Ocolul Gârlelor cu satele: Slobozia-Precistei, a mânăstirei

PREFAŢĂ.

Lucrarea de fa/ă având un caracter arid, prin conţinutul ei, deoarece nu cuprinde ceva senzaţional, totuşi or putea să prezinte interes pentru acei ce ar dori sa se ocupe de „lucrul public" ca membri ai organismelor colectivilâ/ei: Comuna şi Judeţul, privind aceste organisme sociale şi din punctul de vedere al dreptului de natură patrimonială, pe lângă cel de putere publică.

M'am limitat a da acestei lucrări mai mult un caracter de expunere statistică, fără multe comentarii de ordin edilitar sau economic-social.

Cuprinsul e împărţit în două părţi:

I. Patrimoniul judeţului şi a comunelor.

II. Starea economică a judeţului.

Prima parte se subdivide în următoarele capitole: Judeţul:

a) Proprietăţi clădite şi terenuri virane. b) Instalaţii mobiliare şi mobilier la instituţiile judeţului. c) Clădiri şi terenuri, serviciul drumurilor judeţene. d) Şosele jude/ene şi vieinale. e) Poduri şi tuburi. f) Clădiri, construcţii şi terenuri, aparţinând exploatărilor balneo-climaierice. g) Instalafii mobiliare şi mobilier la exploatările balneo-climaierice.

Comunele urbane.

a) Proprietăfi agricole. b) Proprietăţi clădite şi terenuri virane, terenuri de agrement şi grădini publice. c) Terenuri, clădiri şi construcţii, aparţinând exploatărilor.

3

()) instalaţii, aparate, instrumente, uiensile la exploatări. e) Mobilier, instalaţie mobiliare, vechicule, maşini, animale, /a instituţiile comunei. f) Străzile oraşului.

Comunele rurale.

o) Proprietăţi clădite şi terenuri virane. b) Proprietăţi agricole. c) Instalaţie mobiliare şi mobilier la inst. comunei. d) Podurile şi drumurile comunale. e) Apeducte, fântâni.

Eiecare subdiviziune este urmată de o recapitulare generală.

Partea a doua, cuprinde o expunere, cu dale statistice a celor trei ramuri economice: agricultura, comerţul şi industria din judeţ, cu un istoric asupra proprietăţilor şi in special asupra obştilor de moşneni (răzeşi) cari ocupă un loc de frunte între răzeşiile din tară.

Ca o complecfare a expunerei şi pentru a da acestei lucrări un caracter mai atrăgător, am redat un însemnat număr de vederi din judeţ: localuri publice, localităţi etc.

Am căutat să dau o expunere metodică despre avuţia publică şi privată a judeţului şi pe cât mi-a fost posibei, după cele mai exacte date şi sper că această lucrare oglindeşte fidel şi complect situaţia economică a judeţului şi a patrimoniului public.

Expunerea avutului public fiind făcută estimativ, pentru fiecare unitate Ad-twă, reesă valoarea întregului patrimoniu şi aşa cum e alcătuită această lucrare, în genere, cred că va fi utilă, atât instituţiilor cât şi particularilor şi că astfel voiu avea satisfacţia pen'ru o muncă obositoare şi migăloasă la culegerea şi prelucrarea datelor necesare.

AUTORUL.

4

PRIVIRI GENERALE ASUPRA JUDEŢULUI PUTNA

Configuraţie. Forma jud. Putna e aceea a unui poligon neregulat, cu extremităţile laturilor în punctele: Muntele Clăbuc, Răcoasa, Parava, Blehani, Rcghiu, muntele Furul-mare, muntele Giurgiu şi muntele Clăbucul. Suprafaţa judeţului este de circa 3457 Km. p. cu o populaţie de 203951 Io:uitori, cu 46820 clădiri şi 46578 menaje (gospodării) şi cu o densitate a populaţie 58°/0 în raport cu celelalte judeţe din ţară. Relieful. Jud. Putna se împarte în trei regiuni bine distincte: Regiunea muntoasă care cuprinde toată Vrancea, se întinde până la poalele Măgurei şi a Dealului-Mare, având de o parte Milcovul şi de alta Trotuşul. Rjgiunea dealurilor se întinde dela Parava pe marginea de nord până la Odobeşti. Poalele acestor dealuri sunt acoperite cu vii, aparţinând comunelor: Parava, Drăguşani, Orbeni, Scurta, Cucova, Valea Seacă, Mândrişca. Pânceşti, Sascut şi până la Trotuş. Deacolo podgoriile încep pe dealul dintre Domoşiţa şi Trotuşul şi se întind pe poalele dealurilor Rugineşti, Păuneşti, Moviliţa, Străoane, Crucea, Panciu şi Ţifeşti, iar dela Putna se întind pe poalele dealurilor renumitele podgorii dela Odobeşti, Jariştea, Vărsătura, Păţeşti, Flcreşti, Câmpineanca, până la Valea Milcovului. Regiunea câmpului e numai şes, între Şiret, Putna şi Milcov. Regiunea munţilor, în afară de bogăţiile solului: păduri şi păşuni, conţine însemnate bogăţii minerale, neexploatate:

Pirită ordinară sau bisulfură de fier, în cristale frumoase, pe valea Reghiorului şi valea Zabalei. Ghipsul în cristale izolate şi grupate la Nistoreşti, muntele Gherghelăul şi Bârseşti, unde femeile îl întrebuinţează, arzându-1, pentru vopsitul caselor. Pucioasa. în cristale, la Vâlceaua Sărei, Secături pe Reghior.

Sare, în Andreiaş, valea Milcovului, valea Reghiorului, Peţicului, Nărujii, Vâlceaua Sărei şi Valea Putnei, Zboina, Pietrosul, /Vţonteorul, Nerej, Spulber etc.

5