Trei comedii complecte, Composiții și prelucrări, Artistul Lupescu, Focșani, 1890 by Biblioteca Judeteana "Duiliu Zamfirescu" Vrancea

•sis

r-Mr® ■

■

-9ţi

gî^

-^1

h* !. '/•

:,W'M T p ' ■ #•■ ■($■

,/>.

;Q«â

f»

;•?

•

—

i I

cr%

?Ă

nlj§ ,, '•

COMPLECTE

^r»r»

3 ■

■

y^Cll.inj R.

■ :s

S COMPOS^? :«:

%■

■f

fa : 1

t,.

i !1

■

■ fi - 7 .■f,7

:|V M;

v&srisîgisrtzl

& *

■>>c<—--------

FOCŞANI TIPOGRAFIA ALEXANDRU CODREAKU

Hfr” ■ m>:

_ mu--

iiIr u/

' c. 'y

'“•

J/ i»

r SUMARUL

OFIŢERUL şi ORDONANŢA Dedicaţii lui A. Lupescu.

PALARIA NEAMŢULUI i

Dedicată Elenei A. .Lupescu.

DOÎ COCOŞI POLITICI Dedicată D-lor (.1. Stefu şi C. TatovieT. i

Comedie parodie militară intr'un act fie

ARTISTU LUPESCU -.1 • ►

<•

t£fţ OlAUG.2019

'cfl'U’/î/l meu

(Sfc/e&andzu

(

Ion Lupescu. iC) &**

Judejes>^^

rli l 1 «M

'•

,swS3W ‘

IbllU

■u dragostea cu care ne dedici o mică parte din erile, lucrul D-tale in orele de recreaţie ca st, nu avem cuvinte de a’fi arăta recunoştinţa, >unutî rugând pe hunul Dumnedeu să te ţină ifos intre noi.

L-t. A. Lupescu.

PERSOANELE Ţinlilă, recrut .* . Mircea, ofiţer . . Irina, soţia lui Mircea ....

ARTIŞTII Ion Lupescu D. I. Gonştanlir&csc Angelina Lupescu

-----— •—o»o—

1 ,

■

I Focşani. Tipografia Alexandru Codrcanu.

. i

Ofiţerul şi Ordonanţa. Teatru. -() casă sempla; la stînga pl. ] o masa, pe eaV sabie; la dropia pl. I o masa pe ea 2 sfeşnice cu lu minări aprinse, chibrituri, călimări, hârtie.—Un pat., în fund cu aşternut curat (scaune ici şi colea). SCENA I.

Mircea, Irina Mircea. [îmbrăcat în halat] Dar te asigur scumpa mea. ea mă simt mult mal bine, şi dacă al vrea..... Irina. Sate las singur şi când nu eşti sănătosV Mircea. Nu înţeleg o boală însemnata căte-va sughi ţuri în şir. Irina D-zeule! un ceas ?i cate-va minute ţi se pare uă glumă ? Mircea. O sempla răceală de care noi Militarii nu trebue să. facem caz însemnat, ş’apoi istorisirea amicului nostru Scarlat m’ati făcut să rîd atât de mult în cît....

* \

TEATRU I.UPESCU

Irina. [ZiiubindJ CA biue zici şi ore sa fio adevărate cele spuse de dansul? Mircea. Despre junele Beizadea?... Am făcut cunoştin ţa cu dansul la Băile de la Slăuic, un nobil tare cum se cade. Irina. Zău. nu ştiu ce'l face pe dăusu sa se schimbe în diferite costume şi aceasta, ca să compromită damele măritate. Mircea. La aceasta nu pot respunde draga mea! Irina. Când mi s’ar întâmpla una ea asta: adică să nii facă curte, te asigur că.:. Mircca. Tea] speria şi ai începe a tipa aşa e? Irina. Bine zici, mal cu seamă, eu care mă găsesc dese. ori singuiă numai cu copiii!.... Mircea. Mâine ’ml vine o ordonanţă în locul soldatului caro a dezertat.. Dar pană atunci, lasămă singur te rog!.. Irina. Iar singur, dăm! voie col puţin se stau pănă ce ’ti va aduce medicamentai. Mircea. E de prisos!... nu mă înţelegi? ’mi trebue li nişte voia să mă culc. Irina.. Te ascult! patu egala; nopte bună! Mircea. Nopte bună Irino ! I’1 săruta mîna/ Irina. /cu regret/ Singur şi tot singur /cse pl. 11 stingă/

OFIŢERUL .Şl ORDONANŢA

SCENA II. Mircca /siugm-j Mircca. Unii zic: că însurătoarea e bun;), poate pentru cine o li, eu unu ştiu ca a început a’mi deveni nesufe rita si pace!... So fie oro din cauza ca femeia mea e blânda, buna, virtuasă: mal ştii?... pot©!., cad de luam o femeie caria sa'I fi plăcut petrecerile, balurile, luesul, ba pote a fi şi curtata de alţii... de sigur că devenind ge los aşi fi iubito mai mult. nu ştiu zău! mi-I urît şi pace ! Ise aude bfttînd/ Cine-va? intră ! SCENA UI.

Mircea. Ţintila Ţinlilă /iotriud in costum de dorobanţ eu o sticlă maro de doc toril şi un bilet, face un salut militar/ Sâ tl'âiţl! /apari./ Nu 1 el!.. Mtrcca. Mulţumesc! /voind să oa sticla/. Ţintilă. /dând din cap/ Hum! D-nu Splocouent! Crânguleţ?! Nircca. Eu sunt! ’ţintilii. Tu. nu eşti d-ta. Mircca. /bitîud din picior/ Supunete ordinului meii! Ţmtilă. Odoru d-tale vorbă săbie! 'Mircca. Cine te-a trimes ? Ţintila. De! cine să hie? cel cu răvaşiu.

* C

•TEATRU J,UPESCU

yiircca. Al şi un ravaş? 'Y’intilă. /aratînd scrisoarea/ Baca! Mircea. Adu să’l vad /vrînd sa eabilotu/ Ţintilă. /dandui peste mina/ Tu!! mi inie-o poruncit se’l daiî d-luî Sploconeut Valcica! Mircea. Valcica? '\'inttfă. Ba... Tuhişi... Creanga... Crînguleţ! Mircea. Eu sunt.acela, nu ma pricepi? 'Vihtilă. Do şi’sfi deja ol, dar pricep şi ea dintre vul turi şi boi, ha! ha! ha! Mircea. laţi seama la vorba ! cine te au trimes aici ? ’^intila. D-nu Strojent Majur!... „Lecrut’mi zise el, cum te cheamă?" '(.Mutila Mocanii sa u’ăiţi! „ţine aceasta /arfttîod sticla/ şi uu răvaş, „se le duci d-h'ii Sploconcnt; şi ca sa nimereşti vezi şuşeaua asta!?" Da sa trăiţi ziseiQ eQ; „se mergi haida ha! haida ha! haidaha! tot înainte". Mircea. /apart,/’ Nu o scot în capăt cu acest recrut pănă ce nu’ml voi pune Tunica -intra la stînga pl. I ta ud halatu po pat în seeuii/ Ţinftfâ. /urmînd istoria joi/ haide ha! pănâ ce’i dade un podeţ fâră bîrne, apoi sămi-o ţii drug înainte, păuâ ce ’i da do un gard nou, acolo vîră capu pe portiţă şi ai să vezi un câine în lanţ., /rîzfmd/ ha! ha! ha! ce’i drept nu apu cai să daQ ochi cu d-nu Sploconeut şi unde începu câi nele, ham: ham ! ham ham! ham! ham! ham! /vede po crînguleţ îmbrăcat in uniformă, râmîne îu estaz cu ochii boldit* smirna strigând/ Sii trăiţi!!!

;

;____________OFIŢERUL ŞI ORDONANŢA

Mfjccti. Acuma ma cunoşti? /iuînd biletu si doctoria/ ’Xintilă. Da' sil trăiţi! Mircea. Tu oşti clintro recruţii care sau îmbrăcat ori? 'Xintilă. Da! sil trăiţi!!! Mircea. Un alt dobitoc nu mal găsea sa trimată în locul tăO V /citind incct scrisorea/ Ţintilă. Ma chiamă Ţintilă Mocanii, nu dobitoc, sâ trăit! /apart./ li! li! li!.. Cit p’aci s’o păţesc! de acu tot ma! zic şi eQ că seamănă a Sploconent! dar mai adiniauri parcă era Cărăbuşi plefesoru din sat /pufnind de rîs/ hă! hă! hă! Mircca. /citind tare/ Te aşteptăm în ungheru obscur al gradinei publice cu 4 dame fără nume /ca lovit de o ideie/ a! ascultă! '[Hntilă. Ascult să trăiţi! Mircea. /încet/ Ştii tu să sughiţi? ’jHntilă. Să înghiţi!? yiircca. /distrat ?i înpacieut/' .Ei biue da! voia să te aud! ţintila /arătînd cu palma/ Ia aşa! o Iaci găluşcă /băgândîn gură/ hop! /înghiţi/ gl.ue! să trăiţi! Mircea. Nu te-ain întrebat dacă ştii să înghiţi, ci dacă te pricepi se sughiţi? Ţintila. /Care abia îşi opreşte rîsu/ Adică ma pricep ou, când te apucă unghişoara de po la lingurică, să trăiţi, ./pufnind de rîs/

TEATRU LUPESCU

Mircea. /batînd din picior/ Tăcere nu să rîde în front!... 'ţintilă. înţeleg, să trăiţi! Mircca. Haide! sughiţa, voia 39 te aud. Ţintilă. /apart./ Ce o maî li şi asta? /se încerca să sughiţe şi’l umila risu./ Mircca. /răstit/ Sughiţă! ’ 'I1intilă. /speriat sughiţă/ Hîg! Mircca. Încă odată! ’l'intilă. Hîg» Mircca. /mai răstit/ încă odată! Ţintilă. Hîg! Hîg! mă doare bairile inimei, să trăiţi! Mircca. /dăudui o sticlă/ Na! ţine şi bea! ’\'intilă. /bând/ Oare mi-o trece? Mircca. Mai răniîne vorbă, haide grăbeştete! fintilă. Âm!... buuă’l, parcă’I zeamă de furnică. Mircca. Leapădă mantaua, '^intilă. Dar să trăiţi! Cum! /dcsbracîndu-se ’i cade un flucr din brâii/.

Mircca. Ţintilă. Mircca. ' Ţintilă. Mircca. finUlă. Mircca.

Ştii să chiţi din iluer? Da! oiţelor prin munţi. /puniWşi flueru în bria/ Ascundeţi mantaua aici -sub-pat. Mă aşteaptă d-nu Stregent Majur, să trăiţi! Nici o vorbă! na îmbrăcate /’i da halatu./ Trăiţi!... mi’î ruşine... Supunete sau...

_________

ObMŢJSRUL Şl ORDONANŢĂ

'\'intilă. /îmbraeîuduse/ Parcă’sfi Nedelcu Cobzarii... Mircea. Haide punete în pat!... ’Xintilă. Cum ea? Mircea jdandui brînci la pat/ Sughiţa! ’l'intilă. înţeleg să trăiţi! /augbiţînd inorcfi, Hîg! Mircea. /încet şi înpuitor/ Ori ce glas ’I auzi. şi ori c-ine te ar întreba, tu să sughiţi m eroii, m’ai înţeles? 'Xintilă. Dar are să vie cine-va? Mircea. /iugrozîndul/ Dracu are să vie, asta nu’i treaba ta, 50 lovituri m’ai înţeles? Diavolul are să vie /ese la dreapta pl. III după ce aO uitat biletu pe masa aude i sabia p stinge luminările./ SCENA IV. Tilltllît /singur/ [\'intilă /eu frica/ Na, c’o stins lumîuarea! tei pomeni cu uşigâl toaca! că vine să mă siringă de gît /sughiţă/ hîg!.. gheata mărauea unde’i să mu vadă? /sughiţa/ hîg!... acu curat că m’a apucat unghişoara. de frică... Gheata Mărioara cînd m’ar vedea îmbrăcat aşa, m’ar crede strigoift cel diu poveste /sughiţa/ hîg!... parcă aud umblînd! Cică cel ne-curat mai de multe ori se arată ca un ţap cu corne şi vorbeşte cu glas dc femeie /sughiţă; trebue să fie aprope miezul nopţei!

• V

TEATRU LUPESOU.

SCENA V.

Ţintila, Irina Inia. /viind din stingă/ Cum ’ţl mal esto? te-afl lăsat sughiţu ? Ţin/i/a. Na! că m’a şi auzit /so scola şi fuge în drept» în faţa scenei/ li! Ii» li! parcă ’1 văd cu cornele lui şi cu glasu de femeie! ni’am topit! /sughiţa mcrcn/ Irina. Da bine nude eşti?... nu’mt respunzl? Copii vor să te vază; Copil vor să te vază! '\'intilu. Ia nuzii are şi copil /fuge hi stingă în faţa scenei pare că mă văd într’uă turmă de drăcuşorl smulgîudumG ca pH uă sarică sdrcntuită. /sughiţa/ m'ara topit!'stahiilo! vîrcolac-il! muma pădurei! toto m’aO apucat /sughiţă; Irina. Cum! tu sughiţi mereu şi lugi de mine?... •so duce după el/ Ţintila. Piei duh necurat! mucenica varvaru! d-le strejent. (ie(I inilă /fugîiid încet spre dreapta/ ‘ Irina. /in sine cu frica,- So vede că in lipsa mea saO înbolnăvit şi mai tare. Dragul meii unde eşti? >c duce după el/. Ţintila. Iţi foarte mulţumesc de dragoste! leo! leo! leo! ce să mă fac?... moş Pepelea zicea că duhurile ne curate pier la cîntecul fiuerului şi la glasul cocoşilor: ia ; Să cerc /chită din lluer, troraură, jocă şi sughiţă./

■

OFIŢERUL Şl ORDONANŢA

îl

Irina. D-zeule, ei ş’aiî pierdut minţile!.. Ma duc sa a3uc o luminare... şi nici uu servitor /esc stingă/ |'intilă. /după ce a isprăvit jocu so uită inprejur/ O perit. ? =Ja, nici ca să mai aude /sughiţa/ Irina. /D’afura/ Vecinii mei datini! ajutor! fie-va mila! Tintilă. Ia auzal, ucigăl toca ear vine cu glasul , lui de femeie, cu copii, cu vecini, cu tot iadu, ea sa cînt cuco=şeşte! /Bato din palme de8 ori. ciuta coeoşeştc/ Cucurigu! cucu rigu ! cucurigu!!!.. Irina. /cu o luminare iu mina/ Ce vad! uu străin?.. Şi ea singura aici? nu cu ui-va i Beizadeaua! curaj! Pe cine căutati pe aici printe?... Ţintită, li! li! li! acu înţeleg ea... asta e madama sploeonentului /dînduşi un pumn în cap/ Na, cap de mocan /sughiţă/ hîg.... Irina. Căutat! vă rog de ’ml părăsiţi casa... Cît pentru soţul mea, de şi orele sunt după miezul uopţ.ei, dar voia aştepta ca să'l mustrez, ca altă dată să nu mă mal cerce cu ast-fel de glume. Ţintită. Bine zici; adică să mă duc seim mai sughiţ?.. D’apoî că d-nu Sploconent mi-a poroncit 50 de • ele, co mă lac ea ?... Irina. D-zeulc! istorisirea doctorului Scarjat din astă seară cu printu cel ştrengar, au făcut să mă înşel! crotjînd pe acosta prinţul /hd Ţiatilri răstit/ Cum te cheamă ? Ţintila. Ţintilă Mocanu, lecrut, se trăiţi! hîg!!!

I )

TEATRU LUPESCU

Irina. Acesta o ari recrut care mi l’a trimes ca ser vitor, unde ’li este mantaua? ^intila /arătând sub pat/ Iat’o ! . Irina. Inbracato ! Tinlilă. Aşa e, dar porunca sa trăiţi? Irina. Şi eO ca soţia Ofitorulul amil dreptul sa ’tî poruncesc-, mergi la cudarmă! 'Xintilă. Sa trăiţi ascult /se îmbracă cu mantaua/. -â Irina. /’I aşteaptă păna să îmbracă cu uiautaua/ Stai! spune din parlo’rai Sorgentului Major... ba nu dule. Ţintilă Sa trăiţi /vrea să iasă marşuluiud/ Irina. Stal! stăl! asculta!.. Ţintilă /se iutoarce/ Ascult! Irina. de prisos, dute! marş! 'l'intilă. Ârş!.. îîrş!.. ârş !.. parca sunt un herăstrău de munte care tao brarjî /esc dreapta/. SCENA VI. Irina /singura,

■

Irina. Crînguleţ. lipseşte, acest nerod aici!... un bi let pe masa?., /citeşte in sine,apart ironic/ A! doctoru amicu nostru nu poate, să petreacă singur, ’j trebuo companioni şi încă barbaţl însuraţi !.... /citind taro/ Patru dame fără do nume în ungherul obscur a! grădinol publice /vorbind/

0F1ŢKBUL ŞI ORDONANŢA

do aceia mă părăseşti mai în tote nopţile!... simt ca singelo mi so revolta !!! aşî voi o răsbunare, dar nu ştiu cum ! /se preumbla/ 'mi vine sa plîng! sc rid! SCENA VIL

Irina, Ţintilă Ţintită. Să trăit!! iai am venit! Irina?Tot n’.ai plecat? Ţintită. Dacă mă opreşte musu tălabuşi, ham! ham! ham ! Irina. Uum se pote, cine la deslănţuit? Ţintilă. M’am (fam apărat en cu pumnii, dar nu mă lasă să es pe portă, sa trăi(i. Irma. A!... atît mal bine! şezi!! Ţintilă. Jşade şi se scolă/ Să trăitî, am băut zeamă de furnică şi aleo! leo! leo! /se ţino do inima/. Irina. A! ce inspiraţie! te oi învăţa eQ bărbăţelc să te duci nopţile între patru dame fără nume, ascultă băete, ce vărslă ai? Ţintilă. /vărcolindusc;. Nu ştiu, alco! leo! leo! Irina Ia spuneml ştii tu ce este amorul... dragostea? Ţintită. Dragoste la moră? leo! leo! leo! Irina. Nu, voiu să zic iubeşti tu vre-o fetişoră? Ţintită. Da!... să trăiţi!... pc MăriOra leo... leo!... leo!... mă furnică şi pace!. .

Th'ATKU LUPESCU

Irina. Vi s'a întâmplat vouă ea din vorba în vorba sa vâ suparăţi unu po alm? Ţintilu. Ba şi câte un pumn. do înghiţea noduri ţi pând a! a! Irina. El, tu ştii sa faci aşa? Ţintită. Cum? oh! oh! oh! Irina. /oftând luni tarei Ah! ah! Ţintită. /$> mai tare/, Oh! oh! Irina. Forte bine, intra aici, /arătând pi. I./ Ţintită. Du du cu ţa lin! liu! liu!... Irina. /forte severi&/. Marş când îţi poruncesc! Ţintită. Ascult! /pufneşte de râs/. Mândruţul sploconen • tuia mea! ha! lin! ha! /esc/. )eo! leo! leo! Irina. De acu trebue sa aflu tot /!«* Ţintilaîn culise/. Când ’I auzi oftând so oftezi şi tu! Ţintită. Id’afarft/. înţeleg, să trăiţi! dar prasnicu ăsta pentru cine e gătit? Irina. Este cina D-lul! manăncă şi tac). Ţintită. Aşa mal înţeleg şi eu slujbă., să trăiţi! da vinişoru ăsta de pe masă? Irina. Bea şi oftează1 Ţintită Las pe mine oh! oh! /s’aude paşii apun/. Irina. /sullând îo luminare, Iul Ţintită în culise/. Stinge şi tu luminarea /se culca iu pat/.

Ţintită. înţeleg să trăiţi!... nimeresc eu gura şi prj„ întuneric, ah! ah!

OFiŢERUL ŞL ORDONANŢA

SCENA VIII.

Aceiaşi, Mircea AIircea. întuneric... nerodu cela se vede ci a adormit. Iriria. /sugLiţa/ Hig! Mircea. Bravo recrut te voi mulţumi efl! lrina. /sughiţa/ Hîg! Mircea. De sigur ca femeia mea dorine! lrina. Ce zice cl? Al ircea. /cu mister/ Ha! ha! ha! Cât ara mai ris de acest prinţ caraghios! ,Un amoraş mi aşteaptă zise el, şi îndată ce voi ishuti mă reîntorc ieară între voi, înbrii cat in uniforma Dorobanţului Horcea‘;. lrina. /oftând ca din somu/ Ah!... Ţintită. Id’afară/ Ah! of! Mircea. Aceste oftări. lrina. /prefăceuduse ca din souin/ Printc! te iubesc! Mircea. Acest glas? lrina. /lotca din somn/ Barbatu mea este un ştrengar! Ah! Ţintită, /d’afarft/ Ah! of!... Mircea. /pipăind/ Este eu! lrina! Ce înseninează toate aetea ? lrina. /tot din somn; Dacă am devenit culpabilă cu I)-ta Prinţe! Vina este a soţului med... 'Mircea. /isbucnind/ Ea înşelat de femeia mea!

TEATRU LURESCU

Irina. /urmând/ Ah! '[intilă. /d’afavA/ Ah! of! Mircca. /uitânduso la dropia/ Go văd... o fiinţa bărbâtoscă în i. costum do dorobanţ ? Este boizadoua, Prinţii înşelător de leî mei, trădătorul amicilor săi; dar mal întâi /venind la Irina şi trczind’o răstit/ D-ta aici 'D-uftV ş Irina. /prefăcuta/ Da bărbăţele! şofer de sughiţ... de bătae de inima... şi ah ! ’\Hntilă. /d'afară/ Ah! of! • t. M ircca. Ce face ol acolo? mişelu! Irina. /oprindul/. Na’l deranja ’tf mănâncă cina! yiircea. Aşa îndrasneala şi încă sub haine de Militar? 0 luminare, un chibrit. şi ea h Irina. Ertare bărbăţele! a intrat pe Terestră, care sufăr de urît.... 1 M ircca. Şi ai îndrăznit a sfărăma jurâiuăntu sacru? Irina. Ca şi D ta! 1 Mircca. Ea sunt bărbat! c Irina. Şi ea sunt femeie ah/ /<?sc la stânga/, ’fmtilă. /intrând cu sticla la gură/ Ah! of! Mircea. Ruşine Prinţo! să laşi D-ta amici! cu care aî petrecut, ca să sdrobeşli onorea unei familii /svărlidu’i sabia după. masa la.piciore/. Ea această sabie şi liaidem. 'ţintită. Să trăiţi Dv. mi-aţi rupt un picior! Ah! 3fircca. Ce aud?

OFIŢERUL Şl ORDONANŢA

—Irina. /rcviind cu o lumânare în mâna râzând/ |ja! ha! ba!

MiYcea. Ce vad? Irina. Nimic mai mult de cât o farsa, scumpul meu “rbatol! /dâudui un bilet/ Citeşie: „Patru dame fără nume ungheru obscur din grădina Publici*; ca toţi bărbaţii s’eugarl din acest oraş. Mircea. fapart ruşinat/ Am uitat biletul şi am păţito! Ţintită. /Irine*; Să mai oftez? Irina. /râzând/ Nu, acum este rîndu soţului meu se olde ha! ha! ha! Ţintită. Trăiţi! să mai sughiţ? Mircca. Mergi la dracii /trefiOnd la Irina/. Ţintită, (eaire public/ Adicâ mâ trimeto la femeia lui, ha! a! ha! Irina. Te iert. însă condiţional, că îndată ce mă vei lărâsi nopţile, li-oi juca o farsă, în realitate!!! Mircca. ’Ţl jur! ' săruta mâna/ că nu voia mai merge a nici o petrecere fără tine! Băete! Cum ai zis că te li iarnă? Ţintită. Ţintilă .Mocanii, să trăiţi! Mtrcca. Forte bine, in curând te voia face Gaprar. Ţintită. Craparfi, să trăiţi! Irina. A! Bine zici, Ţintilă! ziceai de o Marinară! Mircca. Aşa? Fi bine să ştii că am să stărui să ţi-o idue aici.

TEATRU LUPESCU

ÎS

'\!intilu. Li! li! li! Apoi curat cil de bucurie îmi vine sil sughit şi se oftez, big! ah! liîg! ah! hîg! ah! Irina. Laşii, laşii, te va apuca sughitu dupe ce te vel însura, ca pe D-nu. Mircea. Şi oftatu ca pe D-na! '\'iniilă. Ba nici una nici alta, am se’i cftnt uite asa /seoţOud flueru din briUl/,

ARIE.

Mario ni fotişoră Sai în sus la joc Şi ’ml aprinde inîmioră Dăndu-mi cate un (oc! Căci cu tine pân la morte Voi sa tot trăesc Pentru tara şi a el sortă Voi sil mă jertfesc.

, :

■

FIÎS7E

!I Ijj's, cu toţii repeta.

<■

Comedie intr’un act dc

IOAN LUPESCU

11 I

\ ■i

(3opi/eţ me/e (s>/emi ta (/ura o a ono/naof/'că.

Ion Lnpescu.

•i

I *

fa/a/ Calc, (fisc ilejpcmipul meu sol Alexandru la de dicaţia ce ’7 o faci, mat adaog şi eu rugând pe bunul Dumnedeu să ne ţină şi pe mama nostru sună fosă.

Elena A. Lupeseu.

■7

PERSOANELE , . Similache Costantin Trimbitzchi . . Elena soţia sa Un figurant . . —

t .

—

Artistic Lupescu Dl. 1. A. Farcasann D-na E. Valeri * ^

—

Misa în scena după dreapta şi stînga actorului.

Pălăriei Neamţului Teatru. — Un salon simplu, uşi în dreapta, şi stingă, uă masă. în l'und, una mică în dreapta şi alta la stingă, /nai multe scaune ici şi colea:—in culise prepara tive de a sfărâma ceva, ca sticlă, clopoţel şi * ' lemn, 4 farfurii, 3 servele, 3 furcultyl, 3 cu ţite, un ciubăraş, un ceas de buzunar, inel, figurant bine îmbrăcat cu o pă lărie neagră sau albă naltă.

SCENA I. Trimbitzchi apoi Similachc Trimbitzchi. [Eşiuu din stânga eu veselie] De necrezut, nici că sa0 mai dat. 0! Eleno! prin inteligenţa şi naivitatea ta Câmpeneasca, ’mi ai inspirat mândria şi fericirea de care începusem a li lipsit. Mă duc... mă duc... [eşind la dreapta se loveşte de Similacho care intra] Similachc. Aicea şade Ilenuţa a lui Simion Titirez? Trimbitzchi. Da, Elena Trimbitzchi, C3 pofteşti? Similache. Ha! ha! ha! Elena Trimbiţa, lie şi aşa. Trimbitzchi. Cine eşti? Şi ce pofteşti?

TEATRU LUPESCU

Similache. Ma cheamă Similaclie Titirez. Trimbitschi. Şlift, Verişorii de care ’mi vorbeşte Klein! Similachc. Da, da! Ea sunt verişorul Titirez care I sgârin îo luna lui Cireşaru, sărind din pom în pom ea o ve veriţa şi eo ca un voveritoift, ha! ha! ha! . Trimbitschi. Bravo! te voia lua la mine. vei îuvata şi tu. S’o auzi .pe K le nu ta conversând ! discutând! înţelegi tu? Similachc. Da! adic&tilc mâncarea bună, dapoi ea... .Trimbitschi. Starjesamimlnl/ fruntea lată, capul rotund ochii vioi. minunat! un al doilea geniu. Similachc. Da! da Similache Titirez din neamul Titirejilor. Trimbitschi. Aşteaptă, îndată mă întorc /cse dreapta III;1 Similachc. LLa1 ha' ha! De şi mămuca ’mi zicea, go goman o! de ce plângi? dar eu nu am ascultat şi am luat'o la fugă, iatâmâs în oraş, şi do acum....

SCENA II

;

Si mila clic, Elenul, a.

Elena, /cu veselie/ Similache! vere ! Similachc Na, na!.eu mi-a luat văz, tu? dumneata verişorâ ? Elena. Ea! nu mă mai cunoşti! Similachc. ZGQ ’mi vine să plâng’si să râz do bucurie ha! ha! Iia!

IWLARIA NEAMŢULUI

Elena. To mira? se fi fost la nunta mea; care din cotro bre! ce frumoşi mireasa, apoi muzica, toba cea mare... Similache. Miritata, tu ? Elena. Ei ci nu era si rimai fată maro. Similache. Ferească D-zoO. Elena, /arata stânga/ Ea uitate colea, mese, scaune, eiasornicn, tote poleite cu aur. Similache. /văzânduse în oglinda din culise/ Ha! ba! ha nu mai rade mai, ca rid şi ea, uite cum da din picior şi sare. ha! ha! ha! llenuţo ha! ha! ha! uitate Ia ol. Elena, ha! ha! ha! taci prostule, nu vezi ei’I. oglindi? Similache. Taci verişori, şi noi avem oglinda, da’I cat un capac de scoici, dar aici to vezi cu tota neamu. Ha! ha! ha! Elena. Aşa e pe la oraşe pe la boerî. Similache. 'Va se zici tu eşt! cuconi? Elena. Mai aşn, nu mi vezi ? cu tote dechisurile, barbatu med mi-a cumpărat o mulţime de sticluţe, bidinele! ia sa Ie vezi /cse stîuga;, Similache. Nici ci ’mi vine a crede, astesu curat de prin poveste, Elemiţo, unde eşti? Elena, /reviind cu sticluţe/ latiniis. Similache. Ce e asta? Elena. Parfum.

Similache. Pari, şi fum?

PALA Hi A NEAMŢULUI

Elena. /arata alta sticla/ Asta e odicolonio. Similache. O uit? de care oua? Elena. Odeeolonie. Siw«7ache. Ha! ha! ha! ce de cabazlicurl /arataud la cu tia cu pudra şi puf/ dar asta cel V Elena. Pudră. Similache. Adică o pasere boereascfi? Elena. Ce pasăre măi? Smi/achc. Nu vezi? că are fulgi, pufuşor? Elena. Nu, cu asta te dai pe ochi. St’ww7achc. Cu făină de asta? Elena, /dandusc cu pudra/ Uite aşa, vrei să te facă şi pe tine un Cuconaş? Similache. Fălită, făină, /întinde obrazul.'sel pudreze/ li! li! li! dacă’i vorba ca cine-va dfmduso cu făină se face * cuconaş, dă mereu?

I i

Arie No. I. I *

Elena. Cfiţi ca tine se pudrează vSo roşesc ca o păpuşă. Similache. Unde sunt el, să mă vază, Să se ascundă după uşă. Elena.

Femeilor ori şi cum, Parcă li sar mal erta. :

TEATliU LUl’IOSCU

Similache. Dar bărbaţii nu ştia cum, Prea sa fac de dandana. Elena. Fie rasul pentru ei. Fie chiar pentru femei Siniilache. La tot ce să ghilosusc, Ca mainute se sluţesc.

împreuna.

SCENA III Trimbitzchi aceiaşi Trimb. /priviudul/ Naivitate cumpinească, inimi sincere, expresiunl blânde, a vostră e fericirea şi a noştri simţi rea fse găseşte în mijlocul lor]. Elena. Musu barbăţele. ţi fac recomendaţiune şi cu presentaţinne cu a vărului ocasiune. Trib. Destul scumpa mea. destul. Elena, /catra Similache/' Zi mirsi, norodule. Simil. Mîrsi nerodule. Trib. Aî ce cuvinte Elena. Ştii musiu bărbătelc, îtl istorisam de un Similache... Simil. Titirez. Elena. Verişorii.

21*

■

tui.

H ;

iI i

TEATRU I.UPKSCU

Uimii, Ca frăţior. Klena. Dintr’un sat. Sinul. Oare’i dam eâto o brâncă. /îuibnincind’o/ ha! ha! ha! Elena. Şi en c-fite un pumn ;a da an pumn/ ha! ha! ha! Trimh. Naivitate câmpenească, haide, "eu «are eram străin eatămă cu fămilie, Mleno! pune masa. Elena. Te ascult bftrbătele /esesffmgain/. Trimh. Ţie băete am să’ţi dan o creştere frumosă. Simil. Ha! ha! ha! dor n’am- se cresc cât’ clopotniţa satului ha! ha! ha! Tnwb. (către public/ Nu mal departe, asoră mă întreba un amic cum o duc în căsătorie cu o ţaraneă, nici că s«* pole mal bine! nu am se fin gelos nici odată, că nu e în stare se mă înşele, căci e naiva, şi am să îmbătrânesc fericit. Simil, Musu Trămbitoî! unde’i verişora. Ţnw?b. Constantin Trimbiţchi, familie vechie dintre prin ţii poloniei. Simii Familie polonă eu trâmbiţa vechie! Trimh. Iîa! ha! ha! Naivitate cămp unească! ascultă! mâine e Stânta Eleua, mă duc so’i cumpăr un cadoQ, şi dacă te-a iutroba de mine, se'i spui că mă duc să caut avocatu, căci azi fiind termenul procesului în privinţa tranşeului care trece po moşia d-lut recleraanle, ai înţeles? fese dreapta III./ Sun*/. Cât doi, ştiu tot, inţelesu.

✓

1* A LARI A JNEAMŢULUI

SCENA IV.

Similachc, Elena. Elena. A! aice eşti vere? unde rai-i barbaţelul? Simit. Măria sa trâmbiţoiu mi-a spus ca el a purces la târşie peste criminal cu un avdocat în braţft. 'Elena. A ! A ! înţeleg eQ, a luat si frângia cu el ? Simţi, Care frânghie V Elena. Adică un lanţ! Simil. Se vede ca’i de cel care prinde câţai cu arcanul, am mai întâlnit vr’o doi când veneam îneoa. EAcna. 'Ţi aduci aminte vere, ştii atunci în zioa de Sfântu Petru, când m’aî minţit şagalmcule. /îi da an pumn/ Simit. Când Elena. Gând cu euibu do coţofana cel dupe mesteeiin. Simit. Când ’rnî ai spart euibu cu ou le pe cap şireato. /îl da un puuin/ Elena, Alea raft dore, ha! ha/ ha! ce raft ’i şedea cu gâlbănuşu pe nas. Simit. Şi ea voiam se te prind, tu fugeai... Elena, ’Mi ora frica, credeam cfi ai sa ma baţi Simil. Ba eu voiam se te sărut, acum cred ca ivai sa mai fugi, aşa l ? Elena. Ba acu mal de graba, ca sunt măritată. Sinul Ş’apoi daca eşti măritata ce e? Elena. Zcfl! şi ăi îndrăsni fftrft voia mea V

T 28

I •!

i : i

, • •

I :

li | i

,i is

TEATllU LUPESCU

Simit. Ba cu bine zici, mi-a fi frică de musu Trâmbiţă. Elena. /fugind spre fund/ Cearc-a dacă ’U dă mana. ' Simit Nu cum-va teai fasoli că eşti cueona Trâmbiţoaia? las pe mine. Elefta. Astilmpărâte Titirez /se ascunde în dosul mesil fund’ Simit. Lase că te găsesc eii. Elena. Se (c văd. Simit, /sărind pe uiasa din fund, pe cănd ea a fugit la masa nin dreapta/. Siăî acolo venşoră că să întămplâ primejdie. Elena. Aţinete Similache, nu te laşa Titirez, /fuge stânga planu 1/ Simit. Eî de acu n'al se’mi maî scapi /esc după dânsa strigând:/ Unde eşti vărişoiă, unde eşti? Elena. /intrând prin plănui II strigând din scenă:/ Aicea sunt Titirez, aici! Simil. /iu culise se aud© o spărtura de lemne şi sticle si sunetu de batal do ceas/. Sal verişoră că safi prăbuşit pământ. Elena. Ce s’a întâmplat? Simil. /speriat/ Nu ştiu. Elena. Al căfjut peste ceva? Simil. Dn, şi când era se’l prind în braţe uite aşa Io îmbrăţişaza/. Elena. Stai vere ce faci ? Simit. De odată hodoronc, tronc! zărn! xing! xiug! şi gata.

PA LA HI A NKAM.ŢULU!

.2»

.Elena. /care priveşte/ Vai de mine ce. al făcut ? aî sfă râmat ciasornicul cel mare al familiei. Simil. Cum se pote? Ceusornieu a fost? Hlena. /îotrânft speriaţii/ Şj găinuşă dc dasupra sau sfărâmat. Simil. Găinuşa era? Elena. Da, ea cânta la fie-care cias. Simil. Se vede că era găină cu coş. Elena. El ce ne facem acum? Simil. Ştiu şi efi? Klena. Bărbatul mea are să iacă grozăvie!... acest ciasornic ăl are din familie. Simil. Auzi d-ta în familia lui erau loto gâinele cocoşi\'Jcna. El ’1 păstrează de 400 ani. Simii. De pe când era flăcău ne însurat? - Klena. O! ce se tnă fac. ce se.mă fac!? qI ’mi spunea într’o zi că'i grozav când se supără, e în stare să ucidă pe orî-eine. Simil. Cîum se pote? auliu! Iio!. Jiu!, iio!. Klena. Ea am să mă apuc se deritic prin casa cea marc, se scutur, să ascund ceasornicul, se nu înţeleagă ce sa întâmplat, în vremea asta, am să chem pe neamţu ciasornicariu din colt /eso stingăI / Similachi. Bine clici, şi uO voi zăvorâ uşile /trece la dreapta se face că închide uşile/.- Aşa, şi do acu zor verişoră. zor.

■)

TEATRU LUPESCU

Mcna. Bine, bine, şi ori cine ar veni şi ar vrea se între, Intreabăl sum'l cheamă? Simitachi. Da, dar dacă a fi musu Tfămbiţoio? sc stea afară? /se aude bătând la uşă/. Trimbitschi. /bătând la uşă/ Deschide, deschide. Similachi. A! neam topit.... Gino'l acolo? THmbitsclii. Deschide uşa efl şunl. Similachi. Cine? acel care ştie se dreagă găinuşele? Trimbitschi. Eu sunt Triinbitzehi. Similachc. Trinibitoiu î... neam topit, nu se pote, veri şorii are treabă, şi Eu aseminea. Trimbitschi Mii de draci, ce însemnează asta? Similachi. A! /sc urca pe masa/ îndată D-le îndată. Trimbitschi. Asta e prea mult, am se sfarăm tote uşile. Similachi. /încet/ Verişoră eşti gata? Elena, /asemenea/ încă nu, am trimes după Ciasorniear. Similachi. /oatra uşă/ încă nu, aii trimis după D nu Neamtz. Trimbitschi. Care neamtz? Ce faci tu acolo? Similachi. /puind un scaun pe masă se urcă pc El/ >Nimicit, număr nuci in pod. Trimbitschi. Blestem, asta c ceva grozav, ce eatl tu în pod, cine lia dat voe? Similachi. Verişorâ; verişorâ mi-a poruncit se gonesc o bufniţă dupe streşină. Elena /viind/ Gata, am isprăvit, acuma deschide!, /?ade jos,'. Similachi. /deschizând/ Poftim, poftim mă rog.

Pe de

PA LA ru A NBA MŢU LUI

SCENA V.

Trimbitzchi. Trimbitzchi. /intra esamiuând casa/ Tu pari neliniştita ce ai? FJena. /timida/ Eu, nimic. Trimbitzchi. /catra Siinilachl/ Dar tu? Similachi. Eu ? mă dor dinţii. Trimbitzchi. Ca cautsi în pod. Similachi. Făceam socoteli. Trimbitzchi /catra Elena/ Dar D-ta unde ai fost? Elena. Frigeam găinuşele. 8iffu/acht. Adică bobocii... găinuşa sad frânt.... Elena. /încet/ Taci tu. Trimbitzchi /cu nelinişte/ Puneţi masa. Elena. Îndată; vere, hai de’mî ajută /esa stâuga III/. Trimbitzchi. Tot cu El, aici nu o lucru curat. El şiai'i irdut cumpătul, nu ştitt Sb’ml respunda, şi Ea care cre am... pacienta,... Similachi, /intrând CU 1111 Ciubăraş/ Iatămăs. Trimbitzchi. Ce e asta? Similachi. Giorbalîlcul fi pune pe masă/. Elena. /viind cu farfurii/ Ce caută ăsta aicea? Similachi. Nu mial cjis tu? Elena. r]uam (jis Castronul, ciorbalâcul cei alb. Similache. Nam vătjut altul.

•

TKA.TR(J l.U-RESCU

Elena. Aşarja tăierile po masa şi pune scaune prin prejur. Musu bârbaţelo nu vil se'mi ajuţi? TrimTritzchi. Ou plăcere draga mea, /uimit/ curios lucru,

! .

/csfi amândoi stânga IU/.

Similachi. Beata găinuşă, cum sta ea ciî gâtul rupt. nare se mai potă cânta. Elena, lata şervete, cuţite şi furculiţe, plinele pe masa. Similachi. Am înţeles. Trimditzchi. /de afara/ Klonuţo, Elenuţo, vin degrabă. Elena. A! Se vede ca ao aflat despre Ciasornic /esâ

;

ştftuga II/. f I

’

Similacfii. Ne-am topit, spune! ca găinuşă pote cântaşi . cu gfttu rupt, de ştiam aşa nu mai rentam. biata verişoră! da ce stan fora treaba, şervetele de desupt. tăierile po masa. scaunele prin prejur /punând scaune pe masa/ Elena /intrând/ Similachc unde.eşti? .Similachi. Iaiamas Verişoră. Elena. Barlntu mefi, alil la vorba cu vecinul îl vecjli ? Similachi uitând nse la stânga/ Da, se ciorovaesc, peste gard. Elena. Efl ma duc. la Ciasornicar şi de te va întreba de mine, se’i spui ca in’arn dus se'! cumpăr un dar de. cliua Iul sf. Gostantin caro e mâine, înţelegi tu jesn la drepta Similachi. In(.elng. Aici din ce îd ce se întuneca pamA.ii, j tul, dar nu maş îndura a mă întorce în sat, 5 boboci-j

PA LARI A NEAMŢULUI

0 raţa şi 3 claponi fripţi în frigare, şi Efl se nu înliăţ un chieioruş macarV Tnmbitzchi /viind/ linde e femeea mea? Smi/rtclii /cu mister/ Pst, o flore capu, plânge. 2'rimhitechi. Cum plânge.!? SimitacUi. înţelegi D-ta, cela al familiei, gâtiţa gftinel. 2W?«bitecln. Ce găina? Similachi. Adică găinuşa. Trhnbilschi /fuiios/ Lasămă dobitoeulo /Jutra în drepta I/. S»»î7«clii. Pine căam.seapat cu atâta, păgânul!! cum 1 se înroşise ochii, se vede că afl aliat ceva; biata verişoră, —5 boboci, o raţa şi 3 claponi fripţi. SCENA VI Similaclie, un ligurant. Figuranţii /saluta şl pune pălăria pe masadieaptă/ Simitachi. A! D-ta eşti e«*î caro dregi cele stricate? să verjl D-ta, Ea jucfindumă cu Ilennta, dc o-dată liodoronc tronc cade, zing, zing, zing, găinuşa căr, căr, car şi îşi rupse gătişorul. Figurant, Nix. Nix. SimilacXu. Taci, vorbeşte încet, înţălegi D-le, căr, car, /după o mimica ueoxpllcabllâ înue ei. inirăla stângă 1/ llăî, hal,/esA/ Tnwbifeclit. /vi.nd/ Nimic. Ea nul aici, casa mea nu o mul înţăleg. Ea credeam ea insurândumă cu o copilă

TEATRU LUPESCU

(le tara o se am o linişte, şi când colo, o găsesc cu uşile închise, verişorul numărând nuci în pod. Mii dc draci!, /aruncă scaunele la pământ/.

■

Şimilachi. Cine trânteşte aici! /aparte/ tril iubito iu... TWwb/teclW. Tu frebue se ştii undo e feiheea mea? Simifaehi. Sa dus se cumpere un dar lui sf. Constantin. Trtxnb. Un dar? /vânând o pălărie/ Cecantă pălăria asta? /o eesamlneaţ/ă/. 3îmt7ach». î^tiu şi eti? poate că c a dumitalo. Trimhitzclri. Pălăria mea e albă. Shnilachi. So ,fi înnegrit de frică. Tnmb&whfV/apaite/ Nenorocire! Eu o credeam culpa bilă cu acest neghiob şi după căt înţăleg aici a fost un altul /tare/ respunde. Similachi. /tremurând/ Ce? TWmbitedu. Pentru cine aft venit stăpânul acestei pă lării aici?' Similachi. /tremurând/ Ştift eu J)-le, dar mii frică. Trmbitzchi. /cu durere/ O! înţeleg, fericirea familiei sfarămată, perdută... Similachi. (naiv) Se pute drege D-le. se pote drege. Trimbitschi, Miserabile ... de ce nu mi-al spus mal di’nainte? unde este Ea?!! Swm/aclii. Ea? tot la El.

Tnwbîfechi. La El? Siwitachi: Da, numai pe 3 zile.

! ! }

PALA gr A NEAMŢULUI

TWmbi/.rchi. 3 (Iile? Siwifachi Da D-le, nu o pote drege mal în graba. Triwbifachi. /ca dm ameţclfi/ Ce om Este i Siwifachi. Nalt şi scurt. 'XrcmhitzcXii. Cum e la obraz! SiwifacZ». Cu un ochiQ şi un nas cu măsele. 'JYiwbifechi, Cum vorbeşte? Siwifachi. Fix, mix. chix, ca toţî nemţii. Triwbifachi. Şi incă un neamţ... Eli ca polen inamicul lor de morte în polvtică, şi fomoea mea.... Siwi facili. Da sermănica ’şi aft rupt gătişoru, şi costă numai 3 cârlionţe de dres. Trimbitschi. Ţarane, am se te strâng de gât /îi da un ghiont/. Sî'mifachc. /plângând/ Ce mă baţi Domnule? nu’I vina inea. eu jucându-mâ cu verişora, el liodoronc, tronc, eu o prind în braţe, ţing, ţing, ţing, şi ’şi franse gâtişorul.. Trimhitzchi. Cine femeia mea? Similuchc. Ba nu găinuşa. Trimbitzchi. Care găinuşă? Similachc. Ceia de pe istoria Ciasornieului. Trimbitzchi. Şi cinsornicul sfărâmat? Similache. /serios/ Ascultă! cum văd ou ’ţl rătjî de mine?... nu ’ţl-am spus că dau trei carbonţe să dreagă v# găinuşa care cântă la fh-care ceas.

3<;

T®BU LUPESCU

Trimbitschi. Se (io eu putinţa? [se uita la stânga/ în adevftr ceasornicul lipseşte, clar stăpânul acestei pălării? Stmi?. Asta-î pălăria neamţului, a ciasornicarului /bato jiălAria zicând/: na! na! na! /plânge/ Trib. /Iutusiasiuat/ Cat am fost do nebun... Eleno, soţi oara mea, unde eşti?

-•I ••

r 5

. j

!'■

■

SCENA VIL aceiaşi Elena. Elena. (iuband) Iatămăs. Trimbii. Tu draga mea, iartămă/’i săruta mana/ am fost Indus intr’o eroare, /catra Simulache/ iartămă şi tu amice, te voiu iubi şi întreţine ca pe copilul meu, iată de o cam • daiă aceasta puuguliţâ cu bani (dandui o punguli(a|. Sunii. /luâud'o mirat/ Ha! ha! ha! bani? Trimb. Şi ţie scumpa mea un inel de ziua ta S-ta Elena, h da uu inel/. Elena. Şi ţie un ciasornic do ziua la Si. Constantin, in locul celui stricat. Simt?. Bani, pentru eâ ia iu sfârămat găinuşa, do acu las pe mine. am să stric tot ce are mai bun in casă!? de \ o cam dată astă pălărie /o bate/ Elena. Ce Atei tu vere? Similachc. Dacă nu râmau ea po masă această pălărie, ca nu mancani batae, na! na! na!

r*__.__________

PA LARIA NEAMŢULUI

Trwwb. Naivitatea 'câmpeneasca e sinceri dar şi poriculose câte odată, la masâ, la masa. SimiL Cinci boboci, o rată şi trei claponi, am se ’mT scot necaz pe eî. Toţi. La masa, Ia masă.

Arie No. II. La dejun, la dejun, Pentru a bea un vin bun Totul ce’a fost stricat / Cu nimic sad reparat. I bis FINE.

ÎS*

* 0

««Şi

DOI COCONI POLITICI Comedie într’un act de

ARTISTU LUPESCU

. ■

ri ■

; !

1 i

&)ecUc acesta zuS/ţt/oz mef cus.cz/

C. Stefu şi C. Tatovici

c/e q/înă /oi onomastică. 1

;

I6n Lupescu.

;

1 • î

' )

Iţi mulţumim pentru adevcrata felicitare artistică ce ne-o faci de cjiua nostru.

C. Stefn şi C. TatOYici.

;

-r 3

PERSOANELE

Dobrică Giupercescu . ... I. Lupescu Fănuţă Străchinescu . . . .LA. Farcaşanu '. . Ang. Lupescu Mari a femeia lui . .

| I Ki i I

}

•; ■i

ARTIŞTII

ili

N 1

:« il r:

i ?

Doi cocoşi politici Teatru. — Câmp, pădure, la dreapta şi stânga pi. I uşi, la al II si III esiri, doua scaune la stînga. SCENA I. Filllllţfl /singur/ Fănuţă. /vesel din dreapta/ Am găsit’o, iam vorbit, ’miau fâgădut. cu o tocmeala: Sâ’I duc o viţa de păr din capu femeie! inele, şi are să’l ghicească boia, sermana fe meia mea. SCENA II.

Fitnuţfi, Dobricfu Dobr. /din dreapta/. Nimic, ’ml vine să înebunesc de urât; cine a mai curta femei cu bărbaţi, ca mine să pă ţească iîtfpjat/ A! acest om? Fănu. /incct/ 'Ai-fpsi la ea? ai văclut’o? ce ţla ghicit? Dobr. /apart / Parcă l'aş cunoaşte, (tare) N’al fost d-ta odată ca vameş la....

•52

I 1

I ] ■:

; ii:

M ?;• i .

>i.

■1 11 !

l •K

TEATRU LU1?ESCU

Fun. Nu eu, sunt controlor /cu tristeţe/ Serniana mea femeie, e bolnava, sufore de un catar şi clopoţei în cap — ah ! ah! /râmane pe gânduri nebăgând de seamă Ia cuvintele lui Dobrică/ Dobr. Aşa? ’ml pare bine, da trebue sa ştii ca mie mia scris, ’ml prezice... ma povatueşle sa fug peste noua teri şi noua mari, cac-J bărbaţii sau e un spânzurat, un bătăuş politic, un jînpuşca in luna, care ucide un om pentru un păhăruţ, de vin. Fănu. Sa poate. Dobr. Va sâ zică ’l cunoşti ? cum e mă rog la obraz? Fănu. Nalta, grasa şi cu doua zbenghiuri în frunte. Dobr. Cine ? Fănu. Madama. Dobr. Care madama? Fănu. Carfurareasa... dintr’un cuvânt ’ţl ghiceşte totu. Dobr. 0 cârturăreasă? ma duc s’o întâlnesc, voiu sa ’ml ghicească, voi să’ml cunosc grozava soartă care in a aşteaptă, după cum serie in aceasta scrisoare, adio! /ese/ dreapta/. Fănu. Bre! ce grozavi ochi! seamănă prea mult cu un bătăuş politie, nu cumva mă urmăreşte? mai şti,... eu am votat pe faţă pentru guvern, şi un d^n-din opoziţie ’irit zise: Bine, bine, ara să puifl .sâ te urmărească, şi vai de tine... brrrrr....

DUI COCOŞI POLITICI

•W

SCENA III. Fănutu Mar ia. M aria. /<lîu sau ga/. A! ai venit? /şade stânga/. Fumc. Da, scumpa mea, da, /’f sărută mâna) Iii! Cum ţi se bate pulsu. Maria. Iar mă sperii? iar mă faci să cred că am să mor? Fănn. A! nu vorbi tare, asta ’ţi face rău.—Ştii, nunta de la Tăehitâ Ciolănescu, asta ’ţl-au făcut rău, produeâuduţi ameţială, clopote, clopoţei.... Marea. Fânuţă ai se devii ridicol, mă oi in trăsură, porneşti cu mine aci în aceste locuri, sub-cuvânt se facem băl, se luăm aer curat, mă Iaşi şi te faci nevăzut, unde ai fost? spune? mii frică aicea singură Funii. Am fost, am intălnito, iam spus şi miau dat aceste foarfece. Mana. Ce să faci cu ele? Fănu. Nimic, nimic /’i tac iu ascuns o viţa dc par/ Marea. Ce insemnoafjă aceasta? Fănu. Vei vedea, nu ’ţi lie teamă scumpa mea, la ne voie am şi o pereche de pistoale. Maria. Să vede că tu ştii vre-un pericol, niacai-va hoţi? Dumnezeule! Fânit. Mai rău, mai rău, un bătăuş politic ’ml pare

)

TEATRU LUPESCU

ca l’am mal văzut eQ„. nu seaim\na a li din acest oraş, cu toate ca şi noi nu cam cunoaştem lumea de pe aice, sorta bieţilor amploiaţi, azi aici şi mâine la dracu, de aceia asta dala, am votat pe laţii pentru guvern, pote ca nea laşa de acu în colo sa ne mai învechim pe aicea;— Dar curaj draga mea, curaj, indaia ce ’mi va ghici boia tea, Ieşind spre dreapta/ Carturftreasa, madama... SCENA IV.

;

■

Aceiaşi Dobrictf.

Dobr. Auzind ultimile cuvinte se isbeşte de Fiinnto '1 ia de mina (arătând pe Marii) cu mister/j).neoi este?. Fdnu. Da, da, /cu frica/ U! ce ochi. bino ziceam eu... Bătăuş! bătăuş! cu curaj Mai întrebat daca d-neei este? Dobr. /cu frica/ Da. da, /apart./Apoi când cjic eu. de si gur el este batauşiu din scrisore, cum dracu in’a- aflat el?., curaj... Fdn. /apart/ Ce o fi gândind el?... Când zic eu... Curaj /tare şi cu curaj/ D-le sunt bătăuş Dobr. Ai? /cu curaj/ Da d-le şi eu mu lupt, sunt cât doui bătăuşi. Făn. îmi pare bine. Dobr. /tremurînd şi cu curaj/ Şi mie! Fdn. Parca m'ai întrebat do o cârtii rOreasă ? Dobr. Da! Cât e plata? Fdn. Cât vrei, cât vrei /ese dreapta/.

. Ui '•

i• !

DOI COCOŞI POLITICI

•ir*

SCENA V.

Aceiaşi fără Ffuiuţă. Maria. /apart./ Aceste secrete? Junele Asta, şi bărbatul meu care mă tot crede bolnava, <Jau iar trebui o farsă, numai atunci s’ar linişti şi şiar căuta de afaceri. Dobr. /care ’i tot face complimente/ Mă recomandă Dobrică Ciupercescu, copist Ia Judele de pace. Mar. A î ’mi pare că vă cunosc. Dobr. Se poate! şit!! de va întreba cine-va de mine sa ziceţi că nu m’atl văzut nici odaia; de va întreba cum sunt Ia obraz, spuneţil că sunt cu nasu răsucit şi cu un cucuiQ iu frunte. Mar. Nu sunteţi'd-voastră Dobrică Ciupercescu? Dobr. Tocmai, un nefericit orfan, care deochindumă ocliiada unei d-ne şi eu caro am o inimă simţitoare Ia amor, am început a o urmări, ai câni a cu flaulu pe sub fereşti în cât într’uă dimineaţă primesc o scrisoare din partea bărbatului, un spânzurat care nu’l cunosc cc obratj are, citit-î! eititi! citiţi! /dandu’i o scrisoare./ Mart Să vedem /citeşte încet/' * Dobr. Gât ol fi şi oi mai trăi, nu voi mai Jaco curte la femei cu barba(I. Mari. Aha! înţeleg, şi acu co ai de gând se iaci? ])obr. Ea? nimic, nu că mic frică, că şi ea sunt un fel de.... de şi nu votez dar strig, mă lupt, mă bate. mă

i(î

TEATRU LUPESCU

gheonteşto în politica dar.,.. înţelegi D-ta? ca ac.?l barbat, eate-va pleosc, trosc în lume.... ce ruşine. Mari. Cum să’l pălmue'şti V Dobr. Ha el pe mine, şi eu care aştept un viitor.... căci de ar afla D-nu Judecător una ca asta. m’ar dimisiona sau in’ar da afară... co ruşine. Mari. Ei bine co pofteşti? Dobr. Sa vedeţi Madam, ori cum, dar 50 bani n’ar fi o resipa, şi chiar un leu nou daca pofteşti sunt gata.... Mari. 50 bani! un left mie? Dobr. Un left şi 50 bani ?.,.. prea bine, prea bine, în cepeţi, undo va sunt cele? Mari. Care cele? Drept cine ma ei d-ta I)-le? Dobr. Lasă că ştiu eft, lucrurile astea se cam fac pe ascuus. Mari. /apari/ Apoi e zevzec de tot! Dobr. /eu suspin/ Aşi vrea so’mi ghiciţi dacă ea se mal gândeşte la mine. Mari. Cum? Eu o gbicitoro? Dobr. Da!..,. D-lu care an plecat de aici minţi spus c;* J-aţl ghicit forte bine. Mari. Care d-nft? Dobr. Care an plecat de aici, cu care m’am isbit 1’aU în faţă. Brrrr... ce om; El mia spus că plata e 50 bani .şi eft va daîi un leti şi 50 bani....

1 •17

DOI COCOŞI POLITICI

. Mari. JIa! ha! ha! Acu înţeleg. Dobr. Şi do cumva... iuta am o pereche do cârti, cam vechi, ştiţi cam de copist, dar poftiţi />: da cărţile/. Mari. Fie şi aşa /apart/ Lasă ce te oi învăţă cn. Dobr. (aşezând scanuu pe care Maria da ou cărţile, apoi el .se pune îu genunchi lângă scaun/ Efl Mădam sunt crai de ghindă, şi ea de tobă. Ah! scumpa mea tobiţă, am să fug 9 mări şi 9 ţări şi n'am se te mai văd.... Mari, /amestecând şi înşirând câţi le îi da 2 lui/ Ţine şi meneştele. Dobr. /sudând în de/ Dacă este să te mai văd scumpă Ciolănească, fă ca baibatu tău Tăehiţa Ciolânescu să’şl frângă un ciolănel, să [du mo potă prinde, să chioraseă de un ochi să nu mă potă eunoşte /dâudui înapoi cărţile ur mând) şi noi ca doi porumbel trăind în Hori, prin fruinje. hrănindu-ne cu mana cerescu ca fariseii prin pustie amin. A!!, /casca/. Mari. (care a înşirat cărţile, puiud şi cele 2 la loc ; cascăJ A! a a.... [speriat) Cc văd?

Dobr. Mari. Dobr. Mari. Dobr. ;

Ce? Sunteţi gând la gând cu dor. Tocmai aşa! Graiul dc ghindă fuge. Tocmai aşa.... Efl sunt! • l. roşiu striga, sparge, răcneşte.

• -îs

TEATRU LUPESCU

Dobr. Tocmai aşa! U! Brrrr!... Mari. Po drum do seara vorbe grozave, cearta, păruola. . între ce! do ghinda şi craiul de roşiu. Dobr. /speriat începe a şovăi dar iară’şl vino în sine/ Destul Madam, nu ca mie frica, dar de ar alia D-nu Jud. do Pace, şi eu caro aştept sa nîa înainteze în serviciu de arhivar, am paţilo /apart/ of! unde sa fug, unde se mă ascund?.... Mari, Ha! ha! ha! /apart/Sunt sigura ca nu o va mai urmări /eso stanga/ SCEiVA VI. Dobnca, Făniifă.

Fân. /apart/ Tot aici, bine seamana ca unu dintre bă ta uşi agenţi. Dobr. /apart/ El! grozav om /rare/ ha! 'ha! ha. D-ta crerji în cârti? Fân. Da! Dobr. Si oft! Fân. Dar în* magnetismu crezi? Dobr. Du, leaiu... let.ni cetit într’o carte. Fân. Vezi mia dat nişte prafuri, şi uugândule pe do gitul pcisouei care sufere, adorme şi spuue tot, simte tot. şi aşa poţi alia tot. Dobr. Cum se poto? Fân. Si eatft mft duc sa fac încercarea. Dobr. Zău sa iie adevarat? a>i vrea sa vad? Fân. Aşteaptă ,şi vei vedea /esc stângă).

DOI COCOŞI J'OLITfCl

•«)

Dobr. E, iar se duce la madama. Să vede că îucă nu iau ghicit po deplin dorinţa sa, A! do ştiam eft că’ini va prezic*» nişte grozăvii de care mă cutremur, căci această scrisoare a lui zice curat; că Ia întăia noastră întâlnire bang! bang! şi sunt gata! SCENA VII.

Dobricat, Maria, Fănuţă. Făn. /atrăgând pc Maria cu ochi închişi ca prin maguet, muzica csoeută Melodrama/ Ajutărni prietine dăm un scaun. Dobr. Minune Cerească! nici că am văzut de astea {aşează seaunu în centru, Maria şudo pe el, Fănuţă la stânga Dobricâ la dreapta/ Făli. /cu mister/ Are să ne spue tot. Dobr. Cum adormită? Făn. Da, prin magnet. Dobr. Am să o întreb şi eu! i Făn. Dine, bine, dar ca eam mai dat 50 bani. Dobr. Si eft ’i mal daft încă 20. Făn. Are se’mi spue despre tot eo şuiere femea mea. Dobr. Si eu am să o întreb despre amoru meft. Fă». Nu cred să ştie. Dobr. Miaft ghicit prin cărli* Fă». Cine? Dobr. Madama Gărturăreasa.

ăO

: ' *:i :

: : ' I

TEATRU LUPE3CU

Fân. Aşa’i.... dar femeia mea.... Dobr. Femeia d-tale? Fân. /încântat/ TJito frate jiu simte nimica. Dobr. Ia gâdeleo pe la nas. Fân. Nu, ea se poate supflra /încântat/ cât o de frumoşii! /o sarutft pe frunte/ Dobr. Si ou am plătit /o sărut/ Fân. încă o-datA /0 sărată/ Dobr. Si do doua /o sărata/ Fân. Nu, e prea£slabA mititica, a! sa o întreb cei asta arată o viţă de păr/. Dobr. Cei asta? Fân. /Misterios/ O .viţa de par. Dobr. S’o întreb eu /cu ton tragic/ Madămuţa! Mari. /ca din somn/ Aud! Amănd. /încântai/ Aude frate, aude! Fân.'/cu ton tragic/ Cei asta?

Mari. O viţa de Par. Dobr. Vede limpede frate, vede limpede.... Fân. /tragic/ Cunoşti stăpâna acestui par? Mari. /dramatic/ Da.... Ea se afla îu primejdie. Fân. Femeia mea îu primejdie? Dobr. Sa vede ca au mâncat mult şi eafl căzut Ia stomab! Mari. /ca prin somn/ Stăpâna acestei viţe de pâr cât pe ce se devie;, o- necredincioasa!

i I

V•

>• •

DOI GOCOSI POLITICI

Fă». O necredincioasă? Dobr. Al văzut? Fă«* Nu cumva are nn amorez? Mari. Are doi amorezi. Amână. Doi amorezi? Dobr. Da parcă spuneai'că e bolnavă femeia d-tale? Fă». Cine sunt acei doi amorezi ? Mari. Unu poarta jiletca albă. Fă». Dar al doilea-mişel? Mari. li bărbatul ei, care umbla după ştrengării pără si nduo eu lunele! Fă». Cum? Eft să'ml părăsesc femeia? Dobr. Cine ştie? Fân. A! femeie mincinoasă te voi îavăta efl, ajutăm prietena să o duc in casă. Dobr. Ce nevoie al? laso acolo, cu aceasta ne facem iconomio de a nu plăti. . Fă». Ba ea iam plătit, iam plătit /fucâudui iniştAri magnetice ţdispare amândoi). Dobr. Na, şi eu am uitat sâ o întreb despre ainoraşiu meu, cu ţoale că miau ghicit în cârti, naşi li vrut să mai aud aşa grozăvie, ei dar eu nu cred în cărţi. SCENA VIII.

Dobrica, Filnuţa. Fă», /furios/ Ascultă prietine, (1-tj Dobr. Nu! /

3A/'U %V

I i

.V2

TEATRU LUPESCU

Fân. Nici eu. Dobr. D-ta crezi în cilrll? Yăn. Nu î Dobr. Nici eu, doi amoreji şi unul poartă jiletcă albă! Fân. Asta’i grozav, când a’şi şti cine e acel amorez, bang şi e gata. Dobr. (care privitului cu frică batfuid din picior/ Da, bang şi e gata. Făn. /trasăriud apart/' Grozav om! Ce ochi ce bine sea mănă cu unu din bătăuşii care znopeşto alegătorii. Do&r. /apari/ Cum se uită la mine parcă ar semăna cu cel zugrăvit din scrisoarea mea. liu cum-va o li el? Im pare că nu mani înşelat., de sigur poate că mă urmăreşte... da femeia Iul ’I aceia de care madama cu magnetu a ghicit că iubeşte pe cel’cu jiletca albă... da, cil am jiletcă albă... Fân. 'Aide curaj, eu lam găsit aici. cu femeia mea, am să?I întreb, am să'l /răstit/d-Ie cum te cheamă? Dobr. /spăiidântai/ Dobrică ciupercă Bătăuş Politic. Fan. /răstit/ Pe tata d-tale? Dobr. Dobrică Ciupercă. Fân. Pe mapia d-talo V Dobr. Dobrică Ciupercă. Fân. Toţi Ciup. Dobr. perei. Fân. Ce., cauţi aici D-le /apart/ ce ochi,, ce ochi!

I DOI COCOŞI POLITICI

\)ohr. /apari/ Cum sft uita la mine /tare/ Eu d-K nimic. Am treaba, afaceri Politice, Pocnituri, bufnituri, traiesca alegatorii liberi adio /esc dreap/. Jfâ». Si cu toate astea el poartă jiletca alba, mâ duc sa’ml eail pistoalele şi’l voi învăţa eu. /ese stânga pl. 11/ SCENA IX. Maria (singura) Mori. Ha! ha! ha! lasă bărbate! e teoi linişti ea să nu mă mal crezi bolnavă,... Curioase fiinţe ! Uni’şi despreţuesc şi ?şi părăsesc femeile cu lunile, cum e d-ltt Ciolanescu, cu aceasta da ocazie tinerilor de al curta femeia, cum sa întâmplat şi acestui Dobriea care fuge fără sa ştie pentru ce. căci acea scrisoare anunţătoare. ’I trimisa chiar do D-na Ciolanescu, ’i cunosc ea scrisoarea; do asemenea şi bârbăţ.elu mea, caro de multa iubire au început a deveni ridicol, alergând după Cărturăresc, Vrăjitoare, Somnambuliştl, ducândule câte o viţa de pâr. lasă ca ’i voi în văţă ea! SCENA X.

Maria, Dobriea. Dolj)-. Madain cinci amorezu cel cu jiletcă'albii?

r»+

. I

TEATRU LUPESCU

Mari. Che&r d-ta. Dobr» Eu ? Mari. Oa, şi se te fereşti de bărbntu cu care teai în tîilnit aici. Dobr. Cum se poate? cel cu oclil înfuriaţi care zicea Bang, Bang? Mari. Da D-le. Dobr. Ei Dobrică ce te făc! tu? Bine ai ghicit madatn. Mari, Da, cărţile mellc nu minţesc nici o-dată Dobr. Dar Magnetismu? Mari. Asta e o glumă. Dobr. Im închipueam efi, doi ani am învăţat-o şi en în clasele Primare. Mari. Ascundeie d-lo ’mt pare că vino: Dobr, Vă mulţumesc! vă mulţumesc ţese dreapta! SCENA XI.

Mar ia, Fanuţă. Fdn. Mar. Fân. Mar. Fan. -Mar.

Ou cine ai stat aici de vorbă? /posomorât/ Cu cel cu jiletca albă. Aşa? Da! De aceia sufereal de ameţială? M’am plâns vr’o dată?

Dor COCOŞI PO LITIU

V ■

Van. Nu dar eu care credeam, fiind-eă te iubaem. Mar. Ui» barbat care iubeşte prea mult femeia de vine ridicol. Fân. /aiiiemuţind’o/ In tril în casă trădătoareo! Mar. /apart./ Ha! ha! ha! iam dat de lucru/esc stânga I. Fân. /câtift dreapta/ D-le cu jiletca alba eşî afară! SCENA XII.

Fflnuţii, Dobrică. I

Dobr. /oşind/ Bătăuşu politic?! sunt perdut /reumoe îu estaz. Făn. /aparţl Ce ochi de bătăuş electoral... dar curaj /’i da peste uinar/ D-lo barbutul ştie tot. Dobr. /tremurând/ D le Iatătna în genunchi! Fân. Vecjl a« est pistol ? Dobr. Nu da căi pălăria nouă! Fân. Dacă ’mi vei istorisi din buche in buche, te ert. Do&r. înţeleg D-le Van. Haide vorbeşte! Dobr. Sunt Ciupercescu Fân. lini pare bine! Dobr. Copist la Dai înainte. Dobr. Şer]and pe fereastra judecătoriei, femeia d-tale căre trecea pe acolo ’mi aruncă o ochiadă! Ei şi?

bit

TBATRU LUPESCU

Dobr. Luni o ochiadă,' Marţi două, Mercur! m’afi dcochiat. Fa». înţeleg, ea aro să vie aici! Dobr. Cine femeia D-tale? Fă». Da, să'î spui că o o slută. Dobr. Cum eu? Fă». O prefăcută cu ochii roşii, şi că tu eşti uu dobitoc Dofcr. Da d-ta? Fă». Asta o va tace să te urască şi mă va iubi numai pe mine, la din potrivă baf! şi eşti gata. Do&r. (tremurând cu surâs) Baf! şi sunt gata! Făn. Mă duc să chem martorii... şi baf (esc) Dobr. Şi baf! bat! SCENA XIII.

Dobrica., /apoi/ Maria. Dobr. /singur/ El acu ce te faci tu Dobrică Ciupercă nenorocita?... Sa’l spui madami poate că priu magne tism u ’l va ameţi /face uu pas cătiâ stânga/ A!.., Maria. A! d-ta eşti? /Cu un pistol în mana/ Dobr. Da!... şuti mal dau 50 bani. Maria. Am auzit tot, ti sau spus se insulţi o femeie V Do&r. Ei bine da. Mar. De vei crâcni un singur cuvânt grosolan poc şi eşti gata /ese stânga./

. '

DOI COCOŞI POLITICI

;i7

Dobr. Şi madama ? baf ca bal’, dar poc mă’ rog. SCENA XIV.

Dobricft, Fanuţn, Maria. Fă». /scoţând capul din dreapta ameninţîudiiJ/ Haide începe! Dobr. /încet) Ai, da nu’i asta care... -Mar. /ameninţând cu pistoli», intră în scena/ Nici uu cuvin! priveşte, Dobr. (freimuâud zăpăcit) Dar bine Madaino. Făn. Haide grăbeşte Dobr. Eşti o mojică ^lari. (tuşeşte) Tliă! Doine Eşti un ânger! Făn. (tuşind) Thă! Dobr. Cu ochi de broască. Mart. Thă! (tuşeşte) Dobr. Guriţă garofifă. Fa». Thă! thă! (tuşeşte) Dobr. Talia de bursuc . Amână, (tuşeşte) Thă! thă! i Dobr. Na sunt perdut parcă mă văd ţesut cu două glonte!... slăbesc!... ameţesc!... mă înec !..[ş0vue vrea să cadă) Mart. /rîde! Ha! ha! ha! (’i pune un scaun) şezi d-Io Doorică şade. Fân. A ! femeie trădătoare. : .•

J /? ■ V

teatru

r»8

LUPESOU

— I; DO] COCOŞI POLITICI

Mari-A! fiinti ridicole. AraU, scrisoarea .l-le. Fan. Cum astu? Mari. Dobrieft) Dobrţ. (im ErUr» d-lo! erlara ! (i da scrisorea)

| : ;

Mari. (Jituste si to încânta. (citind) D-lo Ciupercescu! ’mî curtez femeia to- j Fân. am aflat, vel şti ea sunt unu dintre coi mai d,sperat. ; barbatl: un om, un luptător, un agent electoral, caro ’sfişie pe un adversar in tocmai ca şi leu pe un motan ; cu ghiarolo sale: te urmăresc şi la eea întâi întâlnire ’ "bang, si eşti mort, sul.scris Tacite Uiolaneseu." Va sa ; zică nu sunt ou ?

alt nătărău mai mare. care ?şl paraeme,“j|fr®noarl care <-sutâ nişto aseminea ocazii. — : seşte scandal, scrio sus0,1 să ovlfoz „n Scumpa mea ca din partea barbapinatorului Dobrica Ciupercescu, tulul san. era din capu tau? Faw. Cum? va sa zică viţa do pâr nu mele Madam CiolaMar/. Nu. erau diu cozile amicei lea împrumutai la plocaro, de aceia şi eu ncseu care mi credeţi adormita, v’am spus ca ij când v’am lâcut sa ma acestei viţe de pâr este un neunu din amanţi stăpânei rod cu jiietca alba. Dobr. Va sa zică ou sunt? Mart. Tocmai!... şi al doilea amant mişel Barbatu sau

Mari. , V,, .

U/l

d-nu Ciolanescu.

** '

““ hW« «-

îV.I

' ~

Dotr. Şi eu care te credeam carturftroasă. Fân. Şi eu care te credeam bolnava, DoZb-, ou „n ,o„ impunător tuşind; Şi d-U d-le caro te credeam!.... f'«u. /asemenea/ Ei şi? OoDr. Nu mie frica D-le ca nu eşti barbatu, bâtauşiu cel de care fug! Van. Nici mie nu mie teama D-le, de şi ti s'au po runcit sa mă !faco an semn de bătac/. Dodr. Mi s’au poruncit sa te... ;ascminca: Mari. Staţi l)-lor! ce va raţoiţl ce va raţoiti ca doui cocoşi politici! Amanet. Strigând Cucoşi?! Mar/. Şi unu şi altu va credeţi batâuşl, emul colo sun teţi cei mai fricoşi şi cocoşi. DoZîr. Cam cu to(i îmi pare ca ani suferit-do boala zâpacelei;—Nu mai sunt urmărit de nimeni, ma întorc la ju decătoria mea do Pleşcuţa, undo pleşcuesc si eft câte o jelbuţa. Van. Şi ea mc întorc Ia cancelaria mea sa'ml caut de rolurilo contribuabilor şi de scumpa mea femeie. Do5r. Contribuţia cea mai grea! Ah! Acadible mele. Mari. Contribuţia coa mai grea pentru col ca D-ta !!...• Maidem sa mergem.

T (50

TEATRU LUPESCU

CO R U Astă mică zăpăceală Dacă cum-va v'au plăcui In picsile viitoare Ne-om sili şi mal mult.

I I

FINE

' f

-CC V

7 •*

,\f R A H C î: A

;

J-

[■