go

l/ut . 1

COMUNA NĂNESCI

PLASA GÂRLELE-BILIESCI, .IUDEŢUL PUTNA

1) Istoricul comunei

Comuna are o vechime de mai' multe sute de ani. Dupe asigurările bătrânilor, transmise prin tradiţiune orală, comuna s’a fundat pe timpul lui Ştefan-cel-Mare, care, in urma gloridselor resbdie, a distribuit vitejilor sei ostaşi câte o bucată de păment ca răsplată a serviciilor aduse Patriei şi ’i-a făcut proprietarî-răzeşl ai pămentului stropit şi îngrăşat cu sângele lor.

2) Descrierea fisică

Comuna este situată pe un teren şes, uşor accidentat, cu depresiuni ale solului ocupate de bălţi In partea nord-osticâ a comunei se află o movilă de vre-o 3 metri înălţime, care ar li servit in vechime ca loc de întărire militară şi care pdrtă numele de •> Gorgan

Comuna e udată la răsărit de apa Şiretului, care are o adâncime de 2—5 metri şi o lăţime de la 100—150 metri.

Apa subterană se găsesce la o adâncime de 2—5 metri şi nu presintă calităţile cerute unei ape potabile. Nu e limpede, coldrea ei bate in galben şi are un gust sărat, displăcut.

Pămăntul e parte negru, parte nisipos-aluvionar.

Temperatura e moderată; vera căldurile sunt uşor atenuate prin presenţa numerdselor şi întinselor bălţi din jurul satului, a apei Şiretului şi a stratului subteran de apă, situat aprdpe de suprafaţa solului.

r

Ploile sunt variabile şi neregulate; zăpezile, in iernile cu zăpadă, cad in mal mare cantitate pe acesta regiune uşor deprimată; vântul predominant e de la N. E.; apoi in ordinea frecuenţei cel S. E. şi N. V.; ele suflă cu putere, negăsind obstacol în drumul lor ; grindina e rară.

Comuna se învecineză la E. cu Şiretul, care o desparte de judeţul Tecuciu, la V. cu judeţul Râmnicu-Sărat, la N. cu comuna Gălieni şi la S. cu comuna Costieni.

3) întinderea teritorială

Suprafaţa vetrei satului e de 3 Km2.; comuna n’are cătune.

4) Populaţiunea

Cifra populaţiuneî comunei, dupe ultimul recensământ, este 1.004 suflete. Desimea eî este de peste 300 suflete la un km. pătrat. Dupe recensământul făcut de medicul plăşeî în luna August 1903, s’ar afla 1.056 suflete (526 bărbaţi şi 530 femei).

Dupe recensământul din 1899, populaţiunea se împarte dupe sex în : 503 bărbaţi şi 501 femei: clupe etate :

De la 0-7 ani 8—li

15-20 _______ 21—W

11-70 _______ ______

Do la

70 Iii sus.

Bărbaţi . . . 101 109 53 136 97 " 7

Femei .... 98 105 66 134 93 5

Dupe religiune: 994 ortodocşi, 7 mosaici, 3'necuiioscufi.

Dupe naţionalitate : 994 români, 10 fără protecţiuno.

Dupe recensământul din 1903, sunt 1.056 ortodocşi, toţi români şi nici un străin.

Dupe profesiune, se împart în : patru cârciumari, un comerciant de mărunţişuri.

Casele sunt în număr de 258.

Numărul gospodăriilor este de 258. La o gospodărie revine, in termen mijlociu, 4 suflete (părinţi, copii, rude).

5) Mişcarea populaţiuneî

k.—Nascerile

Numărul născărilor în comună, dupe sex, pe seria de 20 ani, 1883—1902, este 465 bărbaţi şi 424 femeî=889. Mijlocia nascerilor pe cele patru periode de câte cinci, ani este:

r.

1) 1883—1887 . . . . . . 44, M nasceri; 2) 1887 — 1892 . . . . . . 42 >40 3) 1893—1897 . . . . , 47,— 4)1898—1902. . . . . • . 44,--- «

In aceeaşi serie de 20 ani, s’au născut 882 copii legitimi, 7 nelegitimi', 3 născuţi morţi !), 8 nasceri gemene.

Se află in comună 7 copii infirmi : 1) Ioana Gostache Dumitru, 11 ani, picidre strâmbe congenitale; 2) I6n Toader Ilie, 10 ani, cpilepsie-paraplegie cu contracturi; 3) Ion Nastasă Tanasă, 7 ani, morbus Potti cervical; 4) Vasile Mafteiu Apostii, 11 ani, epilepsie, idioţie; 5) Ioana ştefan Gheorghe, 13 ani, idioţie, afasie ; 6) I6n I6n Manolache Hanu, 18 ani, imbecilitate, strabism, hemiplegie dreptă, contracturi; 7) Fldrea Toader Fne, 10 ani, epilepsie, idioţie (internată la Mărcuţa); există un sigur copil orb : I6n Ioniţă Crăciun, 7 ani, ociusiunea pupilei, cecitate complectă.

Mai există un chior, adult (Ion Nastasă, 47 ani,-veteran), care a perdut un ochiu prin tr* un proiectil ce ’l-a lovit in resboiul din 1877.

N’a fost de cât o singură nascere a unui străin, mosaic, in intervalul celor 20 ani.

In termen mijlociu revine câte duoi copii Ia o familie.

Din părinţi in etate mai mică de 25 ani s’au născut 30 la sută; din cei in etate de 25—30 ani 31 la sută; din părinţi in etate de 30—40 ani 34 la sută; iar din cei in etate de peste 40 ani 5 la sută.

Femeile sterile sunt in proporţiune de 3—4 la suta de familii.

Văduvi sunt 14, văduve 35.

B. — Morţii

Numărul morţilor, pe o serie de 20 ani (1883—1902), este de 348 bărbaţi şi 299 femei = 647.

Mijlocia morţilor in cele patru cincenii este :

. 1883—1887 . . 1888—1892 . . 1893—1897 . . 1898-1902 . .

>10 5

*) E probabil cit numct ul celor născuţi morţi e mult inal mare, dar nu sunt inregi>trajî in actele civile.

f

I

5

m 1 (5

Mortalitatea, adică, numărul morţilor la suta de individă, pe aceeaşi serie de 20 de ani, este trei.

Neexistând, in acel interval, de cât un număr infim de străini şi de neortodocşî, nu se pote discuta mortalitatea lor.

In aceeaşi serie de 20 ani aii murit 230 copii în etate până la 1 an, 95 copii de la 1 la 5 ani şi 19 copii de la 5 la 10 ani. Nu s:a înregistrat nici un deces al unui copil străin sau neortodox.

Mortalitatea medie, în periodul ultimilor 20 ani, până la 1 Ianuarie 1903, pe etăţi, a fost :

De la 0—1 an

1—5 ani ~3ÎM> 20,0%

5—10 ani 3,0%

10—10 ani 1%

15—20 an! 2%

20—30 ani 4%

30—40 ani 6%

De In . 'i0._50 ani 50—60 ani 00—70 ani 70-80 ani 80—90 ani

90—100 nul 6% : 9°/o 6% 5% 2°/0 l,%

De obiceiu, in etatea adultă, elementul masculin, ca mai expus căuşelor de bălă şi de decese, dă o mortalitate mai mare ca cel femenin. In comuna Nănesci mai t6te etăţile dau un contingent de mortalitate mai mare în ce privesce sexul masculin.

Lungimea vieţei, în mijlociu, este de 23,60 ani.

G. — Crescerea naturală a populaţiunei

In perioda de 20 ani, 1883—1903, s’au născut 889 şi au murit 647; deci. un excedent de 242 suflete. Mijlocia excedentului de nasceri din 5 in 5 ani a fost : 1883—1887 23 >20 ? 1888—1892 6,go 5 1893—1897 2jG0 ? 1898—1902 16>oo-

D. — Căsătoriile

Numărul căsătoriilor, pe o serie de 20 ani, a fost L50 (124 flăcăi cu fete, 16 văduvi cu văduve, 6 văduvi cu fete şi 4 flăcăi cu văduve). înainte de a fi făcut armata, s’au însurat câte trei tineri in mijlociu pe an, în ultimii 20 ani; duoi în anul 1901, iar in anii 1902—1903 nici unul.

Se insoră între 21—25 ani 60°/0, intre 25—30 ani 24%,

şi peste 30 ani nici unul. Restul de 26% sunt în etate mai mică de 21 ani.

Vârsta mijlocie la care se mărită fetele este de 20 ani.

N’a fost nici o căsătorie de altă religiune şi naţionalitate.

Pe luni, căsătoriile se împart :

Ianuarie Februarie Martie Aprilie MaiCt Iunie

'16,70% -17%

1 >30%

Iulie August Soptembre Octombre Noombre

Decembre. ^>00°/0 6>60% 38% 13,30% 2%.

Numeral celor cari trăesc marital fără cununie este 16. Căuşele sunt formalităţile complicate şi cheltuelile solemnităţeî nunţeî.

Din aceştia 10 trăesc in concubinagiu pur, 5 in adulter, • căci nu sunt divorţaţi de soţul sau soţia legitimă, iar 1 trăesce marital cu o femee fără cununie, fiind-că ’î-a dispărut soţia legitimă fără a i se sci de urmă. La 15 asemenea caşuri causa acestor imoralităţi e sărăcia, care nu le permite a suporta cheltuelile de divorţ saii de nuntă *).

E. — Divorţurile

Numerul divorţurilor, pe o serie de 20 ani, a fost unul. Proporfiunea la căsătorii este de 1 la 150.

Căuşele obicinuite ale divorţurilor sunt incompatibilităţiie morale.

F. — Adopţiuni şi legitimări

In ultimii 20 ani s’a înregistrat o adopţiune legală; nici o legitimare. Adopţiuni legale nuseobicînuesc, dar se obicinuesc adopţiuni efective fără formalităţile legale, »luare de suflel“ de către acei ce n’au copii sau, chiar când au copii, când sunt nevoiţi a cresce copiii unor rude morte.

G. — Imigraţium şi emigraţium

Numerul locuitorilor nouî, stabiliţi in comună in fie-care an, în decursul celor din urmă 20 ani, nu se pdte sci exact; se crede a fi 20—30.

Locuitorii nu privesc reu pe cei cari vin să se stabilescă in •comună.

i) Intr'unul din caşurile de asemenea natura causa nu e sărăcia. Pentru respectul iiioralităţe! publice, credem util a nu menţiona un casde concubinagiu impudent ul unuî .fruntaş, alcoolic invelerat

!î

I

8

Numărul celor strămutaţi din comună în ultimii 20 anr e de vre-o 15—20. Câţi-va au plecat să găsâscă de lucru şi au rămas acolo unde au găsit şi anume: la Brăila, la Tecuciu şi în Dobrogea câte 1—2.

Nu există nici o înclinare la locuitori de a se strămuta la oraşe.

Serviciul militar a exercitat, în acăstă privinţă, o influenţă destul de mare; sunt câţi-va cari au rămas in localităţile unde ’şî aveau garnisdna.

Fetele nu se duc la oraşe.

Unii din ceî plecaţi se reîntorc la căminul lor.

In ce privesce mişcarea demografică a populaţiunef, avem următdrele numere mijlocii şi aproximative:

Numărul sarcinelor ce revin la o mumă de familie este 4,25. » avorturilor •» •> 0 >25* » deceselor » • •? 2 >00*

Numărul membrilor ce revin la o gospodărie ţerănescă. este de patru in termen mijlociu.

Se mai constată că 10,7 °/0 din cei adulţi, şi cari nu mai sunt supuşi la obligaţiunile legeî vaccinaţi unei, nu pdrtă semnele vaccinaţiunei.

Un număr de 604 (din cei ce au trecut etatea de 8 ani) sunt analfabeţi.

Sunt 100 şi mai bine, adică 10% din totalul sufletelor, cari portă cicatrice variolice, adică au zăcut de variolă, nefiind fost vaccinaţi.

Au fost văduţi, interogaţi şi examinaţi de medic peste 900 de suflete.

6) Situaţiunea economică

A. — Pr opr i etate a fonda r

Nu există nici un proprietar mare; este un singur proprietar mijlociu1) şi 212 proprietari mici, toţi răzeşi. Proprietatea moşnenă e stăpânită prin vechea ocupaţiune şi parcelată prin moştenire.

Nu s’a exploatat nici o-dată prin devălmăşie sau indivi— siune. Dreptul de proprietate se stabilesce cu pogonul şi este personal. Drepturile moşnenilor sunt, în general, respectate.

*) Proprietatea defunctului Ion Antachi.

\ I

I

Nu exista ţărani împroprietăriţi pe basa legeî ele la 1864, nici pe basa altor legi, nici'prin cumpărare de la particulari.

Proprietatea s’a parcelat in întindere de circa 2/3 prin moştenire şi înzestrare şi de 1 /3®in vinderi, în genere, de bună-voiă.

Preţul de vîn^are al pământului este de 300 — 500 lei falcea, iar venitul unui hectar de pământ arabil e calculat la 50 leî, al unui hectar de baltă 48 Jeî, al unui hectar de cuhalm 20 lei şi al unui hectar de vie 200 lei.

Se fac câte 5—10 vinderi' de pământuri pe an pentru procurarea mijlăcelor de a’şi achita datoriile, de a'şî cumpăra vite sau a"şi apropria alt pământ.

Nici un ţăran nu ’şi închiriază pământul.

Sunt 35 de gospodării cari n’aiî pământ de cultură; numărul sufletelor ce le aparţin se urcă la circa 135. Gausa lipsei de pământ este că 'l-au vindut, sau ’l-au dat de zestre, fiind încă în vieţă.

Nici Statul, nici judeţul, nici comuna şi nici o altă insti— tuţiune publică sau particulară nu posedă proprietăţi in acesta comună.

Toţi îşi exploateză direct proprietatea.

Proprietarul mijlociu are o singură proprietate de 60 hectare pământ arabil, 2 hectare vie, 1 hectar baltă şi 2 hectare cuhalm *).

Nici o proprietate nu se exploateză in dijma pe teritoriul comunei Nănesci. Locuitorii muncesc cu dijmă la proprietarul comunei vecine, Târgu-Nămolosa.

Condiţiunile tocmelilor agricole făcute in anul 1903 sunt:

Pentru numărul de pogdne, date de arendaşul moşiei Nămolosa şi muncite de sătenii din comuna Nănesci cu vitele şi uneltele lor şi cu sămînţa arendaşului, acesta primesce productele a 2/- din recolta respect*vă şi de fie-care muncitor câte o <^i cu carul, transportul a 12 saci la gara Hanu-Conachi şi pentru paza holdelor câte un dublu decalitru de bucate de fie-care pogon şi din tote bucatele.

Cei ce nu se presintă la muncă când sunt avisaţi, se consideră ca neavând locuri, ca neangagiafî.

Ori-ce muncă impedicată de împregiurărî de forţă majoră (in undaţi uni, secetă, etc.) se va executa de sătenii' contractanţi in anul următor.

i) Din cele 800 hectare de pământ arabil impuse, 140 săteni posedă de la 1 hectar la 3‘A hectare, iar 140 hectare aparţin la ş&e proprietarT.

t

IU

Legea tocmelilor agricole se respectă şi pare. a fi exercitat o influenţa bună asupra raporturilor dintre proprietari .şi ţărani. Ea ar presenta, dupe părerea proprietarilor şi arendaşilor, inconvenientul că, în cas de călcare a angagiamentelor din partea muncitorilor, nu oferă mijldce practice de ^atisfacţiune a intereselor celor ce dau de muncă ; iar dupe opiniunea sătenilor, legea în sine ar fi bună, dar situaţiunea lor economică inferidră ii priveză de orî-ce mijloc de a impune condiţiuni mai avantagidse lor, şi maî cu semă, afirmă ei, de a obţine respectarea tocmelilor agricole. Dincausăcă sunt avisaţi exclusiv sau aprope exclusiv la munca proprietarului sau arendaşului local, sau din cea mai proximă comună, şi din causă că dintr’o eventuală neangăgiare a lor, in scopul de a storce condiţiuni mai bune, ei ar suferi mult maî mult de cât posesorii pămontului, eînici nu cuteză a protesta când tocmelile nu se respectă de proprietari. Intr’o ceştiun e unde condiţiunile de muncă sunt regulate dupe eterna lege a cererei şi a ofertei, nici nu ne putem aştepta la o influenţă decisivă a măsurilor legislative in cestiunea vitală a raporturilor dintre marii agricultori şi ţărani. Progresul, inevitabil, al culturei în genere; luminarea, in special, a sătenilor asupra mijldcelor de a exploata mai raţional şi maî fructuos puţinul lor teren; cultivarea cât de puţin a zarzavaturilor, a făneţelor artificiale, a meseriilor; cumpătarea inaî multă a moravurilor şi desvoltarea spiritului de economie, vor contribui la înălţarea materială şi morală a şatenului.

Venitul brut al unui hectar este de 10—20 leî in anii reî, de 30—40 în anii mediocri şi de oO—100 leî in anii buni.

Proprietatea zidită n’are nici o însemnătate in comună. Sunt patru case producătdre de venit sub formă de prăvălii.

Sunt. trei case asigurate.

Casele sunt încongiurate de grădini cultivate.

Ţăranii nu trag aprope nici un folos din ograda curfei.

Nu există nici o casă de piatră, tote sunt de nuiele împletite şi lipite cu vălătuci.

Casele sunt parte aglomerate, parte diseminate.

B. — Agricultura

Suprafaţa terenului arabil impus este de vre-o 800 hectare.

Sunt locuri sterpe sub formă de bălţi în întindere de 100 hectare şi de culialm tot de 100 hectare impuse.

a

Pământul nu se lasă in tolocă.

In ultimii cinci ani s’au cultivat, in coprinsul comunei, 80 hectare grâu, 146 hect. porumb, 33 hect. orz, 8 hect. secară, 6 hect. rapiţă.

Producţiunea totală şi mijlocie la hectar, in peribda ultimilor cinci ani, a fost: grâu 24 hectolitri, orz 28 hl., ovezul 23 hl. şi porumbul 16 hl.

S’au cultivat varietăţile de grâu: bălan şi roşu şi varietăţile de porumb: portocaliu şi dinţi de cal. Nu se scie cine le-a introdus.

Lucrările ogbrelor se fac cu 4—6 vite; adâncimea brasdei de 15—20 c. m.; se tăvălugesce numai de unii. Pentru porumb se ară deduoe ori, pentru grâuo-dată. Munca porumbului se face prin: arat, semănat, duoe prăşile, cules şi curăţit.

Asolamentul şi rotaţiunea nu se obicinuesc de cât rar. Ingrăşarea pământului se face de unii cu băligar, insă in mod defectuos şi insuficient. Mulţi aruncă băligarul pe marginea bălţilor, contribuind la infectarea aerului atmosferic şi a apei stagnante.

Porumbul se semăna de la 1 Aprilie până la 15 Maiu (ânteiu la proprietar sau arendaş), răsare dupe 1—2 săptămâni (dupe condiţiunile atmosferice) şi se culege în Septembre—Octombre.

Grâul se semăna de la 15 August la 1 Noembre, răsare in 1—2 săptămânii şi se seceră pe la finitul lui Iunie şi totă luna Iulie.

Trecratul se face cu caii.

Marii cultivatori, proprietari în comunele învecinate, au maşini agricole.

Sătenii sunt pătrunşi de utilitatea maşinelor, insă nu se asociază pentru închirierea lor, din causa lipsei de mijloceşi de iniţiativă.

Grâul se dijmuesce dupe ce a fost depus in magasii, iar porumbul dupe regularea tocmelilor agricole. Dijmuirea in sine n’ar presenta nici un inconvenient, d * 6re-ce se face fără întârziere.

Ţăranii îşi păstreză porumbul în Ieşi, de cele mai multe ori defectuăse, iar grâul îl vind imediat.

Semănăturile sufer desdeinundaţiuni (la 3—4anio-dată), nici o-dată de foc, rar de viermi sau gândaci, mai des de

J6&9T

i

I

L

Ii!

grindina. Valdrea aproximativă a perderilor încercate e de 50—90%.

Asigurări in contra acestor accidente nu se tac.

Nu se aduc 3meni din alte comune pentru munca câmpului.. nici din străinătate.

Piua de muncă cu palmele se plătesce primăvera cu 1—1,50 lei, vera cu 1,50—2,00, tdmna 1—1,50 şi iarna 0,60—0,80 bani. Femeile se plătesc cu 30—40 bani mai puţin pe <Ji, iar copiii întrebuinţaţi numai la plivit cu 40—50 bani.

La muncitorii învoiţi cu bucata se socotesce plata unui hectar de in 12 lei, a unui hectar de grâu 20 leî, a unuia de porumb 14—15 lei.

Piua cu carul .şi cu vitele se plătesce cu 3—3,50 lei. Preţul de închiriere a vitelor este de 2 lei perechea.

Muncitorii îşi procură singuri nutrimentul în timpul muncei tocmite.

Când ţăranii sunt datori muncă pentru avansuri, plata unei (Jile de muncă revine.la jumătatea preţului normal, iar plata unui hectar de muncă revine la 10 lei.

Ţăranii se duc in alte comune pentru muncă, pământul lor fiind insuficient şi în comuna lor nefiind nici un proprietar mare.

In total, ţăranul nu lucreză şese luni pe an. Afară de sărbătorile legale şi bisericesc! cu caracter religios şi creştin, sunt câte-va <Jile, de origină păgână sau necunoscută şi pe cari şatenul le respectă pentru a fi ferit de foc, de morte şi bălă în vite, de boia îu copii, de lupi, de grindină. Dar numărul cel mai mare de dile de inactivitate le petrece în timpul ierneî, aprdpe 4 luni.

C. — Grădinăria

Nu sunt locuri de grădină în comuna Nănesci. Sătenii îşi procură t6te zarzavaturile de la nisce grădinari bulgari cari au o grădină de zarzavaturi in comuna Călieni. D. — Pomi roditori.—Livezi de pruni

Cultura pomilor roditori n’are nici o însemnătate in acesta comună. Se cultivă în mod primitiv: meri, peri, pruni, zarzări, persici. Nu există livezi de pruni.

De către unii ţărani se obicinuesce a se usca fructe pentru usul domestic.

i

i

•1

j