GEOGRAFIA JUDEŢULUI PUTNA
NOUL METOD DE
GEOGRAFIE ELEMENTARA DE ■
:
i
A. GORJAN CARTE AUT0R1SATA DE HI’JISTEr.ULII CDLTELORD SI IÎÎSTRUCTIUUEI PUBLICE 1
ti E D I T•y [ A XII
/
r
JLUSTKATA
I? A. K rr E A r-a Pentru Citita a 2 Primara
OU<JUJL*.E£îOI LDI TU Iî A T.I-BRÂU LJEl oOCEOLJ N' COMP. - 7, Calea Victoriei, 7. i 883 J
Pr'M’.il 10 bani Ţvr j
MODEL PENTRU GEOGRAFIA ORI-CĂRUI JUDEŢ
NOUL METOD DE
GEOGRAFIE ELEMENTARA DE
AUGUST GORJAN CARTE AUTORISATA DE MIM1STER0LU CULTELORU SI JNSTEOCTlDlfEl PUBLICE EDIŢIA XII a ILUSTRATA
n
y
PART K A I-ii Pentru Clasa a doua Primara
OxlfOG-R AFIA JU .OFTULUI P U T NT A
BUCURESCI EDITURA LIBRĂRIEI SOOEC cfc COMP. 7, Calea Victoriei, 7.
1883
AL.
vsv(as* -ridto'
io® ' ; ■r
I
î
*
:
-
NOUL
jVXHITOJD
DE
GEOGRAFIE ELEMENTARA LECŢIUNEA 1. Casa Casa este locuinţa omului. Casa în care trăescfi etî cu părinţii mei se numesce locuinţ. sau casa părintescă. Casa este aşezată pe pămGnta. Margine! casei suntu păreţi!. Casa se împarte în maî multe părţi pe care le numimfi camere (odăi), sală sa& tindă. Dacă esimQ afară din casă dăiutt în curte saQ d’a dreptulO In stradă. Curtea este în grădită cu gardQ sau închisă cu uluci, palanca sah zidQ. Ală turi cu casa nostră suntu şi alte case pe care le numima vecine iar omenit care trăescu în ele se numescft vecini. Intre case suntu locuri lăsate deschise pentru a umbla omenii cu înlesnire de la o casă la alta; aceste Jocuri iau numire de drumuri, strade saO uliţi. Pe strade din depărtare. în depărtare se vădO, felinare, care noptea se aprindă pentru a lumiua pe trecători. Cânria o stradă este strimtă se numesce stradelă, eră dacă acestă stradă ese afară din oraşu către unu alta oraşu sah satu se numesce drumă sau cale. Una loca goia şi întius, care se atiâ între strade se numesce piaţă. In piaţă se face adesea orî târ guri ţlilnice şi anuale. Aci vina âznenil de ’şî cumpără cele trebuinci.ose pentru casă şi traiultt loru. Casele hm numire după trebuinţele la care sunttt făcute şi portă câte una număr de ordine spre a se sci câte case suntu pe o stradă şi câte pe alta. Daca casa este făcută pentru a trăi 6inenî într’Gnsa se numesce casă de locuinţă, daca este făcută NB Chestionările despre care face menţiunea prefaţa s’a suprimaţii, căci este unii metodă vechiu. Profesorulu însuşi va face întrebări cum va voi şi cându găsescc cu cale. Copil făcu lectura, şi voru spune totu ce a înţeleşii, 'ar profesornlu a face lecţii de intuiţiunc odată cu esplicările fie-căriî frase, însă mărginindu-so numai la ceia ce pdte fi utilă din pnnctulu de vedere geografică.
r A
pentru a se aduna copil iu ea ca să înveţe carte se numesce şcold ţ daca este făcută pentru a se aduna omenii în ea ca să se roge lu! Dumnezeu se ţlice Biserică, daca este făcute pentru cău tarea omeni lorii bolnavi şi sărac! se numesce spitalii; daca e făcută pentru a se da dreptate oinenilorQ car! nu potu a se În ţelege îutre ddnşiî cându ah vre-o pricină se numesce Judecă torie ; daca este făcută pentru a se Închide hoţii şi omenii care fac rele se numesce Penitenciarii (temniţă, puşcărie); daca este făcută pentru a se lucra în ea lumânări, săpunuri, spirtfi, lu cruri de feru şi altele se numesce fabrică ; daca este făcută pentru a se espuoe diferite lucruri spre vdmjare se numesce magasine, prăvălie, (dughdnă), etc.; daca în casă se tipăresce cărţi se numesce tipografie, iar unde se vdndfi cărţi se ţjice librărie. Casele care suntu făcute din banii ţPrel, sau al comunelorii iaă numire de publice; iară daca suntu făcute din bani particulari se numeseti particulare, aşa dară biserica, şcola, prinăria, suntft edificii publice \ casa nostră, a vecinului nostru şi unele fabrici suntQ edificii particulare. LECŢIUNSA 2 F a m i 1 i a, C o m una Iu casa nostră tata este maî mare şi îngrijeşte de locuinţa şi hrana nostră. Tatălit, mama şi copii form&jă o familie. Ta tăl u este capulti familie!. Câte-va case adunate la unu locu formătjâ cătune sau sate, iară mal multe sate o comună unde se află o biserică, o scală - şi o primărie. Oraşti se (jice cându pe acelaşi loch suntu adu nate iual multe case, are maî multe biserici, şcoli şi judecători!, şi mal tote stradele- suuth regulate sau aşternute cu petriş! sau cu piatră mare. Capulti stradeî care ese în afară de sath se nu mesce barieră, pe uude intră şi ese omenii şi trăsurile. Unu tdrgu este mal micii de câtu unQ oraşfi. Casele sateloru suntu mal proste de câtu cele din oraşe. Oraşele se împartu în colori sau ocolc. Mal multe case şi strade care ţine de acelaşi biserică formală o suburbie sau mahala, şi maî multe suburbii formedâ und ocolii. Obieiuuitu, târgurile şi oraşele suutQ aşedate pe lângă ape, pentru ca omenii la tote trebuinţele lorii s6 nu sufere de lipsa el.
5 Locuitorii cătunelorU şi sateloră se ocupă cu cultivarea pă mântului şi cu creşterea a totîi feluia de vite, iara al târgurilortt şi oraşelorâ se ocupă mal multă cu fabricarea lucrurilorti trebuinciose omenilorQ, pe care le vândă pe bani sau le schimbă pe alte lucruri. Acesta schimba saa vdmjare se numesce comerţil. Comerţuia se face şi cu tota feluia de cereale şi vite precuma: gr&ti, orza, fasole, linte, porumba, bol, ol, cal, porci, gâine, raţe şi altele. Locuitorii satelora şi c&tunelorfi se numesca săteni saa ţărani, iara al oraşelorfi şi târgurilonl, orăşeni sau târgoveţi. Indus trie se nuraesce tota feluia de meşteşuga. Stabilimentele (ca sele) iudustriale se numesce după feluia lorO, unele ateliere, manufacturi şi fabrici (1). Precuma tatâlu este mal mare în casă, asemeni şi primarulft este mal mare în sata saa în oraşu, elu îngiijesce de bunuia traia aia locuitorilora şi de trebuinţele locului. Primarul u este una orna pe care ’10 alegu locuitorii sateloru şi oraşeloru. 0raşele şi târgurile ia numire de comune urbane iaru satele şi mai multe cătune adunate la unu loca formddă comune rurale. LECŢIUNEA 3 Numiri .şi semne Geografice Drumurile, rîurile, munţii, dealurile, satele, oraşele, portă câte una nume. Ea trebue să cunosca sătulă sau orasulu în care locuesca, plasa şi în urmă judeţuia din care sunta, începând de la forma scolel, a stradelorh, a comunei ce loraesca şi cu ce se mărginescO. Ca omuia să ştie şi să cunoscă cu înlesnire tota ce este In prejuruia scolel, într’o comună, plasă saiî judeţîi, le-a îusemnata pe hârtie cu diferite semne. Aceste semne le vomu arâta cumu se facâ. Acea chârtie pe care este scrisa o comu nă saa o moşie, se numesce plană, iara daca înfâţişeză o plasă, una judeţu etc., ia numire de chartă (2). Figura 1 jepresintă forma clase! în care învCţămfi, Figura 2 represintă figura scolel în care se află clasa nostră: figura 3 represintă .plănuiţi suburbie! sau alu satuluî în care se află scola. (1) Profesoralii va esplica t<5te cuvintele ce nu suntu destulă de esplicate. (2) Institutorulu va pune pe copil să faca diferite esorciţiurî.
6
Pământulii nu este pretutindeni nete elfi, în unele pfirţl suntifc locuri ridicate şi în alte părţi scoborâte forte joşii. Aceie lo curi înălţate ia numirea de delurl, munţi, coline, iară cele scoborlte de văl. Aceste ridicăturl peste dealuri şi pe care le vedemu in depărtare parcă ar fi puse unele peste altele şi cari se păru că vdrfurile lorii atingă norii, se nuinescii munţi; iară apele care curgă 1n jos din munţi unele se nu mesc G gârle, rîurl, fluviurl, lacuri. Tote aceste numiri ?şl aă înţelesulă loru ; le vomă esplicu mal t&rjitt. Fereastră,
Fer T
"Usâ Fer &
Catedră
Fig. I Plannlu clasei Ca să cuDoscemă tote semnele cu numirile lorii, pe care le vomti găsi în învăţătura comunei, plăşil şi judeţului, ne închipuimu o ţeră făcută pe chârtie şi pe care vomă călători cu condeiulă ca cuină aulă face în realitate înşine prin tote lo curile. Acdstă ţară închipuită se represiută prin figura No. 4.
LECŢIUNEA 4 0 plimbare îu năimitrulă şi împrejnrnlă oraşului. (1) Oraşulă din care începemă preumblarea nostră este aşezată între ună fluviă mare şi o apă torte întinsă pe care o numimă mare. (1) La fie-care numire Geograficii ce copilulii va întâmpina în cnrsaltt Geo grafiei, institutornlu le va e3plita §i va cere ca el să dea csomple din acele care lo vede împrejurulu jcdlel şi comunei lorii. In lipsă do caetulu de desomnii geograficii, se va deprinde copil a desina di ferite figuri care se rapdrtâ la termenii geografiei din figura 4.
I
7
I
Intr’unii districtu unele oraşe suntă raa! însemnate de câtfi altele: In acele în care se află dregătoriele cele mat mart ale locului se numesce Capitală. Se mat numesce capitala ţării şi reşedinţa capulut ţSreî precuraă este Bucureştit capitala Româ niei. De unde plecămă este unii porţii maritimii căci este în apropiere de mare. Numele de porta ia şi acele oraşe care suntă lângă fluviurt navigabile. Locuitorii porturilor se ocupă mat multă cu comerciulă pe apă, et încarcă saă descarcă totă felulu de mărfuri din corăbii şi vapore cari vină în portă şi unde totă odată aceste vase se mat adâpostescă contra vGntulul, pre cum se vede aci şi ca corăbierit să potă vedea de departe portul fi în timpulă nopţii, se luinineză c’ună mare felinaru numită farii (fanară) pusă aci la intrarea portului. Fereastra,
fer
Clascc I
fer +
fer
Cldsctll ClctsaE-■
uşâ
vsci
Fer uşa
fer
Canţderie fer
Unda Clasa. IV sau sală.. usd
fer
uşa. Start*
fer
Pig. 2 Planul scdleî în care se află clasa,
îndată ce eşimu din portă înaintea ochilor noştri se desfă şură o întinsă apă pe care o numimu mare. Marea are o apă sărată şi amară. Dacă aedstă apă e3te lină vederea ndstră se întinde forte departe, altă dată prin suflarea viatului apa se pune în mişcare şi formează unde câudă suntu mal mici şi valuri sau talazuri cându suntu mal mari. 0 navă (corabie) cu vaporu de şi merge mat iute de câtă o căruţă cu cal şi mal încetă de câtă drumulă de feră (pe care îl vomă esplica mal departe ce însemnăză), pote se plut6scă pe mare mal
’ 8
multe iji!e şi chiară luni întregi fără ca omenii ce sunttt în corabie să potă vedea uscatulu. Figura 5 este o vedere a mă re! line şi unde o navă se arată în diferite mărimi adică, cu câtă se depărteză de rnalulă uscatului cu atâta se vede mal mică. Marea se împarte în oceane, oceanele se subu împarte în mări, golfuri şi strămtori. Intorcându-ne şi mergând u prin prejurulă oraşului nostru luămti drumulă, celă mare pe şosea, numită acest drum astă-felă căci este aşternută cu piatră. Şosdua este mal bună de câtă drumulu ne aşternută cu piatră, căci ploundu multă pe drumulu ordinară Inrnoie pămGntulă şi căru ţele nu mal potă umbla fără ca să nu s e strice saă fără ca să se prăpădescă caii şi boii ce tragă la ele. Lângă acdstă cale Ia drepta vedemă ună Cimitiru, Jociî alesă în depărtare de oraş pentru înmormântarea omeniloră. Până acumă câţi-va ani se înmormânta omenii în oraşă aceea ce era forte vătămătorii sănătăţii. De aci trecemă înapoi prin oraşă pe lângă gura flu viului. LECŢIUNEA 5 l) Preumblarea pe malul ii stângii alii fluviuluf Mergăndă dreptă Ia stânga ajungemă la gura fluviului. Flu viu numimiî un cursă de apă de ore-care mărime care se varsă în mare. Gura saă vărsătura este loculă unde fiuviulu se is prăveşte, adică unde înceteză d’a mal curge, şi unde îşi amestecă apele sale dulci cu apa sărată a mării. Acestu fluviă se varsă prin mal multe guri cari fornrâză trei braţe numite şi canaluri. PâmGntulă coprinsă în aceste braţe se numesce deltă. Pe marginea mării între gura fluviului şi oraşă se în tinde ună locti netedă, aplecată către mare şi acoperită cu petrişu ce se numesce prund# (limanu). Plecândîî de la gura fluviului pe marginea Iul spre oraşu, mergemu în susulti apei, adică despre unde vine apa şi astufelu urmămu rnalulă sau ţtrmultt stângii alG fluviului. Mal în susG vedemă o insulă sau unu ostrovu în mijloculă fluviului adică o bucăţică de pămdntu împresurată de apă din tote la turile. Fig. 6 represintă o vedere a unei insule în mijlocului 1) Dacă împrejurulu scoale! 3au alu locohl natalii se află munţi, dealuri, ape etc. se For arat:, copiiloru odată cu lecţii’e predate, esplicâuduli-se cumu suntu in natură ji cumu se ?2du pe harţe.
9 unei bălţi. Aprope de aci vedem dincolo de fluviu o apă scurgându-se într’ună fluvift, care formăzâ o confluenţă; adică îm bucătura unul rîu cualtărîă mat mare, iară rîulQ însuşi ia numire de confluente. La câţi-va paşi mal In susă întâlnimă unii podu de piatră care leagă oraşulii celă după malulă stângă alu fluviului cu celă după malulă dreptft. Unele poduri suntă de ferii altele de lemnă^i In multe locuri neputându-se cu înles nire înfige picere de lemn ii în fundulă apel, se făcu poluri pe vase. Puindu-ne pe podfi şi ţiind vederea nostră încotro curge apa, avemă malulă dreptu al& fluviului în drepta şi malulă stângă în stânga nostră, pe cându spatele nostru se află întorsă că tre însasidă sau de unde vine apa. Unele ape curgătore pe care se pote lăsa în josulu apel plute şi alte vase fără a putea să urce apa se numesc pluti iore. Iară daca pote merge în susă şi în josu cu vase se r mesce navigabile. După ce lăsămu podul de piatră şi înaintăm în susulu ap pe malulă el, întâluimă podulă drumului de feră. Aci se în cepe o luncă nomolosă espusă la îneculă fluviului cândă apa cresce. Mal departe se vede uuă canală săpată de omeni cari legă prin navigaţiune pe ună drumă mal scurtă, fluviulă cu marea. Acelu canală trece prin calea numită şosea, printr’o câmpie frumosă şi printr’unu bâltisă. Băltişă, mocirlă saă mlaştină, este ună locă totă-d’auua umedă şi acoperită cu trestie şi papură. 0 câmpie este ună locă care n’are nici dălurl mari şi prin urmare nici văl mari. Pe câmpii se semănăgrâă, orză, porumbă, fasole şi altele plante.
LECŢIUNEA 6 Preumblare pe malulu dreptu alu fluviului. Acumă voimu a face o preumblare mal lungă. înaintea ochiloru noştri se întinde şi se înalţă alte locuri care priyindule de aprope ne va face plăcere mal multă de câtă cele ce am văţlută pâuă acumă. Eşindă din oraşă trecemă podul ii de piatră, străbatemă oraşulă celă mică, trecemă ună rtă mare pe ună podă de lenmă şi ne urcămă în susulă lui pe malulu dreptă. Ună riă este uuă cursă de apă care se scurge într’o
10
apă mal mare numită fluviă saă se varsă chiară într’altă rîfu Rîulă v6rsându-se astă-felă se numesce şi afluente cum ti amă <|isă şi In preumblarea după malulti stângă'ală fluviului. Adesea unu cursti de apă de şi se varsă d’a dreptul u lu mare, Insă portă numele totă de rîă căcî are apă puţină adâncă şi ne navi gabilă. Daca am sui mal tn susulă rîuluî amu vedea că în elu se varsă ună rîuleţtt repede, ală cărui isvoru nu este de parte. Isvoril sau fontână este loculă de unde întCiaşl dată jşl ia nascere o apă curgătore fie rîă sau fluviă. Isvorulă lurge neîncetată şi nu secă nici o dată. Acele ape care de şifl’au isvore, dară cari se formdză şi curgă numai pe timpulă cftndu plouă, se numescă pariuri saă şivoiil. Apa curge de la deală la vale şi cu câtă curge mal repede, cu atâtu loculă
AC c^-
1/
A
** Scâia curtea
+ ■Bboriâă
Scotei
E.
StraJA.
pod
\
Primăriei \W »_
Jrddurc
5. Fig. 3.—Plannlu suburbiei sau satuluPn care se afli şodla.
de unde vine este mal înaltă. Căuşele care facă ca Iote apele curgătore să mergă, şerpuite şi cotite suntă delurile saă ma lurile tari ce întâlnescă în calea lor. Partea apel care isbeşte ună mală mal tare este mal repede şi mal adâncă, de aceia copiii care nu sciă să înote nu trebue să intre vara în apă ca să se scalde până nu încercă cu ună lemnu adâncimea el. Apele de isvore care suntu amestecate cu felurite metale şi care aducu ună bine celor care le beati saă se scaldă în ele se numescu ape minerale.
12 Puţinu mal la stânga de isvorfi în partea de susu ajuDgemfi la unfi lacfi. Laculil este o mare Întindere de apă care de şi nu curge repede darfi se scurge într'unfi rîuleţtt. Unele lacuri mari nu se scurgă nici întro altă apă. Laculfi obicinuită primesce In elfi unulfi sau mal multe rîuleţe precum este acesta. In preurulfi Iacului din partea de susă se vede un drumfi bună nu mai d’a umbla cine-va călare, căci fundă mâncată de ploe şi îngustă nu p6te trece pe elfi o căruţă. Intorc&idu-ne In oraşulu celfi aşezată pe malulfi drept fi alfi fluviului, trecem îi unfi torentu pe unfi podeţu de lemnu, şi înaintnâdu în josulfi flu viului pe drumuîfi celfi mare ajungemfi la bifurcaţia (încruci şarea) drumurilorfi, adică unde se desparte în dou6 părţi. Urmândfi calea din stânga, întâlnimfi unfi cătunu şi ceva mal sus uniî târgii. Spre munţi de Ia târgfi se vede o monastire. Monastire se ^ice o biserică care are în prejurulfi el mal multe case aşeţlate la unfi Jocfi retrasă şi locuită de omeni saiî femei nu mite călugăriţe safi călugări, care se rogă la Dumneţlefi pentru mântuirea lumii. Cându monastirea este mal mică se numesce schitu. (In Fig. 4 este o vedere a unul cătunu la polele munţiloru.) Din oraşulfi nostru penă aci, vine o linie de cale ferată care merge d'a lunguliî şoselei pe care o şi tae de trei ori.
Kiy. î) Vederea u»:»*î coral»! care
depărtlză de ţfcrrau
13
Lângă tfirgtt se vede und iezeru (baltă) care este o întindere' de apă mal mică de câtă unu lacu şi se scurge d’a dreptul d In mare printr’o gârlă ce trece şi prin cătunu. .La Nordd de acestu cătunu se vede nesce mine. Mină se numesce loculu de unde se scote din păm&ntu sare, păcură, ferfi, etc., iaru cari eră numimd locuiţi unde se scote petră de lucru. LECŢIUNEA 7 Ţărmurile mării Ca să vedemu ţărmurile mărit cu tote numirile şi sub îm părţirile el; plecămu din gară cu trenul d căii ferate. Gard este locuiţi unde stă trenuld şi în ale cărei vagone se sue că lătorii sad se puue mărfuri spre a le duce şi aduce de la o gară la alta. Ajungfindu Ia cătunu, ne dâmd josu şi iaru începemu o preumblare pe josu. Mai îutâiu vederad malurile sad ţărmurile (se mal <Jice şi coste), care suntu marginile us catului udate de apa mării. Ţărraulu acesta fiindu mal în supra faţa mării se <Jice ţărniă sau costă josu, pe când ţărmurile mărit de dincolo de oraşd suntu înalte şi râpose. Amdndouâ aceste coste înainteză în mare printr'uu colţ de pămăut, care se numesce limbă sau capii. Obicinuită unu capd sad o limbă este unu punctu de pămăntd înaltu şi stâucosu precumu este celu care îl vedemd aci. Mal departe se vede o insulă care sâmănă cu aceea din mijloculd fluviului mare. Fig. 4. Mal multe insule adunate la und locd formdză o grupă de insule, iaru câte-va grupe aproape
.
Fig. 6*. Vederea unei insule în mijlocnlu unul lacu.
14
unele de aitele formez;! unu archipelagă preeumfi vedem & îuaintea ochitorii noştri, uude se si fonneză mal multe strâmtorl. O strimtore numită şi canalii şi paşii, este o parte din mare strînsă între două uscaturi. Nu departe de aci trecem & unfi fluviu pe Ia gura lui : pentru care ne servim u cu o barcă mâuată de Jopătarl şi îndreptată de unO bună cânnaciă, căci fără unu bună cârmacii! apa fiind repede, luntrea s’ariî răsturna şi ne-ainu îneca cu toţii. Loculu unul rîă safi al unei bălţi, pe unde se pote trece cu piciorulfi safi cu căruţa se numesce gâdil. Cascadă sau cataractă este căderea unei ape dintr’o înălţime formată de stânci ce sunt pe sub apă. Cascada este mal mică de câtft o cataractă. De aci ocolimă pe lângă ţCrmfi şi ajungemfi la unfi cotii de mare adică o parte din mare împresurată de uscatfi de mal multe aturl. Dacă cotul u este mal mare ia numire de golfii. sau sin.. Ansă safi scobitură numită şi cotă nu este altfi-ceva de câtfi unfi forte micfi golffi servind!! de adâpostfi pentru câte-va nave precumu este cea* de dincolo de peuinsulă. O peninsulă este unfi uscată ce ţine de unfi altă uscatfi printr’o mică parte în gustă de pământii numită istmu. Lângă Ansă se vede în mare unfi nisipiş puţinii îotinsfi, acesta este unu bancă de nisipil adică o insulă de nisi.pt! iu florea apel unde, daca nu s’aru băga bine de semâ, navele s’arfi putea nomoli. LECŢIUNEA 8 )I n n ţ î, Dealuri. Partea locului copriosă între şoseua cea mare şi canalii este o câmpie safi §esu unde nici unfi munte safi dealfi, nu între rupe netezimea pământului ; pe eându în partea drdptă a flu viului celfi mare, locul nu este de câtfi ici şi colea netedfi. In preumblarea ce araţi făcuţii mal Minte. d’a merge In susulfi afluentelul până la Iacii amfi suită mereu, străbătândă înăl ţimi, unele din aceste înălţimi se păreţi că cadă peste capulă nostru şi în depărtare se vedea ridicăturl mari de pământă şi piatră. Aceste ridicăturl se numescfi munţi, platouri, dehirt etc. Munţii nu suntă de o potrivă înalţi pretutindeni; cel de dincoce de Iacă suntă mal puţină înalţi de câtă cel de dincolo, jPâlele loră numite şi clime suntă forte repezi şi stîncose cu
15
vărfuri ascuţite. Pe asemenea munţi este forte greii d’a se sui ciue-va chiartt şi cu piciorulu, pe cândd caprele sălbatice găsescd aci vara locuinţa loru. Cu câtă înălţimea munţilord este mal mare cu atâtu frigulti se simte mal mulţii, căci vârfurile lord suntd acoperite cu neaua şi cu gheţa eternă, precum ade sea se vede chiard în ţara nostră pe vârfurile Carpaţilord. Fig. 7 represintă o vedere a Carpaţiloru numiţi BucegI unde li polele loru se vede o pădure de bra^I si unfi cătund. Parte din munţi se sfîrşescd spre vărfuld lord prin stîucl d piatră ascuţite in formă de căpăţînă de zahăru, pe cândd alţii suntu berci (teşiţi) şi pleşuvi, adică fără nici o verdeţă pe el, iară alţii suntd acoperiţi cu păduri. Munţii acoperiţi cu păduri aii pe el şi locuri cu iarbă, unde vara pascd vaci şi oî din alu căroru lapte se face brînză şi eaşcavalu bunii. Daca munţii sunt mal mici şi ţiindu-se lanţd unuld de altulu şi acoperiţi cu păduri, atunci se numescU muşcele sad munţisorl precum suntu munţii de dincolo de fluviulu celd mied. Deală sad colină, esţe un muntişord mal mied acoperită adesea cu păduri. Dealuld după malulu fluviului mare aprope de gura lui este und deală mare. celd de dincolo de marea secondară este unu deală micii, formândd marginea unul platoă sau a unul şesă nu prea înaltfl, Pe dealuri se semăna vil şi pomi roditrî iaru pe munţi nu se pote semăna altă ce-va de câtă pomi sălbatici precum: braţll, fagi, mesteacănl, stejari şi alţii pe cari ’I întrebuinţămu la încălţlituld caseloru, )a brutării, iard lemnarii şi tâmplarii le întrebuinţeţlâ la facere de mese, scaune ferestre, bănci şi altele. Platou numimu o întindere de pâmdntd netedă ridicată d’asupra locului ce ’ld înconjoră. Platoulă din drepta rîulul mare este und platou înaltă sad şesă înaltă. Şesulă coprinsu între platould îutiusu şi ţărmurile mării este und şesu profundă, pentru că este aprope în linie cu suprafaţa mării. Unele platouri au şiruri de dealuri şi cliiard de munţi precum suntu cel după platoulă întinsă. Cândd munţii se împartă prin baza lord, formeţlă und şiră sad lanţă de munţi, precum suntd munţii coprinşî între tiuviuld celu mare şi celd mied. Omenii care trăescd în munţi se uumesed munteni iard cel de la câmpu câmpeni. După ce eşimu din oraşulu celd mied de la rescruciuld dru-
16
mulul, şi apucămă la drăpta pe calea spre munţi, vedemă că acestu drumu este şerpuitit saă cotit, sue din ce în ce d’asupra unul şesă şi trece printr’nnă pasu între polele munţiloră. Pasity chec saă trecătore este ună locu copriusă între vârfurile mun ţiloră fonnatu de împreunarea lorii sau de scurgerea vre-uneîpe curgStore şi pe unde omenii potti trece dintr’o parte a munţiloru pe cealaltă. Calea ferată urmd^ă acestu drumu şi nu coteşte de mal multe ori; căci ca să scurtele calea şi să numai trecă lo curi strimte, se perde pe sub munte printr’o săpătură făcută de omeni ca o ţăvă ce se numesce tunelil. Obicinuită ună lanţă de munţi este o linie de împărţire ce apelorit, pentru că isvorele, păraele şi rîurile cari urmedă cursul.ii loră, se scoborâ pe clina sau polele opuse a munţiloră. Polele muuţiloră se mal uumescu şi laturile loră. Apele ce desindu din eî şi mergândă mal departe, se împreună, fonnâ^ă iurl mari saă fluviurî şi în cele din urmă basinurl. Busmulă inul fluviă este totă partea care coprinde o linie principală de Împărţire a apeloru şi ale cftril tote apele curgCtore urmeijă clina lor şi se vărsă în acelaşi fluviu. O linie de Împărţire a apeloru se coinpuue de munţi, platouri, dealuri, câmpii şi văl. Ca să vedemă acele regiuni (locuri) depărtate, na puternic merge acolo de câtă pe josă saă călare, şi atunci calea fiindă mal lungă în locă de preumblare amă face o călătorie. Urcând pe lângă rîulă celă mare şi malurile lacului, trecemu linia de împărţire a apeloră şi scoborâmă pe lângă ună torentu care se varsă în fluviulă celă mică. Torentu este o apă repede de o mică însemnătate care se scoboră cu sgomotă din munţi prin tr’o vale strimtă şi forte plecată. Acestă drumă este cotităy stăncosă, strâmtă şi greă de urcatu, numindu-se de/ileă (strîmtore), care este inaî greă de străbătută de câtă ună pasă. Ca să scăpâraă de greutăţile unul asemenea drumă prin a călători pe josă saă călare, ne urcămu în trenulă drumului de feru, într’unulă din vagonele sale, unele mal frumose şi altele mal urîte, împărţite pe clase după punga săracului saă a boga tului, trecemu un pasă printr’unti tunelă unde dincolo ajungem în vale, în partea de josă a muntelui numită piciorulă munte lui. Pornindu de aci pe joşii, de la staţiunea drumului de feru
i
17
(gară), întâlni mii ună fluviu maî micu de câtă celă de lângă oraşul ii nostru. Elu se scoboră dintr’o clină a altoră munţi şi ală cărui cursă se măreşte prin multe râuri torenţiale. Acesta rîd curge printr’o albie repede, căci este mal plecată de cât a fluviului celti mare. Figura 8 este vederea unul rîd care curge
^masssmm v*
Figura 8. Un rîu. în josă printre munţi şi în depărtare; loculu de unde vine apa d'abia se vede şerpuindă ca o aţă. O vale sau luncă este unu şesu îngustă şi prelungă care se întiude adesea pe ambele la turi ale matce! rîulul £aă ale fluviului şi pe lângă piciorulă unul munte saă ală unul deală. Fluviulă celă mică curge prin tr’o vale îngustă, însă rîulă celă mare curge pe partea dreptă printr’o vale forte strîmtă pe cândă partea stângă formedâ o vale puţin mare, iară fluviulă de lângă oraşulă celă mare formezâ pe malulă stângă nu numai o vale dară chiară o câm pie. Văile suntă mal tot-d’a-una avute în păşuni şi in locuri lucrate de câtă câmpiile cari suntfi puţină udate de ape. Loculă unde valea începe a se lărgi şi ese în câmpie se numesce gura văii, iară partea unde se înfundă, fuudulă văii. Albia unui rîă este fundulă apei pe care curge între două maluri; apa în timpulă verel nu umple tot-d’a-una albia sa, ci curge numai printr’o parte a el cari se numesce matca apex In timpulă ploiosu sa.fi câadă zăpada şi ghiaţa începe a se top la munte, apa se revarsă peste albia sa şi îneacă câmpiile cari aă fostă semănate cu grâă saă porumbă. O asemenea revăr. sare de apă aduce de multe ori o mare pagubă locuitoriloră2
18 Daca se facă zăgazuri şi caualurî de timpuriu omenii pot scăpa de Înecurile rlurilorO. Pe lângă rîulă care se vede dincolo de marea secondară se află unu iazu. Iazu se numesce o abatere a unei părţi dintr’ună rîă pe care se face moră pentru măcinată grâu sau porumbă, piuă de bătută postavă, herestrăă de tăiată scânduri, etc. Zăgază saă ăigă este partea de pămCntă care se înalţă ca ună mală spre a opri apa din iază a nu se revărsa în rîă. Dincolo de rîă^se vede In depărtare o pustie şi o oază; pustie este o în tindere mare de pămCntu acoperită cu nisipă, adesea sărată şi în mijloculu căril se înalţă ca o insulă de verdăţă ună locă nu mită oază. \Figura 9 represintă o pustie, Aci se vede plecândă dintr’o oază V) caravană cu cămile. Din pricina nisipului, numai
Figura 9. 0 pustie.
cămila pote străbate câmpiile pustiiloră şi numai ea pote purta în spinare pe omenii cari călătorescă în aceste locuri. Intre sosea, oraşulă celă mare, canal u şi ţărmurile măre!, se vede ună munte ţuguiată cu ună pişcă puţină teşită, acestii munte se numesce vulcanii, care pe o gură numită crateril, auncă din cândă .în cându în aeră, cu mare sgomotu, flăcări, cenuşă şi lavă, adică stânci topite. Figura 10 este un vulcan aprins. Ca să ne întorcemu acumu acasă vomu lua ună altă druinu. lăsă Nemţi în josulti fluviului celQ micu pe valea Iul, şi ajun-
;
19
gCndă la unu afluente care vine despre stânga începemă a ne urca pe lângă malulă lui pe ună drumu destulă de bună; trecemu printr’ună pasu cliiară unde este puntulă de despăr
ţire alu apeloră şi ne lăsărnă la vale pe unu druraă cotită. Ajungăndă Ia tărgulă pe care l’amă mai vădută altă dată, ne urcămă în trenulă drumului de feră care ne duce d’a dreptul în oraşu. LECŢIUNEA 9 Planii, Cliartă Cândă voimu a arăta în mică pe chârtie scola sau sătulă cu totu ce coprinde, atunci acea chârtie scrisă ast-felă se numesce plană, precum suntă figurele 1, 2, 3 şi 11. Tabla (Fig. 4.) pe care amă ÎDvăţatu atâtea numiri de lo curi în călâtoriele sau preumblările nostre închipuite şi tăcută după o măsură şi desenată pe chârtie după cum amu văijută, se numesce cliartă geografică. Dacă charta înfâţişeză o mare în tindere de pămăntu ia numire de cliartă generală iar când arată cele mal mici lucruri după pămăntă se numesce Cliartă specială Suntu mal multe feluri de chărţî, darii numirile şi întrebu inţările loru le vomă cunosce mal târziu într’altă clasă.
20
Pentru ca o cliartă să fie bine făcută trebue să arate lanţurile de munţi, clinele, platourile şi păsurile, căci ele sunt de o mare trebuiuţă pentru a se şti tote părţile după pământă, mal alesă că de la munţi se cunosce direcţiunea apeloru curgătore. Munţii se făcu pe chârtie, trăgândă mici linii tu formă de um bre saă de cute (aşurî) şi cu atât mal negre şi mal grose cu câtă munţii suntu mal înalţi şi mal rîpoşî. (1) Figura 17 represintă pămentulu întinsă în două părţi care se numesce Mapemundfi, iar fig. 18 globula pămâutescu, făcuta de cartona tare. LECŢIUNEA 10 Orientarea Diminâţa cânda eşimu din casă şi ne suirnu pe un loca înaltă, sad ne aflăm într’o câmpie întinsă vedem fi împrejurulu nostru că se însdmnă un cerc rotunda părându-ni-se că pământulu atinge cerulfi. Acesta cercă se numesce Orizontu. Partea unde se arată diminâţa sorele se numesce Rfisăritil, iară partea opusă. Apusă. Luna şi stelele se arătă nâptea din aceiaşi parte a ce rului că răsare ; ca şi sorele ele se ascundă vederel nostre în partea opusă u arătării lord pe ceru. Partea de unde se înalţă saă mal bine (lisă de unde se arătă, se numesce rSsăritu sau estti; partea unde apune sau se ascundă se numesce apusă vestă. Figura 12 este orientarea, iară Figura 13 roşa vântului. Partea cerului unde vedem u sorele la amiagf, adică în mijloculă ţlilel se numesce meridiă (mâţjă-ţji) saă sudă, iară par tea opusă a sudului este septentrion (me^ă-nopte) saă nordulă. Estulu, vestală, sudulu şi nordulă suntu cele patru puncte cardinale, care trebue să le cuuoscemu pentru a ue putea în drepta încotro voimu, cândfi câlătorimu printr’o ţară cu saă fără cliartă. Intre aceste patru puute se mal află şi alte punte intermediare, nordil-estă, nordil-vestă, sudil-estă, sudu-vestti. Astfelă putemu ţlice: de la casa nostră, scola este spre (cutare punctă), gura fluviului şi capurile suntu la vestă de oraşă ; sătulă este spre nordă-vestă, munţii spre nordu ; laculu se află IP Pentrn ca copii să no peardă mulţii timpii ca desiuarea munţilor §i care este fdrte grea de făcut în clasa II. Li so va cere a face munţi prin semsau numai prin o trăsură grdsă. ■■■■ ■ uulu
21 spre nordu-estu. (Daca presupunemă că avemu charta fig. 4 Înaintea nostră). Vesi
s-
\te
s
7 § *-s
’S
5 a
3 CJ
a sr-,
cu
ţSs
w
o
Co
a
a
-§ !
I-
Ol-
CJ
8 5
p
a. -2
De* r*. ^4
«O
O
5o snt
~ Ci
L
“ţj
5 «t>
■.y.
61-
?
3
1—
I î
s>
s
3 R
°I
JBsi Cându stărnu cu faţa la răsăriţii avemu la spatele nostru apusulfi, la stânga măţlă nopte şi la drepta me(jă-<ji. La câte-şl patru laturile unei (foarte, precumă este la Fig. 4 care o avemu înaiutea ochiloru noştri, se însemnă numele puncteloră cardinale: Nordulu susu, Sudulu josu, Estulă Ia drepta şi Vestulîi la stânga nostră, Cerculu ce’lu face cerulu împrejurulu vederel nostre se numesce orizontulu vizualu.
22
Daca după. acăstă chartă s’artt spune unul copilă: „Dute la sătulă care este la răsărită de oraşă" Ya sci că dupe ce
Fignra 12. Orientarea. trece podulfi, trebue să se îndrepteze către partea unde apune sorele şi apoi să ia drumulu care trece peste rîu. Daca i s’ar
Figura 13. Roşa yenturilor. spune: „Dute prin defileul u care este la mia(Jă-nopte de oraşuu va sci că trebue să mărgă ast-felu ca să aibă răsăritulu sore
.
1
■ •,
1
Figura 17. Mapemund. =
23
luî la dr^pta şi Ia stânga unde apune, va sui în susulu rîuluî celtt mare, şi aşa mal deparţe p6nă va ajunge la defileu. Bisericile suntă puse cu partea altarulut spre răsărită. Tira nii se orientâză noptea după coja copaciloru care despre partea de nord ii este mal grosă saă acoperită de muşchî. LECŢIUNEA 11 Recitări 1) V
w/
Casele suntii de diferite feluri: M Casa în care trăimu cu părinţii noşm —^'5f^tri este o casă particulară, iaru bi-
-r01rt serica> şc(31a, primăria etc., suntti J % y /ÎS® case Palici. Câte-va case adunate Ş'BăS la unu locti formală unu cătunu, iar mai multe case unii satu. O casă, o grădină, unu satu, unti oraşd, serepresintă printr’unîi planii; o ţară, unii districte, sad o plasă se înfâ5işâ<Jă printr'o chartă. mIX Und munte este un masifd (o grăFig. îs. Gioboi pământesc, mădire) de pământ sad de piatră, care se înalţă d’asupra pământului aflatu în prejurulu sâd; elu are mai multe laturi, cline, pâle sau culmi. Un şiru de munţi lipitd unulu de altuld prin pdlele loru formâdă und lantu sad sirii de munţi. Unu dealu sad o colină este mai mied de câtd und munte. Und vulcanii este und munte cari adesea-ori aruncă în aerd cu mare sgomotd, flăcări şi petre. G-ura pe care ese aceste flăcări se numesce crateru. Und pasu sad trecălore este o parte din lanţulu munţilord mai josu de câtd vârfurile vecine, şi care servă de trecere dinfer’o clină într’alta. Und defileu este o trecătdre fdrte grea şi îngustă între stânci.
mm?
m
1) Recitările se vor face cu glas tare şi aretându-se şi desinându-se pe tablă fie-care termenii geograficii, fie după cliartă figura 4 sau după caetulu de desen geografic, de Gorjan.
I
24
UnU platou saa şesii înalţii este o parte de pămenta intinsa saa aprbpe şesii, dara destula de ridicata d’asupra pământului din prejura. O câmpie mare saa şesti micii este una pămenta pu ţina ridicata şi fără munţi. O valii este o câmpie lunguiaţă şi strimtă, mărgi nită de ambele laturi de pământii ridicata (maluri mari) saa de pol ele unui deaia saa munte. Una fluviu este una cursa de apă de bre-care însem nătate cari se aruncă d’a dreptuia în mare. Una rîti este una cursa de apă cari se varsă într’unU alta cursa cărui ’î servă de afluente. Rîa se numesce şi acea apă, care se varsă în mare dara care este mal mica de câtu una fiuvia. O gârlă este una cursa de apă maî mica de câta una riu şi care se varsă intr’unu rîu. Un torent sad pârâti este o mică gârlă care curge re pede. Una canalii este una ria săpata de mâna bmeniloru spre a lega o apă cu altă apă. Isvorti saa fântînă este punctuia de unde una cursa de apă începe a’şî lua naştere, confluentă, punctul unde încetedâ d’a mai curge una afluente ; gura saa îmbucă tura, este locuia unde se varsă una fiuvia. Deltă se nu meşte spaciuia de locfi coprinsa între gurile unui fluvia cânda se varsă prin mai multe braţe. Albia unul cursa de apă este fundulu pe care curge intre două maluri. Se urcă sau se sue cursuia unei ape cânda ne îndreptăma către isvoruia săa. Cânda scoboiimu una curşi! de apă, avenul malulti drepţii la drepta şi malulti stângii la stânga nostră. O linie de împărţire a apelorti este o neîntrerupere de pământii ridicaţii, înfâţişândii două pâle în cotro curge. Unii Iacii este o mare întindere de apă stătătore; o baltă este mai puţinii mare de câtii unii Iacii. Marea este o întindere mare de apă sărată care aco-
m 25
peră aprope trei din patru părţi ale pământului; ea se împarte în oceane, iarti oceanele în mari. Unii golfu este o parte din mare înaintată în us cături. O strîmtore este unu braţii de mare coprinsă între două uscături. Costă sau termulu, este partea uscatului care măr gineşte marea. Unti capă sau limbă, este unu punctu alu ţărmu lui înaintata în mare. O insulă sati ostrovu, este un uscaţii inconjuratu de apă din tdte părţile. Adunarea a mai multor in sule formăijă o grupă de insule, iar mai multe grupe apropiate formâijă un arcliipelagă. Unii portu, este un loc unde vasele plutităre potîi să tragă la mata. în siguranţă şi să încarce şi să des carce diferite mărfuri. Unu oram, se numeşte o adunare de mai multe case la unii locu; un sată este mai micii'de căt un oraşQ. Cele patru puncte cardinale suntu: Nordulii, Sudulă, Vestulu şi Estidu cari se mai numescii: Meclă-nopte, Medă-di, Apusulă şi JResăritulu.
- NOTA. — Lecţiunile 1—11 se potu face după ce copilnlu a învăţată geografia locală, sau cum crede mai bine institutorulu.
26
CAPITOLULU II
geografia locala lecţiunea
12
Geografia oraşului Focşani şi a judeţului Futna (1) După ce ama Învăţata ce; numimu una isvoru, rlu, satfi, oraşu, etc. şi le Ştiu cuma se i arătu pe chartă şi cum se facă atata pe tablă cât şi pe chartie, voiu începe a spune ce cunoscu înăuntruia şi împrejurulâ sc61eî şi după care voia descri. comuna In care locuesca ea cu părinţii mei. ^ Casa în care îuvăţăma carte se numesce scolă (1) . . . . Scola este împărţită în mat multe clase. Clasa în care suntemă acum se numesce clasa . . . • Icona la care ne închinămU cânda intrăma saa eşimu din scolă este aşezată în clasă spre răsărita. Uşa intrărel celei mari a scolel este spre (2) . . . Biserica cea mat apropiată de şcolă este spre (3)................... . . Şcola este aşezată pe strada şi se numesce . . şi face parte din suburbia (5)........................ Afară de scola nostră mat sunt colorea de (5). şi alte scoli de băeţt şi de fete în oraşuia nostru, oraşulu în care trăescu ea cu părinţii meî se numesce FocşaDÎ. Figura oraşului Focşani este acesta (6). (1) Drepţii modelă luămă oraşulu Focşani care’ va servi de esemplu pentru tdte scdlele din comunele urbane din intriga ţdră. Institutorulă şi învăţătorulă trebue să înlocuiască numele cari suntă aci prin numele corespumjătdre ale ju deţului loru şi celoră vecine, în ace?tă casă va arăta copiiloră pe charta ţărel numele judeţului loru, saii le va însemna pe tablă cu creta conturulă judeţului şi a pnncteloru principale după elă. După metoda cum s’a făcuţii preumblările pe chartă închipuită asemenea se va face pe tablă însemnându-se posiţia şcdleî în raportă cu stradele din prejuru, case mari, biserici, apoi Ya însemna posiţia satului, posiţia comunei daca ea se va compuno din mal multe sate, hotarele comunei; după care, reşedinţa subpretecturei, a districtului şi marginele despre cele-l’alte districte. Cândă copilulă e mveţatu bine aceea ce institutorulă i-a desinatu (zugrăvită) pe tabla, va începe plumbă)1 p^chârti'e6 C°UtarQ datâ> CU Creta §i chiarfi cu creonulfi (condeiă de (2) Se va însemna numărulă ce pdrtă şcdla şi din ce coldre este şi daca este publică saă privată. (3) Puntulă cardinală. (4) Idem. (5) Să se arate numele suburbiei [mahalaua]. foia ce sValăturăsIri ^înct® P® tab!ă saă pe chartie conturulă oraşului după ioia ce se alătură sau mal bine după caietulă de desemnă geografică.
27
Acura după . . ce am cunoscutu totu ce este în prejurultt şcolel nostre, mahalaua şi colorea în care se află scola, voma trece sS cunoscema oraşul u întregu şi locurile cele mat însemnate din prejuruîa luî. LECŢIUNEA 13 oraşul Focşani Focşani, oraşu mare şi frumos aşezata pe o câmpie întin să d intre rîurile Putna şi Milcovu, este capitala judeţului Putna şi prin urmare cea mal mare comună urbană din judeţulG nostru. Afară de prefectură şi primărie în acesta oraşa mal sînt: o curte deapelu, unu tribunaia ordinara, o judecătorie de pace reşedinţa regim. 10 de dorobanţi şi al 7 regiment de călăraşi, poliţia, serviciuia sanitara şi tecnicG al oraşului şi judeţului, tot în acesta oraşa se află şi inginerulG şefu aia circomscripţiuneî care coprinde judeţele Putna şi BacăO, mediculG primara aia oraşului, ala judeţului, moşa comunei şi a judeţului, vete rinarul judeţului şi una biuroa telegrafo-postaia. împărţirea administrativă a oraşului este în 4 colori; colo rea de galbena coprinde partea de Norda şi Nordu-Esta a oraşuluî, — culorea de roşu partea de Suda şi Suda-Esta a ora şului,— culorea albastră partea de Suda şi Suda-Vestfi,—şi cu lorea de verde partea de Norda şi Norda-Vesta a oraşului. Aceste comisii av6nda fie-care câte una comisara ca şef, stau subu ordinele poliţaiului care îngrijesce de buna ordine şi liniIocuitorilor. FiindG unulu din cele mal vechi oraşe din ţară, Focşanii are o mulţime de strade mal tote cotite şi strimte, cu tote acestea suntu curate şi bine întreţinute. Printre stradele cele maî principale voma cita: strada Mare saa a Unire!-care începe din barieraBucuresci şi termin6ndu-se la nordul oraşului, are direcţia de la suda spre norda. —Stra da Centrală care începe de la gară şi se termină la bai iei a Galaţi;-aceste strade trec prin -centruia oraşului pe care ’IG desparte îq patru părţi.— Calea Naţională care şl are direcţia de la Sud spre Norda şi BulevardulG care are direcţia de la Vestu spre esta.
28
Pieţile în care se vinde zarzavată şi alte mărunte pentru trebuinţa «Jilnică ale Jocuitoriloru suntii In numără de 2 : una spre centru Intre stradele Centrală, Frumoasă şi Pescăria, nu mită piaţa Moldove! (Domnăscă), şi alta spre sudu între stradele Bulevardu, strada mare a Unire! şi strada numită Hedim Ro şu, numită piaţa munteană (Sf. Ion). Mal este şi o piaţă specială de peşte spre centru pe strada Pescărie!. Oraşulă are <Jece barierî pe unde intră şi ese omeni! din oraşu: bariera Mărăşeştî la N. duce Ia Mărăşeştî şi Tecuci. Bariera Galaţî la Estu, duce la Galaţi. Bariera Brăila la Eslă, duce la Brăila. Bariera Bucuresc! la Sudă duce spre Rîlmnicu-Sărată. Bariera BoteştI la Sudă-Vestă duce spre Mileovă la Costeşt! Bariera Corbu (Sf. Gheorghe) la Sudă-Vestă. Bariera Gare! la Vestă, duce prin linia ferată la Iaşi şi Bucuresci. Bariera Odobesc! la Nordă-Vestu, care duce la Odobescî. Bariera Vrancea la Nordu care duce la Vrancea. Bariera Amorţitu la Nordă care duce la viile din amorţitu. In oraşu suntă mal multe edifici! publice, ma! multe scol! primare, ma! multe spitale, biserici, şi casărmî. Bisericele din Focşani suntii numerose şi cea mal mare par te torte vechi. între aceste biserici, cele ma! vechi se crede a fi: Sft. Ion pe strada Sf. Ion, care este şi catedrala oraşului. Precista pe strada Precista, şi Prooroculă Samuel pe strada cu acestu nume unde mal nainte a foştii o mică chiuovie. Intre edificiele publice din Focşani se deosibescu; Palatulă administrativii în strada Centrală, aci se află prefertura, casi eria generală şi tribunalulă. Primăria cu casieria comunei în strada Istrailită, Curtea de Apel la capul Bulevardului. Foişorulă de focă cu pompierii în strada Sf. Ion. Pentru căutarea bolnaviloru săraci se află două spitale: uuulă îu stra da Profetulă Samuelu, iar cela de alu doilea îu strada Curţe! de Apel:-teatrul ă pe Bulevardu. Suntă două casărmî casarma de la Bariera Mărăşeştî şi casarma pompierilor îu strada
Sf. Ion.
F 29
Penitenciare suntu două.: unuia centralii sau ala Curţel de Apela şi altidfi arestulD preventiva aia tribunalului. Intre edificiele de instrucţiune publică, se deosibesce: gim- nasiuia pe bulevarda ; scoli primare de băeţl suntQ două, cea cu Nr. 1 pe strada Bulevarda, cea cu Nr. 2 pe calea Naţio nală şi două sucursale; una In Ocol şi alta în Tâbăcaru. Scoli primare de fete sunta trei: Nr. 1 pe strada săpunar Nr. 2 pe strada Precista, Nr. 3 pe strada Proorocuia Samuei Afară de aceste scoli mal suntu: scola primară arinenă şi şcola primară istraelită, precum şi trei institute private: Institutulu Tipeia, de băeţl, institutuiu armenă de fete şi institutulu M-me Masoue. Focşanii ca locu de preumblare a orăşenilora unde plimbându-se să respire uuQ aeră curat,u în timpul u vereî, are două grădini publice care suntu acoperite cu tot felulu de arbori ne rod itorl şi de flori frumose; - una este la bariera Mârăşeşti a doua pe Bulevarda numită a Sf. Ion. Afară de acestea sunt forte multe şi frumose grădini particulare prin mahalale tote acoperite mal multa cu pomi roditori. Pentru înmormântarea morţilor sunta patru cimitire: unulu creştinu la Moldova pe strada Calea OdobescI în afară de oraşa lângă bariera OdobescI, — unuia iarăşi creştinu pe strada Sf. Gheorghe vechiu afară de oraşu lângă bariera Corbu, — altul u pe bariera Mârăşeşti este ebraica, celu catolica la SudU-Estu în afară de oraşu şi ceia din urmă cimitiru este armenu si tuata în faţe gărel. In oraşa suntu mal multe librării, tipografii, legătoril de cărţi, o mulţime de magasine frumose, băcănii, cisraăril, croi torii, birturi etc. Oraşul a se alimeDteză cu apă de la cişmele adusă prin con ducta de la Pituluşa. Cişmele sunta în număr de <jeee. Afară de acestea suntu multe foutâne prin mahale şi prin curţile locuitorii or fi. Ocupaţiur.ea locuitorilor!! este mal multu, cu comerciulfi, tăbăcăria şi cu facerea măturilor!! mal ales în partea de est a oraşului. Aci se fabriceză mal multu: luminări de ceară albă şi gal. benă, săpunu, rachifi, frînghil şi pele de tăbăcărie.
30
Inti e fabrici are: 4 fabrici de luminări de ceară, 3 fabrici de spună, 2 fabrici de fringhil, mal multe cazane pentru fabri carea rachiului din drojdie, tescovină şi prune, şi mal multe ateliere de tâbăcărie. Mori de aburi sunt două: una In piaţa Ştirvel-Vodă şi alta lângă bariera Brăilei. Prin oraşti curge uuă mică pîrâiaşl numită Putniţa dară în timpul verel mal tot-d’a-una esto secă. Tîrgu de săptămână se face în tote Duminicile şi Mercur! la Moldova unde se vinde cherestea venită din Vrancea, lem ne, precum şi vite,—şi Joi la Munteni în piaţa Sf. Ion şi pia ţa Ştirbei-Vodă unde se vinde fînă, orzu şi lemne. Eşind din oraşă pe ori ce barieră, şi îndreptându-ne în ori ce parte de locă întâlnimă în cale cătune, sate, ape, drumuri păduri, pe care Ie vomă învăţa cu timpulă făcându mal întăifi cunoscut totă ce este în plasa ndstră şi apoi totă judeţul nostru care este Putna.
LECŢIUNEA 14 Plasa Gârlele Plasa în care se află comuna nostră se numesce Gârlele. Ea are forma acăsta (1) şi se întinde la Vestă de Focşani pe ambele laturi ale rlulul Putna. Se mărginesce Ia Nordu cu plasa ZăbrăuţI, la Sudu cu un judeţă numită ală Râmnicului, la Estă cu plasa Bilieştî şi Ia Vestă cu plasa Vrancea. Rîurile care străbată acestă plasă suntă: MilcovulU care trece pe la târgul Odobeştî; Putna care la sătulă Răstoca se împreună cu Milcovulă şi canalulă Milcovuluî care trece prin Focşani. Valea cea mal roditore din judeţă este valea Putnel. Viile cele mai renumite din acdstă plasă suntă cele care încoDjoră târgulu Odobeştiloră. Comunele acestei plăşi suntu în numără de 11 adică; Ba(1) Se n face forma pe tablă cn creta, ântSiu conturnlu şi apoi interiorul plăşil etc.
31 tinescî, Balot eşti, ClipiceşU, GăgcşVt, Trese*, Jariscea, ifcfzem Odobescî, Păţeşti, Ţifcsci, Vărsătura. Locurile cele mal principale din acestă plasă, suntfi: târgulfi Odobescî, aşezat pe malulti stângu alu rîulul Milcovfi, este re şedinţa plăşiî Gârlele. Are unu biurofi telegrafo-postalu, o scolă primară de băeţî şi una de fete. are unu spitalfi şi mal multe biserici. Comerciulfi acestui oraşfi consistă în vinuri care produce delurile din prejurul săfi, renumite chiar în streinătate. Miera comună rurală mare şi frumosă spre Sudfi, între dălurî. Aci se află şi monastirea Miera cu ijidirl vechi şi mă reţe. Jariştea la Nordfi, comună rurală cu o scolă primară bună, face întinsă comerţu cu vinuri. Ţifeştii comună rurală la Centru este renumiţii prin cultivarea pământului săfi şi are în prejur întinse potgoriî. LECŢIUNEA 15 Plasa Răcăcinne Plasa în care se află comuna nostră se numesce Răcădune Ea are forma acdsta şi se întinde pe malulfi drept alţi Şi retului spre Nordulu judeţului. Se mărgineşte la Estu cu Şiretulu, la Vestii şi Nordfi cu judeţele Tecuci şi Bacău şi la Sudu cu plasa Zăbrăuţl, Gâr lele şi Bilieştl. Rîurile care străbate acăstă plasă suntii: Siretulfi care face hotarulfi plăşiî şi a judeţului despre Estfi, primesce în sine cele lalte mici rîurl ale plăşiî precumfi Trotuşulu care udă Adjudul. Siretulu în cursul săfi formeză câte-va bălţi pline de pesce şi acoperite în cea mal mare parte cu stufişt din care se scote papură pentru făcuţii rogojini şi trestie pentru acoperit casele şi coşarele, Afară de valea principală a Şiretului plasa Răcăeiune mal are valea Trotuşulu! renumită pentru producţiunea pământului său. Căile de comunicaţie ale plăşiî suntu cu calea ferată care leagă Adjudulu cu cea mal mare parte din oraşele ţării. Ea are în acestă plasă staţiuni la Sascutu, la Aujudfi, Pufeştî şi
- Mărăşeştî.
32
Şosele ca căi naţionale suntu: Şoseaua naţională care merge paralel cu calea ferată prin Adjud, Domnesc! şi Sascut. Comunele aceste! plăşî în număr de 2G suntu cele următore Adjudu-noil, Adjudu-vecliX, AnghelescX, Bâlca, BerescX, _Z?o/-şanX, Burciuia, CopăcenX, Cornttţelti, CoţofenescX, Cucova, Domneşti, DrăguşanX, Mândri şea, Orbeni-de-josU, Orbeni-de-sus Barava, BădurenX, BâncescX, BufescX, RuginescX, Sascutii, Scurta, UrechescX şi Valea-Seacă. Intre locurile cele maî Însemnate din acestă plasă suntu: Adjudă, (1) comună urbană, este reşedinţa sub-preîecture! pîăşil, staţia drumului de feru, staţia telegrafo-postale ; e si tuată-în gura lunceî Trotuşulul, ce dă in şesulă Şiretului. Domneşti, comună rurală pe malulu Şiretului, are o biserică veche fondată de Dabija-Vodă, lângă biserică snută două movile mari şi o grădină In care se vădii ruinele unoru (Jidirl [vechi. SascutulU, comuă rurale, renumită pentru staţiunea căii ferate şi pentru fabrica sa de zaharu.
-
LECTIUNEA 16 Plasa Yrancea Plasa în care se află comuna nostră se uumesce a Vranccl Ea are forma acăsta (2) şi se întinde pe. ambele laturi ale cursului superiorii alii rîulul Putna şi Zabală până la margi nea judeţului de Vestu. Se mărginesce la Estii cu plasa gârlele, la Vestă se mărginesce cu munţii Carpaţl, la ISTordu cu plasa Zăbrăuţl şi la Sudă cu unu altă judeţii numită Buztfă. Rîurile care străbate acestă plasă suntu: Putna care ia naş tere din munte, în Putna se varsă Nereja în preună cu Zabala. Comunele acestui judeţu suntă în număr de 18 şi anume: Bârsescl, Colcicu, Găurile, Herăstrău. NegrilescX, Nercju, Naruja, NistorescX, Baltinu, BăulescX. Bocnă, SpincscX, Spulberă, Thichirişti, TulnicX, Valea-SăreX, VasluiU şi Vidra. Locurile cele maî însemnate din acestă plasă suntu: Thichi(\J Făcută la 1794 pe moşia D. Balşiii, de locuitorii strămutaţi de la Adjudulu-vechiu, are bâlciu de 12 ori pe anu.
i
33
rişulti comună rurală aşezată la Estă pe apa Putna este reşedinţf sub-pretecturel plătit Vrancea şi a judecătorului de ocol din ac^ stă plasă. Vidra comună rurală aşezată pe malulă dreptă alt rîuluî Putna, are o scolă primară de băeţî forte bine organisată şi o scolă de meserii; Naruja comună rurală forte întinsă are o bună scolă primară. Acâstă comtiaă face unu corn erei u întinsa cu rachitt de prune, cu brânzeturi şi lemnării mal alesă de bradtt. LECŢIUNEA 17 Plasa ZăbrăuţY Plasa In care se află comuna nostră se numcsce a Ztibrănţilorti. Ea are îorma acesta (1) şi 3e întinde pe ambele maluri ale cursul I superiorQ alu rîuluî Suşiţa. Se mârgiuesce la Nnrdă şi la Estă cu plasa Răcâciune, la Vestu cu munţii Carpaţl care o departe de o ţară streină, numită Transilvania, şi la SudQ cu plăşile Vrancia şi Gârlele. Râurile care străbată acestâ plasă snntu: Suşiţa care ’şî ia nascere din muntele de lângă Soveja şi t ece pe lângă tdrgulă Panciu şi ZâbrăuţI şi se varsă In Şireta lângă MărâşeştI. Comunele din acestâ plasă sunt In numără de 15 şi anume Câmpurile, Crucea- dc-jos, Cruceu-de-susil, Docheţiî, FiţionescX, Mărăstl, Monăsliâra, MovUiţa. Panda. Păunesct, Racosa, Soveja, Străoni-de Străoni-de-susă, Vizantia. Locurile însemnate din acâstă plasă suntu: Pinciil comună urbană, aşezată lângă rîul Ş isiţa, este reşedinţa sub -prefecturet plăşit şi a judecătorului de ocolii, are o scolă primare de băeţl şi una de fete, un biuroă telagrafo-postalu, unu spitalu. Face mare comercia cu vinurile ce se producă împrejură. So veja trecătore în Transilvania, lângă satulu cu acelaşi nume. LECŢIUNEA 18 Plasa BilieştI Plasa în care se află comuna nostră se numesce Bilie§ti. Ea are forma acesta (1) şi se întinde In prejurula şi la Est tulă oraşolul Focşani până In Şiretă. Se mărgineşte la Nordu cu plasa Răcăciune, la Vestu cu plasa 8
34
Gârlele, la Estă şi Sudfi cu alte judeţe şi anume Tecuci şi Eâmuic formâudă marginea judeţului. care udă Rîurile carn străbate acăstă plasă suntu: SiretulQ . partea de Estu a plăşil, Putna care vine din plasa Gârlele şi la satulu Răstoca se varsă In Şiretă şi primesce lu sine Miicovulă, Canalulă Focşani şi Râmnicul u. Căile de comunicaţie din acostă plasă suntu: Calea ferată care legă Focşanii cu Mărăseştî şi Râmniculă şi cu tote oraşele ţărel. Soseua naţională de la Focşani la Mărăşeşsl spre Adjud. Comnnele acestei plăşil în numeru de 17 suntu cele următore: Biliescl, Călieni, Ciuşlea, Costienl, Făurd, Focşani, Jorescl, Mărăşeltî, Mirceşcl, Nămolosa, Nănestl, B&stosa, Surata, Tergu. Nămălosa, Vulturul-ăe-josti, Vltuniulu-de-susu. Locurile mal Însemnate din aceste plăşî suntu: Afară de Focşani pe care Pam descris la început mal suntu multe lucurî însemnate în acesta plasă precum : Suroia comună rurală lângă Şiret are o posiţie frumosă, aci este reşedinţa sub-prefecturel plăşil. Fămolosa comună rurală, este un târg frumos, aşezată pe malulu dreptă ală Şiretului, are strade frumose şi noptea este bine iluminată cu felinare, posedă două seole primare una de băeţî şi alta de fete. Mărăşeşti, comună mare şi staţia căii ferate caie vine de la Galaţi şi Focşani şi merge spre Roman, are două scoli primare una de băeţî şi alta de fete. LECŢIUNEA 19 Despre judeţul Putna, descrierea, situaţie .şi marca judeţului. Judeţulu Putna numită după rîulă cu acestă nume care îlă străbate de la Vestii spre Estă este situată între rîulă Şiretă şi munţi la mijloculu ţSrel. Ast-felu pusă este unu judeţă ală omaniei caie pote fi numitu muntenă şi câmpenă. Marca jueţului este ună Bacus (^eulă vinului) stând pe un butoiă. M1 .T,a,^1UÎ eSte aC6sta (1) ^ se mărgineşte (2) la Nordă judeţulu Băcâu, la Sudă cu judeţulă Râmnicu-Sărat, la Estă cu ?.rma pe tablă
la nlasă.
as
*«
se împărţi
I 35 judeţulu Tecucifi de care Vestu cu munţii Carpaţl care Î'dÎpa.îede’rlSif p,-e Sudn
'
1
6816 F0CŞaD, a^,atfl ,a
1»! des-
împărţirea administrativă a judeţului este în 5 plăţi: plasa Bilceştî la Sudfi cu reşedinţa plăşel în Focşani; plasa Gârlele la Sudfi cu reşedinţa plăşeî la Odobeştî; plasa Vraucel la Sudulu şi Vestulu judeţului cu reşedinţa plăşei în Tichiricî; plasa ZăbrauţI la Nordfi cu reşedinţa în Pancifi; şi plasa Răcăciunea tot la Nordfi cu reşedinţa în Adjud. LECŢIUNEA 20 Munţii, Dealuri Munţii care acoperă partea de Vestii a judeţului sunt o ramificaţiune a Carpaţilor numiţi muuţiî Bravii cu o direcţiune de la Vestu spre Estfi. EI se ’raparte în culmele; Francii între rlurile Putna şi Miicovulu prin plasa Vranei!; munţii Sovejii Intre rîurile Putna şi Susiţa la Nordul plăşiî Vrancea şi prin plasa Zâbrăuţî şi cul mea numită a Oituzuluî ’ntre rîurile Trotuş şi Suşiţa. Intre Putna şi Milcovfi se află muntele Măgura ce se întinde până d’asupra Focşanilorfi; iar între piscurile Măgurii celu mal ’naltu este Titila d’asupra schitului Tavniţa. Vârfurile cele mal principale ale acestor munţi sunt: Clăbucelu la Nordfi-Vestu la liotaralu ţârei înaltu de 1890 şi vâr ful ti GiurgiulU la vestu totfi la marginea ţârei este înaltu de 2000, Pietrosulu de 2050, Ciurucfi de 2174 metri. Din vârfurile acestorfi munţi se vede ţara Intr’o mare de părtare chiar până la Dunăre şi mal departe. Munţii acestui judeţu cu cât înaiuteză spre Siretu cu atâta se micşoreză şi formeză dealurile cele mal frumose diu ţară acoperite cu totu felulu de pomi roditori şi podgorii renumite între care se pote numi cele care se formează din polele munţiloru Oituzulu adică: Delul-Mare, la ale cărui piciore se întindu în tinsele vil de la Crucea de jos’fi, Panciulu şi Crucea de susfi în plasa Zăbrăuţî. Delurile Odobeştiloru în plasa Gârlele for mate din prelungirea muntelui Măgura.
36
Direcţia acestor» delurl este de la Vestii spre Estă ca şi munţii diu care s'a formata. LECŢIUNEA 21 Rînrî, Lacuri Acestti judeţă este unulă din judeţele ţării mal bine udatu de ape care vine din munţi; afară de rîulă Şireţii care curge de la Nordă spre Sudu pe marginea de Estii a judeţului şi care este celu mal mare rîă alţi judeţului in care se varsă tote rîurile : Trotoşulu curge prin partea de Nordă a judeţului, vine din iudeţulO Băcăă şi aprope de Adjudu se varsă în Siretu dupe a străbătută plasa Răcăciune. Suşiţa care ’şî ea nascere din muntele Clăbuculă, de lângă !.onastirea Soveja curge de la Vestă spre Estă prin plasa 7AOrăuţî şi plasa BilieştI vărsându-se in Siretu aprope de Mărăşeştî. Putna, ia naştere din munţii Giurgiului şi dupe mal multe cotituri de la Vestu spre Estii şi străbătăndă plasa Vranciî, Gârlele şi Bilieştil se varsă în Siretu îu dreptulu comunei Câlienil din plasa BilieştI la sătulă CâlieDil. Cursul acestui rîu este repede şi de multe ori rostogolesce bolovani mari cari strică câmpiile omenilor acoperite cu holde. Putna primeşte în stânga el pârîurile Paltin şi Valea, iar în drepta Naruga, Zâba’a şi Milcovlti. Milcovulft, care isvoresce din Munţî la satulu NerejiI, trece pe la Odobeştl şi Focşani şi după ce formeză marginea jude ţului despre Râmniculă-Sârată se varsă în Putna la sătulă Răstoaca. Intre sătulă Co<Jia şi schitulă Lepşia la isvorulă Putneî se vede cataracta acestui rîă. Cu deosebire Siretulă şi Putna formăză în cursurile loră mal multe bălţi din care cele maî însemnate suntă: Raţa şi Mândreţil care suntă acoperite cu papură şi pline de peşte maî ales caracudă şi cu raci. LECŢIUNEA 22 Clima, Producţinnea
4
Clima acestui judeţu în genere este sănătosă mal alesă la mnnţl. Locurile bâltose formate de Putna priu revărsarea el,
-
1 37
face adesea pe locuitori! megieş! a suferi de friguri. Judeţulă fundă deschisă despre Estu şi Nordă vânturile suntă tar! şi aspre ma! alesăr‘iarna când forte rară se întâmplă a nu Îngheţa apele rluriloru şi bălţile. Iarna este multă ma! aspră In Vrancea de cât In cele-alte plăş cu tote acestea în podgorii iarna vine mai iute de cât la munt In partea câmpenii iarna începe ma! târ<jiG, de şi ţine pi ţină însă este aspră. Pământulu acestui judeţă situată jumătate in munţi şi ju mătate în câmpie, este unulă din cele ma! bogate din ţară, în tot felulă de producte. Pământulă său este pe cât se pote de bine lucrată şi cresce tot felulă de cereale. La munte se cul tivă multă porumbă (păpuşoi) mică care sămănă cu grâulă şi din care se face o mămăligă bună, multă grâu în şesurl, pru nele (pe)je) de şi suntă abondente însă nu se face din ele rachiu dupe cum este obiceiulu în judeţulă vecină Buzeuîă. Plasa BilieştI este avută în lucrarea pământului unde se cultivă cehă mal bună grâă din judeţ. Pădurile cu totu felulu de lemnu mal alesă de bra<jl suntă la munţi. Dealurile de la Odobeştl şi Panciu producă unu vină buuă şi forte căutată nu numai în ţară dar chiar şi în străinătate. Animale casnice adică: bol, vaci, cal, ol, porci, suntă multe şi bine îngrijite, iar auimale sălbatice suutu : urşi în munţi, lupi şi iepuri în vaduri şi în câmpii. Apele coprindă diferite nâmurl de peşti, între care sc deosibescă păstrăvii la muute, şi înreană, ştiucă etc. în cele-alte ape despre Şiretă. Prin bălţi se prinde de multe ori lipitori. Minerale şi mine suntu puţine în acestă judeţă. Cine ştie ce avuţii mari nu ascunde munţii şi totă stnulu pă mântului acestui judeţă. care exploatate ar face o avuţie mare chiar pentru ţara întrâgă. Plăşile producă cu deosebire: Vrancea, vite bune şi multă lemnărie, plasa Gârlele vânaturi şi lemnă mole din care se face felurite vase ; plasa Zăbrăuţî, vinu, cherestea şi diferite cereale; plasaBăcăciune cereale bune; plasa BilieştI cereale multe şi bune* Pe şesulQ Şiretului se cultivă multă tutunu bună mal alesă la Co^meştî şi PufeştI.
.
38
In plăşile Bilieştî şi R&c&ciune se sămănă mulţii inu şi cânepă. După. cum suntu aşezaţi munţii acestui judeţu şi fără multe bătăi de capti de studio spre a afla avuţiele ce coprinde în sânulu lorii, natura şi timpul» ne-a descoperit puţine comori într’un modă nu Insă destul de abondentă şi care suntu : Până acumă se eunosce apele minerale de la Vizanti In pla sa Zăbrăuţî, îu Vraucea suDtă mal multe locuri de unde ese apă amestecată cu sare, păcură şi pueiosâ; locuri cu sare se află la comuna Valea sării din plasa Vrancel care se esploatează numai de locuitori Vrânceni ca un vechi» privilegiu, La comuna Miera se află sare şi cărbuni de pământii, pe Putoa la loculă uumitu Piatra Semănată suntii ape minerale care conţinu mulţii fieră. Cariere de piatră se afli la comuna Vi zanti, iară pe apa Putna şi Mileovă se găsescu cu abondenţă bolovani mari de piatră din care se întrebuinţdză la pa vage şi la facere de varu. In dealulu Bălosulă din Vrancea se găsesce multă sigă (ipsosu) cu care femeile ţSrane după ce o arde bine văruescu ca sele. In plasa Zăbrăuţî la fântâniţa este ună isvoră amestecat cu păcură. LECŢIUNEA 23 Jndnstria, Comerţnlrt Industria In aeestii judeţu este aprope aceiaşi ca şi In cele lalte judeţe, adică ţesătura de casă. ceva postavu ordinarii nu miţii suhmanii, câte-va velniţe de rachiu care se face din pru nele ce acopere întinse liverjl, tăbăcăril (dubălăril) reuumite din Focşani. La comuna Lărâşeştl se află unu atelieru unde se face pluguri alese şi alte instrumente agricole. Industria de zaharu face mare progresii în acesta judetă şi fabrica de la Sascută produce o mare cantitate de zahară care se face din zeamă de sfecle. La schitul Scânteia, călugăriţile ţesft cele mal frumose bete pentru costumă naţională, postavu cafeniii şi surii tot& aţâţă de bun ţi şi mal solid i de câtfi celu din streinătate. Li munţi se fabriceză în timpulu verel totfi felulfi de brân zeturi din laptele oilorii. In plasa Zăbrăuţî se lucr^ză cu deo-
39
sebire coj6':e prea frumoase diu piei de oie. Pe rlurile Suşiţaî Putmi, Lepşia si Milco'vulă suntă o mu ţime de herăstrae oare tae scânduri. Totfi pe aceste ape suntă mal multe piue mal alesă la comunele. Naruja, Tiehirişă şi Valea Sirii. Mori pen tru măcinaţii făină de grâu şi de porumbă se află pe tote apele judeţului. In Vrancea se lucrăză frumose şi solide puţin, cofe. Judeţulu Putna avăndă o situaţie centrală în ţară, comerţulu seu este forte viu, mal alesu Î11 exportulu de lemne de construcţie, cereale, vite cornute şi multă vină bună. Pentru văn<jarea tutuloră productelor acestui judeţu şi cumpă rarea articoleloră de care locuitorii şi mal alesă ţăranii ar avea necesitate, în cursulă anului se face mal multe tCrguri anuale (iarmaroce), unde vin comersanţî din tote părţile ţărel. Ase menea târguri se facă la Odobeştl de la 14 Septeraarie până la 24 Octombre mai ales pentru vinuri care se exportă în totă ţara şi în ţări străine; la Panciu la 24 Iunie şi 20 Iulie şi în totă tirapulii tomuel mal alesă Dumineca, de la 15 Septembre până la 26 Octombre; la comuna Vidra la 23 Aprilie, 6 Au gustă şi 26 Octombrie. Afară de acestea mal suntă : la Sf. Teo dorii, la 9 Martie, 25 Martie şi floriele la Domnescl. La 21 Mal, 8 Noembrte şi 6 Decembrie la Păunescl; la 21 Mal la Moviliţa; Duminica Tomel, la Ispasă, la 15 Augustă şi la 8 Septembrie, la Câmpuri. LECŢIUNEA 24 Căi (le comunicaţie Afară de calea de comunicaţie pe rîulă Siretfi şi care se fac numai în josulă săă cu plute, comunicaţia îu acestă judeţu se face şi pe uscată, cu calea ferată şi prin sosele. Calea ferată tvaverseză judeţulu pe marginea lut despre Estă, legându ast-felu Focşanii cu multe oraşe din ţară şi chiar din străinătate. Staţiunile unde se opresee calea ferată suntă: Sascutâ, Adjudu, Pufescl, Mărăsescî şi Focşani. In ceia ce priveşte comunicaţia pe şosele, judeţulu. se legă cu judeţele vecine prin maî multe căî naţionale, judeţene şi vecinale. Soseua naţională care merge paralelă cu calea ferată trece prin Focşani şi Adjudu de la Nordă spre Sudu.
j
1 40
Şoselele judeteDe sunlă: soseua dn la Focşani spre Estă la Calienî ; din Focşani la Mireeştî; din Focşani la OdobeştI, Vi dra şi Ticliiriş: Mărăsesc! la Panciu şi Soveja. Drumuri comunale de şi nu suntă multe totuşi judeţuiu Putna se pote socoti Intre judeţele cele mal bogate în drumuri legândii oraşele cu cele mal principale sate. Birourile telegrafice suntu la Focşani, Odobeştl, FanciU, Vrancta, Bilieşti, MărăşeştX, Sascutil şi Adjudu. LECTIUNEA 25 a
Instrucţiunea publică Instrucţiunea publică in acestu judeţii face mari progese. Afară de gimnasiulă din Focşani şi scola de meserii din comuna Vi dra plasa Vrancea, care suntă scoli superiore, în tote comu nele urbane funtu mal multe scoli primare de băeţî şi de fete precumu şi prin comunele rurale unde poporulfl îşi pote lua primele noţiuni de carte. Afară de aceste scoli mai sunt câte va pensionate private în Focşani. Pentru căutarea boleloru omenilonî săraci şi pentru alte tre buinţe atingâtore de higiena publică în judeţu, se află un me dicii primarii iar de fie-care plasă un medică secondară şi cinci moaşe în totu judeţulă. Pentru căutarea viteioru bolnave se află în judeţu un Ve terinară. Oraşulu Focşani deosebit de alţi medici particolarl, comuna întreţine un medică primară, unu medică secondară, două raoşe şi ună veterinară. Oamenii săraci şi bolnavi şi mal alesu cel de la tară îşi găsescă uşurarea suferinţeloră loră intrându în spitale între ţinute de judeţu şi de comună, aceste spitale suntă în numPr de cinci în oraşe şi târguri adică două în Focşani şi câte unul în Odobescl. Pauciu şi Adjudă. (Con-tituţie fisică, aspeclii, religie, date, obiceiuri).
41
LECŢIUNEA 26 Armata judeţului, Judecătorii Fie-care român îndată ce ajunge la versta de 21 anî şi până la 50 anî, trebue să serve ţara ca militar, fie dorobanţii, că lăraşii şi tunarii, ca astă-felă streinii vrăşmaşi nouă să nu potă intra în ţară fără ştirea nostră când n’ar fi armate. Acestii judeţă formeză alii 10 regimente! de dorobanţi cave este înpărţitu în 8 companiniî, şi din regimentul ti 6 călăraşi care are două escadrdne din acestti judeţii şi două In judeţul Râm nicu-Sărată. Pompierii care suutti puşi pentru paza oraşului Focşani de incendiu, formeză o baterie de artilerie cu 6 tunuri. Afară de aceste trupe se mal află guarda civică care formeză legiunea a 9 în Focşani. Pentru mici neînţelegeri între locuitori primarule face drep tate însă cându suntu mal mari pricini se adreseză la judecă torii de pace care se află câte una In fie-care reşedinţă de plasă afară de cel din plasa Biliescî care se află cu şederea In Focşani. Cându însă pricinile suntti mal mari omenii se adreseză tribunalului ordinarii care se află în Focşani unde deosebită se află şi o altă judecătorie mal mare numită curte de Apelă care are subu ordinile sale şi alte tribunale din ju deţe e vecine. LECŢIUNEA 27 Locuri însemnate din judeţ
4
Afară de oraşulti Focşani în acestti judeţii suntu mal multe oraşe, târguri şi monastirl însemnate, între care se deosibescă: Fanciulu comună urbană aşezată pe rîulă Suşiţa în plasa ZăbrăuţI, face unu comerţă întinsă cu vinuri; Odobe§ti oraşu, aşezată pe malulă rîulul Milcovu, renumită In vinurile sale care suntă căutate în multe ţări; Adjudtl oraşă pe malulă stâng al Trotoşuluî. este staţiune de cale ferată; Sascntu mal
i
42
la Nordft de AdjudQ este o fabrica mare de zabărft ; Mera, monastire mare, aşezată pe malulti stângii aia Milcovulul, este fondată de prinţulfi Antiochu Cautemir. Are două hramuri: alu sff. împăraţi Constantin şi Elena şi sf. Nicolae; Soveja monas tire in munţi la \rest& de PanciO in plasa Vrancil, este fon dată de domnulu Matei Basarabii la 1645; Schitulii 'JBoloculii. Scânteia şi Tarniţa pe costele muntelui Măgura; Moşinoia schitu in plasa Zăbiăuţl, pe rîulO ZăbrăuţI, renumiţii pentru lucrul ii lemnului sati mal alesu pentru trăsuri. Locuri Istorice D’asupra Odobeştiloru se vede urmele cetăţel Crăciuna, unde adesea s’a datu mal multe bătălii sâugerose între Românii din ţara Roraâuescă şi din Moldova. Date Statistice JudeţulG Putna are o întindere de 236,428 fălci sati 333,383 hectare, cu 79 comune rurale şi 3 urbane, cu o populaţie de 175,000 locuitori; iar plăşile afi: plasa BilcescI cu 16 co mune diu cara una urbană şi avdndu 22,400 locuitori; plasa Gârlele cu 11 comune diu care una urbană şi avdndfi 22,500 locuitori; plaiulu Vranei! cu 18 comune rurale şi avdndii 27,000 locuitori; plasa ZăbrăuţI cu 15 comune din care una urbană avdndQ 35,500 locuitori şi plasa Rficăciune cu 25 comune ru rale avgndu 35,700 locuitori. Oraşele şi satele cele mal populate diu judeţu suntu: Foc şani cu 24,000 locuitori care trăescu in 3,120 case; OdobeştI cu 4,300 locuitori; Nâmălosa cu 2,250; Miera cu 2,500; Najuja cu 2,700; Panciulti cu 3,000; Adjudulă nou cu 2,300 lo cuitori. Biserici tn totu .udeţulu snntG 204, scoli primare, urbene de băeţî suntu 7, iar de fete 4; scoli primare rurale de băeţl suntă 75 din care mal multe mixte. Notă. Domnescil satu \n plasa Răcăciune, pe malulu Şiretului are o biserică din timpulu lui Dabija Vodă, Lângă biserică suntu două movile mari unde se găscscu urme de ziduri vechi din timpulu Romanilorii peste cari în timpi s’a ri dicată palate domneşti. Aci Pietriceicu Vodă prinse pe Duca Vodă §i duse prisonierif în Polonia.
(
43
LECTIUNEA 28 Geografia Până acumU amfi învăţata şcola şi comuna mea, pe care le ştia să le arăta şi să le citesca pe chartă. Scia că comuna mea se află In plasa............................................................... din judeţuia Putna. Scia ce însemndză un rîu, una deaia, una munte, una sata, unu oraşfi, etc. Mal sciu că judeţulu mea este împărţita In mal multe plăşî plasa în mal multe comune, sale şi cătune. Pota să citesca şi să arăta cu înlesnire tote plăşile din judeţa cu tote locurile însemnate ce se află în eia; ştiu să deosibesca satuia de oraşa, rîulu de munte şi de deaia, etc., şi ştia să le faca pe tablă cu creta saa cu creionuia pe chârtie. Afară de judeţuia nostru se mal află şi alte judeţe cu multe sate şi comune ca şi în judeţuîă nostru. Judeţuia Putna este numai o părticică din ţara nostră care se numesce România peste care este Rege Majestatea Sa CAROL I. y Cartea în care ama învăţata până acum şcola, comuna, plasa etc. se numesce geografie. Geografie se numesce şi acea carte care ne face cunoscuta tota pămSntulfi cu marele şifrumosele sale minuni făcute de Dumne<|efi, cu tote nemurile de omeni ce’ia locueşte care vorbescfi altă limbă şi aa alte obiceiuri de cât noi. Cartea care ne descrie loculu în care ne-am năs cuta se numesce geografia locală; când descrie judeţul se nu mesc?. geografia judeţului; geografia ţăreî nostre se numesce geografia naţională, iar când descrie pămăntulă întreg se numesce geografia generală.
NB. Mulţumesc D-lut profesor Puiu, pentru multele relaţiunî ce mea dat asu pra judeţului Putna.
I ■
-
*
NB. Paginile 44—48 sontă reserrate notiţelorti înY^Storiloru relativii la jo<leţnlu Pntna. -
CÂRTI SCOLASTIC^JplN EDITURA LIBRĂRIEI SOCECtj*& C-ie
•
(Autoritate pmtru tdto scdlolo publice din România) AHN F., Noua metodă practică pentru a iuveţa limba francesă, partea I-a. 1 uO idem „ Il-a edit. nouă 2 — — Noua metodă practică pentru ainveţa limba germană : partea I-a idem partea U-a si a IlI-a ANGELESCU ELIE. Curs de Aritmetică raţionată, ediţiuna III d ARNOLDG.. Prima conversaţiune In lim bile germană, francesă si română după 1 23 OUendorf ATLAS de Istoria Naturală cu text, peste 1; 3 50 250 fig. colorate In 2 tnMc, ediţ. Il-a ATLAS MIC do geografia modernă lu crat după Enric Kieper! pentru cla sele primare . .. 2 50 AORELIANP.S., Calcdnsmul economiei politice 1 50 — Manual de Agricultură BADILESCU, Gramatica latină partea I - . idem , U ? — 2 . Partea siutactică BONNEFONT. Atlaute marc geografie. 11 7n CARTE DE CITIRE pentru clasele pri mare In 3 părţi: puricai, pentru cl. 11-a 4o , II, HI-a 60 IV-a . III, n - ■ - 1 50 CATULESCU VEN., Gatechismul religiunel crescine ortodoxe, pentru masele 1 25 I. II, si a lll-a gimnasiulă • — Istoria Sacră a testamentului vechio 1 — si noO CERNATESCU P I, Compendiu de Isto ria generală pentru Învăţ secundar 7 — CUARTA geogr. a Romanici cu Dobrogea I — CUARTELE geografice ale Planiglobului. , Europei, Asiei, Africel, Americel si 0* daniel lucrate după A. Pctcrman, fle care căte 2 — CIRCA IRIMIA, Gramatica limbel românescl I Etimologic 2 — COLLOCOTIDE IOAN, Cbrvslomatia eleuă pentru usul claselor gimnasiall. 4 — CONSTANTINESCU BARBU Dr, Abece 35 dar românesc — Confesiunea orthodoxă a buiadcel ca tolice si apostolice a răsărituli 1,/yOi*^ /\
'
=F
:
C(5rDESCU D. R. /Abectffîar fim LÎO L ELIAD I. P. SWipn pentru sc6uero ]pri mare de fetp^y / 2 EUSTAT1U G. C., Aritmetică tedrelicăsi practică, pentru clasele primare — Curs de geometrie elementară - DialogI româno-francesl 1 FLORENTIU M. C-, .Noţiuni de Istoria Românilor— Elemente de Aritmetică teoretică si practică pentru t6te clasele primare FLORIAN A., Istoria sacră a vechiului si noului testân/tyiţ — MiculO catecbtsju, datoriile omului creştin moral fŞrtftV.ial FROLLO G. L„ rarii elementare de gramatica-italiMft 3 GORJAN, Elemente de Geogr.ed. XXVII idem ed. VII -România — Nonlflmet. deGeog eleni, parleq. I, pen tru fie-care judeţ lu parte.» partea II. pentru clasa IIl-a România partea 111 id. pentrfi cl. IV-a IARCU 1)., (Ojmptabilitale agricolă 1 IONESCU DEM. Elemente de Istoria Ro manilor de Ia fondarea Romei până la căderea republicel IONESCU ION. Phisică populară pentru clasele primare cu ilustraţiunf inter• calate în texte I
— 90 1 7G 70 70 :n 20 43 30
ii
i
40 40
;>r, —
! 85
i
LAURIANA T, Istoria Româ»ilor3 părţi tntr’un volum 5' —Istoria Romanilor din timpurile cele mal vechi până Ia prefacerea Statului In monar 8T» LEGENDKE si BLANCflET. Elemente de geometrie. Traducţiune de I. M. Rţu rtinu si Elie Angelescu 4. __ MANLIU, Gramatica romană Etimologia gQ „ Sintaxa \j Composiţiunf si slilil MAXIM I G si 1 BADILESCU, NuoO abecedar românesc 30 MICUAILESCU ST C, Lecţiutri de Arit metică., pentru clasa I si Il-a primară :>o • pentru clasa III si a IV. j ştq NANJAN B, Elemente dc Cosmografia ] 55 * .Elemente de Ist. naturală: Zoologia 2-1 "g Botanica 1 50 Mineralogia cu noţiuni de geologie 1 50 B Elemente de Pliisică experimentale 3 50 Introducere lu sciinţelu naturali 1 50 Chimia pentru cursul inferior. 0 60 H Chimia puniru cursul superior 4 OLLENDORF DR. G., Gram. rom. franceesă, teorel, si practice. ' 5 ~ — Cheia oxcrciţilor din Gram. 1 50 PISONE D., Dicţionar romăno-latin-ger man si frances 5 PONTBIilANT R., Alfabet frances In pa ralel cu limba romăuă I — Curs de Gramatica francesă. Etirnolologică si Sintaxa Insolite de exercilil si teme, ediţia IV-a 2 — Metoda practică pentru a inveţa limba • francesă, In trei părţi, fie-care cute 1 50 POTZ W,i Geografia evului vecbjO me dio si modern : partea I, evulv)sphiu 4 — partea II, evul media 3 partea Ifl-a ROOIJE.S ANT, Lecom} et Idâle litliratuţ^ftianţaiMe ‘ volv’/n . _ , RUDIXESCIK/I, -Yf -V.>• tVE/niâno-/r; ces seă Me/ualZftîrtplet deciUreă li
ir
-s±<
-Sa-'ffTER
C;J/'r;.ti\V<fomâny mică / mare germană Desemn liniar, partea I
Mi
1 70 15 40 25 75 1 50
' rl
SAICARU BAS. C, Elemente de geogra fie antică 40 -Elemente de istoria geografie pres 7r. curtată după Malte Brun SOC ECU Al.Ea. Gram. germană. 1 50 STEYAXESCU BASILIE., Caligrafia cnU'Iosă si latină 50 SPLVAZOLLA O.. Florc-a literalurul ita lianei ST1I.BSCU BASILE, Gram. latină. 1 10 STRA.TAN, Manual do «tilistică. 1 STRAJ.VN al., Graraat. rom. 1 Fonetica si Eiimolo gm 2 50 idem II Sintaxa. 3 bVARLESCU G., Curs elementar de Isloria univ. mod. ' I 50 TAB1jE[Dou5J pentru studiul storiel naturale t6to 3 domeu. pe pânză cu 2 — colori. — Aceleaşi pe carton in 12 labic. — fSesr-deci| peulrn slud. istoriei sacre, _ 'Z** lest v. si n. pe carton de atârnat, . 25 —— 00 XENOPOLU A. D., Ist. Românilor.ZAMFIROLU G. A., Desemn liniar L — idem idem III.
:
— Tip. Mod. Gr. Luis,
,