, trimiţbnds-se nsmerose msniţi»nî militare dsnT sistema nosT, s’a dat» ordin» mi nsmitslsî Maxmsts Efendi nreksms mi la neî-l-alţî komandanţîde

232

ISTORIA DACIEI

o samt ka elă, ka st sileaskt ks tote kiosrile ne Ieniceri st se îmbrace. £>nala din komandaniji, voinda a essekata ordinala,- kîemt ne «nil din Ieniceri ini înaens a*i faaekakavtnta ka st se sanae la ordinala îmntrtteska. Aaemtia onainda-se, ela a înaenata a-i ameninţa ka nedense. Atanae anii din Ieniceri aă cerata de odatt tinma ka st-rnî îa de seaint; iar alijiî, viinda de a doa ora la yorbe ka komandantalx, aă înaenata a-la maltrata, — ini în aele de ne armt l’aa ini aaisă. Danii aceasta aă nlekată ka st aaizt ini ne Maxmată-Efendi. Acesta înst, kams simiji nornirea lora, se şai într’o bar kt mi ktatt st skane nrin fagt. Rebelii se iaă darit dtnsaiă rni-lă ajangă la Baiak-dere, ande ktata asila într’o Kasarrat de Ieniceri; akolo kadă asanra lai mi-la tae în bsktiji. Dant aaeea, ka katezarea desnertrei, as înnenată a faae nlanarţ mai kamnlite mi mai katezttore. Aaeste se armaă în 14 Maia. înttmnlarea aaeastt tragikt s’a rtsntndită ka nrin elektrisma. Kiară ftntaitorii alergaă ne alir^c, snainda la tott lamea ne aa ftkată mi nrovoktndă ne togi konaiiionalii lora la revoltt ftijimt. Aatorittu,ile sokotinds lakrala de la înaenată na attta de însemnt* toria, n’aă laata în nrint alte mtsari de antrare saa de sta-vilare, de kttă trimiijtndă ktiji--va ofijjerî din ordinea Ieniaeriloră între eî, ka skonă ka st-i linimteaskt. In st anii din anomtia de frikt ni ai seanronieaaj alrjii se întoraeaa din mijlokala dramalaî; alicii kreaa fellarite înkinairi snre mtngterea sanerioriloră; aliiiî iartmi mergeaa ntnt la eî, mi se aneaa ka dtnmii; algiî,. în lokă st-î îndanleae, se konvertisas mi se întoraeaa, na nentra ka st deskonere adevtrals kttre saneriorî, ai nentra ka st-î adormt ka diverse moinele. La 16 Maia s’aă adanată toiji rebelii în nîaija de la Baiak-dere, mi nainda-mi armele la ntmtnta aa îngenankîata, dant obiaeials taraeska, mi s’aa jarata ka st ijie anala ka altală. Dant aaeste mî-aă data kavtntala de nlekare, ziktndă kt aa jadekattka Saltanala, iar în sekretă nroekttnda rtstarnarea aatorittrjeî. Finda în . namtră ka trei mii, s aa îrantrijita în dot kornari. din kare anala sab komanda anal Albanesa, oină neînsemnata, a auakata kttre Me-

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

233

diterana, ks nlans ka st» ijie kaloa trsnelorg organisate dsnt nosa disninlint (kare se nsineas LeventS-^iftiliks) rientrs ka ns ksmva si» ia mtssrî agressive; iar nelt-l-alts korns ssb komanda snsî Lazs, a anskats ne ltngt malsls mtrei la vale snre ssbsrbiî (maxalale) mi sate. Mimkarea aneasta, avtnds tote anarinijele sneî revolte deklarate, a rtsntndits o grozt nedeskrist în tute kasele mi în ssfletele tstsrors ltksitorilors. In adevtrS, vtztndsse aneste bande nedisninlinate, lentdtnds frtsls ssnsnerei mi alb askslttreî, t6tt lsraea se amtenta st levazt ftktnds eknesele nele maî înfrikomate, mi fie kare ksgeta kbra st faki> st-mî assigbreze ne are maî nreiiioss mi st-mî kabte mtntsirea nrin fsgt. Dar. dreanta nea generost a lbî Dsmnezes a ftksts ka tott tbrbbrarea aneasta st» se redskt la nirnika mi st nb se înttmnle ninî o neortndsealt. lire ktnds rebelii smbla nreksms s’a snsss, în frsntea fie-ktreî bande mergea komandantsls ses, nrenedats de sns kraîniks (eralds) karele se adresa kttre nori orb, kiemtnds ne neî în stare de a lba armele la antrarca drentsrilors lors, iar ne bttrtnî, ne negsijttori mi meseriami la srmarea trebilors lors în nane mi linimte, — înkredinrţtnds ne tou,î kt mimkarea lorb nb are alts skons de ktts mtntsirea mi sigsranrja tbtbrora mi konservarea nrivilegtsrilors lorb strtmomemtl. De mi în adevtrs ksgettrile mi nlanbrile lorb sekrete era ks totsls altele, -înst ort ne snde as smblats mi s’as nsrtats n’as ftksts ninî sns rts nimtrsî, n’as însntlmtntats ninî as înjsrats ne nimeni. Iar kttre mezsls noniieî as venits ks toijii la kasarma de la Tonxana, sDde ab netreksts în nane rtmtmiija nonijcî. Ftktnds-se ziot, as venits în vorbt ks tsnariî de akolo mi înijelegtnds-se între eî, as skoss kazanele 1 ordinslsî lors, mi le-a nsss la mijloks sure semns de aliani^t. Ds1 Kazanele stnts k^ldirile în kare se fii nea nîorba Ienicerilor». Toijî aneî ne se înskrieag în ordinul» acestei ointirî, trebsea st gsste din Kazane ini aceea se sokotea ka jsrsrmmt». Înssiuî domni! Rnmtnilor», ktnds l»a investitera, gssfcis maî înte! din ciorba Ienicerilor», ini se sokotea» înskrimî între Ieniceri. (TradskolorîsIS).

234

ISTORIA DACIEI

nt aceasta, nlektnd» k» stindardele ne «ligile de la Galata mi nrin înnrejsrimî, a» maî adunat» ka ze^e miî de kamarazî. Atumie Kaîmakam»l», sa» lokotenentul» Vizirului, voi st intre la îmntratul» st-î snb'e kt rt»l» se îngroint mi kt, nentru ka st se notdle, alt» kin» n» este de ktts st se de sfiinţeze omtirea din no» organisatt. Dar Sultanul» n» numaî kt n’a voit» st ask»lte, dar ninî voie ka st se înftţimeze nu î-a dat». Atsnne flaktra s’a anrins» maî tare. Re belii, aduntnds la Galata mi mai mslte vase de risboîs, ku kare se nssesert în înţelegere, se disnosa» st treakt de neea narte de Bosfor». Dar auzind» kt akolo stnt» maî mslte trsne de omtirea nost n»se snre antrararea Bizanţului, mi btnuind» kt stnt» nuse nuteri sure a-î onri în trexiere, a» trimis» rtsuuns» ntzitorilor» de neea narte kt voesk» st treakt. Anemtia le-a rtsnuns» kt not» veni or! ne snde mi ori ktnd» ftrt a avea ktts de raikt ssntrare. Mimktrile, manifesttrile mi înţelegerile aceste, lini— mtea uii ortndseala kare se ntzia, tote ayeste înkredinţa» ne toţi kt revolta se ftnea ku înţelegerea nrealabilt a unor» omeni însemnaţi, înţelenţî mi buni nolitmi. Sultanul», nrivind» de la Bizanţ» k» teleskonul» înirnkarea nonorului nrin mirurile omtireî, auzind» tot» odatt mi strigttele înfiorttdre kare nresununea» o revoltt manifestt, s’a» ksnrinsu de îngrijire. At»nxio el» n’a nututu st kugete mi st fakt de ktt» a^eea ne nine-va n6te st fakt în asemine înnrejurare. Ile de o narte a trimis» kttre eî narlamentarî st-i întrebe dekassa reskolei lor», artttnds-le ka n» o kunomte, mi. nromiţtnd» kt le va îmnlini tote nronunerile, nsraaî st se asttrantre ini st se liniinteaskt. Ile de altt narte a tri mis» nrin orain» în tote ntrţile eralzi vestitori, kari snunea» kt Mtrirea Sa nrin jurtmtnt» nromite kt desfiiinţeazt no»a omtire mi kt ridikt darea imn»st nentrs organisarea eî. Dar Ienicerii, kari mai nrimisert ftrt nixiî un» resultat» asennne nromiterî, ns maîkredea» astt datt. Ilariamentari] s’a» în tors» ftrt nini unu suk'ies», mi eralziî striga» ftrt a fi askultaţî. Ile ltngt aneste îmntratul», ordontnd» lui Bostangi-bama ka st înarmeze ne gsarziî nalatslsi imnerial» mi

PARTEA IV. El’OCA IV. CAPU I.

235

întEreaskE gsardele, nriraemte rEsnsns» Ice toijî Bostangiiî a» fsgitS. Atsmie lESEnds-se sirmansltf în voea sorteî sas în xotErirea rebelilor», se resignE a sta tremsrEnds în nalatsl» se» nEnE va vedea kanEtsl». Rigealsrile [konsiliariî] îmnT.rEtemtî, k»ra a» vEzsts kE rebeli! s’as înkis» la Tonxana, îndatE s’as adsnats nlinî de snaîmE la Kaîmakamsls ka se se konsslteze k« ne kins ar» nstea notoli revolsiji»nea; dar akolo îndatE le veni rntire kE rebeli! trek» din ko*.ie de Bosfor». Atsnne snaîma lor» s’a îndoit»; în desnerare a» nerdsts or! ne nlansrî de întreriindere; ai lESEnd» «îtEre! mi femei, mi koniî, mi kase, miori ne alte interese, s’a» rEsinita kare în kotro, kE»tEnd»-mî sigsranija nrin f»gE. KEte adsne întEmnlarea! KEte nrefanerî ksriose adsne ne neamtentate în lskrsrile omenemtî! Bogaijiî, mEndriî, nreansteminii, îmbsîbaijiî de strElsnire mi de mErire, într’o klinE se fak» nevEzsijî, nermitorî, neînsemnaij! mi neksnosksgi! Ane! ne sgsdseaa imnerisls Otoman», de odatE se fak» neritorî de fome! Illi ane! ne kari ns-î maî înkEnea loksl» ajsng» ka va! de dEnmiî de se asksnda, kare s»b strEininele bordeilora, kare în rinele nEraelora, kare în loksrile nele maî degradate! A ninnea zi mi ne la do»E ore de zi, rebeli! s’as întrsnit» la Sn-Kanan» (magazinele de grEne), mi de akolo s’a» vEi’Et» k» ton.ii în odEile Ienicerilor». Ei mergeai k» stin dardele desfEin»rate, avEnd» ne kEnitaniî mi eralzi! lor» înnainte. Glotele lor» se îmmslijise de o grEmadE de nermitorî mi aventsrarî, sni! înarmarjî, aliji! fErE arme, kare ksrns se întEmnla. Mslij! din nonorsls anesta ns mtiea nin! ne vrea, nin! ne face, nin! snde merge, nici snde o se ajsngE. Astfel!» rebeli!, înaitEnds-se, a» ajsns» hede la o nîaijE, snde era» niEnelEriile Ienicerilor», n»mitE nentrs aneasta AtîneTdan», mi snde obi misia» Ienineriî de se ad»na« tots-deasna kEnd» venea vre o întEmnlare estraordinarE, fiind» kE îmnrejsrsls anest»! loka era» mi kasarmele lor» De aine a încensts revolsiţisnea a se fane sistematikE. Ienineriî a» skosa Kazanele lor» mi le-a» nss» în mijloksl»

23G

ISTOllIA DACIEI

niegei. Axieste kazane la eî se konsideras ka sakre, mi skoterea lorS la sns loks era manifestare de nenislgaimire mi nretengisnî, nreksms mi radikarea lors sernns de îmn^ktnîsne mi linimte. Dsnai aueasta folranda-se konsilis între rebeli, s’a xotaratS ka nonorsls ulebes soi rănite ne loks înriresni» ks ofigerii snre naza sakrelors Kazane; îar kaniî Ieniuerimeî, lstnds ks sine ne omenii înarmagî, ks stindardele întinse înainte, s’as dsss la taksinrja IHeik-IslaiuslsI (kansls religi«neî tsrnemtî) mi as înnenstS s'L î arate nemslfinirile lors mi kassele nentrs kare as radikats stindardele rebelieî. Esnsinds ks de a mx>rsntsls ssferingele lors, arbitraritagile mi înmetaxiîsnile. essergate din nartea Ssltanslsî mi a gsvernslsi seS, absssrile mi lralkxrile xie s’as fokstS în datinele mi obbieisrile lors nagionale, Tas întrebata în xiele din srmi daka legea învoemte Ssltanslsî a tolera asemine absssri, mi daka dsm> tote aneste mai este els vredniks ka st> îmmjrayeask'B. ffleik-Islamsls, sas dsnai lege, sas dsni simţirile inimei sale, sas dsu'B îmnrejsrarire estraordinare în kare se afla, mi-a dats n^rere de kondamnare. Rebelii nemslgiminds-se ks sentinga rostita, as nersts de le-as dat’o ks voe ta ra voe în skriss. Setinga ITIeik-Islamslsî de o kamdatT> se asksnse, mi desnre Ssltansls nimilcB ns se mai vorbi. Dsu'B aneasta re belii Isara ne IHeik-Islamsls mi ne Kazaskeri (jsdek’Btorii) mi mersera la Aga-Kanssi (eforia Ienmerilors') snde se tanea adsnare generata a tribsnalslsi legislatorilors mi a kanilors Ieninerilors. Akolo konsilisls se ieskise ssb nremedinga Hleik-Islamslsi, ssb assistinga Kazaskerilors, a Isî Seimens-bama karele ginea loksls lsi Ieniners-Agasi, mi a nrinninalilors Iranitani militari. Ofigeriî inferiori mi kanii rebelilors stas înainte, întaginrBnds Konsilislsi cererile mi nemslg'Bmirile nonorslsî. Nimeni însoi din konsilisls imnerials ns era fag'B, kami togi fsgisera, mi nsmaî k'Biji-ya se aflas la Ilama Kanssi înoresmi ks Kairaakamsl». Danii mai mslte arata ri de absssri mi arbitraritagi, kare se nronsneas înaintea konsilislsi mi nentrs kare se mke-

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPIJ I.

237

ea» sentinrje (nsmite fetfalc), în fine s'ag- esnssg mi kesti»nea no»ei disMinlinî în omtire, kare s’a j»dekat» de kontrarie religisneî otomane. Ilentrx aneasta ak»STind«-se ne mai mslni konsiliarî ai S«ltan»lsî, i-a» osinditg la nedeansa morne! mi la konfiskarea averilor». N»mele anestorg 6menî, k-i>zxiji yiktime nentr» ka»sa nivilisaijisneî, istoria le-a iit»stratg; ei simt»: Memim Efendi, Xalia Kexaîa-beî, ministrsl» afacerilor» interiore. Reiz-Efendi, ministr»l» celor» din afara. Bekir-Efendi, Zarnxana-Emini, ministrsl» de finanije. Ib'ssf-Aga, Valide Kedxsdasi, ministr»!» îmnîiratesei msme. Omer-Aga, Ssltan-Kexaîasi, ministrxlg sororeî cei mai mari a Ssltanslsî mi frate lui Isssf-Aga. Ibraim Efendi, Sambika Mexaia-bei, fostg ministr» al» afacerilor» din foxntrs. Xagi-Ibraim-Efendi, Tersana-defterdar, ministr» k»rrjei inmeriale mi komandantg al» nsoei omtiri. Fadslax-Efendi, Kanan-Naiiii, efor» alg magazinelor»'. Sir-Kiatiui, sekretarsl» intim» al» Ssltanslsi. Axmet-Bei Babeingi, kamardinerslg îmmiratslHî. Bostangibama, komandant»lg gsarzilors imnerialî. Din acemtia, ne neî trei dintâi i-a» omorî.t» la 16 Mai» Kfctrî seara la Dama Kan»si, iar ne cei-l-alrjî, giisinds-i fsgari mi asksnmi în mai m«lte lok»rî, i-a» scis» k» kin»ri krsde mi neomenii se, mini la trei ore de nonte. Dsrifc aneasta ag vestit» S»ltan»l»i Selim nrin .ILIeik-Islam»lg, ki este destitsat», mi radikînd»-l» Ta» arestat» într'sng nalat» ansme nentr» aceasta. Ile xrnni skon,înd» ne vî)r»lg se» S»ltang Mbstata, fiislg Im Abd»l-Xamid, l’a» nroklamat» îmn'tratg, ne la cinci ore mi j»mî>tate la 17 Mai». Astfelîs a lsatg kan^tg revol»ijixnea foni kxtg de ns^mi strikoicisne nentr» kremţiuî. Dintre konsiliaril S»ltanslsi k'Bzst» a sktnatg n»mai»nsl»a Helebi-Efendi Kios6-kexa!a, karele av^nd» non»laritate între Ieniceri se fok» efor» al» magazinelor» im-

238

ISTORIA DACIEI

neriale, sa» Kanan-Emini; iar SsltanslS la 18 Mai» l'a fcksts Tersana-Emini, sa» ministr» ksrţei imneriale Tot» îutr’sn» timns, la 19 Mai» fsgind»' mi Insilante din Bsksrcmti la Bomlads, nrek»ms am^ zis», n» torzi» se întorse la Fokmani. Akolo netrekomds vr'o dor» l»nî mi mai bine,- skriea neînnetat» boerilor» ne emigrase la Brauiovs, îndemnând»-! s'B se înt'drkai forai defrikfc în natria lor». Ei însoi n» s’a» îndsnlekat», mi aS stat» ne lok». Domnsl» atsnne a» trimis» lokotenents al» se» la B»k»remti ne Konstantin» Varlaam». Dar tot» odatai i se l»ii domnia Moldo vei din momii; danii ne g»vernase vre o mente lsnî, boeriî daid»seroi nfongere as»nra lsî nentrs mai mslte ka»se, mi de aneea el» anskfc înainte a se demisiona de b»nii voe. Generaisl» Mikelson», nsinds în bsnos romdseafo orntirea ne assedia Ismailsl», s’a întors» la Fokmani ne la înnenstsls lsî Asgsst». Akolo esnlikomds*se mi Domnsl» Insilante k» dsnssls, dsnai neînţelegerea ‘ ne fssese între ei kimds s’a întors» de la assedierea Gîsrgîsl»!, a» venit» amiindoî la B»k»remtî. N» torzi» îns'L, Mikelson», k'Lzamds greş bolnav», ra»ri, mi roimase în loksls se» generaisl» Miloradovinî, nimai soi vie felu-maremalsl» Ilrozorovski ne se nsmise generalissims în aneastii esnedinisne. Dar fiind» koi Miloradovim era inemiks neîmnoikat» al» lsî Insilante mi se jsrase soi ns mtfrT» militar» de ns-rni va roisbsna, ksm mi-a dat» ssfletsl» Mixelson», Insilante, a fkgits k» toţi ai seî la Boirlad». Ile fongoi Miloradovini însoi, Insilante avea inemini mi ne toţi nei-l-alţi generali ai omtireî Rssemti; kassa era mai întâii koi, Grele» fiind», i s’a dat» stamimirea snors ţT>rî ksnerite k» armele lor», mi al» doile fiind» Insilante adese ori se onsnea la nererile mi nretenţisnile nele essorbitante ale Rsmilor», kari voea», n» nsmaî nele trebsinnose nentrs omtire, dar sforseas soi se amestene mi în venitsrile Serei, kontrari» siraţimintelor» astokratslsî Alessandrs. Ile la kanoitsl» lsî Sentemvri venise ordin» imnerial» ka soi se retragos omtirile Rssemti din Moldova mi ţeara M»nteneasko&, mi s'B rismaie ţerile astonome, s»b k^rmsirea boerilor» naimîntenî. Anests ordin» se dase, fiind» koi înne-

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

239

tasc risboîala dintre Rasia ini Franţia, ini fiinda kt dani kondiijianile nineî arma si se retragi mi omtirile Frannese de la Tilsita. Na tirzia îhbi veni kontra ordina ka si rimie omtirile ne loka. Atanne Domnala Insilante a tri misă la Bakaremti de lokotenentă ala sea ne riostelnikala Antonie. Intre aceste se mai armi o întimnlare tragiki, în timnala îmniriijiei lai Saltană Mastafa. Ilama de la Ramnîakă Baîraktarală Mastafa Haina, karele era mi generalissimala de ne Danire, aijîijata de anii din kasninii lai Saltana Selimă kari fagisera la ela, s’aa înijelesa ka Vizirala de la Ulamla Helebi Mastafa nama ka si obore ne Saltanala Mas tafa mi si ane ne trona earimi ne Saltanala Selima. Dani asemine înţelegere, în lana Aagastă a analaî 1807 a nlekata Vizirala ka toti armata asanra Konstantinonoleî, fora ninî o deslegare formali îmninteaski. Dani ela a nlekata mi Baîraktarala Mastafa Haina ka toţi Aîaniî de ne lingi Danire mi ka o omtire ka zene mii de omeni. Ajanginda amindoî anrone de Konstantinonole la Daatx-Hama, totă orarnală s’a kanrinsa de grdzi. Saltanala, nevizinda kină de onanere la o lovitan atită de renede, a fikata nevoea dis— kreţiane, mi a trimisa îndati Dalegiă (rioftitorîa) ka si inviteze ne Vizirală si intre ka armata sa în oraiua. Vizirala, nrofitindă de deferinţa ne i se anta, intri în oraina, dar Mastafa nama rimase afara la Daată Hama kitcva zile. Akolo în t6te zilele venîaă konsiliariî îmniriţieî de-la vizitaa rni-lă felinitaă. Intra ana din zile înki veni mi însămi Sal tanala ka si-la vazi de kariositate. Inlr’o alţi zi Bairaktarala Mastafa onndai ne Aîanî ka si stea ka omtirea si nindeaski ne la norţile oramalai si na easi nimeni; dani aneea alease mese sate de kilireţi înarmaţi, mi tntnnda ne ndrta namiti Ton-Kanasi, ka aimirea mi snaîma tatarora aa mersă renede nini la nama-Kanasi, fin si kateze nimeni a-i sta în kale saa a-i fane nea mai miki laare aminte. Ka aneasta s’a înţelesă ki ela avasese de mai nainte înţelegere ka Vizirală mi ka nartisanii lai Ssltana Selima. IntnndS la nama-Kanasi, s’a saita îndati ka toţi ai seî la Arz-odasi Ak

240

ISTORIA DACIEI

(kamera bnde fonkn,ioneazt DivanslX îmii'Bimesk.s sbb nremedinija Vizirblb!). Akolo vtztndb-lb Vizirblb, s’a sneriatS de odatt, dar mai ne bruni l’a nrimitb kb nolitei^'B. MbstafaIlama, lbtndb-mî lokb îndatt. îmienb a se adresa kttre Vizi rblb kb tonb asnrb mi nekbviinmosb. Vizirblb îls nofti ka st fakt semn?» la ai sei st east, ka st îtmte singbri st se înijeleagt. Mbstafa-IIaiija, ftrt a-i rtsnbnde, se adrest la bnblb kare sta ltngt Vizirbls ini-lb întrebt bnde se aflt sigilblb (nenetea) îmntrtteskb. Aiiesta rtsnbnse kt se aflt la Mtria Sa, artttndb-î ne Vizirb. Mbstafa Ilama atbnne se întdrse kttre Vizirblb mi uertndb-i sigilblb kb bnb tonb stlbatekb, îlb 1ht>; dbnt aceasta rtdikt ne Vizirb mi-lS tri mise la înkisore. In intervtlblb anesta ab intratb mi Aîanii kb t6tt omtirea. Mbstafa flama, nbindb-se în frbntea ei, s’a dbsb întinsS la nalatblb îmntrtteskb. Akolo afltndb norijile înkise ordont st le dtrtme, ziktndb kt voemta st vazt ne Sbltanblb Selimb. Dbnt ribijint onbnere, norgile se deskisert, dar în nragblb lorb vtzbrt ne Sbltanbl.s Selimb bnisb mi kb snbme înkt la gbrt, sbgrbmatb din ordinblb lbi Sbltanb Mb stafa. Mbstafa Ilama, vtztnds ne.mortSa ktzbtb asbnra Ibî mi a înnenbtb a nltnge amar mi ftrt mtngtere. Dbnt aHeea nertndb st vazt ne Sbltan» Maxmbdb, kbmS l’a vtzbtb, s’a arbnkatb la ninorele lbi mi anoî, lbtndb-ltf, l’a amezatb ne tronb; iar ne fratele seS, Sbltanb Mbstafa, destrontndb-lb, l’a nbss în înlusdre. Dbnt aneasta, mergtndb la Ilama-Kanbsi, mi-a însbiuitb demnitatea de Vizirb, dtndb ordine mi Ibtndb mtsbri kb iibture absolbtt, în kttb Sbltanblb era nbmai o brabrt. Hea întti fantt a sa a fostb de a nedensi kb raortea ne bnigamii Sbltanblbi Selimb; a mai sbgrbmatb o mblijime de Arabi mi niberi din nalatb ka ntrtamî la bliiderea îmntratblbî, mi n’a ltsatb ne nimerii ftrt rtsbbnare; a amezatb bbna ortndbealt în Konstantinonolo, în kttb toijî ftkttorii de rele s’aîj kbnrins» de frikt mi de grozt. Ile konsiliarii Divanblbi îi trtta kb desnreijb mi kb asnrime ka miesme nefolositdre mi striktnoso îmntrtn,iei; iar kttre noba omtire disninlinatt s’a arttatb, înnrebnt kb

241

PAJITEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

Ssltansls, antrttoris, înttrind’o mai mslt» de ktts înainte, nre ktnds kttrt ordinsl» Ienicerilor», se anta asnrs ini nentrtinitoris. Ilentrs tute aceste înst nii-a atras», attt» el» ktt» mi Ssltansls, »ra generala, mi a» încenst» msrmsre de revolte. Tot» o date nosls Ssltan», îmnresnt k» Vizirsl» Bairaktars Msstafa Dama, a» încenst» st negsyeze desnre nace ks Rsmii. în Konstantinoriole înst a încenst» rtsls din zi în zi st kreaskt. Ienicerii nltnseas st se revolteze, dar se te mea» de oiutirea Dsntreant ce era ne ltngt Vizirsl». Acesta, nebtgtnd» de searnt msrmsrele ce se aszîa», a în censt» a trimite ne afart omtirea sa cea kredinciost, onrinds nrea nsijint ne ltngt sine. Ianiceriî, vtztnds acea sta, s’a» nss» la kale st rtdice stindardsl» revoltei în lsna l»î Noemvri. Ilentrs aceasta, fiind» kt avea» st înceant ndntea, mî-as nss» între sine semne de întrebtii mi rtsnsnssrî, k» kare st se înrjeleagt nrin întsnereks; adikt Ienicersl» întreba ks sn» ksvtnts de ordin» ne ort kare înttlnîa, mi dakt acela resnsndea ks acelamî ksvtnt» se în ţelegea kt era kamarad», iar de n» se scidea. Organistnds-se ast-felîs, într’o nonte a» înksnjsratg nalatsls Ilama-kanssi mi i-as dat» fok» în tute ntrţile. Vizirsl», afltnds-se în minstsl» acela la xaremsls se», k»m» a aszit» desnre aceasta, a emit» desbrtkat» afart ks nistoalele în mtnt, srmats nsmaî de nimte fete sklave mi de sn» btet»; dar vtztnds kt nici snsl» din kasnicii sei n» era ne Itngt el», aszinds sgomotsl» Ienicerilor», kari srlas, mi âaktrile kare ksnrindea» nalatsls, s’a întors» rtnede mi s’a kobortt» înnresnt ks fetele mi btetsls în bolta snsî tsrns, snde era deuosits de nrafs. Konssmtnds-se nalatsls de flaktri, el» a rtmass nessntrat»; nimeni înst ns mtiea niraik» desnre el»; cei mai mslrji kredea» ksms kt a sktnats, mi se îngrijea» tare ka st ns se întorkt ks omtirî. Tote nontea orarnsl» se ilsmina de fok», mi flaktrile, srktnds-se ntnt la nori, konssmas ftrt nici o onrire strtlscitele mi mtrenele nalatsrî ale lokslsî acelsîa. Ienicerii, 1G

242

ISTORIA DACIEI

alerga| nrin tote aligele orainalai, aniztndă mi mtneltndă ne nei ne întolneiaă din omenii lsi Mastafa Ilama, nrekamă ini ne ostamii reformagi. Iar a doa zi, adantnda-se malgimea Ienineriloră la At-Meidană ka stindardele desftinarate, aa skosă eartrni Kazanele, dant datina loră în timnă de revolagiane. Atanne Admiralală Ramis-Hama, karele era mi elă nartisană al?> Nizam-geditalai, înnreant ka sabadmiralală Ingebei, aă trasa din arsenală ktte-va kortbiî în mijlokals golfalaî de la Kornals-de-aară, mi aa înnenata st îmuromte ka tanarile ne Ienicerii adanagi în At-Meidană, sokotindă kt înkt trtemte Mastafa Ilama. Ile de alto narte, anala Kadir-IIama din omtirea Nizam-geditalai, a intratăîn Bizangs, ande eraa înkt vre-o zene mii din armato, mi s’aa naşa în antrare. Ianineriî, ka tote kt aa ftkată mai malte ntvtliri, înst n'aă natat& laa întoritarile. Iar îmntratala, în mijlokală anestoră îmurejartrî, nprztnda ori ne snerangt mi nlanari, sta înkisa în h.antrala zidarilor* JBizangalai, amtentonda resaltatală întomnltrei mi ala norokalai. Ele ktnda aneastt katastroft înfrikomatt se nctrenea, a emită Mastafa Ilama afart de ande era askansa; dar, dant nele ne a vtzată, ktztnda în desnerare, s’a întorsă mi a slobozita ana nistola în denozitala nrafalaî. Atanne strinda tota tarnala în aera, Ramis-IIama, karele vedea de denarte aneasta, a sokotită kt aneasta era ana semnă ala lai Mastafa Haina, nrin kare nere ajatoria de la flott; de aneea a înnenată bombardamentala ka îndoitt natere mi a fane striktnîam înfrikomate în mirările Ienineriloră. Omti rea regalatt, kreztndă asemine, lat îndoită karagîa mi se renezîaă ka ateta farie asanra Ienineriloră, în ktta aneiutia venisert în desnerare. A treia-zi leninerii, stntndă rainile de la Ilaiua-Kanasi, mi gtsindă ne Mastafa Hama anisă sab o mare bakatt de marmart, i-aă skosă kornala mi, legtnda-lă de niniore, l’aă torttă ne tote aligele oramalai mi anoî l’aă sntnzarată. Dant aneasta înbtrbttonda-se, aă reînnenată revolagianea ka mai mare învermanare. Iar kamarazil lai Mastafa Hama, kamă aă aazită de mdrtea sa, mî-aă nerdată mi karagială

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU 1.

243

mi sneranijele, mi as încensts fie-kare soi fsgt ka st-rnî skane viaija. Kadir-IIama a treksts în Asia; Ramis Ktnitan Haina, IngebeT, sns Kolonels din omtirea nost, Kîosekexaîa, Armeansls Mansks ', dragomansls lsî Msstafa Ilauia, — toii,! acemtia, fsginds din Konstantinonole, sniî ne sskats, sniî ne Marea Negrii, as ajsnss la Rsmcîsks; de akolo, trektnds Dsniirea, as cersts asils la Rsinî, kari l-as nriimits ks mare îngrijire. Dar Dragomansls Mansks, ks kasa sa mi ks cel-l-alijl Armeni, as rtmass în jiearaRomtneaskii, mi maî ttrzis îmntratsls Aleksandrs l’a onorats ks kavaleriî mi l’a întlijat?> la gradsls de generals. H.eî-1-alijî, ks Ramis Haina, fsrt trimimi în Bassarabia, mi de akolo Remis-Haina singsrs treks la Hetersbsrgs, dsnii deslegare imnerialii. O daţii ks fsgariî nsmigî, as încensts a se rtsini mi toijî cel-l-alijl nartisanî aî sistemslsi lsî Msstafa Ilania. Ie nicerii, viiziinds-se sktnarjî de inemicil lors, as nlekats assnra Bizanijslsî. Akolo gtsinds nornjle înkise mi ne cei din Itsntrs gata snre aniirare, as strigats kii as sii nronse cereri Ssltanslsî. Acesta, btnsinds kt skonsls lors era ka st-ls detroneze, a ordonats st scidt ne fratele ses Mssta fa (karele fssese destitsats. ini'se afla arestats) mi ano! st deskizţ nonjile. Aceasta ftktnds-se, Ienicerii intrart, dar îndatt vtzsrt kornsls Ssltanslsî Msstafa sciss; atsnce mtiinds kt din familia îmntrtteaskt ns mai era nimeni, ne kare st-ls nott nsne în loksls lsî SsltanS Maxmsds, as arsnkats îndatt armele mi s'as înkinats lsî, rensnijtnds la ori-ce ntrerî sas nretenijisnî ars fi avsts; mi eminds de la nalats în linimte, revolsrjisnea s’a sttmutrats. Ssltansls dsnt aceasta a încensts st nse tote în rtndsealt ks sirgsinijt mi drentate; mi tots odatt st intre în negsijtrî de nace ks Rsrniî. Iar în n;eara Msnteneaslct, ne la lsna Dekcmvrie a a1 Acesta era kttS ne «ie st se fakt ini DomuS în ijeara Komtneaskt, fîinds kt era fdrte isbits de Msstafa Haina; mi era ns nsmaî DragomanS dar mi ICexaîa-Bei, iui konsiliars intim 8, mi Tesasrarîs; era într’sns ksvtnts cels înttîs nersonagls dsnt VizirslS.

244

ISTOItIA DACIEI

nelsiauii an» 1807 a venit» mi Feld-maremalsls Ilrozorovski, dar danii ne a netrekst» kiite-va zile în Bsksremtî s’a în tors» la laiul, fiind» ks ne la imienstsls an»l»î 1808 s’a fi>kst» înuetare de arme, ini la Rsnmsks s’a» deskis» konferinija nentrs na^e între Msraxamii Ilorjrjeî Otomane mi ainbassadorsls Rssiei Laskarof. DsnT> aceste Iusilante, viiz-Lna treksts la Kiov» d»-se mi domn» a ijereî Msntenemti mi s'a amezats akolo. Tar Tjerile Moldova mi u,eara Romx>neaskii a» rămasa amimdoji s»b administrarea Divanelor» lor» nronriî, komn»se din boerit nT>mîntenî. Tleste aceste Divansrî înst era Ilresident» general» Kssnikof, nsmita de Înm-Bratal» Rssesk». Anesta a institsats în am-Lndo'B Divan»riie kiite sn» komitet», komnsss din Mitronolitsl», snsl» din Eniskonî, mi natrs sa» mnni boeri mari nsmiijî dsrnialegerea sa. A\iest« komitet» avea komnetiniya a da xotorîrile nele de ne armii, ne kare era datori» mi Lxezidentsl» a le konfirma; iar a\iesta n» avea niliî o nstere în nimika fern konsiraTj'&nrMityl» komitet»l»i. El» a mai n&ndsita mi ne tangii Visterie sn» Ilresident» ofiţeri» rssesks, karele nrevegîa înnresmi ks Vistierîsl» intrările mi emiriie venitsrilor» ijereî, nreksma mi keltselele ije se foneas k» omtirile mi ks alte trebsinije nsblme. In kalitate de Ilresident» la Moldova a stat» înssmi Kssnikof; iar în ijeara Romiineaskii a trimis» Vme-IIresidonf» al» Divanslsi ne generalei» Engelxart. IJerile se administra» ks aneleamî regsle mi legi ka mai nainte: adsnarea durilor», jsdek'&ijile, n&ndsirile în nostsri, se srrna» ka mi în timusl» Domnilor». Boerii komitetslsî, din kari ansi» era mi Vistiersl» nel» mare, se nsmeas de kiitre Ilresident» de a drentsl»; iar Mei-1-alrjî fonkyionari, se alegea» mai întins de Mitronolit», de boerii Komitet»l»i mi de Viije-IIresident8, mi anoi se ssnaneaa ks Note (anaforale sa» ranortsri) Ilresidentslsi snre întărire. Marele Vistieri» nsmea ne Isnravnim k» înijelegerea ViqeIlresidentslsî, iar neî-l-algî boeri asemine ne ssbalterniî lor». 1 în timnalg domniei sale sab Rarni, Insilante fenea boeriile ka Ilitakarî, sag dekrete, Iar na ka kaftanari dam. datina Tăriilor». Dar îndatedant na^e, s’aS skimbată t6te.

PARTEA VI. EPOCA VI. CAPU 1-

245

Tote disnosiijiunile în genere atingttto.re de trebuinţele omtiriloru se fiiceaî> de kttre komitetu. Tote nrocesele kare se s decidea la komitetu dum& legile mi obiceiurile ni.montului, se sununeau nrin anafora Ilresidentuluî mi se întT>riau odatii nentru tot»-deauna. Tote nosturile mi drcgT>toriile nublice se urmau ka mai nainte; numai kT>te-va, kare era nerscnale ale Domnului mi se da mai ku searafc la Greci, s’au desfi inţat», mi anume: ITostelnikulu, Kamaramulu, Kunarlulu mi altele mai inferiore. Dar fiind» kii aceste nosturî avea» mi bre kare venituri, s’au înkredinţatu numai unui singuru boerîu (mi es amu okunatS nostulu acesta unu anuj, karele la îmnlinirea anului da seanru Visteriei desnre tote. Iar sokotelele Visteriei, revisuindu-se de kîitre cel-l-aiţî membri a! Komitetului mi de kTitre Vice-IIresidentu, se înaintau snre întoire la Ilresidentu. între aceste, urrafcndu-se neguţ&rile nentru nace la Rumcîuku mi netermnrBndu-se akolo, s’au trimis» la Iamî în Moldova Muraxamii din uartea Horţeî Otomane, mi anume Kexaîabei Galib-Efendi, Bekirbei lleloiionesiakulu, OrduKadisi (judele armatei) mi Beizade Dimitrie Muruzi, ka lokotenentu alu Dragonr&niei, ku sneranţ-u ka sii se esnlice mi nersonalu ku Feld-maremalulu desnre kondiţiunile micei. Dar dun* do't luni de întrevorbirî s’a» înturnatu furu nici unu resultatu de înţelegere. Atunce înkeindu-se mi tcrminulu armistiţuluî, Maremalulu ITrozorovski a venitu la Bukuremti ka s£ înceams ostilităţile. în luna Martie 1809, a nlckatu generalul» Miloradovici asunra Giurgiului; dar fiindu kă (nentru sgiircenia cea mare a Maremalulu!) nu avea ku sine, nici bombe, nici alte instrumente trebuitore nentru assalt», s’a întorsu neste kuramdu fort nici unu resultat», ba înkt ku mari strikăcîunî în omtire mi ku nerderea unul vi teaz» generaiu de Xusarî, numitu Sabiski. Durni aceasta a mersu însumi Feld-maremalulu la Brăi la, mi a assediat’o ku 25 mi! de omtire; dar dăndu-î assaltu general» sub Generalii Kaminski, Kutusof mi alţii, n’au nutut’o lua, fiind» kă garnisona turceaskă de akolo, subkomăndulu lui Axmet Ibrailu Naziru, î-a resnunsu ku nerdere

246

ISTORIA DACIEI

de ninni mii de omeni. Dumi aceasta, nirasindS assediul» anesta neferigitu, s’a îndrentat» la Galaiji, unde, foi kamdu nod» neste Dunăre, a trekutu de neea narte în luna Iulie; dar neste k'Bte-va zile, în zioa de 11 August» a murit» anrone de Maninu, la unu loku ne se kîamoi Ilrotoku, în verste anrone de noai-zeni ani, mi din kausa aceasta mai surd» mi smintit» la minte. Koruulu seu s’a adus» la Galaijî mi de akolo s’a trimis» în Rusia. Iar în lokulu seu randuindu-segeneralissimu Generalul» Ilangration, karele era de viii1» din Georgia, acesta, îndata ne a venit», a trekutu Dumirea mi nriimindu armata de la Ilrotokx, îndată a luat» Marinul», mi anoi Xîrsova, kare s’a nredatu de bumi voe. Dumi aceasta, nlelrand» asunra Silistreî, kare era amiratoi de Ilexlivanriama, de o datai a renurtatx o viktorie, dar mai ne urmai, învingi>ndu-se, s’a întorsg la Xîrsova ku nerdere de dooi mii omeni, natru tunuri mi unu stindard». în intervalul» anesta, a kanitulat» Ismailulu din kausa linsei de nrovisiuni, dumi ne fusese unu anu mi jumoitate înkisu. Braila asemine, fiind» assediatoi de generalul» Essen, ajunsese la atoita linşai de nrovisiuni, în lratu omeni mT>nkau kaî mi alte dobitoce imnure. Axmet» Ibrailu Naziru, kumu a voizutu lra s’a» stors» tote mijlovele de nutrire, a înnenut» a trata de kanitulare. Generalul» Essenu, nriimindu cetatea ku kondiijtunî, a emit» ku tota omtirea înarmata mi ku toiji loikuitorii Turni, femei mi koniî, karii, luo&ndu ku si ne tote nele mimko>tdre ale lor», au trekxt» neste Dunoire mi s’au rasnomdit» în Tsrnia. Generalissimulu Ilangration, dumi «ie a amezatu înlra unu nod» ne Dunoire în faijai ku Xîrsova, a k&satx akolo omtirile sub komanda nelui mai ma re frate din Kamenski numit» Sergie. Dumi aneasta, trekamdu în ijeara Romaineaskai, a luat» Slobozia de tangi Giurgiu, kare era fortifikatai mi ţinuta de Bosnaku Aga, Aianul» Rumnîukuluî. Akolo a gassitS la 30 mii kile (kaite 300 oka kila) de gra§ mi orzu, ne kare l’a arsu înadins», sub kuvomtu kai nu nutea soi-ls radine în skurtu tirnnu mi fiind» kai se nutea s-b vie earamî Turniî st-1» ia. Dunt aneasta a venit» la B»kuremtî ka soi netreak'B earna; dar în luna Martie a vii-

PARTEA VI. EPOCA VI. CAPO' 1.

247

toreî nrim’Bverî (1810) î-a venit» destituirea din komanda ssnrenns, kare se zinea kx ar» fi fost» din kassx kx a ars» anea nislrjime de nrodskte de la Slobozia, nrekxnd» miijeara iui omtirea avea nevoe mare de ir&ne. în lokals se» s’a rsndsits generalissims fratele nels mai miks din Kaminski Nikolae k Dsnx ordinele anestsîa, fratele se» Sergie a nlekats ks omtirile de la Xirsova assnra BabadagslsT, ure ka re lsmds-1», s’a dssă îndată as»nra Rasgrad»lsî mi a Koslijrjeî. Akolo aflxnas-se omtirea tsrncaskT» s»b 'faimosul» rEexlivan-IIama, s’a srmat» betelie mare, în kare, dsux msltT& vărsare de sxnge, viktoria s’a ales» în nartea l»î Kamin ski. Rsmiî, sfcrDiinmds k» totsls ne ineminî, a» l»at» o mslijime de snoliî, stindarde mi nrisonierî; între awemtia era însămi Uexlivan Ilama, nrinss la Koslina dsnx o amr.rare eroikt, sns Arau» Ilama, mi Domnul ; Skarlat» Vodx Kalimax» 2 karele se rănise în betelie mi se nrinsese de generalsl» Lantof la Rasgrad. Ile a\remtia, înnresnx ks alijii, î-a» trimis» în Rssia. Generalissimsls Nikolae Kamenski, koborcmds-se dsnx aneasta la Silistra, a mi îmienst» a o bate ks tote nsterile sale. Aîansls llikogls, karele se afla într’xnsa, de mi s’a anxrats ks mslts eroism» mi s’a ijinsts mal mslte zile, dar în nele de ne urmii, vxzxnds-se forte strsmtorata, s’a nredat» ks kondiijisnî; mi, emind» din cetate ks omtirea mi ks togi loksitoriî, a trekst» neste Balkanî. Atsnue Kamen ski, amezxnd» înkx sn« nod» în drentsl» Silistreî, a trekst» ks tote omtirile neste Dsnxre. Dsnx ayeasta, înnresn'tndsse mi ks armata kare era ssb fratele se» mi karele se în torsese de la Babadag mi Rasgrad, a nlekat» ks natrs-zem mii omeni mi, trekxnd» neste Balkanî, a ajsns» la Illsmla. 1 între aneste destitainds-se Mitronolitslă Dositei», îmm&ratslă Aleksandre a trimisa de la netersbsrgă ne Ignatie Mitronolitslă de la Arta, karele a fostă în kanală biserineî m>nii la înkierea ni'jei. 1 Anesta, viind» dana; Alessandrs Vodi Xangerli la Dragom&nia Eforiei, mi fik^nda-se îmnsrată Saltană Mastafa, ne Xangerli l'a destitsată, îar ne auesta naminda-lă Domnă ală Moldovei, l’aă îmbr&kata ka kaftană dani; obi'ieîa mi l’aă trimisă în tabosra omtireî.

24S

ISTORIA DACIEI

Cetatea aceasta era anirati de o orntire destul» de numiroşi, sub komanda Vizirului Kioru Iusuf llaraa. Rumii o assedian, însi nu din tote nirgile din kausa nosirjiuniloru sale anormale. Assediulu a ijinutu mai doi luni, în kare timnu au fostu multe bitilii ku nerderi din îmbe mrijile. Intre alijî generali însemnagi, Rumii au nerdstu mi ne unu generalu-maioru, numi tu Ilanadonulo, barbatu ku talente rar! mi de origini Greku din Insulele Mire! Egee, karele a fostu tinguitu afotu de Rumi kitu mi de torjî konsîngonii seî. Generalissimulu Kamenski, vizindu ki nu note kuueri n etate a dum o animare afotu de eroiki din nartea lui Kîor Iusuf-FIama, mai alesu ki-i linsîa multe din «iele trebuitore nentru unu assaltu, s’a întorsu si assedieze Ruiimiukulu. Dar Aîanulu de akolo, faimosulu Bosnaku Aga. avmdu o nume roşi orntire aleasi, afotu de bine întirise netatea în kitu o fikuse neluabili. Kamenski, arubiijionindu-se a o lua nu mai de kitu, se determini a o lovi ku assaltu. Ama dar, fikmdu-se tote nrenarativele mi dindu-se semnalulS de as saltu, s’au renezitu omtirile din tute mrnile asunra ziduriloru netirjei; dar dum gremala ingineriloru, kari fikuse skirile nrea skurte, duni diversele intrig! ne urmau între generali, kari nu nuteau suferi manierele asnre mi barbare ale gene ralisimului, dum eroika mi neaseminata vitejie ku kare se anirau Turcii, tote onintirile mi sakrifii^urile Rumiloru au •fostu nefruktose. De la xiea întiî nivilire s’a unisu unu în semnata generala de artilerie, a nume Siveru; duni aneasta -au kizutu, ne lingi ziduri iui în inanguri, o mulijime de solda n,î, ofiţer! mi generali; kinî Turcii de ne ziduri nu se servîau numai ku tunurile, ku sibiile mi ku nuintele, dar mi • ku kose, ku sekurî, mi alte instrumente omontore. Ku tote aceste generarulu Baxmetîu totu a risbitutu ku vre o ontu sute de soldarji în liuntru în cetate; dar, ajungmdu mm la unu loku anrone de geamie mi vizindu ki nu vine dum dinsulu nimeni karele si-lu sekundeze, ne lingi aceste vizindu-se înmromkatu de Turm din tote nirrjile, abia a nututu si se întorki, nnitu în doui lokurî ku lovituri de numki.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

249

în anestu assalts au ktzutu neste ontu mii (le soldau,! alem!, mal mulg! general! iui kolonelî, mi o muluime de o.figeri ma! inferiori. Generalissimulu, vtztndu kt dsriT> att•ta nerdere în armate n’a nututu lua netatea ks assalts, a ltsat» numai o narte de omtire ka st o gie Inkunj urata: dar ks nea ma! mare narte s’au dus» din sus» de RsmaîskS, la lokulu ne se nsmeinte Batini, unde era tabăra nea mare turneaskt. Akolo era neste natru-zen! de rai! de omtire ku Insalali Axmetu-Hauia, ku fii! Albanezi ai luî Ali-ITama Tenelenli mi ks algi! sub Seraskerulu Kusangu Aii Dama. Runiiî, de mi ma! nsginu numeromi, ntvtlesku asunra omtire! anemtia mi kantta o învingere strtlsnitt. Abia a treia nar te de omtire, sub fiii! lu! Ali-ITama, a nut.ut» sktna ku fu ga ; o a treia narte a rtmas» ne loks luntendu se ntnt la nelu de ne urmii soldat» sub Seraskerulu Kusangu Aii Ha ina; îar restul», sub Insalali Axmetu Ilama, ku ma! mulg! ofigerl, s’a trimis» sub eskorte în Russia. Dar tote nrovisis-. nile, tunurile mi strindardele au ktzutu în miiînile Rsrnilors. Dunii aneastt strtlsnite viktorie, Rsiui! s’au nuss de au assediats tote nettnile de ne tangii Dunăre, mi a nume Rsmnîskulu Gîsrgîsls, Nikonole, mi Tsrns. Singur» Vidinuls ramase neassediats, fiind» kt Mola Haina, karele luase loksls lu! Hasvantogls (ne murise de mdrte fireaskt) se nsrta ku nolitegt kttre Rum!, mi fiind» kt anemtia, ksnosktnds ttria netageî, kttau st snikuleze tiranul». Horkurt înst ks tote kinurile ka st» îa netatea Ada-Kalesi, kare st aflt ne o insult între kataraktele Dunţreî mi este neanroniatt; dar ku tote nromiterile ne ftkurt luî Renen-Aga, karele o komtnda, nentru ka st o dea, el» ninî într’unu kins nu voi a se înduuleka. în intervalul» anesta. a sosit» mi fiîslu faimosului Suvarovs ku ninnî-snre-zene mii ostam! alem!. Anesta, dunt ordinul» generalissimuluî, treks neste Dsntre; lut Hlevna mi se întorse eartm! în geara Romtneaskt nentru ka st netreakt earna. Atunne viindS mi generalissimulu Kamenski în Bukuremtî, a netreksts tott earna înnreunt ku gene-

250

ISTORIA DACIEI

raliî mi ks boerii iiBininteni înjoksri mi veselii neîntrersntc. Dar în nrimBvara anslsî 1811, generalissimsls se nregBtea a trese ks tote omtirile (în nsmBrs neste 70 mii) neste DsnBre, ka sb loveaskB Adrianonole mi kîars Konstantinonole, nentrs ka ks aceasta sb sileaskB ne Ilorta a fase naşe, fiinds k'B Rssia era ameninţata de rBsboisls Fransesilors. înainte de nlekare îiisb, ne la - kam&tsls lsi Fevrsari, a dats sns bankets mare tstsrors generalilor!» mi kanilors omtirei. Ileste trei zile xBterBnds-se a nleka, nentrs nlansls nreziss, de o data se bolnavi mi se onri. Boia lsi era neksnosksta nentrs medicii, mi din zi în zi se întarea. S’a bBnsitâ ks înkredinţare k'B Far fi adxnats ks otravB, mi ks aseasta î-ar fi venits de la fiîsls lsi Ssvarovs, karele era sns oms nlins de rBstate mi sBlbateks ka sns srss neîmblânzite. Ilentrs aceasta îi mi veni rBsutatire nrovidenţiata, kBsî ns tarzis se înekB în ana Rimnikslsî, kîars în loksls snde nemsritorîsls tatals ses înBlţase trofeele gloriei sale. Dar neferisitsls Kamenski, bBrbatsls asela adorabila mi meritoss, falmossls generassima mi lasda îmnBratslsî mi a natriei sale, simţinds k'B i se anronie mortea, a nlekats sb meargB în Rssia; dar marinds ne drsms, în mijloksls gloriei sale, mi în vBrsta sea mai frsmosB de natrs zesî ani, îi dsserB kornsls sure îmmormBntare la Odessa. In loksls lsi Kamenski se rrmdsi generalissims gene ralsls Kstssofs, karele sosi în ţeara RomBneaskB în lsna lsî Martie. Generalsls Kssnikofs, dBnds-mî demissisnea din Ilremedinija gereT, fs înloksita de Senatorsla Milamevisî. A^esta a nsrnits Vise-ITresidenta mai întaî ne generalsls HisiroJ|, anoi ne generalsls Steters, an oi ne generalsls Komnino, mi mai tarzis ne generalsls Renninski. Nanoleona, îmnBratsls Fransesilors, înkredinţBnds-se kB omtirile Rssemtî se întinseserB nBnB în sentrsls Tsrsieî la Illsmla, a însensts mi els (kîars înainte de a însene rBsboîsla) a-mi mimka omtirile kBtre inBrjJjjfe Iloloniei snre Tilsits. Rssia, vBZBnds mimliBrile aseste, a însensts mi ea a-mî trage omtirile din Moldova mi ţeara RomBneaskB kBA

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU J.

251

tre Bassarabia snre Nistrs, ltstnds nrea nsijine nentrs naza uettijilors de neste Dsntre. Generalissimsls Kstssofs, trektnds Dsntrea, mi-a amezatS tabtra ltngt Rs imisks. Omtirea tsrneaskt aste date-I» amtenta. IbrailS Nazirs Axmets-IIama, nsmits VizirS în loksls destitsatslsî Kiors Isssfs ITaiua, cIeananogls Harnt ks trei tsîsri, fiiîlsi Aii ITaina Tcnelenli, Msxtar ITaraa, Aii Ilama mi alyi riaiiii mai mini komtndas o ointire aleasa ka de nafcrs-zeni mii,' Anatoliijî, Albanezi, Dunăreni mi Ieniceri. Omtirea lsi Kstssofs, ks tote kt ns nsratra mai raslts de m6se mii omeni, a stats înst a farTi de Rsmmsks mai mslte zile mi s’a bttsts. Dar de la sns timns, vtztnds kt inemiksls are nsteri mai ssneriore, soldaijî entssiasti mi komandannî esnerimentaiji, s’as trass în ltsntrsls uettijeî Rsnmiskslsi \ Kstszofs, vtztnds kt nki akolo n’ar fi nststs st se ijie, a vorts st strice netatea; dar neavtnds timus, a ntrtsit’o nsstie, mi a treksts ks tott armata într’o nonte neste Dsntre în n,eara Msnteneaskt. Aine mi-a amezat« tabtra anrone de GisrgTs, fortifiktnds-se ks manijsrî snre antrare. Tots odate a dats ordins n el ors-l-alte kornsrî, iie eras îmnrtmtiate ne la neteijile de neste Dsntre, ka st le abandoneze mi st vie ksrtnds în ajslorsls ses. Rsmiî ne oksnas Nikonole, Silistra mi Sistovsls, sftrtmtnds nettgile mi arztns oramele, as rtdikats de akolo nsijinî Itksitorî kremtini ks dtnmii mi as treksts în neara Msntenea skt. Dar ks tote kornsrile venite în ajstorsls lsi Kstszofs, armata sa ns trenea neste nsmtrsls de onts mii omeni, nre ktnds anea tsrneaskt de ne6te Dsntre în tote zilele se adtogea. Vizirsls, gtsinds Rsmnîsksls demerts, a intrats în els mi de akolo îmi regsla nlansrilc ks înlesnire. O narte din omtirea tsrneaskt, xottrtnds-se a lsa ofensiva, a treksts într’o insslt ne este intre Rsmnîsks mi Gîsrgis în Dsntre, mi kare era anroniatt de tabtra rsseaskt. înterinds-se akolo, ns înneta a lovi ne Rsmi în tote 1 Iltut aiiiî astorîBls u’a snass îukx întenmlarea lutreî RsiunlskBlBi de (Tradxkztorîsls). kttre Rsraî.

252

ISTORIA. DACIEI

zilele. Acemtia de mi se gineai* nsmaî în defensivii, ka tote aceste, rtsnanztnda la foksrile Tarcilor», le fir,cea simţitore striktcîunî. Katuzofa, vtztnds-se în nosiţiane nerikalosii, a skrisg la Moldova ka sii se întorkt omtirea de akolo mi st-î vie în ajatoria. Tota o daţii a ordonatS ka sii se ridme snitalarile din Bakaremtî, mi sii nlece snre Moldova. Ltkaitorii kanitaleî, vtztnda riidikarea s ni talurilor» mi atataror» ameztmintelor» militare, lakra 'ie nresnanea rctragerea totalt a Hainilor#, a» venit» la snaîma nea mai mare; mi attta boerii ktta mi înălţimea, a» încenat» a se nregtti de fugt. Dar între aceste a sosit» generalul» Markof» din Moldova ka ana korna de omtire în ajatorula generalissimslsi. Aceste înttritari înst ns fusert în stare ka st goneaskii ne Tsrgl din ins»la uitate; mi acemtia, antraţî de tun»rile mi de bateriile din malulsl» Ramciakalaî, trecea» ne încetata în insult, în kiit» namtrsls lor» se saea la trei zeci mii. Vizirul», ks tott omtirea ce adusese ne insalt, na kateza aii easii din ea mi si* ntmeaskt ne ntmtntalu Romtnesk». Kaasa era neutru kt se temea st n» dea nesto vre o kurst de a Rsmilor», mai ales» kt vedea în ktteva lok»rî mai din sus» konstraindu-se btrci, lakru ce 18 nanea . la btnsealt ka st nu i se tae kalea din armt. De aceea, ltstnd» ne Heananogla în insult, a trekata îndtrtt» la Ram-ciukS ka st adakt mi rtmtmiţa omtireî de akolo, kt ama, ka nuteri sigare, st intre, în ţcara Romtneaskt. Illanala se» înst se naralist: tote cerktrile, ce ftkase ka st îndu plece ne fiii lai Tenenleli la aceasta, fasert ftrt de folos»; acemtia se'refasa» ka îndtrtnicie, ziktnda kt avea» ordin» de la tattlu lor» ka st na treakt Dantrea nici o datt, mi -kt de ar» trece an» ris ama de mare se tema kt na se vor» maî întorce. Katuzofa, vtztnda nekatezarea Turcilor» de a înainta, simţind» tot» o datt mi neînţelegerile dintre Vizirul» ks fiii lai Ten elenii, aflt ka kale ka st nrofite de okasiane. Ama dart ftrt a nerde timn», komanikt generalului Markof» nlanula se» mi, în întsnerekal» anei nonţî, acesta trece ks

PARTEA IV. EPOCA IV. CATU 1.

253

divisiunea sa ue vase de neea narte de Dunăre, neva mai din sus» de Rumniuku. Illanulu acestei esnedigiunî era ka st kalne ne neaintentate tabăra inemiks nii SE anune bateriile kare erau ne malS de antra» insula. Lukrulu se essekufe de minune: trecerea lui Markofu se urmii în liniuite, mi ti nere, ferii ka Turn ii st» simgii mskar neva desnre o asemine stratagema. Abia se feli&se zîot>, mi, nim’a nu r&s'&ri surele, Turniî se nomenira ku mirurile Rumiloru în anroniere, viind» ku uami renezi, mi ne Kazani sburindu ka înarinagi asunra taberii lor». Snaîma mi groza f» generalii: totii tabăra a kiizut» în'tr’o amegiturii ne deskris'L: ns se auzea de k^stu sberete mi strigate de Gîasrs bize bcisti, adekii koinii nc-as kdlkatS, — mi fle-karc kiiuta st> fugii kare în kotro ka sii-nii afle mântuirea viegeî. Rumii atunne, lu^ndu-i înainte ku kavaleria mi ku baioneta, îi manela» ferii krugare sau îi nrindeau ferii onunere, Fi»rT> multa întârziere totii tabăra turneask't ltazu în nuterea Rumiloru. Anemtia nrinserii tote nrovisiunile, tunurile, stindardele, munigiunile, armele mi korturile, între kare era mi însumi kortulu nelu bogat» alu Vizi rului (ne kare l’amu viizutu mi eu), karele fu trimis» îndată îmniiratuluT Alessandru. Vizirul», karele numai singur skimase de aneasta surnrindere, fugea sure fflumla ka vai de kanulu lui; iar fiii lui Aii.Tenclenli, au anukatu kiitre natria lor», fora sii se mai uite îndurat». Kiitu ne ne erau st> se nrinzii mi Muraxamii, Galibu-Efendi mi nei-l-algî ku Beîzade Dumitrie Muruzi. Atunne anukimdu-se mi bateriile, sau taeatu totu feliulu de komunik'Bniune dintre Rumniuku ku insula, mi Rumiî, ku tunurile turneinti, s’au nusu a bate ne Turni din

insufe. Turn ii, în insula ne okunau, era» ama de bine înterigî ku mangsri mi ku kasemate (kasarmiî ne sub nsm’BntS) în ki»tu totu nuteau suferi bombardarea kare-î lovea din anrundoii malurile Dunărei. Dar aneasta stare de an&rare nrelungindu-se mai multe zile, mi neavimdu, nrekumu s’a zis», nini unu feliu de komunikare, nenutandu kinita de nikaiiri nrovisiunî de nrunkare, desnre kare nu fusesera bine kimu-

254

ISTORIA DACIEÎ

iu>î> ajsnsen la ama mare ne^oe în kftts îmî mţBnkas kaiî. Din ka«sa nstrimentslsi mi a «mezelel, kare în earna acea sta era înfrikouiato, s’a înksibats în tabera lors o mortali tate înfrikomate, kare îmnsn,ina nsmiirsls mai renede de ki»t« nsboisls. Vizirsl», karele lisase tote în diskreiiisnea Rsmilors, dbnib ne a ajsnss la IUsmla, vTiZTmd» ki» n« mai note nrelsngi nsboisls, a trimisa narlamentari de as nersts înnetare de arme mi nronsnerî de nane. Ile la kanfctsl» lsneî Xoemvrie s’a faksts armistiiisls, mi s’as deskiss konferinije în Bsksremtî snre a negoijia desnre nane. Dar înainte de aneasta ^leananogls, karele komtnda Tsrnii din inssl-s, dsiii» ne a ssferits natrs-zenî de zile linsa mi nevoile nele mai mari, în fine a nlekats nerbinea mi s’a nredats. Nenoroniyiî Tbrnî, dsnii ne a» densss armele, fssen adsrni ka nrisonierî în nsimir» anrone de ninnî-snre-zene mii la Bsksremtî. Era sns lskrs dsreross de VT&zsts starea în kare ajsnsese aneaste omenire ssferittfre: omenii semimas ka lnnds ar fi emitS din morminte; nalizi mi vestejirii în k&tb ns se deosebias de kadavre; abia se iţineas în ninore de stabinisne mi abia nsteas anta kţ le e fome. Anemtia fsn Minimi îndată sab eskort'B în Rssia, mi nei mai mslijî as marits ne drama; iar Heananogls f« onrits în Bsksremtî, tratata ks ksviinii’B mi libera de a netre^ne în bsmi voe dsm& rangsls mi karakterals ses. Vizirsls Axmet-IIama, akssata kt înadins» a bogata omtirea în inssl^, nentrs ka s^ o tradea în mina ineminilor«, f« destitsats. în lokala ses se nsmi Vizir» Xsrmidllama, ks nleninstinjiTi ka s% termineze mi nanea ks Rsmii. Tot'L earna mi nrinrBvara anslsi 1812 Msraxamii se negsijaa ks generalissimsls rssesk Kstssof mi ns se nsteas învoi, mai ks seam£ nentrs artikolsls xotarslsi. Rsmii nereas aerile Ronnmemtî mi DmrLrea drents xotars; Tsrnii se onsneaa. în fine ne la lsna Anrilie se învoira ka soi desnarto Moldova în dos, mi st» se nse xotars ne Ilrsts; astfelis Basarabia ks nele ninni jsdeiie din ea mi ks netoîiile tsrqemtî de ne Eistrs mi Dsn'bre nmaserl Rssieî, iar

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU 1.

255

Moldova mi ijeara Mbntcneask* r*inaser* ka mai nainte sub domnirea Ilorrjeî. Dbn* akordslS anestoră învocli îns*; Vizirblb, karele se afla la IHsmla, înt*rziea de a sbbskrie aktblb de naşe, mi, f*r* a dekiara onsnere, am*na lbkrblb din zi în zi kb felîbrite nreteste. Kabsa era k* Bonanarte îmn*ratblb FranTiesilorb, nornindb o esnediniyne teribil* assnra Rbinilorb, skrisese mi Ilorijeî îndemn*nd’o ka s* aib* r*bdare mi s* nb lase armele, nromiij*ndb-î k*, de nb se va sbnsne st*raingelorS Rbsieî, elb va mijloci n» nsma! nemtirbirea teritoriblbi seS, dar înk* va isbsti a-î îotorse în kbr*ndb mi Kr*mblb. Dbn* aceste îmnrejbr*rl, trimiij*ndb-se mi Vizirslbî skrisorile Ikî Nanoleonb, dbn* obiyeis, elb întigziea de a da xot*rirea definitiv* uentrb kondiijibnile ir&nei. Iar Rssia, v*z*nd esnediijibnea fran'ies* viind assiir*-!, se vedea at*t de str*mtorit*, în k*tb dak* ELdrta arS fi st*rbită, ară fi f*kbt’o s* rensnn,e mi kiars la 1 barea Bassarabieî, nsmai s* înkeie nanea. De aueea, v*z*ndb înt*rzierea aceasta, Rbsia a arbnkatb tot* kblna assnra generalisiinslsî Kbtssofb, — mi destitb*ndblb, a trimisb în lokb-Kne Admiralblb generalblb HbjHakofb, kb ordinb ka s* termine nanca kbinb va nbtea mi s* se întork* k*tb mal kbr*ndb kb omtirile în Rbsia. Kbtbzofb s’a am*r*tă tare de insblta xjc i se f*»iea; na l*satb îns* kabnS altblb s* kbleag* frsktblb gloriei sale; xii, kbnib a abzitb k* kabinetslă l’a destitbats, în dat* a tri misb la illbmla ne generalblb Barojji k*tr* Vizirblb, skriindb-î demsivb mi l*rabritb k* saă s* sbbskrie kondin,ibnile n*Heî, saă s* r*snbnz* k* nb voemte, nentrb ka s* reinxiean* b*t*lia; ar*t*ndb-î tots o dat* k* dak* va trene înk* o dat* Dbn*rea, atbnne va fane n6te învoele kb totslb în alte kondirjibnî de k*tă aceste. Vizirblă, nekbnosk*ndb înk* bine temerile Rbsiei mi nerikblii xie o aineninn,aă dbn* esnedigibnea frannes*, neavjindg tot» odate uitire desnre skimbarea generalissimslsi, v*z*ndă ne l*ng* aueste k* a nerdbtb at*te omtiri mi at*te setau., a sokotitS te date KstssofS ar mai treue odate

256

ISTORIA DACIEI

Dbir&rea, nstea 6T> adbk* totg imneriblg în nerikolb; de aneea, bîtfcndg nromiterile mi înssfficiţirile lbî Nanoleong, a rxsnsns» în skrisg lbî Kbtbsof» kii n’&n'B în ninm-snre-ze^ie zile va avea fort sminteala aktblg de naiie sbbskrisg mi ratifikatg dbni. tute formele; totg odatoi a datg mi nresentarî însemnate generalblbî Baroiji, koindg s'a întorsg. Noblis nbmitb generalissim», xIiiieakofg, viindg în Iaiuir a nlekatb în datt kb mare graboi so> vie la Bbkbremti. Dar în ajsnbld sosire! sale a sositg mi aktblg de nane, ne la kain>tylb lbneî lbî Maîb, karele s’a datg în nrimirea fostblbî generalissims Kbtbzofg. La 2 Ibnie s'a fekbtg skimbarea aktb'rilorS mi nanea a lbatg întărirea definitiva. între kondiijisnile stinblate era snb artikolb adontatg, karele ksnrindea ka stomimirea Rbinilorg în ijerile RonvLnemti sii se nrelbngeaskoi noimi la d«na Oktomvrie, în kare timng sii se re trage omtirile din rjearii, si. sc radine snitatele mi kannelariele, soi se libereze nrisonieriî din îmbe noirijile, mi soi se ii.fbeaskT. sokotelele dintre abtoritiiijile Rbseintî mi noiinointene. ^>ng artikols stinala Ka Domnii în Moldova mi ijeara Mbnteneaskoi soi nbmoie ne kite mente anî, mi întoirîa Xatixsmaibmyib kare se fokbse în zilele lbî Sbltang Selimg nentry nrcvilegiyrile amoindbrorg ijerilorg. Db'ni venirea Admiralsls! Mbieakofg în ijeara Romoineaskoi, Kbtbsofg s’a întorsg în Rbsia. Nobls generalissimg, ne mai avoindb a se oksna kb trebile militare, (fiindg kt nanea se înkeease) a în^ienbtb a se okbna kb nele nivile. Elb a desfiinţat?; moisbra întrodbsoi de senatondg Milamevinî ka la fie-kare jbdeţg soi fie ne lungii neî doi isnravnini ronmii mi koite bnblb Rbsb. A desfiinţatg mi ne Uresidentblb Visterieî; iar în lokblb Vine-IIresidentblbî de Divang, a romdbitb eforb (sag ministrb) ne marele Bang Kostaki Gika, ka rele era mi Generalb-Maîorg Rbseskg. Astfelg, regbloindg totoi administninîbnea, mi înkredinţoindb-o în m-Lînile boerilorg n'&mîntenl, în fine ne la Ibna Sentemvrie a noiroisitb mi elb ţeara. în brma lbî niimisese nbmaî generalblg Jaltbxing; acesta a rxdikatb ne le de ne brmoi orntirî rbsemti mi a^cniitg din ţearoi în zioa de 2 Oktomvrie a anblbi 1812. In-

257

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

data dsn'R emirea Rumiloru, a venitu marele Bang, Georgie Argironolu ka Kaîmakaniu alu noului Domn?? nmduit», mi a luatu k'Lrma ţereT. Innreumi ku Râmiî s’au dus» din ţcan iui dos fami lii din boeril mari, mi anume: marele Vorniku Konstantimi Varlaam mi marele Vorniku Ştefan» Bi.rk'Rneska; iar Mitroriolitul» Ignatie mi marele Bang iui Gcneralu-Maîoru Kostake Gika au Irekut» la Viena. Esnediţiunea asta de mese ani a Ruiniloru în kontra Turuieî, a fost» mai multu de nagubii de kfctu de folos» ncntru dimsa, sokotindu-se nerderea omtiriloru mi keltuclele uele mari ne a avutu. Niui odiniort ka asb& date Rusia n'a skos» atetc omtiri a fa ni din ţeara sa. In kursulu anestor» mese ani s’au koborttu neste una sute ninui-zem mii de 6menî, din kare ucig nuţinu treî-zenî mit s’au nerdutu în asedierile mi asalturile ueteţilor» mi în beteliile teţime ne au avutu; Tar neste uinuî-zeuî mii au murit» în snitalurî de n>nî, de tifusu mi de diverse bole kare le s’au kausatu din nenotrivirea klimatuluî. IlrisonierT înst nrea nunini au ki.zutu în mâinile Turnilorg. llrin analogie, mi keltuelele fokutc ku atete omtiri mi în ateta timiiu au fost?4» nrea mari, kiindu kiimtigulu loru a stătu neînsemnata. 1 Mare strumiinave însT, mi mari greuteţî au suferitu loknitorii perilor» auestora, din kausa abusuriloru fokute de Rumi. Bunul» mi filantronulu îmniiratu Aleksandru, ku tote k’R vi,rsa visteriile sale fon, kruţare, trimiţând» neînnetatu la milione nentru keltuelele omtiriloru, ku tote k*B or dona ku asnrime ka st, nu se asunreaskT, fokuitorii, mi, k'B nentru transnorturi, nentru nregT,tirea mi îngrijirea anieziiminteloru mi nentru nrovisionarea artikoliloru de îndestu lare, STi se nfoteask'R fie-koiruîa ku bani îmnT»n>teiutî înda tă; ku tote aueste însT, Generalii Rumi, ne administrau ţeara, mi mai ales» funcţionarii uivill (nrekumu Ilresidcntulu Kusnikof, Senatorul» Milamevinî, Viue-TTresidenţiî mi alţii 1 Luarea BnssarabieT autoralS nu o sokotemte. (Tradu ce l o viu Iii.) 17

268

IS'rOKÎA DACIEI

de la mare înmii la raika) fiinda dedan.1 la rănire mi la nesaîiiS, kaasaayele mal mari abasari: banii îmniritemti, în lokS si, se keltaeaski nlitinda-se nrodaktari mi transnortarî, tre'ieaa în nangile lora nrivate: iar ne bieijil likaitori.. kari-î nriimiseri ka kremtini totS de o kredinn,i mi kari se giiblaS a-i servi întră tote ka ne nimte franj, îi desbrikaa sab felîarite lunari firii niyî o konmtiiniji, îi însiryinaS ka diri grele, îi silîaa la lakrarl neste natere, firii mtirea mi voea îmninteaski, mi kindS se yereas nrovisiani de îndestalarc le laaa îndoite mi întreite, mi anoî, întrebainginda-se yele de nevoe, nrisosalS îlS vindeaa earirni la likaitori ne bani mi se înavaiiiaa. Fankrjianile nabliye înmii în atita se degra dări, în kita ajanseseri ka o mărfi: le vindeaa ka la mezatS, mi le das na ayelora ye aveai karakters mi vrednicie ka si hz norte, lii ayelora kari oferiaa mai malti miti. Enistan.ii kfartirarilora fiyeas grozivii: ne de o riarte laaa kontribai£iane lanan de la nronrietarii de kase, iar ne de alta grimidcaa soldan.ii în nanura mai marc de kita nateaa înkinea în kasele sirayilors ye. na nateaa nliti; ne lingi ayeasta îndatoreas ne gasde a natri ne soldan.ii din kfartin, nentra ka ei si-mT însameaski nrovisianile desti nate... mi altele de asemine kare na se mai uina minte l. Ile lingi ayeste yeî mai maliji dintrînmii tntaa ne likaitorii kremtini, bocri sas nromti, avaiji sas sirayi, ka ne kredinyîomi mi nelegiaiiji, naminda-î ka norekla Maldavan, ka re în limba lora e sinonims ka barbara mi mojiks; mi daki ana Rass întilnea ne ans Romina, îls skaiua ka desnreija mi bajokon, naminda-ls Tsrcu,ki-dsxs, adiki snirilS lurnesftS, lakri. ye niyî Taryii niyî Evreii na întrebainijeazi kitre yeî de alţi lege ka ei. Dar tote ayeste se ftyeaa fi inda ki na era luna st, ajangi nimiki la aazals nrea ba nala! mi drentalai îmnirata, kiyî komandirii mi Ilresidenijii nrevegîaa ka asurime ka niyî si mcargi yineva la Ileter1 Asemine lskrsrl IearaS vizstS mi eS ks okasisnea oksniyîsnilorS rsSemtî la 1848 nini la 1850 mi de la 1853 nxns la 1854. (Traduks loriul#).

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

259

sbsrg», ninî st dea vre o ssnlikt kttre îmiitratsl»; ne ltngT> aneste, kîar de ftnea cineva «na ka aneasta, eî aveafc mi ne Itngt ksrtea imnerialt, kîar dintre konsiliarî, komnli'iî la fantele lor» de rănire mi de abss«rî. In fine, ftktnds-se nanea, a8 sktnat» bietele rjeri de nevoi mi gre»ttijî, intrtnd» s«b regim«l« de maî nainte; îar bîeijii lT>k«itorî aS rtmaşs desbrtkaiţi rai strtmbtttijiii].

Domnulu LXXXVL Ioană Vodă Caragea. Anesta era fiîsl» l«î Geovge Karagea marelaî Drago man» al» Ilonjei Otomane mi nenot» l«î Nikolaî ! D. Chr. Vodt Karagea. Dani) aniderea l«î Beîzade Aleks 1812. Ssg», ftktnd«-se mi anesta Dragoman» în anslS 1708, f«se destitsat» d«riT» sna an» de fonkrţionare mi ssknedats de Beîzade Ioan» Karagea. Anosta msrindS neste vre-o trei-zenî zile. s’a ftksts în lok»lx se» Beîzade Dimitrie Msrszi, karcle, în timnxl» rtsboîxlsî, d»ktnd» se ks Kcxaîa-beî Galib» Efendi mi k» Vezirsl» la Ulamla, fu înloksit» de Snttarîsls Bibika. Dsnt ne s’a înkeeatS nanea, de a doxa ort s’a rtndsit» Ioan» Karagea la Dragomtnia ITorijeî. Ns ttrzi» înst Hurta, xottrtnds-se a nxmi ne Domni! Ilrinniriatelor», a rtndsit» la Moldova ne Skarlat» Kalimax», karele f«sese nrins» rob» în Rssia, îar în neara Manteneaskt ne Ioan» Karagea, karele de treî-zenî zile era Dragoman». Anesta s’a înftu,imatîi S»ltan»l»î, dxrri» obineîs, la 24 A»g»st», mi ne Ia înnenat»!» 1»! Oktomvrie a nlekata din Konstantinonole ka st vie în jjeart. Atxnnc s’a» desktntipnat» mi neî doi franî Marszemtî: Beîzade Dimitrie, »n»ls din Msraxamiî rtndxin.1 nentrs fanerea ntneî, akssata nentrs kt ar» fi sttr»its de s’a dat» Bassarabia Rssieî, f» tteat» de ktire Vizirsl» la IUsmla; iar frate-ses, Beîzade Ilanaîotaki, f» tteat» în Konstantinonole, îndatt ne adssesert kansl» fratelaî se». Kassa nrinninalt nentrs nerderca anestoj» doî franj. a fost»

260

ISTORIA DACIEI

mai kb* seanns fiind .îi kT> s’aă îngelesă a fi filoramî. llerderea acestora doii nersune stolănite a fosta mare nagabt iientra nemală nostra \ fiind» ki>, ka karakterala mi kalitaiţiic Jor# cele rari, aă takată mare onorc nagiaueî ndstrc; de aneca a» mi fostă utanmi de tdtT, lamea. Ioană Vodb Karagea, iilekimdă din Konstantinonole, s’a onrită kiiteva zile la Vizirală, ne era la IU «mia, uentrs nimte trebî nartikalare ale sale. Ile la kan'r.tală laî No eravrie a intrată în geara Rombiieask^ mi în zioa S’Lntalaî Sniridonă. la 12 Dekemvrie, a venită în kanitata mi s’a ainezats ne trona ka totL ceremonia kavenitb în bakaria mi veselia ge nerata. în anală anela a fostă earna ama de grea, în kit8 de mal malul sekoli note na se întmnnlase: era nova neste natari», înkită semăna a argic damnezeeaskii, înadinsă trimisa nentra ka st> se întagimeze scena nea mal tragiki» mi mal tari» de essenmla în nastiarile ncle întinse mi nem^saratc ale Rasiel. In earna aneasta rebelii kfttre DamDCzeă mi îmntraiji, inemiuiî komanî al omenire!, nemîanea moralifcbgeî nablice, miesmele neamariloră krcmtine, s’aă mal bine zikamda (danii Teologala mi Evangelistală Ioană) bimarile nă sturel, laminagl întră intancrikală nerzxreî, Frannesil, niî-aă tasatS akolo ka togii osele mi s’aă nrimiistaită, ka în deşertai» ŞinaTalaî Evreii rebeli în kontra lai Damneze» cela! nrea înaltă 2. Aceasta fartauii ernatekib, domnind» mi în geara RomTmeask'ij, a kaasată o malgime de nenorociri, nerziindă mii de vite mari mi mici mi o malgime de omeni uc kari î-a anakată timnala ne kiimniî mi ne dramarî. Noal» Domn» a încenats st> se ok»rie de trebile gereî, sirgaindase tarii obosire sii adak'b trebile în orimdaeala loră de mal nainte. Mitronolia gereî, fiind» viidavii, Domnsl», nrin îngelogere. mi ka boeril, a namită Mitronolita ne Nektario Eniskonală Rimnikalaî, namindă în lokala acostata ne egameiiaE A

1 Aice âatorslă vorbemte ka Grekă( Traducătoriulii). 2 Dans aceste enitete mi aseminiiri se ksnomte kostă de filorssă eia bîc (Traducătortulii). tală autori#.

PARTEA IV- EPOCA IV. CAPU 1.

261

MT>m>stireî Govora Kir GalakfcionS. Dar ne la kanoitulu luneî Dekembri s’a snoi!ma>nfat.s Domnul*» de anrinderea forai de veste a Kunjeî Donmenitî, kare întro nouţe s’a mistuită de flako,ri. Iar ne Ia luna Martie a anului 1813 s’a întoimnlatu mi trecerea lai Ramis-Haina nrin jjeara RomiineaskT», dunT, kare s’a mi uuisu. Ramis-IIama, dunT» revolnjiunea Ieniueriloru ne timnulx luî Sultană Maxmudu în kontra lu! Baîraktaru Mustafa llama mi a Nizara-Gedituluî, trekuse în Rusia la IletersburgK. Akolo îmnoiratulu Aleksandru î! dase tote îngrijirile mi tute onorile kuvenite, în resnektulu meritelors lu! nersonale. Sul tanul» Maxmudu însă. nu luneta de a-i skrie mi a-lu îndem na soi se întorkoi eariimî la Konstantinonole, nromiijaindu- î favor! mi distinkniun! onorabile. In 'iele de ne «rmT> Ramisllama se îndunleko», mi nlekai, luorndu mi skrisore autografa, din nartea îmin>ratuluî Aleksandru kiitre Sultanulu, nrin kare-lu rekomanda ka kredinuîosu mi kanabilu de a fi folosi torii» intereselor*; îmnoii-bi^ieî. Dar tokina! aneasto» rekomo»ndoiuiune era kontrarfo nolitîue! turucmt! mi fatafo nentru rekomaindatb: Sultanul*»’, kunoska>ndu karakterulu mi valoarea lu! Ramis-IIama mi mar alesu antinatia ne aveau în kontra Iu! Ieniuerii, ne kare elf» î! roisboise în timnulu revoltei loru, în datai ne au auzitu de emirca lu! din Rusia, a trimisă urni fonknjonariu Deli-bama ku ka»n,!-va Turn! în rjeara Romameaskai, ku ordină ka sa» i adukoi kanulu. Ramis-IIama, sosindă în lamî, fu tr&tatu' ku fote onorile kuvenite de Domnul# Mol dove! Skarlatu Vodă» Kalimaxi;; mi ano! dunii netrevere de koiteva zile, a Jilekată sure Bukuremtî. Deli-bama ku Tur ui! se! sta de m>nda» la MoniT,ştirea Kotroneniî, sub felîurite nretekste, fora, a mti nimeni skonulă seu: kunri a auzitu însT» de anronierea lui Ramis-IIama, !-a emită înainte ka sure întimninarea din nartea Domnului. Atunue folosindu-se de unu momentă lfondu omenii lui: Ramis-IIama se aflau în ur mai, s’au reuezită asunra lu! mi l’au uuisu kîarii în karetT, ku koiteva lovituri de nistole; dunoi kare luî,ndu-I kanulu, a nlekatu. între aueste, treko»ndu-se asnrimea nea kumnlita» a er-

262

ISTORIA PAC1EÎ

neî, desnre kare s’a vorbit», tott natura s’a skimbaţg nrin înturnarea dulceî nrimtveri. Ktmniile ini dealurile înverzîa»; arborii înflorea^ kodrii rtsunaS de murmura cea dulce a ane lor»; nrivigttorile ktnta» ku desfătare în krtngurî; rtndunelele vesele îmi ktutag lokuri ka st, se kuîbtrcaskt; ne mesurile Tjele ’nverzite sburdau mielumeii cei tineri; în risrt mi în btlijî neuitii se julca». De aceea se bukurag mi omenii ks m uitai veselie, bine ksvtnttnd» ne autoriulu lorS de darurile natsreî; ktcî, întru adevtru, oii înkotro îmi întorcea omulg nrivirile, dunt ceea ce vedea simijîa kt i se ’nveselesk» simnirile : kalorea cea verde a ntmtntulsi, mirosul» florilor», sburdarea vitelor», ktntarea ntstrilor», legtnttura eterului, strălucirea soreluî, limnezirca atmosferei, d»lceaija vimturilors, murmura kadenijatT, a anelor», încetarea r7,sbnelor», mi ne ltngt aceste siguranija__ tdte aceste îndslciau mi înveselîa» simijirile mi sufletele dmenilor», mi fie kare ’mî kt»-' ta de ale sale ku fericire. Tot» odatt, sk»tind»-sc mi neara în kursu de doi ani de tribst», nrekum» .se stinubse în kondiijianile ntceî, nonorsl» gusta mi el» dulceaga ntceî mi a odixneî, dunt atr,te kalam ni torni, nevoi mi. nekazuaî. N’a fost» skrisu însT, în Kartea ursitei kt aceasta stare de fericire st iiie lung» timnS în jjerile aceste, mi a» trebuit» st vie kauso kare st adakt eartmi greuttiji mi nenorociri. I16rta 0tomant, xottrtndu-se st. ridice din nou mi st renareze ru inele cettuilors de ne malurile Duntrei, mi-a însumi tu drentul» a se servi ku bravele Romtnilor; mi mai tdtt greuta tea transnorturilor» de materiale mi munka lukrttorilorS a trebuit» st kazt mai ku seamt ue neara Muntcneaskt. Du* ut acest» rtu a venit» altul» mi mai mare, boia ciumei, ka re a rtnitu o mslnjme de vieu,e. Ku tote mtsurile feri torc, kare le luase Domnul» nentru B«kuremtî, bula a rtsbttstis mi aice. At»nce as încenuts a se rtsutndi toijî în tote ntr* liile mi a fugi ka de sabie mi de foku: în kurtndu a rtmas» oramsls desert», sttndw ne lok» numai Domnul» ku bo emi de ne ltngt el» mi konsulaturile 1; .n’a rtmasu înst nici 1 întimnisla acesta Domuulg, ar^istud» sc assnva a doî boerl mari, a sKosS

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPB I.

263

Ki»rtea Domneask’L neatinsa, ci aS msritS kfcijî-va, kb tute îngrijirile ce eraS. Aceasta bolii era ama de kbmnlita, în kiitg mb.reaă kiite o sbta de omeni ne zi, nbmaî dintre h.ksitoriî siirmani al maxalaleloră ce raxirasesen» în orain», tar’a sokoti ne acel ce rasrîa în snitalbriie amezatc afarr» din orarnă. A'ieastii srgii dsmnezeeaskii a nrelbngit mal bn ană în orarnă. D«nii aceasta, încetandS de la sine, aă încenbtă omenii a se adoiia ne a kas^. Dar cea mai mare nenorocire fb ks ea se întinsese nrin tote satele mi oramele din Tjearci, mi ne akolo a Tjinbtă trei ani anrone; înksfS se krede k* ar fi msritS anroksimativ» neste ineante-zecl mii foksitorl în tota întin derea iiereî Romineuiti. In fine dsnT» ce a trekbtă mi aceasta nedea si. Dbmnezeeask'B, nonorblă a ramasă în linimte ini Domnblă s’a okbiiată în nace kb kirmuirea mi îmbbm&taijirea ijerei. Iara ki>trc alb cincilea ană al» domniei lbî (1817) ne la kaniitblb lbneî lbî Martie,' a cssilată mi ne marele Bană Konstaotină Filineskb *, înnrebni» kb totii familia sa, kb fiî, nbrorî mi nefirmană îunărăteskă mi î-a cssilatb: ne marele Vornikă Konstantină Bălăceana, Ia Kastoria, mi ne marele Logofătă (mal tărziă Bang mi Domnă) -în kasa sa afară din Bskareiutl. Na tărziă însă i-a liberată ne amândoi mi l-a tratată ka ondre. 1 Familia aceasta a Filinemtiloră essistă de vre o natra sate de ani, sab fellarite namirl. TIelă mal vekîa karc se kandmtc, a fostă anală Baga, karele avase ană fila namită Dragicî. Neiiojjii acestaîa, fragil Banală Bdriintea mi Vornikală Dragicî, ce se namcaă Dragiceintl, în anală 1544 iu zilele lai Rada Vodă VIII filală lai Rada Vodă de la AfamaijT, aă zidită la satală Mărginenii Mănăstirea, kare dani namele loră aă narait'o Dragiceintiî. Iar nenojuiî acestora aă namit’o Mărginenii, dană namele satalal, kare l'aă adontată mi el. Iar în auals 1646, în zilele lai Matei Vodă Basarabă, învekindase uamita Mănăstire, as făkat’o din noă Snafarală liană Filineska, karele era uenotă ala doilea ala Voruikalal Filină (de Ia kare s’a laată mi namele Filiuemtiloră) fiîa Banala! Bdrimtea, înnreană ka sokrală seă Ilosteluikala Konstantină Kantakazenă (ginerele lai Werbauă Vodă I Bassarabă;, oii îmnrcauă ka marele Stolnika Damitramka, marele Vistieră Eastratie (fiii Mărgineniloră), mi cniskonslg Ilartenie, egamenală acesfeî Mănăstiri. Sasă namitală mare Snatarîa Bană Filineska ava nenotă ne marele Klaceria Grigori Filineska; acesta ava fila ne marele Bană liană Filineska, tată ala marelaî Bană Konstantină FiUneska, karele a stată omă venerabilă în tdtă naterea kavăn-

264

Istoria

dacie!

nonj, (kari k» serv! ka tot», ka daskailî mi aln,î omeni de knsT>, nam-Lra» la «na s«te natry-zenî ssflete), la o momie a sa na mite Bakovala, denarte de Baksreinti ka 12 ore. Akolo l’a n,inst« arestata în kasa sa meaiite lan! întregi; dan-a aneasta, întemntenda-se a se bolnavi bilraiiBlS, Domnsbl l’a ertata, de s’a întors» ka tute familia la Bakaremtî, ande dadanTj doaT>-zcMÎ iui uinuî zile a mi mărită *.

FfNELE TOMULUI ALU DOILEA.

tal»!. Acesta era nalta mi bine fakats, f6rte framosa, vesel», afabil», komsnikativ», ks înfajjiuiare mxreajt-D, religios», osnitalicra, generos uri nietoss ka nimeni altuia. El» a trăita ka stralanire mi ks murire; a fostS fcrbinte an®nator» alS natrîeî mi sf-alnS neklintit» al» nereî: a fostS în mante raiduri maro Vistieri» ks naterc mare, mi în uele de ne arm® mare Ban». IVtindS mai-zenîmi mdse ani, atreksta la l-akamele eterne in 20 Noemvri 1817, nl-ans» mi t®ngaits de t6t® lamca. El» a l®sata trei fii, marele Vorniks Grigorie, marele Logofăt» George, Aga Nikolae, mi dot fiiîue; Iar torjî auemtia a» fi! mi fiîue. 1 Ilortretala Domnalsi Karagea mi al» D6nme! sale se afl® în Kanela Snitalalal Filantronia l®ng® B»k»remtî. (Traducclorlulu)■

ISTORIA GENERALA A.

DACIEI, SAtf A TRANSILVANIEI, ŢEREI MUNTENESCÎ ŞI A MOLDOVEI.

traducere do

GEORGE SION.

TOMULU III.

-COOC^OOOO

BUCURESCI. Imprimeria Naţională a lui losef Romanov el Companie. 1859-

•

’

jl *:m '

.c" ;

■

. .

ISTORIA GENERALA a.

ŢIEPEÎ MUNTENESC! ŞI A MOLDOVEI. PARTEA Al PATRA.

Epoc’a IV.

Domnitorii Moldovei. în zilele înmărăgiei lsî Ioan VII Kantakazena la Konstantinonole, ale lm Orkan I îmnăratslsi Otomanilor» în Asia, ale marelsî Kazimira III regelai IIolonieT, ale marelsl Ladovik» regalai Ungariei, ale lai Laîot» fislS 1»! Karola Domnslsî Transilvaniei, mi ale lsi Aleksandr» Vodă I Domnslbî gereî M»ntenemtî; — ne timnala anestora, s’a armat» mi deskălikarea Dako-Pomanilor» din Maramsrtmsl» Tran silvaniei în Moldova, din kassa inksrsianeî (năvălirel) Tă tarilor» în Ungaria mi Transilvania mi din kaasa violingelor» ne se fănea» ortodoksilor» din nartea Krsnianilora ordinblai nanal». Nini bnsla din istorinî n» deskrie nrelarga istoria nelora întăi Domni ai Moldovei, ni nmnai ne sksrt» mi fără eksaktitate, adakănd» mi înalte nenrobabilităgi faa

ISTORIA DACIEI

bulose. Bomfiniă, astorislă istoriei ^ngsremtî, în Kartea X kană II ală onereî sale zine ki în zilele lsî L«dovikă regelsi Ungariei, snw Bogdana Vodi, nirisindă Domnia sa din MarambTimă, din kassa sbiiirire! vecinilor», s’a ridikată de akolo ks Dako-Romanii seî mi a trekstă de s’a amezată în ijeara Moldovei. Anestamă skriitorS adaoge, ks maî ne armii namitala Ladovika a sanasa la tribatg ne Bogdană Vodi; ni minte vederata snre a fi nlikbtă Ungarilor». Ka tdte ki, în arma stn&materei Dako-Romanilora din Maramsriiiib, Domnii avari adeseori risbde între sine mi-mi kilkaa ijerile ka reninronitate, ninî odati însi Moldova n’a stata tribatari tfngbriloră; mi anela ne a deskilekată mai în ti! în Moldova n’a fosta Bogdana Vodi, ni fiiala sea Dragoma. Ama o dovedemte istorikala Moldove! Vornikala •Sreke, ka t6te ki mi ela snane malte neadevirate desnre înnenatala anesta. Ela zine ki, viindă Dragoma Vodi ka trei sate de birbai^î în Moldova mi, vininda ana Zimbra (boa silbateka) l’a anisa lingi ană riiria; ki akolo kinele sea de vinată, ne se namea Molda, de malti osteneali mi sete binda malti ani, ar fi krinata; iar Dragoma Vodi, nentra dragostea ne a avata kitre kine, a namita iiiriala Molda, mi de la niriă s’a namită tdti ijeara Moldavia !)- Kita de1). Eă kreză ks, t6te kăte se snun» desnre origina Moldovei, a Valaxiel iui a Ardealul»!, sănt nenrobabile. Ma! de sigură este kă aneste jjer! s’a» numit» ama dintre înnenut» de kătre kiară lăkuitori! lor», Kuvăntulă Moldava sa» Moldavia s’a format» de la Slavoneskul» kuvăntă Mate, ne înssemnează lok» rădikat», mi de la Davi, kare (dună Strabone) însemnează nonorulă ne lăkuia aine; ama dară, de la Ma te mi Davi jjeara s’aă numit» Malu-davia, mi urin korsnrjisne Molda va mi Moldavia. Asemine kuvăntulă Valaxia s’a format» de la kuvîntulă Slavoneskă Valea kare însemneasă lokă snrăvălit» mi am kare latineue se zine ahiia, aqua; ama dai*ă de la Valea-avel saă Va lea alina, s’a făkstă Valama sa» Valakua mi nrin korunrjiune Valahia mi Valasia, sa» Valaxia mi Vlaxia. Tot» asemine mi Transilvania s’a numit Ardeal», de la kuvăntulă Arie kare Slavonemte însemenează lok» netedă (faijă de trierată) mi dealS, ne însemneasă munte; nrin urmare, fiindă kă jjeara în mijlokă este deskisă ka o arie mi înkuujiurată de dealurile, sa» munjji! Karnajjiloră, s’a numită Ardealu*

PARTEA IV. EPOCA IV. OATU I.

snre numirea oramului Iamiî, îJreke zine kt, lokuindu akolo unu omu ne se numea Iasku, înnreunt ku algi slavoni, de la acesta mi-a luatu lokulu numirea. Kantemiru înst zhe kt Iassiî are numirea de la vekile kolonii Romane. Anesta mai zine desnre Suneava, kt akolo mai înttiu lokueau Saksonî mi Unguri; mi, fiindS kt Ungurii se numeau Kojokarî (dunt kojokulu, xaîna de nele de oae ne nortt lokuitorii mi ntnt asttzî) kare în unguremte se zine SaniS, anoî de la kuvtntul» Ssuis a luat» numirea de Suneava mi riulu mi judegulu. Dar noi, Itstndu la o narte inotesele aneste, ka lukrurî nenrobabile, venimu st fanemu numai biografia Dom nilor», ku t6te kt mi aceasta din origint este f6rte obskurt, skurtt mi ftrt mtrturii sigure. Kulegtndu nrektt» amu nututu, assergiunile nele mai nrobabile din autori, deskriemu xronologinemte fantele nele mai essengiale, ftrt fabulism» mi ftrt înflorituri. înnenemu ku nelu întti» Domn», Dragomu Vodt. Istorikulu IlolonieT, Strikofski, zine kt anesta a domnit» ne timnulu îmntrtgiei lui Mixailu Ilaleologu îmntratulu Konstantinonolei; se înmalt înst, ktnî ne timnulu anesta domnea tattlu lui Dragomu, Bogdanu Vodt în Maramurtmu, iar nu în Moldova.

Domnulu I. Dragofiii

Vodă.

Anesta, nrekum s’a zis» mai susu, a fostu fiîulu lui Bogdanu, Domnul» Maramuremuluî din Transilvania. Rt- D. Chr. 1352. diktnduse din ntmtntulu se» natal», înnreunt ku algi nobili mi nenogi din familia sa, a venitu ku o mikt kolonie de Dako romani în Moldova. Alegtndumî de residengt Suneava, i s’au sunusu ftrt nini o onunere togi lokuitorii de nrinnrejuru, fiind» kt erau totu Dako-romani, sau Slavini ne vorbea» tot» o limbt mi aveau totu o religiune. Seara nu era, nrekumu ziku unii, de totu demeartt; lokuitori erau, înst nrea nugini din kausa neînnetateloru inkur-

ISTORIA DACIEI

si»nT ale non6relorS Scitice. Acei ce se ok»na» k» agriksltsra sa» k» nT»storia trtea» rtsntridiijî nrin msnij! uii loksrî rinbse, gsverntndsse de mal malijî kanî mal mici, kari era» desnervary mi k« totsl» slabi din kassa neîncetatelor» rtsb6e. Nici »nsl» din istorici n» snsne mai m»lt» desnre Dragoin» Vodt, de ktt» kt, domnind» doî anî, a msrit». Acesta a ftk«t» uii o biserikt de lemn» la Volovtg», »nde f» mi înmormântat»; dar mai ttrziS Ştefan» Vodt V a strtm»tat» biserika aceasta la II»tna, ftktnda akolo o alte bi serikt tot» din lemn»l» acela; Tar la Volovtija o alte bise rikt de neatrt.

Domnulu n. Sasu Vodă. Acesta a fost» fii» lsî Dragoin» Vodt. Nimik» maî • malt» n» se vorbemte desnre acesta, de ktt» kt, D. Chr. 1354. domnind» natr» anî ne tron»l» ntrintel»T se», a Chronolog. locala. m»rit» ,).

Domnulu III. Măştii Vodă. Vcrnik»l» 5reke zice kt acesta a fost» fii» lsî Sas» Dar Kantemin; mi Mirona Logofttsla, sus T). Chr. \Vodt. 1.358. Jalta istorik» al» Moldovei, nretind» kt ar» fi fost» vtr» l»î Sas» Vodt; el», momteninda tronai», a întins» ne încet»!» marginele sttntnireî sale snre Basarabia mi srire 1). Dtmt sn din! ornată ală re el»î Sngsreskă Ladovikă, citat» de U.inkai la jeg. 326, se vede kt Sas» Vodt a avată 4 fii rai anume Balk, Drag, DragomirS mi Stelană. Se mai vede kt ue Sasă Vodt l'aă omorîtă Bogdan Vodt ka feciorii sei, karele 'dant *otino) a venită dsnt domnia lsî Hiamă (saă Lajţko) Vodt. (Jraducetontlu.y;

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPÎJ 1.

ntrijile din josa ale Moldovei; Tar dant onta ani de domnie, a mărită tota într’ana timna ka Nikolae Vodt din &eara Manteneaskt. DOMNULU IV.

Bogdană /. Nmî ana skriitora na snane ala kaî fii£ este DomnalS anesta, de kt ta kt a fosta tota din familia namiui- D. Chr. lora, kt s’a saita ne trona odatt ka Rada Vodt II 1366 Bassarab?) în ijeara Manteneaskt, mi kt domninda rndse an! mi ktteva lanî, a mărită.

Domnulu V. Petru Vodă I. Anesta a fosta fiiala ana! Maniata Vodt, karele a fostS domnita în Maramartma înainte de Bogdana Vodt. D. Chr. 1372. Iletra Vodt a domnita 16 anî, mi a mărită. Vorni-' Chronolog. Ţierei. kala £>reke se mirt kama de na snana nimikt skriitoriî desnre Domnala anesta, karele a domnita attta de malta. Ela nresanane kt lokaitori! na se întinsesert în ktmni! de teama înkargereî Tttariloiv:, mi, din kaast kt na eraă în komaniktMîane ka nondrele venine, na eraa kanoskate nim fantele Domnilora. Dar Strikofski, ana istorika llolon», tota snane kt acesta Dornna a avata r7»sboe ka JToloniT mi ka Tttariî din Bassarabia.

Domnulu VI. Romană Vodă /. IJe la anala ala natralea ala domniei la! Mirnea Vodt

I8T0BU DACIKI

în geara Msnteneaskft, a domnita în Moldova Rofman» Vodfc I, karele a fost» frate k» Iletr» Vodfc. Acesta a str&m»taty ini skaynsl» domniei de Ia Ssneava la Roman», întinz'Bndsse m»lt» k» xotarele gereî. Do sitei», Mitronolit»l» Moldovei, vorbind» desnre Donm»l» anesta, sn»ne, dam» m'&rtyria 1»I ftreke, d»n:& dnnssl» s’a n»mit» mi orainsl» mi j»deg»l» întreg». Amândoi îns1» se înniata, k-Bnî nsrairea aneasta s’a dat» ks o mie de anî maî nfcinte de la kolonia Romana, kare o trimisese akolo îinm&rat»l» Romei Karakala. (Vezi tom»l» I Ilar tea II Kan» VIL) Domnsl» anesta a av»t» fii» ne Ştefan», Iletr», Aleksandrw, Bogdan» mi algi doi, nreksm» se vede dintr’sn» xrisov» al» se» ne se gfcsemte în Monastirea Ilrobota, în kare se arate ini xotarele Moldovei, de la marginea Ilolomeî mi a Unga riei mini» la Marea Neagra, ne kare le deskrie mi fii»l» se» Aleksandr» k» deam£rsnt»l». D»m; trei an: de domnie, Ro man» Vodft a m»rit». D. Clir. 1388. Clironolog. Ţicrel.

Domnulu VIL Ştefanii Vodă I. Anesta a fost» fii«l» nel» mai mare al» 1»! Roman» Vodfc. Istoricii streini nimik» n» sn»u» desnre el», d»nT> o gremeate kare se va tam»ri maî denarte la domnia I»î Iletr» Vodfc. Ii da» în.sT> mese anî de domnie, kfcnd» într» adevăr» n’a domnit» ni ni »n» an» întregi, destitsat» fiind» de kiitre fratele se» Iletr» mi de lcLtre boeri!). D. Chr. 1391.

t). Astori»!» s’a lsat» dsns kronikarii Moldoveni Mirou» Ivostin» rai <5reke. Dans tdtr. nrobabilititatca însis, istoria este gremite. IIIinkaT, karele a avst» în vedere rai ne kronikarii Moldoveni rai ne streini, n» determineasE anii rai rairulS Domnilor» astfel. — IfomB la ansi» 1359 ns însdmn* a nsme kisndg a venit» Dragora» rai kite k*nî auî aS domnit Domnii; ni înraire ne Domni în kinslS următori»: 1. Dragora»; 2. SasS, fi;»l» se»; 3. Bogdan», »rag^tor»l» 1»! Sas»; 4. Stefang I fii»lg l»î Bogdan»; 5. Iletr» I, ffl»Ig lsi Stefang I; 6. Lajjko, (ne kare Fotino ’Jg nsmerate Biarag) Fii»l» lsî Iletr» I; 7. Iletr» Ms-

PA11TEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

POMNULU

VIII.

Petru Vodă II. Anesta, ku toate kB era mai june de kBtu fratele seu, a fostu îdsb nreferatu de ItBtre boerî mi de nonoru, ( D. Chr. nentru blBndeija mi talentele sale *iele rari. De a- 1392. ^eea, ku nuterea acestora mi ku ajutoriu de la Sngurî, a destituatu ne fratele seu Stefanu mi î-a luatu skaunulu dom niei. Stefanu VodB, simijinduse strBinbBtBijitS dunB drenturile sale de nrimogeniturB mi temBnduse ka nu kumva se fie unisu de kitre fratele seu, a fagitu ku kBijî-va boerî din ijeani mi a Merutu nrotekjiiunea lui Ladislau VI regelui Ilolonieî, ku rugăminte ka sb-1u ajute a-inî rekxnBta tronulu domniei. Acesta, krezBndu momentulu favorabila ka sb-iuÎ întinzB xotat^le regatului, s’a arBtatu înduîomatu de sorta Domnuluî alungatu, mi î-a mi data de ajutoriu «ns numBru însemnata de omtirî ka sb meargB asunra fratelui seu. Iletru VodB, ku tote I*b nu avea nuterî analoge, îdsb s’a onusu ku bBrbBijie în mai multe loviri. In uele de ne urniB, îngelegBnduse în sekretu ku boeriî fugari de ne lBngB Stefanu VodB, a alergatu la o stratagemB ingeniosB, kare fu fatalB nentru armia IIolonB. A nusu de a tBeatu o mulijime de arburî ku ferBstrBulu, lBSBndu-î însB în nbiîdre mi gata a Se rBsturna la nea dintBi anroniere. DunB aneastB onerBHÎune, fskutB într’o nBdure deasB mi noroîosB, atrase omtimata. Ile lBngB aueste, ka neuaniBrate akte mi dovezi autentice în dovedemte kb StefanS VodB I a raarita la anala 1359. — Ilrin armare Ştefana VodB, a*icst ar&tata de Fotino ka I este fila lsl Şte fană I, nrin urmare e Ştefana II mi frate ka Iletra VodB n, desnre kare armeazB istoria. — Na înijelegă îiisb konfasisnea datelora: Icboî, danB UJinkaî, fragil Ştefana II mi Iletre II înnenă a jaka rola de Ia anala 1359, îar na de la 1391, nrekama skrie Fotino. Ea kreză kB asserrţianca Iaî Ulinkai este mal adevBratB, fiind kB niteazB an estrakta din Dlagomă, kronikarîa Ilolona, ka detallarî interesante desnre lanta dintre a^erntî doî frajrjî kare se notriveskă ka istoria laî Iletre II deskriss de Fotino. (Nota Trachtcelorvhă)

ISTORIA DACIEI

rea Holonx akolo, mi de odatx înneifix arborii a kxdea a» ssnra sa. Astfel?; Ilolonii înkbrkxndbse ka într’o kbrsx, a kxzbtb tui Iletrb Vodx kb omtirea sa assnra lorS mi a fxk«tb o vxrsare de sxnge înfrikomatx. Stefanb Vodx abia skxnx ks o rxmxmiijx de omeni; iar ITetre Vodx anbkx tote nrovisibnile ointirei, dox-snre-zene stindarde, o mblgime de arme mi nrisonieri, mai mslijl Xatmanî mi doi Voe\ozî din TTodolia, ne kari mai târzia LadislaS trimise ini-î reskbmnxrx, kb kondiijibni de nane avantagidse nentrb Moldova. Kromerb mi Bomfinie zikb kx nbmitblb Stefanb Vod'B ar fi fbgitb în Ilolonia ne timnblb lbi Kasimirb nelb mare mi kx Tletrb Vodx oiutile anestbîa le-ar fi bxtbtb. Aceste însx le snbnS din gremealx, kxnî Kazimirb dbrix 37 ani de domnie a mbritb la 1370 mi, neavxndb momtenitorib de nartea bxrbxteaskx, a lxsats ne fiiblb Elisabetei sbroreî sale Lsdovikb ne era rege alb Ungariei: dbnx anesta a domnitb Edvigb, ano! Iagelone, dbnele Litbanieî, karele a lbatb tronblb, dbnx ne s’a însoijitb kb Edviga fiîka lbi Kasimirb nelb mare mi dbnx ne a nromisb kx elb kb sbnbmii sei va îmfcrxnima kristianismblb; mi anesta s’a nrenbmitb LadislaS VI în anblb 1380. Ama darx la anesta a fbgitb Stefanb Vodx mi kb omtirile anestbia s’a bxtbts Iletrb Vodx. Bonfinie mai vorbemte (mi dbnx anesta se ia mi istorikblb Moldovei Ureke Vornikblb) desnre bnS Stefanb Vo d'B I, karele ar fi fostb dbnx Romanb Vod'B mi karele ar fi avbtb fii ne Stefanb ne-ib nbmemte alb Il-îea mi ne Iletrb Vodx III. Este însx vederatx greniealx: kxnî StefanS Vodx este totb fiiblb lbi Romanb Vodx mi frate kb Iletrb Vodx, iar nb tatx. Ama darx, nbmai ka sx akonere datele, adao ge bnS Stefanb Vodx mai mbltb, nbindb-lb totb ne anela mi I, ka tatx în zilele lbi Kazimirb, mi anoi alb IE-lea ka fii« în zilele lbi VladislaS. nrekbmb este totb Stefanb 1. Asemine gremeli se gxseskb nibite atxtb în skriitoriî Ilolonî mi Ungbri, kxtb mi între ai Romxniloră, kari se vede kx as skrisb mai mbltb dbnx tradigibne; mi nbmai kxndb nerneteazx nineva kronologia kb skbnmxtate mi komnarx lbkrb-

PARTEA IV. EPOCA IV.

CAPU I.

rile k» alte kroninT, deosebeinte adevărslg Bomfinie maî adaoge kă dsnă aceste a venit» assnra Isi Iletrs Vodă fra tele se» Ştefan 8 ks orntirî Ilolone, dar s’a întorsS învins»; mi mai snsne kă, dsnă mdrtea lsi Iletrs, Ladisla» a amezats Domn» în Moldova ne Iletrs Vodă, făkănds-1» mi vassals al» se» nentrs asemine îndatorire, dar anesta maî tărzis s’a lenădats de vasselagi». Asemine snsne kă Miraea Domnsl» nereî Msnteneniti, fiind» vassals la Sngsrî, mî-a skstarat» jsgsls, nre kăndS Mirnea învinsese ne Ssltansls Baiazet» Ildirims, (karele nranădise ne Ungeri la Nikonole) rni-ls alsngase nănă la Andrianonole. Ksms dara nstea să fie vassal», ns la învingători, ni la învinmiî de kătre neî învinmî de elS? Din aneste tdfce jsdene fie-karo adevărsl». Iletr» Vodă, domnind» mdnte ani, a msrit».

Domnulu IX. îuga Vodă. Dsnă mortea lsî Iletre Vodă, boeriî Moldoveni a» ales» Domn» ne sn» Isga Vodă, karele ns se nitie al» ksî D. Chr. 13C9. fii» a fost». Anesta a nersts de la Ilatriarxsl» Oxri- Chronolog. deî, de a înaintat» ne Eniskonsls Moldovei Teo- locală. klits la demnitatea de Mitronolits. Anesta a străinstats mi mslte orame de ale Moldovei în uosijjisnî mai bsne 2) întărindsle mi k» zidsrî, snre a servi de anărare în kontra inksrsisnilor» Tătarilor». El» a făkst» din no» mi netatea Kiliei kătră gsrile Dsnărei, ne kare mai ne srniă a venit» 1). Ama este. Dar astorislS ns ne snsne ks ’.c astoriteiiî kombate ne Bomfiinie ? Ns snsne măkars k'B a koniats ne MironS KostiuS. ^ Daks ar fi netits ne DlsgomS, negremits k'B aii» feI8 ar§ fi raţionat». (Traducelorulu). 2). VornikslS tfreke adaogă k* anosta a însonstS a îmnăriii momii (kare se vede kă mm atsnuî era» ale statslsî) ne la nei ne firaeaS vitejii în resboae. Ast-felS s’a înnenstâ originea nronrietajjii în Moldova. (Traducelorulu)

ISTORIA DACIEI

Miilea VodB mi o lsat’o k» bstae-. At«nne Aleksandr» fiÎ«12 lsî Roman» VodB, nrofitBndS de învingerea ne ren«rtase Mirnea as«nra lsî Isga, s’a înijeles» k» boerii mi l’a» destitsats, dsnB doi ani de domnie. IJeara a nrivits k« mare mslijBmire mi b«ksrie ssirea ne tron» a lsî Aleksandr» Vo dB, fiind» kB el» era singsrsls ne se trBgea de-a drentsi» din familia strBlsnitB a Domnilor» Romani, kari s’a» ainezat» în Dania k» koloniile trimise de îranBratsl» Traians !).

Domnulu X. Alesandru Vodă 1. d. Chr. lAnesta k« drent» ksvBntă s’a urensmit» nels Marc") Dupo chro-lfiind» lvB a întrodss» m»lte mi bsne rBndsele aşi Polone.JtBtw în nartea biserineaskB kBt» mi în nea nivilt. El» a ssnss» no Mitronolitsl» Moldovei Eatriarxiei de la Konstandinonole; iar Mitronolia a amezat’o la Ssneava, înzestrînds-o k» m»lte momii, sklavî mi diferite oddre sakre; a fBksts mi din eniskoni; ne nel» de Roman», a kBriea enarxie a xotBrît’o în ijeara de jos» desnre msnte; mi ne nel» de la RBdBSij», xotBrînd»-i de enarxie seara de ssss desnre Ilolonia. în al» doile an» al» domniei l»i el» a trimisă la Tranez»nta dinkolo de Marea NeagrB în Asia, mi a adss» k» mari kelt»eie momtele SBntslsi Ioan» nel» No», ne kare le-a nssa în netatea Ssnevei. El» a mai fBksts mi doB MBiiBstiri mari, Bistriija mi Moldoviija. Iar în nartea nivi1b a sistematisat» orînd«eala kBrm»irei mi a klasifikată ierarxia boerimeî, în kinsl» srmBtoris:

1). De aine înainte istoria se fane mai nreniss ini mai sigura. Numele mi datele merg» mai konform» k» kronika sertoss a lui Illinkaî. (Traducclorulu). 2). Autorul» mi aine grememte: n» iiel5 Mare, ni nel-S Bbiw s'a numită Aleksandru Voite. — (Traducetorulu.)

PARTEA IV. EPOCA IV. CAP5 I.

„A. — Logofeţii marc 1), judekoitoriu mi alegatori» de omne, mi Isnravnik» ne o frunte de omeni de geara ye suntu kurtenî, mi jsdekstoriS tuturor» ne simt» ku strambfctegî în geara, de a lua seanrb tuturoru Isnravniniloru ne ssntu la Kurtea Domneaskn. „B. — Vorniku mare de geara de giosu, judekaitorS tuturoru kare au strambfctegî în geara, mi globniku de mor gi de om» mi de mugubinele de josu. rai vorniku Bârla dului. „C. — Vorniku mare de geara de sus», judek^torîu tuturoru din geara ku strambfctBgî, mi globniku de morgî de omu, mi de mugubinele hg se faku la niirgile lui, mi Vornik Doroxoiuluî. „D. — EferkiilabS de Xoting la marginea desnre gea ra Lemeaskii mi Kfczsneask'B, judekttoriu tuturoru la anei» ginutu. „E. — Xatmanu mi Xferktlabu de Suneava mi Isnravniku neste tote omtile gereî. „F. — Ilostelniku mare mezfctoris înaintea Domnului mi Iferk'ulab» de Iami (ku t6te Ira Iarniî nu era orarnu ama de mare) mi tolmamu ala limbeloru straine. „G — Snfctaru mare mi Staroste de ^ermsugu, dunii obiueis înbrakatu la zile mari ku xaînfc skumnfc domneaskfc, mi dvoritoru înninsu ku arme domnemti la snatele Do mnului. „H. — Ilaxarniku, mi algi boeri afetu ai Kurgei Domnemtî kît rai ne la judege, a k&rora demnitate abia în um bra se mai vede astxzî.u în timnulu anela regele Ungariei a radikatu ne Grisonii Ilrusieî în kontra lui Iagelone regelui Iloloniei. Acesta Stricofski atunne a trimisu soli la Aleksandru Domnul» Moldo-j CQ^0^r1' vei se-î neara ajutori». Aleksandru l-a datu natru miDCart- xx* de ostami alemî, kari, uninduse ku Ilolonii, au fekutu mari strik'BHiuni Grisonilor» nimfc i-au silitu de a» fekutu na'ie. i). Aiieste sintS koniate danoi Mirona Kostină, mai ad-literam. ('Ţraducetorulu.)

ISTORIA DACIEI.

Dbitl aceasta regele Ilolonieî a trimisa în dm-Bnta ne ostarnii Moldoveni ka malte malg'&mirî mi darari nentraDomnala lora Aleksandra. Amiviia kare s’a kontraktata între anernti doi saveranî, s’a strinsa anoî mi mai tare; ktm Aleksandra Vod'B, mergând» în nersonii ka sii visitese ne Ladislaa, a însarata ne fiiala sea Ili^ma Vodii ka sora regeffl namite Sofia ,). întră aceste, întork^ndase de la Viena Andronika fla-

leologala. fiiala lai Manaila îmniiratala Konstantinonolii, mi ginere al îmnT>ratalai A aştrieî, a trekata nrin Moldova. Aleksandra, fiik'bnda-î mart onori mi ceremonii, Fa netrekata uimii la Galagi. Dama aneasta, Andronika aajangimds a se sai ne tronala îmm&r&giei, a trimisa lai Aleksandra Vodii diadema (koron'B) îmmirTiteaskii îmnreanii ka alte darari, iar Mitronolitala! Moldovei sak>; mi mito nrekama mi ikona fiikEtdre de minani a mamei Domnalai, kare se afli. mi astăzi îmbrakato ka arginta Ia Mimiiştirea Neamgalaî. Mai terzia însii, în arma îngelegerilora armate între Aleksandra Vod'a mi Sfridigela kneazala Skrainei, karele de mi frate dar era mi inemika neîraniikata ka Ladislaa, Domnala Moldovei a rărită naiiea ka regele Ilolonieî. £>na în semnata nanrbra de omtiri Moldovene, întonda în ITolonia, aa jefaita Kameniga mi mai tot/s IIo doi ia; darii ne kimds se întorneaă mi voeaa sii treakii riala Nistra, omtile lai Ladi slaa as lovita gaarda din armii a omtireT mi, sniirgimdao, aa laata snoliele (jafarile) ne răniseră în llolonia. N’a tre kata însT> malta danii aneasta. mi a mărită Aleksandra Vodii, danii ne a domnit?» trei zeni mi doi ani, tasiinda doi fii» ne lliamka mi Ştefana, dintre kari a namita .moiutenitoris, niinii a na mari, ne yela întiiia ivtskata. George Francis.

1). LUinkaî ztee ki sogia se a laata Iliama Vocii era Maria sori» ks Sofia, «ie a fosta a natra sogie a rcgelaî flolonieî Iagelone. (Traduce lorulu.)

PARTEA IV. EPOCA IA. CAPO I.

Domnul XI şi XII. Iliafiu Vodă II fi Ştefanii Vodă 11. D»nt mortea I»î Aleksandrs Vodt, lstnd stemnirea Chr. tronslsî Iliam» Vodt, fratele se» Ştefan» s’a dsss laj D.1433. Cromor Drag» Vodt Domnsl» jjerei M»ntenemtî mii-aHer»ts\ Cart. XX ajstors ka st goneaskt ne Iliam». Dragi» Vodt, îndsnlekînds-se la aceasta, î-a dat» »ns nsmer» însemnat» de omtiri de a intrat» ks ele în Moldova. Iliam» Vodt îî emi înainte ks tdfe nsterile salle la lok»l kare se kiamt Lolotnîa l), mi akolo ftkînds-se bttelie mare mi sîngerdst între neî doi fragi, s’a» ales» viktoria în nartea l»i Ştefan». Atente Ili amS a alergat» la Vladisla» regele Ilolonieî ks rsgtminte ka st-ls ajste a-mi rektntta tronsl», ama nreksrn mi dsnt întîietatea namterei mi dsnt alegerea tatei»! se», se sokotea a avea drentsrî; nromigtnds’i nentr» anaasta reksnomtiniit mi vassalitate ne toate viaga. Ştefan» Vodt, ks tdte kt avea ajstor»l» mi alianga l»i Drag» Vodt, n» s’a Itsats înst nsmai în reaztiusl» Stricofski aMesta - Mi trimise mi el» soli la Vladisla», de-î art- Cart, XVII. tart kt nonorsl» Moldovei, dsnt ntrerea g^neralt. ne dînssls îl» voemte de Domn», iar ne Iliam» Vodt geara ns~l» ssfere, ini-1» sremte. Vladisla», de mi era înksmntgit» ks Iliam» Vodt, a gtsits ks kale, konssltînd» sokotinna mi a tstsror» boerilor Iloloni, ka st rtmte tot» Ştefan» Vodt ne tronsl» Moldovei, de b»nt oart kt este isbit» de geart. A nronsss înst lsî Ştefan» Vodt ka st dea fratelsi nele de keltsîalt ne an» mi sns g;nst» fdistrikt») în Moldova, snde st trteaskt linimtit» ks familia sa Iliam» Vodt, nemslgsmit» ks aneasta, a adsnats omtire de Iloloni mi intrînd în Moldova, s’a bttsts de a doa ort ks fratese» la lokslS ne se keamt Dtrmtnemtî: dar mi aste date rtmiind învins», s’a întors» eartmi în Iloloma. Vladislas, neînksviingînd»

1). IIlinkaT zi*ie LolomnikS, Iar Letoniserjelc Moldovei Lolont mi Loneuitl. (Traducetorîulii.')

ISTORIA. DACIEI.

fanta anasta, nreferorad» araimgia l»î Ştefan» Vod'B nentr» vrednicia mi eroism»!» se», mi vizînd» kif Iliain» ean>inî are de gînd» si> ad»ne orntî ka st> meargă assnra fratelui se» a ordonat de l’a» înkis» în netatea Sireg»l»î, auroane de ri«1» Barta, îmnresn'B k» D6mna mi ks fiii seî, rEndsind»-! mi naz-B b»ns de soldagî. Ilentr» aceasta Ştefan» Vod'B a mslgsmit» nrea mslt» lsî Vladisla», mi i-a nromis» a-1» askslta mi a-î fi tot»-dea»na aliat» nedesn^rgit». N» tîrzi» a venit» timnsl ka se dovedeask-B k^ alianga lsî Ştefan» Vo d'B a fost» folosit6re Ilolonieî; k-Bm skslînd»-se Tătarii mi intrînd în Ilolonia, Ştefan» Vodt a kiizst» f-Broi de veste assnra lor» mi, fskînds-le mari strikfcmsnî, î-a alsngat» ne togi. Ile lîngfc aceasta a lsat» mi netatea Brailav din stenînirea l»i Sfidrigel» mi a dat’o lsî Vladisla». Iar la an»l 1434 a msritS regele Iagelone, dsmB 49 de ani de domnie, tasorads în tron» ne fii»l» se» Vladisla» III. Atsnne a» mers» maî m»lgî boerî Iloloni la regele mi l’a» r»gat» ka s:b libereze ne Iliani» Vod£ de la înkis6rea netezii. Regele însE ns ask»lti rsg'Bmingele aneste, fiind» k*B sosiseră mi solii l»î Şte fan» Vod'B k» dar»rl kT.tre no»l rege, mi înoirr, aminia mi alianga xie av»sese k» tatol» st.». Iliasi» Vod'B d»nB aneasta, g^sindS tirnn» îndemtnatek» (din nenaza HetBgeî, nreksm» se krede) fsgi din netate, mi intrînd în Moldova, atrase kfcgî-va boerî în nartea sa mi, k» nsgra^ omtire adsnatB, s’a b'Btyt» de a treia 6r» k» fratele se» la lok»I» xie se kiaiyit> Elodraga; riiimsind» înst învins» rai aksma, a trekst» înd^rst» în Ilolonia mi maî adsnînd kîteva nete de ostamî, a venit» înkfc odate mi de a natra oi"B îl» învinse *) Şte fan» Vodib. Jsnele Vladisla» atsime, ka rsd* lie era k» I* liam» Vods, veni la mijlok» ka st, fata naxie între fragi, mi în nele de ne srmB isbsti de îmn'Brgi Moldova în dos: Şte fan» Vod'B onri gearadejos» k» cetatea Albn (Akerman»l«)>

1). Dan* Sreke, betelia aceasta sa srmatS la ELimsremtî în 4 asgsstg 1435, mi se maî vede ki mi de a uinnea 6ra ag venitg Iliamg Vodi, kimî namitalg istorikg uiteazs ks s’aS bîtutg la 8 Martie înti’o joi a (Traducelorhilv} annlbî 1437.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

Kilia mi altele; Tar lsî Iliam» Vod'B îî dete geara de ssss k» Xotimsl, Suceava mi altele. D»m> aceasta Uiam» Vods mer se îndată la Liov8 ks boeriî st,î, mi m»lgfmind» lsî Vladisla» a fokst» jsrRmînts înskrisS kii’i va fi airiik», aliata rai tot» dea»na s»nss»; tot» odate a nromisS s-b-î dea ne fiekare an» »na sste kaî. natr» s»te boi, natrs sste baîbarane, sa» xaîne romii, mi ninnî *) kaimine de Mor»n» nentr» bskiteria regeaskTi (anoste însii n»maî sn» an» s’a» dat»); ne tangfc anoste a întors» l»î Vladisla» mi gin»t»l» [distriktslS] IELnenin»!»! 2) în drentsl» strikT,nî»nilor» ne f'&kb'se Aleksandrs VodTj, tatei» se», kînds m"»dase Ilodolia. D»nB aneste a» netrek»tb- fragii în lihnii nane, fak'Bndg tokmeate k» jsiT,mînt» între dînmiî. Iar în ansi 1438 3) nr^d^nd» Tătarii Ilodolia, în întoarnerea lor» a» venit» nimii la Botomanî mi a» dat» fok» tîrg«l»î. în al» doilea an» s’a» întins» earBmî nomii în Moldova de jostf, mi a» ars» oramele Bm-ladsl» mi Vaslbîsl». Dar bninds’mî aniT.ndoî fragii n»terile, T-a» al»ngat din gean. De timn»ls anela, dsnii ster»ingcle l»î Ssltan» M»rat» II a» mers» soli din nartea Eiisabeteî, reginei Un( Cromcr gariei, kiitre Vladisla», k» nronsnere ka sii o Ta Cart XXI. ne dÎLsa de sogie mi st, nriimeask'L^ mi kordna Ungariei. Vladisla» se onsnea la aneasta, fiind» kn ea era mi biitrînii mi grea k» biirbat»l nel» din tîî» Albert»; dar fiiind» kai magnagiî IIolonT a» gpsit» ks kale se se fakr, kESEtoria anasta, Vladisla» a trebsit» se se xoteraskE a o fane; mi nentr» aneasta s’a n»s» kondigisne kE, daka Elisabeta va narate fiî», Vladisla» se îngrijeaskE des1). Sreke sn«nc de 200 kamine. Dar ne s% fie dare kaminele? (Traduc elorulu). 2). Aneasta se nsmea mi IToksjjia, mi fssese ssb stenînirea Moldovei ka amanet» nentr» »n» îmnrsmstS de bani ne fi&ksse Aleksandr» VodT, (Traducelorulu). regelsî Coloniei. — 3). Aine astorel» gremamte data, kT.nî dans Srcke se vede k-s nea înfnl lovire k» Tătarii a srmatS la 28 Noemvrie 1439 Iar a doa, în al8 doilea an» la 12 Dekemvrie, 1410. Aneste treb»î soi fie nositive, de (Traducclontlii). vreme ne le însemnai ama de sigsrS. — 2 VOL. III.

ISTORIA DACIEI.

nre el» nii se-IS faki rege al» BoernieT, iar Ungaria sas-î rsmîe de momtenire. Astfelîs VladislaS s’as înkoronat» re ge al Ungariei; dar ns tîrzi», nlekînd în esnediiiisne assnra lsl Amsrats, în betelia de la Varna ts snis». Atenei 8ngsrii mî-aa ales» de rege ne Ladisla» fii»!» Im Volrex Albert», ks kare fsso grea Elisabeta, nrcksm s’a zis» maî sssa. Dar fiind» fo& anesta atsnnî era în v^rstn nsmaî de ninni ani, a rămasa ssb enitronia maîk'B-seî, kare kîBrmsea regatsla Un gariei. îar în Ilolonia alegînd‘8 ne Kazimir» Kneazsl» Li tuaniei, al» doilea frate al snisslsî Vladisla», Pag înkoronati rege. Amândoi Domnii Moldove! a» domnitS îmnresnT» man te ani; dar în nele de ne srara Ştefan», voind» a ranînea tras» ne Iliam» într'o ksrsn mi l-a singsra Domnitorii, skosa okiî, dsnn kare a mi rnsrit» *)• Dsnn aneasta Ştefan» Vodi» a domnit» singsr» înkfc ninni ani, mi a rnsrit» snis» de nenotsl» se» Roman», fi!» al» doile al» lsî Iliam» Vod’B.

Domnulu XIII. Romană Vodă Dans mtfrtea lsî Ştefan» Vodn, a rtmas» sn» fii» al» se» nsmita Iletr», mi doi fiî aî lsî Iliam» Vodn, AD. Chr. 1445. leksandrs mi Roman». Anesta de ne srnrB (karele Chronolog. vechia a era mi mai mik» de kost» frate-ses) nenstend» misŢierei t»i simgirile de r&sbsnare ne n»trea nentr» m6rtea tatsl»! se», s’a snita k» o searcr& de boeri kari ns mal nstea» s»feri krszimile mi neomeniile lsî, mi a toeats kansl» lsî Ştefani Vod'B. Ns domni îns^B maî mslti de sn» an», uii vsrsl» se» Iletr», fiîsls lsî Ştefan» Vodt, l’a gonit» din tron». Roman» dans aneea a trekst» în Ilolonia ks msmt-sa Domna Sofia, sort a regelsi Vladislav», mi akolo 1). Sniî istorii sirenS k* el» arg fi «msg mi klarg ne msmos-sa. (Traduce torulu.)

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPO I.

msri înveninat» (otrăvită) nrin mijlocirea Vbrshd seă Iletra Vodii.

Domnulu XIV. Petru Vodă III. celil Bună. Iletra Vodb, nrensmita mi cela Bana, alangtndg ne vi rala seă Romana Vodb ka ajatorala boeriloră mi ala lai tfniade gaveraatorala Transilvaniei mi înveninîn- kmg. ds’lă nrekama s’a zisa, s’a saita ne tronslă Moldovei, chronoiog. mi a denasa omagia ka 'jaromi.nta lai Kasimiră re-l ° <IHerCl gelai Eloloniei l). Acesta ara fi data lai Iletra Vodb mi nartea de lokă kare se klamb KdtnrjslS tfngsreni, na se mtie însb nentra ce felă de kaasb. în timnala acestaia aa mal kblkata Tbtarii ijeara de aa fbkată mari strikbciani; dar Iletra Vodb i-a alangată ka naterea. Dans cinci ani de do mnie însb a mărită.

Domnulu XV. Ştefană Vodă III. Danr» mortea lai Iletra Vodb, a kbnbtată tronala, nrin naterea Iloloniloră, Ştefana Vodb III, nenotală de D. Chr. 1451. sorb ala Domnilora Iliamka mi Ştefana. Na domni Chronlce Polone. îns-b mai malta de ana ană, mi ana fiia fireska ala lai Aleksandra Vodb I, aname Bogdană, a venită mi Pa go nită din Domnie 2). 1). Acestă jarsmsntă (dans Kromer) se vede ks l'a denasa la XotinS, ande aă venită natra soli din nartea regelai Ilolonieî la anală 1448. Acestă jarsmsntă a avată de skonă desfiinţarea. alianţei ce Iletra fs- kase ka Sugarii. Ka tâte aceste Engel zice ka Iletra Vodx a dată (Traducelorulu.) Sngariloră cetatea Kilia din Basarabia. 2). Desnre essistinna acestaî Dorană este îndoeals. Dlagomi, citată de iJJinkai, nane la anală 1450 niirală Domniloră Bogdană nri Aleksandra. Ka t6te aceste Letoniseţele Moldovei nomeneskă de acestă Ste-

Istoria daciei

Domnulu XVI ŞI XVII. Bogdană Vodă al II fi Alessandru Vodă II, Acesta abia anskase Domnia, mi a venit» assnra lsî Aleksandrs Vod:s, fiîsl» lsî Iliamks Vods, ajstat» de Ilolonî. Bogdan Vodi» înst l’a bfctst» mi l’a învins» kg totsls, scigamd» mi natr» Xatmanî Ilolom. N» terzi» dsm& aceasta a venit» earBinî Aleksandrs Vodos k» altă aju tori» de EEolonî, mi aste date a învins» ne Bogdan», nîco6îocaio }î-a lsat» mai mslte netezi mi kîars kanitala. Dar şi Polone. readsnBndsmî nstarile, Bogdan» a b^tst» earBinî ne Aleksandi*» VodB mi l*a gonit» din tron». K» asemine lsnte, Bogdan VodB a domnit» doi ani, din kare Ivit» va timn» a domnit» mi Aleksandrs VodB, karelc în cele de ne srart a fsgits în Iloloma. DsnB aceste skslBndsse Iletrs VodB IV, nsmit» mi Aaron», s’a bBtst» k» Bogdan VodB mi, învingBnds’l», l’a scis» l). D. Chr. 1452.

}

Domnulu XVIII. Petru Vodă IV numită şi Aaron. Acest» Iletrs VodB a avsts l»nte neîncetate ks Alek sandrs Vod'B, karele ns înceta de a se renezi din D. Chr. 1454. Ilolonia ks omtirî assnra Moldovei, dar karele rsDupe chronieo locale mînea tot» deasna învins». în cele de no srmB, şi Polone. dsnB doi ani de domnie, a venit» din geara MsnteneaskB Ştefan VodB nsmit» cel» Bsns ks omtirî ce l-a dat» fanS Vsds, snsind» kt, dsira o l»nos ars fi domnit» sn» *Ksl)2>r5-Vods, karele ano! a fost» gonit» de BogdanS II. (Ţraducelorlulii.) 1). Butelia a srmat» Ia sat»l» lte»senil, din jos» de tergsls S»ceveî. Avest» Bogdan» Vod'B a fost tatei» l»î Ştefan» Voite cel» Mare.— (Traducelovîulu.)

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

Radsl» VodB nel« FrsmosS, ini învingând» ne Iletrs VodB l’a gonită din trona, de a fagita în Transilvania l).

Domnulu XIX. Stefanu Vodă IV celă Mare. Anesta a fosta fiia laî Bogdana VodB B, nenotalS lai Âleksandi-a VodB II, strBnenotă laî Iliaina VodB H, D. Cbr. ini restrenenotă laî Aleksandra VodB I nelS Bb- 1456, Dupo clirotrîna. KasnBtBnd domnia nBrinijeaskB nrin ajatorala nico locale şi Polone. omtiriloră. Mantenemti, m%ekam s’a zisa, a arBtată, de -la iiela întBiă ană, ku era st, fie oma rBsboînik. Ilrii— mindasc ka mslrjBmirea generalB mika bakariea tataroră boerilora mi a nonoralaî, se anse de kBtrB Teoktista Mitronolitală Moldovei; danB aceasta îndatB înnena a snori omtirea mi a ramdai kBnitani vreclninî, ka kari, ka ana adevărata eroa, a întinsa maryinele ijereî mai malta de kBta toiji nredenesoriî seî, a învinsa ne Ilolonî, ne TBtarI, ne <5ngsrî, ne Manteni mi kîara ne saltanala Meemeta II, Snaîma Earoneî întregi. In anală 1461, al ninnelea al domniei sale, arjiijata de mai malte kaase, a trekata ka totB naterea omtiriloră sale în Transilvania mi, nrBdBnda-o. s’a întorsa îndBrBtă. DanB aceasta, la anala 1465, adanBndam! tote naterile, s’a dasa asanra netBi^ilora Kilia mi Cetatea albB (Akorman) kare în tiranslă Domnilora de mai nainte kBzaserB în mBnile Otomaniloră, mi bBtBndale le-a luată mi a karBgită ijeara de nagBni2). DanB aceasta a înnenată a zidi mi MBnBstirea 1). în anală 1453 laxndă Taruii Konstantiuonole, aă înnenată a ameninţa ini cerile Romîne. Ilctra Vodos la 1456 a trimisa soli la Moametă II mi a fxkată nane, sanainda-se a da tribată de 2000 galbeni ne ană. (Ţraducelorîulu.) Ama skrie Kromcră. 2). La anală 1462 s'a în'ierkată întaîa ss îa netxjjile aceste, dar kxnxtxndă o îmnamkxtarx la ană ninioră, n’a mai înaintată rxsboîală.

ISTORIA DACIEI

Htftnei ]). Dar Iletra Vodi Aron», karele era emigrata în Transilvania, nreksm» s’a ma! zis», îmnre»ni k« anala Berendeî, karele se zicea a se trage clin neam» domneska, dakindase în Ilolonia, aa cer»t» de la regele Kazimira ka si le dea ajatorîa st. rekanete tronai» Moldovei; întîmninindg însi refasa din nartea la! Kazimira, fiind» ki acesta fikase aliangi mi tratata de nane ka Ştefan» Vodi, aa alergat» a cere ajatorîS de la Mateeamî regele <5ngariei. Acesta nentra kaase anteriore, mi mai ales» rientra nivilirea mi jefairea ne fekase mai înainte în Transilvania, nrekama s’a mai zisa, a găsită de motiva r»giminijele acestora mi, ad»ninda’mi naterile, a trekata ka o omtire forte nsmeroasi neste msniji în Moldova mi a încenat» a nrida tote Iokarile ne ande trecea, dind» mi foka oramalai Romana. Ştefan» Vodi, kama a nrins» de veste desnre aceasta, ne de o narte a cerata ana ajatoria naternikă de la Kazimira, iar ne de alta nregitindy’mi mi omtirile sale rironrii, a ajansa într’o zi kitri seari la lokala ce se namemte Baea 2). Akolo inemicii netrecea» fibrom nici o grijii, dedan,i la ben,ie mi la neorindaele. Ştefana Vodi, kilkind»-i fini de veste ka naterea lai de kilirime mi infanterie, face ana micei» înfrikomat», scigind» neste zece mii de Ungari, între kari a kizyts mi însămi Berendei. Regele Matiamî, rinita în trei lokari, abia a skinata neste many! ka kiijî va soldai kredincîoini; iar rimiiniija omtirei, însniîmintati mi sfirimati, s’a risinit», anakind» dramal» snre Transilvania, goniţi neîncetata de strijile lai Ştefana Vodi. Iletra Vodi de akolo aa fagita snre IIolonia. Ştefana Vodi însi, dane aceasti viktorie n’a rimasa în linimte, ci intrinda în Transilvania, a nridata ijeara mi a riDani aceasta la analS 1463 s’a înssratS ka Ddmua Esdokia, sora (Iar dani alijii fiika) îmniratslsl SimeonS de la Kiev».— (Traducetorlulu.) 1), Aceasta s’a încenat» la ansi» 1466, Islie 10, d»ni Sreke. (Traducetorlulu.) 2). Baea, kare este astazî sn» simnls satg, era ne atsnce orainw îutemeeatg, nreksmg niirtsrisesk» rsinile ce essisto in>ms astizl. (Traducelorlu Iu.)

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPÎJ I.

sntndită în tota lokala fokS ini sabie snre rtsbanare rege lui Matiami; danii aneasta s’a întorsa îndtrtnta ka liniuite. Dar na danii rnaltt trenere de tirana anernti doi Domnitori, vtztnda kt Otomanii, ineminii kremtintttgiî, din zi în zi ftneaa nrogrese raarî mi se întindeaa asanra gerilorS lora, ka skonă ka st le îngigt, aa ftkata între el legttart de nane mi aliangt ka jartmtnta, dant kare Matiamî a nedata lai Ştefană Vodt doi> nettgî în marginele Transilvaniei, naraite Balta mi ^ineală. Aazinda de aneste Kazimira, regele IIolonieî, mi btnainda ka na kam va alianga anestora st fie în kontra sa, a trimisa mi ela soli în anala 14f>6 mi aa înoita nanea mi alianga ka Ştefan Vodt. Tota atanne Kazi mira a ftkata nane mi ka Megligereî Xanala Krimeeî. Dant aneste kobortndase o malgime de Tttarî din snre ana Volgti mi ktlktndă marginile Moldovei, a mersa Şte fana Vodt ka omtirea sa în kontra lora, mi, ktlktnda-i într’o ntdare namitt Linniga anr6ne de ana Nistralai, î-a lo vită ka attta farie în kttă î-a sftrtmata ka totala, anigtnda o malgime din ei mi nrinztnda kiar ne fiiala Xanalai MaTnakă, karele ’i komtnda. Ilentra aneasta tattla sea a tri misa soli la Ştefana Vodt ka darari mi ka ragt• Dlngosh minte ka st-lS libereze; dar solii, adrestndase ka Cromor şi samegie mi ka ameningtri, Ştefana Vodt a skosa storici^pone fiiala Xanalai înaintea lora mii-a tteata kanala;l anoî ne soli î-a trasa ne geant, afart de anala singară, ne kare l’a liberata ttinda-i nasala mi arekile. Dant aneste isbtnzi ferinite, ne kare na le atribaea ninî îngelennianeî ninî vitejiei sale, ni-numai ajatorialaî nrovidengială, a sfingita mi Mtntstirea Ilatna ka neremonie mare, ftktndase stnta letargie de kttrt mese zenî Arximandrigî mi Egameni îmnreant ka Teoktista Mitronolitala mi ka Tarasie Eniskonala. Ştefan Vodt, dant aneste, nrenainda kt Vlada Vodt genelama, Domnala gerei Mantenemti, s’a anita ka Tarnii în kontra sa, a nlekata ka omtirile sale mi, intrtnda în geara Manteneaskt, a înnenata a o nrtda (anala 1474.) genelaina Vodt atanne adant mi ela omtirile sale mi-i ese îna-

ISTORIA DACIEI

inte la Rîmnikulu S'&ratu. Akolo urmiinduse bi>tiilie ku mare învermunare în kursu de mai multe zile, StcfanS Vodii în fine a învinsu nii nrinziindu ne IJenelumu, î-a feeatu kanulu. Atunne a nrinsS mi maî muljji boerî Munteni d«rr& ne unu însemnatu număra au kiizutu în betelie. Duiie an casta • viindu mi okunimdu Oramulu Bukureintî, a amezats în Ironu ne unulu Vladu, karele se numea Kiilugiirulu, mi astfelu s’a întorsu în Moldova. Dar Radu, fiîulu luî IJenelumu Vodii, karele fugise neste Dunăre, luimd» ajutoriu de omtirî turnemti mi teg^ndu în nartea sa mi o seamii din omtirile n^mintene, a isbutitu a lfem&ta tronulu niirinjjesku în anulu 1475. Iar Domnulu nmduitu de Stefanu Vodii, dunii oferte skurfe domnie, skiiîrtndu ku mare nevoe din manile luî Radu Vodii, a fugitu, în Moldova. Nimte Turnî, trimimî de Radu Vodii, l’au fugpritu naibii la Bmdadu, de unde, nekutez-Bndu a merge maî dcnarte, s'au întorsu nrasdimdu tote lokurile ne unde k'nlkau. Stefanu Vodii atunne, snre rssbunare, seskofe ku omtirile sale mi, intrimdu în iieara Munteneaskii, nradii tete marginile mi di> foks kiaru Brăilei. Atunne a feeatu la Vasluiu mi trei boerî de aî seî, bmiuirji de triidiitorî, mi anume ne Isaiea Vornikulu, ne Negrea Ilaxarnikulu mi ne Alekse Stolnikulu. Dunii aneste însi giitinduse mi Radu Vodi ku nuterniku nunrLru deomtire, a intratu în Moldova; ajunginidu la lokulu kare se kîam-L Soniî, unde se giisea Stefanu Vodii, s’a fekuts o b'ntT.lie foar te învermunafe din amiindoii irtrijile, kare a n,inutu neîntreruitai mente zile. în nele de ne urmii, ku kuragiulu mi eroismulu seu, Stefanu a învinsu ne Radu Vodoi mi l’a alungatu din jjearii, fekimdu mari strikiiniuni în mirurile orntireî Muntenemî; atunne a nrinsu maî multe korturî mi nrisonierî, ne kari ferii deosibire î-a trekutu sub sabie, afarii de Stanu Logofetulu mi Mimea Komisulu, ne kari î-a aduss ku sine vii. Nu ferziu dunii aneasta întorkiinduse de a doa orii aDnpa ebro- miindoî Domnii, Stefanu Vodii mî-a airiezatu tabiiuicelo rnuntenesci ra ne ana Milkovuluî, iar Radu Vodii ne lokulu ne se kiamii Kursulu Anei. Akolo înnenimdusc biifelia, a ui-

PARTEA. IV. EPOCA IV. CAPU I.

mată trei zile ks malta vărsare de ssnge; a natra zi s'a f&kată bttaea generata, în kare amisndoii insrijile aă desvMită mare vitejie. în fine Rada Vodoi se învinse mi’ niinssinds’niî tabxra, fagi la Baksremtî. Ştefană Vodai îlă lai ne armi ka nea mai mare grăbire, mi, ajanginda-la, înkangiari oramala. Rada Vodi abia nata si skane neste nonte singară, mi treka neste Danire la Tarnî, tasomdă în mîna inemikalaî seă ijeara, tronală mi familia. Ştefana Vodi, adoazi, intrinda în Baksremtî, se taica stammă neste tdtc: lai tote nrovisianile taberei, 28 de stindarde, o malijime de jafarî, tdti averea mimkitore a lai Rada Vodi, o malîiime de nrisonier! notabili; nrinse mi kîavă ne Domna Vokiija, sonia laî Rada Vodi, mi ne fiîkisa Maria, ne kare lc trimise la Moldova; iar ne Maria mai tîrziă o lai de sonje, nrekamă se va snane mai înainte *). Rada Vodi, karele a fost» fagi ta neste Danire, lăinda de la Saltanală Meemetă ajatoriă de 12000 Tarnî, a in trată în ijeara Manteneaski. Ştefan» Vodi, neavindă dcstali natere ka si se onae. a nirisită tronală ijereî Mantenemtî mi s’a trasă în Moldova, ka si nregiteaski omtirî mai malte. în arma laî, Rada Vodi a okanat» Bakaremtiî mi a înnenată a organisa omtirile din ijeari, uentra ka si meargi ka naterî mai serioase asanra inemikalaî seă. în 1). Beteliile aneste dintre Rad» ini Ştefană, neste kare aatorîală a» trekată forte renede în Istoria n,T.rcî Msntenemtîi, sintă mirtsrisite mai în konglisaire de kitre Kronikariî Moldoveni mi stninî. Totarni sintă malte lakanc, desnre kare mi> simn.» datori» a vorbi neva. Maî iutii» enisodslă beteliei k» JXcnelamî, nre kare aatorîală îl» nane mi în istoria gereî Mantenemlî |Tom»l» II,] auiderea l»î mi nanerea laî Vlad» Ki.lagT.rcl» în loks-î, n» este «ratată nieî de kronieile Moldovei nieî de IHinkaî. Se vede ks aatorîală s’a laată dani vre »nă doksmentă gremită: aceasta maî ales se limaremte klar din asserijianea laî Fofino kij Rad» din boteză se namea Vladă. Adoa lak»ni însemnaţi este ki Ştefană Vodi, kîudă a gonită ne Rad» mi i-a nrinsă familia, a naşă' Domnă ne ana Laîotă Bassarab». Fotino na zice nimika desnre aceasta; iar IHinkaî mi alijl istorici araţi ki ne acasta, dani o lani, Rada a venită ka Tarei mi l’a gonită mm la (Traduceloriulu.) Birladă.

ISTORIA DACIEI

timnala acesta Ştefana Voc1t> nere ajatoria de la KazimirS, regele Iloloniei. Acesta, ne de o narte dt ordina guverna torului lEodoliei ka st-rni uneaskt omtirile ku ale lui Şte fana Vodt, iar ne de alta, îngelegtnda interesul» kt Do mnii Voratnî trebue st fie avangarda sa înaintea Taryilora, a sokotit» ka st fakt kina sti îmnayo. Ilentra aceasta ela a trimisa soli la Rada Vodt, dar nimikt n’a isnrtvita. Rada Vodt, ka tote kt-mi înkinaise o omtire destala de numerdst, tota na kateza înst ka st se mtsore ka vi tejia lai Ştefana V<dt; de ayeea a yerat» de la Saltantl» Meemeta ka st î mai dea mi altS ajutora. Saltanală, voinda ka st rtnae ne Ştefani Vodt, karele se ftkase sntimtntttoră, a mai trimisa lai Rada orntirl, ordontnda mi Xanalai de la Krtma ka st ntmaskt asanra Moldovei. Astfela omtirea aliatt de Taryi, Tttarî mi Munteni se suia la namtra de 120 mii, ne ktnda ayea a lai Ştefana Vodt, ka ajutoră de 2000 ktltrcgi ne ktnttase de la Kazimiră regele IIoloniei mi ka 5000 de la Mateama regele Ungariei, ka kavalerie ka infanterie ka tota na se arka mal malta de ktta la 45 mii de ostami. Ştefana Vodt înst, ka tote kt-mî vedea naterile ama de nagina analoge, na nerda karagial» de fel». Mai întti» a rtdikata togi lokaitorii mi a kosita t6te ktmniile, nentra ka dammanala st na gtseaskt în kalea sa nini anS mijloka de nutriment». Dant aneasta, ririn feliarite stra tageme , s’a îngrijită ka st atragt ne inemini în lokari strimte, ntnt din sasa de Btrlada, în kodrii Rakoveî. Kamă a vizata ne ineminî în lokarile anestea, Ştefana Vodt a naşa de a sunata din trtmbige din tote ntrgile mi a dat» sem nalai» de bttae. Moldovenii ka Ilolonii mi ka Ungarii aa înnenat» atanye ka ginete mi ku vaete a lovi ne dammani din tote ntrgile. Tarnii, Tttaril mi Muntenii, auzind» vaetele anestea, sunetele trtmbigelora mi ginetele omenemtî, konlemigi fiind» mi de o negart kamnlitt în ktta na se ve deau anii ne algiî, aa kizata înt’o snaîmt grozavi, sokotind» kt stntu inmresuragi de o omtire îndoita mai numeroşi: ayeasta aduse o konfasie mi o neortndaealt, în ktta tote mirurile s’aa amestekată, mi aa înyenata a fagi kare înkotro,

PABTEA XV. EPOCA IV. CAPti I.

unizi&nduse unii ne al^iî. StefanS Vods atunne se renede ku mal multu kuragîu ini fane în ineminî o minelirie în-' frikouiate. Rad» Vodii ku Muntenii, de mi s’a ginutu kitgva timus ku maî multe b-Lrbtijie mi a fokutu mal multe strikiqiune Moldovenilor^, totuml n’a nututu st, se onue ntut, în fine mi a kiutatu si fugii mi elS ku nei-I-aljji, Ast fel», în nele de ne urmi, Stetanu Vodi a r&mass învingitoru mi triumf&toriu, mi în zioa aneea a luat» neste o sute de stindarde, tote nrovisiunile taberei, o mulţime de arme, mai mulrjî nrisonieri ne kari mai ne urmii i-a trasu în ijeani, afarii de Isa Dama, ne kare l’a liberatu, mi kiiji-va maî însemnaijî, ne kari i-a trimisu nresentu aliaijiloru seî Kazimiru mi Matiamu, înnreunii ku mai multe stindarde mi ja furi nreiiidse, ka fruktu alu eroismului seu mi ka dovada a viktoriei sale. Iar ne kimnulu riisboiulul au rimas» neste 50 mii de 6meni unimî 0, din kari nei mai muliji s’au unisu între sine, mi între anemtia mi natru Ilami. Stefanu Vodii, de mi a rLmasu învingitoru, ku t6te aneste a nerdutu muliji 6meni din ai set; dar duni> aneas ta a stătu ne loku natru zile, în kare timnu atets elu kiitu mi tote omtirea a nostitu numai ku mine mi anii, mi a datu laudi> lui Dumnezeu nentru viktoria ne a renurtats. Iar Turnil îmnriimtieaiji nrin nidurî, abia s’au adunatu din diferite lokuri în judegulS Tutovei, unde au mulijimitu ursitei loru kib au skinatu de neirea totalii, de kare fuseseri» ameninijaiji. Stefanu Vodii însi nu i-a lisat» sii-mi mai fakii nlanuri, ni a trimisu omtiri de i-a alungatu niinii au trekutu Siretulu ne la satulu Ionimeintii, unde mi nini astezi se numemte Vadulu Turniloru. Dunii aneasta, întorkiinduse viktoriosu la Ssneava, a ziditu biserika sântului Ilrokonie Ia satulu Bidiiuijii. Dar maî înainte de aneasta a fikutu mi în Vasluiu o biserikii, kare essiste mi 1). Strikofski skrie îu krouiuilo sale k* ne la analS 1575 kilstorindg elS însumi ne la lokulg unde a fosta numita betelie, a vszutg ku okil se! trei krunî de neatrs mi movili do 6se mi tikve de 6meui, mi snune dum> h’adijiiuul a auzitg snuiudu-se ki nu 50 de mii dar neste 100 mii ag kaszutg akolo din îmbe irerjjile. Aneasta o adeveremte mi Kromerg.

ISTORIA DADIEÎ

ast-BZ! k» serbarea simtblbî Ioan» Merg*tor»l»î-înainte, în ondrea învingerilor» ne a kiirr&tat». Tot» la Vaslsîb atbnnî a fokbt» rai kase domnemti în kare de mblte ori a lokbitb 1). Dar Ssltanblb Meemetb, nenbt'snd» sbferi atfcte dabne mi strikiinibnî ne a frskbtb Ştefan» Vodii în omtirea sa, nenbtiradb sbferi de a vedea netsijile Kilia rai Akermanbl» în manile Moldovenilor», s’a denis» sii nlene el» în nersonii asbnra Moldovei. Denî, adsniind» o oratire non»miiratii, s’a anroniat» de Dsniire. Atiit» Sngbriî la&t» rai Ilolonii, nismbindb gloria lbî Ştefan» Vodii, astii daţii n’a» voit» sii’î dea ninî »n» ajbtori», ni, viiziind» miinkarea lbî Sbltan» Meemetb rai-a» adbnat» oratirile rai le-a» n»s» ne marginea perilor» lor» snrc observare. Ştefan» Vodii atbnne se renede n»maî kb oratirile Moldovene rai se îibnc la Dbnire a airtra trenerea Tsmilor». Dar ne kirad» se afla el» în anxrare, de o dato se nomenerate kb mbli^imea Tătarilor» ki-lb amerinijii a-1» lovi ne dindiiriint». Atbnne se întorne kb t6tii nbterea sa asbnra lor», rai, învingiindb-î kb binbrinn.’B, î-a gonit» mi ni T-a trekbtb neste Nistr». în anost» interval» S»ltan»l» HMM&

Meemetb a giisit» tinra» sii trcakii Dbm.rea rai sii se sneaskii kb armata lbî Rad» Vodii. întorkiindbse atbnne Ştefan» Vodii rai vizând» msliji1). Aiue astorîulu are o mare Jakuni. Kronikariî Moldovei snunu ki, du rii învingerea aceasta, Radu Vodt s’a mal întorsu asunra lui Stefanu. Anesta atuuue a trimisu ne kumnatulu seu Xafmanulu Hlcndrea ka si-lu resningi. Dar IUendrea kizindS în bitilie, viktoria a rimasu lui Radu Vodii. Duni aueasfa s’a dusu însumi StefanS ini, bitindu-se din şusu de Rimuiku, a învinsu mi a. datu voie omtiloru sale de au nridatu trei zile j^eara Munteneaski. Atu unea s’au nusu mi xotarulu ne Milkovu, kinî jţeara Munteneaski mm atunue disnuta tirimulS mini în ana Trotumuluî. De lingi aueasta autorîulu mal treue sub tinere o alţi bittlio ne avu Stefanu Vodi ku nimte KazanY, kare venise sub doi XatmanI aî loru ka si nrade neara, Stefanu î-a bitutu; a nrinsu ne XatmanslS Lobodi, Tar Xatmanulu Nelivaîku s’a înekatu în Nistru, îmnreum ku mai îuuln,! Kazauî, în fugi gonim de Moldoveni. ('Traduccloriulu.)

PARTEA IV. EPOCA lV. CAPU I.

mea de Tsrnî, Tătari rai Msnteni ne veni serii assnra IsT, ks o mulţime nenumărată de tsnsrî, s’a konsultat» ks boeriî seT, rai s’a găsit» ks kale să se retragă la loksrî strimnte rai grele de trekutu, intăis nentrs lca să n6tă anăra Moldova de sss» în or! ne eventualitate, rai al doilea ka să ns se notă întinde mulţimea ineminiloru rai să înkonjore nsţinslu lor» număr» din t6te Hărţile. Ast-felis, retrăgăndsse kătră msnţî, Ştefan» Vodă s’a aţinut» la Valea Albă, într’sn» loks kare de atsnne rai nănă astăzi se nsraerate Răsboenii. Sosind rai Sultanul» Meemet» ks armata sa, la 26 Islie !), s’a dat» o bătălie înfrikoraată mi săngerosă, în kare mslts tiran» în vingerea ns se ksnoratea în kare narte varăinînea. Tsrniî, avănds îndărăntul» lor» msltă oratire, înoea» neîncetat» ne anei ne se ostenea» sa» se snidea» în bătălie, mi ks kinsl» anesta kîar bătălia din oră în oră se înoea; iar bieţii Moldoveni, fiind» fără aliaţi mi neasemănaţi la număr» ks mulţimea ineminiloru, se lsntas singsrî nănă la nea de ne srmă ră suflare, mi kădeas mai mslt» de oboseală de kăts de lovi turi. Atsnne mi Ştefan» Vodă, renezindsse ka o fiară rai vărăndsse kîar în mijloksl» răsboislsî, nerds kalul» de s»b dănssl» rai kăzs la nămîntu; ns suferi însă nimikă rai skănă ka nrin minune dsmnezeeaskă din mănile dsmmanilor». In fine kătră seară Ştefan» Vodă, văzănds kă ns are nersnektiva ka să kanete viktoria, s’a retras» în loksrî mâineanroniate, lăSăndu trismfslu komnlektu ne seama Sultanului Meemet». Tot» kămnulu bătăliei rămase koneritu de kornurile unise ale Moldovenilor», între kari o mulţime de boeri Moldoveni din neî mai de frsnte s’a» sakrifikat» în zelsl» natriotisinulsi lor», rai a» dat» kanăt» vieţeî lor», făkănd» însă mi mari daune în mirurile ineminilor». Turnii rai Tătarii, întinzăndsse kătră distriktsls Ssneveî, a» ars» oramulu ks asemine nume rai s’a» întsrnatu arzănd» mi jefuind» tot» ne le kădea în kale. Ştefan» Vodă 1). Autorisl» sîtx a nita anii. De aneca însemnăm» kă bătălia de la Rakova se urmă la 17 Iansaris 1475, iar anea de la Valea Albă la (Ţraducelorlulu.) 26 Iulie 1476.

ISTORIA DACIEI.

atyn^e a» trimisa soli katra SaltanalS mi a fakstS nane, di>nda Tarnilora "iele des vetaijî, Kilia mi Hetatea Alba (saa Akermanala), nrekama mi mai o treia narfce din Moldova de josa, kare vine snre ssdalS Basarabiei mi se keama iran-a ast-azi BsgeakS, siteate asanra Marei Negre 1). Dans acea sta Saltanala Meemeta a nlekata; iar Ştefana Vod'B, viindg la lokala beteliei, a naşa de a fakata o grdira mare, în kare a arankata kornariie kreintinilora animi mi a fakatg deasanra o Movila mare, iar în anroniere o beserika, kare a namit’o Rasboenîi 2). Dama aneasta, merg-andă la Tekania, a stata trei zile okamandase de trebile serei într’ana korta ne o movila mare, fakat'B înadinsg. Akolo î-a venita rntire k-a vine Rada Vodfc ka omtire în Moldova. Atanne Ştefana Vod'B a înnenata îndată ss-riii adane omtirea, kare era for te nagina, mi sa o nae în rîndaeala de batae. Tota odata 1). Ainea aatorialg koraito o er6re. Ninî ang iatorikg na vorbemte desnre nanea aueasta, ninl desnre darea yetajjilorg. Saltansla Meemctg a narasitg Moldova, kanl de mi îuvingatorla la Valea Alba, insa da na aneea a fostg ncînaetatg xiruaită de Stcfaug Vodă. Iar Kronikaralg Sreke snane ka Ia anala 1478 a înyenafg Ştefana Vodă a zidi netatea Eiliei: vrea sa zika ka na o dase Tarailora. (Ţraducetortulu.) 2). Aneasta biserika essista mi nana astazî. De asanra ameî are o neatra ka iuskrinyianca armatdre [în limba Sarbeaska.] „Stefang ka „mila lai Damnezeg Domng yereî Moldovei, în anala de Ia zidirea la„mel 6954 sag dana Xristosg 1476, în ala doa-zenelea ana alg Dom niei ndstre, naternikalg îranarata alg Taryilora Meemetg ka t6te „naterile Asiei mi ka Rada Bassarabg Domnalg juerel Mantenemti „ka t6te naterile sale, venit’aa ne namantalg Moldovei, nana aiul la „Valea Albx. iar noi Ştefana IV, înnreana ka filalg nostra A„Ieksandra Vodă, lantxnda-ne nentra neara, Hinat'ama mare bătălie la „26 ale lai Ialie, în kare s’aa învinsa kremtinil de katre dammaniî „nagani. Drentg ayeea radikat’amg biserika aneasta în namele Ar„xangelalai Mixailg, snre a se raga lai Damnezea nentra ela mi D6m„na Maria mi nentra fiii mei Aleksandra mi Bogdang mi snre nomeni„rea kremtinilora ne ag kazatg aiye. în anala do la Krist 1496, la „20 Sent.u în analg ayesta se vede kx s’a fekata sfiujjirca biserinii auesteia.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU 1.

a sosit» mi Xatmansfe Illendrea, fratele msmel sale *), karele r&nrssese îndiinintH, nreksm» mi Kostea Ilaxarniksl», karele fesese trimis» dsn® o seanrb de Tsrnî ne r&mfcssese din arier-gb'arda S»ltan»l»i 2). tfeksrLndsse Ştefan» Vodx de sosirea anestor» ajstdre, a renezit» îndată ne Xatinansl» Illendrea k« nbjjimi omtire ka avan-gbard’B asuura Msntenilor». Anemtia înst fiind» mslt» mai nsmeroml, a» sforoimat» mika omire a Moldovenilor» mi a snis» kîar ne Xatmanxl» Ulendrea. Dar Ştefan» Vodii, trelnradg îndat'B Siretl»l» mi îutimnin'Bhdsse k» omtirea l»î Rad» Vodai, s’a înnen»t» lenta k» mare înverniunare: mslt» timna viktoria n» se alegea în kare narte va nimenea, rai se snidea» Moldo venii k» M»ntenii în nea mai mare feric; dar în fine Mol dovenii a» învinsS rai a» îmnraratiats armata Msnteneaskîi 3). Atsnne Ştefan» Vodi. a dat» voe omtirei sale ka sos nrade k'&t» va n»tea în ijeara Msnteneaskîi în ksrs» de trei zile. Dar stT>nd» el» akolo n&ns st» se ad«ne la lok» omti rea, aS venit» la el» mal mslgi boeri M»ntenT, mi algii s’a» ades» de kiitre ostami ka nrisonieri; tot» odato viind» mi mai msljjî boeri Moldoveni, s’a» n»s» la kale între ei ka st> mijloneaskii a se îmnska Domnii mi soi înneteze fentele din tre demnii, kare adsnea» striksnlbni anr&ndoror» ijerilorS. Astfel!» înijelegmids-se, s’a» foksta nane între Domni mi s’a amezat» xotarsl» între amândoi ijerile ne ana Milkovsfei, în jsdeg»l« Slam-Rimnikafe, nrin oramyl» Fokmaniî, feind» Şte fan» Vodai netatea Krs&nîsna din sss» de Milkovw k» totSjs1). IUendrea a fostS ksmnatg I»I Ştefan» Vodi. Ama mirtsrisesk» Kro([Traducetorîulu.) nikariî Moldoveni. O kroniki Moldoveneaski snsne ki întorkiud»-so S»ltan»l» MeemetS 2). din Moldova s’a renezitS StefanS Vodi assnra 1»1 mi, la treuerea Dsnirel sfiriininds-i t6ti arier-garda, i-a lsatS t6te nrizile; dar nimeni altslS n» nomenemte desnre aveasta. [A»tori«l»]. 3). N» iuti» dsrii ue izvdre Fotino n»ne enlsod»!» anesteî bitiliî aiae; kiuî, d«ni kamS aritaî în notele nrevedente, bitelia ancasta a 1»I Ştefan» k» Rad» sa »nnat» în arma bitiliel de la Rakova, Iar na în arma nei de la Valea Albi. Aneasta o mirtarisemte mi Sroke mi MirouS Logofitalg mi Krouikarii Ilolonl, kare îi n»tem» avea a«b oki. ('Traducelorlulu.)

ISTORIA DACIEI

deijslS Ilstneî, nentrs kare nxn* atsnne f»sese neart* neînnetat* între mai msliji Domni. Tot» odatx Ştefan» Vodo»^ afl®nds-se vasd»v» de k»n>nd», a nerst» ka s* ia de son,ie ne Maria fata Isi Rad» Vods, ne kare o avea rob* înnre»n* ks msmisa D6mna Voîkiga, nreksms s’a zis» mai în »rm*. Astfelî» îmii*k*nd»-se Domnii, s’a întsrnat» fie kare la Clironolog laie sale. Dar atsmie Ştefan» Vod* nriimemte veste de Ţierei. Jla distriktsl» SorokM kx o seamx de Kazani ssb doi Xatmani, Lobodx mi Nelivaik». intrxnd» în ijearx, s’as nss» ne nradx. Dem, fxrx a nerde timn», s’a rcnezit» întrakolo k» kxtx omtire s’a întxmnlat» sx aîbx ne lxngx sine mi, kxzxnd» assnra lor», nrekttm» era» îmnrxmtieTjî d»nx nrxzî, i-a sfxrxmatB k» tot»l» nrinzxndă mi ne Xatman»l» Lobodx rob»; iar kin,! a» skxnat» de s\iidere, alergxnd» sx treakx neste Nistr» k» Xatraan»l« Nilevalk» mi k» »n» nolkovniks, s’aS înekat» în ri». D»nx aneea, întorkxnds-se Ştefan» Vodx, s’a onrit» la Iamî mi a înnenst» sx zideaskx biserika Sxntslsî Nikolae, înaintea K»rn;ei Doraneintî !). AtBnne (an»ls 1477) s’a k»n»tat« mi k» Donma Maria, fiika l»î Rads Vodx nel» Mare, trimiijxnd» ne msmxsa Domna Voîkiija k» mare ceremonie mi onore la soijsl» ei, domn»l» ijerei M»ntencmti. ITe timnsls anela S»ltan»l» Meemet», trimiijxnd» arma ta ne Mare a gonit» no Gonovezi din neninssla KriIstoria Cantemiru meeî mi a l»at» Kafa mi alte netxrjî ne stxnxnea» eî. Dar d»nx aceasta, nrcgxtinds-se sx meargx k» o nensmxratx omtire ka sx ksnereaskx Egintsl» mi sx ssnse inssla Rodos», a kxz»t» la b61x grea mi a msritS la an»l» 1481 în al» 53-lea an» al» îmnxrxijiei sale, lxsxnd» momtenitorîs ne fîi»ls se» Baîazet» II. Aszind» Ştefan» Vodx de trenerea din vîaijx a SsltaGcorgc 1n»l« Meemet», s’a skslat» la ansi» 1482 mi a lsat» Francoi. > stricofskî. jmd*r*t» letxijilc Kilia mi Hetatea Alb*, snizxnd» o 1). Biserika aceasta cssisti mi mm astizî lingi vekca Rsrte Domneaski, kare astizî este Halat»!» Administrativ». (Traducetoriulu)

PABTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

inslijime de Tsrnî. Dar viind» mai ne »rmi Ssltansls Baîazet» assnra lsi, îarinrî a lsat» netiijile; n’a nststs însi si meargi mai nainte, teminds-se de ksrsele 1»! Ştefan» Vodi, karele ns einîa la kimns mi voea si-ls tragi* la loksri strim te, — ni s’a întors» îndirit», lsiud» k« sine la Konstantinonole birbaijiî mi femeele ne robise în netai^i (an»ls 1484.) Jle timnslS anela Ştefani Vodi a înnensts a zidi mi netatea de la Roman», ne se kîami Smerodava *). Iar în ansls 1486, ne kinds se Isnta în aliann.i» k» Kasimir» în kontra Tătarilor», a intrat» Xroîot» ks oaste tfngsreaski în Moldova, mi a înnenst» a nrtda t6te loksrile ne kilka. Ştefan» Vodi, emind»-t înainte, sfi&rimi ne SngsrT mi, nrinzsnd» kîar ne Xroîot» vi», îî teii kan«l». în ansi» 1492 a msrit» mi Kasimir», regele Ilolonieî, dsni ne a domnit» 45 de anî mi a triits 64. Asemine în ansi» 1490 a msrit» Mateeamî regele Sngarieî mi Ioan», fiisls înmiratslsî Moskveî, karele era nenot» l»î Ştefan» Vod'b. Danii aneasta la ansi» 1496 a msrit» mi Aleksandrs fiîsl» l»î Ştefan» Vodi, întimnlare ne a kassat» mare întris tare în ssfletsl» tatilsî se», fiind» ki avea mar! kaliliijî. Kasimir», regele Ilolonieî, d»ni moartea sa a lisat» natr» fiî. Din anemtia Ioan» Albrext» a rimass la Cromcr şi Stricofeki. tronai» se» nirini£esk»; Vladislav» s’a ales» rege al» Ungariei; Kneazsl» Aleksandrs s’a jfakst» Kneaz» al» Litsanieî; îar al» natrslea frate Zigmon» (sa» Sigismond») nrinnine al» Transilvaniei. Albrext» mi Kneazsl» Aleksandrs, înijelegindsse ka st. obore rie Ştefan» Vodi mi si nse ne fratele lor» Zigmon la domnia Moldovei, as intrat» în Mol dova în ansi» 1498, k» mente-zenî mii ostamî zikinds ki merg» în kontra Otomanilor», mi trimin.'Lnd» resnsnss l»î Ştefan» Vodi si-rnî sneaski omtirea sa ks a lor»; dar indate ne a» ajsnss la Ssneava, a» înksngîsrats netatea mi a» înnenst» a o bate, snerind» ki vor» ristea-o lsa îndati. Grarnisona din lisntrs însi se onsnea ks msltT» inimi, mi

1)- Aueaste uetate n» mai essisto asfci>zî. Numai temeliile eî sc k»uoskS (Traducitorîulu.) de abia. 3 VOL. III.

ISTORIA DACIEÎ

rbsnsndea la foksrile ineminilorg ks vitejie. Stefang Vodb asemine, eininds din netate, uri-a adsnatS nsterile din t6te nbrgile, mi-a nei’stg mi la Rads Vodb de i-a trimisă ajstoris de ostamî Msnteni; nu s’a nssg însb la rbsboig ks Iloloniî în bmn» deskisg, «ii a înkisg tote dramurile mi strbratorile, în kbtg ineminii ns mai nsteag kbnbta nrovisisnile ne le era de neanbratb trebsinijb. Omtirea flolonb, Bbzbnds se esnssb a muri de fome, înnens a msrmsra la revolta în kontra lsi Albrextg Iar Vladislavg regele Ungariei, înkredinjibndsse de nerikolslg fratelui seu mi a omtirei sale, a trimisg soli kbtre Stefang Vodb mi ag statg de s’ag îmnbkatg ks Albrextg. Dsnb aceasta, Albrextg srmbndg a nleka ks omtirea sa, n’a anskatg drsmslg ne kare intrase în Moldova, ni ne altblg. Stefang Vod'B atsnni i-a trimisg rbsnsnsg kb tokmeala a fostg ka sb easb ne unde ag intratg, kb drsmsls ne Pag anskatg este mai lsngg, greg iui nling de noduri mi msnijî, mi kb lbksitorii ne sbntg în nbrijile anele, fiind» ssnbraiji mi îngreseaiji de kbtrb Iloion!, îi vorg lsa de inemini mi vorg fane vre o ostilitate în kontra lorg, în kbtg nini elg singsrg ns-i va ustea onri. Albrextg ns-rni skimbi nlanslg, ns asksltb ksvintele Domnslsi, mi urma aneeami kale. Stefang Vodb mi de a doa orb îi trimise rbsnsnsg ka sb se întorkb, dar nimikb ns isbsti. •• Astfelis Albrextg, srmbndg kalea ne a anskatg, a ajsnsg în a natra zi într’o nbdsre mare nsmitb Kodrslg Kosminslsî, karele are vbrfsri ’nalte ks rbnî mi ks nrbiibstii din tote nbrgile mi este koneritb ks nbdsri dese mi arbsrî sriemî; iar drsmslg era strbmtg, nenraktikabils mi noroiosg. Akolo mai întbîs as intratg karele îmnbrbtemti, ano! regele Albrextg ks gsarda sa. mi ne srmb omtirea smdrb dsnb kare venea toiji generali! nobili Ilolonî, karrele ks msniijisnî mi nrovisisnî, mi tote omtirile Ilolone mi Rssemtî în necrbndsoalb, fbrb nea mai mikb îngrijire, ka kxndg se aflag în ksrHÎle lorg. Ks kinslg anesta înaintbnds-se karble nele greg înkbrkate nbnb în inima anestei nbdsri îmfrikomate, eatb kb de odatb o mslijime de sbteni Moldoveni, s’ag renezitg din toate nbrijile, înarraayi nei mai mslrji ks seksri, ks k6se

PARTEA IV. EPOCA IA. CAP& I.

ini ks nîomege, rai k« rsknete înfrikoiuate, ktziinds assnra inirsrilor» ne k-tfetorea» ferii de ninî o- grijii, a» înnenst» a smde ferii de railii mi a n»ni lskrsrile de nrin kara, stri gând» uii r&knind»: tinideitf, suideiţî urc vrojmaiuii nowlriU Iai"B strigatele acestora, înmslijindH-se nrin ressnetsl» niidsrilorfc rai a m»niiilor», feneaS atfcta vsets în kiits se k«tremsras kear» fearale selbatine. ^niî din Moldoveni tiieaS arborii, kariî kiidea» ks mare sgomot» în totb întinderea drsmslsî, rai kassaS mare nTedeki rai ssn'Erare tstsror» oratirilorS, ksnî atesta se înksrkase nintre arbori rai karsle ini vitele rai dmeniî, în kiit» nini ne! din nainte n» nstea» st ajste ne ne! din srmes, ninî Hei din «rm-s si» se sneaskii ks *iei din nainte. Atsnnea de odat'B se arata rai Ştefan» Vodii ks o mslijirae de omtire, kavalerie rai infanterie, renezinds-se assnra IlolonilorS ka sns le» rai kassesnds-le strike&HÎ«ni înfrikoraate. Inti*e aneste, neste kests-va timn», n»inds-se rai Ilolomî în ore-kare randseafe, se Isntas ks mslts ksraj» rai vitejie; dar affendK-se fera ordine, ferii Xatmanî, fera ofiijev! komandanrjî, neaszind»-se snsl» ne alt»l« din kassa raknetelor» Moldovenilor», din ka»sa v»etslsî kiideriî arborilor», din kassa vsetslsî armelor» rai a ressnetslsî m&dsreî, kare msltinlika orî ne sgomot», desneriinds-se de la sns timns, a» înnenstS a arsnka armele, rai m>rasind» karele ks nrovisisnî rai msniiiisnî, a» înnenst» a fsgi kare în kotro nstea?, kiiziinds mal rasln.1 ssb seksrile Moldovenilor». Regele Albrext» k» k'Bjjî va din magnagiî seî abia a» nstst» erai din niidsrc la lsminii într’sns sat»* nsmits Kozinina. De akolo el» a trimisă gsarda sa rai ksHl ostamî viteji mal era» ne fengT» d'snssls în agîstorîs nelors ne remiisese în srmii; ear el» a stat» ne lok în astentare. Dar Ştefan» Vodii, ki>zTind» rai assnra anestora k» fsrie, î-a rasinit» fektnd» mare rai esemnlara strik'BHisne intre eî, k’BHÎ orî ne k-Eijî îî nrindea» Moldoveni! î! KHideaî feri» mife. In fine Ilolonii rai R»raiî, Iraijî a» nstst» skiina de nrin toate nur liile. a» agîsnss la Kozmina, »nde de dos zile aratenta Re gele Albrext». însii abia ne glsm-state era oratirea. Astfel!» eraind» din niidbrî, a» înnenst» a-niî «rma kiifetoria. dar a* Ak

ISTORIA. DAC1EÎ. '

ste date, fiinds kt ktnttase o lekijisne atetSde înfrikomatt, mergeaS ks mare btgare de seamt mi ks uazt, avtnds’uii koldnele restrinse iui gata de rtsbois. Ear Moldovenii n’as înnetats de a*i srmtri lsnttnds-se ks ei iui înjsrtndsî ks reknete uii ks strigări mfrikoinate. în a dosa noante Ilolonii auitzînds-mî tabăra ne uns ktmns, rn’as ftksts înteritsrt de frikt. Dar Moldovenii, kare ns-i sltbia din urmii, as dats fokg la nimte kltî de ftns ne eraS din ssss de lagtrs, mi vtntsls dsktnds fsmsls assura Ilonilors ktts ne ne era st le anrinzt tabtra mi st-î înene. De akoso a dosa zi as nlekats iartuii ks rtndsealt de resbois; iar Stefans Vodt, înmirtnds-uii omtirea ne marginea EErstslsi, se aţinea nentrs ka st dea ineminilors lovitsra nea de ne srmt. Albrexts înst, sosinds la Herntsijî, se onri trei zile înkiss în înttritsrî, nentrs ka st se restaureze omtirea de ostenealt. Atsnne de odatt se rtsntndemte vor ba în tabtrt kt viinds trei mii de Iloloni ktltreijî în ajstoris, Stefans Vodt i-ar fi întelnits mi I-ar fi sdrobits. O smaîmt grozavt intrt în inimile tuturora, mi toijî înnens a nere ka st se use ne fsgt. Albrexts tote ndntea se uresmblt ks lamne nrin kortsrile ostamilors, îmbtrbttends’i mi înkredinijtnds’i kt mtirea era minnîsnost. Aneasta întrs adevtrs a doa zi se verifikt, ktni de climineaijt se vtzs viindsle în ajstoris o kavalerie nsmerost trimist de Kneazsls Aleksandrs. Ks t6te aneste, Stefans Vodt, n’a înnetats de a xtrgsi ne inemini la trenerea Ifrstslsî, ks tote kt n’anststis st-i onreaskt; dsnt aneasta î-a mai bttsts mi la Hlininiji tui ns i-a ltsat» în nane ntnt ne as treksts Nistrsls la Sneatins, în ktts Albrext» s’a întorss la Krakovia ks o rsmine mi o nerdere nedeskrintibilt. ÎJnii din istorinii Iloloni snsns kt kassa anestei nenoronite esnediijisnî a fosts uns 6re-kare Filins Kalimaxs. Anesta, fiind» originari* Italians din Florenija, de nrofesisne nrofessors, venise în Ilolonia de mai mslts timus mi ajunsese la attta favoare ne ltngt ksrtea lsî Albrexts, în ktts se ftksse konsiliarsls se» intimi*; mi fiind» kt el» îndemnase ne rege st fakt rtsboisls anesta, fu gonită din Ilolonia. Ane-

Mehovlo Cartea IV. Cromer.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPÎ5 I.

sta, dakfcnds-se în ltalia; neste karanda se îmbolnăvi tui mari; Tar soijia sa ka koniii seî, nenatends s* maî trxeaskx în Ilolonia, s’a matats în Moldova *). Ştefana Vodoi, ka sii-mT r:6snliiteask'& asanra Ilolonilors nentrs strikiicianile. ce faksse Moldovei, a nlekata Chronolog. rai els în ansi? srm'&toris 1498 rai a intrat? în IIo- PolonX. dolia rai în Rssia Blonda ka t6te oratirile sale, avBnds ka sine aliaijT Tătari rai Tarei. Ilr&d'Bnda, dinida foks rai ro bind?, a kstrierats na nsmaî gerile acestea, dar rai Litaaniea în langs rai în larga, agisng'snds noimi la rial? Vistsla. Mare snainvB rai groz/t frazase ne toate Ilolonia, koiel la aceaste renede mivoilire na se goisi niraine gata snre a se onane, sas snre a înniedeka an inemika ateta de naternikS. De aceea nonorala fagea ka tarmele snre sk^nare nrin ce te ijî, manijî rai midsrî; ka toate acestea Ştefan Vodfc la întdrcerea Iaî a adass neste o sate mii ssflete de Rara! rai Ilolom, ne kari T-a araezata în Moldova; ear Tătarii rai Tarcii, nrinzînda aserainea raalijî robi, î-aa das în Balgariea rai Macedoniea, ande î-aa statornicita. Regele Albrexta, voizoinda ateta strifrLeîane rai neno rocire ce a saferita n.eara lai, n’a stata în linimte; ci, adaminda’mi oratirile, a intrata iaranri în Moldova, rai a încenat» a nrada rai a arde minoi la oraraala Botoraaniî. Dar Stetan Vodoi, kara a laata ştire desnre aceasta, mî-aadanata oştirile koite le-a avat sab nr&noi, rai emindS înaintea lai la Botoraanî, l’a lovita ka ateta farie, în k^ta îndate l’a învinsa

{

1). AstorîslS ne arS fi fokstS ană mare servijjS daka ne-arS fi aratatg isvorslS acestei asserijiani. în Moldova, întră adevc&rS, a essistatS o veke familie RdlmumS* din ale krn-eîa ram«rî mal sintS înki kxijî-va momDenî [raram!] în Bakovina. Din aceasfo famile, meigiindS snslS la Konstantinonole, ne kundS 1'anarion.iî jskaS mare rola mi-a greisatS namele, zikinda-niî KalimaxS. Din acela KalimaxS anoi s’a trasa SkarlatS Kali maxS, ce a fosta ka Domn? GrekS în Moldova. TntelS meS îmî snanea ko& de dox orî ne anS venea? momnenii jjeranî din Bakovina de vedeaa ne Domnala KalimaxS; mi acesta, fora a se râmi na, îî trata ka ne rade mi-i rekomanda boerilorS jjereî. (Traducelorîu iu)

ISTORIA DACIE!

mi l’a naşă ne fagi. Na tirzia dani aceasta, fikindase aliangi între Vladislavă, regele Ungariei, Albrextă regele Ilolonieî, Aleksardra Kneazală Litaaniei, iui Zigmondă Ilrinninele Transilvaniei, ka skonă ka si se daki în kontra Tării lor» s’a naăa la mijlokă Vladislava, iui a înnikata ne Şte fana Vodi ka fratele seă Albrexta. Na treka maltă însi mi la anală 1500, a mărită Regele Albrexta mi s’a alesă în loka-’î la tronai» Ilolonieî fratele seă Aleksandra, Kneazală Litaaniei. în anală 1502 Ştefan Vodi, intrindă iarimi în IIoloniea, naşe stinînire ne Eokaijiea, (lokă între Nistra mi între manijî) sab kavintă ki din învekime aneasti narte era a Moldovei; dar kam a nlekat» Ştefana Vodi de akolo, llolonii aă naşă iarimi stininire ne ea. Dani aueasti eksnedirjiane, Ştefan Vodi, întorkindase în kanitala sa, învinsa de darerile nodagreî, anasată Dnpo chronice •de anii vristiî mi obosită de lantele neînnetaţeloră locale şl altele. resbdie, a nresimijita ki sosemte terminala vieijii sale. De aêea, vizindă nrogresele uele mari ale Otomaniloră mi slibiuianea Iloloniloră, a Nemţilor» mi a Ungarilor», mi temindase ka na kamva nini în fine si kazi iêara la nevoie ini si-mi nearzi libertatea ka Greniea, a kemată ne fiială seă Bogdană, ne kare îlă lisa mouitenitoriă, mi ne Boeri, mi le-a rekomandată ka si an a ne înainte si sanae ijeara la Qorta Otomani de bani voie, nerindă nrivilegiarî ka iêara Manteneaski. Dani aneasta mi-a dată tribatală komană în al 47-lea ană al domniei sale, fiindă în vrîsti de 71 ani; iar înmormîntarea lai s’a fikată la ministirea Ilatnei. Se înseamni ki anestă Domnă mai întiî a avată de soê ne sora lai Simeonă îmniratală Rasieî (anii istorinî Ilolonî zikă ki ară ti .fostă fiîka anestaia) de la Kiev», aname Eavdokiea: mi al doilea ne Mariea. fiîka lai Rada Vodi uelă mare. Domnală n,ereî Mantenemtî ') 1). Sniî istoriuî sirenă kt .Ştefană Vocte a fostă de uinui ori inssrată. (Ţraducelorulu.)

PAPTEA IV. EPOCA IV. CAPtf 1.

Domnulu XX. Bogdană Vodă III. Dani raortea lai Ştefana V'odt iiela mare, a rămasa momtenitorlfi tronalai sea, ka nrimirea generala a D. Chr. 1503. boerilora, fiîala sea Bogdana III, karele era înzes-' Dupe chronice trata mi ka kalittijile ntrintelaî sea. A'iesta, dant locale. testaraental» mi ordinal» tattlaî se», a trimisa ktijî va boerî, ne Ttat» Logofttsla ini alijil. la Saltanala Baîazeta II ka dararî, mi a?, înkinata ijeara de bant voie, nromnjtnda a daktte zene nang! de bani ne ană, ne kari i-aa adasa ka ei. Sal tanala de mare bakarie mi malijamire neutra aneastt sananere de bant voe a ijtri, a data în date Xatixamaiama, sas xrisova îmntrtteskă. nrin kare a înterita danii nererea Mol dovenilor» nrivilegiarile lie st ntzeskă mi nînt astezî. Ear Domnalaî î-a trimisa semnele de domnie, nrekams se trime tea» mi Domnalaî Manteneska, adikt: xaînt îmntrtteaskt, ne se namea Kabanigt, Sangeaka, saa Stindard», Sabie, Tonazs mi doat taiarî; ear nains, sas grad», î-a data de treî taîarî ka mi vizirilor» snre distikn£iane de gradai» Domni lor» Mantenemtî, fiind» kt gara Romtneaskt se sanase nrin uatere eara na de bant voe ka Moldova l). Saltanala, ne lîngt aceasta, tribatala analaî anelaia l’a dtraita LogofttalaT Ttata, karele întorkînda-se în Moldova, a ftkata o biserikt ka banii anemtia la satalS Btilemtiî în jadeijals Sanevi, ka re eksistt mi ntnt astt-zî. 1). Astorslă de banii seamii ns avea nitiinjjt esakte desnre aueaste enokii a istoriei; de aneea ninî data trimiterii Logofetslsi Ttests la Konstantinonole ns o înseami. Deskoneririle kare s’as feksts dani sta dii serioase arată k-& ns ssb Ssltanslă Baîazită, Hi ssb Ssltanslă Selimă, srmi>torîslă anestsea la anslă 1513 s’a înkeată traktată formală ks Tsraiea în 13 artikoli, între kare nelă dsnesrmt zhie: „JJarans este îndatorate k$tre Iloarte de kîtă ks snă dară [nemkeiuă] ansală de natrs mii galbeni. Anestă traktată ssb-skrisslă îlă va adtoga între yele-l-alte la kolekjjisnea Âstorslsî. (Troducelorulu).

ISTQBIA DACIEI

Anestă Bogdani Vodi era srîts mi avea nsmaî sn o|k!s. Elă nerînds întrs însoţire ne Elisabeta sora Jreţielsî Ilolonieî Aleksandrs, ea n’a nriimită din kassa slsgeniî ls!; mi regele î-aă risnsnsă ki msma eî ns o laşi a se denirta de ea. Ns tîrziă murindă msma el a triraisă Bogdană eariinl si neari ne Elisabeta; dar mi atsnnî la refssât» atîtă Aleksandrs kît« mi sorssa. Konsiderinds refssslă ka insulte, Bogdană îndate îmi adsni omtirile, in tri în noksgiea, mi gisindă netegile firi ointiri, îndati as nssă stenînire ne ea. Iloloniî, nenstîndă ssferi asemenea nerdere îndati aă nlekată ks natrs miî de Rsm! niimiijî, mi dsni ne as lsată nrovinijiea îndirits mi as gonită nsijina omtire Moldoveani ne rtmisese snre nazi, aă intrată în Moldova mi aă nridată geara nîni la Botomanî. Moldovenii renezindsse assnra lor», îndati î-aă risinită mi aă nrinsă dso! General! robi, kariî adsmî fiindă înaintea Îs! Bogdană Vodi anesta îî osîndi la moarte. Anemtî General! fiindă ki era nimte nersoane foarte însemnate mi din familii stri vite, moartea loră kassi o întristare generali în toate naijisnea Tloloni. De aneea snre risbsnare, în ksrîndă intră ri Iloloniî în Moldova mi ajsngîndă nîni la Xotin aă luată netatea aneasta ks mari nîerderî din nartea Moldoveniloră mi Mehovic a snisă kiară ne Ilîrkilabslă de akolo, în kîtă XatVarovski, istorici niinsls Kornanîă abiaaă skinată din mîna loră. APoloni. tsnnea nrinzîndă maî mulg! boer! în robie mi adskîndsî la Kamenina, le-aă tieată kanetile la toiţi în fsriea resbsniri loră nentrs nsmin,i dăo! generali Tloloni. Dsni a'ieea Bogdană Vodi aă trimisă la regele Aleksandrs soli ka si faki nane, nerîndă de a treia oari ne Elisaveta de soijie. Dar solii s’aă întorsă teri de nin! snă ressltată, fiindă ki Aleksandrs înbolnivindsse de naralisie a msrită, mi în loksî s a nsraită fratele seă Zigmnos, nrinninele Ardealsls! l).

Chronolog. PolonS şi locala.

1]. Dans atestă faktS, aatorlbiS trene k» vederea a nsne în inirslă isto riei ană rasbols 'ie raaî avs Bogdană Vodi ks Rads, Domnsls ijereî Msntenemtî. A'iestS rxsboiK este near&tată de kronikariî Ilolonî, dar ns este îndoeals ks a srmats; Kronikarsls Moldovei, Sreke, arata klars data lsî la anală 1607, Okt. 28. Bifară aneasta sa fo'

PARTEA IV. EPOCA IV. CAP0 I.

Bogdan» Vodt trimise nii kttrt Zigmon» st ceart ne sortsa; dar întîmnintnd8 ini de aste, date refasa, în anal» 1510 îmi adant omtirile toate, mi intrai eartniî în IIoloniea ka st’nii resbane: trekînd» Nistrala, a jtfait» toate Kameniga, mi a trekata sab foka tote Ilodoliea; ajangîndS ntnt la Liova, cetatea aceasta na aa natat’o laa. dar toa te cele-l-alte de nrin nrejara le aă ras» din faga noimîntalaT. De akolo aa laata mi ana klonota mare, ne kare adakînda-la la Moldova ka întoarcerea sa, l’a naşa la Mi- MIron. tronolia Sacevi. Tot» de odate robind» mai malgî Logofetnlu. boeri mi nouora de roind», î-a amezat» în mai malte ntrgî ale Moldovei. Zigraonda dant aceasta a încenat» a se gtti ka soi treakt în Moldova ka omtirî IloJone mi Ra-J Strlcofskl semtî, dar fratele sea Vladislava, regele Ungariei, a) trimisS la ela soli ka st-1» îndemne a se îmnoika ka Bog dan» Vodoi, adakiinda-i aminte striktcianile ce a saferita fra tele se» Albrext» de la Ştefan Vodă» mi kt interesai» cere ka soi se îmnace, ktci dakt de asemine rtsb6e ar slo>bi sa» s’ar nastii Moldova, kare este sentinela Ilolonieî în kontra Otomanilor», atance geara sa ar rtihînek deskist desnretdte ntrgile la ntvtlirile Tarcilor» mi ale Tttarilor», mi nrin armare mi Ungaria. Zikmonda în st na askalte' konsiliarile fratelai sea, ci, fiind» koi se afla bolnav», dete ordine lai Nikolae Kaminegki Voevodală Krakoviei, karele era Xatmana generala al» Ilolonieî, ka soi se nrenare nentra esnedigiane în kontra Moldovei. Ama dart nlektnd» Kameneglii mi trektnd» Nistrala, a încenat» soi arzt mi st nrade geara, dtrtntntnd» distriktele ^erntagii, Doroxoîala, Botoinaniî mi Xotinal», ajangtnda mi kîar ntnt la Saceava. Bogdana, afltndase nenrenarat», (fiind» kt dant întorcerea sa din Ilolonia dedese dramal» ostamilor» nentra ernateka), a emit» din kanitalt

ket« la movila Kteata, Itngt Rimnika, iui viktoria a fost» a l«i Bogdan». Sn§ K^lsgtrg Maksimian» atance a stat» mizlocitorî» de s’aS îmntkat» Domnii Romani. (Ţraducelorulu.)

».'v

ISTORIA '.-DACIE!

mi a înnenata a adana omtire. Iar Ilolonil, dană ne aa bătata mai malte zile cetatea Sanevei fort a o natea lsa, latnda mtiinijă kă Bogdana Vodă na e akolo mi temtndase de vre o karsă, aa abandonata assediala mi aa înnenata a se retrage ka nrtzile mi ka robii ne nrinse.se. Dar ne kăndtf trenea Nistrala mi trekase jamătate din omtirea Ilolonă, s’a renezita o neată de Moldoveni asanra omtiriî ne rămăsese dinkoanî de rîg: s’a făkatS o betelie krantă mi tarbată din ambe nărjjile, mi fiinda kă Moldovenii eratf foarte naj^inî s’aa învinsa de kătre Iloloni mi s?aa nlekata ne fagă. Atannl între alijl nrizonierî s’afc nrinsa mi kîjjî-va boerî, din tre kari ne! mai însemnaţii aa fosta Ilostelnikala Kîrjă, fra tele să» Medelninerala Ştefana, K anera Ilatrini Dorotei», ka ri adakînda-se înaintea lai Kameneijki, ane sta a ordonat» de le-aa tăiatS kanetele zikînda kt ast-fela fonea mi tatăla lai Bogdan» Vodă ka ririsonieriî Iloloni: dar tterea kanetelora se ftka ka sekarea ear na ka sabiea. Intorkînda-se Kamenejiki învingător» din Moldova, ka malte nrtzî mi nrisonierî, aa găsită .ne rege la Liov» foarte bolnava. Atannî ai> venita eartinî soli de la Vladislava re gele Ungarii, mizlonitorî ka st se fakă nane între Zikmona mi Bogdana Vodă. Soliea astă dată rearni, nanea se ftka ka kondijiiane ka Bogdana Vodă să întoarkă ton,! nrisonieriî, st nlăteaskă keltaelile resboialai, mi strikănianile ne aa fokata în Ilodolia mi Rasiea, ear regele Iloloni el aseminea să întoarkă nrisonieriî mi să nlăteaskă strikănianile ne fokase în Moldova. în anal» 1510 Betgereî Xanala Krimeil a năvălită de o dată ka o maxime de Tătari mi intrănda în Moldova nrin trei lokarî, a nrădata geara de la Orxeî mi nînă la Doroxoia, mi a data foka mi oramalaî Iami. Bogdan Vodă, adanănda-mT omtirile, a bătata ne Tătari în mai malte lokarî mi î-a învins» în kăt» aa fagita din ijeară fără a natea laa ninî robii nini nrtzile ne făkase, mi dakănda ne Xanala lora foarte rta rănita de săgeată, in kăta neste najiina aa mărită. La anala 1511 a mărită mi Doamna Maria mama lai Bogdan Vodă mi fiîka lai Rada Vodă nela Mare, Domnala j^ă-

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPÎÎ 1.

ri Mantenemtî, ne kare aă îmormîntat’o la M^niistirea Ilatniî lungii sogală eî Ştefană Vodfc. In a^estamă an» earmiî aă n'BV'Blita Tătari din Krimea ini aa intrata în Moldova; dara ne kîndă se gBtea Bogdani ka s£ mearg-B asanra loră, Tătari aazindă kama k'b algi Tă tari Nogai aa n^v^lits în Krimeia mi o nradii, a» mirosit» cksnedigianea lora mi s’aă întorsă *). La 1516 aa marits mi Vladislava regele Ungariei, r:BmîindS momtenitorîa fiială sea Ladovik», îu vîrste de zene ani. Iar în anal» 1517, danii o Domnie de doi-snre-zeue ani mi noaii lan!, a mărită Bogdan» Vodfc în oramală Xarniî, de ande fa transnortats mi îmmormîntată la Miiniistirea Ilatne! lîngfc mormîntala tatelaî s^a.

Domnulu XXL StefanH Vodă K, prenumitu cela Ten grfi.

Anesta a fosta fiială la! Bogdana Vodfc, ksmBtînd» tro nai» nrin momtenire mi alegerea Boerilor. In aia D. Chr. 1517. doilea ana ala domnie! lai elă s’a das» ka toate na- Chronolog. Moldovei. terile sale asanra Tătarilor», kare intraseră în gear& mi jefaea sabă Albagereî Xanal» lora mi i-a risinita ka mare nagabfc. Anesta Ştefana Vod'B fiindă Domna krada mi vtrsi»toră'de sÎDge a teeata ne Xatmanala Arbare îmnreant ka doi fii nevinovagî, Teodora mi Nikita, sab kavînta kb Tara fi aflată în viklenie. Boeriî însn^imîntînda-se de aneasta s’aă ridikată ka togi asanr'B-’î în revolte feginiT». Bogdan» Vods îns'B ridikîndă nonorală asanra lora î-a îmnr&uitiată mi a 1]. Aatorială ainea na înseamnă ana fantS. Kroninele Moldovei snanăki. în ala zeuelea ana ală Domniei lai Bogdana la 1514 fevraarle 27, a venita ană aventarariă aname Trifaili ka oaste Sngarcaskii, zikamda-se a fi fila de Dorană mi voindă a destitaa ne Bogdană. Moldovenii l’aă îmnresarată la nodă în josă de Vaslaîa mi nrinzsnda-lă via l’aa dasă înaintea lai Bogdană mi i-aă teeată kanblă. [Traducetorîulu.]

1BT0BIA DACIEI

fagit» fie-kare înk'&tr’o natea* Dintre Boeri rebeli nsmaî nostelniksl» fflarne a f»gita în Iloloniea, Iar *ieî raaî mBlijî Iezind» în roîna Îhî Ştefani Vodfc, li se teearT, kanitile în tîrgal» Romanalaî; între viktime se înseamnă Rostea Ilîrkiilab»la, Ivamk» logofetal» mi Sima Vistiersls. La anal» 1526 Ştefan» Vodii a intrat» în ijeara Romi»neaskfc k» oaste în ajstorÎBl» lai Teodosie Vodii fiial» l»î Neag» Basaraba mi a ankisl»! se» Ilreda în kontra as»rnator»l»I Rads Vodii; dar ajangiinds îiînli la Tîrrnor» mi a»zind» de moartea l»i Ilreda mi de f»ga lai Teodosie Vodfc, mi tot» de o daţii de venirea lai Mexmet» Bei» de la Nikonoli ka omtirî, s’a întorsfc în Moldova nredimd» lokarile ne «nde aa kblkata. Intorkînds-se natra mii de T»riri din ILoloniea, mi koborîndase nrin Moldova, le-a emit» Ştefan» Vodii înainte mi lovind»’! ne Valea Ilrat»!»!, atîta de tare T-a sferîmat» în k'Bt» naijinl a» n»t»ta sk'Bria de moarte. El» a fok»t» mi traktat» de nane k« Zikmon» regele Iloloniel, stinsliinda în tre eî ka Ilolonil sii noatii fa'ie negog» în Moldova k» toat'B libertatea, mi Moldovenii aseminea în rioloniea. In anala 1526 a intrat» mi Şeitan»!» Saleimana al» III în Smgariea, mi kiizmid» regele Ladovik» în risbola, Taryiî a» st'Bnînit» Bada mi alte HetT>u,f. îngerii a» nsmita de odată în loksla 1»I Ladovik» ne Ioana Zanoliea, karele, bătăii dase k» Târlii, a kăriătat» Bada îndărăt». Dar mal ne armă, îngelegănd»se <5ng»riT k» Mariea sogiea regelaî »nis«, a» ales» rege ne Ferdinand» L Dam» aceasta însă Ioan» Zanoliea, k» ajstoral» IsT Ssltan» S»leimana, lară-inl kănătă tronai» Ungariei, mi Ferdinand» se destit»ă. La an»l» 1530 Ştefan» Vodii, aflăndsse în netatea Xotinslal, de odată m»ri, înveninat» de însămi Doamna sa, kare n» mal n»tea ssferi atăta vărsare de sănge omenesk» T). în intervalal» acesta a mărit» mi Zikmon» regele 1). N» rntiS dani ne date A»torT»l» însemnează moartea Isl Ştefan» la 1530, kănd» kronmele Moldovei oirenS la 1527. (Ţraducetorlulvv

PARTEA IVi EPOCA IV. DAPU I.

Iloloniei, Zikmona.

ramtinda la tronai» sea momtenitora Aagast»

Domnulu XXII. Petru Vodă, prenumită Răreşti. Dant mortea lai Stefang Vodt, adanînda-se boeri, aa ales» Domn» ne an Iletra naraita Rarern», kobort- D. Chr. 1580. tora din stmînga laî Ştefan» Vodt nela mare. Ile Dupe cbronice atannea affondase în Iloloniea mi Ioana Zanolia, ka- cale şllo rele de karînda, se distitaase dane tronala Ungarii, Polono. nrekam s’a zisa, a trimisa skrisorî lai Iletra Vodt, ragîndal» ka st meargt în kontra regelaî Ungarii Ferdinanda, mi nroinigtndai kt, de se va restabili el» ne trona, îî va da cetatea Bistrigci mi alte lokarî din Transilvaniea, înveninate ka Moldova. Danii aneste îndemnuri, Iletra VodT> a intrat» de do»T> ori în Transilvaniea fora îmnedikare mi a jefait’o, mdnzînda mi mal malgi din boeri robi. De mi Ferdinanda danii aneasta a trimisa akolo orntirl de antrare, dar Iletra Vodt a intrata mi de a treia oart mi sfortmîndg omtirea namitii, a laatS netatea Bistrigei, în kare a mi nas» Isnravnika, mi a noi s’a întors» adakînd» ka sine malte nrtzî. Samegindase Iletra Vodt> în viktoriile kare le-a ktnatata în kontra Sngarilora, a sokotita kt norokala îi va fi tota d’aana în ajatora. De aneea a trimisa soli kibtre Aagasta Zikmona regele Iloloniei, aerînda si»’! întoarkt ntmîntala IIokagiei; ne kare îla vtndasert strtmomilor» sei regii de mai nainte ai Iloloniei. Soli, întorktnda-st fora de nini 'ana . rtsnansa, Iletra Vodt, anrinsa de mtnie, fort a nerde vre me, a strtnsa oaste mi intrtnda în Iloloniea, a nrtdata mi a arsa Kolomea, Sneatina, Tismeniga mi alte orarne mi sate mint la Xaliaia; dant kare, ltsînda oaste de riazt în Ilokagiea, s’a intorsa îndtrtta triamfotora. Kam a laata nitire desnre aaeasta Aagast» Zikmonda. indatt a trimisa ne “ Xatmanala Tarnovski asanra Ilokagiei. Tota de o datt mi Ileti-a Vodt, aazinda de venirea Ilolonilora, a trimisa îna-

ISTORIA DACIEI

inte rnease mii de Moldoveni în ajstorsla garnizoanei din IEoksgiea. Se ftks btttlie între aaemtiea mi Xatmansl» Tarnovski; mi Moldovenii, fiind s mai nsgini nsmeromî, fsrt învinui!. Dar eatt kt Iletrs Vodt sosemte flirt de veste ks dost-zeni de mii de oameni mi tsnsrî. Atsnaea Ilolonii se ksnrindS de groazt mi vor» st ntrtseaskt tabtra îmnresnt ks tsnsrile ka st fsgt. Dar Xatmansls Tarnovski nrefert st moart k» onoare de kîta st trteaskt fsgind» ks rsmine. De aneea se mi înttremte ks mangsri adîmii mi ks alte mizloa'ie, usinds-se în defensivt. fletrs Vodt, viinds assnra lor», i-a îmnressrats din toate ntrgile mi a înnensts a’-i bate neîncetat» ks unt» tsnsrî. Moldoveni se învîrteas în tot» felsls nentrs ka st noatt trage ne Ilolonî afart din inangsri, dar anemtia sta» neklintigi. Atsnnea Iletr»' Vodt se xottrtmte a da asalt»: dtnd»se ordinsls, Moldoveni se rentds assnra mangsrilora, mi se fane sns resbels înfrikomats kare ijine nimii ore. Xatmansl» Tar novski, ksm» a vtzsts kt Moldoveni as aftskats mangarile mi kt a» isbstits a-mi fane o intrare, a emit» îndatt mi el» ne de altt narte ks kavaleriea mi a ktzsts assnra lor» ne dindtrtts ks toatt fsriea. Atsmiea btttliea se faye generalt mi în ksrss de dost ore din ambe ntrgile se fa\ie o vtrsare de stnge înfrikomatt. In fine Moldoveni nierztnds * rîndseala ks okasiea asaltslsi, mi ne mai nsttnds-se îndrenta, s’as întors» la fsgt. Iletrs Vodt, karele sta ssss ne o movilt, vtztnds nierderea rtsboîslsî, a fsgits mi el» ks grabt. Ear Ilolonii as rtmass sttnîni ne toatt tabtra, ne nrovisisnî, ne tsnsrî mi ne ktmnsls rtsboTslsi, »nde era» neste natrs mii de s'iimî. Xatmansl» Tarnovski dsnt aneastt viktorie s’a. întors» la rege, ltstnds narte din omtirile sale în Iloksgiea snre antrare. O neatt de o mie de oameni din garnizona Ilolont s’as înksmttats st intre în Mol dova ka st nrtde, dar omtirile lsi Iletr» Vodt as sftrîmat’o ks totsl». Dsnt aneasta o altt neatt de Iloloni s’a înain tat» nînt la Merntsgî, a dat» foks arestai orams mi a nrtdats maî mslte sate din distriktsls Botomanilors. Iletrs Vodt, ks toate kt era tiran» de earnt, a adsnats mi el» ksm» a

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

nststs omtirî, a intrats în Ilodolia mi as risrr&ndits în tots loksls foks mi sabie. Regele Eloloniei trimite îndate nsmeroasc omtirî assnra lsî; dar aste date IIoloniî se învings, nierdS o mslgime de oameni, mi Iletrs Vodii se întoarce ks o mslgime de robi mi nr&zl. Atsrmea regele Ilolonieî a skriss la Konstantinonole / Ssltanslsî, nlmginds-se de daunele ne îi foirea Iletrs Vodi>. Ssltansls Ssleimans intri ks o mslgime de omtirî în Mol dova, lskrs ne vizînds Iletrs Vodi mi nebizsindsse a se onsnc, a treksts în Transilvania mi s’a retrass în cetatea ^iqesls *). Ssltansls ks omtirea sa a înaintats nini la Ss1). Hetatea Hineslg din Transi’vania, era date de regele MatccamS lai Stefang Vodi nelS Mare, d»m ne se îmmkase amândoi; mi, la ori ne întemnlare grea, în netatea aceasta se retrigea» Domni! din Moldova ks familiile mi averile lor». Iar desnre trecerea aceasta a Îhî Iletrb RaremS, astfel!» skrie Kronikarslg Sreke: „Vizinds Iletr» „Vodi ki l’as îmnre8»rat» vnjmamil de toate nirjsile, mi al se! l’a» „rarisitg tofil, lisafa» skasnslS, mi s’a» dat» snre msngl, snde ks„noskinds ki ninî akolo n» se va n»tea ruistbi, a» sokotitS si treaki „la geari tfngbreaski. IJIi ama afiind»'-mi kalea deskisi nrin tirgg „nrin Iliatri, a» trekbtS nre lingi Miuistirea Bistrigiî, mi lisinds„se ka si noati nevanii odixni în m»nte de assnra Ministiril, vizs„t’-aS ka sng roîs din toate nirgile înkonjsrati Mimstirea ka si’ls „noati nrinde Den! ksnoskind» el» aneste, a» înkilekat» nre kalS, „mi singsrv ag fsgit» si xilidseaski, în 18 zile Sentemvrie, intrind» „în mante într’adink». Fin drsm», fin novagi, a» dat» la striin„torl ka anele, de na era ninî de kal» ninî de nedestrs; neî-a» ki»„tat» a lisa kalsl». Uli ama în mese zile învil»ind»-se nrin msn«te, flimind» ml tr»dit» ag nemerit» la sns ni.ris în jos», a» dat» „de nimte neskarî, karii daka i-a» lsat» seama ks dragoste 'I» aSnri„irnits. Ean Iletrs Vodi înfrikominds-se de ei s’a» sniîmintat»; „ean el k» jarimintg s’as jsrat» înainte’! ksm» ki îîvorg fi ks dren„tatc, mi uimiks si se teami. Ears el» le-as datglors mdnte-zenî de „galben! ban! de asrs; mi vizinds eî galbeni! k» b»ksrie i-a» Isats „mi ’l-ag dssg la otaksls lor», de ’las osnitats k» niîne mi k» nemtc „frintg, ojnigg neskiresk» de ne minka mi el. 113! dakaag înserat»„ lag îmbrikat» k» xaîne nroaste de ale lor», mi T-a» dat» kominaks „în kans, mi ’l-as skoss la Ardeal». Uli fiind» oaste 5ng»reaski de „streaji la margine, I-aS întrebat» nre diurnii ne oameni sintg-, el ag „zisg: Ssntems neskarî. Uli ama ag trek»t» nrin streaja Sngs„reaski, mi niminea n» l’a» ksnosksts. Den! neskariî l’ag d»s» la

ISTORIA DACIEÎ

neava. Iar nonorsl» îmnr&mtiindBse în tote irargile de frika Tsrniloră, Arxiereiî mi boerii s’au adsnatB la 8nu sată de tangE Ssveava, nsmitS ItecteBijii mi, s&tBindsse, aa gă sită ks kale s'B trinaig'5 soli la Ssltansla, ne se afla la Sbveava, s^’î arate kij geara nB e vinovate Kb nimika uii kt SaltanBla nriimindB’I ks se roagii sn le dea altă Dorană. mare indalging^, a rsndgitS Doronă ne AibIb Ibî AleksandrB

„kasa anal Boeris Bngareskă, kare aă fostă avandă nrietemugă mare „ka Iletra Vodă; vi nre Domnală na’l-aă aflată akasa, numai nre ja„naneasa lai; mi nre taina snasera eî de Iletru Vodă, ka dragoste „'l-au nriimită la kasa el, mi î-aă fakată osnaijă. Eară ana voînikă „6re-vine ne lasese anrodă la Iletra Vodă, nrilejinda-se într’avelă sată, „fîlndu skanată mi elă dintr’avele raataji,î, îi snasera la! de neskariî „aveia ue venise din mante, mi mtiindă elă ka Iletra Vodă aă intrată „in manijl» mi nimika de dansulă na se mtie, mi kagetandă intra iui„ma sa, kamă ară natea înţelege neva de Domnala saă, aa mersa la „neskarî sa’i întrebe; mi daka i-aă văzută îndata aa ksnoskstă nre „Domnala saă Iletra Vodă,■ mi aa kazată de î-aa saratată nivoarele, „Atanue vazandă Iletra Vodă nre kredinvoasa sluga sa, malta s’aă ba„karată mi s’aa mangaeată, mi multe kavinte de taina î-aa vorbită, „mi îmblanzindai-se inima aa adormita nayintclă. Nivi zabava malta „fakandu, nana a odixni Iletra Vodă, ear anca jananeasa aa gătită „leagana namal ka auelă anrodă, mi aa mersă nre lokarl fara de „drama, nana aa sosită la kasa ana! Boeră Bngureskă, kare mi auela „era nrietenă lai Iletra Vodă, mi auela daka ’l-aă vazată, ka dragoste „’laa nriimită mi ’l-aă osnatată. mi îndata, î-aă gătită leagană ka mese „kaî, ka lokă de zabava na era. Ka din arma nrinsese de veste oa„stea ue era la Streaja frngareaska, kamă Iletra Vodă aă trekată nan„tre danmil, mi na ’l-aă kanoskată, mi s’aă nornită dana dansală a’lă „lierka ka sa’lă noata ajange. lIi Damnezeă vela necl okarmaitoră „tatsroră ueloră ne î se roaga ka krediujja, aă akonerită ne Iletra „Vodă, mi l-aă dată kale deskisa; mi mergaudă ka nevoinjja aă sosită „lu 'îiveă, mi sambata în rasaritală soarelui, Sentemvrie în 28, aă „intrată Iletra Vodă în vet. tea Hiveală mi aă ÎDkisă norijilc. Ear vel „ve ’lă gonea din arma vazandă ka aă xaladaită Iletrs Vodă dinain tea loră. s’aă întorsă înanol. Akolo nlangere mi tangaire era de „Ddmna sa Elena mi de fiii seî de lliamă mi Stefanijja, mi de fiika „sa Rsksanda, mi de alijî kasamî, nentra malta skarba ve le venise „asanra-le, mtiinda-se de kata mărire aă kazată Ia atata nedeansa. „DevI Iletra Vodă aă intrată înBiserika de s’aă înkinată, maljjamindă „lai. Damnezeă ka ’l-aă isbavită din mâinile vrajmamiloră seî.“

PARTEA IV. EPOCA IV. OAPU I.

Vodă StefanS, dună kare s’a întors». Iar Iletrs Vodă dună aceasta, ernind» din Transilvaniea ini mergând» la Konstantinonole, s’a îndrentăijitu kătre Sultanul» mi a» kănătat» ertare.

Domnulu XXIII. Ştefană Vodă VI. Acesta nroklamăndu-se Domn» al» Moldovei tot» nrin SultanulS Suleiman», ’l-a akomnaniat» la întoarcere D. Chr. 1539. nănă ce a» trekst» Dunărea. K» nsmirea sa mă- Chronolog. ŢIcrei. rindS'Se tributul» anual» nănă la zece mii galbeni, dună xotărîrea Sultanului, a însărcinat» ijeara ks multe biruri. Ile lăngă acestea era mi forte vărsător» de sănge; a ucis» mulijî oameni mi a tăeat» kăiji-va kiar» ku măna lui. In zilele acestuia a fost» mare fomete în iţeară, din kausa lăkusteior» kare mănkară tote semănăturile nănă în faija nămăntuluî ]). Dar dună doi ani de domnie, kăn,i-va din boeri mi anume Gănemtiî mi Arburemtii, Logofătul» Trotoman», Mixu Xatmanu, mi alicii, ne mai nutănd» suferi tira niile lui, a» komnlotat» mi l’a» ucis» kiar» în kamera sa de nonte, în cetatea Sucevi.

Domnulu XXIV. Alecscindru Vodă III, Corneei, Dună uciderea lui Ştefan» Vodă, boerii adunăndu-se as rădikat» Domn» ne un» Kornea Ilortaru karele era D. Chr. om» din neam» nrost» mi servă nelăngă Mixu Dupe chronicc locale. tarul». Acesta ajungăndu a se face nortars al» cetălpii Suceava, kănd» s’a făkut» Domn» s’a numit» Aleksandru Vodă. Răsnăndindu-se mtirea kă Sultan» Suleiman» 1). Din kassa aceasta Domnsls rimase ks nsmele (le Liksstt Voite. (Jraducelorulu). 3 VOL. III. «

ISTORIA DACIEÎ

vrea s* trimis* ear&mî Domnu rie Iletfu Vod* Raremu, Aleksandru Vod* a skrisu luî Ferdinandu regele Ungariei ru.gtndu-se s*’i dea ajutora în kontra inemikuluî seu. Sultanulu auzindu de koresnondingele acestea ale Domnului ku regele Ungariei, a gr*bitu întărirea lui Iletru Vod* mi l’a trimisu ku unu Ibroxoru mi ku omtire ka s'b’Iu ameze ne tronulu Moldovei, Mixu Snttaru mi neî-l-algî boerî, îngelegT»ndu de aneasta mi îngrij*ndu-se de r&sbunarea luî Iletru Vod*, au uriisu ne Aleksandru Vod* dun* kxte-va luni de domnie, dun* kare s’au dusu întru întemninarea Dom nului ne venea 1). A doa domnia a lui Pelru Vodă Răreşti. Iletru Vod*, trek'Bndu Dunărea ne la Bnsila ka s* vie în Moldova, akolo ’î-au eraitu înainte mi boeriî snre D. Chr. 1510. întemninare. Elu, uitiindu vikleniea mi sniritulu loru Chronolog. ■perei. jê trădare, mtiindu k* anemtiea uniseser* mai înt*îu ne Stefanu Vodt, mi anoî ne Aleksandru Vod* Kornea, a nusS de le-a t*eatu kanetele 2). Dun* ne au venitu la skaunulu seu în Suneava, a nriimitu ordinu de la Ilort* ka s* intre în Sngariea, ku kare Turnii aveau rssboîu. Iletru Vod*, îmnreun* ku Radu Vod* Ilaisie din geara Rom*neasku, au trekutu în Ardealu mi a fokutu mari strik'&nîunî; dar fok*ndu-se nane între Turn! mi Sngurî, s’a întorsu înd*rstu în gear*. Dun* anestea Iletru Vod* a ziditu monastirea IIobrata, Moldoviga nou*£, monastirea Pobrov*gu mi monastirea Rîmka; a lukratu mi la monastirea Kinrieana mi a mai ftkutu multe biseriaî de niatr* la Bae, la Xîrb&u mi în alte niirgî. Elu întru tote a imitatu ne tat*lu seu, atetu în bl*n1]. Vorniksls <5reke zine k$ Aleksandru Vodii aS ernits ks oaste înaintea lsî Ilctrs Voda>, ini kii anesta nrinz'&nds-ls T-as têats kansls într’o Mîerksrî în lsna lsî Fevrsarie anslS 1541.. 2]. Nsmaî Mixs Xatinans,. Logr.fstsls TrotomanS, KrasnemS mi Kozraa fsri» têarji de IletrS Vodoi. (Traducetoriulu.)

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

dejjc, kita mi în drentatea jxdekfcgilorS, kita mi în askaltarea strsmbiiteijiloră. Dar dane mente anT din a doaa Do mnie, a mărită mi s’a îmorrmintats la Mfcniistirea Ilobrata, tesiindS doi fîî, Iliarna mi Ştefană.

Domnulu XXV. Hiaşu Vodă III. în srma morgeî lai Iletra Vods, boeriî aă r&dikatg la tronai ă ijereî ne fiiala sea Iliarna, ks konfirmarea mi' D. Chr. 1547. a Horgeî Otomane. Acesta a fosta biitiiîosă ka mi‘ Chronolog ŢIerci tatei» sea, k^nî, lantendase ks Iloloniî, a snisa ne Xatmanala Varting. Ile kangoi aneasta, intranda în Tran silvania danii ordinala Ilorgei avtnda mi omtirî tsr'iemtî, a tekata mari strikrbmani mi nradfcmsnî. Dar, danii trei ani de domnie, aulek'Bnda-sc la legea lai Moameta, a leniidatS krediuija kremtineaskt mi s'a dasa la Konstandinonole de s’a tarmta. Ajangiinda înss lainflaingt ne li-mgn Ssltansla, oii-a fekata rivali, kari Pas nT.rots k’L na m>zenite r&ndaelele kredingei Otomane; danii kare Ssltansla Saleimana a ordonată de Pas snisa !)* Domnulu XXVI. Ştefană Vodă VIL Taninds-se Iliama Vodn, ITdrta, dani cererea boerilora, a rxndaits Dom na ne fratele sea liels mai js- D. Chr. 1554. ne Ştefana. Acesta dintra înnenata s’a arătată for Chronolog. te drentă, blinda mi generosa, în kfcta a mtersa dini 'îiereImemoria sanamiloră seî reaoa renstoniane a tarnitalaî sea 1)- O rektifîkare. — Kroninele serei, nlnî nentra IlianiS Vodi ninî nentrs fra tele seă StefanS, na vorbeskă de Konfirmarea flornei.~ Dinii ne timn«l§ auesta alegerea Domnulai se finea dc kitre boerî. (Traducelorhdii.)

ISTORIA DAClliî

frate mi a înoitS memoriea nea bunii a fratelui seu Rareniu. Anesta a alungatu din gearfc ne toii! cretinii, în kst8 mulgi din eî, nentru ka s'B not-n românea, s’au botezatu. Dar mai târziu s’a dedatu la mare desfrosnare, strikimdu în t6tc zilele fenîore, mi viotandu femei meritate. Boerii, ne mai nstandS suferi fantele lui «iele raiirmave, s’au komnlotatu mi l’au unisu sub kortulu seu, dunii trei ani de domnie.

Domnul I şi XXVII. Alecsandru Vodă IV, Lăpuşneanu. Boerii, kari au unisu ne Ştefan Vodii, îndată au nrokîematu Domns ne unu ore kare ne se numea Joldea. D. Clir. 1557. Dar algî boeri, emigragl mai dodemultu în Ilolonia, Ciironolog. ■ a Ţierei. Jviindu de akolo ku omtire, au nrokîematu Domnu ne Stolnikulu Iletrea, nre kare l’au nrenumitu Aleksandru Limumneanu ,* iar, ne Joldea iirinzT.ndu-lu viu, î-au tiieatunasulu mi Pau înkisu într’o Miiniistire. Aleksandru Vodii du nii aneasta s’a însuratu ku Ruksandra, filka lui Iletru Vodii Raremu *) ku kare a fiikutu doi fii, Iletru mi Bogdanu. Kiitrii alu ninnelea anu alu domniei sale unu Desnotu Vodii, intriindu ku omtirî Ilolone, a venitu asunra lui. Aleksandru Vodii, fiindu nenregiititu nentru riisboiu, furii nuteri analoge, niiriisitu de boeri, a fugitu mi a trekutu la Konstantinonole. în domnia sa însu elu a ziditu iVf&niistirea Sla tina mi Jliingiiragiî,

Domnulu XXVIII. Despolu Vodă Iacobă. Anestu Desnotu Vodii Iakobu mai nainte se numea Va!)• Aucasta fusese logodiţii ku Joldea Vodii, karcle fu nriusS tokmai fc&ndS se giitea dc nuntii. {Traducetorlulii.)

PARTEA IV» EPOCA IV. CAPÎJ I.

silie. Sinii zik» kt era clin insola Samos, alicii din ^ insbla Kreta: dar mai nrobabils este kT» era din Ser- 1562. bia, andc, fiind» gramatik» ne ltngt »n» strtnenots Mowovoj ?î al» Desnoijilor» Serbiei iie se trxgea» din familial îmntrtteaskt a Romanilor», a farats dsnt murtea auestaia doksmintele familiei, Dant aceasta, daktnda-se la Arxidsriele Asstrieî Ferdinanda, karele era mi rege al» SngarieT, s’a înfoijimat», n» ka gramatik», iii ka Kneazs koborttoris din familia Desnoijilor». Ks asemine înineltmsne el» ktnttt ajstorîa de omtirî mi de la Ungari mi de la Ilolonî, mi intra în Moldova, snde btttncl» rie Aleksanclrs Vodt, îl» sili st fagt la Konstantinonole. Dam» kinarile ks kare a ktnttatS domnia, ast-felia a mi gsvernat’o; a înktrkats ijeara ks bir»ri mari : a desnoeats si.ntele biserici mi, latnds vasele sakre mi ornamentele ikonelors, a fokst» bani, ks kari nlttea lefele ostamilor» ê adsnase ne ltngt sine; mi din monetele iie bttsse, a trimis» mi Ssltanslsî mente mit galbeni. BoeriT, ne mai nattnds ssferi de la an» timn» nelegîairile mi niatcBiîle lsi, a» organisats ne sab mtnt omtire mi a» tras» în nartea lor» mi ne Xatmanal» Tomma, ka rele se afla desnre Nistra ka orntire. Konjsrtmsnea se foks attt» de sekrett, în ktt» Desnot» Vodt na simiji nimikt nentra ka st> so gtteaskt st o întimnine. Dar ktnda komnlotals se detc ne faijt, Desnot», ne de o narte ’iera ajatorîal» regelaî Ilolonieî, iar ne de alta se înkise ks orntirea sa ntiraitt în Cetatea Ssueveî. Xatmanal» Tomma btts mai înttî ne gcneralala Ilolons Vimnoveski ţie venea în ajstorîals lat Desnot»; dsnt a'iesta, nrokiemtndase Domn», ntini assnra Ss’ieveT. Akolo attta se strimntori Desnot», în ktts emi mi ktzs lanimorele inemikalsî se». Dar Torama îl» sîse, fort a î cla nfoî o asksltare, dsnt o domnie de doi ani.

ISTORIA DACIE*

Domnulu XXIX. Ştefanii Vodă VIII, Tomfia. AnestS btefanS VocIt, ns avs langT» domnie. Ilorta, *înmtimgEndsse desnre nele întEmnlate, a rEndsitg 1564. lîndat-B Domns ne Aleksandrs Vod-E LEnsmneans, Tierei. jkarele se afla la Konstantinoriole, trimiijEnds-ls în gear& ks omtire tsrneaskE, Stefans VodE Tomina, neavEnds deststa nstere ka se se onse, a fsgits în Iloloniea, dsnE o sksrtE domnie de dosE lsnî *).

A doa domnia a lui Alessandru Vodă Lăpuşnieanu. Aleksandrs VodE, viinds de_ a dosa 6rE în Moldova ks domniea ini nsrtEnds natimE ne boerî nentrs neD. Chr. 1561. kredinija ne-î arEtaserE în nea dintEÎ domnie, a vErChronolog. Ţieroi. satS mslts sEnge. DsnE ne s’a amezats ne trons a kiemats la o zi însemnatE t6tE boerimea la ksrte, mi akolo îndatE se înkiserE şurile. mi sbiriî Domnslsi omorEi’E 47 de boerî maî însemnagî, afarE de alicii ma! mini 2). Din kassa aneasta s’a îmnrEintiats totE ijearn, mi a^ r&mass netEijile demerte 3), afarE nsmaî de Xotins. In aneastE netate afhmds-se Doransls mi bolnEvinds-se de morte, a nersts se-18 kElsgEreaskE, lskrs ne s’a mi fEksts; dar dsnE ne s’a îndrentată neva, a înnenstâ se ameninţe ne neî ne l’as kEls1). Tomma VodE a trekstS în Ilolonia înnresnE ks tiel boerî însemnaşi: MojjokS VornikslS, VeverijjE Ilostelniksls mi Snan'aîoks SnEtarslS. Dar regele lîolonieî, dsnE nererea lsî LEiismneans, mi ka se nu se strine ks anesta, a nsss de î-a§ snisîî. (7Yaducetortulu.) 9). Assnra anesteî fante, D. K. Negrsrii a skriss snS enisodS admirabili, modelS de nrosE în limba roniEneaskE. Vezi Flzliatele linerenelorS ! (Traducetortulu.) 3). Astorîsli aine e konfsnsS. — Aleksandrs LEnsmneans, dsnE nererea Tsrnilors a strikats t6te netEijile, nsindS în ele lemne mi dEnds-le foks. Do atsnne as ansss nsterea armelori Moldovei! ( Traducetortulu.)

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPfi I.

guriţă. D6mna Rsksandra, temtndase st ne înueant eartraî a vtrsa sângele omeniloră, l’a otrăvită, în anala ală ‘jimelea ala domniei a doa.

Domnulu XXX. Bogdanii Vodci IV. Marindă Alessandra Vodt, dani cererea boeriloră mi a nonoralaî, a rămasa momtenitoria ala Domniei fi- D. Chr. 1569. îală sea Bogdana Vodt. Dar fiindă nevtrstnikă, se- Chronolog. ktrmsea ijeara de mamt-sa Domna Raksandra, ka-l fiereire era raaere vrednikt. Aneasta înst merinda neste ana ană mi ktteva lanî, Hdrta a rtndaită Domnă ne Ionă Vodt. -Nevtrstnikelă Bogdana Vodii atamie a trekată în Ilolonia, ande avea dot sarorî miiritate ka Knezî Ilolonl.

Domnulu XXXL lână Vodă L Acesta Ioană Vodii na se raţie bine ală kaî fila aa fosta rai din «line se trage. Kronikarală Moldovei Vornikală/- D Chr 1570. Ureke zise kt ară fi de vii£& Armeană. 5nală din isto Chronolog. Ţieroi. mii Etolonl snane kt ara fi fostă fila natarală ală anal Ştefană Vodt. Istorikală Gaagni la kroDologia Ilolonieî Kartea XXI snane kt elă e de vigt Ilolonă, din Mazoviea Ilolont mi kt ară fi fostă Mare: în servinîală Voivodalaî Krakovieî. Kanoskttoră de mal malte limbi, s’a dasă ne ltngt ambasadorală IIoloniei ka Dragomană la Konstantinonoli. Akolo netrektndă mal malta timnă, a intrată ka înnetală în dragostea oameniloră inflainijî, mi a ajansă st se fakt mare Dragomană ală Horijii Oto mane; dar fiindă intrigantă mi amestektnda-so în trebile Mol dovei,. Pa essilată la insala Rodosă. Mal ttrziă Saltanslă Selimă ală II, aazindă do nekaviinnoasele ermtrî ale lai Bogdană

ISTORIA DACIEI

Vocii, ki rn’aă miritats ssrorilc în IToloniea, ki 'arc si se însoare mi el» k» o lloloni, ki arc n«maî Ilolonî konsiliarî nc lingi dinsslă. întreb»inninds-î în fsnkijisnile ijereî mi desnreijsind» ne Boeriî nimintenî, s’a îngrijirs ka ns ksmva si sc sneaski k» regele llolonieî mi si se deslineaski de nartea Otomani. De aneea la mi destitsată mi adskinds din inssla Rodos» ne nsmitsl» Ioan», l’a rxndsit» Domn» mi k» omtirî Tsrnemtî ’l-a trimisă si se ameze in tron» I). Anesta a stat» mai mare tiran» de kit» toii! tiranii kijjî a» fost» înaintea l»î. He Mitronolitsl» Grigorie, fiind» ki era bogat» mi voea si’i tea avsrjia. l’a inkriminat» k» nikatsl» sodomiei mi ’l-a ars» de vi». Asemenea mi Mitronolit»l» Teofană u’ar» fi skinat» de el», daka n'ars fi fsgit» neste maniei în Ardeal». Inkisorile era» nline de Kilsgirî; mslijî Boeri onemti î-a snis» k» felsrite kasne2) mi într’sn« ksvintS a stat» mai ksmnlit» de kit» toiji tiranii nei mai nelegi»Tjî mi silbatenî. Dsni trei ani de domnie, Ildrti Otomani ’l-a destitsat» mi a rindsit» ne Iletr» Vodi nsmit» IUluonsls. Ioan» Vodi at»nnea adsnind» omtire mslti a bitst» ne Aleksandr» Vodi Domnsl» ijerei Msnteneuitî, karele d»ni ordinal» Jlorgii venea k» omtirî ka si ameze ne fratele se» Iletr» ne tron»l» Moldovei. Bitilia nea mai mare s’a fikst» în jsdeijslă Slam-Rimnik». Uli învingind» Ioană Vodi, Iletr» f»ge la Briila mi de akolo la Konstandinonoli, iar Aleksandr» Vodi Ia oramsls de Floni din lalomiiji. Dani aneasta anskind» mi tronslă ijirei Rominemtî, a aniizat» Domn» ne »n» boeră Moldovean» n»mit« Vintili, rindsind» mai mslijî boeri Moldoveni ne lingi dinsal»; anoi a lovit» ks fsrie netatea Briilei, snigind» ne togi Tsrni de akolo, birbaiji mi femei, firi si lase ninî ssflet» de konils; dsni aneasta a isat» din mina T»rnilors mi netiijile Kiliea mi nc1). Bogdană Vods, luasndă ajutoră de Ilolom a voită si’mî ijie Domniea; Dar îmboln:&vindu-se de okî s’a dusă la Moskva unde a mi murită. Elă domnise ună ană mi trei luni. (Traducclortulii.) 3). A îngronată de viî ne Veverigi, ne nona Kosma mi ne Molodejju Kilugtsru. (Ţraducctorlulii.)

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

tatca Albii.

în urma sa însii Aleksandr» Vodii, rcadsnsn-

d»’i£iî omtirile mi viind» assnra l»î Vintilii Vods, l’a» în vins» mi Pag »liis», iar ne boerii Moldovenii î-a» gonit». SsltanslS SeliraS al» II-lea, viiziind» rebelisnea l»î Ioan» Vodii, a trimis» ne »n» Ilaiiis Serasker», sa» Generali sim», mi ne Xan»l» Krimeeî, ks omtire foarte nsmeroass assnra l»i. Dimdsse rssboîS nsternikS, IoanS Vodfc mi aste date învinge mi »uide o mslijime de Tsrui 1). Dar în nele dsne srmii, nenorouitai», trădat» fiind» de kstre Boeri, a kiizst» vi» în mâinile Seraskeralsî Tsrnesks, mi auesta a or donat» de l-a» legat» niuioarele de kozile a dos:& ksmili, ne kare dislegfcndsle Ta» sfîmieat» mi a» mărit» 2). Auesta uel» întei» a strmnstatg skasnsl» domniei la Iami. Domnia l»i a nrelsngit» namaî in6nte ani. Iar danii ne l’a» auis», Tătarii a» fokat» mare nrads mi robie, în kfcta mare narte de geara a rămasa nastie.

Domnulu XXXII. Petru Vodă VI Şchiopulu. Danii auiderea laîloan» Vodii, Iloarta a trimis» Domn» ne lletrs Vodii Skiona, karele era fii» lat Miruea Vo! D. Chr. 1570. dii mi nenots de sora l»i Mixnea Vodii din seara Chronolog. Ţicrci. Romţneasks. Viind» ka Domniea, el» a găsită gea1). Esgenic Bslgarsls la biografia lsl SsltanS SelimS zise k® Ioana Votta tiitiinds-se ks Tsrsiî a amternst» la nxmintg într'o zi neste 100 mii. Dar» note nreskiitorsl» clin gremata a acliogatS o nsls lingii nsmsrsIS zesc. 2). Bsteliea aseasta ks Tsrniî a fosts fdrte seridss. Ioans Vodii avea trel-zesî raiî omtire regslate mi vre o mese mii de Kazanî kare î-as venit» în ajstors. As fosts loviri mai mslte în kare Ioans Vodii as arstatS miusnf de vitejie. Dar în fine, nsm^rsls TsrmlorS însmEînmitonds neBoeriî uekomanda omtirea, aucstiea s’as dsss de s’aS înkinats lsî Iletrs Vodii. Ioans Vodii de mi abandonat» mi tr&datS, totsrnî ks nsrjinii oaste se forti fi ks Isngs sns satS Komkaniî. Tsrniî mai mslte zile ’l-as îmnrcssratS mi el» de sete s*a nredatS. (Nota TraducelorulvX)

18T0RIA DACIEI.

ra ruinate ini într’o stare miserabilB 5 ks toate acestea mult» tiumu n’a rc>mas» în nace. Deşte unu anu s’a skulatu unu Kazak» anume Ivan» HotkoavB mi viind» asanra l»î ku ointire kBZBceaskB, l’au gonit» mi s’a tek»t» stenBnS ne Domnie. Iletrs VodB, fugBnd», s’a întors» ks snkisl» sbu Mixnea Vo dB mi ks omtirl Turneul ti mi a§ gonit» ne Kazaci. Darkazaksl» nbtkoavB îmnreunB k» fratele se» Aleksandr», a maî venit» de do»B trei ori mi a» auukatu Skasnnl» Moldovei, în kît3 Iletr» VodB în cincî ani aS avutu lunte neîncetate k» dînmi. în cele dunx urmB II orta OtomanB, destitHBndu’l», Pa essilats la Xalen», mi a rânduit» Domn» ne un» Sakson an»me lank» karele era de ritsl» luteran».

Domnulu XXXIII. Iancu Vodă Sasulu. Acesta viind» k» domniea în Moldova mi fiind» de na tura sa om» lakom» mi r&nitor», ne mulgi a» omoD. Chr. 1581. •rît» nentru ka sb le ea averea; ne tangB deosebite Chronolog. Ţierei. clcirl grele ce a nus» assnra rjeriî, a imnus» mi le gea de a lua din zece boî unul». Asemenea rele ne maî ustendu-se suferi, boeriî LBnumnenî a» rirokiemat» Domn» ne un» Ioan VodB numit» Lungul», ear» rie lank» Vodă Pa» gonit» ’)• Dar în intervalul» acesta Ioan» VodB Lungul» s’a înekat» din întîmnlare trekBnd» Uhutul», mi Sas» VodB ea1). Aceasta a fostS numai o revolte. ioanS Lung» în adevărs se nroklamă DomnS, dar SasS Vodă sugrumă revoluniunea; Lănumnenil se rcsiiliră mi kanulu lor» se înekă fugindS neste Ilru.ţS. Ear desrrre karakterulu lui SasS Vodă, VornikulS Sreke face următoarea deskriere: „Multe lukrurî snurkate tecea Ianku Vodă în domniea sa; în „kătu de răulS lui t6te jjeara mi boeriî luî se ogerla, kă legea kre„mtineaskă nu o Iubea; la avere lakomS mi nrădătorîu; jjeara ku dă„rile o îngreuia, nri alte lukrurî snurkate mi nesuferite, tecea; kă era „kurvarS. neste seamă, kă nu numai afară ci nici din kurtea sa nu se „ferea, kă are junănesile boeiloru săi, de la masa Domne! sale, le

PARTEA IV. EPOCA IV. CAP© 1.

raiiri u,s n>ra&sft Domn» ; dsn'B karo boerii, îmnresm& ks Mitronolitsls, as fogits în Ilolonia. InmtiinijBnds-se IMrta desnre miseriea iui gresfeBijile gBre!, nreksmS uii desnre fega Mitronolitslsi ini a Boerilors, a destitsatS ne Sass Vods dsn’B trei anî mi mente lsni de domnie mi a randsits earBinî ne Iletrs Vod'B Skiorisls, ear Sass VodB fsgsnds în Etoloniea, regele Ştefan» Baton l’a nrins» mi î-a tBeats kansls. A doa domnia a hă Petru Vodă Şchiopulu. Anesta dsn’B iie a venitg de a dosa oar-B la Domniea Moldovei, fs nriimits ks mare bsksrie de k’Btre togi D. Chr. 158-1. boerii. Fazani însB n’as linsits de a faue nBVTdirî Chronolog. în n,earT>, ne kare Domnsls le întemninB ks vitejiei mi sskness. In als treilea ans als domniei lsi alRomăn08Ciînssrats ne sus nenots als ses Vlads, fiis fratelsî ses Mi lo ms, ks fiika fostslsi Domns als gT>ri Romi nemţi Mirnea Vod'B. FBkBndsse nsnta aueasta la Teksuis, as venit» akolo mi Mixnea Vod'B ks togi boerii ijBrei Rocrfinemti mi s’as fsksts veselii mi netreuerî deosebite. Dsn’B aueasta Borta OtomanB a ridikats nretenijisnea de a snori darea ansals a gBrii. Eletrs Vodfc neîngBdsinds a se ssnsne la o asemenea k-Blkare de drents als i^Brii, a nreferats a-mi nBi’Bsi do mniea mi a treue în Iloloniea, lBSBnd» ijeara mi boerii în mare întristare mi îngrijire. Domns ka anesta n'a stats altsls în ijeara Moldovii, ninî mal drents, nim blBnds, nim mai generos»; kBnds jsdeka nrouessele, els avea lBngB sine tots „skotea ini le rsrnina. Anestea t6te nensttndS ssferi boerii, mal vtr„tosS Movilemtiî, VTtdika Georgie, Ieremia Vorniksls, karcle mal ttr„zi8 aS foşti; ini Domns, mi frate-stg Simeong IlaxarniksIS, mi Bali ga XatmanslS, s’aS sfitsitS în taint, ka st nribegeaskt; kare înttîs „ufaS ftksts nrilejs ks voia lsl ka st meargt st sfiin;j,easkt Mtnt„ştirea SHnevijja, de sade maî anoî as trekstS în ijeara Lemeaskt, al„jiil la Tsruî, aljjiî la MsntenT, alyii înfr’alte jierî. Uentre aueea mer„gtnds jalbt la îmiitrtijie de risinea jjereî, ’l-aS mazilits; mi a§ datS „domniea iar lsi Oetrs Vodt JHkîonslg. (Traducetorîulu)

ISTORIA DADIKÎ

d’aana o nangt ka bani, clin kare nlttea datoriile straniilor» ne era trarnî în jaclekatt; de ancea sc mi namea ntrintelo tatalora. Ancst» Iletra Vodt a ftkata Mtntstirca Galata în anrouiere de Iamî. El» astt datt a» domnit» rnfoite anî mi jsmttate, eara în total» doi snre-zene anii.

Domnulu XXXIV. Aronu Vodă 1. Ulektnd» Iletra Voclt din neart, Iloarta Otoinant a trimis» Domn» ne Aron» Vodt, karclc s’a înclatorit» D. Chr. 1591. k» malij! bani la Konstandinonole nentr» ka st kaChronolog. MatSrei?i ne^e Domniea. Darit ne a venit» în Moldova, afaRomăneşti. rt în gart ftnea mar! rtnirî k» dtrile lie imnsnea; ear» în ltsntr» în orarn» netrenea tot» d’aana ka joksrî mi k» felsrite dejfrîntrî silnininds iie sonjile nele mai oneste ale boerilor». El» a rtndaita o dare ka fiemte-kare om» st dea ktte an» boa. Dtrile le aclana nrin Zannii, sa» slajbami Tarnî. Aneste rele ne maî nattnda-le saferi boerii Ltnamnenî, Orxeeni mi Soroneni, s’a» skalat» ka revoltt asanra lai Aron» Vodt sab konclanerea «na! Ionamka namita mi Bogdan», ne kare-1» nroklamase Domn». Aron» Vodt înst învinse ne rebel! mi anise o malijime de Boerî na namaî din ne! kalnemî, dar mi ne aliji! sab kavtnla de înţelegere ka eî. Iloarta, înkredinţtnda-se desnre anestea, l’a destitaat» clane an» an» de Domnie. Dar kreditoriî se! de la Konstandinonoli, fiind» oameni inflainţî, karaa a» aazita de destitairea l;»î, a» alergat» la Marele Vizir» mi s’a» ragat» ka st na’la skoaţt nentra ka st na niarzt bani! ne’1» îmnramatase. Vizirala, nentra xatîrala anestora, isbati st'! înoeaskt Domniea nrin norankt îmntrtteaskt, ne kare l-o trimise ntnt a na sosi el» la Konstantinonole. Aron» Vodt, kaina a nriimita înoirea Do mniei, întorktnda-se de nre dram», a trimisg înainte ne O-

PARTEA IV. EPOdA IV. CAPU I.

nrea Armam» ks ordin» sekrcts ka sis aresteze mai mslijî boeri. Anemtiea înst simijind», ag emigrat» în Iloloniea. Dsnii ne s’a» amezats 11c tron», Aron» Vodii a arnssat» jjeara ks mai mslte asnrime mi tiranie de kstS mai .nainte, mi în nele d»ne srnra revoltends-se în kontra norijii Otomane, s’a legat» în alianijii în kontra Tsrmlor», ks Mixai Viteaz» Do mn» geriî Romsnemtî, ks Batori Zikmon» nrinninele Tran silvaniei, mi ks Rodolf» îmnxratslw Asstrieî. Ssltansls Msrat» III a dat» ordin» lsi Kazan» Girel Xansl» Krimeeî ka s£ intre ks toate nsterea sa în Moldova mi ijeara Romiineaskii. Aron» Vodi k» Sbgsrii ne avea de ajstor» învingând» ne Xansl», Tas gonit» ks mari nierderl. Dsms aneasta Aron» Vodi, fiind» bmisit» de tndiitor» al» aliaiiilor», Batori Zikmon» trimise ne Xatmansls Riizvan» mi’lg ridikii ten, de veste ad«k&nds’l» în Transilvanica. Akolo msri în înkisoare, d»nii trei anî de Domnie. Iar în loksl» se» nindsi ne StefanS Rads Vorniksl».

Domnulu XXXV. Ieremiea Vodă Vintilă. lle timnsl» anela sn» boer» mare din Moldova, ansme Ieremiea Vintite '), se afla emigrat» în Iloloniea. D. Glir. Ksm a aszits de destitsirea mi arestarea lsi Aron». 1595. Vocte, mizloni a kTineta aistori» de omtirî IIolone|Mouiovcişi •n / ^ I a Poloniei. ssb komanda Xatmansls! Zamoirjki mi nlcki s% viei ka se ansne Domnia. E6rta Otomanii, aszind» de aneasta, a ordonat» îndate lsi Kazan» Gire! Xansl» Krimee! ka sii vie ks TîtarI mi lenineri sii resningii omtirele Ilolonc mi soi nse Domn» în geam ne nine va sokoti. întelninds-se arabele omtirî la IJsijora (ne valea IJiiji!) se fiiks betelie mare kare ijins trei zile ten, a se nstea xoterî viktoria. Ie1]. AstorlslS sc furnale: îu lok8 de Vintili trcbse si ziki Movili. (Traducetorhdu.)

62.

ISTORIA DACIEI.

reunea Movila, îngrijindsse de ressltatslg resboislsî, tots de o date nrevizinds ki ks îndiritnmiea nstea si adski t6te nsterea Otomani în kontri-i, înnens a trata de nane ks XanslS mi isbsti a o realisa. Atsrmea Domnsl» acesta dete în stininirea Xanslsî ui6nte sate din Moldova, kare mi nini aste-zî se kiami satele Xinemti. adiki ale Xanslsî; tots-d’odati nromise ka Si’i dea mi nemkemsrî ansale. Dsasemenea tokmele, Xansls isbsti Si adski Xatixsmaism8 de la Ssltansls nentrs înterirea lsî Ieremiea Vodi la Domnie, dinds’î-o înki mi de momtenire familiei sale. lirjnmnele Transilvaniei Batori Zikmons a triiniss eariini Chrouolog. ne Stefans Vorniksls ks Xatmansls Risvans mi ks oUngariei. mtirî ka si nse steninire ne Moldova în nsmelc lsi Aron» Vodi. Lsinds mtire Icremia Vodi desnre aneasta, se sksli îndati ks omtirea kiti avs, ka si întemnine ne inemim, skriinds mi starostelsi de la Kameniija ka si’i trimiiji ajstoris de ELoloni. Dsni aceasta întelnindssi ks Ştefan» mi ks RisvanS Xatmansls, s’a fiksts o bitilie foarte înviermsnati, din kare Ieremiea Vodi a ernits trismfitors. Ste fans mi Risvans, nierzinds’uii omtirea, îmi kista skmiarea nrin fsgi; dar niraniî sitenî î-as nrinss mi î-as adss» la Ieremiea Vodi, karele ne Stefans l’a trass în ijeani, ears ne Risvans Xatmansls Pa deskiniijinatS '). Batori Zikmons, aflinds desnre nierderea orntiri sale, neste ksrinds intri ks ustere mare în Moldova mi se nsse a bate netatea Ssnevi din toate nirniie. Ieremiea Vodi, noftise neXa~ nsls Krimeeî ka si’i dea ajstoris; aneasta sosise ks mslti oaste Titereaski, mi se finea risbolsls, însi ns ks seriosi1). Bxtxliea ayeasta a fosts în anslS 1596 Dekemvrie în 5 ne valea risIbl Moldovei desure SiretS. Omtirea tfngsreaskx era în nsmxrS de dosx-snre-zeue mii. XatmanslS RxzvanS, kare era de origina IJigan#, fsscBe destiuats sx se fala, Domns, mi ns era akomnanieatS de Stefang Vorniksls fiindS kx anesta kxzsse în disgrajiia Isî Batori. Rxsvang Vodx se Isntx ks mare eroisms; dai* Ieremiea Vodx, dsnx ye Ta învinsg, T-a txeatg kanslS mi anoî ’l-a nsss în yeanx ne o movi la ne este în drsmslS Rssiei de lxngx Fxltiyenî, kare mi nxnx astxzî se kîainx movila lsî Rxsvans. (Traducetorlulii.)

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

tata, 'ii nbmaî kb xBrgbiri mi'il, kare îranedikab oneragibnile decisive a le <5ngbrilorb în kontră ceteneî. Batori ZikmonS însB voi a xoterî bBtaea; de'iî lBSBndb o riarte de omtire în asedibl« cetegii, lovi kb toate nbterile sale ointirea TBtereaskB, o învinse mi o risini. DbiiB aceasta întorkxndb-se îarBini la 'ietate o boite trei siutemBni fBrB înce tare; dar \ BZBndb kB nb-o note lboa, se întorse îndBrBtb în geara sa. Mai terzib Ieremiea VodB se bni kb Batori Andrei Drincinele Transilvaniei ka sb goneasltB ne Mixaij istoria^ geVod'B din geara RomBneaskB. Dar Mixai VodB, tre-| Moldava. kBnds mai întoîb' în Transilvania, sfBrtmB toate nbterea lbî Batori Andreib mi nbse stenBnire ne garai; dbnB aceasta bBtondb mi ne Ieremiea Vod's, nbse stonBuire mi rie Moldova. Dar Ieremiea VodB karelc fbgise în Iloloniea, întorkiindb-se kb Xatmanblb Zamoiski mi kb mblte omtiri Ilolone, a lovitb ointirile de garnizonii ale lbi Mixai VodB mi, dbuoi mblte voirsare de sainge din ainBndoB nBrgile, le-a risinitS lui a aubkatb eai-rmi skabnbl» Domniei. Dar dbrioi doi ani din a doiîa Domnie, Ieremiea VodB a mbritb. Acesta a Ibkstb MBnBstirea Sbceviga.

Domnulu XXXVI. Simeon Vodă I Movilă. D«nB mortea lbi Ieremia VodB, tronblb domniei a trekbtb la frate-seb Simeonb VodB Movilt. Acesta, D. Chr. 1G00. kbmb a abzitb de mortea lbî Mixam Viteazb, Dom- Chronolog. Moldovei, nslb gerei Mbntenemtî, a adbnatb omtire de Moldo şi a ţierel veni mi Ilolonî mi, intr&ndb în geara MbnteneaskB, lRomSnescl* a nrBdatb tote monastirile mi ne togi boerii ne kBgî a nbtbtb nbne niBna; într’bnS kbVBnţb a jefsitb mai tdte geara. Dar fragii trei Bbzemtî, vBZBmbr infamia aceasta, s’ab skblat« kb omti de la Kraîova mi, viindb asbnra lbî Simeonb VodB, Pab învinsb mi 1’aS gonitb kb rbmine în Moldova, anbkBndb mi tote nrBzile ce iBkbse elb. Mai terzib, aliatb

ISTORIA DACIEI.

ku Xanul» Krimeeî, Domnul» acesta a mai intrai» în ţeara Msntcneaskii; dar, învins» mi asta-data de IHerbanS Vodii, s’a întors». în 'iele de ne urmii, d«m> ont» ani de domnie, otrăvit» de kumnata-sa, D6mna lui Iereraia Vodii, kare voea fak'B Domn» ne fiiul» ei Konstantin», a murit». .

Domnulu xxxvn. Constantinii Vodă I Movilă. Acesta era fitul» lui Ieremiea Vodii. El» a limitat» tronul» dunii radrtea unkiuluî se», nrekuma s’a zis» D. Chr. 1C08. mai sus». El» mai avea mi alţi doi fraţi, Aleksan- Chronolog. drs mi Bogdan». Dar unkiulw se» Simeon» Vodii, l ^iereitasiind» ningi fii, Mixail», Gavril», Etatramku, Moise mi Ioan», a venit» mare nismuire mi neînţelegere între ei nentru tron». La neînţelegere viind» mi boerii, s’a» îmniirţita mi ei în dosii: unii era» nentru kasa lsî Ieremiea Vodii; al ţii nentru aneea a lui Simeon Vodii. Anemti din urmii a» fost» nroklamat» de Domn» ne Mixai fiiul» lui Simeon^ Vo dii. Dar Kostandin» Vodii, luimd» ajatora de la Ilolonî, a învins» ne Mixai Vodii mi a r&rnas» stanim» ne tronul» niirintesk», ku mslţumirea ţiirii întregi, kare snera kii el» va fi fiiul» demn» al» tatal»î se» mi kii îl» va urma în fantele lui nele frumoase. IJeara însii se înmclii, kirni el» s’a dedat» în kun&nda la desfriinfcrile tinereţelor», neîngrijind» trebile ţerii. Ilentru aneasta, de mi danii niirinteskul» Xatixumaiuma avea drent» de momtenire asunra -tronului, Ilorta Otomanii dunii un» an» mi kiite-va luni, îl» destitsii mi nuîiii în loksî ne Ştefan» Vodii VIII nrenumits Tomma.

Domnulu XXXIII. Ştefanii Vodă Toinşa. Ancsta era drent» Moldovean»' din satul» Otemti (de

PABTEA IV. EPOCA IV. CAPO 1.

ne valea Rtktttslsî) din dis'triktolŞ Ilstneî. KlS se D, Chr. 1610. afla de mai mslts timns la Konstantinoriole ne Im-' Chronolog. TMorol. gt Kanskexaelile Domniei; akolo însinsinds-se ne ltngt oamenii inflsinijî a! îmntrtijieî, kiuite Domniea mi veni în Moldova. Konstanding Vodt ks fratele ses Aleksandrs, vtztnds ne rivalii lors kt intra în jţeara ks nsţere de Tsrgi mi de Tttarî, avsrt reksrss la Iloloniea, de snde se întdrsera ks omtiro ka st’i rekanete tronsls. Den! ftktnds-se rtsboîS, Tomma Vodt învinse. tfnsls din koramandanipi ttttrtmtî urinse via ne Konstandins Vodt, mi voinds a-ls dsne ks sine la Xansls, s’as înekats amtndoî trektnds ana Ninrslsî. Aleksandrs V'odt înnresnt ks Generalsls llolonilors Ilotofski, ktztnds îartini în mtraile Ist Ştefana Vodt, fora trimimî la Konstanlinonole. Akolo Aleksandrs Vodt se tsrui, îars llotoiiki se libert nrin rtsksmntrare. Tots de odatt ktztnds în mtna Isi Tomma Vodt rai ton,î boerii lsi Ieremiea. fort nedensinj ks morte. Vtrsarea de stnge, îmienstt ks Domniea Isi Stefans, Vodt se nernetst ntnt în kantts: ia ama grads ajsnsese tiraniea, în ktts fie kare din boeri în tots minstsla trebsea st’mî nrevazt mortea. Ks toate aneste boerii as orgauisats sns komnlots, în kare as tras.s mi sns mare nsmtrs de Slsjitori; dars Stefans Vodt ks omtirea lie îi rtmtsese krediiraiost îi învinse, mi nedensi ks moartea ne tou,î lieî iie ktzsrt în mîna Isi '). Mai ttrzis înst Doamna lsî Ieremiea Vodt îmnresnt ks fiîsls ses Bogdanii. veni ks ajstors de orntiri llolone mi goni din u,eart ne tirans. Ast-felis dsnt mnnl ani de Domnie, Stefans Vodt fogi la Konstantinonole.

1). Boerii konsniratorî craS Beldimană Logoft.talS, Basrboîa VornikalS, Bo ala VistieralS mi Starza Xatnianala. Ilentra înteeaini dati> se vede farailiea lai Starza jaktnda rola în istorie. RbsboIalS a fostS anroane de Iamî la satsla Kakatenil. Dan* înviugerea rebelilora, Biirboia yelS batr-anS fa trasa în j^eant mi fifala ses snimzaratS; Iară BeldimanS, BoalS ini Starzea fagin> în jjeara Roino>neaski,. (Traducelorulii).

VOL. III.

'b‘6

1ST0KTA DACIEI

Domnulu XXXIX. Bogdanu Vodă V. Doamna lsî Ieremiea Vodt, îmnresnt ks fiîslS se» Bog dan», a» gsvernat» Moldova sns an», ajBtajjI de oD. Chr. 1615. intiri llolone. Dar Iloarta Otomant a trimis» ne Chronolog. Moldovei, Skender» Ilama k» orntiri ka st ameze la Domniea şi a ţierei Roraănesci. Moldoviî ne Rad» Vodt I, fostsl» Domn» al» lit rii Rtmtnemtî. Anesta, nsrneztnds st vie în Moldova, mî-a ftkst» datoriea ka Kremtin» de’a skrisg Doamnei lsî Iere miea Vodt ka st fsgt. Ea înst de o datt n» sa îndsnlekat»; dar dsnt ne a vtzst» kt Tsrniîse anronie, a anskat» drsmsls st fsgt snre Iloloniea. Omtirea Tsrneaskt ne akorananiea ne Rad» Vodt srmtrî ne fsgarî mi îî ajsnse. Doamna lsî Ieremiea Vodt ks fiîsl» se» ktzs în.mtînile Tsrnilor»; dsnt ne ssteri tot» felsla de insslte mi baţjoksre rsminoase, fs dsst la Konstantinonole, snde sns Tsrks o Ist de kadînt Iar fiîsl» se» fs tsrnita ks sila.

Domnulu XL. Radu Vodă 1 Micimea Anesta, statornininds-se la Domniea Moldovei de ktD. Chr. tre Skender» EEama. nreksm s’a mai zis», dsnt trei 1616. DsChronolog. ani mi ktte-va lsnî ktnttt o boalt de okî. Tierei. rerile lsî fiind» grozave, ’l-a» ftkst» de a» abando nat» tronsls mi a se dsne la Konstantinonole snre ktstare, ftrt st’ls nrigoneaskt s’a» st’]» destitse nine-va.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

Domnul XLI. Gaspartf Vodă. Iloarta Otomant, dsnt abdikarea lsî Rads Vodt, a rtndsit» Domn» ne sn» GasnarS de ritsl» dogmelor» D. Chr. 1619. anssene. Acesta, afltndsse mare dragoman» al» îm- Chronolog. ntrtijiei mi konlskrtnds la înkeerea ntneî dintre Ţieroi. Ilorta Otomana k» Ilolonia, a ktnttat» domnia Moldovei, ka rekomnenst nentrs seryiiisrile sale. Dar, ksm» s'a k»t» Domn», î-a venit» în gtnd» ka st se reskdle în kontra Tsrmlor». Ilorta Otomant, îndatt iie a simijit», a trimis» ne sn» Skiemn Agasi ’), s»b ksvtnt» de deosebite trebî mi ks ordine sekrete ka st’ls destitse. Gasnar» Vodt înst nrinse ne fonkjjionarsls tsrk» rni’l» snise, înnresnt ks togi neî de ne ltngt el»; d»nt aneasta îndatt înuens a se nregtti de rtsboî», adsktnd» mi doi Xatmanî ks omtire de Iloloni. Skender Ilama ks Xansls Krimeei ns înttrzieart a intra în Moldova mi, btttndsse ks Gasnar Vodt la IJsijora, îl» învinsert ks totsls, nrinztnd» mi ne amtndoî Xatmanii IIolonî, Jolkovski mi Koneijnolski. Gasnar Vodt înst gtsi timns mi kiri» de fsgt ka st skane de nerikol»; dar boeri se! Xatmansl» IUentilmî mi Ilostelniksl» Goia îl» nrinsert mi’ls s^isert. Domniea anestsia nrelsngi nsmaî doi ani.

{

Domnulu XLII. Alecsandru Vodă V Iliafm. Dsnt mortea lsî Gasnar Vodt, Ilorta Otomant artndsit» Domn» ne Aleksandrs Vodt V fiîsl» lsî Iii— D. Chr. 1621. amî» Vodt mi nenot» lsî Iletrs Vodt Rarem». A- Chronolog. Moldovei 'lesta îndatt a tteats kanetele snigamilors lsî Gas şi a tleroi nar Vodt, Xatmanslsî Hlentelmî mi nostelniksl8llMuntcne?tL 1). Ama se kîarat fsnkiiionariî imncrailî ae n« aS fimkjjib’nî mi se tri mit» în jjtrile Romtnemtî ka st instaleze ne Domni. Vr

I8T0RIA DACIEI

Goîa. Tlcste lrerand» Sultanulu Osmani I, a radikatu o esnedigiune ku mari nuterî de omtîre asuura Ilolonieî: kumu a sositu în Moldova, a venita mi Rade Vod* din ijeara Ronr&neaskai ku ointire de Munteni, kare s a îmLreunatu kb acea Turneask'B. Ajungând» la Xotinu, s’a întalnitu kb omtirea IIolon'B, s’a înnenutu Ibnta iui mun-B în 40 de zile viktoriea era nealeasfc din am'Bndou'B murgile; kb toate aces tea IToloniea a suferit» multa strikBniune din nartea Tăta rilor», kari îi ardea mi nr&da tot» ne le kădea în kale. Dună aceasta fălranause nane între ambele n8teri, Aleksandrb Vodă a kăzutu sub urgiea Sultanului, fiind kă nb îngrijise desnre nrovisibnile omtiriloru mi desnre nodurile drumu rilorS ; — de aceea se mi destitui dună unu anu de domnie.

A doua domnie a lui Stefanu Vodă Tomşa. Sultanul» Osmanu atunne a rănduit» de. a doua ort ; Acesta, asta da D.-ClirJ yDomn» ne Stefanu Vodă Tomma. 1G22. ta. se arata forte skimbatu de ceea ne fuse mai naChronolog. Moldovei nainte: kărmuea neara ku blăndege mi ku drenşl a fierei Romiîneştf.j t^te, mi kătre boerii se nurta kb resnektu mi deb itategă. Ile l^ngă alte multe fante frumose, elu a făkutu mi Biserika Kurgiî, Mănăstirea Solka mi altele. Earu Radu Vo dă Domnul» gereî Muntenemtî, dorind» să kanete tronul» Moldovei, n’a linsitu a nune în lskrare t<>te mijlocele; întru aceasta isbutindu nrin Kanu-kexaîelile sale de la Konstantinonole, ERrta a destituatu ne Tomma Vodă dună unu anu de domnie, a transmutat» ne Radb Vodă în loku-î la Mol dova, mi a randsittf la Domnia gereî Muntenemtî ne fiiuls seu Aleksandrb Vod'B ks a doua Domnie. A

In timnulu acesta s’a revoltat» la Konstantinonole Ie nicerii, mi au destituatu ne Sultanul» Osmanu sbb kuvăntu

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

k$ n’a dirigiata bine rBsboîala în kontra Holoniei, mi «mzBnda-la aa ridikata la trona ne Saltanala Mastafa I T).

A doua domnie a lui Radu Vodă Micimea. Acesta Rada VodT> era bfcrbata nlina de înijelenmane mi de eksnerien^Ti. Tle boerî îl onora mi îî trata D. Chr. 1623. ka dragoste; iar la jadek'bijî era atBta de drentî; în Chronolog. Moldovoi kiita jadekBtoriî îla aveai> ka lege skrisB. Ka tdte şi a ţiorei acestea, ka oma, avea mi defektele sale; îi ^lTJ<IealMuntenoş,i• nrea malta mBreijiea; de aiieaa kartea sacra nlinB de omeni, mi servitorii peî mai de nmda la masa sa serveaa îrabr&kai£î ka xaine skanme mi ka kaftanarî. Acestea tote perinda malte keltaell, mare greatate kiidea ne neari>, în kfctS din zi în zi lokaitorii se risineaa. Voindă a însara ne fiîalS sea Aleksandra ’VodT» Domnsla iţereT Mantenemti ka fiîka anat însemnata boeria Konstantinonolitanx, ansine Skarlata Melema Bama (Beîlik'riă) a foksta nanta la Tekama în Moldova. Akolo Domnii amimdorora ijerilora, tata» mi fila, ka togi boeriî lora s’aa dedata la veselii, la jokarl mi la netreneri, stenda la masB Moldo venii în dreanta mi Manteniî în stT>ng”B. Anoi aa venita mi soli din Transilvaniea, <5ngariea mi IToloniea ka dararl, kari lai.nda narte la veseliea nani^iî, aa netrekata doaT, sBntBtaratm ka mare maln.'&mire mi stndawe, danB kare s’aa întorsa în ijerile lora. Na târzia dani aneasta aă arsa dinîntBnmlare mi nalatala domneska din--laiul. dan'B kăre Domnala s’aa matata la X'&rkaa, ande a mi mărită dan-B trei ani de domnie.

1). îri zilele arestai DomnS s’a deslinitS ka totala Moldova despre. Rolonica, kare eksersa ana fela de ssnremajjie as.anra trebilorS noliţipe ale jjeri iebivb atamie.

ISTORIA DACIEI

Domnulu XLIII. Mironu Vodă Barnovski Movilă. Mărind» Rada Vodi, boeriî s’aa adanata mi a» alesă Domn» ne Xatmanala Barnovski Movili. Anesta D. Cbr. vizindă ki ijeara ajunsese la nevoe mi likaitoriî se 1626. Chronolog. Moldovei şi risiniri, a rindaită ka namaî o daţi ne an» si se a Poloniei. dea o singari dare; dani kare în karinda a înnenata nonorala a se adana mi îmnonorarea a kremte. Fiind» din natara lai om« bană mi blinda, kirmaea jjara ka malti drentate mi filantronie. Dar na tirziă II6rta Otomani a nerata ană adaos» la tribatală' anaala de 40 de nangî de bani. Mirona Yodi nevoind» a înkirka safletala se» ka nikatala îmnoviriril nonorala! mi a kilkiriî drentariloră ijeril, a nreferată si abdine de bani voe de kita si se sanae la cererea Ilorijii; de aueea dani natra ani de domnie a trekata în IIoloniea. Anesta a zidita mi Ministirea din Iamî kare norti namele se»; ne lingi alte biserini malte a terminata mî Ministirca Dragomirna, kare fasese imienati de Mitronolitala Krimka.

Domnulu LXIV. Mo ist Vodă. De la nlekarea lai Barnovski, II6rta Otomani a rinD. Chr. daita Domnă ne Moisi fiiala lai Simeona Vodi. Dar 1630. Chronolog. inemmii sei de la Konstantinonole, nirinda-lă la îmŢioroi. •'niratala ki voemte si se înkine Iloloniei ka Bar novski Vodi, Saltanala a trimisă în Moldova ne Kantemiră Dama, karele destitainda-la dani ana ana de domnie, ’l-a trimis» la Konstantinonole l). !)• Kronikarslă Mironă Krostină dani Barnovski Vodi nane ne Aleksandra fiiais l?ji Rad» Vodi (jjn jjeara Romineaski karele ara fi domnită mai radină de ană ană. (Ţrailvcetomîu).

PARTEA IV. EPOCA IV. DATU 1.

A doua domnie a lui Alccsandru Vodă Iliasu. Borta rBndainda de a doaa 6n> ne Aleksandra VodB IliainS, mare întristare mi tarbarare s’a fBkatg în totB n Chr neara. Boeriî, intiindg relele sale nlekBri de la *iea wsi.' . v A , Chronolog. din tBia Domnie, aa îmienstă anii a emigra, earB o M°ldţ‘j™eiişi seamB s’a« dasa la Konstantinonole sb dea nl^nge-iRoraăne9ti re la îmnBratal» mi sb arate k-B na’lg nriimeskg ]). Viziralg însB îi onri de a da nk&ngere mi le înkezBinai din nartea Domnalai kB na va sanBra ne nimeni mi kB va kxrmai geara ka bhmdeije mi drentate. DanB ordinala ViziralaT, Domnalg foka jarBmBnta Boerilora nentra tote înkezBinairile Viziralai, nromiijBndg înkB malte iante framose. Dar danB *ie a venita la trona, safletala sea nela reg, denarte de a aîta *iele trekate, natrîa rBsbanare mi anidere, adakBnda-mi aminte de nartarea de mai nainte a boerilora kBtre dsnsala. In intervalala auesta, Abaza ILama, komBndantala marginilorg DanBreî. vBZBndg abasarile lai Leong VodB Domnalg jjereî Mantenemtî, l’ag nBi-Btg la Ilorte mi l’aS destitaatg. AIsksandra VodB ka maltB dare de bani isbati a lakra ka Domniea gereî Mantenemtî s'B se dea fiTalaî sea Rada. Boerii ijerii RomBnemtî, înijelemi mi ajatau,i de Abaza Dania, nroklamase Domna ne Mateia VodB Bassaraba ye fasese malta timng emigrata în Transilvaniea ne tanga nrinninele Georgie Rakoiji. Acesta, danB iie a venita în yar'B, s’a disnBnjita boerii în doaB tabere; o seamB din ei, ka toate omtirile, s’aa granata îmnrejaralg lai Mateia VodB; iar o seamB kari na îla voeas aa fagi ta neste Seretg în Moldova. A'iemti din arkam a sosita Rada VodB de la Konstantinonole, s’aa DIB, anita ka ela mi aa intrat în aeara RomBneaskB ka omtiri de 1). înscmnBmS ainsmele boeriloag *ie s’ag d«sg Ia Konstantinonole. Auestia erag: L»na Vasilie Vornikg, ne ag fosta ma! ne si-ms mi Domng, ^exang Vornikslg, Saving Xatnianblg, Kosting IlostelnikBlg, Sreke SnBtaribig, BbxHnjg Vistierîalg, Fm-tens Komisalg, Barnoto Logofetulg mi aliii mai miyi ninn, Ia nbmsrg de ontg-zeui. (Ţraducetortulii, duna M. Koslin).

Moldoveni ini de Titarî.

ISTORIA DACIEI.

în îmnrejmsirile Bbkbremtilorg s’a

fokbtg mare r'hsboîb între anerntî dboî Domni, kb mare văr sare de stnge din anrBndobT» nobile. In nele dbn'B brnrB rEm'BÎndS înving'Btorîb Matern Vod'B, a gonitS ne Rads Vo d'B mi 110 rtorjl boeriî Romani ne erab ne lungii elb. Ane* mtiea înso» ninî dbiie aneasta n» s’ag astomirBratg, ni s’ag dbsg la Konstantinouolo îmnrebnB kb mal mblijî boerî Mol doveni kb sUrisorî de rekomandaiiibne din riartea lbT Alek sandrb Vod'B mi kb ntangere de-a drentbl?; la înm'Bratblb, arBtimdb o mblijime de kalonmiî în kontra lbl MateiS Vod'B. Dbn'B dT»nmi inşi» s’a dbsg irii Mateib Vod'B în nerson’B la Konstanitnonole, bnde dbn-B ne s’a îndrenfc&ijitS, boeriî re beli ab k’Bzbtb la ninîoarele Ibî kb rbgsnîbnî de ertare; dbn'B kare Mateîb Vod'B s’a întorsg în ijearB îmnrebn'B kb domnii!. în intervalblb anesta, ne k'Bndb Aleksandrb Vod'B nk&nbea s'B’mî iibc în Ibkrare uroektblb seg nrekbgetats ka sft bniz'B sng nbmBrg de boerî, mi anbme ne Vornikblb Lbnb, Xatmanblg Sava, Vistierblb BbXbnri; mi Sn'Btariblb <3reke, anemtiea nresimijindb. a« rftdikatg komnlotg asbnra lbî mi reskblBndb inblgimea nonorbibî ’l-ag albngatb din trong Ast-felîtf Aleksandrb Vod'B, dbn^b dboî auî mi k’Bte va lbnî a trekstg la Konstandinonole. Atbnnea Sbltanblg Mbrats IV a skrisg lbî Mirong Vod'B Barnovski, karele se afla în IToloniea, ka s'b vie k'Btb maî kbr'Bndg la Konstantinonole, înkredinTjBndb’lg ko> ’ln Va fane îar^mî Domng în Moldova. Ast-felîg îniuTdatg Mirong VodB. merse la Konstantinonole bnde îndată îî t-BearB kaiibl». Eear la Domniea Moldovei s’a trimisb nentrb a doba oai’B Moîse Vod'B Movila. !)• De timnalg domniei anestaîa, nrekbms se vede. as înnenstS Greniî a se înh‘od««ie în Ilrinninate. Kronokarîslg Moldovei Mirong KostinS, karele deskrie ks de amiruntâlg domnia aceasta a lsl Aleksandrb Vod'B, snane Icb aueasta a fostg o adevărate revolbjjib'no, mi strigarea nea mare a aere! a fostg maî seami, în kontra GremlorS. Moldovenii generoinî, de mi, în tavia lorg, nsteag st. kaz-B în esyesS, însB kairii revblbijib’iieî laarB ne DomnS sub nrotekjiia lorg rni’lg netreksrB rnmb la Galaţi. (TraducetorXulu.)

PABTEA IV. EPOCA IA. CAPÎÎ I.

A doua domnie a lui Molse Vodă Movila. Anesta, ksm a sosits în Moldova, a nriimits ordinS ka sneaski omtirile sale ks Abaza Ilaiiia mi ks D. Ohr. 1633. Mateis Vodii Domnsls gerei Ronr&nemti, ka si» mear-' Chronolog. Moldovei. gE în kontra IlolonieT. De ktnds anerntî aliagî bfctea« cetatea Kameniga, boeriî Moldoveni as rssmmdits vor ba k’B vine assnra lors o mslgime de omtiri de Kazanî, în ajstorsls Ilolonilors. Abaza IIama, însmsim'Bnt'&ndsse, tast asedisls mi nlekii de akolo îmnresnii ks Domni! înd^rtts; dar ne srimi, ksnoskTinds minnisna mi înmel’Bnîsnea boerilors Moldoveni, mi btnsinds k'L aceasta era fanta Domnslsi, skrise în kontra lsî la Eloarte, kare îlii mi destitsi. în loksls seS se rsndsi Vasilie Vodi, ears elS s’a dsss la Konstantinonole. sî>

Domnulu XLV. Vasilie Vodă I. Anesta era de origina Albanezs, mi ajsnsese în Mol dova la dregătorii însemnate mi la rangsls de Vor- D. Chr. 1631. niks mare. Ile kxnds se destitsa Moîse Vodă, elid chronolog. • i in • • Moldovei se ana la Konstantmonole uentrs diferite nramr şi altele, ale gerii mi nrin dare de ban! găsi timns a kănăta dommea. Tle timnsls anela toate interesele Horgeî Otomane se făneas nrin dosă nersone, nrin Silixtars Agasi [Elrotosnătarsls Ssltanslsîj mi nrin Kăzlars Agasi [EsnskslS năzitors als Xaremslsi], kare avea mare inflsingă assnra Ssltanslsi. Vasilie Vodă din Moldova avea ajstorîs mi nrotektors, mi tots de o dată era oms de kasă als Vizirslsi; Tar Mateis Vodă» din gara Roruăneaskă avea de nrotektors ne Silixtars Agasi. Ama dar Vasilie Vodă, dsiiă ne a sosits în Moldova a lskrats nrin Kîzlars Agasi mi Vizirsls ka să se răndsiaskă ne fiisls ses Ioans Vodă laDomniea gereî Romănemtî. Ile lăugă nrotekgisnea ne avea în Konstantinonole, els mai avea de ajstorîs mi ne dsoi gineri ai sei, Xrailnig'

ISTORIA DACIEI

ki fiisls lsi Timsui» Xatman» de Kazaxiî mi R&dzivil» nrinxiine de Doloniea, Ama dan noftinds ne anemtiea în ajbtorsl» se», el» ridikB totS de o data mi nsmeroase omtirî din gean, mi intra în geara RoniBneaskB. Noroksl» însB ns îls ajsta, kBnî Matei» VodB de do»B mi de trei ori îlb în vinse, fokBnds’l» sb se întoarln fon nmi sn» sskxies§ mi ks mari nlerderî. Ile timnsl» axiela Vasile VodB, nedensindS ks mdrtea ne Ingî va Tstarî, kari fon de mtirea mi învoirea Xanslsi lor» fokbsen nimte neonndsele la sat»l» Bntsleni, s’a» skslată mai mslgi din Tătari mi intnnd» în gean aS jefsits mare narte de lokS. DsnB anestea fokBnds naxie k» TBtari, s’a snit» k» tanBrsl» SinanS ITama de la Isakxiea nentr» ka sb intre eanmi în geara RomBneask'B. Dar Matei» VodB, simgindî> de aceasta, s’a snit» k» Rakogi nrinyinele Transil vaniei, mi a» trimis» amândoi omtire în Moldova de a» go nit» ne Vasile VodB mi a» aftiezat» în tron» ne sn» boerîs Logofot» George Ştefan». Vasilie Vod'B, dsnB s»rnrinderea axieea, fsyind» ginerele se» Timsm» Xatmansl» de Fazani, se întdrsc ks omtirî de Kazarn, alsngB ne George Ştefan» VodB mi n»se eanmi stammire ne tron». Dan1» axieasta, nevoind» a sta în nane, a intrat# eanmi în geara RomBneask'B ks ginerele se» Timsm» mi ks o mslgime de Kazarn: b'Btandsse de a natra oara ks Matei» Vod'B la satsl» Finta ne fongB IalomigB, dsnB mslta vărsare de sBnge, îanmî s’a întors» rsminat» îmnresnB ks Timsms. George Ştefan Vod’B, karele dsnB îmnrejsnrile de mai sss» se afla fsgar» în Transilvaniea, aszinds de smilirea lsi Vasilie VodB, a venit» în geara RonrBneaskB k» rsgBininte la Matei» VodB ka sb’î dea omtirî sb intre îanmî în Mol dova. KfonBtand» »n ajstoris de omtire RomBneaskB nsmeroasB, mi lsBnds mi de la Rakogi nriiminele Transilvaniei omtire de Ungar!, a intrat în Moldova mi, b'Btandsse ks Vasilie Vod'B, ianmi l’as învins». Vasilie VodB atsnneas’a retras» în Basarabia snde se gBsea Xansls Krimeeî k» msl gime de 1 Btari; eara George Ştefan» VodB, dsnB xie a lsat» oramsl» Iamî, s’a dss» ks toata omtirea sa de as ase-

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPÎJ I.

diata cetatea Ssneveî, snde se afla Doamna lsî Vasilie Vodi ks fiîala sea Stefinaiji mi ka toati averea sa. Snre anirarea Uetiijii era mi ginerile sea Timama ka onta mii de Kazanî; anesta eminda în toate zilele mi lsntindase ka Ştefana George Vodi, îi finea mare mi malti strikiniane. Asedisla a ijinata trei lanî. într’ana din zile, ne kmdS se afla Xatraanala Timama sab kortala sea, s’a întimnlata ka o bombi de tana de la Sngarî si loveaski într’o ladi ne se afla sab korta; lada snirgindase, o bskati din ea a lovitS ne Timama neste ana ninlora din kare i s’a trasa mi mor tea. Atanne Kazaniî aleginda alta Xatmana, aa fiksta nane ka StefanS George Vodi, mi nredinda’î netatea Sanevi aa nlekata. Domnala atanne a rimasa stimna ne netate, avinda între nrisonier! ne Doamna mi ne Stefinaiji fiialS lsî Vasilie Vodi, nreksmă mi ne fratele sea George XatmanalS; iar Vasile Vodi, neavinda kanomtiniji desnre nele întimnlate, a alergata ka malte ragiminijî la Xanala Krimeei ka si’i dea ajatora de orntire, si meargi la Saneava, si li bereze de akolo ne doamna sa, ne fiîala sea mi averea kare o avea. Xanala Krimeei, îndanlekata de ragiminijile sale, ’i-a data doi-zenî raiî de Titarî. Vasilie Vodi, veninda ka omtirea mm la Urata mi aazinda de tristele nenoronirî ale familiei sale, de moartea ginerelaî sea, de nredarea netiijeî, de robirea doamnei a fiîalai, mi fratelai sea mi de jetairca averii sale, s’a întorsa nlina de întristare la Xanala. XanslS nrinzinds-la l’a naşa îndati în lanijari mi l’a trimisa la Konstantinonole; akolo din ordinala Ssltanalai MeemetS IV, fa înkisa în nele mdnte tarnarî, de snde mai tirzia liberinda-se, a mărită în miserie. — Vasile Vodi, a domnita noi-snre-zene ani. Ela a zidita în Iamî mi doai minanate ministirî, a Golieî mi a sfinijilora Trei Ierarmî. ne lingi aneste a adasa mi relikvele Sfintei naraskive, kare se afli mi mm astizî la Treî-Ierarxi. Iar George Ştefana Vodi întorkmda-se de la Saneava, învingitor mi triamfitora la Iamî, a trimisa sanliki din nartea boerilor la Uorti în favorea sa, adioginda mi ela sa-

ISTORIA DACIEI

nunere iui ascultare din uartea sa. Dună aueasta Sultanul» întărind»-î Domniea, î-a trimis» dană obiueîa mi semnele Domniei.

Domnulu XLVI. George Ştefanii Vodă IX. Auestu Ştefan» Vodă, ajungănd» la Domnie urin mijld uele lsî Mate!» Vodă ini Rakojji, m’a tras» dragostea D. Chr. 1654. u,ereî nrin nurtarea mi kărmairea sa. Iar dună or Chronolog. Moldovei dinala Horijiî a intrat» mi el» în ijeara Romăneaskă şi a ţierei Munteneşti. îmnreună k» Rakoiji nrinuincle Transilvaniei în kontra Seimenilor» mi a Dorobangilor» kari se revoltaseră as»nra l»î Konstantin» Vodă Bassarabs. D»iiă aueasta întorkănds-se în. Moldova, Xanwl» Krimeiî, dană natima xie avea în kontra lai, fiind» kă alsngase ne Tatari din geană, l’-a nărăta la Bortă. Aueasta atunvie i-a trimis» ordin» ka să vie la Konstantinonole, să se înkine în iiersonă Sultanului mi să nriimeaskă semnele Domniei de akolo. George Şte fan» Vodă însă. temănda-se de vre-o ksrsă, uii-a trimis» d emisiunea dană natr» ani mi kăte-va lanî de domnie, mi anoi a*trekat» în ^ngariea. Auesta a făkata Mănăstirea Kaminulaî în distriktal» Bakăulaî.

Domnulu LXVII. George Vodă Gica I. Auesta. era de origină Albanezi. Ilărinijiî seî îl» adachr. iseră de konil» la Konstantinonole mi dană ue’la deChronoiogu -teră ia skolă ka să înveţe nagină karte, îl» naseîocaie. Jră la o nrăvălie ande se vindea varză. Dar ne kănd» îl» adaqeau din Albania, el» era akomnaniat» de an» alt» băeat» de religiea Moametană, karele se numea Meemet» mi ks karele intrase în legăturile de amime. Auesta d.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPft I.

de ne arinL, ajatată de k'Btre konnagionaliî seî, a ajansă la nalatală Saltanalaî, mi înnetă înnetă ka mLrirea verste! la I a ajansă la mari demnitLn,î îmnLi'Ltemtî. într’ana din zile kanoskLndă ne kamaradală sea de kLl'&torie George, karele adanea în t6te zilele varzL la nalatală sea, ila laL ne lingL sine, nri'l» rekomandL ne l'Bng'L agentală Moldovei de atangea Vasilie, karele era mi ela Albanesă. DanL aveea Vasilie, ajangLnd» a se faue Domnă la Moldova, a laata mi ne George (în limba AlbanesL Gika) ka sine mi danL ordinală nrotektorîalaî seă Meemetă Kîanrali, ka komnratiot» ala seă, l*a rLdikată la nele mal înalte dregi toril. l’a însaiata, mi ano! Ta trimisă la Konstantinonole ka sl fie Kana-l.exaea din nartea geri. DanL destitairea lai Vasilie VodL a rLinas» Kanakexaea totă George Gika mi sab domniea lai George Ştefană VodL. Domnală anesta, ka nemergerea sa la Konstantinonolă ka sl se înkine Saltanalaî nrekam i se ordonase, nrovokL mLniea Viziralsî Meemetă Kîanrali, mi avesta dete domniea lai George Gika. Deminisionatală Domnă, voindă sl treakL în Transilvaniea mi temLnda-se a na fi maltra tată de ostamiî ijereî, a rLndaită lokotenent» al» Domniei ne Aga Grigorie fiîală lai Gika VodL; mi astfelîa sab nrotekijianea avestaea, a skLnată de maltratLrî mi a trekată în sigaranrjL ka tdtL kasa sa neste manijî. George Gika VodL, viindă în Moldova, a înnenat» -sl gaverneze ijeara ka îmjelennlane. N’a rLmasă însL maltă timnă în linimte; kmî George Rakonj nrinvinele Transilvaniei, deklar&nda-se rebelă în kontra ITorgeî mi sninda-se ka Mixnea VodL din neara RomLneaskL, xotLrLserL sl ameze Domnă în Moldova ne Konstantină VodL Bassarabă, karele se afla atan^e emigrat» în Transilvaniea. Ama dar Rakonj naind» la disuosii^ianea lai Konstantină VodL mese miî ostarnî tfngarenî, Iar Mixnea VodL alte mdse miî de RomLnî komandaxjî de kamnatală scă SiiLtarîală Dimitrie SLrba mi de Vornikală George BLleana, a nlekată sl intre renede în Moldova. Gika VodL. neavmdă ouitire analogL ka kare sl se notL onane la natevea iie venea asanra laî, a laată ka sine ne toijî Boeriî, ka femeî mi ka koniî, mi a trekată ne-

ÎSTOHIA DACIEÎ

ste Ilrata la jjagora; iar Ia Iami a ltsata namai nagina omtire ne avea sab mtnt nentra antrarea oramalaî. Konstantina Vodt, viinda asanra kanitaleî, a ktzata ka farie neste mtna de omeni kare o antraa, mi învingtnda-i a intrata triamfttorS la skaanala Domniei. Iar din ointirea Moldove» neaskt o narte a rămasa mi s’a sanasa kaneritoralai, iar o narte a trekata la IJagora neste Urata. George Gika Vodt, latnda ltmarire desnre nele înttmnlate, a nlekata îndatt ka togi boerii mi kakdnele mi s'a kobortta la Tigina, sas Bendera. Akolo se afla Galga Saltana de la Krimeia. Anesta, nriiminda ordina de la îmntratala, a venita ka dostzenî mii de Tătari la Iami, mi s’a întâlnită ka omtirea lai Konstantina Vodt din jo.sa de orama ne valea Vaslaîalai. Innentnda-se o betelie învermanatt, malta timna ntrea kt viktoriea va fi a Romtnilora; dar în fine anemtiea ne mai nattnda saferi fariea Tătarilor», kare eras mi îndoita mai nameromî, aă înnenata a se înnrtmtiea în neortndaealt. Tttarii, grtmtdinda’i kttre gara Baxlaîalai neste kare na era kina de a trene din kaasa noroialai, aa anisa neste doat mii de infanterie Romtnt mi alta attta namtra de kavalerie Roratno-^ngart. Aa laoata ne ltngt aneste neste trei mii de nrisonieri. Restala omtirei învinse, anaktnda kalea nrin kodri kttre geara Romtneaskt, fa armtrita mi sdrobita ftrt de kragare; iar de la ana timna desntrginda-se în dos, Kostantins Vod'B ka forte naginî oameni a sktnata în geara Kazanilora mi Snttarala Dimitrie Strba în geara Romtnea skt ; înst Vornikala George Btleana, ktzînda nrisoniera, fa transnortats la Krimeea. George Gika Vodt danii ne s’a amezata îartmi la skaanalS ses, a nriimita ordina îmntrtteska ka st intre ka Saltana Galga mi ka Tttarii în geara Romtneaskt. Mixnea Vodt atanne, vtzînda nenatinga de a se onane la atîtea na- ^ teri xie venea în kontra lai, a fagita în Transilvaniea. Dant aceasta Saltana Galga ka Tttarii s'a întorsa în geara sa; iar George Gika Vod'B, dant ne domnise în Moldova daoî anî, se ortndai dc kttre II6rtt la domnieagereî Romtneniti nontra ka st regaleze mi st organiseze geara.

PAPTEA IV. EPOCA IV. CAPU 1.

Domnulu XLVIII. Ştefanii Vodă X. Dsni str&mstarea lsî George Gika Vodi în ijeara Romineaski, Ilorta a nsmits Domns în Moldova ne D. Chr. IGGO. Stefinsgi fiîsls lsî Vasilie Vodi. Acesta ns se a- Chronolog. Moldovei niizase înki bine la domnie mi s’a nomenits ki şi a ţierei Konstantins Vodi Bassarabs intri în ijeari ks Ka- Romaneşti zaui. A^estS rivals însi mi aste daţi învinginds-se a fsgitS. Ilorta Otomani, voinds a nedensi revolta lsî George Rakoiji, nrimiinele Transilvaniei, mi trimiijinds ne Seidi Aii Ilama assnra lsî, a ordonata mi lsî Stefans Vodi ka si tri mite omtire nentrs aiieasti esnediijisne. Ştefani Vodi a trimis» sns korns de omeni armaijî ssb komanda Serdarslsî Leamko. Dsni aceasta srminds-se risboîs în Transilvaniea, Tsrmî as învinsa, Rakoiji s’a sniss mi în loksla sea s’a nsmita nrin alegere Ambeli Mixail». Ns terzia Şte fana Vodi nriimindS earimî ordina îmniriteska ka si akomnanieze ne Xansla Krimei mi ne algî Ilami lie îmi disnstas nimte ^etiijî de ne lingi Ninrs, a nlekata si’mî îmnlineaski datoriea, dar ne dram» s’a îmbolnivita mi sosinda la Benders a msrita l).

Domnulu XLIX. Eusrate Vodă Dabija. Boeriî din Moldova, vizinds skasnsl» domniei vidsva dsni mdrtea lsî Stefinsiji Vodi, s’aa adsnata mi D. Chr. 1G62. ks nxrerea generali a» aless Domng ne Vorniksla Chronolog. Esstrate Dabija, karele erea de origini drenta boera Moldovi. 1). Istoria BiliTCDeaski faue karakteristika Îhî Ştefana Vods. „Fiinds DomnS mi tensi-g se desmerda mi feuea Jaki-arî konilsrcmtî mi nebanerati; na kita trebile domniei ui karviile, mi na ns-

ISTORIA .DACIEI

Moldoveana, mi karele în fine, danii ArzS Magzarala gerei, ksnxts konfirmarea Ilorijii. Anesta din natara sa era oma ka safleta forte bana mi drenta, dar era dominata de natima beijiei. De doaT» ori ne zi fo'jea divana nentra jadekarea nroueselora, dar divanala de dani» nriinza na uli^ca boerilorfi. în zilele lai s’a fibkata monetorie la cetatea Sagevi, mi se toen monede de arams. Acesta Domna a amezata înteea daţii nogoniiritala, adikii darea ne nismiintala viilor», afarii de zemaeala fraktalai. Anesta a fokata mi monastirea Tie se namemte Bîrnova. Ilriiminda ordina si» mergii ka Grigore Gika domnala yereî Romi»nemti dani» omtirile Tariemtî în Ungaria, Dabija Vodi a laata iiarte la esnediijianea aceasta; kare la cetatea Leviijfi se termina ka marc nierdere din nartea Ţarmiorfi. Vezirala, dani» aneasti» katastrofo, ordonase Domnilor» ka se stea la Belegrada. Grigore Gika însi» s’a întors» în geara forai de voe, danii kare temimdase de vre-o argie a fagita în Aastriea; iar Eastrate Dabija sanainda-se la ordinala hg nriimise, a.kfcniitatŞ laada Saltanalaî, kaftanfi îmutrateska mi înoire de D omuie. Dar danii natra ani de domnie Dabija Vodi îmbolnă vind»-se greaca mărită.

Domnulu L. Duca Vodă 1. Acesta era de origini» Albaneza. Din frageda konili»D. Chr. rie, kreskimda în kasa laî Vasilie Vodi», ne timnala 1G66. Chronolog. ►Domniei asestaia se înaintase la o mikii boerie. Tierei. jDbnii aceasta însarînda-se ka o fatii a Doamnei mai k» nartea femee'sk'R yi mi ka nartea boirbo»tcask£, ks kokouii MoldovenilorS yel frsmomT. Kxudg emla la nreîmblave mi la vomate, nsnea ne boerî ne kaî temeniţi mi anoî norsnuea de tea frânele, în k&tS le feyea nrimejdie de morte. Era lomgai kasele domnemtî snŞ xeleinteŞ mare mi deasanra ang foimorg. De akolo ne maljjî boerî îî aranka în anii mi anoi ridea, mi 8kojjind»-i îî îmbroska în xaîne domnemtî.1* [Duna IUinkaîj.

PAJ1TEA IV. EPOCA IV.

CAPU I.

Dafin sogieî lai Vasile Vods, ajansese mi mare Vistieri. Dans mortea Domnalaî, boeriî îla aleseră ne ela mi Iloarta îla întări. Anesta se ariitfc a fi oma bana mi virtaoss, dar fiinda kfc domniea lai n’a ginata de kiitfc j anuitate ana, na aa avata timna a se deosebi în ne-va.

Domnulu LI. Iliafu Vodă IV. Acesta era fiiala lai Aleksandra Vod'B al ninnelea. Afl'Bndase la Konstandinonole mi ajangamda în mare D. Chr. 1607. miserie, a data săniile Saltanalaî Meemeta mi anes- Chronolog. ta îi dete ka de milt Domniea mirinteaskii, rsnda- Moldovei. inds-la în lokala lai Daka Vodii. Ela era oma foarte drenta, blinda, mi întră atota de generosa, în kfcta dakii nine-va se osândea Ia înkisoare nentra datorii el« nliitea îndato din nanga sa; ne liing-a aneste fsnea în toate zilele kiifce omi lii s’aa o fanţii framoas-B. EIk întiimnina înst mare difikaltate în îmnlinirea intengianilora sale, fiinda ki na kanomtea limba nagionata de fela. în zilele lai însii a domnita mare secete mi foamete în toatii geara. Dans daoî ani mi mease lanî de domnie Iloarta Pa skimbats mi a rBndaita.în loka’i iarBini ne Daka Vod'B.

{

A doa domnia a Im Duca Vodă. îndată danii ne aa venita Daka Vod'B ka a doaa Do mnie la Moldova, a fiikat» nv&niistirea HetBgaia. D. Chr. 1G69. Darii tota de o daţii fiinda k'B înkiirkase geara ka- Chronolog. malte mi grele diirî s’a riidikats Stolnikala Darakal MoIdoveika togii Orxeeniî, Limaiunenii, Soronenii mi algî komnlotimti mi l’aa gonită din trona fiikimda’la sii fagii. Dar danii aneasta îngelegfcnda-se ka Iloarta, s’a întorsa iar&mi în gearii 6 VOL. III.

ISTORIA DACIEI.

kîi omtire ele Tsrcî iui Titarî, a bfctst» ne rebeli mi ne konsniratorî, mi as scis» o mslijime de uameni vinovag! mi ne vinovaţi. Dar întTimnfondsse ka Ssltan»!» IMeeme.ts IV s'B treak'B nrin Moldova la KameniţE, boeriî, aţâţaţi maî ks seanr& de k'&tre Grigore Vods Gika, a» ir&rtîS ne Dska Vodfc nentrs mslte ras teţi, de kare Ssltansls g'&sinds’lg vinovat» era ne anroane STi'1» os'Bndeaskis ks moartea; dar ks mslte dare de ban! a sktnat» de nerikolslS vieţi! rai s’a destitsatS în al» treilea an» al» domnie! sale.

Domnul LII. Ştefanii Yodă XI, Petreceîcu Ssltansls Meemets la întoarcerea sa din eksnediţisnea D. Chr. Kameniţi, affondsse la Xotin», a zis» boerilors ka 1672. <s:t’mî aleagn Domn» dintre eî. Atsncea ks alegerea Chronolog. Ţierei. tstsrora se nsmi Domn» sn» boers nsmits Ştefan» Iletreceîks de origina n-srm&nteans. Acesta avea defektsls k:& era nrea bsn» mi fora aktivitate, din kare kassii nimeni ns se temea de el». Iloarta Otomana, affondsse earamî în rasboîs ks IIoloniea; a nlekats Karaîman» Dama Seraskersls, Is^nd» ks si ne, dsn® ordin» imnerials, mi ne Iletreceîks Vod^B ks Gri gore Gika Domnsls geri Rommeinti. In bsteliea ce s’afokst» la Xotin», Domnii s'as înţeles^ în sekrets ks Sobieţki regele Ilolonieî ka st> se skstsre de jsgsls Otoman» mi sg& se sneaek'B ks el». Din aceasta a ressltats ks viktoria a emit» în nartea ITolonilors. Atsncea Ştefan» Vods, karele abiea domnise snS an», a treksts în Iloloniea, snde a msrits; iar Grigore Gika Vod1», lraindsse de ceea ce foksse, s’a nr&rtsrisits Vizirslsî mi îndrcnteţindsse s’a întors» Ia skasnsl» se».

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPO I.

Domnulu LIII. Dumitraţcii Vodă Căntacuzino. KsmS s’a aszits la Konstantinonole clesure deşertarea 1»! Iletreneîk» Vod® în Iloloniea, agent»l» se«, ka- D. Chr. 1671. rele era GrekS Konstandinonolitan», alerg® îndat®’ Chronolog. la oamenii inflama,! a! Ilorrji mi k» dare de bani k®- Ţlorel n®t® Domniea Moldovei. Anesta era »n« om» nestatornik», frikoss, lakora» mi r®nitors, mi în timnsl» ses ^ara ajsnsese în nea de ne «rm® sl®bini»ne mi miseric. Ile l®ng® aneste, fiind» k® Turcii n» se îmn®kaser® înk® k» Iloloni!, el», de frik® ka s® n» fie ssrnrins», adsse o mslijime de Tă tari, kariî netrek®nd« cama în ijear®, a» kassat» o mulijime de rele mi nenoroniri, ak tortsrat» mi aS robit» o m»lijime de oameni. Anest» Domn» as fost» nels înt®î karele a skoss Gr ijile ncnetlsite mi alte d®rî grele în ijear®. In intervalsl» anesta, Ssltansl» Meemets, trek®nds în ijeara Kazanilor», a b®tsts net®ijile lor» mi le-a ras» de ne faija n®m®nt»ls! ka s® snarg® ksîbsl» lor». D»n® aneasta Sisraans Ibraxaras Ilama îmnresn® k» Solim» Gerei» XansI» Krimceî a» nlekat» ks omtirT as»nra Ilolonieî. Dar dsn® ne s’a f®k»t» nane, Sismans Ibraxams Haina, întork®nd»se nrin Moldova mi nriir mind» mslte nl®ngerî din nartea ijeri!, a ridikats ks mare srgie ne Dsmitramk» Vod® k» sine mi l’a dss» la Konstandinonole în al» doilea an» al» Domnie! sale.

Domnulu LIV. Anlonie Vodă Roseti /. Anesta maî nainte se n»mea Kirirj® Dr®gans. înoits biserika Sf®nt«l»! Nikolae din Iamî. Find» k® era oms foarte nietoss, bsns mi generos», a întrenrins» mi alte fante bsne, nentr» kare îmnrejsr®rile *

El» a D. Chr. 1676. Chronolog. Moldovei.

ISTORIA PACl.KÎ

timnalaî n’aa ertatS ka s-n kanete malijamirea mi răsnlătirea din nartca boerilora mi a nonoralaî. Vizirala Kara Mastafa Dama, dană ne sarnase cetatea Taxri m ijeara Kazamlora, întorkăndase nrin Moldova, mi nriiminda nimte nîrî aijărjate de kătre fostele Domn» D»ka Vodă, aii destitsatS fără de nim ana kavănt» nc Antonie Vodă, karele domnise abiea natr» anî.

A irea domnia a lui Duca Vodă. Daka Vodă, viind» de la Domniea ijerei Romănemti de a treea oară Domn» în Moldova, veni investit» ks D. Chr. 1G79. o astoritate nem'&rginit'B din nartea Iloriji, ne lăngă Chronolog. Moldovei. Jkare era fa mare favoare. Nestrămatat» de fireaska sa i»bire de argint» mi de doral» de a se înavaiji, a arsnkat» asanra ijeri o malijime de dări grele. Ataimea sni din boeri, konj»rănd»se k» Lăn»mneni Orxeîenî mi iSoronenî, s'a» konnertata ka să skane ijeara de asemine tikălos». Dska Vodă însă, simijinda de aneasta a nrins» ne kaniî komnlotslsî, mi anarne ne TăatS Vişţierala, Bogdan Jigninerals mi Lan» Slsgerala, mi le-a teeata kanetile, iar ne nei mai maliji din boeri î-a arankata în înkisorî, nrofitend» de okasiane ka să’î globeaskă mi să le îea bani. Vistieral» 5rsake, anala din viktimele acestea, dană ye dete o malijime de bani ka sneranijă ka să'mi skane viaija, îmi află moartea în înkisoare. O malijime de boeri de starea înteîs gemea» în lanijari nrin înkisorî; femeele lor» era» legate la stelni mi baţjokorite în kinala *iela mai neomenos». Toate înkisorile gemea» de bărbaijî mi de femei, mi daka vre anal» skăna din ele, îmi lăsa soijiea mi koniiî mi fagea de răsbanarea anestaî tiran». O malgine de kase de boeri s’aa stins», kăm tiraniea anestai Domn» anăsa ne toată ijeara ka o argie Damnezeiaskă nentra năkatele nonoralai. Dar nrovedenija kare adese ori îndreantă relele mi saferinijele, nănă în ^ele dane armă, a răsnlătit» mi tiranalai auestaia: Omtirile

PARTEA IV. EPOCA IV. CAP0 I.

Ilolone, întorkăndsse trismiitoare ele la Viena *), Iletreneîks Vodă karele komanda o uarte de orntire, intrăndS în goară l’a nrinss la satslff Domneuitî. Ast-felis dsne uimii anî de Domnie, Dska Vodă, dss» fiinds în Iloloniea, nlăti relele sa le ks moartea. A doa domnia a iuî Dumitraşcu Vodă Cantacuzenu. Acesta, viinds ks a doa domnie în geară, a înnensts iarăinî a adsue mari grestăgi mi ssnărărî assnra D. Chr. 1684. gerel. Kăgi va văzănds atăta nevoe, as treksts nrin Clironolog. Moldovei. gcara Rbmăneaskă la Vizirsls Ssleimans Ilama, ka rele atsnuea se afla la Oblsniga, mi ks ajstorsls lsî Hlerbans Vodă Domnsls gereî Romăneinti, as dat3 nlăngere assnra lsî Dsmritramks Vodă. Atsnuea Vizirsls le-a dats voe ka să aleagă sns Domns dintre dăniui iar ne Dsmitrarnks Kantakozino, dsnă sns ans de domnie, l’a destitsats. în timnsls auejtsî Domns s’a întămnlats în totă geara Moldovei o foamete înfrikomată, în kăt» nsgins linsea a se nv&nka oms ne oms.

Domnulu LV. Constantinii Vodă II Cantemiră cetii Betrânu. Dsnă konuesisnea ue le s’aii dats, boeriî as aless Domns ne bătrănsls Konstantins Kantemirs. Auesta se D. Chr. 1685. trăgea din năringî riromtî lăksitorî din satsls Făluis. • Clironolog. Mai întăis els a fosts în geara Romăneaskă sndej a ajsnss ueasms de Snătărie, anoi Kănitans mare,lRomăncştimi mai anoi s’a înaintats la rangsls de Klsuers mare. întorkănds-se în Moldova, els ajsnse la uele întăis dregătorii 1). Dska Vodă a făksts narte, ks omtile din ijeară, în esnedinîsnea me morabilă a Tsrviilors din ansls 1683 assnra Vienei, îmnresnă mi ks Ulerbans Vodă KantakszenS din seara Msnteneaskă. în linsa lsî, ITetmeîks Vodă oksnase Moldova ks Ilolonî, fiiinds kă anemtia sfărămasei’ă ne Tsruî ssb Viena. Oska Vodă întorkănds se din esnedi-

1ST0HIA DAC1KI

ale gereî, Ks t6te kt nu intiea karte nici dc kt>mă, dar era om« k« intcligingt, ks dreanto jsdekate, ks buna su flet», între nrinzttoră mi generosa. Ktnd» s’a ftkstă ela Doinnă, venitsrile gereî eraa forte mici, fiinda kt Itkmtoriî emigraseră» de nevoi de fdniete mi de neîncetatele ntvtliri streine. Cartea din sasa a Moldovei era oksnatt de Ilolonî. Ce lungii aceasta geara era infestata de o mulţime de ban de de xogî. Kantemira Vodt nentra aiurarea kanitalei trebaea st ţie omtire năimita de slajito.ii. Regele Iloloniei Sobiegki, afltndu-se în rtsboi» ka Tătarii s’a koborîta nrin Moldova în kontra lora, kasstndă o mulţime de striktcîunî mi nevoi; iar ktndu s’a întorsa, a luată ka sine mi relikvele Sf. Ioană cela nou din Mitronoliea Iamalai, duktndă robă mi ne Dositeîa Mitronolitala *)• Acesta Dornna a desntrgitu mi darea nreogiloru din aceea a Itkuitoriloru mireni. Ela a taeata kanetele la doi boeri mari, fragii, Mirona Logofttulu mi Velitka Xatmanala, din kaust kt i se arttau kontrarii mi desnreguitori, btnuindu tota o data kt ara fi în înţele gere ka Konstantina Vodt Brtnkoveanulu din geara Romtneaskt ka st'lu obore din domnie. Dunt aceasta ktgi-va boerî, trektndă în geara Rotntneaskt, mi lutndu skrisoride la Konstantina Vodt Brtnkoveanulu, s’aa dusă la Konstantinonole ka st ntraskt ne Kantemira Vodt nentra aciderea nevinovagilora daoi boeri. Dar agentala Moldovei de akolo, Snttariulu Laskarake, simginda intengianile lora, a ftkutu dane, a ktzată în msua laî Iletriueika, karele, dant ue l’a nrinsa, l’a trimisă în Ilolonia într’o sanie ka nae traşii de ana kala ncgrs ini anală alba. (Nota Traduceloruhă) 1). Dant ue a jtfaită kanitala, Sobiegki anakt sure geara de sasa mi merse st îa cetatea Neamgalaî, în kare snera st afle avagiî mari. Hetatea era ntzitt de 10 nltemî, kari, dant ue snrijinirt assedială în timnS de trei zile, isnrtvindă nrafală de namkx, kanitalart ka kondigiane ka garnisona st fie libert a emi ka morgii seî. Mare fa mi rarea laî Sobicgki ktndă vtza emindă namaî mese 6menî, narttndS în sninare algî natra morgi: atanue de nekază, elă a voită st-î ombre, dar Maremalală seă Iablanovski na l’a ltsată.) (Traducetorulu).

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU 1.

tote lunurile de i-a arestata iui ano! î-a trimisa la Moldova; Domnula înst na le-a .fr>kata nilJÎ una rea. ui înkt libertndu-î, le a nlttită iui keltuelele ne ftkuse în ktlttoriea la Konstantinonole. între anestî dăoî Domni Romani a fosta ama de învermunate art, în kstS s’ară fi brmats btteli! înfrikomate între îrnbele nonore, dak'B gerile n’ara fi fosta înkonj arate mi ktlkate neîmietata de mulţimea omtirilora Turuemtî, kare erau în rtsboîu ktndă k« Aastriea ktnda ka Iloloniea *). în vele din urnit, dam, onta ani de domnie, Kantemira Vodt a renosata în skaanală seă.

Domnulu LVI. Constantinii Vodă Duca. Murinda bttrtnala Kantemira Domnula Moldove!, boeriî s’aa adunata mi aa alesă ne fiiala sea mai mika D. Clir. 1G03. de momtenitora domnie!, dam, kare aa mi skrisa Iar Chronolog. Samdarabuză Aii Vizirala ue se afla la Andriano- Ţiorei.' nole, ka st mijloveaskt a se interi de kttre Sultanulă mi a i se trimite învestitura domnie!. Dar Konstantina Vodt Brtnkoveanulă, karele mandea timnala mi okasianea nentra ka st uae Domnă ne fiîala la! Daka Vodt ve era logo dita ka fi!kt-sa Mariea, a skrisa îndatt agenijiloră mi amiuiloră sei, kariî, alergtndă la Vizirala, aa isbutită a faue ka 2). Astorîslă trene ka vederea ana fantă însemnată ală istoriei ne timnala auesta, desnre kare kreză ks trebae st fakă o însemnare: Regele. Sobicnki, bizainda-se în naterca mi snrijinală lai Leonoldă I îmniratală Aastrieî, uii krezisndă kos dans viktoriile ne renartase asanra Taruiloră va nata sos-mî întemeeze dinastia, a nrocktata so> fakos din cerile romasnemtî ană regată nentra filală seă. Den! la anală 1691 a n’Bvilită în Moldova ka s-n o kanrinzi. Kantemiră, ajatată de Tas tări, î-a dfsnatată kalea, fisros a se nane în bastaslie regalatas. în uele de ne armas IToloniî, redăm! lanevoe din linsas de nrovisianî, se întdrsens fisros ninî ană resaltată. (Traducclortulu.)

ISTORIA. DAD1EÎ

st se dea domniea lsî Konstantins Dska Vodt. Dsns anestg ssTiesS a venita la Moldova sns Kansgi-bama îrantrttesks uri, rtdiktnds ne Dimitrie Kanteiuirs alesslg serei, ’l-a dsss la Konstantinonole, snde de mai nainte se afla rai fra tele ses yelg mai mare Antioxg. Iar Konstantins Vodt Ds ka s’a grtbitg st vie rtnede la Moldova ks skons ka st nrinzt ne Xatuiansls Bogdans ginerele l«î Kantemirs, mi ne Vistiersls George fiîsls Ksnarslsi; înst n’as nbtbtb isbbti, ktnî anemtia ksmS as nrinss de veste as fsgits în Iloloniea. Dska Vodt atsmie a konfiskats averea lsî Kantemirs Vodt, a boerilors emigraşi mi a tstslors nartisanilorS sereI: ace ste averi le vindea ne slise, iar ne femeile lors le baţjokorea în tot» felsls, înkiztnds-le în temnige, lskrs ftrt eksemnls ntnt atsnne în Moldova. Dentrs aneste fante, kare ns’ls nsneas mai nre joss de karaktersls tattlsi ses, boerii mi nonorsls ajsnsesert a fi f6rte nemslgtmigi 1). Dska Vo dt ne ltngt aneste, katexisats de konsilisrile Brtnkoveanslsî, a skos» în geart darea Vtktritslsî mi a1 te dtri mai grele snele de ktts altele. De timnsls anela llolonii a oksuats netatea Neamgslsî. între Ilolonî se aflas mi boerii emigraşi, mi ansme VistiersJs George, Xatmansls Bogdang, Serdarsls Moisi, Slsgersls Manole mi algiî. Dsnt nsnerea la kale a anestora, Serdarsls Moisi a lsats sns korng de orntire Holont mi viinds la Iamî snits ks Ilotgeazii (sns fels de ostami Moldoveni) mi ktlktnds oranisls ftrt de veste, as smss ne sns Kansgibama îmntrtteskg, mi ne sn Bangi-baiua als Xanslsî Krimeei mi algî Tsryi kare se aflasert în Iamî. Ks aneastt stratagemt as voits st fakt ka Ildrta Otomant st aksse ne 1). Istoria Bfcl-meneaskai adaoge: „Ddrnna lsî Konstanting Dska, Mariea, SKmejjinds-se ki> are ne tak&seS Pomng Muntenesks, a îimenstg a necinsti gîsntneseJe boerilors,* mi într’o zi de Ilamti viindg o gisrr&neast ks imlikg, dsir&ksmg le este oiraeîsig mserilorg boeremtî ansrta în kans, D6mna i-a lsatS imUkslg din kang mi l-a b*gatg în fokg ziksndg: Kt, n8inai D6ranenelovg se kade a nurta imlikg, îar ns gîsn'Bneselorg." (Traducelorhitâ.)

PARTEA IV. EPOOA IV. CAPU I.

Domn» ka nekanabil» de a-mî ntzi tronai» mist'l» destitac. Tot» odatt mi boeriî Moldoveni a» înkredinijata ne Salina Gereî Xanala KrimeeI kt Iloloniî ka mtirea Domnalaî aa fostS ftkata mtnclal» de kare s’a vorbit». Salin» Gereîa, skriind» Saltanalaî desnre aneasta mi mijlonind» în favorea Îhî Kantemir», ka kare era în strânse legttarî, Ilorta a tri mis» ana fankijionara Tarnesk» mi a rtdikat» ne Daka Vodt, karele domnise trei ani.

Domnulu LVII. Anticchă Vodă Cantemiru. Anesta era filai» nel» mai mare alb Îhî Konstantin» Vodt Kantemir». Ktntttnd» Domniea, urekam» s’a D. Chr. 1G96. arătat» mal sas», îndată ne a intrat» în Moldovai Chronolog. boeriî l»î D»ka Vodt a» trekat» îndată în jjearal Moldovei. Romtneaskt. Fiind» neînsarata, el» a nerat» ne »na din fetele Îhî fflerban» Vodt Kantakasen», kare se afla» kB mnma mi kn fratele lor» George în Transilvaniea. Konstantin» Vodt Brtnkoveanal», kare era vtra, a întrebaingat» tote kinnrile de a îmnedikat» ktsttoriea aceasta. Antiox» Vodt atan.nea a ales» o fatt tare framost a anai boer» Damitramkn ^îeaara, mi s’a kananat» ka. ea. Dant aceasta, fiind» kt Konstantin» Vodt Brtnkoveanal», nrin bogtijiile sale, avea natere de a skimba ne Domnii Moldovei, ADtiox» Vo dt a trimis» la el» ne Xatmanal» Bogdan» de a» ftkata na ne între eî, ka jartmtnt» de a na se amesteka an8l» în domniea altaia. Ka tote aneste Konstantin» Vodt Brtnkoveanal», ktlktnda-nrî jartmtntal», a keltait» malijî ban! mi a isbatit» st destitae ne Antiox» Vodt dant ninnî ani de domnie în favorea ginerelaî se» Konstantin» Daka Vodt.

ISTOBIA DACIEI .

A do a domnie a lui Constantinii Duca Vodă. Acesta, k« t6te la» nrî-a rek&iratatS domniea nrin mijloUjirea sokrslsî se», s’a antats însii nereksnoskiitors i7°i. ’ >]t£tre dimssl»; kiici a fost» mi el» snsls dintre ineMoidoSfJmixjiî Iîjî Br&nkoveansl», kariî a» în tentat» ne Vizirsl» Ram iz» Msstafa Ilama nentrs ka ss’ls kîeme la Konstantinonole mi sib’ls destit«e. Ile tang-L aceste, Konstantin» D»ka Vodii nrin nsrterile sale cele neksviincdse atet» re voltase ne boerî în kontra sa, în kfcts o mare narte din el a» trekst» în geara Romiincaskii, mi akolo în îngelegere k« Konstantin» Vodi Br^nkoveansl», as lskrats ka st dea dom niea 1»! Mixai Vodii Rakoviijii. Konstantin» Vodii aste date domnise trei ani.

Domnulu LVIII. Michai Vodă Racovită. Acesta era de originii Romim», avea dregi»toriea de D. Clir. Sniitarîs mi se trăgea de ne valea Rakoveî din js1701. Nsmirea lsî la domnie s’a fokst» Chronolog. 'deiisl» Vaslsîslsî. Moldovei. . d»ne alegerea boerilor» mi s’a întărit» de kxtre Ssltansls Axmets III. Din natsra sa, el» era om» k» inimi» deskisii, kîema nre toii! nre nsme, mi »mile kasei sale era» tots-deasna deskise for* grije sa» bmiseafo. Acesta a m*rits biserika K»rijiî mi a foksts din no» biserika de la vămii. Domniea lsî însii a» fost» sksrte lotci n» îmnlinise înkt sns an», mi Ilorta Fa destitsat».

A doa domnie a lui Antiochu Canlemiră. Antioxs Vodii, viind» de a doa orii ks domniea, se D. Clir. nsrta kiitre boerî mi kttre nonors ks msltt dragocbronoiog.|s^c m1 sinceritate; kttre klers era generos», în js* ioi.iovei. Jdek'BTiî forte drent», mi semăna în totsl» ks tatei»

PABTBA IV, EPOCA IV, CATU Ir

se». Kfond» j»deka ne sn» boer» k» »n» om» de rand», mai ales» nentr» vemni>tatc, maî tot»-deasna se arata favorabil» nentr» om»l« de randS. în a'ieaste domnie, el» a fokst» minsstirea Mira ne Milkov». El» uel» înfoîs a skoss VBdraritsl», adiks darea ne vin» lrate d»oî ban! vadra asemenea iui Fsmtritsl», adiks darea ne lrarai»mile mi k&rcsmarii din sea ra. Dsnt do! an! de domnie, nriimind» ordin» îmnxretesk», ol» s’a dss» la Bender», nentr» iskrarea yetogeî, s»b ordinile Saraskiersls! Isssf» Qamâ. Iar d»nii îmnlinirea de trei ani, Borta l’a destitsat». A doua Domnie a lui Michaî Racomta. Mixai Vodis Rakovig'B, viind» de a do»a oara k» dom nia, a strikat» vekea orandsiafo a Vaiktritslsi, mi D. Chr. 1570. a nsss o dare generalii nreste mare mi nreste mik».' Chronolog. De mi ridikase Vodraritsl» ks jsranr&nts mi afsrisenie, Moldovei. ks toate acestea ins1» maî torzi» îarami el» ’l-a întrodss». El» a maî adiiogata înlra treî-zem uarale la Hogon'Brit», karele mins at»niie era Irate sn» le» de nogonsl» de vie; aBemenea mi k'&te dos! bani înkii la VzdraritS, în lrat» s’a fok»ts natr» ban! de vadra. în tiransls acesta Iletrs Aliksievim îmm&rat»ls Rssie! a învins» la Bender» ne Karol» XII regele Svegieî mi ne Xatmansl» de Kazam Mazena, karele tradase ne îmniiratsl» Iletrs mi se «nise k» Svegiî. Dsm, koborarea acestora la Bender», sn» general» nsmit» Ioan» Savidovski îmnresnii k» lragî-va Svegi! s’a» fost» amuzat» la Herxrsşgl ka s£ erncze; dar »n« brigadir» Rssesks lovind»! fora de veste, ne sni ’i-a» suis» iar» ne aljjiî ’i’ag l»at» nrisonieri. Dsnii aueasta, rasm&ndindsse vorbii kii nrin înmtiingarea 1»! MixaîsRakovigTj R»mi! a» fost» fokst» m^elsl» aceasta, Iloarta l’a destitsits k» mare srgie mi, adskimd»lg la Koastantinonole, 'l-a înkis» în 'iele mente t»m»rî. Din norocirea sa însT>, întT>mnlT>ndsse at»niiea Vizir» Ro man» Ilama Kisnrsli, ’l-a» liberat» ile la înkisoare.

1ST0BIA DACIEI.

Domnulu LIX. Nicolae Vodă Mavrocordatu, Acesta era fenîorala Jaî Aleksandra MavrokordatS ka■ rele fasese inare dragoman# ala îiBns&K&jgiei OtomaD. Chr. 1710. Mama lai Saltana era nerioatT. laî. Aleksandra Chronolog. ne. RB Moldovei. JVodii Iliauiî ne se trăgea din. vekia un memorabila familie a 1»1 Aleksandra Vodii nela biiţriina. Danii moartea tatalal sea, fbleandase el» dragomani ala florgeî, aneasta, danii amestekiirile karele eraa în gerile aucstea, ’1 a« nmdaits ne dimsala, ka orna ka kreding* koitre nosigianea iui interesile sale. Ela era ana orna foarte instraita în filosofie mi Istorie mi kanoskiitora de toate kiite se kavine a niti ana domnitori#. Ile lungii auestea avea m alţii devogiane k%tr& mimasstiri; era gencrosă.kstruj stranii niirinte îngrijitorîa neu tra orfani mi viidave, mi foarte drenta în jadekfcgî, în k'Bta ueî maî malgî danii ne se înfegiina?» la dxnsala emîaa îmîr&kagî. IJeara era în genere foarte mal numiţii; nimenea na se nliingea de nimika, afara de k'tgi-va boerî nerekanosk&tori. Dar avsnda inemika ne Davleta Gireî Xanala Krimeeî, karele atannea se afla la Konstantinonole, se vi>za de o daţii destitaita, danii ana ana de domnie.

Domnulu LX. Dumitraşm Vodă II Ccintemiru. Danii mizlouirile Xanalaî Krimeeî, s’a namita Domn# n: Chr. D&mitramka fiîala laî Konstandina Vodii Kantemira 1711. Chronolog: •karele a venita în Moldova ka mare grăbii ka kaMoldovei. riera, dane instrakgianile mi ordinile kare avea. Kama s’a amezata în Domnie, întismnliindase a se rane nauea între Taruiea mi Rasiea, ela a intrata îndată în îngelegere sekretii ka Iletra uela mare îmniratala Rasieî. KonstantinS Vodii Briinkoveana Domnala gereî Romiinemtî se

TARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

nssese în asemenea relagiani, dar elă ikonomisea lakrslă, ar^tBndsse fbgirnă ka kredingfc kiitre Tarni, iară în sekretă îngelegiradase ksRsmii. Damitraniks VodT» îns£, ksmă a in trata Rainil în Moldova, îndate atr ekata ka toate nrovisianile mi oastea sa în nartea loră. Vizirala Baltagi Mexmetă, karele kom^nda omtirile Tarnemtî, intondă mi elă în gear'L s’a lovita ka Râmi la Stanilemtî. Lanta a ginstă trei zile mi viktoria era îns-a nexot'brîfea. îmn^ratala Iletra, vbztnda omtirile sale malta maî nagină nameroase de kfctă a le inemikalaî, nentra ka st skane din nerikolă s’a grăbită a înkeea- nanea; însă ka mare nagaba, kanî a nedată netatea Azofalaî mi sfaramarea anei alte netaijT desnre xotarele Krimeei. Dana înkeerea nani, s’aă întorsă omtirile Rasemtî în geara lora, Iară Kantemiră Vodă, atată de tare komnromisă, ne maî natanda sta în geara, s’a retrasă îmnreana ka eî dane mante lani de Domnie, dakacdă ka sine toata fa milia sa mi maî malgî oameni de kasa l). Dana aneasta Tatariî rasnandindase în geara a jefaită satele mi oramele de totă ne aS găsită. Skaanală Domnieî ramaindă nastiă, a venită ană Kartă Ilama de s’a amezată ka kaîmakamă fă ră sa ai ba ninî o îmnaterninire, karele în tirană de zene zi le, a dată maî malte rangarî mi kaftanarî mi a raniţă kată a natată. 1). Kantemiră fikase ka Iletra nelă Mare tratata formala în armitârele kondigianî: „geara Moldovei ka Nistrală si’i fie xotarală, mi Ba„geakală mi katdte hetanii e totă a Moldo viei si fio; namal de o data „nrin netegî si ameze Maskaliî omtenî, ninî s’a întemeia geara; îar „anoi si linseaski 6stea Moskineaski. — Biră si na-dea geara ninî ană „bană. — lire Domn si na’lă mazîleaski înmiratală mm Ia radrte; „mi nre arnu din fiii laî si fie nre karele ml-ară alege geara. — Nea„raală laî si na îasi din domnie; namaî kindă s’arăxaini, saă kindă „’mî-ara lenida legea, atanue anela ax linseaski mi si nae din fragii „laî. — lire boerî si na'î mazileaski Domnală din boerie ninî la m6r„te, saă ka mare vini si’î skdte. — Vama Oknei mi a altoră targarî „si fie venitală Domniloră, îarc alta dare si na fie. Mazilii mi Mi„mstirile si’rnî stinineaski oninilc, inoiuiile, mi veninii siî; mlsi-mî „îa mi desesim de stanî, mi de maskarl, mi de gomtiui dc oî de nre „momiile sale. —Zene miî de ste si fie totă gata în gean, mi îm-

ISTORIA DAOIEÎ.

Dsnt aceasta a venitS din ordinsls Vizirslsî Kaîmakains Vorniksls Lsns, dar fiindS kt ninî anesta ns s’a nsrtat» bine a trimiss Vizirsls de l’a ridikats în lanijsxi ks ma re srgie îmnresnt ks Antonie Jora mi ks Ilostelniksls Makssts mi ’l-a trimiss în înkisoare la Vama. Iar la domniea Moldovi a trimiss îndată ne Ioans fratele lsî Mavrokordats karele atsnnea era mare Dragoman» alb Imntrtijieî, ks în străinare de a ktrmsi Tjeara ntnt Ssltansls va rtndsi sns alt» Domns. Atsmie nonorsls îmnrtmtiats a înnensts a se adsna ne la vetrile sale, mi sneranna a mtngtîats toate ini mile ks sns viitors mi o soartt maî bsnt.

A doct domnie a lui Nicolae Vodă Mavrocordalu. Dsnt rebelia lsî Dsmitramks Vodt, Ssltansls Axmets a kîeraats ne Nikolae Mavrokordats ka oms de kre- D. Chr. 1711. dinijt mi î-as înkredinijats domniea nentrs adoaort/ Cbronolog. Moldovei. Aăesta nlektnds din Konstantinonole ka st vie în ijcart, s'a înttlnits ks Vizirsls Baltagi Ilama mi ks Devlets Gireî Xansls Krimeeî anrone de Andrianonole mi, rsgtndsse lor», a liberats ne boeriî înkimî la Varna mi maî mslijî omeni robiijî iie era» în tabtra Tsrneaskt. In ijeart era mare tsrbsrare nentrs rtnirile ne Tsmiî ftnea» neînnetats ltksitorilors; Domnsls a avsts mare anevoinijt ka st îmnane „ntrtjjiea st Ic dea lefi din Vistcriea îmntrttcaskt Stoliijt. — Din „Moskall st ns se amestine Ia boeriile Moldovei, ninî st se însore în „Ijeart, ninî momii st ns ksmnere. DomnslS nre boerî st ns fie „volniks a-! nerde ori ne gremalt ars fane, ftit sfats's tstslors, mi „ftit de isktlitsra Mitronolitslsî. — Kttre anestea l-as dats mi titt de „domnie st se skrie maî do ninste mi mal sssS dsnt ksms se skriS „Domnii de aksms; Iart ama era: „Seninatsls Domns al 8 ijereî „Moldovei, Samodergezs (adikt singsrs sttntnitors) mi kolegators, „(adikt nrietens) nerel Moskiuemtî; Iar ns robs ssnsss, kare auestS „nsme este nsjj,ins 6re ksmS maî de jos8 de kttS a sns! Kraîs kare „se klamt latiuemte, Sereuissimss, Iar Slavouemte Ilredsfealnimc; lai’ „leuicmte Zmniosfinjjsnil. — “ {Traxlucetorhdu, după Ioană Neculcea).

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPÎJ I.

neînţelegerile mi se anere ne taksitorl de jafarile la kare eraS eksnamî din nartea Tătarilor» Nogaî. De mirare lakra este, ki danfc t6tL miseria în kare se afla ţeara, o narte din omtirea Ilolonas a ernata în nartea de sasa sab genera lei a Xaliţki. Atanne mi regele Stanislava a venita skirn, bata în xaîne la Iamî mi s’a înfoţimata la Domn ala foii a snane nine este; dar Domnala kanosktnda-la î-a fokata ma re ondre mi nriimire îmnmteasks. Ka gavernatoră, Nekolae Vodii a ikonomisita greateţiIc ţeri mi cererile îmniiiiţieî fort se imnae ninî o dare noais; ba înkii a desfiinţată mi malte diirî abasive, nrekama nogoniiritala, ţig'Bn'Dritala, neî daoî bani de la vsdrzritS, vekiiritala de la boerî mi alte; ne fongi> aneste a ridikata da rea Arxiereilora, a nreoţilora mi a m^n^stirilora, legtndale ka testamente întărite, ka janminte mi afariseniî nrin daoî ITatriarmî kari atanne se afla» în Iamî, Samaila ala Alekksandrieî mi Xrisanta ala Ierasalimalaî. Era ne lingii aces te darnika la m'Dn'B, mi rabcfotorS la kavBnta; onora ne boerl mi ninî o stramb*Btate na fonea la neî ST>ranî. Ilentra aceasta era mi ţeara în genere malnamit'B, mi nrin voin ţa nrovidenţiata n'Bnnsntala a nrodasa frakte mi gune ka îmbelmagare. Ile timnala aneia Tarniî aa zidita netatea Xotinalaî. Anti Ilama Seraskîerala mi Xanala Krimeei voea soi aneaskfc mi distriktala Soroni ka kanrinsala Xotinalaî; dar Nikolae Vodfc ka mare grea a isbatitS a îranedika lakrala anesta. Dar dama natra ani mi natra lanî de domnie, IIoar ta Otomana snre a iisnfoti serviniarile sale Ta matata l’a domnia ţeri Mantenemtî •).

1). Aksinte Srikarala, karele a skrisS nro largS istoria a'iestul DoranS, snune între altele ki a'iesta a fikutS o tinografio nii skole în Ksrtca Biserineî Sfântului Sava, întrodukindg limba Elinii, Grencasku mi Sla voni. Din timnulS a'iesta a înneiretS 'livilisaijisnea Fananotiki. (Traducetorhilu.)

ISTORIA DACIEI

A treia Domnie a lui Michaî Vodă Racoviţă. Acesta a» venit» de a treia oari ku domniea tokmaî kind» Turcii a» runt» nacea ku Austria. Atunce r_1716-1 [kini va din boeriî niminteni, Stolnikul» Vasile Moldovei. J^eauru ini algii, îndemnagî de kugete rele, ak trekut» în Sngariea rai akolo adunind» o sumi de katane, sas ostainî, îmnreum ku unu kinitan» numit» Fereng», au intrat» în geara rai au anukat» cetigile Neamgu rai Kaminulu. Duni aceea risnindinduse în geari aS venit» rai kiar» asunra lui Mixai Vodi ku snerangi ka Dar Domnul», kiemmdg în ajutor» oratire s$?13 nrinz'B. de Titari, i-a lovit» rai i-a învins»; îaro ne kinitanul» Ferengs nrinzmdu’l», î-a teeatu hanul» *). Duni aceasta Mixaî Vodi a risnindit» Tătarii în toati geara, nentru ka si goneaski ne Transilvan! rai ne katane din cetigî; ku acea îmnrejurare Tătarii au nradatu nenorocita geari dinkoace rai dinkolo de Şiret», lsind» în robie rai mai multe mii de oameni. Duni aceasta însi a trekulu rai Mixai Vodi în Sngariea ku Sultan» Seraskierul» rai ku oştire Titireaski rai a» f&kst» mulgime de strihiciuni rai nrizî. Dum toate aceste nenorociri, Domnul», neavmd» de unde mai aduna bani, a skos» o mulgime de diri kare nu mai fusese, nrekura» sek'Britulu, moriritulu, kircurairitul» rai kiar» vxkxritulu kare se ridikăse ku jurăminte rai afurisenii; ne lin gi aceste a luat» rai o mulgime de bani ku dobxndx de la negugxtorî rai de la boeri. Atunce kxgî-va boeri din geara Romxneaskx, fugindk în Moldova, Nekulae Vodx Mavrokordats îî cerea rai Mixaî Vodx nu voea sx’i dea. Nekolae Vods, nxrBndu’1» nentru aceasta lalloartx, ne lingi kare avea mare influingx rai kredingx, isbsti de a’l» aestitua ku 2). Aceasta a fosta o adevărata revolsjjiune. Mixai Vod'B, karele fssese de mal înalte ori în nerikolS, a în franţa revolta aceasta kiar» îu marginea Ianialsi; astezî înkx eksiste Kvscea naşi ne lokslS aude s’aS arriiatS bxtala, mi movila numiţi a Iui FerenijS. (Traducelorlvtu.)

PARTEA IV. EPOGA IV. CArt/ I.

firman» îmnfcrBtesk». Ast-fel» Mixa! Vod'B Rabovirjii, dsn'B sn-snre-zene ani de Domnie, în ansi» 1727, se înloksi nrin Grigore Vod'B II Gilca III. în timnsl» acesta toate ijeara Moldovei a fost» infes tate de o H»nr& înfrikomate, kare a secerat» o mslijimo de ssflete.

Domnulu LXI. Grigore Vodă II Gica III. Acesta era fiisls lsi Beizadea Matei» Oika mi nenot» al» lsi Grigore Vod'B Gika î mi strisnenots al» l»î D. Chr. George Vod'B Gika I. M»ma lsi era bibii l»i Alek- 1727. sandrs Mavrokordats. Aacsts Domn», afundase în ksrss de sn-snre-zene ani Dragoman» ne tangt Ilorta Otoman», d»nii *3e a kirniitat» Domniea Moldovei nentrs servinisrile sale, a fokst» ne fratele se» Aleksandr» Dragoman» în lok»l» seS. Grigore Gika Vod'B, dsmB iie a venit» la tron», nrin înijeleimisnea sa mi nrin bsnele oivBndselî lie a întrodsss în gsvernarea ijerei, linimti mi mslij'Bmi atet» ne nonor» U'Bt» mi ne boerî. Nsmai Tătarii Nogaî era» nem»lijsmiTjî de el» fiind» k'B se nsrta asm’» kiitre d&nmiî; mi nentrs aneasta în tot» timnsl» Domniei sale avs ssnti"&ri din nartea lor». Ile atsn^e rcvoltends-se sns Ssltans Galga Ardei» Gireis kansls Nogailors în kontra lsi Miglini» Gireî Xanslg Krimeeî, s’a întins»' lsnteie dintre domini iteite ne mimomt»l» Moldovei. Nogaî învinmî, se roismmdirii în nete mi loksitorii de frika lor» fsgea kare înkotro satf kiidea ssb lo virile mi nr-Bzile lorS. Atsnne mi kfcijî-va boerî, m'eksm» Xatmansl» Dsmitrarnks mi Stolniksl» George, se sniseiB k» Tătarii mi kassa» o mslijime de tsrbsr^rî, ne snerani^B ka Borta Otomanii s'B destitse ne Grigore Gika. Dar Domnsls, nrinzimds ne Stolniksl» George, ’l-a teeat» kansls ka «nsî tTT.d'Btori» mii rebel». Dsnii aceasta Domnsls, nriiraind» ording îmniir'Btesk» ka s'B nlene k» omtire în kontra No-

VOL. III.

ISTORIA DACIEI

gailor», a ajsnss nin'B la Kodrs, snde sosise mi Xan»l» Krimeei ks omtirile sale; dar Nogail, ssnsinds-se f&rt> a se bate, s’a întors?? fie-kare la ale sale în linimte. Anests Domn» a skinat» iui o narte din Moldova, kare de maî mslrjî anî fssese îmnresyrate mi stemmite de BenderliT mi de Tavtarî, annszind» ks mslte anevoin^ xotarsls nreksms era maî nainte. La al» ninnilea an» al» dom niei l»î, Eninerii de la Konstantinonole revoltends-se mi destitsind» ne Ssltansl» Axmet», a» întinat» ne Ssltansl» Maxmst» V. Atsnne a emit» la mijloks sn» migelars an»me Bsgigans, karele, în n»terea stersinijeî l»i Ilatrona kansls revol»Tji»neî, s’a fokst» Domn» Moldovei, mi s’a îm brăcat» kiar ks kaftansl» înaintea Vizirslsî. Domniea anestsia însi a ijinst» n»maî nimiî zile, ir&nT> kimds s’a» linimtit» rebelii, dsni kare jsnele Ssltan» a teeatS kansls atets a^estsîa k^t» mi nrotektor»l»î se». Iar Grigore Vodi Gika, rimiind» linimtit» în domniea sa, a fokst» m»lte ls~ kr»rî bsne mi îmbsmiteijiri în yearii: a fiksts din no» biserika Sfinţilor» Arxangelî, a fekst» tsrnsls desnre noarta Ksrn.ii domnemtî, a adss» mi ane înaintea aiiestsî tsrns. Dsni m6nte anî de domnie în se, îînn'&r'&ijiea ’l-a mstats la tronsl» gereî M»ntenemtî, trimiţând» în loks’î ne Konstantini? Vodi Masrokordat».

Domnulu LXII. Constantinii Vodă Mauro cordată. Acesta era fiisl» lsî Nikolae Vod'E Mavrokordats, mi D. Clir. îfssese sn» an» mi trei l»nî Domn» în ijeara Romi1733. Ineaslvii. Aste date Iloarta, skimbindsl» ne el» la Moldova, s’a întelnit» la Pokmanî ks v&rsl» se» Grigore Vod^ Gika mi a netrekst» îmnresni k» mslte veselie dosi zile. O asemenea întemnlare de strimstare de domnii n» se maî întemnlase nini atsnm. Kostantin» VodT>, viind» în

PAPTEA IV. EPOCA IV.

CAPU I.

Moldova, a domnită daoî am iui mese lanî; dant aceasta destitainda-se, a venită de a doaa oara Grigore Vodt Gika. NB. De aicea înainte, aatorîală ntnt la anala 1812 înmira namtrală mi namele Domniloră, terţ a skrie nimika maî malta desure dtmii. La aceasta a fostă redasa negremita din kaasa linsei de dokamente. Lakana este însemna te, de mi euoka e triste. Dintre kronikariî vekî, (ne kare i-a data la lamina malta meritosalaî btrbată M. Kogtlniceana în anala 1846 în trei volame) cei mal de ne armii stntă: Snttarîală Ioana Kanta mi Enaki Kogtlniceana; celă înttîă a tratata istoria de Ia 1741 ntnt la 1769; celă ală doilea de la 1733 mint la 1774. Dar ne acerntî kronikarî, de bant seamt kt Fotino na i-a nossedată. De aceea kreză kt fakă ană servilă cetitoriloră aces tei tradacerî, adtogtndă komniltrile mele asanra acestei enone, întorktndarat kîară la istoria lai Konstandină Vodt Mavrokordată, ne kare aatorială o deskrie forte ne skartă. (Traduccloriulu.)

Acesta era fiia lai Nikolae Vodt Maărokordată, omă raikă de statart, ka ktatttara înkracimatt mi kaf D. Cbr. graială defektaosă, saă kamă zikă kronikariî Its vor-\ 1733. ba înekald, dar ka satletă bană mi bltndă. Ka acesta Domnă aă venită o malijime de Greci, kari aă anakată dregttoriile Serei. Elă trtta ne boerî ka distinksiane: ka tote aceste namai anală din ntmintenî, Visternikală Toderă Ilaladi, avea favorile sale; cei-l-algi eraă desnressi.sk Iar Grecii, nrekamă s’a zisă, okantndă tote fanksisnile, ftceaă o mals’ime de abasari mi ktnttaă lefi însemnate. Ile ltngt aceste tosi intrigansiî mi înmelttorii, nrekamă mi vre o^ zece siltorî mtritate ale tattlaî seă ka btrbasii eraS m ‘dregttoriî mi nriimeaă lefi din Visterie. Centra ka st note între ninea atttea keltaelî, Konstantină Vodt skotea neîncetată la d-Eri, în kstg ad'BogtndB linsa de nrodb-kte mii mortalitatea în vite, <ie a8 snnatS dor ani d’a randslS, ajsnsese seara în iea maî mare misei ie. DsnT, aseminea stare dehskrsrî, vs-

100

18.X0KIA DACIEI

zxndy kx ns.maî note storse biata Moldova, a înnenst» a in triga la Konstantinonole nrin. agengiî sol nentra ka si. treakx eai"Binî la doraniea geri Romxnemtî. Iar domnia lsî a nrelangits. daol am mi nrâşe l»nu

Domnulu LXIII. A doa domnie a lui Grigore Vodă Gica. Anest», Domn», strxmstat» îarxnrî la Moldova, nrekam» s’a zis», fiind» kx’mî strikase relagisnile mi inti D. Chr. 1736. mitatea ks vxrsl» se», Konstantin» Vodx, viind» la Moldova, astx date nim n’a voit» sx se întelneaskx k» el» în kale; iii ne kxnds Konstantin» Vodă» Masrokordat» trenea an»kxnds drymyl» Brăilei, Grigore Vodx trenea ne valea Siretslsi, anskxndy ne akolo dram»!» sure lauri. K« tote kx el» din natsra sa era om» blxnd», însx din natima nersonalx ne avea aşsgra vxrslsî se», a, arynkat» tote ara assnra dmenilqrs ţsi Masrokordats. IIe dsoî boerî mi aname Vistiersl» Ilaladi mi Sanda Starzea, bxnsinds-i kx ara fi konlskrat» la s trapa stare a lai, i-a nas» îndate la înkisore s»b nretekst» kx a» fxksts absssrî în dregxturiile lor». Aneşta a înnenstş iarxrnî, a skote dxrî naoi nre gearx: banii Steag»! si, dxrî ne. boem, raazîln ne nreogî mi ne bi serici, kxte mnnî lei de kxrnsmx, kxtc sn» le» de kasx, kxte an» zlot» de vite mi altele de anestea, kare anxsanks ma^e greş ne biata gearx, storsx de atxtea kalamitxgî. Ns era destsla linsa mi fdmetea kare domnea înkx din timnsl» lai Maarokordat», mi lxk»itoriî îndate dsnx venirea anestsi Domn» se însnximxntarx de sn» kstremsr» înfrikomat» kare a dsratş, mal o. orx, de nişmx. mi de felsrite semne s.Q se arxta» ne ner». întxmnlxnds se ka sx se. strice nanea dintve Borta 0tomanx k» Rstuu, Grigore Vodx a nriimit» ordin» ka sx meargx la Kartal» ne Dsn?xre, snde se afla Vizirsl». De akolo el» a fost» silit», sx rxndseaskx felsrite nrovisisni, nro.dskte,. karx, vite, keresţele, mi alto mslte. nesfxrmj.te apgxrii

PARTEA IV. EPOCA IV. CAP0 1.

101

nentre trebsinijele omtireî. Danii aceasta, Hrmtnds-so TTjSboîslS ks Ramiî, Tal’^iî a» fosta biteijî na rmmaî în Krimeea dar mi ne laturile Moldovei laXotina. Grigore Vocii Gika, kama a vizata ki Ramil vora si okane igeara, a randaitii iudat'x» ivaimakami mi a fi&katg nrenarativele de nlekare snre Galaiji. Ramil, iritrimdg în lamî la 3 Sentemvrie 1740 sab Generalala Mîanxena, a8 fosta nriimin,! de kitre MitronolitalS mi totfc boerimea ka mare entasiasma. Danii aceasta Ramiî aa okanaia tdt'B Moldova, iar trebile n,ereî se kirmaea de kiBtre KaîmakamT hisagi de Grigore Gika, kariî fBHeaa esliesarî mi abaiari ferii ni«jî o temere 1). Dar ne liingii Râmi se afla mi ana fila ai§ la! Damitramka Vodi> Kantemirg, Konstantina; acesta, avimda natimt ne Grigore Gika înki niin'B a na fagi la Maskalî, a fekata ne Generalala de aa risinita Karjjile domnemtî de )a Framdsa; dam aceasta a 1). Rsrniî as îmnssS KaîmakarailorS iui boerilorS Moldoveni de as ssbskrisS aktBlb" srmitorîB: 1° Si fie Moldovenii krediuyîomî ka t6ti inima îmniriiiieî Rssieî. 2° Si ns albi Moldovenii resnsndenjjie ks nenrietenil îmnirijjieî Rssieî. 3° Boeriî nribegl ks Grigore Vodi si se întdrki tojiî nini într'sns an8; Iar karele ns s’arS întdrne nini la an«18 si ns albi ertare. 4° Do8i-zenI de mii de 6ste si erneze jjeara ini si o xrxneaski, mi si madi nrin tergsrî nre snde s’arS sokoti. 5° Trei mii de salaxori si ns linseaski neste tojiî anii, st, Iskreze nre la netirjl la ne ars trebsi. 6° Ilentrs dmenl de 6ste ne vor8 fi bolnavi, si keltseaski ks dinrnil la anliki, si le dea oyets mi sstsroîs. 7° OfljjerilorS ne vor fi ks anele dosi-zeni de mii de 6ste, îarimî si Ie dea ne le arS trebsi. 8° Moskals, GrekS sas aljy^î 6meni striinl, si ns înkani nini la o diregitorie în jieari; ui nsmaî ks negsjjitorie. 9° Kijxî boerî mi kijjl slsjitorl ne n’orS fi la vre-o dregitorie si înkaloye Si meargi ks tojrjil la 6ste, iui leafi si le dea îmnii’ijiiea. Iar birsIS mi nevoea uereî ne le-arS fi nartea si’rnl dea. 10° NoSi zeul de usngî de bani, Si dea nlokonslS lsî MinixS. 11° O ssti de nsngî de bani si dea masa lsî Minixs în tojjî anii, kariî bani finea dogi-snre-zeue miî de galbeni de asrs Sngsremtî, galbenslS smbla riatrs le! ne anea vreme. 12° Nime si ns tigidseaski bskate saS xaîrie, sa8 bani tsruemtî, sa8greyemtl ki ks I;ansl8 vor8 da seama.

102

ISTORIA DACIEI

nssS mama ne averile Grenilors ne rîmssese în gears asksnse m’in biserini. în fine, kître t6ran,B fi&kEnds-se nane în tre Rsmî mi Tsrni, Rsrnii s’as trass, iar fiisls lui Kantemirs a mai remass în Iami ks nsgin’B 6ste, abttends-se la felsrite esnessrî. Grigore Gika, înaintends-Be sure lânii, a tri misă ne Tătarii ne’ls nrenedas mi a» gonits ne Msskalî. Ks retragerea Rsmilors s’a dsss mi Mitronolitsls An tonie, karele se vede k& se koranromisese tare kfctre Tsr'ii. Grigore Gika, ssniirats de aneasta, ne de o narte a nersts de la Ilatriarxie afsrisanie ne nsmele lsi, iar ne de alta a nsmits în loks-i Mitronolite ne sn3 Greks ansme Nikifors. Danii aneasta netatea Xotinslsi a remass mai sns ans de zile nsscie mi în rsinii. Tsrniî înst, dsnii t<3te stersingele Domnslsî, tots n« o lăsării Moldovei; ni trimisei^ ne sns Kolneags Bei ka si. o restasreze mi st. o oksue. Domnsls trimise întrs întemninarea sa ne sns boeris Antoni IL&rkiilabs, ks ordins ka sii n6rte de grijii de nele trebsitOre omtirei. Tsrksls, nemslgiimits ks îndem’Bniirile ne i se nroksra, biits ne Antoni la taine, Iskrs ne însniiîmiinte tare ne Grigorie Vodrs. Dar intrigile Fanarslsî ns tasarii mslts timns trebile Moldovei în nane. Mazilitsls Domns Mixa! Rakovig'B, setoss de a se mai fane domne, arsnk^B o mslgime de kalomnii assnra lsi Grigorie Gika, de mi era ksskri amândoi, De aneea în lsna senteravri a anslsi 1742 veni sns kansgibama tsrnesks mi rtdik'B ne Grigori Gika la Konstantinonole; kiini Ildrta mste nentrs adosa orb ne Konstantins Mavrokordats din geara Msnteneaskii la Moldova, rtndsind^ în loks-ine Mixais Vod^ Rakovig^. A doua domnie a lui Constantinii Vodă Maurocordatii. De aste date domniea lsi Masrokordats ns s’a însem nata de ki>ts ks ore kare reforme finangiare. Kelteelele domniei eras ama de nemi>ssrate, Grenii de ne tengt Domns ama de mslgî mi ama de lakorab gi’estegile gerei ama de mari, în k'Lts ne tote zioa

D. Chr. 1712. D. I. Canta. E. Cogălnic£nu şi Necnlcoa.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

103

se inventa» sisteme financiare, kare de kare mal memteinsgite nentrs ka se stdrkE avstsl» lEkşitorilors sEtenî. GrestEgile «te aiiEsa.s ne geari fEneas ne omeni de emigra» neste xotars, sa» srablas fsgarî nrin msncî mi nrin kodri mi m»lsl nerias de frig» mi de fome. Anesttf Domn» a înkinats sEntsl»î Mormânt» Monastirile Tastasl», Kaminsl», Soveja mi Ilobrota. Ns anskE însE aîmnlini ansi», mi în 6 Islie 1743 Ildrta-la destitsE rni-1» adsse la Konstantinonole, Iar în loks-î trimise ne fratele se» Ioan».

Domnulu LXIV. Ionii Vodă Maurocordatu. Kronikariî în domniea anestsîa se mErgincsks a înse mna mai k» seamE dările nele grele ne se imn»-, nea» ne u,ear&; în kEts kbksitoriî, de mslte vEkE-l 1743. ritsri ne se skoteas, îmi snidea» vitele nentrs ka se| şi Enacho 1 Cogolnîcdn skane de tiraniile îmnlinitorilor». „Iar boerilor» le nErea bine (zine Enake KogElninean»), ktnî nr&nka fiemte kare mi avea riidik'bt»rî de la anest» Domn»; mi neî mai mslu,! boerî de la anest» Domnii s’as rEdikats, ales» neî ne medeas la cearE, mi de atsnne a» f&k»t« bani toijî boeriî.“ Demoralisarea nEnE într’atEta nerdsse ssfletele mi inimele boerilor» Moldoveni- în kEts, denarte de a se fane modele de virtste mi anErEtorî ai îmnilau,ilor», rivalisa» ks Greniî în m'Bnkx>toriî mi desbrEkEtorii. întrs adevErs din timniî anemtiea kariiî s’as stElniî ijereî a» înnensts a esernita krszimea assnra komnatriocilor» lor» SEtenî ,* a-î vinde ka ne robi, a-i imnErgi ka ne gigani, desnErginds nErinciî de koniî, a-î trene în zanise uri în foi de zestre, a-i lsa in kasele boeremtî la slsjba lor» mi a-î msta de la »n» loks la altsl», disnsnEnds de ei ka de robi. Anroniindsse terminsl» de trei anî, Ioan» Vodt trimi se la Konstantinonole o densttnîsne de natr» boerî ka se

104

ISTORIA DACIEI

dakos îmnfcrşgieî arătare din nartea gereî k'B ela e bana ini iabita, mi tota o datai soi cerceteze mi keltaelele agengilory, fiindS kab cereaa bani- neîncetata mi na se maî soitaraa. Anemtî boerî eraa: Xatmanala Kostake Raza, Visternikala Rada Rakovigt mi Vornikala Manolaki Kostake. Etanii bt> ajangoi la Konstantinonole mi ricmoi soi se înfT>gimeze la lokarile kavenite, terminala de trei ani s’a îmnlinitS. Atance lokotenentala Viziralai keimmda-i îi întreba de somta malgimigî de Domni;. Boerii rasnanseroi afirmativa. „ — Dalea-i ama sa laagî Maxarelala (firmanalS înoitora de domnie). — Ilrea bine rasnansera boerii. — Dar bani avegi? — Ban! na avem?., dar soi ni se nae an termina mi mergandS în geara voma trimite/1 Boerii detera zanisa mi, laandS Makarelala, veniră în geara. Domnala îi masţra kacî fakara aceasta fara mtirea sa- Iar kanda veni terminala nlagei, veni mi ana Bambarnira esekatora. DomnalS nici într’ana kina na voi sa nlateaska banii de la sine; ci naşe ne boerî la înkisore, nana ce rasnansera togi banii. Panta aceasta mi altele ajatara ne Agengii tostaiai Domnă Grigori Gika ka sa faka intrigi la Konstantinonole în kontra lai Ioana Vodă, mi isbatira a’la' destitaa dana trei ani de domnie. A Ireea domnie a lui Grigore Vodă Gica. Grigori Vodă Gika. dama ce se destitaa la anală 1742, relegata la insala Tenedosa tara nermisiane de a ^ikScho1 etD* d'akolo. îndată ce a kanatata gragiarea, fiiala CogSinic6n.j sea Skarlată fa îmbrakată ks kaftana în lokala sea; ear» ela dana ce a venita la Konstantinonole s’a înfagimata la Ilorta mi a adresata Viziralai ana diskarsa de malgamire în limba tarceaska, într’ana limbagia atata de framosa în k^ta s’aa minanats togi acei ce l’aa askaltata. Dana» aceasta fakandami uregatirile, anlekata katre Moldova mi la 10 Ialic a sosita în Iamî, ande s’a întronata dane geremoniea obicnsita.

PABTEA IV. EPOOA IV. DAP0 1.

105

Keltselile esilslsî seg, nlata firmanslsî de gragiare ini dobândirea Domniei, înstrăinase ne Grigore Gika ks o mslnime de datorii. IndemertS ăerkt el» ka st stoarkt bani din geart ks imnsnerî de felsrite dtrî,. ktăi geara era foarte stoarst de nredeăesoriî sei mi astt datt ns maî avea ne lsa. De aăeea lskrt nrin toate mizloanele la Konstantinonole, mi în sftrmits isbsti a ktntta Domnia gereî Romtnemti, kare era mai bogatt de ktts a Moldovei. AstS felîs, dsut nnânte Isni de domnie, se skimbt îartini ks Kostantins Vodt MavrokordatS. karele era Domn» în geara Romtneaskt. Astt datt înmtktndsse Domnii, s’as înttlnits la Fokmanî mi, dsnt ăe as netreksts îmnresnt trei zile, a nlekat» fiemte kare kttre tronsls ses.

A treea domnie a hă Constantinii Vodă Mavrucordatii. Dsnt mese domnii sskăesive, adikt natrs în geara Romtneaskt mi dost în Moldova, Konstantins Ma- ! D. Chr. vrokordats veni ks a treia Domnie. Istoriksls Fo- 1748. tino în istoriea aneasta n’a iiomenitâ nimika desore marea reformt kare aăestS domnS ftksse în ansi» 1746 în geara Ro mtneaskt. Aăeastt reformt era emanninarea RsmdnilorS, sas a ltksitorilors nlsgari karil nrin absssls nronietarilors ajsnsese ka mi nei din Moldova în stare de robie. în 5 Avgssts 1746 Kostantin» Mavrokokordats konvokt o adsnare generalt de boeri în geara Romtneaskt mi înkeii sns akts ks jsrtmtnts nentrs aiieastt fantt mare, kare indirekts da ssflets mi ttrie nagionalittgii Rorntne. Adsnarea geri Romtnemti atsnăe deklart kt „Ea ns ksnoamte mai greş mi maî mare ntkats de kttfc a avea nre fragii noştri vei întrs Xristoss ssb jsgsls robiei noastre, de vreme ăe Sftnta Evangeliea ne zive: „Isbeuife nre anroanele tsS ka inssuiî nre line.u Ka srmttorl dart acestei norsnni, ns trebse st ro bim» nre fragi nointriî $ ktăi robiea n’as fosts de niăi sns folos», ne înkt sns obineis de mare nagsbt ssfletelors noa-

106

.ISTORIA. DACIEI.

stre, remase fiind» de la stremomi ka sn» blestem» assnra kanetelors noastre. “ Aneastami adsnare xoterî: „Mai mslts nentrs srasrarea ssfletelor» noastre, mi a Heringi lor», a momilor» mi a stremomilor», ka ori la cine din neamsl» boeresk», sa» la monastirî, vor» fi Rsmenî k» momiile lor», momiile se remee la stenenirea noastre, se stenenim» ksms mi nene aksm»; dar ket» nentr» kanetele Rsmenilors fere de mo mie, kare dintre noi va vrea din b»ne voinga l»î ka st’î erte nentrs a sa nomenire, bine va face; eare de n» va vrea se fake aneaste facere de bine ssfletslsî se», se albe a face anei Rsmenî ksms vor» n»tea, mi se dea bani de fiernte ne kans kete taleri ze ce uri se se resksmnere, mi k» voie de va fi stenenslsî se», mi fere de voie.“ Trei ani în srme, în mease anrilie a anslsî 1749, vi ind» acelami domn» în Moldova, konvok'fc iaremi o adsnare generale, komnsse de ldersls eniskonal» mi egsmenik», de tote boerimea, veligî, a doa mi a treia stare mi de alte obuitie, kare xoterî emancinerea veuinilorS fere resksmnerare. Dar ne era» acei vecini? Ilentrs" ka se fim» îngelemî, trebse se aretems ke leksitoril agrikolî atsnce se îmnergiaB în trei klase: 1° RdZduiiî, Knezii sa» Mouineniî, karii îmi nestrare nronrietatea mi libertatea; 2° Lafsrauiii, oameni slobozi, oameni domnemti, kari se bsksras nsmaî de libertate fere a avea nronrietate: acestia se komnsneas din rezemii ne-mi vendssere momia fere nersdna lor», — din kolonistiî adsrnî de bsne voie, — din kolonistiî adsrni de b»ne voie, — din ostamiî kari se libera» din servig»; ei leksias ne momiile boeremti fere se fie linigî k» nementsl», nsmindsse Idtsraiui adeke aletsri ks veuinii sa» xrisovoliu,ii. nentrs leksinga mi loksrile lor» de xrane, ei se învoeas ks nronrietarii nrin bsne tokmeale; iar maî terzis se statornici ka se lskreze 12 zile ne an» mi se dea dijme; 3° Veninii sa» uierbii, a kerora kondigisne era de a fi linigî ks îiementyl»: ei ns ristea» nici o date a se dsce de ne mornie, mi nartea berbeteaske era deansrsrea în 3ervicisls boerilors; îar nrin absss ajsnoese a fi tre-

FABTEÂ IV. EPOCA IV. CAPÎÎ I.

107

taijî ka robi; a fi lsagî în kasele boeremtî snre slajbt, a fi mstagî de la ana loka la altala danii nlakala nronrietaralai, a fi vtndasî ini desntrsisi koniii de ntringl, amanetaşi mi treksgî în foi de zestre întokmaî ka ijiganiî. Aneastt de ne armii klast fa emanninatt de Konstantina Vodt Maarokordata. II6te kt Domnals a ftkat’o în intenijiane de a snori namtrala kontribaitorilora, note kt a ftkat’o din simijtmtntala de amanitate, destala e kt s’a rtdikata ana mare blestema de assnra serei, liote kt malijî din boerî, kondamî de sniritala nrogresalaî mi ala notriotismalaî, aa kontribaita la aneasta; dar mi malgî aa rtmasa nemalstmiip. Eatt kamă strtmomala infokatalaî antrttora ala kestianilora sociale de astt-zî, Enake Kogtlnineana, karele, ka mi strtnenotala se£ Mixaila, a skrisa narte din is toria serii, deskrie fanta aneasta a lai Konstantina Mavrokordata: „Aa mai skornita kt na trebae boerii st aîbt venin! „în satele lora, dtnda mtire ne la tote sistările ne ande „vora fi venini st vie la Iarnî ka st se desbatt de venint„tate, noranninda mi boerilora nelora ne aa venini mi sine„tari nentra venin! st vie, ktn! este ka st se kaate aneastt „nrinint ka divanari. LTli strtngtndase veninttatea de nre„tatindene la divana ka o mare obrtzninie, ktn! îi ftkase „Konstantina Vodt de na btga ne nimeni în seamt, viinda „mi boerimea de ne afart neî ne avea venini; kariî dant „ne s’aa strtnsa ka tosiî s’aa ortndaita ka st se fakt mare „sobora în Monastirea Trisfetitele. Eli ama mergtnds do„mnals ka tos? boeri! akolo, as înnenat» a fane mare ner„netare, de ktnda stnta venin! mi de la nine ’i-aa kamnt„rata, mi înktta ’i-aa karantrata. Atanne aa rtsnansa tos! boe mii, ziktnda: Noi na !-ams karantrata, ni î-ama gtsita ve„ninî de la momii mi strtmomi! noştri, mi’! sttntnima mi „noi; Iar a’! vinde na natema ka stl vindema, ne! nanema „ktte la o slajbt a kaseî de ne daa ajatora. Atanne aa no„rannită Vodt ka maro xottrtre st na maî fie venini de a„inî în nainte, namai nentra kt meds nrin satele boeremtî „mi se xrtneska ne momiile lora, st lakreze ktte 24 de zi-

103

ISTORIA DACIEI

î '/I

„ie într’sng an§ boerilorft vara mi earna, aS ss dea'kste „dsoî le! de fieuite kare kas* mi sî> lskreze k-ste 12 zile ne „ans vara mi earna. IHi xoter'Bndă mtr anests kin» s au „mslgBmits mi boeriî, înv'bg'&nds Domnul» ka si se dea ve cinilor» mi kT&te o gidsliî Domneaskrs ks nenetie Gosnods, „an&tendS k'B de aine înkoane s'L ns se mai nomeneask'B „venin!, mi st aib'ii a slsji anele zile de mai sssS nomenite, „dmids ne anele gidsle snă Ies lsi Treti LogofotS mi ki>te „va narale Skriitorslsi.w De la anests DomnS se mal niteaz'f. snS XrisovS nrin kare se sksteskS de dările k^tre stat?, boeriî karil ns maî ssnt în fonkgisnî. Anests Xrisovs s’a gT>sits în Odesa, s’a koniată de D*lsî K. Xsrmszake uii s’a tin'Britg în Arxiva RomsneaskT» ne emîa la 184ossb redakgisnea D. M. Kogadnineans. De mi noarte data din 1737, adikii ne komds era ks a treea Domnie în geara Rormmeask'b, dar îIk nitemg ani ka o mfcssrb finangiahi a timnslsî. El» a mai nsss dfcrl ne stsnî, ne masksrî mi ne tstsns, d^rî kare ns maî fsseseri rnmfc atsnne în Moldova, între alte nrESHrî de îngrijire nsbiikT», anests Domn» a nsss la onreahi mi ne msîerile nerdste kare se sneksta ks kornsls lor», ini ns le libera jteni» ns’mî g”&sea b^rbag! soi se merite. Kostantin» Mavrokordats a stersită de a skoss sns Xatixsmaisms îmmiriitesks nrin kare s’as den'brtats ne togi negsgTitorii Tsrni kare foneas mari neor&ndselî în gearii. Timnsls anestsî Domns s’a maî însemnată ks kalamitatea veniri hiksstilors mi ks o foraete înfrikoinate, în ksts k&ksitoriî trbeaă ks irLiiie fskste de kojî de arbsr! sas de gindii. Dar ne k^nd» se afla într’o zi de veselie, ksnsnînds ne sna din fiinile sale ks «ns fii» al» lsî Mixa! Vodfc RakovigL, nriimi de o date mtire din Konstantinonole kt Hur ta ’l-a destitsats mi a raidsit» Domn» ne Koiistantin frate le ginerelsî s'tg; dsn& kare, fons mslte întristare, s’a rfcdikats ks toate kasa ini a nlekats la Konstantinonole.

PARTEA IVi EPOCA, U. CAPfi I.

109

Domnulu LXV. Constantina Vodă Racovită Cehanu. A^est» Domn», dant ne uri-a laata firmanala de randaire, a maî mezat# la Konstantinonole înkt vre or d. chr. trei lanî, trimigtnda în loka’î Kaîmakama ne ana<D. l cânta Snttarîala Iordake nentra ktrmairea trebilora geri; IcoJuîScdn iar la mente Dekemvrie a intrata în laraî. Dant ortndairea Ministrilora mi a isnravnimlora, a fokată îndatt konsilia ka tott boerimea, ini a nas# la kale amezarea dtriloră, ne kare le-a. adtogata mi le-a îmmalgita nentra ka st-rnl skott keltaelele mi datoriile ne ftkase la Konstantinonole. Fiinda Kt> Greniî anakase t(3te trebile gerei, boeril nt.ratntenî. vtztnda-se dagî la o nar.te mi fora mijlone de a se folosi de jafari mi kiverniseafo, komnlotara în konlralora. Denî konsnirtnd? în sekreta, laara xottrti;ea de a ntrtsi geara; mi ka vre-o natra-zenl de familii de boerî mari mi bttrani s'aa rtdikata fora de veste mi aa nlekat# neste Ilrata, xottrtgî a se dane la jjfotarî. Domnal#, însntlmtntata de aneasta, btnainda resaltate santrttore nentra nosigianea sa mi temtnda-se ka na kamava asemenea manifestagiane st na’la strine în okil Ilorgel, arenezita îndatt daoî Grenî din miniştri seîdanteî, kariî ka dibtuia lora îî îndanlekara st se întbrkt. în geara Romtneaskt fiinda asemenea inarî nemalgamirl în kontra Grenilora, agengiî. arabelora Domnii simginda kt IL>rta n6te voia st îea mtsarî ekstraordmare,. s’a# îngelesa între el mi. aa ftkata t6te kinarile de aa mijlocita skimbarea Domnilor# dintr'ana lok# într’alta, nentra kt ka acea sta st se sttmnere ara nablikt. Astfel# deut o domnie neînsemnaţi» de trei ani mize le lxnî, Konstantina Vodt a trekata în geara Romtneaskt mi în Moldova a venit# Domnala de akolo Mateîa Gika.

110

ISTORIA DACIEI

Domnulu LXVI. Matelu Gica Vodă. Matei» Gika era ai» doilea fii» al» lsî Grigorie Vodt, D. Chr. karele mai fssese Domn» în Moldova. El» a intrat» d.Lcânta în lamî la- falie 1753. Domnia l»i s’a însemnata k» co^ănSn adăogirea nsmurslsi Grenilor»; dar anestia, însmiimtntarji de sniritsl» nsblik» kare se revoltase în kontra lor», ns mai era» afc&t» de ssnerbî mi nini se nrea amesteka» în trebile ijerei. Matei» Gika era tontr» mi neeksnerimentat» la tre bile ijerei: la jsdektgi n» se nrea îmjelegea, mi ne ziuea boerii ama gdsea mi Maria Sa ks hale. El» era de nat»ra sa vesel», îsbea netrenerile mi msîerile. Do aneea adese ori ftnea mese mari, la kare kiema din ordin» domnesk» ne bo erii tineri, mi kîar» ne Evreii kare avea» femei frsmose, mi dsnt ne se desfăta» k» felsrite netreneri, n»nea mi ftnea jok». Din birsrile kare skosese în ijeara Matei» Vodt adsnase mslijî bani, dara i-a» mtnkat» togi Greniî karii era» ne tangB dtnssl», nentr» kare, dant ne a emit» din domnie a trebait» st se jsdine ne la tribsnalele t»rnemtî din Konstantinonole. La anală 1755 viind» mtire kt a msrita Ssltansl» mi s’a ftkstă înnorat» Ssltanală Osman», îndatt a dat» ordin» de s’a ilaminată oramsls lami mi t6te ttrgsrile de afara, ftktnds-se veselie nsblik-B în tote n:&ri£ile, lskr» ne ns se mai ftksse n^nt atsnnî. Konstantină Vodt Maarokordat», karele se afla la Konstantinonole de mai malta timn» mazîlit», nrofitt de skimbarea SenatslsT Tarneskă mi urin intrigile sale isbsti a ktntta Taramî tronai» ijereî Romtneinti. Dsnt anei.sta, Kon stantină Vodt Rakoviijt, ssb nrotekL&isnea nartikslara a Vizir»l»i Msstafa Rama, se stramstt îaranii la domnia Moldovei; iar Matei» Vodt Gika, dsnt o domnie de d&oi an* mi m6se lsni se destitst.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPU I.

111

A doua domnie a lui Constantinii Vodă Racoviţă. Acesta veni în Moldova ne la Martie. Domnia lsî ns se înseamnă de ktts ks rtdikarea dtriî vtktritslsî, D. Chr. 1766. (ne se întrodssese înkt de Dska Vodt nels bttrtn»)' D. I. Cauta şi Enache nentrs kare a adssg karte de blestem» ssb-skrist de CogSlnicen neî natrs Ilatriarmî, la a ktreia cetire as fost» fai^t tot» klersl» mi boerimea mi ktte nrânte ijtrani ad»inî din fie kare distrikt». Dar ktnd» ne de o narte rtdika o dare ka acea sta, ne de alta se întrodsnea Koniija mi altele; ktnî k» t6te b»na voini^t ne ar fi av«t» snS Domn» ka st »m»reze ijeara, gresttijile timnslsî nereag keltbelî neînlttsrate. Abia an»kase a îmnlini ansi» mi, internnltnds-se a ktdea din vizirie nrotektorsls se» Msstafa Ilauia, destitsirea l»i se xottrî mi în loks-î se r&ndsi Beizadea Skarlat» Gika.

Domnulu LXVII. Scarlatu Grigorie Gica Vodă. Domnia anestsîa n» s’a însemnat» de ktts ksf d. chr. 1757iafen mi miseriî. Iatt ksrns deskrie Enake Kogtl-<ioan canta J şi Eaacho nineans enoka aneasta: Cogăimcdn „Rsinfertsr! mi aiiskttsrî ns se sokotea ktte l»a tojjî în „tote ni»riiile, sfertsrî mi d'Bjdiî maî ne tote lsnile, mi mal de „mslte ori îndoite, avtnds ne lungii ijinstsvi omeni Grenî, „la kari! anei de loks n» ktsta nrea bine, kt n’avea ninî o „kivernisealt. Illi ama k» mare strtmninie uetrenea anca „domnie; jart zikttsrî. joksrî, mi nlimbtrî de agîsns«.w Skarlat» Vodt Gika, îndemnat» de Greşit ne îl» înkonj»ra», a voit» st strice legttsra ne se ftk»sc nentrs anslarea vtktritslsî. Mitronolitsls mi k« eniskoniî se onssert ks toate nsterea lor». Dsnt aceasta Domnsls av» reksrss la Konstantinonole, de »nde mi isbsti a skoate sn» firman 8 nenţr» reîntrodsnerea anemtil dtrî srtnîoase. Ns anskt înst a se n»ne în lskrare mi veni mtire kt Ilbrta Otomant,

112

ISTORIA DACIEI

destitsănds ne Domn»ls din seara Romăneaskă a răndsit» ne el» în loks’i.

Domnulu LXIII. loantî Teodorii Vodă CalimacM. Eată »n» domn» Romăns în enoka Fanariogilorg. Iod. chr. lan» Teodor» Kalimax» era fii»lă »n»i Teodor» Kăl~ d. i. cânta mămsis nronrietars mik» din distriktsl» Orxeislsi. CogîMcdn Tatei» se» ’la trimisg de mik» la Liovs în Ilolonia, de snde s’a întors» k» ksnomtingi nerfekte în limba Lati na mi Ilolonă. Tănărsl» Kalimax» fs îmbrăijiinaty îndată de Nikolae Vodă Mavrokordats, mi trimis» ka Sekretar» ne lăngă fratele se» Ioans Mavrokordats, qe era mare dragoman» al» Ilorijeî la Konstantinonole. Akolo, d»nT» ne Ioan» Ma vrokordat» s’a făksts Domn» în ijeara Romăneaskă, Kălmămsls (karele îmi grenizr. nymele în Kalimax»), ramase lokotenents al» se» vre-o sn-snre-zene ani, Dsnă aiieea .Kalimax» veni în Moldova ne tiransl» lsî Grigore Vodă Gika mi, întrebyinijatk fiind» în maî m»lte dregătorii, ajsnse renede la rangsl» de Medelnmery; ano! fs trimis» iarămî Ka Sekretarg ne lăngă Aleksandr» fratele Domnslsi Gika *re era dragoman» al» Ilori^iî. Msrinds Aleksandr» Gika, KalimaxS ka smsls ne se întroassese nîntre oameni inflsinn,! ai Ilorijii, trase lsarea aminte a Vizirslsi mi se teks lokotenent» de dragomani, mi dsnă aneea se înteri kiars defenitiv», ini servi asts-fels vre-o do»ă-zeiii mi dsoî dc ani. D»iiă ser-' viaisrile lsî kreskăndsî mi konsideraijisnea, imiiăratsls îl& dărsi k» domnia Moldovei. între oamenii ne adsse de la Konstantinonole ks sine Kalimax» Vodă, avea mi ne sns GrekS ansme Stevărake, om» foarte kanabils, însă vikleanS mi lakoms ka sns Fa nariotă. Kalimax» n» se nstea desnărgi de el», fiind» kă ne de o narte îi era rekomandat» de Vizir», iar» ne de alta fiind»» kă îî era neanărat» trebsitorîă în trebile gsvernslsî,

! I I

113

PABTEA IV. EPOCJA IV. CAPÎl I.

ka oma inteligenta aktiva rai esnrimentata. Dar, dant kamS snana kronikariî, Stavarake, nainda bani iie boerl mi ne Momstiri, mi ne Jsnmcse hai dc IJemilB, IJodenl mi Tlogomritb iui altele, el*i îmi atrase ara nablikt mi boeriî neî mari înnenart a marmara în kontra lai. Stavarake, nentra ka st se asigareze, skrise la Konstantinonole mi skoase ana fir mane ka st ekzileze ne boeriî ne’la ameringa. Asta-fela Logofttala Ioana Bogdana, Logoftts Manolake Kostake, Vornikala Kostantina Bahna, Vornikala Damitramka Ilaladi, Vornikala Lana Balma, Snttarîala Filina Katargia, Vorni kala Ionigt Starzea, Stolnikala Vasile Negela, StolnikalS Konstantina Rîmkana, Nikolae Baxarna, mi Ionigt Kaza, fart de o datt ridikagî de Arntagî mi Heaamî îmntrttemtî mi transnortagî în Asia la Samson-Kalisi mi la Ionikalisi. Atannî boeriî ne aa rtmasa în geart s’aa revoltata mi maî tare mi, nrofittnda de okazianea anei zile de ttrga (iarmarokă) ktnda era o raalgirae de nonora adanata în Iarnî, aa agtgata o revolagiane naternikt. Stavarake, ka Arntagiî de gardt Domneaskt s’a barikadata în kartea nalatalaî. Ilonorală tarbat», ntvtli ka arlete, mi snarse norgile nalatalaî nertnda kanala iaî Stavarake. Anesta înst, vtztnda kt ka ktgî-va oameni animi na se însntîmtnta nonorala, ktatt de fagt; mi, skimbata în xaîne Tarnemtî, se strekart ntntre malgime, mi nrin Galagî treka la Konstantinonole. IIonorala, dant ne ktlkt nalatala, negtsinda ne Stavarake, se malgami a-rnî rtsbana ka ktte va insalte asanra neloră-l-algî Grenî, mi dant aceasta înnena a nere de la Domna ne Boe riî ekzilagî. Domnala, nromigtnda kt va adane ne Boerî, revolagianea s’a astţmntrata. Ekzilagiî în adevtrS na ttrzia aa reintrata in geart, mi Domnala, aranktnda toatt vina asanra lai Stavarake, s a îmntkata ka eî. Kalimaxa Vodt, gtsindS finangele geriî în nrostt stare mi, nenattndă înttmnina nererile Tarnilora, ka toatt dragostea ne avea nenti’a geart, ka tott banttatea inimi mi nietatea safletalaî sta, veni la xottrîre ka st reîntrodakt Vtktritsla.^Mitronolitala Iakoba înst nrefert amî da dimisianea de kttă st VOL. III.

lafOftlA fJAClEl

se îm oeask® la o mişun legata ku blestemi». Atunce DomnulS aduse ne fratele seu GavrilS, ce era ArxiereS la SalonikS, ini ’lă fiku Mi'tronolitS Moldove!. Dar ini acesta nici într’ună kinS nu se uni la reintroducerea v®k®ritului. Doinnslă atunce, f®k®nd§ adunare de boerl mi ar®t®ndule greut®gile ini nevoile gereî, eî as kibzuits ka st se skoag® oda» re ekstraor dinar® numai ne snfc ană sub nume de ajutoring®: k®te 11 lei, cinci mi jumitate, mi 3 lei de komS (ogeakă) nentru fie kare kas®. Dun® aceste KalimaxS Vod®, k®rmui geara ku bl®ndege mi ku dragoste, atr®g®ndu-mi iubirea general®. Dar dun® îmnlinirea de trei ani, de o dat® nriimi mtire de la Agengii se! din Konstantinonole k® destituirea lui s’a deter minata dun® 8t®ruingele DomnilorS mazili de akolo. Elu nu se turbur®, k®cî în virata în kare ajunsese, Domniea îi n®rea sarcin®. Ileste kurindS îns® nriimi din noi> mtire k® Iloarta, konsider®ndS aerviciurile mi karakterulS seS, aS nu mită ne fiiulS seu Grigore DoranS ală Moldovei. Dun® kare amtent®nd§ venirea sa, ’la amezatS elS singură în skaunulu Domnsskg, lukrs ce nu so mai întimnlase de k®ndă geara s’a nusî» sub nrotekgiunea TurcilorS. AstS-felS b®tr®nulu DomnS a mai netrekută k®te va zile ku fiîulă seS in Iami, mi anoi d®nduî cea de ne urm® bine kuv®ntare mi cele de no urm® konsiliuri, a nurcesS mi s'a dus8 la Konstantinonole.

Domnulu LXIX. Grigorie Idnii CalimacM Voclâ. AcestS DonmiS, dun® ce s’a amezatS în domnie, a înt®ritu în funkgiunile IorS ne togi dregitorii co r®Dţi Enî msese de tat®!8 sefl. E1S fiindSne eksnerimenOogiinicdn tată în trebiie gereî, îmi l®s® tot® înkredorea în ei, gn din aceasta nu nugine nemulgumirî se ridikariîn geari; D. Chr. 1761.

tXttTEA 17. EPOCA 17. CAPÎf I.

116

kxnl Grecii lakoml fx^eaS *io le era8 voea mi skoteag felu rite dxrî 40 anxsag ne lxksitorî. Grigore Vodx KalimaxS, fiindS neînssratS, trimise la Konstantinonole mi adsse ne fiîka IkÎ Aleksandry Vodx Mas* rokordatg, ks kare s’a» kaminatg ai*jî. Dsnx o domnie de trei ani. în kare nimikS însemnatg n« s’a netrekbtg în jieara aceasta, intrigile Fanarslsî isbstirx al8 destitsa: II6rta, rxndsindg Domn» ne Grigorie Aleksandr» Gika, klemx ne Kalimaxg la Konstantinonole.

Domnulu LXX. Gnyore Alessandru Ghica III. Anosta a kxnxtatg domnia în anslg 1764 ne la fevrbai*ic. Sosindg la GalajjT, boeril ne ‘î-a» emitg înainte D. Chr. 1704. ’l-aS vxzbtg akomnaniatg de faimosslg Stavarake, Canta şl CogXluicdn din a kxrsea kaszx se revoltase jjeara în timmslS bxtrxmdb’î D. Kalimaxg. Dar el8, vxzxndg rasrm«ra gene rala a jjeroi in kontra anestal 01118, îndatx îl» mi întdrse la Konstantinonole. Dsnx aneasta viindg în IamI, d«nx fie a» nsmitg miniştrii mi administratori, le a datg mare norsnkx: „Ka sx fie ks mare drentato sxranilorg, neîngxdaindg no ni* „minea ka sx’î kabie mi sx’î nxnxstsoaskx, kxnl de va auzi „kxtg de nsjjing, kx as nxzitg xatxrslg ksTva, mi va veni „vre «n8 sxrakS sx jxlseaskx, atsnne k» maro nedeansx îl „va nedensi, fxkxndg mari drentxjjl tsturorg; arxtxndg tstb„rorg boerilorS, ka sx se nxzeaskx fiemte kare, de a l«a „mitx de ne la sxranî, kxtS donsiţing; mi de va veni la sre„kelo Mxrieî sale, sx fie în mtiinjja tbtsrorg, kx se va ne„densi ks mare nedeansx, nekxctxnds-I ninî nikg de xatxrg, „de va fi mi boerg mare, ori mi rsdx, de vreme kx Dsm„nezeg ’lag trimisg într’anestg nxmxntg, ka sx nxzeaskx nre „sxranî, mi sx’f fie milx de dxnmiî.u AnestS Donmg s’a arxtatg nerfektg în t6to. IIo lxngx instrskjjisne solidx, elS noseda mi o deosebitx nrinenere #

116

ISTORIA DADIeX

nentra administrarea jjereî. Ela a făkat» lăngă Mitronolie nimte kase mari mi frsmose destinate nentra învăgătara janimei; nentra aceasta ameză mi trei nrofesori ka leafă bană, nentrs limba Elină, Greneaskă mi Romăneaskă. Ela ^elă întâia făka smirnele în orama: ana în norta Goliei, mi alta în nârta Sf. Sniridona. ELe lăngă aneste tota ela fanela întăia karele ava ideea de a intr o dane fabrini în ijeară: făka în anroniere de lauri, la Kinăremti ande se îmnresnă Baxlaial» ka Jîjiea, o fabrikă de nostava ka memteri adami din străinătate. Grigore Vodă Gika, văzărdS kă între alte obineiari degrădătore domnia mi mania laksalai între boeri; obserYănda kă nentra ka să’mî îndestaleze o asemenea noftă nebaneaskă, boerii sas kă’mi nerdeaa averea saa kă se dedaa la abasari în serviniarile ne li se înkredinijas; văzăndS aceasta, sokoti ka să fakă ela însămi ekseranla de modestie. Deni într’o zi a emită fără de veste la Divan» îmbrăkata ka Libade mi gîabe de nostava făkatS în ijeară, lskrs de kare f6rte se raminară boerii ne eraa strălanitorî de xaîne skamne; dană kare togi armară eksemnla Domnalai kîara de a doaa zi. In zilele anestaT Domns s’a zidita în Mitronolia nea vekiă din Iami Biserika Sf. George kare eksistă mi nănă astăzi. La anala 1766 Aagasta 12 ela liberă ana Xrisova, nrin kare întări nrivilegiarile boerilora, nainda stavilă 6menilora nromti de a intra în răndala boerimii. Dar dană dşoi ani mi noaă lanî de. domnie, fiind» kă n’aa voita să keltaiaskă ka Makarelala, Horta ’l-a destitaata, răndainda în lokals sea iară ini ne Grigore Vodă Kalimaxa.

A doua domnie a Iul Grigore Vodă Caliinachu. Kănătănda. Domniea de a doaa oară, Grigoro Vodă

PARTEA IV. EPOCA IV. OAPÎÎ X.

117

Kalimaxs îmi Ist» adio de la familiea tattlsi seS din D. Clor. Konstantinonole, rai îmnresnt ks familiea sa rai ks\ 17G7. .Cânta şi o msljjimo de Grenî din Fanar» veni la Moldova.! Cogalnicen Aine boeriî, kari se ntrtvisert k» abszsrile rai ks korsngisnea, îl» nriimirt ks msltt afekgisne, mtiinds kt Dom nsls este moale rai ne esnerimentats rai ks o st’mi fakt trebile dsnt nlaks. Kalimaxs înst de asta date voi s-n se arate maî asnrs kttre boerî. De aneasta sniT din cî nemsigsmigî kt ns li s’as dats nostsrî, în nsmtrg de onts-snre-zene, as emigrat» la Tttarî rai de akolo as ftksts arzsr! (ssnlive) kttre îmntrtgie rai as trimis» ne snsls din ei la Konstantinonole. Nimiks înst n’as isnrtvits, ktnî Vizirsl», fiind» amiks intim» als lsî Grigore Vodt, se mtrgini a skrie Xanslsî ka st trimigt ne boerî la srma lor», iar Dsmnsls: îî rekomtnclt ka st ikonoraiseaskt lskrsrile st ns mat vie asemenea nltngerî la îmntratsls. Dsnt aneasta emigragii se întoarsert, rai Domnsls îî nriimi ks onore rai îî nsse în fsnkgisnî, nreksms le nltnea. între anestea, geara era forte greş antsatt ks keltselile mi ks angtriile; ktnî Iloloniea, ajsngtnds a ktdea în mtînele Rsiniiors, Tsrniea se temea st ns ssfere aneeamî soartt. De aneea la Xotins, la Benders rai la Krimeea se trimetea oratî Tsrneratî neînnetat??, dtnds mare ssntrere Domnslsî rai loksitorilor». înkeimdsse ansi» domniei, Agengiî lsî Grigore Vodt isbstirt a ktntta Mskarelsis (fivraansls de înoire) în lsna lsî Islie 1768. Dsnt aneasta boeriî Grenî, vtztnd» ne de o narfe' gresttgile gereî iar de alta kt Domnsls se servea maî mslts ks boeriî ntmtntenî, as înnensts a emigra rai a se ds^e la Konstantinonole, nentrs kast’raî întinzt ksrsele în kontra Domnslsî. Reltnîsnile dintre Rssia rai Tsrnia siriktndsse ks totnlS. Knterina II ridik-E o armate nstei-nita mi o trimise ssb koratndslS nrinninclsî Galigin assura Moldovei. In lsna lsî Anrilie ansi» 1769, Rsraiî bttsrt la XotinS sns kornS de dbst-izenî mii Tsmî, kari? era» ssb komtndsl» lsi Karaimans

118

I8TOB1A PACEBf

Haina. Dsri'B aceasta în Iulie Galigins butu anS altu korug de Turul la VT>skT>ujig. desnre xotarulS nordikS alf; Moldo vei, ini o flotilTj Turnoask'L fu niminitu anroane de Vozia. Vizirulg, r&dik'tndu-se ku tote nsterile Turmei, au trekutg nrin jjeara Ronnmeask'i. în Moldova mi a ti»bT>rîtg ne valea Hrutulul la Movila Rfcbîeî. Akolo Domnulg 'î-a ernitg înainte ku k'Bgî-va boerî ka s'&’lu felicite. Vizirulg însT», aij'BgatS de intrigile Greuilorg din Fanar# mi, nemblij^mitS de motatatea lui Grigore Vod-u în nregi.tirea nroviziuniloru, îndate îlg nuse în teare mi îl« trimise la Konsfcantinonolej un' de îmnresn'B ku ngentulg seu Nikolae Draku (sas Sujiu) fu ra sn'Bnzuragî ka tradutorl kauzel Turnemtl. A^estS Domng a amezatS darea GomtincI (oeritulu) kute zene bani de oae, kare se înnenuse mira de la loanu Maurokordatg mi kare kontribui a înmugina foarte tare aiiete animale în geara. A patra domnie a hă Constantinii Maurocordaţii. în grelele îmnrejsn.ri în kare se afla Iloarta Otomana. Chr. sokoti a trimite ne nels mai kredinnlosu omS alb 1769. Cant* şi ’seg la Domniea Moldovei. Kostanting Mavrokordatg, Cojjălnicdn investitg do a natra oara ku Domniea la 29 Iunie 1769, nlekT» îndată la Moldova. Mea întuiu grije a sa fu de a nrokura nroviziunl de nutritura, de kare Tsrniî aveag mare nevoe. Terorismulg domniea în t6tns geara: însumi Domnulu mergea din satg în sat# ku slujitori mi ku zanniî, mi anuka ku marc t'urie ne boerî mi ne săteni ka st. arate gronile în kare gineau askunse grîulg mi orzulg de frika invaziunilorg. Dar ku tute nuterile numeroase ale Turniloru, Muskaliî ori unde sau întolnitg ku el ’î-ag b'Btutu mi ’î-ag zdrobitg ku totulg. în fine Vizirulg ku raHramigele omtirei sale a sokotitg ka st. se retrag-L. Aueastu mimkare se mi efektus, mi ne la kanutulu lui Sentemvrie mal tdtii Moldova se konrinse de omtile Ruscmtî. Kqnsţanting Vodii, karele se afia în arierg garda Turieask't, înturziinduse la Galagî ku d.

PARTEA IV. EPOCA IV. CAPff L

119

trecerea omtirilorS neste Dsntre, fs lovitg do kornslg volontirilors Rsseiutî, mi, nrinsS îmnresnt ks mal mslgi TsrnT, fs transnortatS la Iami. Aise, ks tdte kt fsse destsls de bine tratatS, dar nttimindg de o ram hq ktnttase la GalagT. la 4 Dekemvrie a msritS. Asts-felg îuil termint zilele DomnslS Konstanting MaskordatS, dsnt mc domnise în geara Roratneaskt 16 anî în m6se rtndsri, iar în Moldova vani în nntrs rtndsri.

Interegmdu Rusescu. Dkut, mc ag ksnrinsg Galagiî, Rsiuii s’ag întinsg renede ini assnra gerei Romtnemtl, IstndS Brtila iui D. Clir. 1770. Bsksremtii, nrinztnds tots odata mi iio Grigore Gika Enace III Doumsls do akolo. ITartea Moldovei din Basa- lCosăln,c<Su rabiea înst nînt în nrimtvara anslsi 1770 se oksna de Tstmî iui de TttarI; mi în timrisls acesta Tttaril ftksse o mslgime de nrtdbHisni mi robise neste 16 rai.1 de ssflete, din kariî «nil se trimisesert snre vtnzare la Konstantinonole, algil se înekart, iar algil se tsrMÎrt nentrs ka st skane ks vieagt. Dar faimoasa bttalie de la Kaxslg ’) xotarî de soarta Tsrmlors: ueste 120 mii de Tsrni se nerdsrt mektnds-so în laksrile Meridionale ale Basarabiei mi în treuere neste Dsntret<itc karele lor» ks nrovizisnl mi ks msnigisnl, ts* nsrile mi kaii, ureksm» mi o mslgime de robi, ktzsrt în mtinile Rsmilorf; mi nsgini ktltregî nsraai a» skt nat» foginds în netagile de ne Dsntrc Ismailg, Kilia, mi BendorslS. în Moldova oktrmsirea gerei as lsat’o generalsls Gor’ieakovg. Anesta, orjyndsindS Jsdeki-torî mi Administratori dintre boeril ntmtntenî, le însemnt mi lefe din venitsrile vtmeî mi a oknel. A tata skrie xronografsl» Enake Kogtlnmeans desnre nele din ntsntrs a le gereî. Niuî o nota, ninî o însemnare I). ITc lokKlS- BttT.lioî8bntfi mi astăzi dos* roonsmente radikate deRrrni. (Ve:î hzhlovia in Basarabia de G. Sion.)

120

ISTORIA DACIEI.

desnre rănduelile din no» introduse de Rum! mi desnre gre* steicile ne au auăsatu ne n,eară. Răsboiul» s’a» nrelungitu ninni ani anroane. La 17 Iu lie 177.4 abia s’a înkeeat» nanea faimoasa de la Kîunuk» Kaînargi. Traktatul» de nane în art. L6 nrivitor» ne Drinninate kourinde următoarele: „Russia dă Ilorgiî îndărăt» Ilrinnina„tele Moldovieî ini Romănie! k» aneste kondigiunî. 1) Arn„nestie komntektă rxentrs tojjî, restituirea averilor» mi de„mnităgiloru nelorS komnromiml în resbel». 2) libertatea re„ligiune! kremtine în Ilrinninate. 3) restituirea averilor» bise„rinenit! mi nrivate kare se okunaseră de Turn! mi se ada„useră la regiunea (raia) Brăilei, Xotinuluî, Tigineî, etc; 4) „Traktare omeneaskă a kleruluî; 5) liberă emigrănisne ku „toate averile in kurss de unu an» de zile; 6) dărî vekî să „nu să neară de la Ilrmninate. 7) ni din konlră să se ierte „tributul» nre do! an! din kauza daunelor» întămnlate nrin „resbel»; 8) dună termenul» anesta, Ilorta să fie moderată „în nunerea tributul»!, kare se va da tot» la do! ani, mi să „observe nrivelegiurile nrinninatelor» garantisate de Maxo„medu IV; 9) Ilrinninatele să albă agenţii lor» la Hurtă, „kari şă fie resnektag! dună drentulu ginyilor»; 10) Ministe rul» Rusesku de ia II6rtă să aibă drent» de a înternede „nentru Ilrmninate; eară Ilorta să fie datoare a lua în kon„sideraijiune arătările lor». u

A doua domnie a lui Gligore Vodă Gicha III-

în

urma traktatslsî de la Kiuniuk-Kaînargi, de ini Romăni aveau drentu să revie la vekile lor» tratate ku D. Chr. 1771. Turnia, Iloarta Otomană însă, văzănd» slăbinsnea Oupa di verse note. lor», nrofitănd» de neînjgelegerile dintre dănmi! ne le fănea slăbiniunea mi ma! mare, numi îarăin! d’a drontul» ne Domni. Ilentru i^eara Romăneaskă, numi ne Dragoma nul» Aleksandr» Insilante, iar nentru Moldova ne Grigore Gika, karele dună ne se întorsese de la Iletrezburg» unde fusese ekzilat», netrenea în IamI ka nriyat». învestitura Do -

PARTEA. IV, EPOCA IV. OAPă I.

121

mnalaî sosi la 23 Sentemvrie, 1774, kBndă Ramiî înk® na .demertaser'B ka totală nBmBntslă Moldovieî. Domnală gavernB geara foarte îngeleiigemte, sb okanB de îmbanBtegirea skoalelors ini a biserinilors, mi introduse mai tuşite randaele bane nentrs administrarea drentegiî. Ilrofitendă de nele din srmB evenimente, de amegitara mi de stebinianea Tăriilor», Aastria, în îngelegere ka Rasia, okanB nartea nordiki. a Moldovei, sab nrotekstă de a anBra Galigia desnre nBVBlirile TBtariloră. Danii emirea Ramilora, atetă II6rta kBtă mi Domnală voirB a resninge omtirile Aastriane, dar fa indemerta. Aastria deskise negogiagianî dinlomatine la Konstantinonole, nerBndă de la Bor te ka sb’i dea Bakovina, nentra ka SB’rni fakB trekBtorea între Galigia mi Transilvania. Borta Otomana, de ini noate ara fi voita a se onane, de mi noate rekanomtea k'B na era în drenta a neda nBmBntă streină, dar, obosite de r&sboae, konnedB în fine nBmBntală Bokovmeî; mi în 2 Ianie 1777 se skimbarB aktele konvengionale nentra amezarea xotareloră între Aastria mi Tarnia. O asemenea mtirbire de nBmBntă nrodase în gearB o imnresiane dsreroasB. Jadegele, xoterîte de a ramînea sab nossesianea Aastriei, nrekamă mi jadegele înveninate, se onaserB la amezarea liniei xotaralaî mi la ezekatarea aktalaî konvengianei. Grigore Gika Vod'B, nenatendă ninî elă mistai în safletala stă de Romană o asemenea nelegiaire, sanase Ilorgei nrotesterile gereî, fiindă kB na era în stare Mol dova ka mai n’ainte de a nrotesta ka armele în mini. 116r* ta, sanBrato de manifesterile de nemalgamire din gearB, îmi deskBrkB toate mBnia ne Domnă, mtiindS 1sb ka aneastava notoli de sigară ori ne revolte saă intengiani de lakraro din nartea Moldovenilor». De aneea trimise la Iauiî ană Kanigi-Bama ka ordină ka sb adakB ne Grigore Gika viă s'as mortă. Tarkală, sosindă la Iamî, trase la Beilikă, niaga în kare era nalatală destinată nentra osnitalitatea fankgionariloră Tarni; danB aneasta trimise rBsnansă lai Grigore Gika kB e bolnavă mi kî> doremte SB’lă vazB. Tradigianea snane kB Grigore Gika ară fi zisă sb’i a

i&TOBU TXAClBl.

adbki kaiblg do ki^tarie ka s^ meargă la Tbrkg. Kalnlg adbsS la skara mai întelS a îngenbkiats mi anoî s’a kblkatS la m>mint3, nevoindg s'B niimeaskT, a fi înkilekatS. Fami lia mi toate kasft Domnului, nrevsz'Bndg în aceasta ung nenoronitS abgbrg, se sktsfo în ninoare mi kb lakrami rsgi ne DomnS ka s'B ns se dbkx la Tbrkg. Donmslg îhsb, ne S88nektendg vre ung uerikolS ama de mare, zise bb’I adsk-L trasura ka st, eas'G. Intrâmlg la Tbrkg, în nainte de a a* nska a so amesa, el£ rakni la dinsalg kb kbVTintblg de xaing mi kb o figura sinistra. DonmslS atunne £&ku ung nasg înduraţi» ka s’B lasT». Eninerii însn nusera marna ne elg. Grigore Gika, fiindS o mg kornulentg mi tare, so lunte k-Bte va momente, dar în fine lrazu sub lovirile iataganelor^. Duun aceasta korriulg Domnului fu arunkatg ne fereastra în uliijB, iar kanuig se trimise îndată la Konstantinonole, srne a înkredinija ne tirang desnre lauiitatea komisT». Ast-feliu licri Grigore Vodr» Gika dums dgoi ani mi mese luni de domnie, ritansu de tote jjeara ka viktimB a natriotismbluî seg în nimte timnî a tetu de nenoroniiji în kiitS nimeni hk nutea sx radine mzkarS o statua în memoria sa. m'&kars unu k«VT,ntg nentru rasbunarca moriiiî sale.

Istoria a douc-dccî şi cinci de am. Dyirr, uniderea Lui Grigorie Vrodi, Gika ne la kanttulg ii. Chr. lanului 1777 II6rU numi Domn 8 ne Dragomanul?? se« 1777. JKonstantinu Murbzi. Neînsemnata lui domnie se nre1812. lungi natru ani mi ontg Isnî, dunn kare destitrands-se la 1782 se numi Aleksandru Magrokordatg, (nsmitu mi Deli beî) fiîsl?» fost bibi Domng Konstantinu Vodî, Magrokordatg. în timriblb domniei anestuîa se nusera la Iami mi la Bskbremtî agenn.1 konsblarî din nartea Abstrieî mi a Turuiel. La 1784 ITorta Otomana, înininsx de mfluinga mi au toritatea Rusiei, dete unu nou xatimerifb kunrinzT,torg ka iui nelg (latg în j>rma traktatsluî de la Kuuiukg-Kaînargi. kt, nu

PASTEA IY. EPOCA IY, CAPff I.

128

va skote ne DomnS fora dovezi kt ssntS rebeli. Ks tote aceste ns test înki si treaki anslS mi destitsi ne Aleksan drs Vodi MaSrokordatS fora niul sn& ksvmtS valabilă dsni dSoî ani mi trei lsnl de domnie. La anslg 1785 Ilorta Otomana trimite DomnS în Mol dova ne Aleksandrs MaSrokordatS FirariS, virS ks ornonimsls sc§ Aleksandrs Vodi MaSrokordatS. Dsni dăol ani îns'B trimite DomnS ne Aleksandrs Insilante. Atsnnea înyemnds îarami diskordiile între Rssia mi Tsryia, Aleksandrs Insilante kizs în binseata ki arS fi îngelesă ks Rsiniî. Ilorta atsmiea a trimisS snS Tsrkă ka si’! T-a kansls. Insilante însi, simgindS. fsgi în Rssia. La 1788 rsmninds-se îarami nanea între Rssia mi Tsrnia, n'BimmtslS Moldavieî se foks îarami teatrslă rasboTslsî. Aste date Asstria, aliate ks Rssia, îea narte în kontra Tsryilors. DoSi-zeyî mii Asstriaaî ssb Iîrinyinele KobsrgS, la 9 fevrsarie intri în Moldova mi oksm Botomaniî. snde se sni ks Generalsls Saltikovă karele komanda 12 mii de Rsrnî. Armata aliate ataki yetatea Xotinslsî mi ne la kamtslS lsnil lsî AsgsstS, dsni snS asediu de natrs lsnl. o îa, trekmds ssb sabie tote garnisona. în nrimivara anslsT 178.) onerayîsnile resbelniyc se înyenS îarami, nrinyinele Kobsrgă nleaki kitre Rominia ; Iar Rsmii ataki yetatca Tigina de ne Dsmre. La 1 Maîs Rsmiî oksni Galagiî; mi dsni ayeasta Kobsrgs, suită ks Sovarovs, bate ne Tsryî 1a 31 Islie la Fokmanl, la 22 Sentemvrie la Martinemtl mi la 6 Oktomvrie la Iloryianî. în lsDa Îs! Oktomvrie Rsmii îaă nctatea Albi. în Noemvrie abagii se faks stoninî nestc tote geara Romineaski. Ileste îarm se foks înyerktrî de îmnikare; dar ayeste nekirutendă niyî sns ressltats, ks înyenstsls nrimiverii ansls! 1790 înyensra îarami a ssna armele. Asts-felă, ne kinds Franna se afla sgsdsite de revolsgisnea yea înfrikomate, gerile Ronr&nemtî se aflas ssb terorismslS a dosi omtirî nsterniye no Ie oksnaă nentrs sns resbels de kare ns eras ele kassa. T6te vara anslsî 1790 rasboîslă se urmezi: 'iele mai

124

ISTORIA DAGIEÎ.

însemnate eveneminte se netrek» în geara Manteneaske, nreksmif s’a vorbit» la istoria acestei gerî din Tomals LE. în fine în iarna anilor» 1790 mi 1791 negocierile de naae iarernî înxien», mi, dane m»lto grestegî, la 4 Asgasta 1791 se înkee tratatals de la Sistov» între Asstria k» Tsrkiâ; iar k» Rasia se înkee deosebit» tratat» la lauri în 29 Dekemvrie. Kondigianile anestor» tratate a fost» ka se remee lskrsrile în aneeaml stare ka mai nainte de resboîa, mi se n» se gie nim într’o seame ateta senge omenesk» versat» mi de o narte mi de alta! Iar keta nentr» gerile Romene, llorta, nrin art. IV al» tratatalsî, se oblige din no» a garanta vekiie lor» drent»rî mi a n» l»a tribat» în icsrs» de doi anî. llorta Otomane rendai dane aceasta Domn» ne Aleksandra Msrszi; na-1» lese înse a îmnlini bine ansi» mi, nentrs ka se mai note st6rxie bani k» investitara, stremate ne Mixai Saga din geara Manteneaske aixie. Avesta asemine abia îmnlini trei anî, mi în 1705 se înlokai de ketre Aleksandra Ioana KalimaxS, karele la anal» 1797 feka lok» lai Konstantin» Iusilante. La anal» 1800 în lok»]» lai Insilante se rendai Aleksandra Sana. Anesta, dane tarbarerile armate în Ceara Msnteneaske din kaasa rebelalai Ilasvantogl» karele sgadsise imneriala Otomana, fa kîematii ne kets-va timns la gavernsl». gerei Romeneuiti; de akolo înse, în karenda nrimi ordin» se. se întorke la domnia Moldovei. Dane aneasta el» domni nene la 1803, kend», (ne la lana lsî Oktomvric) llorta de o date-la destitae ka akasats ke ar fi de nartital» Eran’iesilor». Dane d.estitairea lai Aleksandra Saga, llorta nami do a do»a ore ne Aleksandra V'ode Mşraza, mi tot» o date în Ceara Manteneaske nami ne Konstantin» Insilante, fiisl» lsî Aleksaridr». K» okasianea aneasta, la 23 Oktomvrie se nromalge an» xatimerif» nrin kare se xoterî namirea Domnilor» ne mente, anî; netatea, mi ginstal» Xotinalsi se lest ne sea ma Moldovei; ceara t6te se demerti de tranele Tarnemti mi se: erfet tribatal» ne an» an». Dane aaeste abia natare biegii Romenî se mai resaflo de nevoi mi de asanrirî, mi! lakrarile din Earona Okniden-

TARTEA IV. EPOCA IV. CAPÎJ 1.

125

tata înneiiură îarăniî a ameninga linimten loru. La 1804 în 2 Dekemvrie făkăndu-se Nanoleong Bonaiiarte îmnăratg alu Frannesiloru, deklark răsboiu Austriei. Rumiî, voinduaveni în ajstorulu Nemgiloru, trekură nrin Moldova în kontra lui Nanoleonu. Frannesii nururea învingători, bătură mi ne Nemgi rui ne Runii; dar în fine la 24 Dekemvrie 1805 fokură nane nrin traktatulu de Ia Ilresburgg. — între anestea ambasa dorul» Frangeî de la Konstantinonole agă ga neînnetatu ne SelimS III în kontra Rusiei mi isbuti â*u determina ka să skogă ne Domnii din Ilrinninate, ka unii ne ginea ku Rsmiî. Atunni E6rta (Augustg 1806) revokă ne Aleksandru MorszS mi trimise în lokulu seS ne Skarlatu Kalimaxg; totg odată în geara munteneaskă trimise ne Aleksandru Sugu, iar Konstantinu Vodă Insilante, simgindg kă Ildrta xotărăse să’i tae kanul», nărăsi Bukureintii la 16 Avgustg mi treku nrin Transilvaniea în Rusiea. Aneastă lukrare din nartea Ilorgeî, fiindg kontrarie ku Xatimerifulu karele întărea domniile ne 7 ani, mi ku nolitika Rusiei, nrodsse îndată runtură într’aneste două nuteri. Ssgu mi Kalimaxg abia domniseră kăte zene zile mi, ne la kanătslg lui Oktomvrie, nrii miră ordine să vie la Konstanti nonole* Dar în demertu Ilorta voi să îndrente gremala sa dăndu firmang de restabilirea Domnilor» de mai nainte, kănî Rusia, ka una ne întru aneasta avea numai un nretekstu, merse înainte ku nlanurile sale. Astă dată ea nu nerea mai nuging de kătu Dunărea drentu xotaru desnărgitoru între ca ini Imnerislu Otomanu. Astu-feliu răsboîulu se înnenu. Generalulu Mixelsonu okună Moldova mi îmnresarr» netăgile desure Dunăre. Rumii aduseră între ei ne fostulu Domnu al* gerei Romănemtî Konstantinu Insilante mi îlg deklarară Domnu neste amăndogă Ilrinnmatele. Mixelsonu totu odată la 16 Dekemvrie 1806 nublikă unu raanifestg în numele îmnăratului nrin kare dekiai-ă. „Kă armata Ruseaskă intră în Ilrmninate snre a»nărarea religiuneî mi a drenturilorg loru, mi se va nurta „ku 16tă disninlina.u Răsboîulu urmă ku mare învermunare, mi nrogresile Rumiloru se făceau din ne în ne mai simgi-

126

fSTOMA DACIE?

tdre. Dar Rsmtf, aflinds-se totg o dati în risbols mi ^ Frainesiî, în betelia de la Tiljiitg fiksri nane, nrin karo se determini» ka Rssiea si dea llrinmnatele RemT,nemţi îndin»ts mi si’inî retragi omtirile. Ks tote acestea kondigianea aceasta ns se nbtea efektsa firii snS deosebita traktatg ks Tsrma. RisboislS înki se srmi, mi abia se înkee naiea de la 1812 nrin kare se stinsleazi kondigibnile srmitoare: „Ilrstbls si fie margine deBnirgitoare între nrovingiile Dorgi! Otomane mi între nosesisnile Rbsemtl; Domnii IlriniinatelorS Romine si se întireaski ne kite 7 ani, mi si se observe Xatimerifslfi Ibl SsltanS SeilimS III, nrin karo se garanta drentsrile IIrinHinatelorS.“ A'iestS traktatS fs ossrnrizi nontrb Tsruî. II6rta, ks toate ki'18 ssbskrise, dar osindi ka înmelitorî ne fragii Dimitrie mi Ilanaioti Mamă kare fssesers între delegagl seî însirninagl ks negogiirile, mi ordoni de îî tieari la Illbmla. Ks toate anostea nevi novata Moldo vi nerds maî msltS de jsmitate din teritorială seS, din kare abia la 1856 dsni risboials orientala îmi rekiniti o narte desrire Ssd§. La 24 AsgsstS Ilorta nsmi DornnS, în Moldova ne Skarlats KalimasS mi în geara Rommeaski ne Dragomansl§ IoanS Karagea.

Ilini ahe vine autorTslg ks Istoria sa.

F l*N E.

"V.

DESCRIERE GEOGRAFICA ŞI POLITICA A

Despre întinderea Teritoriului. .geam Romiineasks îmnrosns ks Banat»l§ Kraiovi se întinde în lungime între gradele 39 mi 45, Iar în lărgime între gradele 43 mi 45, denii meridianele Ilarissleî. Aceasta» igeara are figsrii lsng'&rearj’B, în lsngime ks o întindere de 94 ore. iar în lirgime ks 40 ore mi în snile loksri, nreksmS desnre trekstoarea K^înenilorS, ks 'jimiîzexiî ore. Msnjjif karil se întind» de la Itas'BritS snre Anssi>, desnartS jjeara aceasta de Trausilvaniea mi do BanatslS TomisianS alS Ungarie!. RîsmorslS nsmitS Milkovs, karele nsi^ede din ar&tajjiî msnjjî mi d'B în Şiret» neva moi înjosS do Fokmanî, desnarte ijeara aneasta de Moldova. Dsnsrea n^ni, la Gara Il'Brîsjjslsî Bodteea, nreksrge nrin BanatslS Kraiovi, o desnarte de Bslgaria desnre nartea Ssdiks.

128

istoria dacie! A

In fine Ungariea, de la Hetatea Orrnova (sau Adakalesi ne este ne o insult a Duntrii) ntnt ne marginale Mexadieî, o desnarte desnre anus», unde xotarulu ntrtsemte Duntrea mi anukt snre Mungi, ntnt ce dt îartmî în xotarulu Transilvaniei. CAJPITULTJ II.

Despre Munţi. Mungii, kari se întinau de la Rtstritu snre Anusu mi desnartu geara Romtneaskt de Banatul u Ungariei mi de Transilvaniea, suntu Karnagiî. Acemtia se asemtneazt ku mungii cei mai mari mi mai nalgi din Eurona: Unele din vtrfurile lorS stntu mai nalte de kttu norii mi adese ori konerite ku ztnadt. Acestamu langu de mungi, sub diver se numiri, desnarte Tlolonia de Ungariea, Transilvania de Moldova mi trece nrin Ungariea, Boemia, Silezia mi narte din Germania. Aceintî mungi suntu zidulu neIu mai tare de antrare ne natura a datu gerei Romtnemtî în kontra a ori ce ntvtlirî din nartea aceea. Au nrea nugine trekttorî, uii acelea foarte grele. Vtrfurile cele' mai nalte desnre sea ra Romtneaskt suntu trei; Sasulu, Buceciulu mi Vtrfulu Kraiuluî. IJeara Romtneaskt are 485 de mungî, din kare vre o dout sute desnre nordu, mi kare legagî între eî delimitea ză geara. Romtneaskt de Transilvania. Ea are 114 dealuri, sau nodgoriî ku vii; 190 de dea luri, desnre noalele mungiloru, dar ne fruktifere, 570 de ntdurî mari ku stejari; 25 de dumbrăvi mai însemnate, afară de o mulgime kare suntu fort de nume; 223 movili arti ficiale, kare se vede kt din vekime s’au întlgatu sau snre komemorizarea resboaelorS sau snre îmormtntarea ucimiloru.

PARTEA V. EPOCA IV. CAPÎJ IV.

129

CAP ITULTJ III.

Despre Climatu. Klimatsls este sosn^toss mi dskie. Se deosibesks însii la natsro loksrile msntoase din nele lromnene: Mele msntoase ssnts maT reni, îaro nele lromnene mai kTildsroase. Vara se întamnln armige înfrikomate ks tsncte, fulgere, grin dine, vnrtejsrî mi trosnete. Earna este geroasa, în lrots a-tetS nsrsile mi elemteile Irots mi kiars Dsnosrea îngiaij'L de notă trene ka ne sskatw karele nele mai grele. Ilrimaivara mi Toamna ssnts timniî neî mai frsmomî ai anblsî. MaT jsmastate ijeara Romineask-B este loks de lromnie mi foarte nrodsktivg, adisnîndsse de o mslijime de n-trac mi rosleije, mi înfoijinninds mii de livezi veselitoare. JJeara Romosneasiro are 3740 de momii, din kare 935 ssntb foro de sate; 26 de kfcmnii mari însemnate, 82 de noeni frsktifere nrintre nfcdsrî; onts lsnnî kare a» nsmirile lors dsms rosrî, nreksmă, Bsz-bs; Ialomiga, Dîmboviţa, Argems, Ve dea, Olfcsls, Olteijs mi Jiîs, kare ssntb lsng-breije mi îngsste ne lisng'is marginile anilors.

CA.PITULIT IV.

Despre Riuri. ELsijine geri noseds ka ijeara Rom’Bneaskos atâtea H-israe, Elemtee mi Sorgente, kare gems de felsrimî de nemţi. In Dsn-tre este atota mslgirae de nemte, în lrots s’ars nosrea ksi-va fabsta, dalro R^ârs vedea ks okiî. Ile la Mai mi Isnie, k'Bnds ninsoarea se tonemte de la msnijT, s-b întomnl-B adesea mari rovirs-Bri de ane. Risrile gerii Romo&nemtî, kare nsinedb din msnijiî sei, sas se varsas din alte loksrl nrin ea în Dsn-Bre, ssntb 13: Siretsls, Riimmksls, Bsz-bsIs, Ilraxova, Ialomiţa, Dîmboviţa, Mostimtea, Argerns, Vedea, Olts, Lotrs, Jiisls mi Tonolirja. Mele mai însemnate din 9 VOL. III.

130

ISTORIA. DACIEI

acestea suntu 4: Şiretul», Ialomiga, Argemulu mi Oltul», ka re fiindu destulă de adinnî suntu mi nlutitoare. Riuri mai mini suntu naşte 140; desnre aceste e de nrisosu de a vorbi, iar desnre nele mai mari sointemu datori a snune kite ne-va. Şiretul». Acesta din vekime se numea Seretru. în elu se vărsai roiurile din Moldova, Trotumulu, Bistriga, Ba>rladulă, (numită din vekime Baraloxu) mi altile. Elu numede din Moldoviga (din mungiî Bukovinei) mi în Judegulu Rimnikului se fave xotaru înti’e geara Rommeaskoi mi Mol dova; Iar neva mai josu de Brăila se varsi în Dunăre. R^ninikulu. Acesta din vekime se numea Ramidava; nurnede din Moldova mi trene ne la nlaiulu Ungurului în geara Romimeaskai vairsinduse în Siretu. RuzobuIu. ITunede din Transilvania mi trekomdu nrin judegul Buzulu se vărs1» în Siretu anroane de Moiksinem. ÎIraxova. Ilurnede din muntele Hredealu mi se văr sai în Ialomigai, din susu de nodul» lui Kiranu. — lalomijga. Ilumede din mungiî Xodoiului Dist. Dimbovigi mi trekindu nrin Dist. Ilfovului, intru în judegulu Ialomigi, mi de akolo se varsi în Dunăre în drentulu Metigeî Xîrsova. D'kinboviiţa. IIuriiede din raungi Groanele Vasalatu mi nrin satulu Budemtî se vărsai în Argemu. Mostimtea. Ilurnede din judegul Ilfovului de la Sa tulu Greni mi se vărsai în Dunăre anroane de satulu Korianelu. Argemulu. Ilumede din mungii' Arifului mi trekindu nrinjudegile Argemulu, Vlamka mi Ilfovu sev arsoi ne la 01telnigi în Dunăre în drentulu Turtukaeî. Vedea. Hur^ede din judegulu Argemului, mi trekomdu nrin judegulu Teleorman» mi Vlarnka se vărsai în Dunăre mai din susu de ţlîurgiulu. Oltslu. Anesta din vekime se numea Aluta. Elu nurnede din Transilvania mi; snirgoindu Karnagii ne la Kiînenî, intri în geara Romoineaskoi mi kurge nrintre judegele Vil-

PARTEA V. EPOCA IV. CAPtf IV.

131

uea, Argema, Romanagî mi Oltala vtrstndase în Dantre, anroane de oramala Tara ala Mtgarelele în fag* ks Nikonole. Lotr». Ilarnede din jadegala Argemk, mi trektnda nrin jadegala Vtlnea se varst în Olta lungii satala Brezoaîa. Jiisla. Ilarnede din Banatala Timiinoarei, mi trektnda nrintre Mangiî Sirabile mi Tarnenii intra în jadegile Gorga mi Dolja; akolo se desnarte în doat ramarl, din kare ana ne la Ortmelala Nedaia, mi alta ne Ia Orainelala ObanalS, se varst în Dantre, în drentala uet’BTi.ii Raxova. Tonoliiţa. Ilarnede din mante Domoklita, mi ne ltngt Oramala temeni se varst în Dantre. Afara de namitele rîarî, mai este Boriiea; o ramara a Dantriî, kare desntrgindase în doat în drentala Silistreî • rane o margine din jadegala lalomigii mi vine minai anroane de Oramala Ktliiramii, în nlasa LikiremtT, de ande îmî îndreantoi dramala la vale; anoî kargtndîs mai ne limgii toa te marginea desnre Daniire a namitalal jadego, mi desntrginda ntmiintal în mai malte insale, se varst iaroimi în Da niire Ia satala Skrofenî, în fagii ka netatea Xîrsova. Bornea înst este ana adevărata rîa mare ktta mi Dantrea, în kare nlateska korabii. Iar Dantrea, în kare se varst d’a drentala saa indirekta toate rîarile namite mat sasa, este anala din nele mal mari flavii a le Earonei, mi mint la ga ra OltalaT are mai jamttate lege de ltrgime. în anesta Flavia simtă o malgirae de insale, anile ltkaite, altile kaltivate, mi adornate ka uele mai înavagite mimanî. Ninî anala din rîarile Earonei na este mai vesela mi mai folositora gtrilora gtrmarone. Anesta are toate kalitegile de îndemn nare ne nota st nrokare nimte rîarî nentra o geara. Mai toatt întinderea în langime a geri Romiinemtî esre ne Itngj& rîala anesta: intranda desnre Smgariea, el« înnene a ada toatt nartea stengt a sa ne la Dist. Mexedingalaî, mi treTie ne lungii jadegele Doljia, Romanani, Oltala, Peleormana, Vlanika, Ilfova, Ialomiga, mi Brtila, de ande nriiminda în sinaia sea rîala Siretalai ese din geara Ronuineaslra ; de akolo trektnda nrintre Balgaria mi Moldova, intrai în Mai ea Neagra nrin trei gări, kare tameinte se kiamt Salina, Bo-

132

1ST0BIA DACIEI

gaz», Indrile-Bogaz» mi Kani-Bogaza. Ilrin aceste gări intrt mi ese koriibiî de orî ne mărime, kare nlateskS nînii la Xîrsova, fiinda k£ Danfcrea m&ni» aine are ad^rmime de la 18 n^&nft la 16 ninioare, iar de la Xîrsova în sasa nlateska vase mai mim fiind» Ies mi ad'Bnnimea mai skade. IJeara Rom'Bneaskai are înkoi 15 Rîaleije kare esa din msm'Bnta mi se nerda iar&ini în ntmfcnta. 202 Isvoare; 93 de bsliji kare se naska din Damare ; 150 de elemtee ks malrjime de nemţi; mi 67 Ffcntfcni ne lungii dramari mai însemnate. Ana tatarora Rîarilora mi Rîaleijelors este în genere bans de b:&ata; iar a Dantri! este iieva kama s^lnie îns^ s'&nfctoasv Toate narile aa maxime de nemţi foarte gastomî, nrekama Morani mari, Efc&şţgBVÎ, Nisetra, Vizs, ELegfc, Somnă, Hlatai, Krani, Skambriî mi altele mai malte kare na se deosibeska la gasta din nemţi de mare. Ile l^&nga ano stea santa mi molamne, nrekama skoine mi răni. Ana din elemtee are în genere gasta metalika mi s^lnia. Ile L&ngT, malgimea nenitilora, santa desnre ntrjiile de mante mi o înălţime de Efostnivi mi Lostrirţe mari n^noi la 7 oka, mi foarte gastoase la miinkare; asemenea în lokarile de k-amnie santa Mixaliji kare se aseam'tnt ne-va ka Xelii de mare mi a» mare renataijiane.

CAJPITTJJLTJ V.

Despre Păm&nfu. Ilrodsktibilitatea natarata a m&rmintalai ka forte nagint mankfc mi şilingi rssnlftteinte ne agrikaltorala Romana ks felarite frakte mi grEne. IKinanile mi livezile se faka de minane, în kita se natreska mi se îngraimi ka na^mt osteneala, o maliiime de vite, boi, kai, .oi mi norni. K-traniile simtă atata de bogate în k^ta mi likaitorii înveninam trimită în ijeara Rom&neaskfc

PARTEA V. EPOCA XV. CAPft V.

133

mii de mii de vite atesta nentra ernateka kesta mi nentra virateka. Adese ori gT>semte nine-va kresngarî întregi de arbori roditori, nrekama meri, nerî, 'lireuiî, nani. mi mai alesa . iiranî. Mai în t6te m>rn,ile ijereî Romimemti viea se kaltivb, Tar la milele maniplora, vinala se fane mal rcnatattf, mi mai toto langimea gerel Romimemti, n'Brgile desnre mante sant« adornate ka kaltara viilor^. Manijii ijeriî RomimemtT mi o narte din lokarile de k'Btfonie santa nline de nfcdari mari mi framdse ka arbarî minanaiji de konstrakjiiane, afart de ke&mnia desnre Daniire, wlwl în natra Tiinnî ore denarte de la resS, ande grea se gr.semte nela mai mika lemna saS n!atre&. în niidarî mi în maniji santa o malijime de animale nenti*a vimiitdre, nrekama Kanre sidbatine, LIerbî, Hate, Mi streţi, Enarî, Srmî, Lani. Rîmî, Valnî, Heakalî, Veveriţe, Nevi»staînî, Kakomî, Vîezarî, mi altele de anostea; iar desnre marginea Damnai se gBseska mi k'j.îni de ans saa Vidre. Generea niisiirilora întrene în malţime ne aneea a animalilora: milione de Ilreneliţe, Kwsteî, Tartarele, Bekaţî. riorambT, Pasanî, n.elekanî mi altele nenamesrate: iar nrivegîetorile simtă mai desfotiitore, mi mai naternbie la voue de kiita în ori kare alţii ţearii. In be&lţile Dan^reî simtă îartwi o înălţime de nasuri de anii, nrekama raţe, giimte, lebede mi altele. Asemenea se gesseska mi nasiirî nmariţe; nrekama Valtarî, <51î, Ereţî; iar în nfcrţilo de maute simtă mi IUoîmi, de kare eraa da tori vestamii de nlaiarî ka sii nrinzii o kiitime xoteriitii, mi sb adakis Domnalai, ama nrekama între kondiţianile tribatalaî sta ka sb se trimiţi. îmniiratalaî la Konstantinonole în tota-analS kiiţi-va IlIoîmT. Albinele sî.nta forte namerose atesta în u'&rţile de ke&mnie kiita mi în nele de mante, mi nrodaks miere forte maltB mi banii.

134

ISTORIA DACIEI.

CAPITULTJ VI.

Despre Metale9 Msnijii ijerei Rominemtî, dsni seninele vederate kare se ksnosks, a» tot» felsislS de metale, nreksms asr», ar ginta, arami, fier», argint» vig, nsndsi, sare, katrans mi al tele. Mine de metale ns eksisti, kini lik»itorii de frika stininitorilors n» deskoner» asemenea avsnii, nentr» ka n» din kassa acestora si niarzi mi nsijinele riminiine de libertate ne lea-H maî remas»; iar stininitorii, din nrivire nolitiki, nentr» ka si ns arate veninilor» ki în nlaîsrile anestea se afli metale nreijidse, ns se anski si le eksiildteze. De aneea n»mai trei mine de sare se eksnloateazi; sna nsmiti Okna mare, anrone de oramsl» Rimniks Jsden,8ls Vilnei: alta la satsl» Slinik» în Jsdegsls Sikseniî; mi a treea Okna de la Telega în JsdeTjsl» Ilraxovei. în muncii Jsdejjelor» Fokmanî, Bszi» mi Dimboviija ssnts mi alte loksrî de snde s'ar» sk6te sare, dar fiind» ki nele trei okne nrodsks neste 20 milidne oka sare ne an», ns s’a simţit» trebsinija a le eksnlota. Ilsnidsa se gisemte în Distriktele Msmnelg, Argeins, Dimboviga mi Sikseniî, dar n» se eksnloateazi. Katransl» se gisemte în mslte loksrî de msnte mi maî ks seami ne lingi Okne anrone de sare; el» ese din vine le niniintslsi mi se skote nrin nsijsri fikste ansme, stinds d'assnra anei ka snt» de lemn». Asrsl» ne se eksnloateazi este nrin nisinsrile risrilors Olt», Tonologs, Argem» mi Dimboviija. IJiganii Domnemti kare în genere se oksni ks messe de a-ls kista, mi ka re se mi nsmesks AsrarT, sint» îndatoraijî a adsne ne fiemte kare an» kite trei natr» dramsri, de fie kare om» la Domnie (karele este venitslS Domnei) iar restsl», daka gisesk» mai mslt», îl» vind» la ori mi nine ka nronietatea lor». Argintsls se gisemte în mai mslte loksrî dar mai ks seami în dSoî msngî din jsdeijslS Bszsslsî ; sts îns* neek-

PARTEA Y. EPOCA IV. CAPI? VII.

135

snloatats. In munţii Bsziislsî se giisemte mi âsru, kffît metalsrgî kare s’a înfiiţimats as nronssS Guvernului ka sii le dea voe mi ajutor» a’l» eksnlota, k» kondiţisne ka S'B dea Statulsi kiite 50 lei de okaoa de argint» mi kiite dsoi le! mi jsmistate nentrs dramslS de aur». Argintai» vi» se gT>seinte în judeţul» Gorjslsî dar n» se eksnloateazii. Arama se eksnloata odini6r& lungii oramuls ’îernenî din Distr. MexedinţiT, snde mi nimii astxzi loksls se numemte Baea de Arămii; dar de mult» timns aueasfcB bae n» mal ekzistii. Fierul» 1-aS fost» deskonerit» Nemţii în judeţul» Gor jslsî; dar astT»zî mi acesta ns se maî eksnloateazii.

CAPITULU VII.

. Despre Producte. Ilrodsktele nrinuinalc ale ţerei Romimeinti sunt» diversile felsrî de sem’Ln'Btsrî, nreksms: griisl», norsmbsls, orzslg, mălaiul» sa» meiul», ovăzul», mi altele kare as si>nr&ngţ; insls mi k'snena le ksltivii nsmaî nentrs trebuinţe le nrivate ale loksitorilors. Sna din uele maî mari avuţii ale ţereî ssnt» vitele, nreksms: kaî, boî, oi, kanre, norul, kare tote ssnt» forte bsne mi adsk'ttore de venit» mi kiar nrin nîeile, nirvimsls, seul», mi lima lor». Maî k» seamii kamkavalsl» de la Kîmnina mi Ilenteles sunt» vestite mi se faue mare eksnortaţie în Tsruiea. Lemnărie (kerestea) de tot» felul» mi forte bsn'B se eksnorteazii o mulţime. Sarea este unul» din uele maî însemnate nrodskte karele se eksnorteazii în Tsruiea. Vinul» eate forte gsstoss mi nesunsss la stritanisne. Rakiuls de nrsne se faue în mare kiitime mi forte bsng. 9 Mierea se esnorteazii ianiinî în mare kantitate.

136

ISTORIA DACIEI

Mătasea îarăini de kîgî va ani a înnenutu a se kultiva mi va merge în nrogresu nrin nlantarea Duziloru. Ilieî de enure, de vulni, de luni, mi altele se esnortează forte multe în Iloloniea mi Germaniea, Ilăkura, sau katranulu nămăntuluî, este iarămî unu nroduktu forte însemnătoru. în aceasta geară nroduktivă suntu mi alte nrodukte minunate, kare însă nu se kultivă ku destula interesu din nartea lokuitoriloru; kăni natura nare kă a ambigionatu ka s’B înavugeaskă geara aneasta ku t6te nele necesarii nentru nutrimentulu mi îndemânarea viegi! omenemtî.

CAPITIJLXJ VIII-

Despre tarucferulu locuiforiloru. Romăniî în genere suntS nalgî la staturii, bine făkugi, frumomî la figură, ku multă inteligingă, mi ku konstitugiune sănătoasă. Boalele între eî suntu rari: anele enidemine ka re infestează imneriulu Otomanu atătu de kumnlitu, nu vinu între ei de kătu foarte raru, mi nrin omtirile străine. Este întristătoru lukru ka o geară atăts de bună mi frumoasă, unu nămăntu atătu de riroduktivu mi ku unu kli— matu atătu de sănătosu, să fie atătu de nugiriu lokuită. Suntu siguru kă elu aru nutea să nutreaskă ku îmbelmugare o nonulagiune de ninnî mi mese ori mai maro de kătu nea de astăzi: mi ne e mai tristu este kă din zi în zi geara mai multu se devastează. Kauzele devastării suntu multe: înainte de toate răsboaele nele dese ale IIorgiT Otomane ku Rusia mi ku Au stria, greutăgile nemăsurate kare anasă asunra lokuitoriloru din nartea omtiriloru străine, kare nu năzesku ninî disninlină mnî ordine, ni kalkă în ninoare mi religie mi umanitate, ne lăngă anestea boalele enidemine kare se întroduku, kontribue foarte multu la stingerea mi la deşertarea lokuitoriloru, mi nrin urmare la devastarea gerei anemtiea. Numai vor-

PARTEA V. EPOCA IV. CAPÎÎ IX.

137

beskă desnre ale gavernalai, ni zika namaî, kt în starea în kare se gtsenile asttzî geara Romtneaskt trebaemte ană gavernă stabil» mi dc mai mblij! ani, nentrs ka st ajsng'B st noatt adanc ijeara în vekia ei strtlanire, st rtdine din raine atttea orame ne ekzistaă din vekirne, mi st restaure ze atttea sate îmnonalate, din kare asttzî la fie-kare naşă na vede nineva de ktta nimte triste rtmtmiije.

CAPITULU IXDespre Datine. Datinele Romtniloră santS în genere nrimitive mi simnle; nele mai malte le aă îmnramatată de la dominatorii loră Otomani. El sântă oameni foarte bani linimtigî, sanami, mi rtsboitori virtaomî; ka toate anestea asttzî rari dintre dtnmiî întrebainijeazt armele; dar la BÎntforie, mai alesa lokaitorii de mante, santa foarte dedan,î mi foarte dibanî. Romtnil ka toate kt santa liberi na aă înst mi sen timentele liberttijii. Aneasta na vine de la natart, ni de la servitatea ka kare aa fosta antsaijî mi de la dominarea de kare aa fosta amiligî. Rara s’aade în seara Romtneaskt de xogii, anideri iui alte rele; dakt kiar se înttmnlt ktte neva fante rele, elle se komita de Balgari, de Strbî mi de

gigani. Romtniî ijerani se îmbrakt ka ktmtmi de ina, ka mantale albe de lînt, mi iarna, din kaaza geralai, întrebain ijeazt ktnîale mi kojoane de nieî de oaie. Femeele, kare în genere santa framoase, albe ka ntră galbenă mi ka okii framomî, noartt mi iarna mi vara o ktmamt, ana neintimană namită de elle foto ka kare se învtleskă de la brîă în gîosă, mi o skarteikt ftrt mtninî namitt Tevelekie, ane le din elle nortt mi rokie; iar ne kană o ntnzttart sangire mi albt. Fetele amblt ka kanală golă, ka koadele îmnletite ne kană mi legate ka o nalglikt.

138

ISTORIA DACIEI

Mănkarea lor» este kspnătată; nrefera mai mslts leg»mele de kăt» kărnsrile, mai ales» fasole, varză akră, 1 an te mi frskte năstrămsri mi nernte, Ilăînea lor» obbinsită este mămăliga, kare se falie de făină de norsrabs [nănsmois] mi de mei» nsinds-o într’sns vas» k» anii mi k» nsţină sare, amestekănds-o (ne kăndS ferbe) ks sns făkăleţ» nănă să îngroame: atsnne răstoarnă vassl» deassnra »nei skăndsre, mi mămăliga nmine ka o raikstsră, de se mănănkă ka năinea, ks ori Tje felîw de sdătsră. Kasele lor» simt» făkste ne nămănt» din gard» din nsele, linite ne din lăsntrs mi ne din afara kslsts frămăntats, mi konerite k» trestie de bălţi; snele sănts konerite mi ks skăndsrele ssbţirî nsmite mindrile, kare se amează »na neste alta ks meintemsgire; nele raaî mslte însă sănts făkste în nămănt» mi se nsmesk» bordee. Iar kasele boga ţilor sănts zidite ks kăramizi mi var», konfortabile, măre ţe mi înalte, — ks ksrţi întinse mi regalate, — ks nivnîţe adăn'iî mi mari, în kare se m.strează vinsrile mi alte obiele te de menagîs. Romanii în genere se arăt» lenemî, fiind» kă n» îngrijesk» să msnneaskă maî mslts de kăt» le trebsemte ka să-rai nlăteaskă darea mi să-uii nroksre ale vîeţsirei. Aneasta în să ns e sns defekts natsrals la eî: ei n» kaată a se îmbo găţi, văzănd» kă tot» lie dobăndesk» li se ranemte ssb di verse nretekste. Eî din natsra sănts beţivi mi simţsalî. .Femeile mi fetele lor» ns le ţin» asksnse, ka în nele-l-alte nărţi ale Tsrniei; aneastă datină a» kontraktat’o maî ks seamă dsnă venirea Nemţilor» mi a Rsmilor», kari a» oksnat» gorile aneste în tirnnsl» rosboelor» lor» ks Tsrqiî. în totă întinderea ţereî Romănemtî, kălătoriT, din kassa linsei de otelsri, sta» de se odixnesks ne la kărmsme sa» ne la kasele ţeranilor», kare sănts forte osiiătători. Karakteristika datinelor», desnre kare ara» vor bit», se redsne mai k» scamă assnra ţeranilor» săteni, iar n» assnra tstsror» Romănilors. Hei mai mari din tre ei, ksrtisanii rai bogaţii, imitează ks deosebire ne

PARTEA V. EPOCA IV. CAPU IX.

139

Otomani atits la îmbrikiminte kit» mi la îmnodobirea kaselor», la mese, la msbjimea bskatelors, la ceremonii, la rindsele, la mglgimea servilor», la lsks», mi la al tele mslte. K» t6te aceste, dsm oksninisnile Nemgilor# ini a Rsmilor», a» înnensts a-i imita ne dininii. Astfel îs vede nineva o amestekitsri de datine Esronene mi Tsrneintî, ini la mesele lor» mi la kostomslS femeilor» mi la konfortabilsls kaselor» lor». Afari de boerii mari ne am» ksnoskst» în ijeara Romineaski, oneşti la karakter», virt»omi, religiomî, osnititori, mi în adevăr» nobili atet» d»m vekimea mi strilsnirea familiei lor» kit» mi dsni serviijsrile strimomilor» lor» kitre natrie, — nobleţă nelor-l-algi este falşi mi dateazmsmaî de la îmbiikarea kaftanelor», introds-se de Domni da ni datina Tsrnilors; mi kare le-a» kinitat» ns dsm servii^sri nersonale sa» d»m vekimea familiei, ni dsm favorl sa» mijlonirile boerilor» nelor» mari, sa» nrin dare de bani kitre omenii de ne lingi Domni. Boerii Rommî a» tdte simntomele desnotism»l»i, rai se norti absol»ijî mi asnri ne la momiile lor» kitre liksitorî mi kitre s»n»mii lor». Aneasta însi ns o zik» desnre toTji; mi kassa e ki jsniraea kremte înk»ngî«rati de giganiî lor» robi mi de servitori forte ni, k» kare se denrindX a norsnni în loks do a askslta. Ile lingi aneste mi tinerii din familii nobile, kari a» snirit» mai desvoltat», dsm ne ajsng» la virsta de ninnisnre-zene ani, sas neva mai m»lt», îmi nirisesk» înviijitsrile, mi n» se oksni ninî se gindesks la alta de kits la kaftansrile de la Ksrte; ini daka nineva msstn ne vre-snsl» de ne ns-niî srmeazi stsdiile, nsnsnde ki n’are si se faki, daskilî fiind» ki este nobil», — ka kmd» înviijitsra n» n6te fi folositore la nobilii ne ajsng» boerl mi jsdekitorî ai nonorslsî, mi ka kinds daskilii ne nossed» mtiimjele sints menrisabilî. Ar fi însi mslt» mai lisdabils mi mai folositori» ka mi »na si faki mi neea-l-alti si n» o lase.

140

ISTORIA DACIEI

CA.PITULTJ X.

Despre Arte. Istoria sniritalai omeneska a statS nararea aneeamî. V'Brsta nrimitiv'B a anai nonorS este tot& deaana nlina de nrejsdege mi de barbarie. Filosofia vine înnet», dams înavagire mi nrosneritate;' dar îndate ne se întrodane într’ana nonorS, îl§ m^ntse de langarile kare-la ginS: ignoranga, minnîsna, na mal nota sabsista mi domni akolo laminele s’aa rBsm&nditS. De geara Eom'&neask'B e înkt denarte sekolala filosofiei: nini messeriile, nini artele liberale n’as fokatS norgresa între iTBnr&nteni, ka mi în t6te nrovingiile de sab gavernala Otoman». în adevăr» se giiseska bsrbagi ersdigî în stadiile Elenine, în litere, în filosofie, în matematini, nrekama mi în kanomtinge limbistine mi medikab, dar aneintia santa în ge nere streini, iar na ri'&miintenî. Este trista de a vedea nineva kii în geara asta rainanate, mai libera de k-ata ne-1alte nrovinniî tarnemti mi gavernate de Domni orotdoksî instrakgianea este ateta de abandonate mi na mai essiste emalagianea anea struni omaskii RomanT> nentra kaltivarea Maselora. Santa, în adeviira, k'tgî-va din boerî, kare ginS în kasseje lora nrofessorî nentra kremterea fiîlora mi a fiînelorg lora; dar înviigiitarile se nr&rgineska mai malta în kanomtinga limbelora Elinii mi Frannes-L, mi na se întind» asanra klaselor» inferiore. Rara giiserate cineva nintre boerî, kare sii niteaskB onere nolitine saa- morale; dak^ santa kigî-va ne kanoska limba frannes’B, eî îmi m'trgineska lektara în Romange im alte iskrari sanerfiniale. Anei ne kanoska limba Româneaskis na niteska nini skria alta de kiita largile biserinemtî ale religiei msEritene, în ale k-areia dogme se înkina.

PARTEA V. EPOCA IV. CAPU XII.

141

CAPITULTJ XI

Despre Messerii. L^ksitorii din.seara RomBneaskB forte nagina se okanB de messeriilo folosittire. Namaî Neragiî, Armenii mi Evreii nosseda nrivelegîala acestor» okanagisni. Iar Roma nii, ka tote kt a» malta snirita natarala mi dihanie nentrs a imita, însB na as anlekare ka sb se okane de lskrari ne cera strBdaingB, grije mi reflekgiane. Aceasta Îns-B nanrovine din defektsositatea natarata a karakteralai lor», ni n6te drn neîncetata sabjagare mi servitate, nrekamg se vede mi în Grecia, ande atBtea snirite vii se sting» fBrB nici o kaltarB ssb gîagala servitagei.

CAPITULTJ XII-

Despre Comerciu. KBnda cineva arankB nrivirea assnra Dsntril, acest» ria însemnată atBta centra langimea mi lBrgimea sa lcstami nentrs îndemânarea komergalai celsi maî îndelangats dintre Asia mi Earona; kBndă vede riarile Olta, Ialomiga mi Siretala ce karga nrin geara RomBneaskB mi sants nlatitorî, se înkredingeazB kt aceastB gearB a kBnBtata de la natarn tote înlesnirele komergalai, ne kare alte seri le kanBtB ka mslte osteneli mi ka malte keltaelî. Tote nBrgile serei RomBnemtî, nrin mijlokala acestora risrî, arS natea sb kBstige komergala cela mai folositor»; Icbcî avBnds kBtre rBSBrita Konstantinonola. kanitala anei mari mi bogate monarxiî, iai'a kBtre anasr atBtea orame mari mi btndacite, ce as. înnerfekgiane tota felala de arte mi meserii, nriimîtore de ori ce fela de skimba, îngelege la ce grad» de înavsgire ara natea sb ajsngB seara RomBneaskB. Din învekime eraa kBte va orame komergiale, nrekama de ekzemnla Oramala de Floci, ce era kBtre gara Ialomigi

142

ISTORIA DACIEI

kare odinioară era în mare înflorire, Tar» în zilele noastre in rsin® komnlekt®, k®HÎ în anslS 1842 ne k®nds eram» isnravnik» jsdegslsi Ialomiţa, abia i-ams gfcşitS srmele. în genere vorbind», komergslî» în geara Rom®neask® tot»1 d’asna a stat» adormit»; k®nî Rom®niî nisi o dat® n’a» arătat» sniritsl» asela de dib®nie de st®rsing® rai de msnk® kare este baza komergslsî. Ka»zele îns® rai desnre aceasta ssnt» altile, îar n» nre ksm» sniî nressnsns din lene sa» din o stinghie fireask®. Ast®zî Gsrgisl» mi Br®ila ssnt» denozitele m®rfsrilors; ne aine se fane esnortagisnea nrodsktelors nrin Dsn®re rai Ma rea Neagr® la Konstantinonole, nreksm» mi imnortagisnea m®rfsrilor« str®ine în gear®. Ilrodsktele nrinninale kare se skots din gear® ssnt» anele desnre kare am» vorbit» la kansl» nrenedent», adik®: boi, kaî, oî, n®str®msrî, sesri, vin», miere, snt», lîn®, nîeî de vite rai v®natsrî, lemne, sare rai altile. Kaiî geriî Rom®nerat.I a» mare k®stare în loksrile Tsrnemtî nentrs agerimea rai frsmssegea lor». Bo! aseminea, at®t» nentrs m®rimea rai nsterea lor» nreksm» rai nentrs dshieaga k®rniî lor», se kast® în.n®rgile anssene, rai se esnoart® n®n® nrin Silezia mi alte nrovingiî ale AsstrieT. Otomanii nrefer® ks deosibire oile din geara aneasta nentrs dslneaga k®rniî lor», de aneea rai eksnorteaz® în tot» ansi» o mslgime în geara Tsrneask®, Aseminea se trimit» o mslgime de n®str®msri la Konstantinonole rai în alte n®rgî ale imnerislsi Otoman». £>ntsl«, kamkavalsls, mierea, lîna rai nieile ne se v®nds în n®rgile Tsrnerat! ssnt» sns mare komerg» al» geri. Ks toa te k® agriksltsra, dak® vom» k®»ta bine, este rai ast®zî nreksm» a» fost» tot» d’asna foarte neîngrijit® în geara Rom®neask®, îns® se fase destsl® esnortagisne, de gr®» orz» rai ov®zs at®ts nentrs Konstantinonole k®t» rai nentrs al te g®rî. Nensm®rata m»lgime de nenitî din Dsn®re ars fi nststs s® se fak® nels mal însemnat» komerg» al» gereî; dar nesk®ritslS; ka rai alte meserii de dib®Tiie mi msnk® este abandonat» mi neîngrijit». Ks toate aneste se fane oare-ka-

PAPTEA V. EPOCA IV. CAP0 XII.

143

re vănzare înlăsnti'U geri, mal ales» de neiute serata karele se vinde ne la mungî, ini kiars in Transilvania. Ilroduktela alese, kare în klimatsl» anestS ferinits se fak» fon» de ninî o şilingi;, ars merita ma! mulţi; kultsră snre a nrodsne unu folos» mai mare: Vinul» este nrea b»n», mi se fane nănă la 20 milioane de vedre kăndă e anul» bun»: se bea însă în geară, mi foarte nsgins si; esnortează în Unga ria, Transilvania, Iloloniea mi Skraina. Daka însă s’ar întrebsinga mai msltă griji; la ksltora viilor», mi la fabrikai’ea vinslsî, negreniits kă s’ar» nrodune mi mai mult», mi în bu nătate ars întrcne toate vinurile din marea neagră: kănî du nă observarea ne am» făkuts în kurss de mai mulgi ani, m’aras înkredingat» kă vinul» geriî PoniănemtT, năstratu ku ne-va îngrigire maî mulgi ani, este bsns nentru stomaxurile nele maî delikate mi în tren e toate vinurile din nărgile Euroniî mi din Marea Albă. Ilădsrile sunt» nline de arbori de tot» felsls, kare în altă geară sunt» atăts de kăutagî, atăts nentru klădirî kăt» mi nentru konstrskgisnî de vase nlutitoare. în geara Romăneaskă însă, nu serveskS de kăt» de azil» fiarelar» sălbatine. Arburiî fruktiferî, nrekums aluni, nsnî, niremî, kare se kastă în alte ger! nentru lskrărî de obiekte fine, în geara Romăneaskă n’a» nin! o kăutare. Abia de kăgî-va ani s’as înfiingats vre-o ninnî mase mori nentru tăeatsl» skăndsrilors, dar» mi aneasta se fane ku mare neîngrijire. Din aneasta noate nine-va să’rnî înkinseaskă kă sns nonor» kare ns’mî îngrijamte do komergisls să», ns noate să fakă nrogress ninî în Industrie. Odinioară era în Bsksremtî o fabrikă de nostavs, una de gesătsrî de mătase [de malsrî mi germesituri] dar s’as strikats fiind» kă n’as nutut» nrosnera. Din nele zise mat sus» se dovedemte kă geara Romă neaskă nu numai kă are nori nenirs ka să fakă »n» kamergg întins» stabil» mi folositor», dar kă mi kiars natura î-a dat» o nozigiune ku toate îndemănările nentru a se fane fi’uktiferă mi înavugită. Komergul», karele în sekulul» aktsal» s a dovedit» kă este făntîna nrinninală a înavsgiriî mi a nsteriî staturilor»,

144

ISTORIA DACIEI

mi tota o date stadialk steraitora ala sniritelor» nelora mai kaltivate, este abandonata într’o geara ne kare natara o ajate ka fertilitatea mi ka toate mizloanele sale. Dar aneaste adînkfc litargie, kare adoarme ana nonora, na este o boa» te terţ de kaazTS: Ea este konsekainţa anaî desnotisma îndelangata, karele ka înneta seakb toate isvoarele vieţii, sta ţionează mi îmnedikă toate organile safletalaî, mi ajange în nele dane armii de a adane o staţionare mortiferii în tota kornala soniala. Asta-felia este starea aktaate a gerei Romiinemtî. Sab desnotizmala în kare se afte, nonorala na noate nini sii se înavaţeaskă, nini să nrosnereze. Skimbările nele dese ale Domnilora, neînţelegerile dintre îmnărăţu, riisboaele dintre străini armate ne nămăntals anesta, aa adasa ţeara în aseminea stare. Aseminea mizerii as însaflata frikii mi linsii de simţiminte în safletele anaî nonora, karele din afară n’are nini ana snrijina. mi în teantra nini o natere; aneste mizerii aa tekata din ţeara aneasta o vite amilite mi frikoasă. Asta-felîa este arşiţa mi skimbarea lakrarilora omeneintî! Stnmenoţiî faîmomilora Dani mi Romani, îmnreanii ka libertatea mi ka karakterala lora răsbaitora, aa nerdata mi amorala k&tre indastrie mi arte. Savenirile anora ama strălsniţi strămomi na faka nea mai mikii energie în safietile amilite din kaaza servitadei, mi, denarte de a mai adane sim ţiminte de nr&rire mi de glorie, întanekă ori-ne nobile instinkte.

VI.

ÎMPĂRŢIREA POLITICA A ŢIEREÎ ROMANEŞTI. GAPITULTT I. jjeara Romsneasks se desnarte în doss nrin rîsl» OltslS: Ilartea desnre rsssrits formează România nronrie, iar^ nartea desnre anssS BanatslS Kraiovei, sa» România miks. Porasnia mare se îmnarte în 12 distrikte, afars de raiaIile netsgilor» Brsila, ţlisrgi», mi Tsrns; Iar® România mik$ în aingî jsdege. Hele 12 jsdege ale Romsniei mari ssntS: Slam-Rsmnik», Bszs», Sskseni, Ilraxova, Ialomiga, Ilfovslg, Dsmboviga, Vlamka, Teleorman», Msnmelslg, Argem»lg mi Olt». — Iar jsdegile Banatslsi Kraiovi, s»nt» Romanagî, Vslnea, Dolj», Gorjs mi Mexedingî. Din aceste jsdege 10 ssnts Nordine mi 7 Ssdine. Hele Nordice ssnts: Argemsl», Msumelsl», Dsmboviga, Ilraxova, Ssksenii, Bszs», Rsmnik», Mexedingii, Gorjsl», mi Vxhea; iar nele ssdine ssnt»; Oltsla, Teleorman»!», Vlamka, Bfovsls, Ialomiga, Doljslg, mi Romanagii. Afars de distriktele nsmite, ssnt» mi alte nsrgi ne nsmsntsl» Romsnieî, ks mai mslte sate, kare se nsmesk» raealele netsgilor» oksnate de T»r^i. 10 VOL. III.

146

ISTORIA DACIEI.

Raialele aceste se stEnEneska de kEtrE Naziriî netEgilora urin kadiî mi Voevozî, danii sistemele gavernalaî 0tomana. Raîaoa Brăilei se desnarte nrin ana semna de jadegala REmnikalaî mi se întinde nEnE în Danare; iar desnre Mol dova se desnarte nrin rîala Siretalaî. Raîaoa piargîalaî se otaremte ka jadegala Vlamka mi se întinde mm’ în DanEre. u Asemine Raîaoa Tarnalai se desnarte de jadegala 01talaî nanE în Danare, în kare se varsa ana din garele 01talaî, desnre Tarna. Iar o narte din Raiaoa Brăilei, ne se namemte odaea Viziralaî, saa Vizira Kislasi, ka xotare deosebite, se stananemte de Domnala gereî Romanemtî nrin ana isnravnikk (vezi biografia lai Skarlata Vodă Gika). Hele 17 jadege ale gereî RonrEneintî, nentra înlesnirea Administratorilora, se sab îmnarta în okoaJe, din kare nele desnre kamnie se nameska IHami, iar nele desnre mante niaiarî. La nloimî se orandaeska de katre Isnravninî Zannii (Sabkarmaitorî), kari klasifika dările ne sate mi. le adami danii orandaelele Isnravniniloră, îngrijeska nentra ba na randaeala mi nentra îmntfnîairea satenilora, mi observa minele lora neîngelegerî ka sa na se asanreaska anii nealgiî. Iar la Illaiari se randseska de kaţca Vornini (Miniştri din laantra) Vatamî, kari nazeska intrările trckâtorile Karnagilora) vegiaza mi nandeska xogii; îngrijeska ka sii na treakjs nimeni nrin notenile mangilora în. Ardeala saa în Sngaria; îeaa seama se na se kalne xotârele de katre veninî; klasifika mi adana dErile nrin sate, danda seamE Isnravninilora; jadeka, xotareska, nedenseska mi aresteaza. însemnama aine îmnargeala anestora 17 jadege ka nlamile mi satele lora ka lakaitoriî lora, mi ka toate nele ne se aflE în ele, danE katagrafiia fakata în anala 1815 sab Do mnia MErieî sale Domnalaî Ioan Karagea.

PARTEA VI. EPOCA IV. CAPU II.

147

CAPITULU IIDISTRICTELE MUNTENE. 1.

SLAM-RIMNICU.

Anest» Distrikts, dsirfc geografia lsî Iltolemes, se nsmea din vekime Ramidava duna, orarasl» se», karc se n»mea asts-feli» de la sns ri» ne ksrge nrin el» mi karele as tăzi se nsmemte Slam-Rîmniksl», nentrs anele sale serate ni vin» din rasnijl de sare. Ast-feli» s’a nsmit» mi oramsl» Rîmniksls mi tots jsdeijsl». Se oteremte la nord» k» msnijii Bszsslsi desnre Tran silvania; laraissrit» desnre msnte ks jsderjele Moldovei Ilstna, Teksnisl» mi Kovsrlsisls; la ssd» kiitre kfcmnie ks ralaoa Brăilei, mi la anss» într’o mikii narte ks jsdeijsl» Ia lomiţa, iar în nea mai mare narte k» jsdeijsl» Bszfcslsî. Afar& do rîsls omonim» Slam-R'Eînniksls, jsdeijsls anesta are înko} 10 ITm-ae: Balîa, ne nsrnede do la msntele Baleans mi dă} în Rîmnik»; Baba, ne nsrnede de la Biibenî mi di} în Rîmnik»; Kakova ne nsrnede de la isvorsl» Tonlineniî mi dă} ear^mî în Rîmnik»; Reijka miks, no nsrnede din ssss de Bă}benî mi doi în Pîmnik»; Kreijădsls, ne nsrne de din msnrjii Kskslsi mi dă} în Rîmnika; Orîavsl», karele nsrnede tot» de akolo, mi dă} earfcini în Rîmnik»; Msntenelsl», ne nsrnede de la Dimitremtî din Dealsls-roms mi se varsfc în Rîmnik»; Valbali, ne nsrnede din raaisls Kanrei mi dă} în Milkovs,* Rikorsls mare, nsrnede din msnijii Kogira, mi se varsă} în Milkovs; Rîmna sa» Milkovsls, ne nsr nede din msnijii Msntimor», ano! iiăn’ăiseije manijsls la G10liija mi di} în Rîmnik», iar» o ramsră} formează} xotarsls în tre Moldova mi ijeara Msnteneaskă}. Anest» jsdeţs se ssb îmnarte în 10 nk&mi mi sn» Illai» k» 144 sate, mi ansme: 1° niassa Bădijei k» 10 sate: Ilsjjinteiî, Kikinesiî,

148

ISTORIA DAClEÎ.

Totarblb, Slbjitorii Alboteinti, Bosrbfttemtiî, Stanka, Zevoele, Hlmblb, Vadblb Veîgiî, mi altâ Vadblb Veîgiî. 2° Illassa Gradîmtea kb 14 sate: Drogblb, Amarslg, Vaganiî, Ssrsgiil Ovegenî, Maraloîbl#, Vivaniî/, Domniga, Kfcîneniî, Kotsl» Farlwstel, Iliskb Ibî Nigrb, Frigbrosa, Hlemoîblb, Rakoviga sa« Kameniga, mi Gradimtea. 3° Hlassa MaksinenilorS ks 10 sate: Gbrgsegii, Korbblb, Maksineniî, Slobozia Blexaneî, Belnîbgblb, Taitarsls, algî Maksincnî, Rimnmeniî, Bolboka, mi alta» Bolbdkfc. 4° Hlassa Mijlokblbî kb 14 sate: Kodremtii, algî Kodremtî, Voetinslb, Hîoremtiî, algî Hîoreintî, Bogza, Sixlele, Btlemtiî, Gsdemti! 3ngbrî, <5ngbreniî ot Retezam, Mixalgeniî, Sngsreniî de la Kiîata, mi M^rtinemtii. 5° Illassa Belegegiî, kb 15 sate: IJbgbegiî, Sosii, Malsrile, Xiglemtiî, Obilemtiî, Beslegeniî, algî IJbgbegî, Haraskeveniî, Limotemtiî, Golograns, algî Liraotemti, Msndremtiî, Borseleblb, mi Baxnele. 6° Illasa Milkovblbî kb 14 sate: Ilentegemtiî, algî Hentegemtî, Veselele, Adsnagiî de la Olteni, Ilaraskevenii, Vîrtiskoîblb, Faraonele, Gfctejblb, Bslk&neasa, Ilribeagblb, Bromteniî, Ilitblbma, Osebigiî, Andreiamblb. 7° Hlassa MbngilorS kb 20 sate: Rasla, Ilodb-lakslsl, D61blb-lbng», Bbdemtiî, Dslx^bgblb, Gsra Kaligiî, Iloenile, Frasinblb de gîosb, Kîrligile, Laksls lbi Bombanb, Honemtiî, Golenitiî, Vasele Koîseî, Odobeaska, Frasinblb de sbsb, Dragosloveniî, Tsteranil, Kotegiî, Hrekemtii, Blidarii. 8° Hlassa Rimnei kb 14 sate: Kindemtiî, algî, Kindemtl, Brodemtil, T^mnoemtiî, Gârbove nil, Slimnikblb, 0bregiija, Adbnagiî, Koroteniî, Tigogîbl», Olereniî, Zideniî din vale, Tfcbiikarii. 9° Hlassa Rimnikblbi de sbsb kb 14 sate: Dedblemtiî, Bfcbenif, Drsgoemtil, RTjdbHemtii, Toiiliseniî, Zgairsemtiî de gîosb, ZgBrieintiî de sbsb, K^rstieniî, Gr&mnamblb, Fbndbrile, Zenlamiî, Fântâna Tbrkblbî, Hbtrede, Mokaniî. 10° Hlasa Rimnikblbi de josb, kb 21 sate: Tfcrgbls Rimnikblbi, Obedemtiî, EHtîbbeîblb, Fotinblb, GalbenblS, Xfcrtona, Kbfbrigiî, Nikbleintiî, BagdatblS, Odaoa Babanblm»

partea vi. epoca iv. capîj

149

Sokarigii, Smitaneans, Biilnidrn, Kostienil de sssh, Kostieni! de joss, Illonii, Boldsls, Rsbla, MEraninii Grokslsî, Ilsemtil, Makrina. 11° niaîsls Rimnikslsî ks 8 sate: Bsda, Bsgemtil, Dsn'Blemtiî, Binemtii, Kiozdeniî, Dimitremtii, Zitigia, Iile— merntiT. Nsmitsls Illaia se mEzemte de sna Vfctafs, karele nrivegîazî xogiile. Ns are miji o notckfc, kîini ns se xoteramte ks Transilvania. în agrest» jsdegs sintă dos orame: Fokmanii, skasnsls Isnravninilors, nrin kare trene o gsrta din Milkovs ne fane xotarsls între Moldova mi geara Msnteneaskfc; anests orams se îmnarte în mente ssbsrbii (maxalale) mi are o Med oştire a Sfcntslsi Ioans mi mese bieerinî de neatra. Als doilea orams este Rimniksls ks o Montstire nsmito Rimniksls mi ninnî biserini dc neatra. Anests jsdegs are o Ilolkovninie mi sns Bsnisks (sns ordins ks jsmT>tate tsis; vezi la reforma lsî Konstantins Vod-B Masrokosdats). Are no£ kimitainii, mi ansme: V^rtiskoii, Belnîsgata, MaksineniT, M^rtinemtii, Gradimtea, îJntsrdsa, Rimniksls, Krsnea Komisoei, mi Albotemtii. Are natrs Monastiri: B^benib Dfcdslemtiî, Maksinenii mi Borderatiî. Are snsnrezene Metoame: Iloeana Mfcrslsî, Skitrs, Koliska, Bornemtii, Bogdtnemtiî, D'Elx'&sgii, V'Brz'&remtii, Gâr bovii, Treistenii, mi Dlerbans; iar biserini 68, afara de nele din orame. Anests jsdegS are o singsra trekfctoare ks Vams la Fokinani Iratre Moldova; Tar desnre Dsnsre are trei, înss ns d’a drentsls ni nrin raîaoa Brailei: <5na din ssss de netate nrin o g^rlii a Dsnfcreî trene dinkolo la Msnins; a do§a la satsls Bertemtî din Ialomigoi, denarte onts ore de Braila la gsra Bidgei, ne snde se trene iarami la MaininS; mi a treea la satsls IHoniî din Ialomigfc dosoi ore denarte de Bertemtî trene la satele Tsrneintî de dinkolo. Drsmsls komsns de la Bsksremti Ia Fokmanî este de

150

ISTORIA DAD1EÎ

zene nostiî: lllindrilita, Moviliga, îfrzinenî, Moşrgineans, Kfclm^gsis, Bszoss, Kfclnoss, Rimniks, Ksks mi Fokmanî. Anests jsdegs are 7681 familii ini ansme: 5074. Birninî, ssnsmî la dosrî mi Angosriî. 24. Ilostelmneî, skstigi ks skrisori Domnemtî. Ilriveligeagî ks skrisori. 60. Neamsrî. 179. Komnanitinî. Domnemtî rai ssnsmî. la Angosriî. 70. Mazîlî. 7. Rsntamî, ks deosebite dare la Visterie. 560. Skstelninî, ks deosebite dare la boeri mi Masnxstirl. 785. Iloslsjmnî, rosndsigî la boeri mi Mosnosstirî. 253. Slsjitorî, rxndsigî la IsnrEvniniî. 159. Hreogî, ks dare la Mitronolits mi Eniskoni. 11. DiakoDÎ, asemenea. 291. <5ngsrenî. Ks deosebite dare la Visterie. 81. Bslgari. 127. Bine de ssrsgiî, feros dare în servinîs. 7681.

BUZEIJ.

Dsnos geografia lsi Iltolemes, anests jsdegs se nsmeâ Nanska. Aseminea nsmire nsrta mi risls mi oramsls, kare astezî se nsmesks Bszossls. Desnre Nords se xoteremte ks Transilvania; desnre rossosrits ks o mikos narte din jsdegsls Ilstna als Moldovei mi în tote întinderea d’alsngs ks jsdegs Rimniksj desnre ssds ks jsdegs lalomigami desnre ansss ks jsdegs Soskseniî. Afara de risls omonims Bszis, are înks onts nirae mi ansme: -lirnea ne nsrnede din Staniks mi dos în Bs zoss; S^ragels din Msntele Iovosngs mare mi dos în Bszes; Koslmosgsîs ne nsrnede de la nosdsrea Ksnere mi dos în Dsnosre; Koslnss, din msngiî Ksrmostsra-Omsmorslsî mi ds în Bszoss; Miinanslfi din Msntele Hodsre mi Mo dea mi d$ în

PARTEA VI. EPOCA IV. CAPU II.

151

Bazi.a; Ztbalea, din Heala Transilvaniei mi doi în Kailnoig; Sk&nikala, din Mantele Marna mi doi în BaziS; Bika serate, din Mantele Liikaeija din Transilvania mi dai în Bazasa mi Ialomigoi. Acesta jadeijg se sab-îmnarte în trei litanii, mi doaoi nlaiari mi aname: 1. Illasa Etamnalai ka 24 sate *). Ilemtea-Baz'Lalaî ka 23 sate. 2. 3. StrBijei ka 17 sate. 4. niaiala Stanikalaî ka 25 sate. 5. Ilîrskovalaî ka 28 sate. Aceste de no armai doas nlaarî se noizeska de kitre doi \tatamî. Ele aa doaoi notenî: noteka nlaîalaî Stanikalaî îmiene de la satele Mainomitii mi Lonaitariî; Yara a Ilîrskovalaî de la satals Braemtil, mi nrin mantele Ilentelea treka am'bndoa'B în Transilvania. Oramalg de rezidenţii ala Isnravninilora se namemte Bazoia. Ainî este an» skaana de Eniskonie mi doaoi Mmaistirl, Banala mi Eniskonia; m6se Biserici, ka mese enoriî, ana Greneaskii, ana a Tîrgalaî mi alte natra. în anesta oraina în tota anal» la 24 Ian ie se fane ana tîrga mare kare se namemte Dragaîka. în ancsta jadeija santa natra kiniteniî: a Skaanalaî, a Halannii, aRaseţalai mi a Tîrgalaî. K?>nitaniî se randaeskg de ko>tre Sno&tarala nela mare. Maî es te mi ana Kîrk-ssrdaria (Kolonela) karele nrivegiazoi nentra takitori de rele. Maî are o Mmtstire kare se namemte Naveta nri onta Metoame: Vintita Vodoi, Berka, Smgareîa, Ilîrskova, Isvorenil, ^elea, Barba mi Goivana. Afara de biserinele din orarna, în anesta jadeţa santa mente-zenî mi trei. Trekaitorile neste Dantre santa tota anele kare le-ama snasa mi la jadeţala Slam-Rîmnik». 1). Numele satelorS ama sokotita de nrisosa a le înmira dano> tekstS. (’Ţraducelorulu).

162

ISTORIA DACIEI

A^est» jsdeijs are 5334 familii mi ansme: 2706. 26. 40. 2. 139. 128. 1198. 650. 125. 154. 41. 30. 24. 71. 5334.

Birninî. Ilostelnineî. Neamsrî. Komnanimtî. Mazili. Rentam!. Skstelnini. noslşmnim. Slsjitorl. Ilreogî. Diakoni. Sngsreni. Bslgarî. Ssrsgil de nomtă.

SĂCUENI.

Anest» jsdeij» se delimitează desnre nord» ks Transil vania, desnre răsărit» k» jsdeijsl» Bszăslsi, desnre ssd» ks al» Ialomigii mi desnre ansss ks al» Ilraxoviî. Ninî sn» ri» însemnat» ns trene nrin jsdeijşls anesta. Totsmî ssnt» vre-o 17 nîrîeame kare nentrs neînsemnăţatea lor» ns le mai nsmimS. AnestS jşdegŞ se ssb-îmnarte în şin/aî nlăini mi dosă nlaisrî, ks 186 de sate mi ansme:. 1. Illasa Kîmnslsi ks 21 sate. 2. — Ţoxanilors ks 21 sate. 3. Krîkovsl» ks 18. sate. 4. Ilotgorii ks 12 sate. 5. Skăenilor» ks 23 sate. 6. Illaîs Teleajănsls ks 26 sate. 7, — Desnre Bsză» ks 49 sate.

PARTEA VI. EPOCA IV. CAPÎ5 II.

163

Illaisrile acestea suntu administrate de kătre Vătami. Hlalsl» Teleajănului are ontu notezi de trekătoare în Transilvania, mi anume: Ile la satulu Bătrînî nrin mentele Brezeanu; ne la satulu ’liremu nrin muntele Eisekuka; ne la satulu Mănemtii nrin nlaiulu Bătrîniioru; ne la satulu Isvoarele nrin nlaiulu Mare; ne la anelamu sat» nrin TeleajănS; ne la satulu Stefănemtiî nrin muntele <5rsoaea; ne la satulu Berta nrin nlaiulu Hlerbanu Vodă; ne la a^elamu satu nrin munijii Vulnea, Skărimoara mi Lutu Romu. Iar nlaiulu desnre Buzău are nrânte notezi trekătoare iar&mt în Transilvania la vama Buzăului mi anume: Ele la satulu Starkiozu nrin muntele Kălugării, ne la satulu Kiozdi nrin muntele Biska, ne la satulu Ilăltinenii nrin muntele Ilitiku, ne la satulu Nevoeamu nrin nlaiulu Buzăului, ne la satulu Biska-Rumii nrin muntele Arsile, ne la satulu Nevoeamuluî nrin multele Kalauka, ne la satulu Biska-Rumii nrin muntele Tega. Judeijulu acesta are două orame unde este rezidenija isnravnimlorS: Bukovulu ku două biserini mi enorii; Vălenii de munte ku trei enorii, o mănăstire, mi două biserici. Mai este unu oramu numitu Slănikulu, unde este okna de sare, Skaunulu kămăramiloru, ku trei enorii mi ku trei biserici. Suntu natru kănităniî: a Skaunuluî, a Starkiozi, a Măr gineanului mi a Găgeniloru. De lîngă aneste mai este mi o Ilolkomninie. Suntu două Monăstirî, BradulS mi Kornulu; asemenea 11 raetome: Vălenii, Iordăkianu, Anostolake, Vorbila, Barbu, Zanfira, Bădeniî, Alunimulu, Tufanii, Mixăilemtii mi Skeatulu. Suntu 187 Biserinî afară de nele de nrin orame. Trekătoarea nrinuinală este ne la Vălenii de munte nrin Karnaijî, unde este mi vamă, drumulS se întinde de la Vă leni, nrin satulu Hirems neste vîrfulu Kraiului, do unde du-

154

ISTORIA DACIEI

nă nosă ore de kălătorie ajsnge la vama Bszăslsî în Tran silvania. Jsdeţsls acesta are 10,892 familii mi.ansme: 5992. 61. 97. 1. 17. 1987. 935. 176. 388. 162. 834. 339. 75. 10,892.

Biroisî. Ilostelniseî. Neamsrî. Korananimtî. Rsntamî. Skstelnisi. Iioslsjnhrî. Slsjitorî. Ilreoţi. Diakoni. Sngsrenî. Mazîlî. Ssrsgii.

PRAHOVA.

Jsdeţsls acesta se delimitează desnre nord» ks Tran silvania, desnre răsărit» ks jsdeţsls Săkseniî, desnre ssds ks jsdeţsls Ialomiţa, mi desnre ansss ks jsdeţsls Dîm boviţa. • Afară de rîsls nrinninals karele se nsmemte Ilraxova, mai sînts vre-o 17 nîrîeame ks totsls neînsemnate karensi’' nezînds din Msnţî se varsă în Ilraxova mi în Teleajens. Asest» jsdeţs se ssb îmnarte în ninşi nlămî mi bă» nlais ks 112 sate mi ansme. 1. Iliasa Kămnslsi ks 13 sate. 2. -- Rifovslsî ks 20 sate. 3. — Tîrmorslsi ks 17 sate. 4. — niasa Filinemtilors ks 27 «ate. 5. — Telegii ks 16 sate. 6. ITlaisls Ilraxovoi ks 19 sate.

PARTEA VI, EPOCA IV. CAPO II.

155

Dlaisls acesta, ntzits îartmî de sns VttafS, are no st notezi de trekttoare sure Transilvania mi ansme: lle la satsls Breaza nrin Msntele Tsrgseata. ne Ia Mtntstirea Sinaea nrin msntele Fsrnika. ne la satsls Komarniks nrin msntele Gîrbova, ne snde dt la Vama Timemîslsî din Transilvania mi la Stnele, anroane de Bramovs; lle la satsls Stkariî nrin msntele Steiasa. ne la satsls Tesila nrin msntele Ilrisons. ne la satile Trestrienî nrin msntele Oijogs. ne Ia Ilosada nrin msntele Ilarakle. ne la Ktratria de nodsrî nrin msntele Msmiija. ne la Tesila nrin Doftana. Ssnts dost ktnittnii: a Skasnsls! mi a Mtntstirilors, o nolkomnime mi o vtttmie de Arabagii. Mai are Monastirea Mtrgineni, mi nost Metoamc; Si naea, Lesnezile, Iloeana, Brebs, Mislea, Tîrmors, ITraxoviija, Brezoaea mi Korlttemti; Yars Biserinî onts-zem mi rndnte. Anests jsdeijs are trei orame: Illoemtiî skasnsls isnravnimlors, o biserikt Doranoaskt, mi alte mnm; Filinemtii dot biserici; mi Ktmnina, ks mtntstirea Lsnonilors, mi dost biserici. Mai este mi oramsls Telega, snde este oknt de sare mi skasnsls ktmtramslsi. Anests jsdeijs are 7132 de familii mi ansme. 3139. Birninî. 35. Hostelninei. 36. Neamsrî. 16. Mazîlî. 244. Rsntamî. 1606. Skstelnim. 1113. Iloslsjnmî. 121. Slsjitori. 194. ITreoijî. 21. Diakonî. 330. ^ngsroni. 264. Bslgari. 13. Ssrsgiî. 7132.

156

1ST0H1A DACIEI

DĂMBOVIŢA.

Jadejjaltf anesta se xoterâmto desnre nord» ka Tran silvania, desnre rărită ka jadegala Ilraxova, desnre sada ks jadegal^ llfovS, mi desnre anasa ks jadegele Mannela mi Vlamka. Afara de rîala omonima Dimboviga, în anesta jadeija santa înks mase m&rae destala de vii: Sabarala xie dos în Argerna; Kolintina, Ialomiga mik'D, Glavoneniî, Bratoa, kare daa în D^mbovigii; mi Ilfovala, ne narnede din satala Doinemtî mi de în Dansre. Anesta jadeija se sab îmnarte în ontS ntamî mi doas nlaiarl ka 168 sate. 1. Illasa Ialomiija ka 24 sate. Kornaigelala ka 15 sate. 2. Bolintinalai 23 sate. 3. Mijlokalai ka 13 sate. 4. 5. — Vaskfcremtiî ka 23 sate. 6. Kirninovalai ka 11 sate. D'Bmboviga ka 19 sate, 7. 8. Dealala de sasă ka 13 sate. 9. Illaial Dsmboviija ka 11 sate, 10. Ialomirja ka 11 sate. Din anesta jadeija narneda zene notenî snre Transilva nia, mi aname. De la satala Breaza nrin mantele Ilsdakiosa. — M'Bnsstirea Sinaea nrin mantele Farnika. De la Eferasla Ilminora nrin Mantele Sarlele; Ile la Kirliga; ne la Mantele R&tanda; ne la satala Ilîetromiija nrin nlaîala Dubeskalaî; ne la B^deni nrin Mantele Migoarele; ne la IL&raala Alba nrin Mantele Breba; ne la IlaenT nrin ELlaîala Sakenî; Tota ne akolo nrin Mantele Marginea Domneask'B.

PARTEA VI. EPOCA iV. CAPU XX.

167

OramslS de residingii al» Isnravnicilor» este Tsrgovirntea, odinioară forte mare mi ks cetate tare. Aceasta din vekime (dsrns Lazis) se nsmea Tirisks mi TersisS, sa» Tarosă. Aici era a treia residengos a Domnilor» kariî, de la ansi» 1833 înkoace iama se dsceaă de netreceaS Ia Bsksreniti; mi nsmai de la 1716 as încetat» de a resida vara la Tfcrgovimte. Ilalatsrile Domnemtî, kare ssnt» înk*B în rsine, se re staurase mi se înfrsmssegase în domnia lsî Grigore Vodîi Gika II; dai* ne timnsls domniei lsî Konstantină Masrokordats în timnsls roisboislsî ks Asstria, Tsrcii le-as arsă ks totsls. Acest» orams are trei Mfcnsstiri: Mitronolia, Stelea' mi Holniga. Eksiste înks mi sn« tsrns înalt» în ksrtea nalatslsi Domnesk». Afara de aceasta mai ssnt» 22 biserici din kare trei nsstiî jui cinci fora de nsme. Jsdegsl» are mase K^nitonii; a Skasnslsi, a Kazacilor», a Văleniloră, a Konrsgelslsi, a Floremtiloră, a Brezoaei ini a 'îoro-Gfcrli; uc lungii aceste mi o nolkovnicie, Ear mintstirî ssntă natrs: Mtn^stirea Dealslsi, Nscets, Bssks, mi Golgota. Afara de acestea înkii mdse Metoame: Vslkana, D'&kslemtiî, Viforita, Metegsea, Rfctoîs mi Gsisenii. Bisericile din jsdegs, afara din cele din orams ssnt» la nsm^rs de sna sst£ trei zeci. Jsdegsl» acesta ns are nici o trekiitoare ki>tre Transirvania, afara de aceea a Kisinenilor» ne la Ksrtea de Argeins. îmnonorarea nsmisra 11,937 familii miansme: 7129. Birnicî. 23. Ilostelnicei. 13. Neamsrl. 22. Mazîlî. 179. Rsntami. 2036. Skstelnici. 1330. Iloslsjnici. 266. Slsjitori.

158

ISTORIA DACIEI

305. 69. 432. 69. 11,937.

Ilreoijf. Diakonî. ^ngsrenî. Ssrsgiî.

MUŞCELU.

Jsdegsls acesta se m^rginemte desnre nords ks Tran silvania, desnre rtstrits ks jsdeijsls Domboviija, desnre ssds ks jsdeijele Vlaraka rai Teleormans, Iar desnre ansss ks jsdeţjsls Argeraslsi. Nisî sns rîs însemnata ns trene nrin jsdeijsls acesta afart de vre-o 9 ntrteame forte nrâiî, Se ssb-îmnarte în rndse nltmî mi dost nlaîsrî ks 121 sate rai. ansme. 1. Illaîs Dtmbovirja ks 15 sate. Nskraoara ks 12 sate. 2. 3. Ellasa Argeraslsi de ssss kt 10 sate, Risla D6mni ks 23 sate. 4. 5. Brstiana Bsga ks 24 sate. 6. - Argemsls de josa ks 16 sate. 7. Dealsls ks 7 sate. Ktrninovsls ks 14. sate. 8. Din asests jsdejjs ssnta 10 notera trekttore în Tran silvania mi ansme: De la satsls ^ettneniî nrin Msntele Sleasa. ne la satsls Btdeni nrin Valea Btdeniî. ne la satsls Dragoslaele nrin Msntele Gimnas. ne la satsls Rsktrs nrin nlaîsls TsrkslsT, nrin gsra vtii Tamamslsî rai nrin Zibadia. Ile la satsls Nemeeats nrin nlaîsls Xoijslsî. ne la satsls Nskraoara nrin nlaîsls. Iletrova. nrin Msnijiî Nskmoareî rai Ktlbsneratiî. ne la IHtim ora la satsls IJinda rai Stmbtta nrin Msn tele Sens.

PARTEA VI. EPOCA IV. CAPU U.

159

Ilelasatals Verivoemtî, nrin manijii Karnanteana, Fragela, Voîvoda, mi Etaltineta. Afara de aceste mai este mi o sketa ka trelratore ma re mi ka vamE, kare se koboara de la satele Rakara mi Moeijii mi în karsa de mrâse ore ajange la BranalS Fsgiiramalai nrin Transilvania. Jadeijala acesta are oramslS K-iimna-Langa de residindeng'B ala Isriravriicilora. Aice a fostă Skăanală celai întets Domnă Rada Vods Negra, karele a fokată nalatari domneniti, kare astăzi sântă în raine, mi Mfcnsjjtirea nsmiti K'Bmns-Lsng». Oramală este îmnsrijită în 13 maxalale ka acelamă nanr&ră de Biserici, mi înlra ana Latina. • Jadcgală are trei Kamitaniî: a Skaanalai, a Vamiitoriloră, mi a Baskovalai; ne lungii aceste mi o Ilolkovnicie. în acestă jadejjă este mi M'Bn’Lstirea Vieremă mi 11 metoame: Aninoasa, Rsngazovală, Rfcdomtiî, Valea-mare, K-i.lag'&reii, niskalemtii, Dobcremtii, Valea Iloniî, Golemtiî, ^okanală, mi ^oka. Afara de bisericile din orarnă, jadegală nsmoira înk'B o sstii treî-zecî de biserici. Eara în totali* jadegală acesta se nannsra 6291 de fa milii mi ansme: 3313. 14. 25. 110. 300. 1092. 661. 156. 286. 167. 132. 35. 6291.

Birnicî. Ilostelnicei. Neamari. Mazîlî. Rantami. JSkatelnici. Iloslajnici. Slajitori. Ilreoiii. Diakonl. <5ngareni. Saragii.

160

ISTORIA DACIEI.

ARGEŞTJ.

JsdegslS acesta se delimitează desnre nord» ks Tran silvania, înlinztndsse mi neste Olt» ntnt în jsdegslk Gorjis, desnre rtstritg ks jsdeijsl» Msmnels, desnre ssds ks jsclegile Oltsls, Teleorman», mi Vlamka, Iar desnre ansss ks jsdegslă Vîlnea. Afart de rîsl» omonim» Argerns karele din \ekime se nsmea Araros», mi afara de rîsl» Lotr», karele nsrnede din jsdeijsla anesta, el» mai are ont» rîsri mai mini: Dtmbovisks ne dt în Neazlov»; Neazlovsls mi Baskovsls, ne das în Argern»: Vadiija ne dt în Vedea; Kotmana, kare din vekime se nsmea Tiarants, dt înDsntre; Vslkansls, Tonologsla mi rîsl» Vadslsi ne da» în Olt». Jsdeysl» anesta se ssb îmnarte în ont» nltmi mi dosii nlaisri, ks 172 sate mi ansme: 1. niasa Stneijii de jos» ks 16 sate. Oltslsi de jos» ks 17 sate. 2. Kremenarilor» ks 12 sate. 3. Oltslsi de ssss ks 17 sate. 4. Tonologslsi ks 21 sate* 5. Argeuis ks 11 sate. 6. Ilitemtilor» ks 23 sate. 7. Vaieansl» ks 15 sate.8. 9. Illaisls Arifslsî ks 20 sate. Lovimtei ks 20 sate. 10. Iliaisl» Arifslsî are nost noteni, dskttoare snre Tran silvaniea: Ile la satsl» Selatrsks nrin msntele Msntimors; ne la satsl» Arifs nrin nlaîsls Ois». Ile la satsl» Korbenii nrin mantele Korbeniî; ne la satsl» Bratieni nrin msntele Bratienii; ne la satsl» Btltnenii nrin nlaisls Sninslsî; ne la satsl» Titemtii nrin msntele Mărginenii: ne la satsl» Băimoara nrin msntele Zonoga. ne la satsl» Glăvemtii nrin msntele Konii, ne la satsl» Kîineniî nrin msntele Zanoga.

161

PARTEA VI. EPOCA IV. CAPU II.

Iar nlaisls Lovimtiî trene nodsls Oltslsi mi desnarte jsdeijsls V^lnei iran* snde se snernte ks jsdeijslS Gorjis. Els are numi noteni kitre Transilvania mi ansme: Ile la satsls Robemtii nrin msntele Msrgams; ne la satsls Brezoaea nrin msntele Kk&bsnets; * ne la satsls Troenil nrin msntele Robs; ne la satsls MT>laîs nrin Deals Negrs; ne la satsls Voîneasa nrin msntele ITokiihibeans: Jsderjsls anesta are dos'L orame: Ilitemtii, skasnsls Isnravninilors ks onts Bisericii mi Enorii; mi ksrtea de Argerns, snde era a dosa rezidind a Îs! Rads VodT> Negrs, ks ksrte mi nalatsr: Domnemtî, a le ki>rora srme mi n-sn* aste-zi se ksnosks. Anests de ne srmrL oraniS are ninnî Biserinî, din kare sna se nsmemte Biserika Domneask'B, sn de este mi mormsntsls Îs! Rads Vocte Negrs. Ile lingăi anestea este mi faimoasa Mimoistire a Argeinslsî, zidite de Neags V^ds Basarabii, edifinisls nels maî frsmosg mi maî monsmentals ne ekziste nsnii astezî în ijeara RonrjmeaskB. Am'BndoS'B anoste orame din învekime as fosti> rezidinjje Domnemtî. Anests jsdcixs are natrs le&iiiteniî: a Skasnslsi, a Ybnxtorilors, a Baskovslsl mi a Lovimtiî; ne tangfc anestea mi o Ilolkovninie. în jsdejjsls anesta ssnts mi trei nnmj&stiri: Kotmana, Tstana mi Vălenii; asemenea ninnî-snre-zeno metome: Kornets, Fedelemoîs, Berisltvemtii, Bsliga, BradetslS, Bratemerntiî, Robaîa, Tsrgs, Kotemtiî, TeîsmsIS, Fl-BmEnda mi Morsnglavs. Mai ssntS mi 174 de biserinî afara de nele din orams. Anests jsdejjs arc 10,744 de familii: 7382. Birninî. 18, llostelnrjcî. 46. Neamsrî. 50. Mazili. 403. Rsntamî. 842. Skstelninî. VOU III.

162

ISTORIA DACIEI

731. Iloslajni'iî. 231. Slajitorî. 374. ITreoijî. 289. Diakonî. ■ 279. Smgareni. 99. Saragiî. 10,744.

Districtele Cămpene despre Apusă ţi Sudu. 1.

IALOMIŢA.

Acesta jadeijg se xotiramte desnre norda ka jadegele Sikaeniî mi Ilraxova, desnre rasiritg ka jadeijele Bazai» mi Slama Rimniks, desnre Mîazi-zi ka Dan^rea mi raîaoa Bră ilei, mi desnre anus» ka jaden,alg Ilfovalaî. Ilrin acesta jadeijg trece rialg Ialomiţa, karele dinvekime se namea Nan ari sg mi s’a nanii tg mai tirziS Ialomiţa dani namele omonima alS oramalaî distriktaala, kare se ve de k'B era odinioarai akolo ande asti-zî este oramalg de Floci. Afara de rials acesta mal este arg rig namitg Retetala de josa kare narcede de la satalg Bordonanî mi di în Ilraxova. Jadeijal» acesta se sab îmnarte în 7 nh>mi ka 127 de sate. 1. Illasa Likirimtilora 16 sate. 2. Stelniki ka 18 sate. 3. Oramalaî ka 26 sate. 4. Sloboziei ka 20 sate. 5. Gîrbovilora ka 16 sate. 6. Jiliviî ka 11 sate. 7. Dridalaî ka 20 sate. Jaderjalg acesta are rndnte kamitomiî: a Skaanalaî, a Likiremtilora, a Stelniciî, a Oramalaî Slobozii, a Grinda Figiramal8î; a Fanda Dansai, mi o Ilolkomnicie. Afara de Ministirea Slobozia laî Enake, în jadejjalS acesta na este nici o mamistire mi nicî ang metoka; iar bi serici bantg 79 afara de cele din oramg.

163

PARTEA VI. EPOCA IV. CAP& II.

Oramsls nriminals als asestsî jsderjs este oraiusls de FIomî, ne anroane de gsra Ialomiiji, snde odinioară era ma re mimkare komerrjial'B; dar isnravnmiî ur&ds la Tirgsmorsls ^rzinenii snde este o singsrii biserikiil). Afari» de skelile Bertemtî mi nioniî desnre kare amS vorbitS la jsdeijsls Rimnikslsî, în jsdoijsls acesta s$ntt na trs skeli însemniitoare: Hea întois ne la oramsls de Floni, natrs orc denarte da la Bertemtî, snde este gsra Ialomirji mi vine în fajyii ks netatoa Xiirsovi. A doSa la Stelnika kare este natrs ore denarte de oramS mi se koboars nrin Boraea mi intr.6 în Dsniire nrin gsra Ialomiiji. A treea ne la Timbsremtî, denarte ks natrs ore. Stel nika se koboani nrin Bornea la gsra Vali mi de akolo tre*je Dsn^rea Ia cetatea Silistriî. ^îea de ne srrnE, ne Ia oraimelsls KT>h>ramîi din niasa Likiremtilors, trene îndată nrin Bomea în Dsniire Ia Silistra. Jsdegslg anesta are 6256 familii mi ansme: 2835. Birninî. 38. Ilostclnmeî 35. NeamsrL 1. Komnanistî. 75. Mazili. 59. Rsntami. 701. Skstelnmî. 546. nostelnim. 269. Slsjitori. 168. nreojjî. 21. Diakonî. 366. Tîngsrenî. 899. Bslgarî. 243. Ssrsgiî. 6256. 1). Astezi nfal srmele oramslsl de Flo'iî ns se ksnoskg; iar rczidinjaa is(TraducSlorulii). nravniuilorS, este Ja Kslsramf.

164

ISTORIA DACIF.I

2. iLirqvuLth JsdegslS auesta so mirginenite desnre nordS ks jsdejjsls Dîmboviţa, desnro rşssritS ks jsdeijele Ilraxova ini Ialomiua, desnre sadă ks Dsn-brea, mi desnre ansşs ks Vlamka. Afarx de risls Dîmboviţa, karele trese nrin jsdeijslg acesta, mai ssntg inkx onts rîsrî mai mim nil ansme, BxlgstejjK, kare dx în Dsn^.re; Verboloasa ne dx în Kolintina; nsjjb’-Valimtea, *ie dx în balta Kxldxrsmi; Ilerinis, Ilaserea mi Dxgreniti, hq das ţotg în balta Kxldxrsmi mi Hiorogxrla kare dx în Sabars. Jsdeijsls acesta se ssb îranarte în 12 nlxnn ks 208 sate. 1. ITlasa ^okxnemtilors ks 15 sate; Obilemt! ks 22 sate. 2. Msstimtea ks 17 sate. 3. Gergiiji de joss ks 17 sate. 4. Znagovs ks 18 sate. 5. Gergiiji de 3sss ks 25 sate. G. 7. Sabars de ssss ks 25 sate. 8. — Sabars de joss ks 10 sate. Dxmboviija de ssss 13 Sate. 9. 10. Dxmboviija de joss ks 16 sate. 11. Negoemtî ks 14 sate. 12. Oltelniiji ks 10 sate. în a'iests jsdeţţg este sng orxniels kare se nsmemte Gergijja ks trei biscrtaî mi Enoriî. Dar oramsls nrinninalS, karelet astx-zî este kanitala ji,cri Romxnemtî mi Skasnsls Do mnilor», este BsksremtT. înaintea lsl Miruea Vodx, Domnii îmi aveaS rezidinijele nrin alte orame nrcksmă s’a maî vor bita. în anslS 1383 nsmitsls Mirnea Vodx a zidits ame Ksrtea veke kare ekzistx mi nxnx aştxzî în Bsksremtî, mi sskqesoril sol aî> întemeiat»* oramsls nreksms şe vede nxnx astxzî. Ahî însx Domnii netreneaS nsmaî e'arna, Iar nrimxvara se sseas la Txrgoviuite; dar de la ansls 1716. as înnetatg de a mai merge akolo.

PARTEA VI.

EPOCA IV. CATÎ5 II.

1G5

Bukurenitiî dsn& limba nonoruiuî însemnează oramulă bukurieT, mi se zbie kă Miraea Vodă ’l-a fundat» de bukuria viktorieî ^e a rensrtatu ne lokulS acesta, în kontra luî Sultan» Baîazetu Ildcrimu. Anestu orarnu este mare mi nonulatu; aniăzatS ne o kănmie f6rte întinsă nrin mijlokulu kăria tre^e riulu Dăinboviija. Elu ksnrinde nouă mănăstiri mari domnemtl mi anume: Mitronolia, serbarea Sf. îmniiraii.T KonstantinS mi Ele na. amizato ne o movila ks o nosiijiune minunate; Radu Vodă ks serbarea Sf. Treimi; Sf. SniridonS nelu nou; Domna Bălarna ks serbarea înălţării; Koîijea ku serbarea neloru trei Ierarmî; Sărindar» ku serbarea Adormire! Maîuil Domnulsl; Arximandritu ku Serbarea Sf. Anostolî; Mixaîu Vodă ku serbarea Sf. Nikolaej mi AntimS ku serbarea tu turor» Sfinuiloru. Ile lungii aceste mai suntu înkă ontS mănăstiri mari kari au în kurtea loru mi xanuri: Sf. George nelu mare, Sf. Ioau» ; Stravonolius»; Grecii; Zlătarii; Sf. Sniridonu <ielu vekîu; Xans Koljjiî; mi Illerbanu Vodă. Mai suntu zene mănăstiri de klassa a doua; Sfănta Ekaterina, Stelea, Răzvanu, Odrikaniî, Sf. Lcfteric; Eniskonia RimnikuluT; Sf. Sava; Kreijslesku; Skitu Kălugăriloru, mi Snirea. Ear biserinî sunt» mente-zeuî mi două. în nlasa de jcsu suntu: Sf. Atanasiu; Sf. George Melu vekîu, Sf. Ionikă; Sf. Nikolae; TTrofetulu Ilie; Sf, Kikolae din ijigănie; Bărbătesku; Alekse; Flămănda; Slobozia; Bromteniî; Kărămidaril do jos»; Anostolake; Dobroteasa; Tabacii; rionesku; Olte nii; Brad»; Foimoru; Sf. Troică; Heaumg Radu; Luka^îu; Sf. Ştefan»; Xagiu: Dealu-nou; Dealu-vekîs; Uona Nanu; Ianku; Oboru vekîu: Sf. IlantelimonS; Olarii; Ilona Soare; Măntslcasa; Negustorii mi Sf. Ilaraskiva. Iar nlasa do sssu: Biserika luî Ilitaru Momu; Silivestru; Ilrekuneinl vekT; ITona Tletre; Meaurn»' Davidg; Boteanu; Batimtea; Orjctarii; Ilona Rssu; Kaimeta; Sevilele; Skaunele; Ilumkăria; Ulelaru; Bălă*icanu; D6mna; Biserika

166

ISTORIA DACIE*

Eni; Biserika dintr’o zi; Moldovenii; Brezoeans; Ilona Kozma; Stejars; Biserika Albii; Sf. Vasilie; Iîona Rads; Fomtena Boslsî; Skits Vistierslsî; Ilods de minr&nts,* Gorganii; IIostT.varii; Esrsmidaril de sss&; Amza; mi Sf. Dimitrie, • Eniskonie a Bsz-esIsî. Inssntrs Bsksremtilors, ssnts mi 17 Ilaraklise; a lsî Bans Gika; a lsî Skarlats Gika; askoli Grecemtî; a lsî Rakovig'B; a lsî Manolake Brftnkoveans; a lsî Grigore Brsnkoveans; a Dr'Bg'imeskslsi; natrs alo Kolijii, a lsî Stravonolisss: a lsî Sf. George; a Mitronolieî; a Domnii Balaurii; a Zlătarilor# mi a Ssrindarslsî. Mai ssnts ne la marginile Oramslsî vre-o 25 de bise rici de lemns. Ear biserici de alte ritsri ssnts natrs: a XlanistamilorS; a Luteranilor#; a Armenilor#, iui a Evreilor#. Xansrî mari t'LV'b biserici ssnts mdnte: Mansks; Koustantins Vodii; ITanazogls; Golesks; Gabrovenii; Zamfir# mi Filinesks. Xansrî mai mici neste dosii-zecî mi ont#\ Bsî natrs. F^ntoni sas cimraelc do#T>-zecî mi dofrt. O skoata domneask^ ks nrâse nrofesori nentrs învfcipitsrile filosofice mi. literare, afaros de slcoalele nrivate kare ssnts în orarns mi nrin kasele boeriiors. O alta skoalTi, ks dsoî nrofesori de limba ronr&neasks, kare s’a# resnektats de kstre toiji Domnii, ce as fost# dsm& timns. Snitalsri ssnts natrs, snsls la Kolgea, foksts de Sn^tarisls Mixais Kantskszens nentrs n&niijî, mi alte felsri de bole, ks amternstsri, miinkare mi servitori ks sns doktors, sns xirsrgs mi o snijjerie. Als* Sf. Ilantelimons, fondat# de Grigore Vodii Gika II nentrs bolnavi mi rBniijî, ks sns doktor#, sns xirsrgs mi o sniixerie. SnS alt# snitals la Skitsls Sf. Visarions, nentrs csmauiî, ne kare l’a rezidit# mi l’a miirits Aleksandrs Vodii MsrszS.

PARTEA VI. EPOCA IV. CATU II.

167

ini alta mai bana mi mai regalat» de ktta tote la Izvorala laî MavrogeniJ). ^lirkoferinija auestaî orarna este anrone de sin'iî ore; a'ieastii întindere este, dami lărgimea karijilor» kaselora bo„ eremtî mi înaltele grădini kare înf-BijimeazT» oramalg acesta ka o niidare mare, ncste 16 mii de kase îmmirijite în atxtea enoriî nre kfcte mamiistiri mi biserici sântă în oramă; iar îmnonorarea se sokotemte neste 100,000 saflete. Afara de boerii de tote klasele, de komcrjjanijî de tota felală de rafetari mi isnaff, străini saă nmmintem de diverse meserii mi nrofcsianî, simtă mi alte familii de lokaitori înorama în năimiră de 5535, adilra: 1500. Streini ka dare kitre Vornima Oramalai. 79. Ilostelnmei' 113. Neamari. 56. Komnanimti. 25. Mazili. 638. Rantamî. 217. SkatelnbiT. 1172, lIoslaumiMi (Servitori.) 1]. Aneste snitalarî nefiindă îndestalitore danii înmaljjirea lokaitoriloră mi a boaleloră, ne Ia anală 1811, doktorală Konstantină Karakamă a fikată nronanere Vornikalaî Grigore Bileana, karele atsnueera Ag%, ka st îndemne ne boeri mi no negHijitorî Ia o sabskrinjiiane nentra fandarea anal snitală mai mare. Ilronanerea nainda-se în lakrare, s’aă înfiinjjată ana snitala afara din oramă ande era o dalasfabrika de nostavă. Ancsta snitala ka înnetală s’aă merită nins la 200 de krevatarî, mi la auală 1717 Domnală Ioană Grigorie Karagea Ia dotată ka deosebite venitarî snre a se rretea sasrjine, mi aname: 25 de skatelninî, 10 silame do IJigauî, 25 de lei de fio kare Isnarvnikă noă, 10 lei de fie-kare Samemă noă, 2 lei din fie-kare nangii a xazmcteriloră, ne se vindea ne ană, nrekamă dijmaritală, vin^ritală, vămile, iui oknile; ne l^ngj. anesto î-a dedikată mi ramnistirile domnemti din Jadeiială Vslgeî, Grovora, mi Arnota. Eforii anestai snitala sântă Ilrea sf. Eniskonă ală Baz-nalai KoDstantie, Banală Grigore Brankoveana, Banală Kada Goleska, Vornika Grigore Bsleana, Logofotală Georgc Golcska; Xatmană Konstantină Goleska, Klancra Konstantină Brailoia, Stolnika G cânii, mi aljji kijjî-va. Iar înaintea tatalora, doktorală Kon stantină Karakamă, karele a lakrată din înncnată la fandarea lai.

168

ISTORIA DACIEI

1401. Slujitori (dorobanţi, g^ndarmî.) 280. Ilreoţi mireni. 54. Surugii. 5535. Ku kiiţl-va ani mai înainte era» afara din Bukuremtl iui fabric! de raanufaktura, nrekum» de nostavS, xiirtie, nielsrî, germcsiturl, kare eraS în mare nrogresS; dar de la un» tiran» s’a desfiinţat» linsite de ajutori» rai nrotekţiune. Nu mai o fabriks de testemeluri mal este la Msrkuţa; afara de aceasta faku mi ntnrBntemî numiţi Ilostovarî nrin kaselc lorS unu felîu de nostat» (munura) gros» nentr» ţeranî. Acest» judeţ» are zece kftnitenii.* a ska»n»l»î, a Gagu lui, a Hîok&nemtiloru, a Ilod» Ilitaruluî, a Obilemtilor», a Koniicemloru, a Uasereî, a Olteniţei mi a £>rzicencel. Asemine ăo% Ilolkovmciî, una a jsdeţslsT mi alta a Vlisiei. Mai are mi 11 M^n'Bstiri: Vfck&remtil, Kotroceniî, Znagovsl», Kaddiruuiamî, Hanteleimonsl», Illumbuita, Negoemtiî, IH-Bturemtii, Balamsku, Kodreniî mi Tingan». Iar Met6me 15: K'bIuî», Mauin», rforlita, Titirecîu, Grugîu, Malamska, M,Lrk8ţa, ^Iernika, Runtura, Turbaţii, IJig-unemtii, Dobrotemtiî, Vorniceasa, Bfclteniî, mi Samurlrauienitil, skit» de k'uluriţe. Iar biserici, afara de cele din kanitata, sunt» 120. Mai are mi trei trckiitori sa» skell kiitre Dunăre: una ne la ^lokinemtT, denarte k» natr» ore de la K/utarauiI, trekiindu nrintr’un» krak» al» Dunărei snre Silistra ne la Kiiliiramii vekî; a doua ne la Korniiţel» mi Zbanciok», ne snde ksnd» simt» anele mici, se trece neste Dun-ure de-adrentulu: mi a treia ne la Olteniţa, ks 14 ore denarte de HlokTsneintî din jos» de g«ra ArgemsluT, trek'&nd» dinkolo la Turtukaîa. DrumulS' komsn» de la Bukuremti la Olteniţa este de 12 ore; Iar acela alS kurierilor» e de trei noste: de la Bukureiuti la Tinganu, la Negoemtî mi la Olteniţa. Afara de takuitoriî kanitaleî, judeţul» acesta număra 11,773, familii mi anume: 3150. "Birnicî. 24. Ilostclniceî. 13. Neamuri.

PARTEA VI. EPOCA IV. CAPtf II.

169

13. Mazili. 17. Rsntamî. 1807. Skstelninî. 2133. Iloslsjmnî. 465. SIsjitorî. 509. Ilreoijî. 32. DiakonT. 1110. Sngsrenî. 2232. Bslgarî. 268. Ssrsgiî. 11,773.

VLAŞCA.

Jsdeijsls acesta se o.ti>remte desnre nord» ks jsdcijele Msmnels mi Dmnboviija, desnre rsssritS ks Pi>mbovin;a mi Ilfov», desnre ssds ks raîaoa Glsrgslsî un Dsnwea mi de snre ansss ks jsdeijsls Teleormang. Nsmaî doT, mrae mim treks nrin jsdeijsls acesta: Kilnimtea ne se varsi» în Argems, mi Glavanîoksl» aseminea. El» se ssb îmnarte în noii ntarni ks 120 sate: i. lllasa Kobie ks 15 sate. 2. G^ltmemtilor» ks 17 sate. 3. Isvorslsî ks 12 sate. 4. Grenilor» ks 11 sate. 5. Ogr&zenilorS ks 11 sate. Kilnimteî ks 20 sate. 6. Fr&sinelslsî ks 9 sate. 7. Xodovoii ks 10 sate. 8. 9. Bslrjii ks 15 sate. Singsrslî> orams din anests jsdejiîi este satsls Gfccmtiî skasnsls Isnravninilor», ks o singsrr» biseriki). Are 9 K/Biietenii; a Givemtilorg, a Banîslsî, a Hodslsî Domne!, a F^Hstoneî, a K'&lsgxrenilorsj a Degel, a Xodivoeî, mi a Kakalejjilors; ne lsng'B aneste o singsn, Ilolkovninie.

170

ISTORIA DACIEÎ

Are trei Msxrastirl: Glavanîoksls. Kfcsinîora mi Roma na: Iar Metome 5: Babele, Hoenars, Robia, Libiirenitiî mi Negrs Vodii, iar biserici în tot» jsdeijslS sfcnts 214. Are trei skelî la Dsn•bre: sna ne la netatea Gisrgslsî, 12 ore denarte de Tsrtskaîa, trene nrintr’o gfcrta a Dsnxreî nsmite Rama-dana, din jos» de netate, la satsls Slobozia lsî Helembaga, de akolo nrin Dsnxre la cetatea Rsninlskslsl; a doa ne la Sloboziea lsî Eelembaga, o or® denarte dc Gîsrgîs, tre^e Dsnrarea de-a drentsls la Rssnîsks; mi a treia ne la satsls Tletromaniî, nrâse ore denarte de Gîsrgis, trekxnds dinkolo la nirate sate tsrnemtî. Drsmsls de la Bsksreintî la Gîsrgis este de 12 orei Iar noste simt» ninnî. Anests jsdegs are 7036 familii, mi ansme: 4206. Birninî: 13. Eostelnineî. • 17. Neamsrî. 29. Mazili. 3. Rbntamî. 558. Skstelninî.

641. 471. 430. 8. 372. 268. 7036.

Iloslsuininî. Slsjitorî. Ilreoijî. DiakonT. Bslgarî. Ssrsgiî.

TELEORMANU.

Anests jsdegS se oteramte desnre nordS ks jsdegile Argerns mi Msmnels, desnre rEs^ritS ks jsdeijBls Vlanika, desnre ssds ks Dsmsrea, mi desnre anssS ks jsdeijBls 01tslsî. Afara de risls Vedea, ne se nbmea din vekimo Vem&ta, maî are dosoi risri mat mini: TeleormanslS ne dT» în Vedea, mi £>rlsîs ne dai în Rotmana. Els se sbb îmnarte în 10 nlxini ks 137 sate: 1- lllasa Vezeî ks 12 sate. 2. Rotmaniî ks 21 sate.

PARTEA. VI. EPOCA IV. CAPÎ5 II.

171

Teleorman» de sasa ka 16 sate. 3. 4. Teleorman» de mijloka ka 12 sate. Mijlokala! de josa ka 7 sate. 5. 6. Mijlokala! de sasa ka 12 sate. 7. Sirgalal ka 15 sate. 8. Teleorman» de josa ka 11 sate. 9. . — Margine! de josa ka 15 sate. 10. Margine! de sasa ka 16 sate. In jadeijala anesta este ana singara orama', Raini! de Vede, skaanala Isnravnbiilor» ka 2 biserhî. Are 7 knnit'iim!: a skaanala!, a Kotraaneî, a Xamaleî, «a Balaniala!, a Hiohmeintilora, a Rakeî, a Hetreî, mi a Zcmnineî. Ho l'angn aceste, o llolkovnhiie mi o Voitimiie de Arabagiî. Nîm o mimiistire, afarii de 2 metoine: Dragimemti! mi Didieijiî; iar bi serihi 190 în tota jadeijala. Are o singart skele ne la Zemubiea, Hinnî ore denarte do Glargîa, kobortndase nrintr’ana krat» alS Dan^reî ne se varsfc în bT>lrjî mi trek-anda de neea narte la Sistova. AnestS jadeija are 12,146 familii mi anamo: 9007. Birnim. 8. nostelnineî. 22. Neamarî. 43. Mazîlî. 183. Rantamî. 245. Skatelninî.

535. IIoslajniHî. 357. Slajitorî. 385. Ilreoij!. 264. Diakonî. 927. Balgarî. 170. Saragiî. 12146.

OLTULU.

Anests jadeija se otarenite desnre nordS ka jaderjalS Argemala, desnre rasiiritS ka alS Teleormanalaî, deBnre sada ka Dantrea, mi desnre anasa ka jade^ile Romanaijiî mi V$lnea, de kabtra kare se desnarte nrin rial» Oltalaî.

172

I3T0EIA DACIEI.

Afara de omonimslS riS Olts (din vekime nsmits Ais ta) karele sd$ toata; întinderea în langime a arestat jsdeijg, are mi natrs noirae mai mim; KidixrBgsiS, ne ds în Dsntre; Xfcrtaî», *ie dt în Olts; Jiis, lie d^ în Oltimors; mi Oltirnorsls ne di; în Olts. Els şe ssb îmnarte în 8 nlwiii ks 141 sate : 1. niasa Oltslsi de ssss ks 18 sate. Bezeî ks 28 sate. 2. Illinijii ks 20 sate. 3. Mijlokslsî ks 20 sate. 4. IUerbtneintiiors ks 15 sate. 5. K'&lm'Eijsîslsî ks 9 sate. 6. Margeneî ks 14 sate. 7. Oltslsî de joss ks 17 sate. 8. Skasnsls Isnravnimlors este în oramsls Slatina, karele are natrs biserinî. Anests jsden.8 are o Ilolkovnbne mi mese k'&nitamiî; a Skasnslsi, a EToganslsi, a FHerb'Lneintilors, a Inotemtilors, a 3ngsreslsî mi a Sdeî; M'Bn’Bstiri doi;: Klokomsksls mi Gilmeile, iar metome mente: StrexaTa, DeliniS, IHavmeniî, Geriijiî, Gobrotenis, Sanots, mi Komanii; Jar biserici, afar'B de nele din orams 151. Ilrin a^ests jsdeijs este o singsrr» trekiitoare neste Dsn-Bre ne la netatea TsrnslsT, 7 ore denarte de Zemnmea, diinds de neea narte la netatca Nikoriole. DrsmsLs de la Bsksremtî Ia Slatina este de 36 ore, iar als ksrierilor>> de 9 nornte. Anests jsdejis are 6220 familii mi ansme: 4379.

Birnmi. Ilostelninel. 10. Neamsrî. . 43. Mazili. 97. Rsntamî. 293. Skstclnim. 7.

237. . 252. 310. 255. 252. 85. 6220.

Tloslsmnim. Slsjitori, llrcoiiî. Diakonî. Sngsreni. Ssrsgiî.

PAPTEA Yl. EPOCA IV. CAPU II.

173

JUDEŢELE DE PESTE OLTtf. 1. VĂLCEA. Anests jsderţs se otarainte desnre nord» ks Msnujîjsdeijslsî Argerns, desrire ras'Lrits ks jsdeijslS Argemsls, des nre ssds ks jsdeu.ele Olts mi Romanaijiî mi desnre ansss ks Gorjs mi Doljs. • Afara de risls Oltslsî, nrin auests jsdejjg se sksrgs vre o 13 rislejje neînsemnate. AnestS jsdeij» se ssb îmnarte în 9 ntaraî mi 2 nlaîsrî ks 175 sate, mi a nsme. 1. niasa Oltslsî de ssss ks 1G sate. 2. — Oltslsî de joss ks 20 sate. 3. — Herneî de ssss ks 20 sate. 4. — pernei de josS ks 12 sate. 5. — 01ten,slsî de sssS ks 17 sate. 6. — Olteijslsî de joss ks 18 sate. 7. Illaîsls Xoresslsî ks 28 sate. 8. Koziei ks 21 sate. 9. Illasa Otemeslsî de ssss ks 10 sate. 10. Otemeslsî do josS ks 11 sate. Rîmnikslsî ks 13 sate. 11. niaîsrile se nizesks de le&tra doi Vatainî, dar ns as niiii o notckii snre Trausilvaniea, kxHî sînt în ruijlokS msnu,iî jsdeuslsî Argerns. Dosii oraine smits în aiiests jsdeij?»: RimniksiS anroaue de malsrile Oltslsî, skasnsls Isnravnimlors, mi nea înfrsî Eniskoiiie a ijereî RonrEnenitî, ks mease biseri\iî mi dosi skitsrî, Titiremsl» mi Teimsls. Auroane de aiests orarns, desnre marginea Oltslsî, la lokslS xie se keami» Risreniî, se faiie în tots ansls zi de tergs (îarmaroKS) mare, ne la in’ienstsls lsî Sentemvrie. lJela-l-altS orainS este Oknele marî, ks simiî biserici mi snS skits J^sîka, îmnfcrjjuts in uin'iî ma* xalale. Acesta jsden,S are 4 kijnit'Bniî: a Skasnslsî Slsjitorilora

174

ISTORIA DACIEÎ

Rimnikslsî, a Hotirei, a Katanilors lsî Marks, mi a Olteijslsî. Elsmai are 6 monastirî: Kozia, Arnota, Monastirea dintr’snS lemnS de Kfclsigfcrige, Bistriga, Xorezg, mi Govora. Afara de aceste mi 12 metoame: Stenemtiî, Dobrocea, Het-Bîjenii, Sisracinemtii, Arxangelg, Statioara, Bonnemţii, Vă lenii, Neteda, Msn&ilemtiî; Biibenii mi Romansls; iar bise rici, afara de cele din orarne, 446. Drsmsls komsns de la RimnikS în Transilvania este ne la Kfcîneni, kale mai de 10 ore. Ac.ests jsdeijs are 12,014 familii de l'&ksitori: 7826. 14. 75. 110. 248. 89.

Birnici. Ilostelnicei. Neamsrî. Komnanimtî. Mazili. Rsntamî.

1010. 668. 374. 1378. 163. 222. 12,014.

Skstelnicî. Iloslsinnici. Slbjitorî. IlreoTjî. Diakonî. Bslgarî.

GORJITJ.

Jsdeijsls acesta se oteremte desnre nord» ks Transil vania, desnre rasiirits ks nisnijii Jsdeijslsi Argemsl§ mi ai Vtlcei, desnre ssds ks judeţele Doljis mi Mexedingii, mi desnre ansss iarami ks Mexediniiiî. RislS cel» mai însemnată ce trece nrin jsdegsls aces ta, este JiislS, karele din vekime se nsmea Sigetsls mi nsrcede din orainslS SigetS din Ungaria. Afara de acesta mai are vre o 20 risleije mai mici neînsemnate. JsdeijslS acesta se ssb îmnarte în 8 ntami mi 2 nlaîsri, ks 230 sate, mi ansme: 1. Illaisla NovacilorS ks 16 sate. 2. VslkanslS ks 34 sate. 3. ELlasa Tismenii de sssS ks 21 sate. 4. Tismenii de josS ks 14 sate.

PARTEA VI. EPOCA IV. CAPÎJ II.

175

Jiisl» de sssS k» 24 sate. 5. Jiî»ls de jos» k» 19 sate. 6. Milortslsi de ssss k» 24 sate. 7. Milortsl» de jos» ks 25 sate. 8. Xamrezi de sss» k» 22 sate. 9. Xamrezi de jos» k» 25 sate. 10. Jlotenele jsden,»l»î ancstHîa, din ka«sa m»mjilor«, stntS forte grc» de trekbt». Ska»n»l» Isnravnmilor» este în orarnsl» T:srg8la-Jiisl»J, karelc are 4 biserici; afara de acesta înai este mi oramelslS Xxrb»nemtiî, k» o biserilra. în anestS jsdeij» s^nt» 5 k^netenii: a SlsjitorilorS Ska»n»l»î, a riotireî, a Katanilor» Tismaneî, a XaîdsmlorS Ilredajp, mi a XamorezilorS. Mai ssntS 3 nran&stiri: Tismana, Krasna mi Strimba. Aseraine 3 metome, Mioklovina mi Etolovranii mi »n» Skit». Iar biserici în tot» jbdeij»!» s'tnt» 193. Trek:nt6rca sa» skelea ne d»*ie în Transilvania este ne la Vslkan»: iar dr»mal» komsn» de la Ttrgs-Jiî»!»!, nwb la xotarsla Transilvaniei este mai de 12 ore. LTikBitorii anestbi jsdeij» se nsm^rg la 10,522 familii mi ansme: 6701. Birnim. 20. Ilostelnhieî. 43. Neam»rî. 191. Komnanimti. 338. Mazili. 114. Rsntamî. 257. Skstelnini. 1077. IToslsmni'ii. 256. Slsjitori. 399. Ilreojji. 208. Diakoni. 768. Bulgari. 10,522.

176

ISTORIA DACl&X

ROMANAŢI.

Jsdegsls acesta se otersmte desnre nordS ks jsdegsls Voiinei, desnre rssritS ks jsdegsls Oltslsî, desnre ssd§ ks Dsm&rea, ini desnre ansss ks jsdegslS Doljîs. Afara de risls Oltslsî, karele ksrge în t6ts întinderea d6-lsngsls jsdegslsi anestsia, mai ssntS doii rislege, Beîka mi Oltegsls, kare se varst în 01t8. JsdegslS anesta se ssb îmnarte în 9 nk&rnî ks 124 sate. 1. Illasa Bfclgeî de ssss ks 8 sate. Bidgei de joss ks 13 sate. . 2. Oltslsî de joss ks 20 sate. 3. Oltslsî de ssss ks 16 sate. 4. Oltegslsi de sssS ks 19 sate, 5. Oltegslsi de joss ks 17 sate. 6. 7. Teslsîslsî ks 19 sate. 8. Ksmnslsi ks 17 sate. 9. Mijlokslsî ks 15 sate. Skasnsls IsnravninilorS este în oramslS Karakals, ka re odatai se nsmea Bsridava mi s’a nsrnits ama dsnii cetatea ne a f&kstS neva mal din ssss îmnxratslS AntoninS Karakala în ansls 216 dsnii Krists. (Vezi tomslS I als anesteî is torii.) Anests orarns are trei biserinî. Anests jsdegs are 6 kimetenii; a Ktliiramilor^ Skasnslsî, a Ilotirci, a Islazslsi, a Sarslsî, a Belsslsî, mi a Heleîslsi. Els are doii M^niistiri: Brankoveniî mi Xofc&ramî, iar metome riatrs: Grrenenii, BratoîslS, Katalsisls, mi Baluiii; iar biserinî afara de nele din oramS, ssntS 166, Trek'Etori desnre Dsniire ssnts do§:&: sna ne la satsls Islazs din ssss de nctatea Tsrnslsi ks 2 ore, în fagii ks satsls Barnogls; mi neea-l-alte ne la satslS Heleis, din ssss de IslazS ks 6 ore, nrintr’sns krakS als Dsn^rei emitS din b*Lljjî, în fagii ks oramelslB Illevna. Drsmslg de la KarakalS. la \Leleis eBte de 7 ore, iar la Islazg de 10 ore.

PARTEA VI. EPOCA IV. CAP& II.

177

Jadeijala acesta are 7396 familii mi aname: 4545 Birnicî. 23 Ilostelniceî. 21 Neamari. 93 Komnanimtî. 25 Mazili. 156 Rantami. 276 Skatelnici.

596 232 338 348 717 26 7396.

Iloslamnmî. Slarjitorî. IlreoTjî. Diakonî. Balgari. Sar8giî.

DOLJU.

Acesta jadeija se ottramte desnre norda ka jadeijele Gorjala mi VMcea, desnre răsărită ka Romanauiî, desnre sada ka Dsm&rea, mi desnre anasa ka Mexedinijii. Ela na are alte rîarî de koits Jiîala, karele narcede din jadenala Gorjîa, mi nrin jadeijala acesta se kobtira mi dfc în Daniire. Ela se sab-îmnarte în 10 nbami ka 146 sate: 1. Illasa Kfcnmalaî ka 15 sate. 2. — Bidijei de sasa ka 8 sate. 3. — BMijei de josa ka 11 sate. 4. — Dambr&veî de josa ka 14 sate. 5. sasă ka 14 sate. n » 6. Jiialai de josa ka 17 sate. 7. „ sasa ka 13 sate. 5? Xamrezala de josa ka 24 sate. 8. sasa ka 19 sate. 9. V 10. Milortalaî ka 11 sate, Oramala nrincinala din acesta jadeija este Kraiova (saa Kraia-Iova), ala treilea skaana alS Băniei. Ela s’a fandata de Kraiala Iova (îmmiratala Ioana) ala Balgaro-romfcniloră în anala 1285, karele a f&kata mi biserika astizî namitii Bsneasa , ka serbarea marelai Martira Dimitrie. Acesta se nrokîemase Domna Macedoniei mi Tessalieî mi îmm&rata ala RonunilorS mi ala Balgarilora (Vezi Ilartea III tomnală I 12 VOL. III.

178

ISTORIA DACIEI.

alS anestci Istorii); mi atsnne se vede kt s’a strămstats mi skasnsl» Băniei de la Strexaîa în anests oraniS. Els este onorats mi ks skasnsls Eniskonslsi, karele kăte odată made la Bîmniks . snde este nronria sa residenijă, mi kăteo date la Kraîova, «nde este mi skasnsl» Banslsi. Astezî însă în loks de Ban» .este lokotenentsl» (Kaimakainsls) Tie se rănclseinte de Domn»; iar Bansls residă în Bsksremtî, Aine ssnt» mi deosebite dregătorii: Ilolkovmksls Kalarainilors, Logofătsl» alb treilea, ArmanislS alb doilea, mi Ilortarisls, dregători ne se nsmesk» de kătre Domn» nrin rekomandarea Kaimakamslsi. Mai ssnts mi trei Logofăuî de Divan», sns jsde ssnrems mi sns Staroste de negsijători. An est» orara» are în lăsntrsls se» natrs ktniteniî: a Katanelors, a Armăineilors, a Mazililor» rai a Slsjitorilors. Aine este mi sns Divan», snde se ka«te nronesele mi jsdekăijile nelors nin’ji jsdeije de kătre Kaimakamsls mi boeriî mari divanimti de akolo; iar anele mai însemnate se ssnsns deslegăreî mi xoterîrei DomnsLsi nrin intermedisls Banslsi, karele mede'de-a usrsrea la Bbkbremti. In anests orara» este mi residenija Isnravninilors, kari se oksnă ks trebile administrative mi kş strtngerea dărilor». In lăsntrsls oramslsi ssnts 8 monastirî: a ObedeansIhj, a GăneskslsT, St. Sergie, St. Dimitrie, St. -Nikolae, a vlădoîanslsi,. a Dsdslsi, mi Ilrofetsl» Ilie; afară de aneste mi ninyi biserini de neatrt: a lsi Iletrs Bonîs, a Stirboinei a săntslsi Ioan, a /SmgsrelHlsi mi a Jieanslsi; iar Hi serini de lemn» ssnts 33. Msltelc mi mari k’ase boeremtT, tergsls întins» mi ma re, isnafsrile de negsrjători meseriami străini mi riăinăntenî, îmnonorarea kare tre.ne de 25 mii loksitorî,. rai nosigisnea ininsnate a anestsi o ram», renresinte o adevărate a..doa kanitală a Romănieî. Aine este o skolă nsblikă Elineaskă mi sns snitalsminsnat* zidit» la ansi» 1811 ssb-kăiniăkămia ferinitslsi întrs nomenire Vorniks Manolake Laxovari,. ssb-gsvernslS iirovisoris als Rsmilors. .• .

179,

PABTKA. VI. EPOCA IV. CAPÎJ II.

Afara de bocrî rai negsijitorî, în ane st» oramS maî ssnt

mi 1129 familii de foksitorf: 167 400 465 97 1129.

Komnanimtî. Rbutamn Iloslsmninî. Ilreoijî mireni.

Afara de Iranitaniile oramsliiî, maî svntS uimi ale jsdeijslsî: a Skasnslbî, a Ilotireî, a Gidiijblsî, a Blobanslsi mi a Ilrodileî. în auestg jsdeijg s«nt« doii monastirî: Bykoviiu^lg mi Jiteansl»; aserainea mi 6 metoine: Segarija, Sadova, Bmtora, Tfcrnovfciis, Roba mi Grenemtil; Iar biserinî, afani de nele din oramS, 161. K&tre Dsn’Lre are ninnî • trekstorî: «na ne la satsls Blolnans, din ssag de Beleîb k« 8 ore, snde dii Jiîslb în Dsm&re, drentg satblg Basklikioi al« oramelslsî tsrneskg Raxova; a doa ne la satslg Nedeîa, din sssS de Hîolnang ks trei ore, drentg în fagi» kb Raxova; a treia ne la satslS Bistriija, ks o ora din sbsg de Nedeîa, trekj»nd« Dbmirea nintre b’Blgî la Bimbrb Balega; a natra no la satulS Gidiija, din sbsg de Bistriţa ks uimi ore, .dimdS nrin bng rîsmorS în Dsniire, drentg satblg Lomg; mi a uinuea ne la satslb Zdeglb, uinuî orc din sbsg de Gidirja, di>ndg nintre bi.ln,! în Dsm&re la nalanka Aksarg. Afara de lokbitoriî oramslbî, jbdcijblg anosta maî nu măra 10,315 familii: 1087 noslşuininl. 6151 Birniul. 374 Slsjitorî. 11 BostelniuT. 322 ITreogî. 62 Neâmbrî. 173 Diakonî. 297 Komnanimtî. 921 Bslgarî. 122 Mazili. 124 Sbi’Hgiî. ■ 841 Rsntamî. 10,315. 830 Skstelniuî. *

180

ISTORIA DACIEI.

MEHEDINŢI.

Acesta este nels din srrni jsdeijs als gereî Rominemtî uii mai mare de kits tote. întinderea lsî în lsngime, din msniju Karnaijî desnre nol'dS mi snro ssds mni la satsls Hisnelniga, are o kale de 35 ore mi mai bine. ElS se otiramte desnre nords ks Banatsls Temimoreî din Ungaria, desnre risirits ks jsdeijele Gorjs mi Doljs, desnre ssds îarirnî ks Doljs, mi desnre anssş ks Dsnirea, snde de neea narte este Bslgaria mi mai din ssss Serbia. Afara de rîsls nels mare Dsnirea, karele sdi doi treimi din lsngimea anestsî jsdeijs, mai nirksli înki 12 rîsri mai mini. Jsdeijsls anesta se ssb-îmnarte în 11 nk&rnî mi 1 nlaîs ks 293 sate, mi ansme: 1. Hlasa Jilijslsî de ssss ks 38 sate. joss ks 22 sate. — 2. Dsmbriviî de ssss ks 28 sate. 3. — joss ks 24 sate. 4. Kimnslsl de joss ks 23 sate 5. — ssss ks 21 sate. 6. Blaxniija de ssss ks 16 sate. 7. 8. — joss ks 17 saţe. Okolslsî de ssss ks 30 sate. 9. 10. joss ks 23 sate. 11. Baea ks 27 sate. IllaTsls Klomaniî ks 24 sate. 12. Anests nlals se nizemte de sns vitafs mi are 33 de notenî trekitore în Ungaria. Dar trekitorî mai însemnate ssnts doi: sna ne la Vama Herneijilors ne di la Mexadia; mi alta ne la Vama Baxneî (snS sats în anests jsdegs) dinds nrin Illaîsls Lsngs la satsls Tsfars din Banatsls Mexadieî. Anests jsdeijs are doi oramo: ^erneiju în fagi ks Kladova, skasnsls Isnravninilors, mi ks o Monastire mi doi biserinî; mi Kaîafatsls în faTji ks Vidinsls, ks ninnT biserinî.

PARTEA VI. EPOCA IV. CAPU II.

181

Anrone dc Mernegî este Tsrnsls Severina, ande eraodinionB mi oranials Severinonole (ne ana mesa ne se kiamo» Kî>nmal« Severinslap zidita de Severa îmir&ratsla Romei, în timnala esnedigianeî sale asanra Gogilors. De la anels îmm&rats a laata nsmire mi geara din Olt» nsrâ> în Dsnsre Komitatals Severina; anesta komitata se gaverna de kstre Komigî (sas Bani în limba nonslara), kariî din vekime îmî aveas skaanala în Strexaea *, de snde ano! l’as strsmatata la Severinonole mi mai terzis la Kraîova. In drentala Tarnslsî Severina se v'tda în Panere mi i-Bm^migile faîmosalaî noda ala lai Traîana. Mai în sasa de aine santa mi kataraktele Istralai, kare tsrnemte se kiamii Gerdanarî mi Demirkani; mi neva-maî din sssS este netatea tarneaskT, Ormova desnre rîala ^lerna, ne este xotara desnsrgitora între Banatala Temimdrel mi Banatala Kraioveî. Ormova veke este ne malsla Dsm&reî sab sfc&m&nirea Aasti’iak'E; Iar Ormova noaoi este în anroniere ne o insslii nelsabihi, kare se kîam-s Ada-Kalesi mi e sab stominirea Tarnilora Jadegala anesta are 7 k&neterii: a Skaanalsî, a Kalafatalsî, a Ilotirei, a Hernîarilora, a Ilrostolslai, a Boiei mi a Vo dinei. Ela are mi natrs Monastiri: Motra, IJîngtreniî, Tonolniga mi Strexaîa; metdme na are; iar biserinî 179. Desnre Panere are ninnî trekiitorî: ana ne la Kalafata la Vidina, a doa ne la şatala Sabiea, natra ore din sasa de Kalafata nrintre bslgi, esc la or^melala Florenti nii; a treea ne la ^îorborenî, urin Balta verde, din sasa de Salnea ka natrs ore, trene dinkolo la satala ITraova; a natra ne la ^ernegi mi Tarnsla Severinaisi, ninni ore din sasa de Balta verde, trene la Fetislam, sas Kladova; a ninnea ne la Rsmava ninnî ore din sasa de Mernegi, la netatea Ada-Kalesi. A

1). Strexaîa astozî na mal e orarna; dar ne rainele sale Mixaîa Vod* Viteazala a zid'tS o Monastire înksDjsrate ka zida, înainte de a se faue Domna.

182

ISTOIUA DACIEI

în judegulu acesta simtă 14,373 familii: 11,427. 14. 50, 205. 1125. 233. 373. 30. 372. 146. 14,376.

Birnim. Ilostelni'ieî. Neamuri. Skutelnim. noslumninî. Slujitori. Ilreogl. Diakonl. Bulgari. Surugii.

CAPITULU

III.

Despre clerulu fierei Romunesci. Numitele 17 judege din gcara Romimeaskii se îmnartu mi bisememte în natru Enarxiî: a Mitronolituluî mi a Eniskoniloru de Rîmniku, Buzeu mi Argemu. Hunii la domnia luî Radu Vodii nelu mare, în geara Romimeaskii era numai unu Arxiereu. Numitulu Domnu, ne la îmenutula sekoluluî XV, adukîndu ne Nifonu Ilatriarxuls Konstantinonoleî xie era eksilatu la Andrianonole, Fa nusu în iokulu Mitronolituluî, al<< krr»ruîa nostu era vakantu. Dun'B kombinarea acestui Ilatriarxu, Domnulu a kreats Eniskonaturile de Rîmniku mi Buziiu. (Vezî biografia lui Radu Vă dii *ielu mare la tomul;; II alu acestei onere.) Dunii aneea în zilele noastre, sub întina domnie a luî Aleksandru Vodii Muruzi, s’a înfiingat*» mi alu treilea Eniskonu de Argernu. Astfelîu Enarxia Mitronolituluî kunrinde mente judege; adikx: Slam-Rîmnikuis, Ilraxova, Ialomiga, Ilfovu, D^mboviga, Vlamka mi Teleormanu; a*ieea a Rîmnikuluî, judegele de neste Olt*; a Buzt>u1uî trei judege, BuzxS, Siikueniî mi Munmelu; îar a Argemuiuî, Oltulu mi Argemulu.

183

PARTEA VI. EPOCA IV. CAPU III.

Ile Arxiere! ini nc Esgsmcnî îî randsemte Domnsls. Semnele demnitate! lors ssnts deosebite: Mitronulitsls are Haterirjis sas toeags riiistoreskS; Eniskoniî as XazranS (k^rjii ks kans de argints) îav egsmeniî fc&rjf mai simnle mi mai mim de k'Btb ale Eniskonilors. Aceste semne se das în inimile lorS kîar de kiitre Domnsls kT>nds îî instaleaz-L. Iar nmdseala, ks kare se dsne Mitrouolitsls la skasnsls ses dsmb ue î-ea nateriija de la Dornna, se fane în kinsls snn'Bterls: Mergs înainte: K/snitansls de Dorobanţi, ks Tlolkovniksls oramslsî k^l^rî, ks zaimiiî mi omenii lors ne josS. DsmB anemtia Aga, ks Zan.mil mi omenii sei. Vel K/imitansls de Lefegii, ks Bam-Bslskbama, mi ks ton,î Seimenii Smfctorieî. Dortarsls nels mare, ks t6tT> ssita nortorieî mi ks me se nostelnbieî. Hatrs Logofen,î de taîmb, din kari cloî Logofeţi trei îmbrakaijî ks kaftansrî. Hatrs zanmî de Divans. nostelniksls alX treilea, ks Iii tarbis al.5 doilea. Doi treti-Logofei^i din jjeara de sssg mi de joss. Logoftvtsls als doilea din Tj6ra de joss, ks nostelniksls als doilea. Hitarsls qels mare, ks Logofctsls als doilea din ijeara de ssss. nrotononiî ks toji,î nreogii ne joss în doii mirsrT. Arxidiakonsls ks nateriiia. Doi boerî mari, Logofotsls de ijeara de ssss mi <iels de ijeara de joss, ks Mitronolitsls în kareti.

E O cn g O ra" ol5 *1 co a Et

|1 o - >—<

4 Hîoxodari.

w « o

4 Hîoxodarî.

sO * W sj O. O

gr.Logofeijî de Divans. r* «Logofejji de Divans. «

a fs er <r+>

3 g o

184

ISTORIA DACIEI

Iar r&ndseala, ks kare se trimite Eniskonsls de la Ksrte la skasnsls ses, se fane în kinsls srm:&toris: Rsnitansls de Dorobanţ ks Ilolkovniksls oramslsî mi ks togi omenii seî. Logofotsls als treilea din ijeara de joss, ks Logof&tsls als treilea de taîns. Logofstsls als treilea din ijeara de ssss, ks Ilitarsls als doilea. Arxidiakonsls ks Xasransls. Doi Logofeţi als doilea din ijeara de ssss mi de joss în kareta ks Eniskonsls. W p

Trei Hioxodari.

pr o « $

Trei Hioxodarî.

1.0 w o CD s

Logofeiii de Divans.

Mitronolitsls mi Eniskoniî as nremedinija în adsn'brile generale. A'iemtia, în enarxia sa jsdekT» klersls, nriimesks dările de la nreou,i mi îeas nlate nentrs xirotonii. Ei kan.'bt'h folose mi de la larâî, ne botezsrî, ne ksnsnii, mi alte le; mai as momii ks sate, ţigani, robi, skstelninî, Iloslsmnwi, kite 12 mari Monastiri, mi kiite o kfcrmsmT» în Bsksremtî, libere de ori ne dare. Mitronolitsls, Eniskoniî mi Monastirile ks donarjisnele lorS, ssnts libere de Vin^ritS, Dijnr&rits mi Oerits. Mitronolitsls este ssnsss tronslsî natriarkals din Konstantinonole, koirsî-a i se ssnsns snre dezlegare mi xoterire kassele sniritsale nele mai însemnate. Nsmirea Mitronolitslsi o rekomandii Domnsls nrin înjjelei,iere mi snire ks Eniskonii mi ks boerii nei mari; tots Domnsls îi dT> în mînii mi riaterijia, rni-ls trimite la Mitronolie ks neremonie. nreksms s’a zis» mai ssss, înmtiinij'&nds nsmai ne Ilatriarksls desnre rimdsirea sa. Mitronolitsls îns£ trimite Ilatriarkslsi *ie va darsrî snre semns de ssnsnere, dsne kare în dată i se trimite konfirmarea dsm& obineis.’

PARTEA. VI. EPOCA IV. CAPU III.

185

în kass de vakanijfc, Eniskonsls Rîmnikblsî are drentel« a fi înaintat» la demnitatea ska»n»l»î Mitronolieî. Eniskoniî se fak» nrin mtirca Domnslsî mi nrin alegerea Mitronolit»l»î mi a boerilor». Mitronolitsl» îî xirotoneuite mi Domnsls le d*B în mimn Xasransl» [sa» k^rja]. Din Monastirî ssnts ssnsse Mitronolit»l»T mi Eniskonilors, iar altele tron»lsi Antioxieî, Aleksandrieî, Ierssalimslsî, m»ntel»î Sinaea mi Atoss, mi altor» loksrî sfinte din imnerisls Otoman». Egsmeniî acestora se rimdsesk» de kstre Uatriarmiî resnektivî, mi se rekomand'B Domnslsî mi Mitronolitslsî snre reksnomtere mi instalare. Iar Eg»meniî Monastirilor» n’Bmîntemtî se rekomandn la înterirea Domnslsî de kstra Mitronolitsl» mi Eniskoniî nrin Logofttsl» cel» mare. Sokoielele de venitsri mi keltsele alo Monastirilor» sunt» şsnsse loksrilor» sfinte din imnerisls Otoman», se cercetează de kătre enitronsl» n&ndsits de kătre skasnele resnektive mi de kătrn Logofătsls cel» mare; iar sokotelele Monastirilor» nămintenemtî de kătre Mitronolitsl», Eniskoniî ini marele Logofăt», în tote jsdeijele ssnts Ilrotononî nsmiijî de Mitronolitsl» mi Eniskoniî resnektivi aî enarxiilor». rireoi^iî tstslor» bisericilor» din ijeară se xirotonesks de kătre arxiereiî fie-kăriî enarxiî: Eî în total» ssnt» 10,278, mi a nsme: 3430. Ilreonî^ \ Mitronolitsl». 478. Diakom.J 2907. Hreoijî. | g^ Enisk. Rîranikslsî. 932. Diakom.J

S28. nreogî. \ g5k Enisk. Bszăslsî. 370. Diakom.J 684. 544. Diakonî } Ssb Enisk* Argemslsî. 10,278.

;

186

ISTORIA DACIEI.

CAPITXJLTJ IV.

Despre ţJiganii din ţeava Românescă. în t6tă geara Romăneaskă se află o rasluime de IJiganî, sklavî domnemtî, boeremtî mi monastiremti. Eată n»măr»lo lor»: 700. Aurari sa» Rudari. 100. Băearnî aurari. 1000. <5rsari nămîntenî. Doranenitî, 800. Lingurari. [ 700. Lăernî ierarî. 20,000. Vatramî boeremtî mi Monastiremti. 2o,300. Sălame sa» familii !.

CAPITULU V.

Despre frontierele ferei Romanesei. Dună konrinderea Xudutnameleloru, (sau xotărnmia gereî făkută dună nanea de la 1741) limitele gereî Romănemtî se îmiens de la Runiava, unde se desnarte de Serbia turneaskă nrin Dunăre mi de Germania 2 nrin Banatul» Temimoarei. Semnele r.use, îmienăndu de la judegulu Mexedingiî, sunt următoarele: 1). Arg fi fostg loksl» agi ka astorslg se fi vorbit» ne-va raaî nrelargg desnre istoria, limba ini datinile anestorg loksitorî ne s’ag linitS de nEmEntulg nostr». Snre mtiinija nosteritEijeî însemnEing, kE m»ln,»mitE nrogresslsl nivilisaiiisneî între RomEnT, astEzî sklavie ns ma! este ne nEmEntel» nostr». IJiganii Domnemtl u»i Monastiremti s’a» emamiinat» înkt în anslg 1846; Iar neî boeremtî la 1854, adekE în »rma Revoluijisneî de la 1848, kare nrolcemase nrinninslg emanninEreî lor». (TraduceIortuIu,) 2]. Aatorulg- nrin anest» kavEnt» voemte se zikE Auslriea, lsmids-se d»nE gerg»l» non»larî», karele nrin k»vEntsl» Nemţi, înţelege mi ne Austriak» mi ne Germau». [Traducălonulu.]

PARTEA VI. EPOCA IV. CAPU V.

187

Mehedinţii. iSumele momiilorS De la gara rîalaî Vodiija 'ie se vars£ iui alS urovrieta- în Dam&re, în sas nim* la o movita. rilorS lorii. lUi ne din sasa de ana gara-vehalaî, llaxnaMonastireî ande rămâne ana Vodirjeî în u;eara RonnsTismana, mi Lo- neaskoi, kiitre kalmea mantelaî Daramka viya tota a anei saa Daraninala, armeaz'B din vîrfala manteMonastireT. laî Dorana Meterezalaî, între doa nîetre na şe ne xotarala vekla, atamiî ksnda s’a fokata nanea, ande s’aa îmilijats mi dox» movile. De akolo trene nrin desnasrgirea mantela! Irtane saa Gîertanti, mi armeaz^: kttre vîrfala mantelaî Damakalta saa Darr.akleta; Etamina KornoeKtatrs vîrfala mantelaî Kerkiija; nilora. K^tr'B vîrfala mantelaî llîatra kaiînelaî, kare de lokaitorî se namemte Ileliniija mare; Ktatre vîrfala mantelaî Ileliniija mare Gorvodina lai George mi Tră la m&riiala ^esna, ande se ■varsi în Herna; ita ka aî seî. De la ana Herna ne din sasa nw& la Ilrasna lai Ioană ini Ki*t,‘jîana ka aî ana Kraîoviija, ande se varsii în Herna; seî. Trene xotarala neste ana xIerneî mi Isvarna la! Geor gia mi Lonia K/e- rsmîne anestă miraa în ijeara; armeazt ne nitanalaî ka aî seî. sab no al ele mantelaî Kobant, saa Kanino, mi se întinde: Ile la vîrfala mantelaî Dambravala; Merimemtiî lai Konstantina Stoîneska. Ile la vm-lala mantelaî Tatov; De la vîrfala mantelaî Tataia (Sataifc A Ilredemtilora. Klomaiî). De la v-arfala mantelaî Neseka saa Seka «i Fnijjemtiloră. (satală Vieniî).

188

ISTORIA DAD1EÎ

Aine 6e terminai jadeijala Mexedinijii mi însene jsdegslS Gorjia; mi în Aastria se termină xo taral a Banatalai Temimoareî mi se însene ala Ardealalaî saS Transilvaniei, în Xadatnamea se kanrinde, koi de aine na s’aa naşa alte lemne de xotarai, Tii aa ră masa dană xotaroile veki ale Momiilora ; kăni atăta din nartea Tjerei Romănemti, kăta mi din nartea Transilvaniei, s’aa malijămita amăndoai nărijile ka soi meargoi minai în ana Rîsls Vadalaî, karele se vărsai kaitre nodala rîalaî Olts. ITe lîngă aneste lămaremte mi semnile kare s’aa arătata ne xotară de kătre nronrietariî de akolo, de ande se înnene jadeijala Gorjia, mi kam se delimitează kb Transilvania nînă în rîala Oltalai. Vărfala msntelaî Starala, ande fane Gorju. xotara de vale în ana Jiala Roniăneska, ka Monastirea Tis- rele ese din daoî manijî ai jjereî Romănerntî, anala namita JHerbile mi altala Tarmana. nenii, kare ană kari,ie kătre Ramii Reţii, ne sab mese manni naraini: Tismana. Tarzeneasa! Osia; MomneniiTarenî. Nădelea; mi Frăijemtii. Rostovanala; Hîatra Tanasii mi Arkanala: De ani ese xotarala kătre rîS, mi fane disnărnjrea desnre Transilvania. Anoî xotaralS merge ne sab zone manii,! namiui: ala Bengemtilora. Segriala; mi Brăiloîa lai Geanogla. alb Frăgemtilora. Mamncla; al ftkit. Stănemti. Kornile! al Kălinemtilora. Negrii e!

PARTEA VI.

EPOCA IV. CAPU V.

189

Mstsl»; Fstaîsl»; Balkansls; Drigolsl»; Msijile; Kindeksl». Aceasta ani se întinde anoi nîni în ana Jislsî, desnre kare am vorbit» ma! sss mi srmeazi xotar» msntele nsmitg Grsîs Gardslsî, neste al» kirsia kremţet» trene nîni »nde se snemte ana Jisls ^ominesks k» Jisls Smgsresks, karele vine din Ardeal» din msntele nsmit» vîrfsl» l»î Iletrs, mi ks nsmirea de Jiîs se varsi în geara Romineaski. Xotarsls trene dinkolo de Jiîs ne din jos», nîni snde se snemte mi di în ana nsmiti Ilolotimtea de sţ>s, kare vine dintre! msnijî nsmirji: Ualatimtea; al Arbsbemtilorg. Ilrilonile; al Berlemtelors. ţleminariî: al Stinnemtilorfc. De abie srmeazi xotarsls ne sskat» ne la loksls nsmit» Ksrmitsra, ne ssb ninnîsnre-zeiie msn^î nsmiijî. Stoaniga. al Stiniiemtilor». Deal» Isvorslsi. al Msmitemtilor. Badis. al» Radelor», Gsi’a niaislsl. al» Ilolinilors. Slima. Slivisl». ai» Tibanilor». Kimtea Rom». IJibansl»., al» Xslsbenilors. Groana seaki. al» Biîkoenilor» uriKininamtilora. (Tot» din ksrmitsra kostimslsî) Bsrta. al RodimenemtiIErovanis. lor». alg Vateskiilors. al» Xsneijenilors. alfc Briiloilors. al» Momnenilor». al» niiîamilor». al» Vslkanilor».

190

alb Razilor» mi Kinstemtilorb. —

,s;

ISTORIA DACIEI

Iloeana Mneriî.

Saxanikle. Sxomoiblb. - XotarblS de ane srmea'zE ne vîrfplg a mante mbngiî nsmigî: Larga- din Bfctrîna; al» Beremtilorb. Larga din Efîrîblb feti; Larga din Gr«iS; BaMS; de aine însenS seranile de xotar. alb Beremtilorb. Saramgislb Grivelorb; Din Mijlokb. Xîrgemtiî. Aine se termina jbdegblb Gorjib rniînArgeşiii. Tot» a Beremti nen» mbngiî Lotrslsî din jbdegblb Argemblsî; ear xotarblb brmeazos ne ontb-snre-zelorb. ne mbngiî nbmigî: Gotega; Strega: Xidneskb; Vîrfslb Gronilor». Balintslb. Strikatblb. Vîrfblb Nedi. Dobronblb; Zidblb; Xotanblb. Bimegisl». Voînegb. ai Momnenil. din Toate vîrfsrile msntelbî Negrb. Voînea mi Malaîb Voinesiga. a Skitbl. Kornet. Mîndra. a Ol'bneskblbî. Illerbinblb. Hîrkoilabblb. a MoiimenilorS KoaBta Kîînenilorb. Kisînenî. l

al« Vhsdenilorb.

PARTEA VI. EPOCA IV. CAPU V.

191

Din aneastii koasta a Kîmenilor» ese ana rîblb Vadslbî, desnre kare se vorbesne mi în Xbdbtmane, nreksm s’a zis» mai sws mi -aneasta anii brmeazT» ka xotara nins Ia nodslb Oltalsî. Ancste ssut semnele ne s’a8 daţii lsî SkarlatS Vodr» Gika dsns nernetarea ne s’aî» foksts în auslu 1766. De Ia nodslS kare sa nsmite mâi sssS, xotarslS trene neste ana Oltslsî, tot« în isdejjalb Argemblb'T. tot« aKzinenilor. XotarslS trene nrin valea Frate, mi srmeazT» ne vîrfsrile msnijilorS nemini: IlrioTib. a GrableiutilorS. Ilrikb'lrae. Mantele kolijslsî. alb satslsî Ilano. • Vîrfbla Boi. a Or. IKtenitî. Sk'brimoara. a satslbi Arifs. Xotarslb de ani •srmeaz'b ne nlaiblb Arţieinslbî, ne Ia Obîrmie, ne la Tonologa, ne lavîrfslb Mantelai Hokans, ne la Kblme mi ne la vîrfarilo ITazilorK eartmî în Kslme nînT> la Bolta. a Arifblbî. De aine trene ne la Vîrfblb Obîrmiî Kanra Rene, nîm& la Obîrmia anei Bsda, ka re «nite ka Kanra Rene formează rîblb AryemblsT. Srmeazn ne la vîrfblb rubntelbi Simnîs idem. F'LgT»ramblbî mi nre vîrfblb Msntelsî Moldoveans, nîmi la Obîrmia anei Valsam», «nde se termina jbdegblS Argeraslsi mi înnene jsdenblb Mb’mnelblbî. De aine trene xotaralb nrin mantele Muşcelu. L Valea Lbng'6 mi srmeazo» nrin rrisnjjii : Sksriuioara. m^imorblb. Galbenilei

192

ISTORIA DACIEI

Als Monasţiriei Argems.

idems.

a Mst. Kfcmnslsngs. a Mst. Aninoasa. a Mst. Kiimnslsngslsî.

Valea Rea. Bsda din kare ese rîsl» Doamnei, Tindora, Msinfctasks, BoramslS, Ilisksls Leotiî, Valea, ^lirna, Malamorsl», Ilisksls Nenotslsi, Briitila, Miidimiorsls, Ilisksls Nenotslsi, Briitila,

Msntele Gronile, karele este în fagii ks Ffcgbrams mi din kare ksrge ana Bratea; msntele Valea Dealslsî, din kare se în sene nlaisls Dîmbovigeî, de snde ese ana Kîmns-Lsngslsî între dsoî insngî,* idems. ILerivoemtiî, din kare se varsii ana Dîmbovigeî din mingii Lsmle. a! Isî Balotai, Ilrin dsoî msngî aî komisslsi Otaresa şatslsî Rskiilg. ks; Xogets Kanreî. Tomamsls nels mare, Ilandenisls miks, idems. Iliatra Îs! Krais, Fsndsrile, IJerile, de snde nsrnede ana Dîmboyigei ; Msntele Kongiî, snde e drsmsls Banslsl; A satslsî Drago-, Msntele Fsndata; slovenii. Msntele Sekarele; mi msntele Sîntslia.

PAPTEA VI. EPOCA IV. CAPU V.

Aiiie se termini» jadeijala Manilielalsî, mi înnene jadegala Dămboviije!, delalokalS Dlmbovifa. iie se k!amă Marginea Domneaskă mi armează: ne la mantele la! Laîotă; ne la Slemne; ne la mantele Ma'jeaala; ne la Iletrele Albe; 1. iic la mantii Slemne! mi Kalmeî. mi ne la mantele Dadalaî: Ai'ie se koboara la Obîrmia Brătoialaî mi se sac în vărfala Kotekîala! nrin mijlokala Stringeî, din Slimna nomă în margi ne, mi armeazT» ne la Obîrmia Ialomiijeî. De la Slimna năni» în maryinea Kodoralaî: ne la Balele, mi ne dindosala Banegialaî. Airie se înkee jadenala Dîmboviţei, mi Pî*ahov«T. îmiene jadeţala Ilraxoveî; raroăiie mantele Bariegiala în ţeara mi xotarala armează ne daiiă Banegiala Slemne! la mantele Hlaialai. Illi earainî ne Slemnea mm* la Krane ne Ia Ilredcala, de ande cse ana Ilraxoveî mi se varsă în ţeara, mi anaTemimalaî ne karge snre Transilvania. Illi earamî Şlemna, ne la mantele Sasaiala. ne la mantele Ileatra; ’ mi earainî Slemna. ne la mantele Valea Neagra. iic la Sasala Ilaislsî nănă la Gebratiî. Sacueuii. Ai'je se termini» jadeţala Ilraxoveî mi înnene jadeţala Si»kaeniT, ne la nlaîala Teleajena, aride armează xotarala: Ala la! Rada B bi*ne la mantele Gvotimala în Slemna; kăneska. ala Mst. Mărgi ne la Bobal mare, ande se tae ana neni!. TeleajenalaT; 13 VOI. III.

194 ala VBtafalai Miklea. ala Stolnikalaî Skarlata.

ISTORIA DACIEI

ne Ia Bobala mika;

ne la Slemnea' în mantele Babemala; mi earBini Slemnea muntelui Aratoniî; mi în Slemnea mantelaî Teîgoîa; mi în Slemnea mantelaî Kal-Roma; mi în Slemnea VBeî Stenilor». ala Megiamilora. Din manijiî anemtia se adanB ana Baala laî Dans Fi zBalai mi se varsB în Transilvania. Xota lineska. rala armeazB Slemnea ne la karmBtaraKarala-IlBmîntalaî, ese în manii»; de akolo nrin Slemnea nBnB în mantele Tstarala. Iar de la mantele Tfctarala înnene Slemna din nela-lalta nlaîa ala arestai jadeTia, nBnB in karmBtara Krasei, mi în joss nBnB la yBrsBtara Krasei în Bbzb». Ana BazBalaî. Hli Iliatra Keei, de ande rBmînc ana BazBalaî în ijearB, ear xotarala armeazB nrin dealala Keiî nînB la desn^rgirea Nemijilora, ande se keanra Xerdaka, mi nînB la Isvorala Xerdaka, din josa de Iliska-maniia; mi nînB în ana Besnii, mi în josa nînB la xotarala BazBalaî, în ana Iliska-Romiî. ii uzau. Aine intra xotarala dinjadcjiala BazBaA Kindemtilora. Ibî mi trene ana Biska-Romiî ne Ia xotaraia SBkaenilora ne lîngB koasta mantelaî desnre jieara, mi de akolo se koboara nînB la isvorala TBmBinoialai ande se anemte ka B^rk^lijia. ArmeazB ne karsala namita Isvora ne danii mantela Karaialaî, karele ramîne în îieara. idema. De la desnBrrţirea Mantelaî Btbeska xotarala se sae nîn’B în vîrfa mi se koboara în altB anB kare se namemte Iliska. Ana Mogerbakara karele se denBrtea-

195

PABTEA VI. EPOCA IV. CAPU V.

ză malta nănă se koboare la Isvorala Gsrgialaî. Tfli de la ana Gargalaî tota ne acesta isvora nînii la karmătara mantelaî anestaîa, karele remîne tota în ijeară. Arie se terminii xotarala Transilvaniei mi îrniene xotarala ijereî Romiinemtî ka Moldova. Xotarala anesta înnene de la noalele idema. mantelaî Miniia. Acesta mante fiinda kă se abandonea ză de kătre Moldoveni, se însemnă xotara de kătre boerii îmbelora nărgî. De atee armează xotarala kătre Slemne ne vîrfala manijilora: Masa, a laî Dană Grămătika. Farala, IUi Mantiorala. De atee se înyene jadeijala RîmnikaRiiiinicii laî-Sărata. SAratu. De la mantele namita Mantiora, se desnarte ana Milkovalaî, kare merge ka xotara nînă la momia Vîrtemkoîa. De la Vîrtemkoîa remîne ana Milkovalai în ijeară mi se fane xotara manijala în kare karge ana Milkovalaî. Anesta manila trene nrin oramala Fokmaniî mi se dane ka xotara nănă la Măksinenî an de dă în Şireta. Ana Siretalaî se faiie xotara nînă ande înnene xotarala konrinsalaî Brăilei. Din rîala Siretalaî, ande se desnarte xotarala Moldovei mi ala ijereî Mantenesnî se înnene xotarala Brăilei. Ile marginea Siretalaî s’a făkata xo tara de la sine o movilă, mi din movilă nî nă la Ilalijivna s’a naşa nîatră. *

196

ISTORIA. DACIEI.

De akolo la Zadna snre noduls Badea s’a tokutu mo

vito ; mi de akolo în lunk-s, ne marginea Turluîuluî s’a hkb’tg movito, mi ne drumulu celu vekiu în lunk-& s’a nusu niatra; mi ne dinaintea od'ui lm Sar-Xai-Ali-TIelibi în katbl;> desnre sud» sa nusu niatra; mi ne drumulu Baldovineintiloru desnre rasuritu s’a nusu niatra; mi ne lokulu bi serici de* la Baldovinemţi, între d»oi stîlni de niatra s’a nus» mi alto niatra; mi de la Baldovinemtî snre sudu este o alto

movito. De aci mal naintc sunt alte trei movili, mi ne vîrfulu «nea din ele s’a nssg, niatra; mi ne movilele de la IJemenî unde se întinde drumulu între movili, este alto niatra; mi la odaia lui Sari-Suleîman» ne atoturl ku satu, este o niati’T> albî* veke, mi în fajjT, ku niatra aceea o movito, mi în satwlg Hutacil la mov.'to. unde se îngroaira turcii, este xotarîi vela»; mi ne la odaia Iul SuleîmanS-Aga unde este o niafra veke, în drentulu cî s’a tokutu movito ; mi ne la odaea Oeneiutî este o movito în vîrfulu lraria s’a nusu niatra; mi desnre nartea nordik% a Tasului unde era o niatra veke s’a rnat nusu una nour,; mi no koasta Amţii unde este mo vila Dutonu mi o niatra veke romie s’a, tokutu movito; ne movila Senatul desnre koasta Anuil, unde este o niatra alIyu veke, s’a tokutu anroane de ea movito. Tlli Bilimtea lui Stcrianu este tot» a rjerel Ronraneuiti; car la nod?1 mi ne lokulu insulei Iul Emir» este o mnvito leare st, kcarin» Le-minata; mi ne vîrfulu movilei este o nia tra mi la Iovaneli suntu trei mici movile ne vîrfuh; unea din ele s’a nusu niatra mi ariroane do aceea s’a mal tokutu una. Odaea Vizirului iruira la cinci Gorgan! este tutu ne nartea fiere! Romi,nemţi unde este xotaru vekiu, mi din aceste cinci movili una este rie la mijlokulu Kurzii Octoiî, mi ne movila Kaluluî s’a nusu niatra, toindu-se movila în dou* mi ramîinds jaimtate a Tar'iieî mi jsmitato a jjereî Bomsnemtl; movila din koasta satslaî Ksntors s’a nssS niatra; de akolo înainte merge riînT, la lokulu unde se keann> Nisinurile, sau Solin», iiim, la lokslS snde se kiamt OraTjT.niî; nni de^ akolo merge la sătuli; Boală sas . movila Boului, unde kiara

PARTEA VI. EPOCA IV. CAPb' V.

107

ne xotarsls gerei Rominemti a zidit» snitarsls Mixaîs Kantakszens o biserikai. De ani înainte se întinde xotarsls nînr, la marginea Dsniriî mi de la odaea lai Iasigi SslcîmanS nint la nstjsIs IJiganslsi, snde este o movili, ks kirbsnî; de ani nî- . ni la nsijslS Batoislsî snde este earinri o movila ks kirbsnî uii de akolo se întinde iarirnî nîm la movila Katîrslsî snde este alto movilii ks kirbsnî* mi se întinde înlti nîni în drsmsls Briile!, snde maî este o movili ks kirbsnî. De ani înkolo Dsnirea se fane xotavs gereî Rominemtî, kare dsni Xatixsmaismsls înmirini! merge kiar ne matka rîslsî neste kare tsrniî ns as voe ka si treaki; ne lingi aneste mi insslile kare ssnts în mijlqksl» Dsnirn, snele vin» în riartea n,ereî Rominemtî iar altele în nartea Tsrnieî, stonînite de Nazirsls. Kitre knir&tsls jsderjslsî Fokmanî otarsls merge ne la mornia mare în kare se konrinds mslte nsmiri a le mareJsî boers VistierslS MixaTs Kontakszenw. ialomiţa.

îJrmeazT, xotarsls ne marginea Dsivlriî ne la momiile srmitoare. Vlidoeniî. a Monastireî St. Ioans din Bsksremtî Fikieniî. a lsî Baiua Erii Dimitris. Ligeniî. a Monastireî Kisnoarele. a Britomanilors mi a Kindemtiloro. Bordoinaniî. a lsî Bans Kregslesks mi a Meyiariiganii. inilor». a Megiamilors. Ilisksls Ensre. a Monastireî Kolniî. Stelnika. a Monastireî Argeuio. Fstemtiî. a Monastireî Sinaea. Dsdemtiî. a Brînkoveanslsî. Timnsremtiî. a Monastireî Illsmbsita. Iliatra. a Monastireî Dealslsî. Brînzeniî. aî Eniskonieî Bszislsî mi aî Măriei IDikisemtiî. noneaski. a Monastireî Rads-Vodi. Xotarul».

198

ISTORIA DACIEI

Xiremborslg. Trînmamî. Kregenii sa« M'Bgyrenii Likiremtil. Kakamei. Ilfovulii. Gfck&gsiB. ^oki.nenitiî. V^r^mtiT. Kornfcgels. Kelesets. Stoinenii.. Snannovs. Tatinile. Tatiorile. IHtisbeiblb. rimele. Olteniga. Kristemtiî mi| Zmoleans. J BozoniblS. Katalîia. Kssnoarele.

a Bansls! KregBlesks. a Monastirei Radu-Vocta.

}

iiidem». a Monastirei Kt ld'&rsmaniî. a Monastirei Rads-Voda. a a a a

Monastirei TstslorS Sfingilorb. Monastirei Mixai-Vod^. Monastirei Viforîta. lbî Dbmitramkb Rosset.

a Monastirei Radb-Vod'n. a a a a a a

Monastirei Rads-Vodii mi Znagovs. Smstarblbî Mixai Kantakbzen. lsi. Konstantin Tfcbnianb. » Monastirei VT>k'Bremtî. lsi Kantakbzen. KantakbzinemtilorS.

a Monastirei St. Ilantelimonb. a Măriei Honeaskii. a Monastirei Kotronem. a Ssrdarblbî Obedeanb mi a lsi Dan Nona.

Krîngblb. Vlaşca. Fsndaea. Greaka. Valea Bărbi. Ilrsnts. Ilbenii. Ilietrele.

a Măriei Iloneaski. a Mitronolieî. a Monastirei Mislea. a lsi Enake Mextbngib. a lsi Rakovigfc. a Monastirei St. GG. a Monastirei Kotro'ienii. Ahe xotarslb' m&rEsemte momiile de ne raalblb Dsn'Briî, mi «rmeazii ne sskaţ» desmtrgindb m&nnintblb gcrei de înnrejmsirea Gibrgblbî.

PARTEA VI. EPOCA IV. CAPU V.

199

Dc Ia marginea Dsnasriî merge la satsls Branimtea, la satslS Dltsbei», mi la momia Illirbinemtî anroane de sns laka, de akolo în drsmslS Banslsî la zigaz», »nde este xotar» movila Xodivoîeî, kare se nsmemte a lsî Mixnea Vod'&; ne la matka nîrîslsl nîni în bălti mi iarinrî din bălti drentS în malsl» Dsniriî la gsra girliî Glavokslsî, snde este o movili nsmiti Xisarlik» anroane de biserika Glebonenilors, devale de via Vornikslsî la groana laks Ilîrvslsi; Ile din doss Branimteî, balta Bonilors, snde este mi sn» sat» romîneska; valea Sikseniî; Iletrois în drsmsl» Banslsî; Derevea Komovanilor», snde este niatri xotar»; kanalsls niînmelelor» mi earimî trei nietre în mir» ne momiile Kiliramilors l»î Stoean din Xodivoea. Xodivoaea a Sf. Moara Xodivoîeî în zigazsls 1»! Ginea. Ilantelemon. Uarainansl». Drsmsls ne merge la satsls Drigineniî nini la movila IJiganslsî snde este sat»l» Drigineniî. a Mst. RadsDe ani drents înainte la zalxanaoa NsVodi. kslsî; mi earimî ana Dsniriî este xotar» nini la zigazslS Tsrn»l»î, kare se nsmemte Ksless, mi este la kansls jsdeijslsî 01ts. Momiile ale kirora margini merg» nîni în Dsnire: a Mst. RadsRinenii jtota sn» xotarS. Ilaraînansls Vodi. Giitaniî. a D-eî Bilami. Teleormanu. A Stolnikslsî Bilineans, a Monastireî Iletromanii. Kotmana mi a Ilaxarmkslsî Nikolae. a Stolnikslsî George. Jsdeijiî. a lsî Ban» Fierisks. Iloamtii. a Monastireî Kotroneniî, Zimninea.

200

ISTORIA DAeilîî

Zimninea <51msleniî. Fîritînelile. Ssxaea. Viimoara.

ini Lisa. Sekarea. Hoâra. Tsraia.

a Banslsî Konstandin Krenslesk». a Ilaxar. Nikolake. a Monastireî Klokonov». a Stolnikslsî Ştefan ini a lsî Rads Gsliano. a Klsnerslsî Sliitineans. a Banslsî Konstantin Kregslesk». a Monastireî V'Bktrenitiî. OLTULtf.

Desnre kaniitsl» jsdeţslsî Olt», xotarsl» înnene din marginea Dsniiriî desniirţinds îmnrejmsirea K»leî de Hetatea de mEmînt»; de la Traian» rie sskat» trene ne anroane de o movil’B ne este ne marginea Troianslaî; de akolo mer ge la alte doii movili tot» ne marginea Troeanslsî mi iarEinî la a treia movilii tot» ne marginea Troianslaî, de snde merge ne drsmal» nsmits al Banslsî, drenta în sss» la ana nsmitii Xîrliia, mi se întinde nîntre vii nîn'B la biseririka ne era ne sn» sat» desfiinţat» al» gereî Romiinemti. Xotarala arrheazii ne Măgarii, nîntre viile Msnersenilora, din ltare jsiniitate riimîns la Ksla niijsmiitate în geara Romiineaskii. Se întinde de la Măgarii ne drsmal» VierilorS nînii la alţii miigsrii ini iariBiuî nîn'B la gsra Rusniskslsî, mi la Negsra de la Ganoiala-damman», tot» ne drsmal» Banslsî, întins» la marginea mouiieî lsî Ileklivariogls snre Ksla; eara momia remîne în nearii, riînii în ana Xîrliislsi la moara Beilikslaî. De la ana Xîrliislaî snre Danxre nînii la moara ITameî, ne este la satsla Iliska, mi tot» ne ana Xîrliislsî nisnE ande se varsi' în Olt»; de akolo tre ne dinkolo de rîsls Olt», din jos» de Romanaţî nînii Ia gîrla ne se desnarte.din Olt» ssb n»me de Oltiuiors, mii şe varsii în Daniire; iar dinjo.sS de Izlaz» se fane Daniirea xotar».

PARTEA VI. EPOCA IV. CAPÎJ V.

201

Uli ne nartea de din s»s» a anei DsRomanaţiî. (mirii, atîts a judeijslsî Romanagii kstS mi a judenslai Dolj!» mi Mexedinjjiî, nîn$ la Dotjiî. Mcedinţiî. semnul» se sa n»s» xotarS ne Ilaxna, în a* na Vodiija lîngoi Rsmava, se înkee xotarsl».

Despre chip ulii moştenirei şi alu Cărmuirei Domniloru.

CAPITULU I. Domnii gerei Rominesnî era» de sine stmînitorl mi astonomî. Dsni moartea lor» ei se înloksia» sas nrin drentsls mosnenirei sas nrin alegerea Boerilors; anestia mai tots-dasna vota» nentrs fiii mi rsdele mortsls: Domn», iar sne-orî nentrs snsls dintr’inmiî. Aneasti datini s’a srmats nini la înkinarea gerei kitre Iloarta otomani, ks toate ki adesea-orî neîngeleginds-se JBoeriî assnra nersoanii Domnslsî, fiemte-kare nartidi îmî alegea ne Domnsl» sis. Iloarta otomani în ama kazs întirea ne snsl8 din alenii kare îi venea mai bine la sokoteali; rindsîala aneasta s'a nizits nini la ansi» 1730, la nea întiis Domnie a lsi Konstantin Vodi MavrokordatS. Gsvernarea Domnilor» se finea tots-d’asna nrin konssltarea adsnireî boerilors firi de kare nini o desnosigisne generali mi însemnaţi ns se întrodsnea: Ordinele se da dsm xotirîrea mitronolitslsî mi a sfatslsi boerilors nelors mari, nrinnins karele se nreskriea în toate fermanile îrnniritenitî atits nentrs domnie noi, sas nentrs înoire de Do~

PABTEA VII. EPOCA IV. CAPU I.

203

mnie *) mi karc nsnea îndatorire Domuslsî de a lskra în armonie ks boeriî 2). Rangurile se da de ksţre Domni dsns alegerea boeriloru velorS mari la geî maî nobili mi maî demni nentru seviniurile kfctre natrie mi virtuţile nersonale; dar dunE domnia l»î Konstantin Vods Mavrokordatg în anulu 1739, institurjiunea boerismuluî s’a nrefukutg ku totulu din neea ne era.

1]. Dintre încenutg domnia sc da ne viaijE, dar mal terziS turcii ag statornicitg ka si se dea numai ne trer ani, dune kare si se skimbe s’ag se se înoeaskE. Mal terziS s’a nusg la kale ka Domnului se’I i se dea în fie kare anu întorire nrintr’ung fermang îmnErEteskg ce se numea Muxarelg. Din aceastE nestatornicie a nosijjiuneî Domnilorg ijeara ag suferitg fârte multg; forma din nsuntru a guvernului din timng în timng a luatg felurite nrcfacerl; cea dunE urare este refor ma lui Konstantin Vodx Mavrokordatg kare a skimbatg fajja tutulorg orxnduelilorg de mal narate. Multe din orxnduelele noi s’ag nrefekutg în memtemugirî de a face bani, mi argintulg s'ag fxkutg mijlokulg mi kuranxna nentru ori ce Iukrarc. Aceasta amezare notrivindu-SE ku nrinciniile stxnxnitorllorg, ag nEzit’o neanEratE mi urmamiî lui Kon stantin VodE Mavrokordatg; mi de atunci t<3 te domniile mi nEnE astEzI nu s’ag sokotitg de fcstS nimte organe de snekulnipune. 2]. Boer! se numîag [Vezi Kan. IV. din Tomulg I. alg acestei onere] to^I acel kare ag fostg mi suntu în dregEtoril; distikijiunea aceasta este totu atxtu de veke ka mi aceea a Domnilorg; Iar or&ndueala kare s’a amEzatg nentru îerarxiea lorg s’a încenutg de la domnia lui Radu VodE celg Mare în anulg 1482. Atunci dunE konsiliulg Ilatriarxulul de Ia Konstantinonole Nifong, s’a organisatg aceastE institujjiune dunsmodelulg statului imneriulul Bizanting din Konstantinonole, nre kumg se vede dunE numirile ce ag unele boeriî, nrekumg LogofEtg, Snxtarg, Korai8g mi altele. Rangurile de SErdarg rai AgE s’ag întrodusg mal tErzig de domnia lui Radu VodE mi suntg îmnrumutate de 1 a Turci, Asemenea rai rangulg de Xatmanu s’a luatg de la Ilolonî. Votulg boerilorg din vekirae av ea mare nutere la alegerea Domniloru; U6rta otomans nriimea mi întErea totu-d'auna no acela ce se alegea ku votulg în unamitate. Helg dunE urmE esemulu a foslg alegerea lui Konstanting VodE Mavrokordatg din 1730; dunE aceasta H6rta ml-a luatg drentulg de a rxndui domni Iepe întrebarea boeririlorg, mi în fermanulg kare se dE fie kEruI uog domng kunrinde ka lokuitorii sE’Ig rekunoaskE mi se i se sunue snre îmnlinirea îmnErxtemtilorg ordine nreskriindg mi Domnului ka se dea nrotekjjiunc boeri'

204.

ISTORIA DACIEI

IX.

Despre reformă sau. Reorgmiisare. KonstantiriS Vocfai Mavrokordatu în a doa domnie a sa a fckutu Reforma, sau a reorganizatu toate orinduelele ini datinile ijerei. Mai întoi eltf s’a konsultatu ku mitronolitsls ku eniskoniî mi ku boeriî neî mari; ne urm'E a adunatu ne arximandriijT mi egumeni mari mi mini, ne boeriî de starea a doa mazîlî ţ) mi ne neî-l-alnT, mi fukîndu Divanu, a desliingatu orinduelele vekî mi au am^zatu ku junsmîntu mi ku afurisenie altele nuoî, nrekumu se va snune mai nainte: a). A dcsfiinţatu dările tutuloru monastiriloru din ijeai’T>j onrindu mi milile ne anestea luau ririn Xrisoave Doranemtî de la vinii okno mi altele. A nmduitu afam de eguinenî mi eniţronî deosebii^ nentru m>zirca ku skumniitate a- amezfcrilo.ru ktitonnemti. Egumenii, dunfc ne adunau ve niturile monastiriloru ’2) kcltuiau din ele mai întfcîu nentru loiu mi raîeliloru mi să ra norteze desnre anei ne aru kuteza a nu se ssnsne. Fie kare boeru are funkţiune deosebită, mi toţi îmnreună sunt» konsiliarî mi ajutori Domuulsî; îu înnrejurărî grave Domnulu se konformă ku nărerile loru, nrekumu se vede din tonulu norunniloru mi alu xrisoveloru kare konrindu anume: „Ku îmnreună înţelegerea a boeriloru nomtriî mari mi minî.“ Aneuitî boerî mari au mi drentslu de a răsnunde în Divanu [sau Adunare] ldaru feră a fi întrebaţi mi a-mi da însumi nirerea. Domnulu are nutere de a deriărta ne «ri ne va voi din dregătorie Tar a omorî, a eksiîa sau a întemniţa boeriî neî mari nu ndte ferii mtirca îmnărăţieî mi feru firmanu. 1). Kuvăiitulu Mazilu este Turnesku, mi îuseranează boeru kare numai este în funkţiune; se numesku astăzi mazili mi kîarS stninenoţii unorS boerî, a kiirpra familie n’a mat ajuns» a se rădika la dregătorii boeremtî, nrekumu mai denarfce şe va lămuri. 2]. Monastirile anostea nriimeau mile dană xrisoavclc domnilor» ne le în fiinţase de la vsmile mari mi mini, de la viiiărituls Domne sku, o kătime de bolovani de sare de la okne, rai alte venituri ku kariî egume nit în denlineaS trebuinţele monastiriloru. Domnii' ne as venit»' dună tiran» au nusS biruri grele ne averile monastiriloru; ku t6te anestea

PARTEA VII. EPOCA IV. CAPÎJ II-

205

trerţsinnele raonasţiremtî ear restsls nrin mtirea Doinn»l«î se da în felsrite faceri de bine, dsnt glăsuirea tcstamentelorS Ktitomemtî. *) El» a desfiinnat» mi darea nreoşilorS 2) nreskriindS ka st. ns se mal fakT. nreon,! neînvanjam, nentrs kare a mi înfiinţată skolî snejjiale 3). b). AS desfiinţat» darea kare era ne boerî.4) mi a» foksts alegere mii îmirarţeali, n»mind»î ne »nî întîî, ne al ţii al» doilea mi ne fii lor» neamsrî 5). ele totS nriimeaS milele randsite nrin xrisâve. La au «ÎS 1734 Grigore Vodx Gika a simţit» nreţalS vimilorS, dani aneea snor» monastirî le-a» feeat» ko tot «ÎS milele iar altora le-a adiogat» înoinda-le xrisovelc. Asemenea a amuzată mi milele viiiirital»!, Iran! dani vckile xris6ve se l«a daol bani no vadra Iar Konstantin» Vodi Mavrokordal» 1’aS kreskatS nanii la 4 mi 5 bani. AstS-fel» monastirile ne dama xrisâve avea» a nriimi viiiiritS, nriimea» nsmaî ncl daol bani, iar ncî trei adiogiţî întră în lramara Domn»l«î. Milele ne le aveaS de la okne Ie nriimeaS nsmaî monastirile anelea ne avea» xrisâve înoite. Konstantin» Vodi MavrokordatS, vi zam dS ki monastirile din kaasa dirilora Icizasera în datorii, nrin re forma sa a aurazatS ka de dirî Si fie skstite, Iar milele dani xrisâve si ns le mal kanete în kitS hiuî Si ea liinî si dea. Atannî cgamenil fikinds strigare ki Ii s’aS Iaat» venitarile, ela a amizat» enitronî îngrijitori ncntra kiatarea momiilor», a viilor», a ţiganilor» mi a altorS averi nrekam» mal nainte se va însemna. 1]. Snele din monastirls’a ziditS dc kitre Domni mi s'a» înzestratS k» averi mi k» alte venituri; Iar altele s’a» zidit» de kitre boerî mi s’a» înzestrat» asemenea. Darii testamentele deosebirilor» fondatori, anele sânt» amezate ka kinoviî ka mal malţî kilagirî, altele ka skifarî, allele ka orfano-trofiî rai altele ka Si mirite fete sxrane; Iar anele înkiuatc Ia monastirile din ueara tarneaski mal înteîa îmi înkinaeska trebuinţele lor», ală doilea îmi nlxtesk» dirile mi ala treilea din nrisosă da» milele orand»ite dani testamentele lditorilora. Asfezî însi aneste monastirî a» înnetala de a milai ne siranî mi de a nizi randaelele ktitorilor» fiind» ki kilagiriî a» aratat» ki monastirile aa irazata în datorii; kaasa însi este likomia ini abasarile nekontcnite a-le kilagiriloi-a. 2], Aneastx Icgîaire ano-orî s’a HizitS, Iar allc-orî s'a desfiinţată. 3]. Asfezî skâlele namaî eksisfe, mi nreoţî se faka dama! din ânienincînviţaţl.

4.) Aneasta a kontribait» la retragerea boerilora din mirările omtireî. 5). Anest» Domn» a deosebit» de stranenoţiî boeviloru dc starea îrifeîa mi

206

ISTOBIA DACIEI

c). A desfiinţat» venitsrile nriimea» ka dar» boeriî mi kskoanile, r&nd»ind» fiemte ksria leafă, notrivită k» venitsl» de kare s’a linsit»; ne lăngă acestea a r&ndsit» mi lefi boerilor» ho n» avea» dregătorii. *) d). A rădikats de la kănitani nsterea mi stănînirea ne avea de neste jsdeţele din ţeară, mi în loksl» lor» a rănd»it# isnravninl dintre boerii nobili nentr» fie kare jsdeţ», ks lefi din visterie notrivit» ks demnitatea lor» 2). e). A n»mit» ne strănenoţii boerilor» mazili3) orînd»a doua mi a făkut# din ei o a treia klasă numite neamuri adikă 6meni koborîtorî din nobili. Aneratia nrekumu mi raazîliî, desnre kare se va vorbi mal nainte, au rămas# skutiţ! de Vinăritu mi Dij mărit#, nlătindu numai OeritulS. 1]. Ancaste legiuire mi se nare înţeleante mi iraitabite. Ea s’a konscrvat# nănă în zilele Iui Konstantin# Vodă Insilant#, dar de la okunaţisnea de mese ani a Rumilor# [1806—1812] a înncnut# a nu se rcsnekta; în kttu astezî nrea nuţine nersdne nriimesk# lefi mi skutelnini, ne kănd# mai înainte multe văduve rai boeri, fără fsnkţiunî nriimea# lefi lunare, skutelninî mi daruri la Ilamte mi Ia anul# no# dună karakterulu mi rangul# lor#, nentru ka Să’m! ikonomiseaskă greutăţile kasel. 2]. Kănitanii ne! mai mari din învekime erau judekător! judeţelor#, atetu de dinkoane kăt# rai de dinkolo de Olt#. ^Tei mai mari kanitani era ne! do la Fokmani rai Herneţî. Helu de la Fokmani avea rai jumăta te tuiu [stindard# ku o kddă de kal#] karele mi astezî esiste ku nu mele în ordinul# Kaniteniei de Fokmani, sub nume de Bunîuk#, numindu-se mi ne! de sub dănsul# bunîukamî. Toii! Kanitani! în genere aveau mare nutere în nartea militară mi administrativă. Dună desfiin ţarea lor# s’a# rănduitS ne lăngă isnravninî mai mulţi kanitanî mini ka kăte nuţin! slujitori, sub autoritatea Snătariului nelu! mare, nentru naza de soţi, nentru servinîul# de kurierî, nentru adunarea dărilor# m* alte csckuţiuni, dună ordinile unravninilor#. 3]. înainte de Reformă toţi boeri! ne nu era# în funkţiune se numeaa ma zili. Konstantin# Vodă Mavrokordat# au făkut# o distinkţiune; ne boerii mari kare erau în funkţiune l-a numita Veliţi, iar ne ane! ne erau fără fsnkţianc î-a numit# Biv-velu, adikă forat! boeri mari; neane! ne erau numai koborîtorî din neam# de boeri kare nu fuseseră nini de kum# în dregătorii î-a numit# mazîlî. Atetu anemtia kăt# ini ane! ne se numea# neamuri erau datori să lukreze Ia nroYisionarea nelor# tTebuinnîoase în timn# de resboîu.

PABTEA Vil. EPOCA IV. CArÎJ U.

207

ind» ka se rtmîe nessntragî de dijmtrit» mi vintritb', 85nsindsî numai la dare de natrs ori ne an». f). Brasla logofeţilor» de visterie, kare nudea» afa ra ne la sate a skimbat’o ks ancea a mazililor»; asemenea mi ne aneea a logofeţilor» de divan» *) mi alte brasle mai mini. 1]. Logofeijieî de Divan» se fenca» dane ereditatea familiei, înainte de Re forma eî servea»' la Divan» ne rendg fora si dea dijmeritg mi vineritg; de atannî înse s'ag sanasg mi eî la darea aneasta. Mazilii mi Kanitaniî s'a» fekatg brcaslo noi, inventate dane Re forme. Kanitaniî, kare ai> fostS dcnertaijî din Kanitaniî, s’ag fekatg mi eî alte breaslc. Negsijetoriî din Bskareiniî era» breasta veke: aneasta maî ne ar me s’a meritg nene la 24 ssb an» staroste karelc o renresinta. Komnaniile Kraîoveî, adike komnania mare mi mike konsista din negsijetoriî de neste Oltg. Aneste din timnslg domniei nemjjilor» s’ag nsmitg komnaniî, avendg xrisdve domnemtî mi nrivilegîarî deosebite de a le nelors-l-alnî negarjetorî. Anemtia aveag în fie-kare jsdeijg kete-o komnanie deosebite mi îmi armag komcrnîala lorg. Negsijetoriî fagarî de neste Dsnero în ijeara Romeneaske, sentg o alta breasle în felsl» komnanieî, mi se nsmeskg Amasn,î-Keîslil, sa’g loksitorî de Albania. Braraoveniî, adike lok»itoriI din Bramovg ne a» nreveliî mi vil în jjeara Romeneaske formeaze o breasle deosebita k» nrivcligî»rî, figsrendg între eî nii aljţî Bramovenî mal minî, kare dane tiran» s’ag amezatg k» tot»lg în jjeara Romeneaske. R»ntamiî, sânt» breasle vekîe, kare diferă deţeram nentr» ancea ke nleteskg darea d’a drentalg Ia Visterie. AIcniiî, sânt» o breasle maî nose fekste ssb domnia lsî Grigorc Vode Gika, kare înse astazî s’ag asimilat»' ks klasa Rantamilorg. Kaloeniî, santg doe sate leksite de Bslgarî, venijjî de neste Dsnere în jadejjslg IalomijjiT, mi sansmî la dare deosebite. Armeniî, ssntg alta breasle ssb an staroste ne’! renresinta. Evreii, asemenea. Tojjî anemtia se nemeag Breasle ml aveag nrivelegîarî deosebite: Bniî din el îmî nredag darea la Visterie, îar aljjiî, nrekamg Komnanimtil, Armeniî mi Evreii, la kemara domneaske. în nele din srme »ninda-se Vistcria ka kemara, t6te brcaslele auestea îmî nleteskg darea Ia Visterie, mi namaî starosti lor» se nameskg de ketre Kemeramalg nelg mare.

208

ISTORIA DACIEI

g). El» a red»ss nsm'Er» Slujitorilora, Şrrbt'Ereilqr», Armii-, meilor», Arirozilor» ini al» Iuoglanilor» (guarzi de korn» aî Dom nilor») dînd» la dare ne tqrjî aiieî ne s’a» desfiinijatg l). Ase menea a îmmnjinat» mi sbjitoril de la k'&nitiiniile de afans. 1J. 4ci mal alcuiî ostamî din vekime era» dorobanţii. Fiii auestora raomtenind» totu-dJauna de la nEriniţii lor» virtutea rBsboinikoi, era» ama zikamd» Eniuerii sa» Ilretorieanii guardienî aî lierei Roinsneniti. Rea raaî mare narte era infanterie ini artilerie. Dar fiind» ton adcsea-orl ei se revoltai, uuideau boieri, nreda» monastiri mi foueau miî de esues»rl în jicarii, Konstantinw Vodi, K^rnu Basarabg, a înuenutu a înmu lţi na numm-ul» lorg: el» îi nasese s«b komanda Agi, îar t»n»rile le-au nusu sub Armamulu uel» mare. MurbanS Vodai Kautakuzino în anul» 1688 maî ku totul» a desfokutu omtirea aueasta mi nuiţinî kiiţî raaî mnisese dintre eî s’au îmnm-iţitu nsntre alte nete de ostamî, nrekumu Talniî mi Kazaniî kare s’a» nusu’sub komaiţda Agil. Din învekirae era înkoi un» fel» de ostamî kare se numea Romii de jţearoi, sub. komanda ITaxarnikuIuî ueluî marc; dar de la domnia lui Konstantiu» Vods Br&nkoveanu s’ag dcsfiinnalS. Omtirea kdmnus:& de streini se numea Seimeni [kuvtnt» ţuruesku] era sub komanda luî Bamu-Bulubamu, karele era suilusu Saltarului ncluî mare. Lefegiî, era sub komanda unui kanitan» deosebit» ;• îar Lefegii Sm&ttrieî, era» sub neaumulu Snoitaruluî. SEraţen mi Skutelniniî, erag kavalcriaBukoremtiloru, subkanitanî deosebiţii, sunumî Snidarului ueluî mare; dar mi anemtia sa» desfiin ţat» toţi. V-EnEtoru, era» sub kanitanii lor», sunumî Agii. Kazaaif, erau sub Ilolkovnikul» mi se numea» nedestramî; anemtia era» tot» sub Aga karele avea mi k^Im-eţi dintre dmimiî. Linkaniî mi K^lBramiî, kare erau toiţî kfchri, se aflau sub IIostelnikulg uelg raaie. Ilumkamiî, kare îr&zeau numkmia, iui Tunarii, erau sub Armamulu uelu mare. Auroziî sau îmnlinitorî datoriilor» mi umieriî Divanului, erau sub Vi>tafulu mi ueaumulu de Aiîrozî, sunumî ITostelnikolur ueluî mare. Inoglaniî, numiţi în limba ţereî Koniî de kass, erau guardieniî nersonali aî Domnului; auemlia nurtaS mi Stindardul» Domnesku, ne kare era marka iţereî ku Sfinţii! Konstantinu mi Elena ne o narte, mi ne de alta Vulturul» ku Krunea îu uîoku: aueuitianurtau mi suliţe ku fiamurc mini în dous kulorî; nortulu loru era noloncsu; eî nurtau mi kuku re [tolbe] ku .săgeţii ne lungii suliţile în kare erau flamurile.

209

PARTEA Y1I. EPOCA IV. CATU II.

h). ITe Siratereiî, Vistereiî, Romii, IJfcX'&rniqeiî, IIostelnineiî, Vizitei, KomimeT, nifttrareT, mi alijii subalterni ai T6te onitirile acestea eraS neretribaite. S«b Mirnea Vodi nela bihinS însi fie-kare rrriimea leite do! bani romi! ne zi mi norjjianc 'de karne mi milaîa de meîa, la Ilamtî o manta de nostavS lemeaski mi o kiviri ne kanS, Tar neaî-l-alte îmbrikimintc m'o finea fie-kare de la sine. Ssb Mateîs Vodi BasarabS leafa lorS s’a arkata mm la ontS bani ne zi. Anei ne aS mal remasS dani reforma lai KonstantinS Vo di MavrokordatS nriimeaS ninila anS timnS kitetreîleî ne lam leafo, noriiianele de mîne mi de karne, mi nostavalS; dar maî tirziStdte anestea s’aS ridikatS, In kitS astizi na namaî ki na li se di nimika dar înki li se ea kite ne-va nentr» ka si fie liberi mi ncsanirarjî de dirî. Omtirea regalaţi desnre kare s’a vorbitS ma! sasa, komnanea ana kornS neste 30 mii' dmeniî mi aname: 10.000. Dorobanjjî nedestri, sab KinitanalS de Dorobanijî. 2000. Tain! } nedestri sab Agi. 2000. Kazanî 2000. Seimeni sab BamS-Balabama Smtirieî. 5000. Romi! sab UaxamikalS nelS mare. 1000. Lefegii sab kinitanalS de Lefegii ala Smtirieî. 500. idem sab îeasmalS Visterieî. 500. Sirijjeî 500. Skatelninl., sab Kinitaniî Smtirieî, kilirî. 500. Vinitorî nedestri | sab Aga. 500. idema kilirî. 2000. Kazanî nedestri mi kilirî ka ana IlolkovnikS sab Aga. 1000. Linkanî. » 1000. Kiliramî. } kilirî sab IlostelnikaJS nela mare. 5000. ITamkamî | sab ArmamalS nelS mare. 5000. Tanarî 500. Anrozî ka an VitafS mi an HeaamS, sab Ilostelnikală nelS mare. 500. Koniî de kasi sab ana deosebita Vitala. 30,500. Aneaste omtirc ane-orî se înmalijea, altc-orî se îransjjina, dani voinija DomuilorS, dani îmnrejanrî, mi daninaterea jjereî. Afari dcaneasta, eraS mi alte maî mini kornarî ostimemtî, sanase namaî Ia Boerî ka rangarl ka gSarzî al lora, kare laaS armele în timna de resboîa. Mai era o omtire de 18,000 dmenl sab 18 Kinitanî ne lxkaeaS nrin jadejje, kare na nriimeaS leafi, ni eraS skatiijî de dirî nentra ka si îea armele în timnS de resboîa. Anestia se nameaS Kazanî Martalogl mi Kazanî Katarogî, kare adese orî s’a ilastratS în resboale ka eneminiî jjerei. Nikolae Vodi MavrokordatS la analS 1716 a desfiin-

VOL. III•

210

ISTORIA. DACIEI

dregitoriilors ks a^elamS n«me, de kare era§ foare mslgjf nrin sate, îa nssS Iu dare ,). • i). Ile gsranil kari era robi 2) aî boerilors mi aî monastirilors ia ssnssS ne toiji la dare generali, dînds în lokblu lors drentb desnigsbire kîte «n« numiră de skstelninî 3). jjatS nea maî mare narte din omtirea aneasfa [kare nins atunnea ram^sese ma! jumătate;] îar fiîulg seS Konstanting Mavrokordatg a desfiinjjat'o maî ku totulg, lissndg numai nujiinî omeni, mi aneîa nearmajjî, nentru servinîurilo administrative, nrckumu se va snune maî înnainte. 1]. Boeriî de starea întoîS mi a doua aveag o mulţime de servitori, kari nurtag numele du ni, rangulg lorg: Ane! kare se aflau sub Snstaruîg se numeau sm&tere!; net ne era sub Vistierulu vistemincî, ne! de sub Ilostelniku nostelninoî, mi nrin urmare nixiirnine!, komisel, m^trareî, nitureî [saS vizitii] mi altele. Erau sate întreg! de anemtia, kare în timnu de nane erag ncsuniiraii! de or! ne disr!, Iar în timnu de resboîu luau armele. Nikolac MavrokordatS mi ku fiîulg seS KonstaitinS î-aS desfiinjiatu ku totulg, k&sindS numai kimî-va Solitarului mi Agi nentru serviuîulg din Bukuremtî. 2]. Din învekime unii din îjurau! aveag nronrietejiile lorg, se numeag Megiamî mi Momnenf, liber! de atimarea boeriloru. Al ni! earS liber! tiira sii albi momio, mi se numeau Klskamf, nruziindg ne momiile boerilorS mi ale nr&nistirilorg; iar ne! ma! mulji! erau sklav! mi se nu- ■ meag venin!, (în starea iloijiloru din Lanedemonia.] Ane! liber! mi momneniî nfc&tca dirilo nele ma! grele; iar sklavi! sau veninil nliiteau o dare maî mikx fiindg sub amnrarca stuişnilorg lorg, kare aveag nutere absoluţii de aî vinde îmnreuni ku satele sag în familii desn^rjjindg ne nirinii! de koniî mi ne koni! dintre sine. Konstanting VodE Mavrokordatg în domnia sa nea din teîu ag nusg la birS mi ne venin! do o notrivE ku momnonii, ku klEkarai! mi ku slujitori! ne’! desfiintjase; îar în a doua domnie ktndu a fskutu Reforma i-a liberatg ne toii! ku voîe mi fEra de voîea boeriloru bssEndg în lokulg lorg ka desnEgubire kEte kEijî-va skutelninî, în analogia robilorg ne li s’ag lsatg. De atunne cranii ag remasu numai în dogii klase, Momnen! mi KIekarnî; momneni! mezEndg no ntmmtulg lorg de nronrietate fura st fie sunumî la servinîulu nimuluî, Iar klxkamii, meziindg ne momiile bocrilorg a mEnEstirilorg, dEndg dijmii din tote semEnxturile mi altele mi lukrandg 12 zile de klaki, la ara,tura, la senere, nrainilE, nrekumg so va snune înainte ma! nre largu. 3]. Skutolniniî nu erag milii domneaskx, ni desnEgubire ne s’a fskutg nrin Remorm-u, nelorg no aveag robî. Anestia erag fiira dare kstro Stat# mi munncag sau nlEtoau BtensnilorS lorg kiitc-neva duna tokmealE.

PAHTBA VII.

211

KPOCA IV. CAPU II.

j). A desfiinijats (tarile ce era» 6»b n»me de vadcsritg, nogon'brit», neceijile, nlokonsis mi altele. k). A aniezrit» kafic kare i^&ran» sî dea kîte 10 lei ne an» în natrs termene, adîkT» kîte doi lei mi 60 bani la iîe kare sfertS, (trib»nie) mi din zece oameni sn»l» b-l dea kîte cinci lei ne an». Atsnce takknd» katagrafie a gtsit» 147 mii b^rbaijî kare s’as amuzat» la darea generata, afan> de Bresle. l). A snorit» venitsrile tesa»r»lsi Domnesks, «ad^ogind» la nlata oeritelsl kîte 16 bani, la vin'i>rit» kîte mase bani de vadri, la dijmT>rit» kiite 33 bani de steni midenork»; vă mile le’a tasat» dsns amezarea lsî Grigore Vodii Gika; nreijsl» soire! de la Okne l*a merita k» iirman» îmniirttesk», vînzîndase kfcte ISO bani s»ta de oka, mi ast» fel» a sta tornicit vonitel» ijereî dsiiT» vek!»l» obicei. Ka Domn» astonom» mi indenendents de Kan»-kexaealile sale, el» a anitf; venit»l» k^mirii (kaseta sa nrivata) k» venitei» Visterii, takînd» o singsni kasii din kare se ntatea tribstsl» kistre îmuiir&ijie, keltaelile k» magnaţii IlorJjiî, darsrile ce se trimitea la Ilami, keltaelile kadiilor» d»n’Ji margine, lefilcj milele mi alte keltaelî, iar rcstal» r&mînea în folossl» se». Ks kinsl» acesta, Tjeara intrase de o kam data în banii orBnd»eata, mi din zi în zi tac ea urogrese de snorire, kxcî venea loksitori de ne3te, Dan-tre din Transilvania mi din Un garia, de îmslijea namirul» îmnonoriirei. Asemenea skatelnict s’ag datS mi miiniistirilorS ini kokduelor» vxdave ini fiilor» do boerî, kari ns era» în fankjjianî. Domnit ce armatS dsnt Mavrokordat» a» resnektat» orimdseala skatelnicilorS dar din timn» în timn§ s’aî» îmnsjpnat» din n»miiry]» nreskris» do : Reformai; k» tdte acestea mi na>nii asta>zî eî cksista; »nil nliitesk» o asinii de bani la stenamiî lor» în dosii termene a le anslat; alipi fale» diverse servicîarî danii kamg se învoeskS, nrckamS acel ce adska an» 6re-kare namiirg de kar& de lemne se nameskS Dsrvarî, acel co adaks 6 sstii de raci ne siiiiti>maiuai Roikarî, mi nriu armare Ilcskarî, Stanarî, ViikarT, Morari, Ilogonart, Vieri mi «altele. Msljit din aceştia santS noslajnicî, neste n»miirsl& skstclniciloiS, nli>tînda la stonxnil lor» ki>tc o dare anaali» la Sfenta Gcorgc mi la Sf. Dumitra fcn> st scrvcaskii, BaS servind» f&rai soi nliiteasks.

212

ISTORIA DACIF.I

Mixaiu-Vode Rakovige, vezendu fericirea anenitii geri, adeogi darea îmneregiei mi nemkombrile ketre oamenii in fluenţi din Konstantinonole, mi kanete Domnia. Atunne viindu în ţeara Romeneaske, a adeogit» dările în kîtS ţeraniî au înnenutu a fugi iaremi neste xotarS saS a se amesteka într’o konfuziune generali.. Anesta a skosu în ţeare earemi Velsăiritulu, adike da rea ne vitele mari. Dar nemulţumirea ţereî ajungend» la ILoarte, mi renduinduse earemi Konstatinu Vode Mavrokordat», acesta au nerkatu toate kiuurile ka se îndrcnte lukrurile, dar ’i-a stătu ku nenutinţe; kwi lekuitorii sneimîntagi de mulţimea deriloru fugisere în toate nT.rn.ile, în ketu dune katagrafia iie s’a fekufâ în anulu 1745 numerulu lorS abias’a Atunne a fostu sili tu mi elu se urmeze suitu la 70 inii. sistemul» lui Mixai Vode Rakoviţe.

CAPITULU III-

Căderea. Dune numita Reforme, kend Domnii au innetatS de a se mal fane dune alegere mi s’a desfiinţaţi» vekii ostamî mi boerî aî ţereî kari anerau natria ku zelu de rele mi strîmbeteţî, ţeara Romeneaske a kezutu în mare tikelomie mi nevoe, kenî ninî din afare nu avea vre o nrotekţiune sau ajutor», ninî din nesntru vre-o nutere sau anerare. Iloarta Otomane lesase în adeveru Domniloru oare kare nrivilegîurî; nu se amesteka feţimu mi direktu în administraţiunea interioare; ku aneaste nolitike ea nu voea ninî nc Romeni se’î atinge, ni ni ne venini lor» se’i nemulţuraeaske; ni ku kuventulu de drentate mi ku numele de nrotektoare a nonoruluî, îmi fenea toate voile.nrin deasa skimbanrovenitu din re a Domniloru. Aneasta mai ku seame kauza lui Kostantin» Vode Mavrokordatu, karele ku toate ke amezase oare kare bune orendueli în Domnia sa nea din teîu, a fekutu înse mai mult» reu gereî de ketu togi nei

PAItTKA VII. EPOCA IV. CAPO III.

213

lalrjî Domni; ktcî la relile 'iele nrofunde mi învekite a le îjereî elu n’a întrebuinţat» de kît» nimte naliative mîngîitoare. xIelu întti» rt» ce a ftkutu a fost» desfiinţarea omtireî ntmîutemtî, kare înccntndu-se de tattlu seu Nikolae Mavrokordatg, s’a îndenlinit» de el», mi astu-fell» nu numai kt a îndenlinit» skonulu Turciei, ltsînd» ţeara în diskreijiunea sa, dar a deskisu kalea tululoru Turcilor» vecini de neste Duntre ka st fakt tot» felul» de ekcesurî mi suntrtrî ltkuitoriloru din ţeara Romtneaskt. Iltnt la rtsbolulu al» doile al» îmntrtteseî Ekaterine! II, inemiciî de neste Duntre ftcea» neîncetate ntvtliri fora» de nici o frikt sa» kuvtntu, nentr» ka st kanete k» nuterea daruri de la Domn», sau ka st se îmbogtţeaskt din snoliile blegilor» Romînî. Ntvtlirea lui IlasYantoglu, mi a le altora desnre kari s’a vorbit» în bio grafia Domnilor» ţereî Romtnemti, a fost» konsekuinţa funestt a desarmtriî bravilor» ostarni kari antra ţeara. Al» doilea rt» ce a ftkutu ţereî a fost» kremterea tri butului kttit îmntrtţie. Konstantin» Vodt Mavrokordat», în lok» st fi sttruitu a reduce suma ce se lua în kontravekiloru tratate mi Xatemerifurî, îndatt ce a vtzut» kt riva lii seî îmbla st kanete Domnia, a ktutatu st se înttreaskt în nosigiunea sa, adtogtndu înkt o mie de nungî de bani la tributul» anual» kttre Iloarta Otomant. Aceastt fantt nenrekugetatt a kufundatu nu numai ijeara într’un» xaos» de tiktlomil; dar mi însumi Domnului, î-a fost» fatalt mi kaust de neBoe mi ktdere; ktcî adtogirea tributului la încenutsl» fie ktriî Domnii a servit» nentru Turci ka kaust bine kuvtntatt snre a skimba ne Domni kît» mal des» mi ftrt de kuvtntu, nentru ka st noatt lua kttS mal des» suma de una mie nungî de bani; mi astu-fell» obiceiul» la Ilortt s’a» ftkutu lege, în ktt» ftrt suma arttatt nici un» Domn» nu nutea ktntta Domnia, Mtsura aceasta a fost» îndoit», fatalt, ktcî mi ijeara s’a îmnovtrat» ku keltuelî nesuferite, mi demnitatea Domnilor» s’a ftkutu nult: s’a» nus» dtrî nemtsurate ne klasa lukrttoriloru de ntmtntu, înktt» au ajuns» în cea mal mare tiktlomie, mi ktndu se sukceda unu

214

ISTORIA DACIEI.

Dorana (tarile se înnrosnoita» mi se adT>ogeaa dsirc gastal» mi voinija Domnalaî. E de mirare ki> nici ana Domna n’a voit» sii îugeleag’B resaltatile arestai nenorocita obicei» nentra ka sii cerce ala desfiinţa. Daki» dările s’ara fi amuzata ne nrodaktele n'Bm'&ntslai iar na ne kanste, vederata e ki la grestegile gereî ară fi laata narte iiii bogatala îmnreama ka siirakala; mi ittance însămi Otomanii kare snekata ka nrodaktele serei ar» fi kontribait» la greatatea d^rilora kare se cereaă. Toate lamea aste-zi mtie k'B darea indirekte ne nro daktele niinr&ntalsi, ksndS na trece nr&sarile drentalaî, înteremte aktivitatea, îmalnemte nrodaktele, kontribae la snorirea nonoralaî mi la îmalsirea vitelora, stimaleaz'R meseriile mi komerciala, mi în tot» kinal ds mimkarc sniritalaî omeneska; din kontra darea ne kana, anlikate'din snirita desnotika, STir&cemte ka totala ne takaitorT, naralizeaz'B agrikaltsra, tanssemte miîmnedik^ meseriile, tîmnemte sniritala mi adace toate malsimea relelora, kare faka viktime kiar ne gavernele cele mai konmtiincoase.

CA.PITULTJ IV-

Despre Tribufu. Tribatala katre înalta Hoarte manii la 1769 se da în kinala armator»: 500 lei saa 3000 bani Romii (Moned'B kare ambla kîte 6 la le») s’a data în timnala lai Mircea Vodii cela bfctrîn» karele înkinase seara la Otomani în anala 1393. 40,000 lei saă zece mii de galbeni (kîte 4 lei galbena) s’a data de Laiota Vod* în anala 1460 kîndă de a doaa oara s’a înkinat» seara. 125.000 lei s’a adăogită de Matei Vod-a Basaraba, kiind» s’a îmmakata ka Tarcii în anala 1640. 50.000 a mai adiiogai Kostantina Vodi> Brînkoveana la 1701.

IMJVTKA VII. EPOCA IV. CAPÎJ IV.

216

100.000 leî a raaî adiiogat» Konstantin Vodoi Mavrokordats kfcnds a lsats nele ninni jsdege de neste OltS de la Nemgî la ansi» 1739. 500.000 leî a raaî ad^ogat» tot» anestS DoranS s»b nsme de Geaige, adiks dar îmn'Lratslsî în ansi» 1761. 125.000 leî tot» acesta s»b nsme de Geaige Vizindsî. 2000 leî a maî ad'Bogats IlItefanS Vodfc Rakovigii în ansi» 1764 nentrs minte insslo ne i sas dat» în drentslS Silistreî ne Dsnîre. 32,500 s’a maî ad-sogată tot» de anost» DomnS s»b nsme de EQokon», sa» dar de Baerams. 25.000 leî a maî adsogat» Skarlats Vods Gika kxnd^ a lsats ssb st'&n'&nirea sa Odaea Vizirslsî. (Vezi biografia anestsî Domn» la Tom»l» II). Ast-felî» tribstsl» gereî de la ssraa de 500 leî ajsnse noimi la 1,000,000. nani la a treea domnie a l»î MixaîVodoi Ssgs. Anesta fsginds în Transilvania dsnii eveni mentele ksnoskste de at»nnea, boeriî emigragî îmnresnii k» Mitronolit»l« Dositei mi ks eniskonii as £&kst§ Arzmagzars k'Btre Iloarta Otomana, tongsindsse de miseriile gereî mi arBtTmd» nenstinga de a maî rssnsnde o ssmB afc&t» de essorbitante. Atsnn6 Ssltansl» Selims dete sns Xati-Xsmaîsns (în an»l» 1803) nrin kare xoterî ka geara RoniBneaskB, se dea ne an» n»maî 619 nsngî tribatS, 180 nsngî edigie mi 80 nsngî rikiabia *), mi ne laragE aneasta întEri nrivilegîsrile mi skstingele gerei ksnrinse în firmanele de maî nainte, kare se vor arasta la loksls lor».

1). în totslS 897 nsngî, saS 439,600 leî, sokotits kxtc 500 leî nsnga.

216

ISTORIA DAD1KÎ

CAPITULU V.

ADUNAREA VECHILORU HATIHUMAIUNURI. Hati-huimuurmlu Iui Sultanii Baiazctu I llderimu clin amilii 1393 dupe Christu. Memleketslg (rjeara) Rormsnesks karele aksma s’a s5nsss neînvinss nstereî nostrc, ’ls amezi>mb nrin înalta nostrs milostivire ka st> se guverneze dsirâ legile sale nronrii, mi Eflak-Voevodasi (Domnsls) soi aîb'B denlin^ nstere ka ss fakii rasbois veninilors se!, sag se înkee nane ksndS va voi; mi nrin «rmare st> aîbii drents de viajjTi mi de morte assnra ssnsmilorg seî. Kremtinii kari, diras ne ar nriimi legea lsi Moamets, ar trene îarBmî din ginstsrile ndstre în ijeara Romţneasks mi ar îmbrfcijima îaramî kiistianisroslo, ns vor nstea fi srmtrigî sag BKnsragi. Kiigî din Romani ar trene în vre-o narte din Tjinstsrile ndstre rxentrs trebbinjjî nartikbl are, vor fi nessn'Eraijî de xaranîs (kanitagisne) mi ne nem&tani nenlrs nortsls lors. Domnii kremtinî se vor alege de k'Btre Mitronolitsl» mi de kfctre boerî. Dar nentrs înalta noştri» milostivire, mi nentrs kis am» înskrisg ne aneastB raia Cssnsss) în katalogsls nelorg-l-aliji ssnsmî aî nomtriî, els va fi datorîs a da la îmmirbteskslb' nostrs Miri (tesasrb) în fie-kare ang kste 3000 bani d’ai jjerei, sag 500 leî de argints în moneda nostru. S’a datb aneasta în Nikonole la 805 în lsna Rabîslevvel, mi s’a înskrisS în Kistsksrile (kondinele) nostre *.

sn»I boerS SerdarS KonstantinS Kigoreans X.) într’o însemnare veke am§ gxsitS nreskrisS (Isnt snS xrisovS vekîb’, titlb lsî Mirnea Vodş nel§ bstnmS karele nelS înteîs a înkinatS ijcara Komaineask’i» Tnr*rî-

PASTEA VII. EPOCA IV. CAPÎJ V.

217

ESTRASU DURE

Hati-humaîunulă lut Sultană Meenietă SI din anulă 1400 după Chrislă. Anestb aktS, ne lingi nele konrinse în nels nitats raaî sbsb adaoge mi srmitorele: Otomanii si ns se amestene niuî de ksmS întrs ale ijereî, nim si albi nronrietiijT nini si se norte nrin rjeari. Nsmai nentrs nriimirea tribstslaî si se trimiiji snb omb îmnmtesks, mi nrin mtirea Domnblbi, si treaki Dsnirea mi si vie nîni la Tirgovimte ks oms DomneskS, de snde nriminds tribstsls, si se întorki iarimi ks omenii Domnslsi nini la Gisrgîs, snde nsmirindb de als doilea banii, kare trebse si fie zese miî galbeni Sbltaninî ks nenetiea noştri, si nriimeaski akolo ilams (dovadi) de la kadis, mi trekinds la Rssnîsks si dea îarimi ilamb, nontrb ka si nmie ijeara nesbnirati daka s’ars întimnla si se niarzi ba nii ne drsmS J. Daka vre sns tsrkb ar8 avea jbdekati ks vre-sns rommb, nronesslg si se kabte la Divanslb Domnblbî, mi xotirirea jsdekiriii si se întireaski dbni legile ijereî. Negbgitorii Otomani, kinds vorg voi a veni ks mărfi, ns vors nstea firi de a da de mtire Domnslbi din ne loks se afli; mi fin zibavi si ksmnere mi si vinzi lskrbrî nemimkitore dbni kare indati se easi din nean. lorg mi aS fskstg traktatsls de mal sssS ks Ssltanslg Baîazetg IIderimg. Titls lsî Mimea Vods era asts-felS: • „Drents kredimnossls între Xristosg Dsmnezes, nietosslg mi îsbitorsls „de Dsmnezeg Mirsea nels mare, Domns ks mila lsi Dsmuezeg mi „singsrs Stininitorg a totg nimintslsî Ungro-Vlaxiei, mi de diukolo „de MsnjjiT KarnaijT, irani în nimintsls Titiresks [Basarabia], Xer„rjogs [Dane] Almamslsl mi Figiraraslsî, Domns alg BanatslsT des„snre Ansss, StiranilorS îmbelorg litsrî ale DsnireT urni în Marea „Neagra, mi Domns netezii Drastiorslsi mi alg tstslorg yerilorg mi „Oramelors, mm în xotarele Andrianonoleî. Anslg do la faneroa ls„raeî 6901.“ ' 1). Anests modg de trimitere a tribstslsî s’a srmatg ni,ni la Illerbang Vodi Kantakszino.

218

ISTORIA DACIEI.

Otomanii ns aă voe st î-a nini servitori ninî servit6re dintre Romtnî; ninî vor» avea deosebită loks nentrs înkintnîsne. Igzar» firmang (ordini de kemare) st ns se fakt ninî «nsi dintre ntmtntenî; mi nentrs ninî o kasst nb* se vartdika niminî din ijeart ka st fie dss» la Konstantin.onole sas la altg jsdegs als Tsrnieî. Dată în ansi» 1822 \ Arătatele kondiijisnî s’aă stinslats mi în firmanele nosteriore, kare s’as trimisă dsnt vreme în ijeara Romtneaskt adikt: Firmansrile întărite re nriveligîsrilors gerii dsnt vekile xatixsmaîsnsrî; Firmansrile ne niteazt tots-dasna legile gereî mi linimtirea eî din întrs; Firmansrile nrin kare se stinsleazt nirkslarea negsgttorilors tsmi nrin geart, ks termeng xottrtts mi nsmai în orarne, îndatortnds-se a’mî da marfa ks dearidikata; Firmansrile kare regsleazt ka romanii în gerile imnerislsî Otoman» st» ns fie ssntragî nini nentrs dare ninî nentrs kostsmsls ne noartt; Firmansrile kare onresks trenerea mi netrenerea în geart ns nsmai a Tsrnilors nromtî dar mi a Jlamilors neloră mari; Firmansrile nrin kare se onreipte a se rtdika din gea rt ne sns ntmtnteană sare alg dsne înaintea tribsnalelors tsrnemti de neste Dsntre; Firmansrile kare înmtiingeazt kt alegerea Domniloră st se fakt din nartea Domnilor» ntmtntenî; ne ltngt aneasta tote firmanele ntnt asttzi nreskris îndatorirea nentrs boerî de a fi ssnsmi Domnslsî, mi nentrs Domn! de a se nsrta ks dragoste kttre Boeri; mi ori ne nroness din 1]. Konrinderea anestorS doksmente ami> grisito într'o kirti'iiks Tie mî-a dato ferinitslS întrs memorie Aleksandrs Vskiresks, karele o noseda de la tatolS scS Bans Enake V'Rkiiresks, karele mi acesta Ic-aS ksrw&tatg ks mare keltsîah» de bani koniinds-le dsnai kondinile îmirarBteintf, nre fc&ndS se afla la Konstanfinonole.

PABTEA VII. EPOCA IV. CAPU V.

219

geart si se kaste mi si se termineze ks konsilislS boerilors k

Firmanulii lui Sultanii Meemetu IV. des pre boerî. (Anulă 1663.) Alessle dintre domnii seminiijel lai Mesia, astizi domnale ala jjereî Rorrraneuitî Grigorie Vodi, sformitarile tale fie ka bine! iar voi laada xielor« mai mari din seminţia lai Me sia, boerî ai tjereî, miriti fie sananerea vâstra! kinda va ajange acesta laminata ordina, kanoskata si vi fie, ki fi ii. Aiuea kreza de kaviinji'B a nanesab okil yititorilorg mi traktatalg Mol dovei înkeîata între Bogdan# Vochs mi Saltanalg Sclimg în analg 1513, ne kare aatoralg se vede ki na l’a nosedatg, dar kare este konstatatg de toii! kronikarii Moldoveni mi de toiji istoriuiî strainî. Art. 1. „Saltanalg kanomte ki Moldavia de bani voîii, fora a fi silifo, fogidaîemtc askaltarc Îmnirajjieî Taryemtî. Art. 2. Naijiea Moldoveana ramine, ka mi mai nainte, bakaranda-sc de libcrfojjîle sale, fora ka si> fio în vre ana king asaririte, mi fora ka H<5rta si albii ycva volniyie a se atinge de ayclea. Le gile, datinile, drentsrile mi nrivilegiclc JJcreî ranvang nentra totg-dea. ana nevsfomate. Art. 3. Domnii vor gavorua jrjeara ka mi mat nainte neararnatS fora ka II6rta sii se amestiye kam-va niyî mijloyitg niyî nemijloyitg. Art. 4. Tota asemenea na se va amesteka Hirta în niyî o daravera din întră saS din afara; ni desnre ayestea va xoforî Domnalg ka Senatalg seg, fora ka ndrta, dinda-i-sc nrilejg, s-n se înkamete a se amesteka în ele niyî mijlouitg niyî nemijloyitg. Art. 5. Moldavia îmi va nmstra graniţele sale neatinse mi în tdfo întregimea lorg. Art. G. Religia taryeaskii e onrifo în t6fo Moldavia. Art. 7. Niyî ang tarkg na este îertatg a avea în Moldavia de nronrietate ninrantg, kasi sag nraviilie, niyî Si netreakii în jieara neste sorokalg xotorîtg de Domng. Art. 8. Negoijslg Moldavieî va fi liberg nentra tdte najjiile; to talul în kaînniratdrea nrodaktelorg jjereî, nega^jiitorii taryf vorg avea înfoletate asanra altora de vera kare najiie vor fi. Ka t6te astea eîîml vorg faue la Galajjî, Ismailg mi Kilia ka bani tokmeali, învoinijele lorg, fora si' kateze a intra mai dcnarte în jjeara de lratg uamaî ka înadinsa învoinyi a Donmalal.

220

ISTORIA IrA^nEÎ.

ind« kii rjeara Rom'Biieask'ij este monxtcnirea strxlsnite! me le îmarLr^iju ini grLnarîb înaltei mele kanifcale, ks kbviinţfc este sij o întîmninoimb', st o ntzimS nii st o antrtmS de ftkttoriî de rele, ne s’aru întinde assnra nonorulsi seu, karele dsnt înalta nosfcrt bunt-voingt dorimb sos samene mi soi senere în nane mi în ferinire. Kt^i în vi-emile trekste Art. 9. Titlu de neatărnatu se va iiăstra nentru Moldavia ini se va întrebuinţa în totc skrierilc îudrentate din nartca Xlorţilkătre Domnu. Art. 10. Turnil triraiuii de 136rtă ku skrisori kătre Domnu nu voru fi Iertaţi a trene neste Dunăre. EI voru răniănea ne nelu de dinkolo malS âlS rîuluî, mi voru trimite de akolo ştafetele lorg kătre [administratori 18] nărkălabulu din Galaţi kare le va invita la Domni, mi va nreda anoi mi resnunsurile la anele ştafete la alergătorii tr&mimî de 3I6rtă. Art. 11. Domnii naţiei Moldovene se voru alege de kătre Obmteaska Adunare, mi se voru rekundmte de kătră Etorte, fără ka să se1 araestine neva în alegere, sau să fakă vre-o îmnotrivire, ori vre-o greutate, ori nledikă la aneea. Art. 12. IJeara va fi anărată de Turnia îu ori ne îutămnlare, în dată ne naţia Moldoveană va nere ajutorlu mi reazimu. Art. 13. Ilentru tdte aneste folose ţeara nu este îndatorată kătrc Ilortă de kătu ku unu daru [neinkemu] anualu de natru mii galbeni.u Ile Iăngă anesta, renrodunemS mi următorulS tratatu de ncgoţS o înkeîatg la anulu 1688 între Iletru Vodă mi Elisabeta Regina Angliei. „Iletrb, ku mila lui DumnezeS Domng alu ţereî Romănemti mi alu Moldaviel, fanemS kunoskutu nrin anesta la toii! mila fie-kare kăroru se kuvine sau se va kuveni să mtie, kă amu înbeîatu ku marele dornng Gulielmu Xarebornu, legatu alu nrea strălunitel mi nrea nuterninel Domne, Domna Elisabeta, ku mila lui DumnezeS, krăîasa Engliterel, a Franţei mi a Irlandei, akreditatu la kurtea nrea nuternikuluî îmnăratu alu Turniloru, ancstS traktatu kare urmează. De akumS înainte sunumil mi toţi neguţătorii înălţime! Sale aS voiă să trăîaskă mi să kălătoreaskă în ţeara ndstră, să kumnere, să vănză, să kontrakteze mi ku unS kuvăntu să unelteaskă t6te kăte se atingg de negoţu mi de viaţa nrivată, fără nini o nîedikă sau onreală, sunuindu-8e ku tdte anestea la drentulu nostru de vamă de trei la sută. Anestea voimu a fi amezate mi întărite nrîn traktatulu nostru. Snre mal nuternikă mărturie a anestora, amg nusu nenetea ndstră. FăkutS în tabăra nâstră în zioa 27 a luneî lui ASgustS, anulu Domnulul 1588. Uakluyl Richard. Londin, 1589, 8 voi. în folio.“

(Traducgtorlulă.)