ecoPeople

Page 1

Numărul 2 | Anul I

nr. 2

100 de pagini

Giulia şi Craioveanu au votat: brazii „la ghiveci” sunt buni pentru Crăciun pagina 16

Călărie

Povestea lipiţanului care a cucerit derbiurile din America şi inima stăpânei pagina 14

ecogadget adget

Calculatoare „eco“, haine solare şi plante care cresc din tavan Pagina 76

Anul I

www.ecopeople.ro www.ecopeople.ro

Preț 7,5 lei

despre brazi

green living magazine

Numărul 2 | Anul I

Piaţa ,,Hand Made” iubeşte criza?

Dosar

Energiile viitorului

green Business

v vom avea energie curată în 2020?

green living magazine

Cristina Cioranîn inTerviu

daciana sârbu am crescut a roşii la ţară pentru irina

50% este vrăjeală!

sac

Trend: În londra, vagoanele de meTro ajung sTudiouri penTru tinerii artişti



www.orasenesc.ro


Adresa: Hristo Botev 8, parter, ap 2, sector 3 Tel.: 021.317.09.88; Fax: 021.317.09.43

www.ecopeople.ro

cuprins

Numărul 2/2008

24 Interviu

50 Urangutanul

64 Trend

Oamenii roşcaţi roşcaţi ai pădurii

Cristina Cioran s-a îmbrăcat într-un sac

T

ocmai te-ai cum a fost? întors din Italia

Am fost la Roma zaţional. Fusesem . E senMilano dar nu înainte mi-a la de maga zine, unde plăcut. În afară Roma. Și e ca la noi. mai ieftin ca la doar două În Româ nia știu le de afară magazine care au preţu . riSuntem mimetici? să fim „ca Ne place ăia“? Cred că e o carac pe daci i-au călăr teristică de când placem it roma pe nii: nu ne ignora în noi. Numai româ nii se vor străinătate ca femei unul pe le teamă că care, fără să fie altul. E nu urâte, de se se urâţe sunt suficient de frumo sc și mai astrăinii, tare. În oricine ar Deci ca fi, sunt zei schimb să-i mai arunc convingi pe româ la noi. e pe jos trebuie să ni să nu uite, nici „aia“ le spui că Da, sigur, nu aruncă. plului. Oricu numai prin puter pentru că m și în celela ea exemte sunt așa chiar mai de mulţi capitale, oameni, mizerie decât la e noi.

6 Eco Click

Braconierii elefanţilor

14 Portret

16 Despre brazii de Crăciun Giulia şi Vlad Craioveanu

18 Apropo

P ovestea de iubire dintre Cristina Verona şi Stoso

22 Precursori

24

Ecologie la fundul gol

30 Green business

Patru artişti români despre „industria” lucrului de mână în cifre

36 Deșeurile Electronice

38 Dosar Energia regenerabilă Sursele de energie alternativă câştigă teren în faţa petrolului

4

65

50

46 Analiză

De ce sacrificăm animale?

49 Pașaport

Suedia mizează pe hidrocentrale

56 Turism

Cristi Lascu, haiducul cavernelor argumen te

D aciana Sârbu: „În Alaska vreau să merg, nu la Cannes, nu la Nisa“

50

inlanda, mai mult decât ţara F lui Moş Crăciun

72 Trend

Underground Village, despre reciclare şi vagoane de metrou

ecogadget

76 Verdier Camper

Microbuz pentru ecologiştii cu dare de mână

82 Beauty

Măslinele în anotimpul rece

84 Pentru tine

Sauna

86 Sănătate

Pericolele intoxicaţiei cu mercur

88 Unsprezece sfaturi

Party eco

Cum să ai un

ac ț i u n e !

90 Retrospectivă

Cine ce-a făcut în 2008


editorial Oamenii nu se schimbă

d

e-a lungul timpului, oamenii au uitat în mai multe rânduri acest adevăr fundamental. Comunismul, de exemplu, a încercat să creeze „omul nou” care, din „conştiinţă revoluţionară”, făcea şi dregea. Ştim cu toţii unde a dus asta. Problemele planetei sunt într-adevăr grave, dar nu credem că a încerca să convingi 6 miliarde de oameni să-şi schimbe modul de viaţă „pentru binele general” e o altă utopie. De aceea, ecoPeople încearcă să afle alături de tine cum putem trăi mai bine. Mai bine în primul rând pentru pentru noi înşine, dar mai bine şi pentru planetă. Nu ne îmbrăcăm în saci, dar vrem să aflăm de ce ţesăturile naturale sunt mai sănătoase şi au revenit în modă. Nu stăm în beznă, dar ne-ar plăcea să economisim bani cu un generator solar. Şi, mai ales, nu îţi cerem sacrificii, ci îţi propunem să ne citeşti fără teamă: nu trebuie să te schimbi ca să trăieşti eco, trebuie doar să faci alegeri corecte. Citind ecoPeople ai facut deja un pas.

top

eco

de bine și rău

P

514 localităţi la Marea debarasare

e 6 decembrie, s-a derulat cea de-a cincea ediţie a programului de colectare de deşeuri de echipamente electrice şi electronice de la populaţie, atât în mediul urban, cât şi rural. „marea debarasare” este o campanie a ministerului mediului şi Dezvoltării Durabile desfăşurată în parteneriat cu Ecotic, Environ şi recolamp. Brazii trăiesc şi după Crăciun

M

ai multe ONG-uri, printre care Terra Ecologică şi Copacul de Hârtie, au anunţat că scot la vânzare brazi în ghivece. După trecerea sărbătorilor ei vor fi plantaţi în zonele unde solul este degradat.

Negocieri îngreunate reşedintele francez Nicolas Sarkozy şi premierii a 8 state est-europene s-au întalnit în Polonia pentru a discuta înainte de summitul uE din 11-12 decembrie despre politica uniunii în vederea combaterii încălzirii globale. Sarkozy a declarat că nu s-a ajuns la un acord, dar consideră că s-au făcut progrese.

P

team

5


r e a c ț ii

Braconajul La 10 ani de la interzicerea comerţului cu fildeş, braconajul face ravagii: În 1977 erau 1,3 milioane de elefanţi în Africa. În 1997 doar 600 de mii. Comerţul cu fildeş a fost interzis în 1989, dar contrabanda a înflorit mai ales datorită cererii venite din China şi Japonia. Dealtfel, tot comercianţi japonezi şi chinezi au participat şi la licitaţia organizată cu o lună înainte cu acordul Naţiunilor Unite pentru vânzarea fildeşului acumulat pe căi legale în Namibia, Zimbabwe şi Botswana. La licitaţie s-au strâns 6,7 milioane dolari. Organizaţiile de protecţia animalelor au protestat totuşi impotriva vânzarii. Argumentul lor e că orice formă de comerţ cu fildeş, chiar în condiţii legale, încurajează cererea de „aur alb”, implicit braconajul elefanţilor. people@ecopeople.ro

Răspundem la e-mailuri, dar nu le printăm.

Vom publica cele mai interesante comentarii cu subiectul „ecoClick” Aşteptăm deci de la dvs. opinii, posibile soluții sau reacții la imaginile prezentate în rubrica ecoClick. Comentariile despre captură n-au întârziat să apară pe internet.

ImrielsRose (http://startribune.com) Poate că pentru ei e cea mai bună opţiune de viaţă. Nu-i condamn, moartea acestor animale superbe mă întristează cumplit. Nu vom putea salva animalele dacă nu ajutăm mai întâi oamenii, nu doar să-i condamnăm. johneps (http://ecofriends.com) Dacă îi prinde, îi împuşcă pe loc fără nici o judecată. Ia să ne gândim, oare dacă ar avea posibilitatea să lucreze într-un birou cu aer condiţionat şi-ar asuma asemenea riscuri? O fac de nevoie. eTimar (http://youtube.com) În 200 de ani n-o să mai avem nici ce vâna, nici ce mânca, nimic. Sigur, trebuie ajutate comunităţile locale dar dacă nu se face nimic vom sfârşi rău cu toţii. Poate că soluţia e, de fapt, la capătul celălalt al traficului. Ce-ar fi dacă s-ar instaura pedepse la fel de aspre şi pentru cei care cumpără „suveniruri” de fildeş din China? 6

eco click

comerţ cu fildeş 15 noiembrie 2008

În urma unei anchete care a durat patru luni, au fost arestaţi 57 de suspecţi din Congo, Ghana, Kenya, Uganda şi Zambia. Au fost confiscate aproape 1000Kg de fildeş, colţi de hipopotam şi de ghepard, blănuri de leopard şi pitoni. Foto: Bigstockphoto


B ra cona jul elefanţilor

Locul: nairobi, Kenya Arestaţi: 57 suspecţi Captura: 1000Kg fildeş Pagube estimate: 180t de fildeş sunt traficate anual Urmări: comerţul cu fildeş a fost interzis în 1989, dar preţul unui Kg a ajuns la 700$ - foarte tentant pentru braconieri

7


news 24 Interviu

30 Hand made

Patru ateliere, patru artişti, cu câte o propunere de brad eco

Daciana Sârbu crede în ecologie

Uniunea Europeană are planuri mari în privinţa energiilor regenerabile. Până în 2020 se doreşte ca 20% din energia consumată la nivel european să fie regenerabilă.

Noutăţile verzi ale planetei albastre, afaceri cu mâinile curate, energie de la soare. Tot ce trebuie să ştii ca să nu ai scuza: pe asta n-o ştiam.

A răsărit soarele şi pe strada Amish Comunitatea Amish din Statele Unite ale Americii se uită la soare cu speranţă. Cunoscuţi pentru stilul de viaţă minimalist, fără electricitate, maşini sau orice alt fel de tehnologie, membrii Amish au adoptat energia solară, notează cbsnews.com. Credinţa lor le impune un stil de viaţă izolat de restul societăţii, de aceea nu au fost niciodată racordaţi la sistemul public de electricitate. Energia obţinută de la soare le permite ca, de acum înainte, să beneficieze de avantajele curentului electric. Panourile solare sunt montate de firma unui membru al comunităţii Amish din Pennsylvania. Patronul firmei susţine că energia electrică este folosită, în special, la alimentarea becurilor din locuinţe. După ce au ţinut post negru de tehnologie, pentru membrii comunităţii Amish s-a dat dezlegare la electriciate solară

8

38 Dosar

Energiile regenerabile încep să conteze cu adevărat


Arhitectura Deltei Construcţiile din Delta Dunării trebuie să respecte prevederile unui nou regulament de urbanism, adoptat în noiembrie. Construcţiile nu trebuie să depăşească 10 metri înălţime, iar pensiunile nu au voie să aibă mai mult de 20 de camere decât dacă sunt pe model pavilionar. Prevederile au ca scop prezervarea aspectului tradiţional al construcţiilor.

90% reducere pentru încălzirea eco Din 5 ianuarie, persoanele fizice vor putea cumpăra sisteme ecologice de încălzire a locuinţei cu o subvenţie de 90%. Valoarea maximă suportată de stat este de 25.000 de lei. Pentru a beneficia de reducere, cei care vor să participe la programul Casa Verde trebuie să contacteze una dintre firmele validate de Administraţia Fondului pentru Mediu. Lista agenţilor comerciali agreaţi va fi publicată pe site-urile www.mmediu.ro şi www. afm.ro la mijlocul lunii decembrie.

Cei care vor să obţină această subvenţie trebuie să depună un dosar direct la una dintre firmele validate de AFM. Dosarul trebuie să conţină: copie după actul de identitate; copie legalizată după actul de proprietate; copie după certificatul de căsătorie (dacă e cazul);

Am fost la plantat copaci La începutul lunii noiembrie doi dintre membrii echipei ecoPeople au răspuns invitaţiei Claudiei Catană de a merge în Haţeg. Acolo au făcut bătături, au dat cu sapa şi s-au murdărit de pământ. Dar a fost cu folos. Un deal din Haţeg a fost împădurit cu 4000 de puieţi de salcâm. Organizaţia Media Org

a cumpărat copăceii prin proiectul „Copacul de hârtie”. Pentru acţiunea din Haţeg, au fost reciclate 4 tone de hârtie. Dealul din localitatea Râu de Mori a fost afectat de alunecări de teren tocmai din cauza despăduririi. Locul a fost ales în parteneriat cu Rezervaţia Parcului Natural Haţeg, Prefectura

Hunedoarei şi cu primăria din localitate. 35 de voluntari din toată ţara, împreună cu echipa de la „Copacul de hârtie”, au muncit timp de două zile. Entuziasmul general a făcut ca un hectar de pădure să răsară întrun singur week-end pe locul unde o alunecare de teren făcuse ravagii.

B

rowsing

Nu fi pungaş

nufipungas.ro Cine sunt pungaşii? Persoanele care pleacă cu multe pungi de plastic de la magazin! Aşa ne spun cei de pe site. Accesează cu încredere: noi evenimente, ştiri şi pagina „fă-ţi-o cu mâna ta!”. Sacoşa de pânză, adică.

Eco porno

fuckforforest.com Dacă plăteşti o "donaţie" poţi vedea poze şi filmuleţe ca pe alte siteuri, dar cu conştiinţa că banii se folosesc la ceva bun. Sau te poţi înscrie cu propriile imagini.

Fără grabă!

slowfood.com Slow-food e duşmanul lui fast-food. Site-ul vrea să ne convingă să revenim la mâncarea sănătoasă, gătită cu grijă şi pe îndelete.

Pentru copii Din cauza despăduririi, eroziunea solului poate desfigura peisajul

Tot în noiembrie În luna noiembrie, mai multe organizaţii de mediu s-au implicat în acţiuni de împădurire. Copacii au fost plantaţi în zone afectate de alunecări de teren şi defrişări masive. Au participat peste 2.000 de voluntari.

64.000 puieţi plantaţi în noiembrie

www.ecokids.ca Copiii canadieni învaţă aici să respecte natura prin jocuri interactive iar profesorii învaţă cum să-şi educe elevii. Până la apropriata lansare a ecojunior.ro, copiii noştri pot învăţa, în plus, şi engleza.

1-24.000 5.000 4-9 Viitor Plus Mai Mult Verde 17-22 25.000 17-2230.000 Copacul de Hârtie

Salvaţi Dunărea şi Delta

noiembrie

noiembrie

noiembrie

noiembrie

9


news PE SCURT Anul gorilei

Am intrat oficial în anul gorilei. Nu este vorba de horoscopul chinezesc, ci de cel al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Pe 1 decembrie a început „Anul Gorilei”, campania ONU de strângere de fonduri pentru primatele ameninţate cu dispariţia din cauza bolilor, a vânătorii sau a despăduririlor. Oficialii ONU speră să adune jumătate de milion de euro. „Anul Gorilei” a fost lansat printr-o ceremonie la Roma. Prinţul Albert al II-lea de Monaco şi reprezentanţi ai guvernelor din peste 100 de ţări au discutat despre măsurile care trebuie luate pentru a proteja soarta a 30 de specii ameninţate de poluare, schimbări climatice şi vânătoare.

Biocarburanţi Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă, biocarburanţii continuă să fie subiectul mai mutor studii care ajung să se contrazică între ele. Pe 1 decembrie a fost publicat un studiu realizat de cercetători din 7 ţări. Rezultatul, citat de cotidianul francez "Le monde", arată că înlocuirea pădurilor tropicale din Asia de sud-est cu alte culturi destinate biocarburanţilor este nefastă pentru climat şi biodiversitate. Cercetătorii au ajuns la concluzia că ar trebui să treacă 75 de ani pentru ca scăderea emisiilor de carbon cauzată de folosirea biocarburanţilor să compenseze nivelul de carbon absorbit de pădurea tropicală.

RE:fashion awards Etichete Fairtrade, discuţii despre etică şi reciclare, laude aduse materialelor organice. Nu a fost o întâlnire a voluntarilor de mediu, ci un fashion show în toată regula.

L Pachacuti, produse FairTrade

Izzy Lane e "The new designer of the year" Echipa de la Mantis în seara galei

una trecută, în celebra sală Shoreditch din Londra s-au decernat premiile RE:Fashion – primul eveniment de acest fel dedicat modei etice. Fondatorii premiilor şi-au propus să schimbe practicile industriei modei pentru un comerţ etic şi responsabil faţă de mediu, cu ţinute create de designeri talentaţi la preţuri accesibile şi publicului larg. RE:Fashion este proiectul a trei organizatii cu experienţă în lumea modei, care pun accent pe dezvoltarea durabilă a industriei. Anti-Apathy promovează conştientizarea şi actiunea pentru schimbarea socială pozitivă. Ethical Fashion Forum reprezintă o reţea de designeri şi afaceri legate de moda etică. Futerra, cea de-a treia organizaţie fondatoare, este o companie de comunicare specializată în promovarea dezvoltării durabile în modă ori prin proiecte de CSR în Marea Britanie. În seara decernării premiilor, pe catwalk au defilat creaţii ale unor designeri ca Zandra Rhodes, Jonathan Saunders, Vivienne Westwood, Allegra Hicks şi Preen care au demonstrat că de-acum încolo moda poate însemna eco-chic.

Din juriu a făcut parte şi Hilary Alexander, Fashion Director la The Daily Telegraph. Dealtfel presa britanică s-a grăbit să salute iniţiativa re:fashion şi a relatat pe larg evenimentul

10


Amana a primit premiul pentru comerţ etic

cErcETATorii a

ricani

„Cercetătorii americani” - adesea personaj de banc - muncesc din greu pentru fiecare dintre studiile lor. Dacă valoarea științifică și, mai ales, practică este uneori îndoielnică, un sâmbure de adevăr poate fi găsit în fiecare experiment.

Peştii anesteziaţi Ajunse în apă, antidepresivele împiedică peştii să se hrănească sau să fugă de prădători. Staţiile de epurare nu sunt construite să reţină şi urmele de medicamente din apa uzată. Cercetătorii au fost uimiţi şi de faptul că în majoritatea din probelor de apă apropierea staţiilor de epurare din SUA s-au găsit cantităţi însemnate de antidepresive.

Elefanţilor le place rock-ul

Palmares

Ce faci dacă dai nas în nas cu un elefant nervos? Îi pui muzică rock! Led Zeppelin sunt de departe favoriţii pachidermelor. Metallica, Def Leppard şi Black Sabbath şi-au găsit şi ei locul printre preferinţelor adolescenţilor Jack, de 16 ani, Lataba, 16, şi Five, 17 ani, elefănţeii de la o grădină zoologică din Marea Britanie. Totuşi, în urmă cu o lună, un studiu realizat la Belfast, informează Daily Mail, a descoperit că elefanţilor le place muzica clasică. Cei trei elefanţi, însă, ignoră studiile cercetătorilor şi continuă să asculte rock.

Aflată anul acesta la prima ediţie gala RE:Fashion Awards a decernat premii pentru 14 categorii

Magazinul From Somewhere, care încă din ’97 folosea materiale reciclate, a primit RE: Designerul Anului dar şi premiul RE: Util, în vreme ce Amana a primit premiul pentru comerţ etic. Distincţia RE: Noul Designer al Anului a mers la Izzy Lane, care foloseşte pentru creaţiile sale lâna câtorva oi pe care le-a salvat de la tăiere. Premiul pentru Accesorii a fost primit de Fifi Bijoux. RE: Business şi the RE: People au mers la Pachacuti, RE: Mediu a ajuns la Veja, iar cele 4 premii “Making a Difference” şi-au găsit câştigătorii în Adili – Retailer-ul anului, Mantis/Sunflaf – Manufacturierul anului, Revista Marie Claire - care a primit premiul Consumatorilor şi Made by the People for the People, care a plecat acasă cu premiul pentru Africa.

11


people@ecopeople.ro

recomandări

Răspundem la e-mailuri, dar nu le printăm, așa că scrie-ne fără frică.

ecoPeople: Mulţumim, încercăm să aducem în atenţia publicului și lucrurile despre care nu se discuta până acum în România. Mituţ Claudiu Adrian „ … Nu avem dreptul, în primul rând, să ne batem joc de natură. E inuman când merg acasă şi văd Oltul, la hidrocentrale plin de peturi, o pădure doborâtă la pământ, un lac secat, un râu poluat, poluare peste poluare! ...”

ecoPeople: Da, poluarea e o mare problemă și încercăm să găsim și soluţii pentru problemele de mediu, lucruri simple dar de impact.

ecoPeople: Vei primi și restul de reviste, atâta vreme cât ne vom permite s-o mai trimitem gratuit, 6 luni sau un an.

1. Da 2. Oarecum 3. Nu prea

> sunt relevante

1. Da, în mare măsură 80% 2. Oarecum 11% 3. Nu, nu se potrivesc 9%

www.provideo.ro

NU! ? Ada rămâne cu noi!

Mulţumim celor care au răspuns chestionarului de pe site. Iată rezultatele care ne-au convins să o păstrăm pe Ada și să continuăm să facem pentru dumneavoastră o revistă cât mai bună.

> util

1. Da 72% 2. Oarecum 18% 3. Nu prea 10% Pozele

lei

o dăm afară

1. Da, în mare măsură: 2. Nu: 3. Revista e bună dar nu e meritul Adei: 4. Revista e proastă dar nu e vina Adei:

60% 30% 10%

Leonardo DiCaprio speră să atragă atenţia asupra problemelor de mediu într-un nou documentar despre încălzirea globală. 44,9

Ada a făcut în general treabă bună?

Conţinut editorial > de actualitate

Regia: Nadia Conners şi Leila Conners Petersen

Ce merită citit, ascultat, văzut

Dorin Moldoveanu „ … Am văzut primul număr al revistei dumneavoastră şi mi s-a părut foarte interesant. Sunt un tip interesat de ecologie şi unele subiecte erau premieră deşi sunt abonat la multe liste de discuţii pe teme ecologice şi bloguri sau alte site-uri de profil. … ”

Lucian Păvăloi “Dacă m-am abonat şi am primit deja o revistă de la voi, prin abonamentele gratuite, voi primi şi numerele viitoare sau nu?”

[DVD] Ceasul al 11-lea

> sunt atractive

29 4 5 5

4 3

2

1

Rezultatele sondajului ne fac să credem că suntem pe calea cea bună chiar dacă mai avem câteva probleme pe care promitem să le rezolvăm în numerele viitoare

«Acum că am scăpat de concediere, mă aşteaptă şi mai multă muncă»

1. Da, mi-au plăcut 65% 2. Oarecum 7% 3. Nu mi-au plăcut 27%

Textul şi paginaţia > paginaţia este > textul este

1. Clară 2. Dinamică 3. Înghesuită 4. Haotică 12

33% 33% 18% 16%

1. Usor de citit 70% 2. Greu de citit 30%

cA Să-l S SAlvăm PE miguEl TrEbuiE Să S FoloSim câT m câT mAi Aii mul mulTE ProDuSE DiN PluTă. T cA Să-l Tă. S SAlvăm PE miguEl TrEbuiE Să S FoloSim câ


Grădina de legume ecologice

Mic Atlas De Ecologie

A World Without Bees

Aurora Mihail

Alison Benjamin şi Brian McCallum

Putem avea o gradină de legume sănătoase chiar şi pe balcon. Cartea editurii Polirom ne învaţă cum.

Atlasul este un material util atât pentru elevi cât şi pentru orice persoana interesată de principiile funcţionării biosferei.

„O lume fără albine”, este o carte despre influenţa politicii, economiei şi ecologiei în existenţa albinelor şi ne de ce lumea n-ar supravieţui fără ele.

Agnes Gedda

17,2

LEI

Polirom

13,4

LEI

ALL

8,5

Guardian

Pinguini în pericol cHiAr DAcă şTiu Să îNoATE FoArTE biNE, PiNguiNii Nu PoT Trăi NumAi îN APă. ToPirEA cAloTElor PolArE îi lASă Fără ADăPoST. Până la 75 % dintre coloniile de pinguini din Antarctica sunt pe cale de dispariţie din cauza modificărilor climatice, notează National Geographic. Dacă temperatura globală ar creşte cu încă două grade Celsius, habitatul îngheţat al pinguinilor ar suferi modificări dramatice. Pinguinii imperiali şi cei din specia Adélie au nevoie de gheaţă pentru vânătoare şi reproducere. Studiul

realizat de organizaţia World Wide Fund for Nature preconizează că aproape jumătate dintre coloniile de pinguini imperiali şi aproape 75 % dintre pinguinii Adélie ar putea fi afectaţi. Un raport al ONU, dat publicităţii în 2007, arată că o creştere a temperaturii cu 2 grade Celsius s-ar putea produce peste 40 de ani.

brad Pitt, s-a ţinut de promisiune

rezervaţie de zimbri la vama buzăului

Actorul american a inaugurat luna trecută primele 6 case ecologice destinate victimelor uraganului Katrina. Proiectul pe care l-a iniţiat în urmă cu un an prevede cosntrucţia de 150 de locuinţe ecologice în New Orleans.

În august 2005, uraganul katrina a devastat coasta Statelor Unite făcând numai în New Orleans peste 2500 de victime

România are patru rezervaţii de zimbri. Ultima a fost inaugurată la sfârşitul lunii noiembrie, la Vama Buzăului, în judeţul Braşov. Rezervaţia “Valea Zimbrilor” are, deocamdată, 5 exemplare aduse din Italia, Austria şi Elveţia. Suprafaţa îngrădită a parcului este de 10 hectare, urmând ca de la anul viitor, când vor mai veni alţi 4 patru zimbri, să fie amenajate încă 80 de hectare. În afara de Vama Buzăului, în ţară mai sunt 3 rezervaţii de zimbri, la Vânători-Neamţ, Haţeg-Silvuţ şi Neaga-Bucşani. Zimbrii de import vor locui la Vama Buzăului, lângă Braşov

13


portret Avem o peşteră unică în lume. Avem şi un om care a reuşit să-i scoată secretele la suprafaţă. Cristi Lascu e speolog, jurnalist, scafandru şi prieten cu tot ce mişcă-n ţara asta... de: Mihuţ Năstăsache

Cristi Lascu Premii, distincții, lucrări publicate Palmaresul unui aventurier

Haiducul cavernelor

N

Este redactor-şef la National Geographic România, din 2002. A publicat peste 300 de articole de specialitate şi 8 cărţi ilustrate despre peşteri şi speologie. Ca speolog, a descoperit două peşteri şi a explorat 35 de kilometri de peşteră, necercetaţi până atunci. A primit Marele premiu pentru imagine oferit de Asociaţia Profesională a Producătorilor TV. Premiul UNESCO “The Best Scientific Journalist”, Premiul Academiei Române pentru cartea “Peşteri Scufundate”.

14

e-am întâlnit în biroul de la National Geographic. Era îmbrăcat lejer. Blugi, tricou şi barbă, cum îi şade bine unui aventurier. De cum ne-am aşezat, m-a plimbat peste tot în lume, când în Bermude, când prin adâncuri, când acasă, la ţară. Mi le-a înşirat după cum îi dicta inima. Ce a făcut, ce a dres într-o viaţă de speolog. A explorat 35 de kilometri de peşteră, virgini până atunci, a descoperit două peşteri unicat, Movile şi Peştera Rece – Piatra Altarului. Movile este singura peşteră din lume al cărei ecosistem este susţinut în întregime de energia chimică, nu de soare, iar la Peştera Rece a găsit altarul ursului neanderthalian, vechi de 75.000 de ani. A um-

blat pe brânci, s-a căţărat pe stânci, s-a scufundat în ape întunecate şi după toate astea s-a ales cu un palmares bogat. În 2008, a primit marele premiu pentru imagine cu un documentar-serial, “Expediţii cu Cristi Lascu”, de la Asociatia Profesională a Producătorilor TV. Cu un an înainte, a primit premiul UNESCO “The Best Scientific Journalist” - cel mai bun jurnalist ştiinţific, iar în 1990, Academia Română i-a premiat cartea “Peşteri Scufundate”.

La munte, pentru fete

La 7 ani a intrat pentru prima oară într-o peșteră, alături de tatăl lui. La 1516 ani – nici el nu mai ştie exact, umbla pe munţi. Se gândea că așa le va impre-


«Dacă e vorba să-mi scriu CV-ul mi-e aşa de uşor, dar un necrolog cinstit nu mi-ar fi tot atât de uşor» Cristi Lascu > speolog, redactor-șef National Geographic Cristi Lascu a descoperit, în Marea Neagră, peştera Movile, unicat în lume. Cercetătorii au asemănat-o unui colţ din planeta Marte. Aici, viaţa s-a dezvoltat într-un mediu în care oxigenul este aproape inexistent, însă bogat în dioxid de carbon şi metan. Până să fie descoperit, în 1986, la Mangalia, ecosistemul a fost complet izolat timp de 5,5 milioane de ani.

P eșteri din româ nia

Platoul Padiș deține recordul Cea mai lungă peşteră din ţară este peştera Vântului, de 50 km. “V5” este cea mai adâncă peşteră din România, cu o diferenţă de nivel de 643 de metri. Din august, ar putea deveni şi cea mai lungă. Printr-o joncţiune creată de speologi, V5 s-a unit cu o altă peşteră, “Frigiderul lui Gigi” şi, acum, se întinde sub întreg Platoul Padiş din Munţii Apuseni. siona pe fete. A traversat cu un prieten creasta Meridionalilor, traseu periculos pentru doi copii. Au plecat din Bucegi, în Piatra Craiului, Făgăraş, Parâng, Retezat. Şi când s-au întors la Bucureşti, fetele au rămas profund indiferente. Din câte mi-a povestit, cu zâmbetul tot timpul la vedere, puştiul Lascu nici măcar nu le scotea la discotecă. Îşi cheltuia banii pe corturi, saci de dormit şi echipament pentru munte.

Pasiune, pe bune

Gesticulează mult. Din când în când aruncă un “colosal”. Colosal e peisajul din peşteră, colosal e şi efortul depus pentru multele proiecte. Iar colosal nu iese de unul singur. Aduce cu el şi gesturi

ample. Se mişcă pe scaun, se apropie de mine, ia mâinile de pe cap şi le împăştie în aer, doar ca să-mi indice câtă patimă zace în experienţele speologului. Şi tonul vocii urcă, coboară, şopteşte “Gemănata, abisul din care veneau aburi misterioşi...”. Abisul era de fapt avenul Gemănata, adânc de 100 de metri. Ca turist, nu ajungi să cobori în veci fără echipament şi, mai ales, fără experienţă. Nimic din aspectul său nu mi l-a indicat pe acel speolog avid de senzaţii extreme, care se scufundă în adâncuri, în întuneric ca să descopere încă un loc uitat de lumina soarelui şi de lumea de afară. Bine clădit, e vioi şi se împarte în stânga şi în dreapta. Deși prins în poveștile peșterilor, s-a întrerupt de

fiecare dată când venea cineva să-i ceară un sfat. Continua apoi la fel de entuziasmat. L-am simţit liniştit abia când a venit vorba despre căsuţa sa cea mică şi provincială. La 30 de kilometri de Bucureşti, Cristi Lascu se relaxeză într-o casă “modestă”, după cum o laudă, dar cu o curte mare. Are o livadă, o curte, sobă cu lemne şi câini care se bucură de libertate. În serile de iarnă, fără curent, din casa lui Cristi Lascu răsună muzică. Aprinde lumânări, pune o placă la gramofon şi ascultă vechi romanţe. Şi plăcile şi gramofonul le-a luat din târg, din Pantelimon. O altă pasiune, îngrămădită-n Cristi Lascu. Speolog, fotograf, scafandru, jurnalist, om bun şi prieten cu tot ce mişcă-n ţara asta... 15


argumente

DA NU

D espre b razii De cră ciun

Giulia

de ce

Fosta membră a trupei Candy este pe primele locuri ale topurilor muzicale alături de Marius, cu piesa „Rain”. Când nu are concerte sau înregistrări în studio, Giulia e DJ la KissFM. O poţi asculta în fiecare noapte de luni până vineri, de la 2:00, la G-Spot.

de ce

În fiecare an, când se apropie Crăciunul parcă vine şi „sezonul alegerilor”: cadourile potrivite, decoraţiunile cele mai simpatice, brazii care să încapă în casă. După ce că trebuia să ne hotarâm dacă pomul de Crăciun va fi un brad, un molid sau un pin, acum trebuie să ne batem capul şi cu altceva: tăiat, de plastic sau în ghiveci?

De unde luăm? În preajma sărbătorilor, pieţele sunt pline cu brazi de vânzare. Dacă nu vreţi să vă înghesuiţi, puteţi comanda de pe internet. www.brazidecraciun.ro sau www.brazi.com. ro vă sunt la îndemâna indiferent dacă vreţi un brad tăiat, în ghiveci sau de plastic. Tot pe internet găsiţi şi decoraţiuni pentru toate gusturile şi buzunerele. 16

Vlad Craioveanu

Dacă Vlad ar mânca pe cât vorbeşte ar ajunge mare de tot. La Radio Guerrilla vorbeşte, în fiecare dimineaţă, în 3 ore cât alții în zece, nu prea mai are timp de mic dejun. Și-aşa numai prostii ar fi mâncat. Cu atâtea E-uri, vrea să se conserve, să ajungă un Tutankamon al FM-ului.

Vlad Craioveanu

Î

mi cumpăr brad, brad adevărat. În toţi anii mi-am luat brad adevărat cu frunze, mă rog, ace, cu tot ce-i trebuie. Niciodată n-am luat de-ăla de plastic. De fapt anul ăsta, dacă găsesc îmi iau un brad viu „la ghiveci” că am unde să-l plantez după aceea. Am o curte lângă Bucureşti unde dealtfel vreau să mă apuc şi de crescut roşii. Acum, cu recesiunea, cred că e tocmai momentul potrivit. E prea departe de slujbă ca să mă mut cu totul acolo, dar aşa de weekend e perfect. 1

2

3

Puteţi găsi ornamente de brad cu perle naturale montate în aur(1), sau făcute manual din materiale naturale(2) ori puteţi încerca să faceţi unele chiar dumneavoastră din materiale reciclate(3)


1 2 3

Tăiat

Brazii de Crăciun pot proveni din pepiniere unde au fost crescuţi special sau pot fi tăiaţi pur şi simplu din pădure. Interesează-te de unde vine bradul tău.

În ghiveci

Se usucă foarte repede la căldură. Ţine-l afară până în ajunul Crăciunului. După sărbători, plantează-l undeva sau dăruieşte-l unor prieteni cu grădină.

artificial

green living magazine

Brazii artificiali nu au mirosul specific, însă pot fi folosiţi mai mulţi ani la rând. Afectează mediul atunci când sunt produşi dar scad numărul brazilor tăiaţi.

Giulia

A

nul acesta mi-am propus să cumpăr un brad în ghiveci, pe care îl voi replanta cu ajutorul unei asociaţii de mediu. Este un procedeu foarte simplu – faci o comandă de brad, iar la sfârşitul perioadei Sărbătorilor îl înapoiezi, este ca şi cum l-ai închiria! Iată, exact asta voi face, voi închiria un brad de Crăciun. Recomand călduros acest lucru şi celor care-şi tot cumpără brazi tăiaţi din pieţe sau alte locuri special amenajate. Consider că brazii, alături de ceilalţi pomi, trebuie să rămână acolo unde le este locul - în păduri, pe crestele munţilor… Cât despre bradul artificial... El este ca un animal împăiat, un „ceva” care nu reprezintă nimic.

Intră acum pe www.ecopeople.ro ca să afli cum te poți abona!

istoria bradului

Egiptenii îşi decorau casele cu frunze de palmieri în ziua solstiţiului de iarnă. Romanii au preluat obiceiul, înlocuind palmierii cu brazi. Decorarea bradului îşi are originea în Germania, în secolul al XVI-lea. Martin Luther, preotul care a încercat să reformeze Biserica Catolică, şi-a împodobit bradul cu lumânări pentru a reproduce strălucirea stelelor.

www.ecopeople.ro


apropos EcoBlog

Cristina Verona

Calul, profesorul meu

Pot să simt cum va fi vremea, stau dreaptă, sunt fermă, judec drept, am o disciplină ieșită din comun și mi-e rareori frig. Mă răzvrătesc bătând din picior și am o relație de dragoste cu pământul. Iubesc pădurea, câmpurile și pot deosebi mirosul de iarbă, de trifoi, de lucernă și de buruieni de la distanță.

T

oate aceste lucruri le-am învățat de la calul meu, profesorul meu, dragostea mea. De la cel mai frumos și mai bun cal din lume, Maestoso, un lipițan născut în 1997, la poalele munților Ciomatu într-o herghelie care acum nu mai există: Dalnic, de lângă Brașov. Lui Stoso îi datorez faptul că acum fac isprăvi demne și fapte bune. Că ajut oameni și animale. Că sunt un amestec paradoxal de putere și slăbiciune, că trăiesc bucurii simple, prizonieră a unor alegeri ecvine: mă încăpățânez

18

să alerg în parc, deși am 42 de ani și mă bucur de iarbă, de soare, de frunze, de ploaie. Vorbesc cu rațele din Herăstrău, cu câinii vagabonzi și disprețuiesc mânia și plăcerile celor de seama mea. Către sfârșitul anilor ‘90, eram aidoma oricărei alte fete de la oraș:, dacă o întrebați pe mama, vă va spune că nu-mi asumam prea multe responsabilități. Când Maestoso XLIV-Verona, unul din cei aproximativ 400 de lipițani din România, a devenit al meu avea doar doi ani și m-a lăsat să-l mângâi pe

frunte. Stoso era o rasă rară. Ca orice lipițan pe care-l vedeți la Spanische Reitschule din Viena, Stoso a venit pe lume negru și a început să se albească, pe la vârsta de 2 ani. Potrivit lui Atjan Hop, Secretarul General al Federației Internaționale a Lipițanilor și unul dintre cei mai mari experți în pedigreeuri, Stoso se trăgea din 49 Hidas. 49 Hidas era o iapă lipițancă născută în 1909 la Curtea Regelui Andrassy din Ungaria. Tatăl său, Maestoso XLIV, era principalul armăsar din această linie la Dalnic și fusese inclus într-o carte fai-


moasă din Germania Auf Den Spuren Der Lipizzaners de Heinz Nurnberg. . Aveam un cal cu sânge nobil care avea să-mi predea mereu lecții de noblețe. Ca mânz, Stoso a fost fragil, avea carențe de vitamine. Am început să citesc despre creșterea mânjilor. S-a întremat dar relația dintre mine și el se strângea sau se desfăcea precum un arc tensionat. Au urmat 2 ani în care Stoso, tânăr armăsar, prinzând puteri, a încercat să domine lumea, inclusiv pe mine: mușca, ataca în momentul

în care îi aduceai ovăzul, zvârlea și fugea când ți-era lumea mai dragă într-o demonstrație exploziva de forță . Învățasem să călăresc la Steaua, dar caii de acolo erau cai educați, dresați și fără deprinderi dintr-acestea. Un cal ca al meu, plin de personalitate și atât de mândru, nu mai întâlnisem până atunci. Începusem să prind frică. La sfatul celor cu experiență, mi-am impus să nu îl mai las să domine, să-l domin eu. L-am corectat cu fermitate și blândețe dacă făcea o greșeală. Și l-am

recompensat dacă făcea ceva bun. Lucrurile s-au schimbat. De la el am învățat să că trebuie să domin și conduc prin respect, nu prin forță. Din plimbările cu Stoso la câmp și la păscut, am învățat să iubesc iarba și copacii. La un an după ce am pus șaua pe el, știam toți copacii din pădurile de pe lângă Otopeni și toate plantele care puteau fi otrăvitoare pentru cai. Încălecam în fiecare zi și îmi petreceam mult timp afară, în soare sau frig. Mă interesam, dintr-o dată, de mersul agriculturii și al recoltei și urmăream 19


Unde călărim?

apropos Bucureşti

Arkadia Club Sat Ciofliceni (la 2 km de DN 1) Tel.: 0722 243 227

Tracus Transilvania Şos. București-Ploiești nr. 1 Tel. 0727 222 640

Clubul de Echitație București Str. Jandarmeriei 2-4 Tel.: 0740 152 927

Clubul Sportiv al Armatei Steaua, Tel. 021/4130961; 0722818777

Hipocan Corbeanca Tel. 021 - 266 61 10 www.hipocan.as.ro

Agrointernational Şos de Centură nr. 1, București Tel: 0744 504 316

cLuJ

MANGALiA

Clubul Hipic Marlboro Country Florești, Str.Tautiului nr.27

ArAD

Centrul de Călărie GALA Florești - str. Someșului nr. 5

PLOieȘti

Hipodromul Ploiești Bd. București nr.2 Ploiești, Prahova Tel: 0244.141 974

Hipodromul Mangalia Tel: 0241.75 13 25 Hipodromul și Depozitul de Armăsari Telefon: Tel. 0744.962.787 FĂGĂrAȘ

Herghelia Sâmbăta de Jos 2313 Comuna Voila, Brașov Tel. 0372 701 756

Stoso m-a învăţat că dragostea înseamnă sacrificiu și că merită să faci sacrificii

starea vremii. Dacă nu ploua îndeajuns, plângeam, speriată că nu va fi lucernă bună și că el va suferi. Dacă ploua prea mult, plângeam iar, imaginându-mi că va putrezi fânul pe câmp și că el și alți cai din grajd vor slăbi. Când ieșeam împreună la câmp, venea momentul bucuriei. Se întrecea în demonstrații de dans și nechezat cu ceilalți cai. Îi plăcea să vadă turme de oi, vaci păscând și adora pădurea. Se extazia la vederea oricărei vietăți și fornăia, umflându-se maiestuos sub șa și respirând aerul proaspăt din zori. Și acum, când sunt obosită simt aceeași nevoie - de a mă elibera călărind sau mergând prin hățișuri. O altă lecție pe care Stoso mi-a dat-o a fost simplă: nu te da bătut și vei câștiga!. Cu ajutorul antrenorului meu, Marius Curteanu, unul dintre cei mai buni dresori din țară, Stoso învățase 20

să facă mișcări grele de dresaj la doar 6 ani. Făcea schimbări de picior la galop, la un timp și la doi timpi, făcea pasaj - o mișcare dificilă de haute ecole - făcea piruete și umplea tot terenul de antrenament, plin de energie, din dorința de a primi recompense și a mă face fericită. Muncisem mult cu el și nu am vrut să mă dau bătută. Îmi doream un viitor bun pentru calul meu, așa că, după multe discuții, ne-am urcat în avion și am plecat în America. Auzeam tot timpul nechezatul său viguros cu care mă întâmpina la grajd, parcă spunândumi: “Când greutățile încearcă să te doboare, stai drept, trage de umeri înapoi, bărbia sus“. După multe ore de zbor, în care am avut grijă de el și de alți cai care traversau Oceanul, am ajuns în Carmel, Statele Unite, unde prietena mea, Jennifer, i-a devenit mamă, ducând mai depar-

te faima unui lipițan din România și câștigând, cu note extraordinare, mari concursuri de dresaj Prix St. Georges - Cupa Vintage, Cupa Balshoj și altele. Stoso i-a uimit pe americani la concursurile de dresaj. Era privit ca un erou după ce învățase piaffe din lecțiile cu Andreas Hausberger, Primul Călăreț de la Școala Spaniolă de la Viena. Prietenii râd când le spun că Stoso, oglinda mea, m-a mai învățat și altele – să iubesc pe cei care mă iubesc, (mai ales dacă au ceva bun de mâncare), să schimb pantofii la 6 săptămâni (intervalul de timp la care eu îl potcoveam) și să-mi mănânc fructele și legumele în fiecare zi. Cea mai mare lecție învățată de la el și de la alți cai? Că dragostea înseamnă sacrificiu și că merită să faci sacrificii. Stoso s-a stins din viață pe 18 mai 2008 în Statele Unite, sfâșiind sufletele celor care îl iubesc.


Identity and Access Management Data Management and Information Security Security Analytics and Digital Forensics Intelligence Support Solutions Risk Management

Adresa: Londra 13A, sector 1, Bucharest Telefon: 0040 21 230 3967/ 68/ 69 Fax: 0040 21 230 3970 E-mail: office@c-e.ro

www.c-e.ro


precursori Din grădina Edenului şi până în zilele noastre, goliciunea şi-a atras deopotrivă adepţi şi adversari. Nuditatea pare a fi sinonimă cu libertatea şi sănătatea, iar controversele nu se opresc de mii de ani

1870

Ecologie la fundul gol, fără inhibiții de: Tara Duveanu

A

cum două milenii, la întrecerile olimpice, hainele nu se încadrau în peisaj. Un corp sănătos trebuia să se mişte în voie, nu să fie înfăşurat în ţesături inconfortabile. Mai târziu, unele grupuri creştine, ca adamiţii, practicau nuditatea ca pe o dovadă a recâştigării inocenţei pierdute a primilor oameni. După 1870, purtarea unui costum de baie la plajă a devenit obligatorie, iar goliciunea mai avea de aşteptat câteva decenii pentru a redeveni la modă. Pe la 1900, un german, Hienrich Pudor, a publicat două lucrări în care lăuda beneficiile nudităţii şi ale practicării activităţilor sportive fără îmbrăcăminte, „Oamenii goi şi viitorul umanităţii” şi „Cultul nudului”. Cea de-a doua lucrare a rămas în istorie drept începutul mişcării naturiste. Germanul propunea un regim de viaţă auster şi renunţarea la haine. Naturismul promovează reîntoarcerea la natură, egalitatea între oameni şi un stil de viaţă sănătos. Adepţii naturismului cred că hainele sunt inconfortabile, nesănătoase şi construiesc bariere sociale.

22

Scurt istoric 1050 Nevasta contelui de Coventry, Godgyfu, a apărut goală pe un cal pe străzile oraşului pentru a-şi convinge soţul să micşoreze taxele locuitorilor, astfel luând naştere legenda lui Lady Godiva. 1903 A fost deschis primul club pentru nudişti, Freilichtpark (Free Light Park), în apropiere de Hamburg, de către Paul Zimmerman. 1942 A avut loc prima nuntă „nudistă” înregistrată într-un document, în însorita Californie. 2008 Se estimează că în Europa sunt în jur de 20 milioane de nudişti.

Pe plajă În Danemarca şi Norvegia, pe toate plajele, hainele sunt opţionale, iar în unele parcuri germane există spaţii speciale pentru nudiştii care vor să stea la soare. În România, naturiştii se adună pe plajele din 2 Mai, Costineşti, Eforie Sud, Mamaia şi, evident, Vama Veche.



interviu

«Am crescut morcovi şi roşii la ţară, pentru Irina. Dar nu ne-au mai ajuns şi nouă. Ea are mai multă nevoie decât noi.»

24


Pentru mediu, pentru Irina Interviu de: Mihuナ」 Nトピtトピache | Foto: Florin Popa

25


interviu Nici la bufetul Parlamentului European nu se găsesc produse eco, aşa că Daciana Sârbu trebuie să îşi ia la pachet mâncare sănătoasă. Dar nu-i bai, că duce şi colegilor de la Comisia de Mediu de la Bruxelles şi Strasbourg morcovi sănătoşi, de la ţară, de la noi. Asta, numai dacă nu-i mănâncă Irina pe toţi. Ghemotocul ei de fată are întotdeauna prioritate. DACIANA SÂRBU: O limonadă, te rog. Mulţumesc. R:Când ai devenit ecologistă? DS: Cred că eram. În familie având un vânător, am fost tot timpul împotriva...De acolo cred că mi se trage şi de acolo s-a dezvoltat în protecţia pentru mediu. R: Cine vânează? DS: Tata vâna şi mai vânează. Am făcut şi o lege împotriva vânătorii, dar, mă rog, evident că nu a trecut, trei sferturi din Parlament sunt vânători. Acum i-am găsit, în sfârşit, slăbiciunea. I-am spus că trebuie să îşi dea jos de pe pereţi trofeele, dacă vrea să vină Irina (n.r. fetiţa Dacianei) pentru că eu o învăţ că animalele trebuie iubite şi ocrotite şi în niciun caz nu trebuie puse pe pereţi. De atunci sunt ecologistă şi mai mult după ce am ajuns la Bruxelles, am ajuns să înţeleg. Ni s-a spus să alegem o comisie. Eu am ales Comisia de Mediu. R: Cum stăm la nivel de educaţie ecologistă? DS: Foarte prost. Eu lucrez acum la un manual de mediu. Probabil că în decembrie-ianuarie o să avem mai mult timp să lucrăm. Am făcut demersuri către Ministerul Educaţiei să introducă Educaţia Ecologică ca materie obligatorie, nu opţională. R: Unde? La şcoala primară, generală sau la liceu? DS: Eu mi-aş dori la generală pentru

că sunt mult mai receptivi. Deja cei de liceu au o educaţie. E foarte greu să le schimbi concepţiile şi mentalitatea. E greu să convingi un licean care oricum face ce-l taie capul să nu arunce pe jos, să nu polueze. La cei mici, am văzut că sunt grădiniţe unde îi învaţă să recicleze, plantează copaci şi mi se pare foarte frumos şi mă bucur. Chiar am auzit un copil care spunea «De ce nu arunci sticla de plastic în altă parte? De ce o arunci la gunoiul ăsta unde arunci şi hârtia? Că pe noi aşa ne-a învăţat». Dacă le intră în cap să fie mici ecologişti, aşa se şi dezvoltă. R: Au ecologiştii o problemă de imagine? DS: Nu ştiu. Nu cred. Sunt priviţi ca… ciudaţi. Eu particip în fiecare lună la etapele de raliu, am în familie... Şi stând în păduri, ca spectator acolo stai să priveşti, mă îngrozesc. Îmi propun de la anul, că acum s-a terminat campionatul, să fac un proiect şi la fiecare etapă să aduc voluntari să strângem în urma spectatorilor. E îngrozitor. Sigur că am avut incidente spunându-le «de ce nu-ţi iei gunoiul când pleci?» şi nu mai pot să descriu ce mi-au auzit urechile. Ori nu mai merg…pentru că mă doare sufletul când văd cât de neglijenţi şi cât de needucaţi pot fi. R: E scump să fii ecologist? Cel puţin la noi? DS: Să trăieşti sănătos, da, e scump.

Adică să cumperi produse eco, bio, toate sunt foarte scumpe. Eu am încercat şi încerc să-mi hrănesc copilul cu legume, fructe netratate şi mi-a fost foarte greu să găsesc la ţărani produse care să nu fi fost tratate chimic. R: Mănânci produse eco? DS: Da, pentru că vreau să trăiesc mai mult! Sincer. Pentru că îmi place viaţa prea mult ca să îmi bat joc de ea. Dacă nu pot să respir un aer mai curat, măcar să mănânc sănătos. Nu mănânc prea mult la restaurant, nu fac alte lucruri, măcar să mănânc sănătos. Ştiu de o firmă care îţi aduce la domiciliu, ştiu de unde un magazin de unde îmi mai cumpăr brânză, legume şi altele bio. Am crescut morcovi şi roşii la ţară, pentru Irina. Dar nu ne-au mai ajuns şi nouă. Ea are mai multă nevoie decât noi. R: Cât e de greu să mănânci sănătos în Bucureşti? DS: Degeaba mănânc eu sănătos dacă ies pe stradă şi înghit gaze de eşapament, poluare fonică, stres. Dacă am avea un oraş normal, cu oameni normali la cap, atunci am putea trăi şi sănătos, dar nu cred că mai e vreunul dintre noi normal la cap, pentru că trăim într-o nebunie. Dacă plec de aici şi mai stau la cinci cozi şi încep să urlu la câte unul e clar că mă lasă nervii.

«Am făcut şi o lege împotriva vânătorii, dar, mă rog, evident că nu a trecut, trei sferturi din Parlament sunt vânători» 26


Daciana Sârbu încearcă în continuare să-si convingă tatăl să renunţe la vânătoare

27


interviu «Degeaba mănânc eu sănătos dacă ies pe stradă şi înghit gaze de eşapament, poluare fonică, stres» R: Ţi se întâmplă? DS: Da. Nu reuşesc să îmi fac un program, să mă întâlnesc cu cineva, apoi să merg să îmi văd copilul şi să plec la o întâlnire pentru că e o chestie de câteva ore. Evident că îmi creează un stres suplimentar şi mă apuc să urlu la câte cineva care îmi taie calea, blochează intersecţia. R: Cum te relaxezi? DS: Ducându-mă cu Irina, plecând din oraş, în vacanţe mă relaxez. Încerc să mă duc în locuri în care probabil nu o să mai pot să merg peste 20 de ani, fie pentru că sunt prea bătrână, fie pentru că nu mai există. Mai mergem la film, de citit noaptea, profit de drumul cu avionul pentru citit. R: Ca în compunerile pentru clasa a patra: îţi place la munte sau la mare?

DS: La mare la noi, în niciun caz. La munte, nu pe Valea Prahovei. Vacanţele la munte le facem la Peştera, spre Babele. Din fericire se ajunge şi prin Târgovişte, nu trebuie să o iei pe Valea Prahovei. În afară, profit de faptul că încă suntem tineri şi putem să vedem locuri speciale. Prefer să-mi iau o dată pe an vacanţă. Am mers în Cambodgia ultima dată şi o să mergem în Vietnam. Nu e un moft. Pur şi simplu avem nişte locuri pe care vrem să le vedem. În Alaska vreau să merg, nu la Cannes, nu la Nisa. Mie nu îmi place unde e multă lume. R: Unde ieşi cu Irina, în Bucureşti? DS: Nu am unde. Trebuie să o urc în maşină, urc şi căruciorul în maşină şi plecăm într-un parc, Herăstrău, Cişmigiu. Mă îngrozeşte faptul că trebuie să o urc în maşină ca să o duc într-un parc, la plimbare, deşi stăm la 10 mi-

«În Alaska vreau să merg, nu la Cannes, nu la Nisa» 28

nute de mers pe jos de parcul Icoanei. Dar nu poţi să ajungi cu căruciorul, pe jos, la parcul Icoanei pentru că toate maşinile sunt parcate pe trotuar, iar pe drum merg ca nebunii. R: Ce maşină conduci? DS: Sunt în teste cu un Volkswagen Blue Motion, Passat. Mi l-au dat două săptămâni să văd cum merge. Am încercat Blue Motion pentru că are catalizator suplimentar, oricum are emisii foarte scăzute. Mă gândeam şi la o maşină hibrid. R: În Marea Britanie, maşinile electrice sunt scutite de orice taxă de drum? Noi avem vreo şansă de acest gen? DS: Noi ar trebui să avem drumuri întâi şi după aia să vedem ce facem cu maşinile electrice. Maşini electrice, pe drumurile noastre, mai trebuie să mai treacă 20 de ani.


NESSENCE notelsewherespeciďŹ ed@gmail.com


green business De la stiliste De pantofi, Cristina, oana şi alexanDra au Devenit şi stiliste De brăDuţi. pe brăDuţul nostru l-au DeCorat Cu Dopuri De plută, Carton şi pantofi - De hârtie, eviDent. fetele spun Că oriCe proDus De mână are pus în el şi suflet, aşa Că şi brăDuţul are Ceva Din spiritul aiurea.

by

Cristina Ivan, Oana Baciucu şi Alexandra Simeonov > Atelier Aiurea

30


e foarte simplu să reCiClezi. De fapt, braDutul a fost DeCorat De vlaD, baietelul meu De 9 ani.... Cu umilul meu ajutor. Ioana Nestorescu > ZazaStudioDesign

by

Ioana Nestorescu > ZazaStudioDesign

31


green business ecoPeople a decorat, cu ajutorul tinerilor artişti artizani din România, patru brăduţi eco

Hand made De: tara Duveanu

un strop de artă la purtător 32


producători locali

120

produse handmade

64milioane$ Anul acesta site-ul american Etsy.com, unde artiştii hand-made pot să-şi vândă produsele, a înregistrat vânzări de 64,5 milioane de dolari, faţă de 24 milioane de dolari anul trecut. E o creştere de peste 155% pe care managerii siteului o pun, în parte, pe seama recesiunii economice. Americani tind să caute alternative care să compenseze prin originalitate preţul mai mic de achiziţie. Ei spun că tendinţa ascendentă va continua.

Chiar dacă vânzările de la noi nu sunt atât de spectaculoase ca cele din alte ţări, numărul artizanilor care aduc pe piaţă produse hand-made e în creştere. Pe siteul breslo.ro sunt deja înscrişi 120 de artişti.

Piaţa produselor de artizanat e în continuă creştere deşi economia globală se află în declin. Mulţi consumatori se reorientează spre produsele hand-made, mai ieftine.

P

iaţa produselor hand-made a început să se dezvolte şi în România după modelul occidental. Un artist hand-made îşi vinde produsele, la început, pe internet şi la diferite târguri de profil. Dacă micul business funcţionează, începe să îşi vândă produsele şi în magazine, ca mai apoi să aibă destui bani pentru a-şi deschide un magazin propriu. Artiştii hand-made au profitat de o nişă de piaţă pe care marii producători nu o pot acoperi fără costuri foarte mari: oamenii îşi doresc acce-

sorii, haine şi cadouri cât mai personalizate. România are şi ea artiştii ei, care oferă soluţii pentru nevoia tinerilor de a fi diferţi. Chiar dacă lucrurile nu sunt aşa de bine organizate ca în alte ţări, câţiva dintre designeri români încearcă cu curaj să-şi impună pe piaţă produsele. Cele câteva târguri de profil au început să aibă tradiţie si, mai mult, să atragă vizitatori dispuşi să cumpere altceva decât uniformele de „pisi” din supermagazine. GreenFair este o expoziţie cu vânzare de creaţii handmade găzduita lu-

nar, în Grădina Green Hours din Bucureşti. My Grandma’s Backyard nu aşteaptă să vină cumpărătorii la ei, ci se duc ei cu standurile pe lângă diferite evenimente „cu vad”, fie că e vorba de festivalul BestFest sau de cafeneaua LaScena. Chiar dacă pentru majoritatea artizanilor veniturile din vânzarea produselor proprii nu sunt suficiente, există deja şi la noi un număr de curajoşi care încearcă să traiască doar din banii câştigaţi din micul atelier. Le urăm succes.

zazastudio

atelier aiurea

Cristina Papacu studia Psihologia dar s-a apucat să îşi puna ideile… pe tricouri, iar acum comenzile vin aproape în fiecare zi. Cristina foloseşte vopsele acrilice, piele ecologică şi nasturi. Banii obţinuţi din vânzarea tricourilor nu sunt mulţi, dar ajung pentru ceea ce-i trebuie ei, iar partea cea mai bună e că sunt bani câştigaţi dintr-o pasiune.

Alina Coman, studentă a Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă socială, face din materiale reciclabile traiste din lână colorată, portofele, broşe, cărţi pop-up şi urban toys. Câştigurile sunt modeste dar reuşesc să menţină în viaţă o poveste despre lucruri diferite şi transformarea a ceea ce poate părea „nimic” în accesorii aparte, care te scot din „turmă”.

Ioana a reuşit să-şi pună pe picioare proiectul anul trecut, iar în 2008 lucrurile au început să se dezvolte cu adevărat. ZazaStudioDesign oferă celor interesaţi genţi, haine şi bijuterii, toate pictate manual. Vânzarile merg bine, unii oameni cumpără câte un singur produs, alţii dau comenzi de câteva sute pentru evenimente speciale.

În 2006, Cristina, Oana şi Alexa lucrau la o mare firmă de consultanţa. Într-o zi, s-au apucat să personalizeze câteva cadouri pentru cei dragi. Acum sunt stiliste de pantofi, ceea ce pentru ele înseamnă să ia un produs finit şi să-i dea un alt aspect şi un alt mesaj. Fetele folosesc plută, resturi de pânză sau pliculeţe de ceai pentru a transforma pantofii de serie în nişte încălţări non-conformiste.

atelieraiurea.blogspot.com

Green Girl

zazastudiodesign.com

Kitten Wear

thestoryofthegreengirl.blogspot.com

kittenwear.blogspot.com

www.etsy.com

33


green business «poţi aranja un brăDuţ frumos Din oriCe. eu am ales pisiCi, e eviDent Că îmi plaC foarte mult Dar fieCare poate aleGe simbolurile preferate» Cristina Papacu > Kitten Wear

by

Kitten Wear > Cristina Papacu

34


membrii familiei Green provin Din prypiat, un oraş părăsit După aCCiDentul De la Cernobîl. Din Cauza raDiaţiilor De atunCi, ei s-au transformat în monstruleţi. aCum au un maGazin în spania De unDe îi trimit artiCole hanD-maDe şi alinei, Care trebuie să le vânDă în românia. aCeasta e povestea lui Green Girl

by

Green Girl > Alina Coman

35


în cifre

calculatoarele: cât un suv

40% oţel, 40% plastic, 10% aluminiu şi 10% alte metale

80%

Pentru fabricarea unui PC și a unui monitor, se folosesc 280 litri petrol, 24 kg substanţe chimice și 1.5 tone de apă – la fel și la construirea unui SUV

din copiii

ţărilor unde se exportă deșeuri electronice, pentru reciclare, au simptomele intoxicării cu plumb

Anual, fiecare dintre cei 455 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene se debarasează de 25 kg de deșeuri electrice și electronice.

11%

din deşeurile electronice sunt reciclate

80 mii metri pătrați de luciu de apă pot fi contaminați cu doar a 70-a parte a unei lingurițe cu mercur

50 mil. tone de deşeuri electronice sunt generate în fiecare an la nivel global

36

300%

Mai mult cupru se poate extrage din deșeurile electrice și electronice decât din minereu.

2 mil.

În perioada interbelică, radioactivitatea era la modă. Au apărut o sumedenie de instrumente-minune bazate pe cumîncă ar fi o de radiu, calculatoare folie pentru glandele endocrine sau răcitorul funcţionale ajung în pentru apă

În medie, un mobil poate fi folosit 7 ani, dar e aruncat după doar 11 luni

fiecare an la gropile de gunoi din Marea Britanie

65 mii de tone de deșeuri reprezintă doar telefoanele mobile aruncate anual la nivel global



Solar Energie cât pentru mai multe planete Energia Eoliană În ţara noastră se pregătesc investiţii de amploare Hidroelectric Chinezii, pionierii antici ai morilor de apă sunt acum campioni la baraje Biocombustibili O sursă de energie controversată Energia geotermală 90% din casele islandeze o folosesc

Romania Tehnologiile capabile să aducă energie verde în casele tuturor românilor sunt disponibile deja. Nu mai trebuie decât implementate. Cu fonduri suficiente, oricine îşi poate cumpăra sisteme solare sau hibride solar-eoliene, micro hidro-generatoare sau pompe de căldură pentru casă. Dacă vrei să-ţi începi o afacere în domeniu, ai putea chiar primi o cofinanţare din partea Administraţiei Fondului de Mediu.

38

Energia r


E n Er g i E r E g E n Er ab i l ă

Chiar dacă în al doispezecelea ceas, se pare că oamenii au înţeles că petrolul chiar e pe terminate şi că e cazul să găsim o alternativă viabilă

a regenerabilă de: Mircea Gorio

E

nergia regenerabilă provine din resurse naturale cum ar fi radiaţiile solare, vântul, ploaia, valurile căldura scoarţei terestre sa care se regenerează pe căi naturale, În 2006, aproximativ 18% din totalul energiei consumate pe glob, a provenit din surse regenerabile. Din acestea, 13 procente au provenit din biomasă tradiţională, mai exact din arderea lemnului. Hidroenergia a fost a doua mare sursă de energie regenerabilă, asigurând 3% din totalul energetic mondial. Urmează energia solară folosită la încălzirea apei cu un procent de 1,3%. Tehnologiile moderne, cum ar fi energia geotermală, eoliană, panourile fotovoltaice sau energia mareelor şi a valurilor n-au reuşit să asigure decât 0,8 la sută din totalul energiei consumate la nivel global. Semnalele de alarmă legate de încălzirea climei şi creşterea continuă a

preţului petrolului au adus energiile regenerabile în atenţia legislatorilor. Au fost luate măsuri de, susţinere şi implementare a energiilor regenerabile. Acordul ţărilor mebmbre ale Uniunii Europene prevede ca până în 2020, în vederea reducerii emisiilor de CO2 responsabile de încâlzirea globală, un procent de cel putin 20% din totalul energetic consumat sa provină din energii regenerabile. Ca urmare, investiţia de capital în proiecte de energii regenerabile a sărit de la 80 de milioane de euro în 2005 la 100 de milioane în 2006.

Fermele de turbine eoliee, populare în câteva state europene şi in Statele Unite ale Americii înregistrează o creştere de 30% anual ajungând în prezent la o capacitate totală de 100GW. În acelaşi timp, producţia de panouri fotovoltaice a ajuns la peste 2000Mw Germania fiind campioana energiei electrice generate de soare. Staţii care recuperează căldura soarelui pentru a o transforma în energie operează în America şi Spania, cea mai mare dintre acestea fiind staţia SEGS de 354Mw din deşertul Mojave.

«Dacă începem azi, putem să schimbăm cu adevărat ceva în următoarele două-trei decenii» Dr. R. K. Pachauri > Laureat al premiului Nobel pentru pace 39


3000ºC Energia solară care atinge pământul într-o oră ar fi suficientă să asigure necesarul întregii planete pe un an

Furnalul experimental de la Odeillo, în Pirineii francezi poate atinge temperaturi de pâna la 3000oC

r a d i a ţ i a so l a r ă > ha rta La intrarea în atmosfera terestră radiaţia solară are o 1367w/mp. Doar jumătate din această cantitate de energie ajunge la suprafaţă pământului. Restul se disipă în atmosferă sau e reflectată înapoi în spaţiul cosmic. În funcţie de poziţia geografică, unghiul sub care intră razele soarelui în atmosferă se modifică şi odată cu acesta distanţa pe care razele soarelui trebuie s-o

40

E n Er g E t i c ă parcurgă până la suprafaţă. De aceea, zonele ecuatoriale, unde razele solare cad perpendicular pe suprafaţa pâmantului, primesc mai multă energie. La poli energia care ajunge la suprafaţă e mult mai mică. Chiar şi în regiunile polare soarele trimite suficientă energie la suprafaţa pământuli pentru acoperi întregul necesar al planetei


En e r g i a s o l ar ă

E

nergia soarelul poate fi captată în mai multe feluri, în funţie de care componentă a radiaţiei solare e vizată şi de metoda de „extracţie”. Tehnologiile solare pot produce energie electrică prin schimb de căldură sau prin reacţii fotovoltaice, reglarea temperaturii în clădirile proiectate să se folosească de energia solară, apă potabilă prin distilare, lumină naturală, apă caldă şi căldură pentru gătit sau energie termică pentru procese industriale.

Final frontier Pentagonul a făcut planuri pentru sateliţi uriaşi care să capteze energia solară şi s-o trimită spre pământ sub formă de microunde.

Panourile fotovoltaice

Panourile fotovoltaice convertesc energie solară direct în energie electrică. În general, panourile fotovoltaice se folosesc pentru aplicaţii la scară mică şi medie, de la calculatore şi ceasuri cu alimentare solară până la case deconectate de la reţeaua electrică şi alimentate cu astfel de panouri. Abia în ultimii ani panourile fotovoltaice îşi fac loc şi în centrale de mare putere. Terminată în 2007, staţia de 14Mw de la Clark County, Nevada şi cea aflată în construcţie în Portugalia cu o capacitate de 62Mw sunt doar două exemple ale trendului către centrale solare de mare putere echipate cu panouri fotovoltaice.

Concentratoare

Tehnologii solare Tehnologiile solare se împart în două categorii mari în funcţie de felul cum captează, convertesc şi distribuie energia venită de la soare Active Tehnologiile solare active folosesc panouri fotovoltaice, turbine sau pompe de căldură pentru a converti energia solară Pasive se referă la selecţia materialelor, folosirea circulaţiei naturale a aerului şi poziţionarea clădirilor în raport optim faţă de soare.

Sistemele solare bazate pe concentratoare folosesc energia solară focalizată cu ajutorul unor oginzi sau lentile pentru a încălzi un mediu de transfer. Căldura astfel rezultată poate fi folosită pentru generarea energiei electrice sau în procese industriale. La ora actuală cea mai mare centrală solară este SEGS din deşertul Mojave cu o putere instalată de 354Mw, suficient pentru a produce electricitatea necesără pentru 232,500 locuinţe. Se estimează că dacă s-ar produce această cantitate de energie prin metode convenţionale ar fi eliberate în atmosferă 3.800t de gaze cu efect de seră. Viitorul

>

Fiecare satelit ar urma să aibă diametrul de 1Km şi o greutate de 3000 de tone. Ca să fie ridicaţi pe orbită ar fi nevoie de mai mult de 100 de lansări cu rachete convenţionale în condiţiile în care acum SUA lansează în medie 14 rachete pe an. Deşi deocamdată nefezabil din punct de vedere economic, oficialii americani spun că dificultăţile tehnice aferente proiectului pot fi înlăturate chiar şi cu tehnologia existentă

S p r i j i n g u v er n a me n ta l

Piaţa panourilor solare Germania a devenit liderul mondial al pieţei de desfacere a panourilor fotovoltaice datorită stimulentelor acordate de stat. Capacitatea totală a crescut de la 100Mw în anul 2000 la peste 5000Mw. Spania a urcat pe locul trei în topul ţărilor care folosesc energia generată de panouri fotovoltaice aplicând măsuri similare în 2004. 2020 Se estimează că până în 2020 mai mult de 1 miliard de oameni vor beneficia de energie produsă prin centrale solare. Două milioane vor avea locuri de muncă în producţia, instalarea şi întreţinerea panourilor solare.

41


Energia eoliană Potrivit strategiei energetice, până în 2010, 33% din consumul de energie al românilor trebuie să provină din surse alternative.

Magenn e un balon cu un generator electric ataşat. Ideea e să scapi de construcţia turnului care susţine o elice clasică

pE SCuRT

Veliere: Se pare că acum 6000 de ani, chinezii au fost primii care au pus vele ambarcaţiunilor, urmaţi la distanţă de 600 de ani de egipteni. Recordul actual atins de o velă pe apă este de 93.66 km/h şi a fost stabilit în luna Octombrie de francezul Alexandre Caizergues. Morile de vânt: Persanii au construit primele mori de vânt. Modelul inventat de ei se foloseşte şi azi în China. În europa primele mecanisme acţionate de forţa vântului au apărut pe la 1100. Electricitate: Charles F. Brush a construit primul generator electric acţionat de forţa vântului în 1888. În timpul celui de-al doilea război mondial danezii au contruit primele generatoare de mare capacitate. În anii 80’ legislaţia Californiană a sprijinit dezvoltarea energiei eoliene

42

suntem prea buni?

Conform unei statistici a Ministerului Economiei şi Finanţelor, românii au depus deja cereri de instalare a eolienelor care acoperă peste 85% din potenţialul reţelei de distribuţie a energiei. Dacă se menţine ritmul de creştere, există riscul ca energia produsă să nu poată fi distribuită spre consumatori. Transelectrica, potrivit agenţiei Mediafax, a primit cereri de racordare a unor centrale cu o capacitate de 12.000 de MW. Sistemul Energetic Naţional nu poate prelua, însă, potrivit Transelectrica, decât 4.000 de MW. De aceea, în Dobrogea, vor primi aprobare de construcţie doar proiectele aflate deja într-un stadiu avansat. Comunicatul companiei cehe CEZ menţionează că proiectele din Fântânele şi Cegealac au deja toate aprobările.

investiţii de jumătate de miliard de Euro

Magenn

energie eoliana >

D

obrogea este regiunea cu cel mai mare potenţial eolian din ţară. De aceast lucru au profitat mulţi întreprinzători care şi-au montat câte o centrală eoliană pentru uz propriu. În această toamnă, însă, în Dobrogea au ajuns marii investitori. În judeţul Constanţa, compania cehă CEZ a început construcţia a două situri de eoliene a căror capacitate cumulată va atinge 600 de MW, conform unui comunicat al gigantului energetic. În prezent, România produce doar 7 MW din surse regenerabile. Proiectele CEZ vor fi gata în 2010. Într-o primă etapă, parcul eolian va produce, la sfârşitul lui 2009, 347 de MW, potrivit aceluiaşi comunicat.

În Tulcea, la Baia, a început deja construcţia unui alt parc eolian. Capacitatea acestuia va fi de 35 de MW şi proiectul se întinde până în 2009. Acesta este primul proiect al companiei Blue Planet, cu capital integral românesc. Investiţiile în parcurile eoliene din ţara noastră se ridică la 500 de milioane de euro. Compania românească va gestiona 12 parcuri eoliene în judeţele Tulcea, Constanţa, Caraş-Severin şi Vaslui cu un potenţial de 500 MW.


Eo l i an i H i D R o E nER G i E e n e r gia a p e i > TEHnoloG TEHnolo ii DivERSE Energia apei poate fi valorificată, folosind energia cinetică a valurilor sau căderilor de apă, diferenţele de temperatură dint straturi diferite în lacuri sau diferenţe de ssalinitate. Apa e de 800 de ori mai densă decât aerul deci şi curenţii slabi se pot folosi cu succes

Hidrocentralele folosesc energia cinetică a apei din lacurile de acumulare; Energia oceanelor poate fi recuperată sub formă de energie cinetică a valurilor, mareelor ori curenţilor marini, a diferenţei de temperatură dintre suprafaţă şi adâncuri sau a diferenţei de salinitate dintre mări şi râurile cu apă dulce. Pomparea apei reci din adâncul lacurilor poate ajuta la climatizarea locuinţelor

Sistem de irigaţii acţionat de forţa apei în China antică

长江三峡大坝

Oricum l-am scrie, Barajul Celor Trei Guri, este un proiect uriaş care încununează istoria de mii de ani a forţei apei

Lacul de acumulare va acoperi aceste clădiri

C

ea mai mare hidrocentrală din lume este cea de la Barajului Ce Celor Trei Guri din China de pe flu fluviul Yangtze, al treilea ca lungime din lume. Barajul de 2,3Km este cea mai mare construcţie din China, după Ma Marele Zid. Pentru a face loc lacului de acumulare au trebuit stămutaţi 1,3 mil oameni iar ecosistemul râului Yangt Yangtze a fost grav afectat - delfinii de râu şi sturionii sunt pe cale de dispariţie, iar păsările se împuţinează şi ele.

Susţinătorii proiectului spun că preţul nu e prea mare pentru cei 22.500MW de electricitate pe care îi va produce după finalizare complexul. Hidrocentralele asigură 3% din totalul energetic mondial, 19% dn totalulde electricitate şi 63% din energia produsă din surse regenereabile. Într-un clasament al celor mai mari hidrocentrale din lume, barajul de la Porţile de Fier se situează pe locul 30 cu o capacitate de producţie de 2,192MW. 43


biogaz

Biodiesel

Biocombistibilii alimentează atât motoare diesel cât şi controverse între ecologişti, economişti şi fermieri. 90% din gazul emanat de bălegar reprezintă metan şi dioxid de carbon. O instalaţie simplă, constituită din câteva rezervoare acoperite poate ajuta o fermă cu 500 de vaci să alimenteze un generator care să acopere necesarul de electricitate şi apă caldă. Reziduurile rămase după extragerea metanului se pot folosi ca îngraşaminte naturale. În urma unui program guvernamental în India au apărut mai mult de 2 milioane de astfel de microcentrale.

u

niunea Europeană spune că până în 2010, motorina comercializată în ţările membre trebuie să conţină 5,17 procente de biodiesel. Motorina ecologică se obţine din seminţe de rapiţă, soia, grăsimi animale din abatoare şi uleiuri reziduale din fast-food-uri. Partea neagră a biocarburanţilor iese la iveală la vremea mesei. Un raport al ONU, lansat în luna octombrie, arată că biocombustibilii au dus la creşterea preţului alimentelor. Materia primă, porumbul, în special, dar şi plantele uleioase, s-au scumpit, fapt ce a dus la majorarea pretului la produselor ali-

mentare derivate. Un alt raport, al Băncii Mondiale de această dată, preciza, în vară, că din cauza biocombustibilor s-a adâncit criza alimentară din rândul populaţiilor sărace. Totuşi, tot ONU subliniază că nu biocombustibilii sunt singurii şi principalii vinovaţi. Mai mult chiar, carburanţii bio ar putea duce la creşterea productivităţii în agricultură şi, implicit, la o scădere a preţului pentru hrană. Toate acestea, însă, în timp, abia după ce tehnologia de producere a biocombustibililor va fi mai ieftină şi se va stabili un echilibru între suprafeţele cultivate pentru hrană şi cele pentru biocarburanţi. pEnTRu a EviTa un SuRpluS DE CulTuRi pEnTRu biocarburanţi, unElE un STaTE au RETRaS ajuToaRElE FinanCiaRE DESTinaTE ProDucătorilor DE P CoMBuSTiBili EColoGiCi.

Pe de o parte un mare poluator (emite 1t CO2/an) pe de alta sursă de biogaz combustibilul în care îşi pun speranţele fermierii de pretutindeni. Apropo, dă şi lapte

44


p R o i EC TE i p R o T o Ti p u Ri

Energia geotermală

Scoarţa pământului are o grosime medie de 40 Km

Din pământ, cu sau fără iarbă verde

G

heizerele şi izvoarele cu apă fierbinte au fost folosite de secole pentru îmbăiere sau încălzire, însă abia din secolul XX energia geotermală a început să fie folosită şi pentru a obţine electricitate. Energia geotermală reprezintă energia stocată sub formă de căldură în pământ. În prezent, prin exploatarea ei se asigură doar 1% din energia consumată la nivel mondial, ritmul de dezvoltare a pieţei energiei geotermale fiind, totuşi, unul rapid. Un raport din 2006 al MIT arăta că resursele mondiale de energie geotermală ating 13.000 ZJ, dintre care 200 ZJ ar fi uşor utilizabili şi 1.800 ZJ putând fi folosiţi cu minime investiţii în tehnologie – destul cât să acopere nevoia de energie a lumii moderne pentru câteva milenii. Pentru că ţara lor e situată într-o zonă plină de vulcani, islandezii folosesc din plin energia geotermală: aproape 26% din electricitate e obţinută din surse geotermale şi 87% dintre case sunt încălzite cu aceeasi resursă de energie. Dar nu numai ţara gheizerelor se foloseşte de caldura din în sol pentru a obţine electricitate şi încălzire: Kenya şi Danemarca au câte două centrale, Noua Zeelandă şi-a construit centrale geotermale încă din 1950, iar SUA sunt cel mai mare producător de energie din surse geotermale.

Pompe de căldură O instalaţie mică îţi poate încălzi casa, folosindu-se de un fapt simplu: indiferent de condiţiile meteo de afară ori de anotimp, la câţiva metri adâncime, pământul are o temperatură constantă. Cu o pompă de căldură poţi sa-ţi încălzeşti casa iarna şi s-o răceşti vara.


psihanaliza

Mă animalule De: Anatol Reghintovschi

S

imbolic, animalul sacrificat e pus în relație fie cu nevoia de siguranță – viitorul și mai ales incertitudinile lui, ce pot fi stinse prin diferite lecturi în măruntaiele împrăștiate – fie cu necesitatea de a purta vinovăția certificată printr-o baie de sânge și stinsă la rândul ei în spectacolul plin de cruzime. Iar răsplata este regăsită în onorurile pe care – că este o rumegătoare consacrată sau cine stie ce carnivor înveterat – bietele animale le primesc mereu în necunoştință de cauză – mai exact post mortem.

Sacrificiul religios

Abatorul mistic iudeo creştin nu-și dezminte importanța nici măcar acum, la câteva mii bune de ani de la debutul său. Iar acesta ne spune că sacrificiul poartă în miezul său nu un animal, ci un om sau o trăsătură a acestuia. Orice totem, orice animal totemic reprezintă un astfel de atribut iar cele incomode – să zicem vinovățiile - pot fi cu ușurință transferate victimei. La origine, schimbul propus lui Abraham – fiul său contra miraculosului miel, apărut convenabil la îndemâna cuțitului părintelui unui popor – vorbeşte despre o nouă ordine simbolică, în care un suflet poate să stea pentru un altul în darul morții, primit de atunci înainte de victimele negrăitoare. 46

Ţapul ispăşitor

Binecunoscutul țap ispășitor – „jertfa de păcat” – asupra căruia Aaron, marele preot, își întindea mâinile, devine containerul tuturor păcatelor Israelului, ce astfel erau transferate animalului izgonit în pustiu. A trece asupra jertfei păcatele oamenilor a devenit un fapt, să zicem obișnuit, în care paștele, fie creștin, fie mosaic, adună tradițiile milenare deja ale sutelor de țapi ispășitori mai mult sau mai puțin bipezi. La noi capra binecunoscută a avut parte, nu doar de păcate, ci de un întreg ritual în care era ucisă, bocită, înmormântată și surprinzător înviată. Asocierea figurii caprei cu ritualurile legate de fertilitate, sexualitate – jocul acesteia după fluier și respective măștile care însoțesc capra, urâții care o preced, care aleargă fetele și femeile, frenezia propriu zisă a caprei - își găsesc cu siguranță rădăcinile în celebrările lui Pan, ale cărui cortegii de satiri și nimfe vorbesc mai pe șleau de rosturile acestora în reînvierea naturii, în cultul fertilității și în celebrarea vieții. Moștenitoare a zeilor de demult capra, țurca sau brezaia, de la marginea dintre ani, își vede de rosturile sale, în care renașterea și, respectiv, sexualitatea ocupă un rol central. Spania, o țară atât de iubită de români în ultimii ani, își leagă numele relativ la subiectul de față, imediat, de spectacolul coridei și el puternic impregnat


Au oamenii nevoie de vărsari de sânge? De victime? De spectacole sau ritualuri în care darul morții este generos oferit? Răspunsul se întâmplă să tot fie da și acest lucru este subiectul în cele ce urmează.

sexual. Taurii sacrificați nu sunt însă o invenție hispanică. Orientul apropiat sau Creta păstrează urme ale luptelor cu tauri și a sacrificiului acestora ce depășesc cu multe mii de ani spectacolul în care toreadorul și picadorii își căsăpesc victimele. Cu siguranță la fel de încărcat sexual, la fel de sălbatic și crud era spectacolul de atunci ca cel din zilele noastre.

Osiris şi colesterolul

Dar pentru că despre tauri numai de bine - să încercăm să vedem ce este cu porcii noștri. Ca și taurii hispanici, porcii autohtoni au o tradiție ce se întinde până departe. Egiptenii sacrificau porci pe care îi și mâncau, deși porcul era considerat cam demonic și cam necurat și asta pentru a-l cinsti pe Osiris. Mai la nord, în Grecia preclasică, porcii erau arși și oferiți zeilor în sanctuare și în același timp sacrificiul porcilor fiind prilej de festinuri și exagerări gurmande. Ritualul ospățului sacrificial al porcului era prilej de consolidare a puterii celor puțini, de manifestare a ideologiilor acelor timpuri și bineînțeles de revelații. Romanii, în 20 ale lunii decembrie, pârleau și ei porci, ce erau sacrificați pe modelul egiptean– Ignatul porcilor și ignis (foc) par a împărtăși mai mult decât doar o rădăcină cu Egiptul și Grecia, de la care sacrificiul porcului a fost preluat. Ucis și trecut prin foc porcul avea parte de un trata-

ment ce îl atestă ca fost zeu sau ca ofrandă prețioasă adusă zeilor de către greci. Nimic diferit față de ignatul românilor, de altfel singurul loc în care a supraviețuit acest obicei în Europa, în care porcul este tăiat și pârlit după lunga tradiție tocmai amintită. Porcul nostru a pierdut demult statutul de zeitate, în detrimentul unor caracteristici ce îmbină plăcutul cu utilul. Festinul prilejuit de tăiatul porcului și exagerările culinare rămânând, cum s-ar zice, fidele tradiției de mii și mii de ani, sunt binecunoscute românului. În plus de acestea, ceea ce a mai rămas este o serie de ritualuri, mai mult sau mai puțin alterate, strict legate de evenimentul ce-și găsește originile în cinstirea lui Osiris de către egipteni. Grâul fiert din ajunul ignatului – ce este semn al zeului egiptean - sau tradițiile atât de asemănătoare cu cele ale caprei – anume măștile și cântecele ce însoțesc căpățâna porcului – ce își au probabil sorgintea în faptul că la origine sărbătoarea ce urma sacrificiului era o celebrare a vieții și a renașterii, a pământului și a roadelor sale. Iar la români porcul se achită an de an de datoria pe care o are – să guițe și să fie pârlit, să prezică vremea ce vine și de unde vine iarna și, respectiv bunăstarea stăpânului – asta după cum îi este inima porcului tocmai tăiat, sau dacă femeile vor naște fete ori feciori și multe altele. 47


pașaport

Suedia

Nordul Europei e verde Emisii de carbon: 6 tone/locuitor/an Moneda: Coroana suedeză Nr. locuitori: 9.1 mil. | densitate 20 loc./km² Capitala: Stockholm

Alcool în trafic Din cauza taxelor mari la băutură, suedezii fac, anual, contrabandă cu mii de litri de alcool din țările vecine. Doar anul trecut au fost confiscaţi la vamă 55.000 l de alcool, 250.000 l bere şi 40.000 l de vin. Până acum câţiva ani, băuturile confiscate erau aruncate, însă acum sunt transformate în biocombustibil pentru transportul în comun. Astfel, în Suedia circulă, de 7 luni, primul tren din lume care funcționează cu biocombustibil pe bază de alcool.

pe an, orăşelul suedez Tällberg 1lucruOîşisedată triplează numărul de locuitori – acest datorează unui Forum la care vin 500 de oameni de afaceri, cercetători şi politicieni din 70 de ţări ale lumii pentru a discuta despre viitorul planetei.

Sjöstad poate părea doar 2dar,Hammarby un alt cartier rezidenţial din Stockholm, de fapt, e un model pentru construirea de oraşe eco în toată lumea. Hammarby este gândit să recicleze apa menajeră şi deşeurile, reuşind să obţină din reciclare 50% din energia necesară locuitorilor.

ştiu că transportul aerian are 3toriiSuedezii cea mai mare creştere dintre toţi facpoluatori care duc la încălzirea climei, aşa că Scandinavian Airlines pregătesc un sistem prin care avioanele să consume mai puţin combustibil la aterizare.

Fără zăcăminte de petrol ori cărbune, nordicii s-au văzut nevoiţi să scoată energie din apă şi păduri, transformând un handicap într-un avantaj

S

uedia este deja pe locul 2 în topul țărilor ecologice, conform Environmental Performance Index alcătuit de universitățile Yale și Columbia. Suedezii folosesc, în mare parte, energia pe care o produc în centrale nucleare și în hidrocentrale. Cele 12 reactoare nucleare ale Suediei asigură 50% din necesarul de energie al ţării. Pentru că energia produsă în hidrocentrale este foarte ieftină, ea a constituit un element esenţial în dezvoltarea industriei. Dr. James Hansen, consilierul știinţific al lui Al Gore și, totodată, director al

NASA, afirma că Suedia este una dintre cele mai verzi ţări ale lumii. Patria Gretei Garbo nu arde cărbune și chiar ajută la reîmpădurirea zonei Amazonului. Se poate spune că un stat mic și-a adjudecat un loc fruntaș în topul celor mai eco-friendly naţiuni pentru că e capabil să se adapteze schimbării. În curând, suedezii ar putea să-și umple rezervoarele mașinilor cu alcool de contrabandă și rămășiţe de animale procesate. Totul face parte din planul guvernului de a transforma, în 15 ani, Suedia în primul stat din lume care nu are nevoie de petrol.

«Industria forestieră din Suedia ajută la reîmpădurirea junglei amazoniene» Dr. James Hansen > Consilierul ştiințific al lui Al Gore

48



Oamenii roşcaţi ai pădurii, urangutanii rămân fără case

De: Irina Iliescu

Avem în comun 96.4% din structura ADN-ului, însă destinele noastre sunt total diferite. Pe când oamenii au ajuns să domine Pământul, urangutanii sunt amenințați cu dispariția şi sunt alungaţi din habitatul lor natural 50


Nume: Urangutan Nume ştiinţific: Pongo Pygmaeus Pygmaeus (Borneo) Pongo Pygmaeus Abelii (Sumatra) Habitat: Pădurile tropicale din sud-estul Asiei Risc de dispariţie: Mare

Mediu

Mic

Populaţie: Aproximativ 6.500 specimene în libertate

Industria uleiului de palmier ajută economia din sud-estul Asiei, dar poate duce la extincția urangutanilor

51


animale protejate

U

rangutanii sunt singurele specii mari de maimuțe din afara Africii. În trecut, trăiau în întreaga pădure tropicală din Sumatra, acum se mai găsesc doar într-o porțiune nordică a acesteia și în banda Aceh. Localnicii din Malaezia și Indonezia, numesc aceste primate „Orang Hutan” ceea ce s-ar traduce prin „om al pădurii”. Față de alte specii mari de maimuţe, urangutanii își petrec o mare parte din viaţă în copaci, unde își construiesc și cul-

cușuri. Habitatul natural le este distrus pentru a face loc culturilor de palmieri de ulei sau pentru exploatarea lemnului. Braconajul și-a pus și el amprenta asupra amenințării speciei, devenind o problemă căreia nici guvernele locale nu-i fac față.

Un adevărat dezastru Acum 15 ani, în Indonezia, se despădureau câte 1,7 milioane de hectare de pădure anual, din 2000 s-a

u r a n g u ta n u l > A n I m A l e I n t e l I g e n t e Picioarele sunt cu 30% mai scurte decât braţele, care pot avea o anvergură de 2m. Urangutanii sunt animale timide. Masculii trăiesc singuri, iar femelele au în grija şi puii lor. Au nevoie de cel puţin câte un km pătrat de pădure fiecare. Când se împerechează, masculul şi femela stau împreună doar câteva zile. Folosesc unelte improvizate din diferite obiecte. Folosesc, de exemplu, frunze pe post de umbrele pentru a se apăra de ploaie, sau drept pahare pentru a bea apă mai uşor.

ajuns la câte două milioane. Urangutanii sunt forțați să părăsească pădurile distruse pentru a putea găsi destulă hrană cât să supraviețuiască. Construcția de noi drumuri fragmenteză și mai mult habitatul lor natural, iar accesul vânătorilor și-al braconierilor e din ce în ce mai facil. Lucrurile nu se opresc aici, localnicii consideră că animalele sunt un pericol pentru culturile lor. Au ajuns să le considere „dăunători agricoli” – așa că le ucid. Urangutanii ocupă un rol important în ecosistemul pădurilor indoneziene, și de aceea, scăderea populației afectează negativ celelalte specii de plante și animale cu care împart habitatul. Statisticile arată că în fiecare an numărul de urangutani scade cu încă o mie. În acest ritm, se pare că în 2010 vor dispărea și ultimii.

Există două subspecii de urangutani, cel sumatrez şi cel de Borneo au fiecare câte 47 de cromozomi, dar câţiva dintre ei diferă, ceea ce le dă un aspect diferit. Urangutanul de Borneo are faţa mult mai pătrată, cu obraji mari, pe când cel sumatrez are o faţă mai mică de formă distinctă

52


Urangutanii salvaČ›i din mâinile braconierilor ajung, de cele mai multe ori, ĂŽn centre de ocrotire

53


animale protejate

Populaţia lor se reface greu și pentru că o femelă naște în jur de trei pui în timpul unei vieţi. Un pui se naște o dată la șapte ani, în următorii cinci fiind dependent de mama sa. În libertate, urangutanii trăiesc 45 de ani. Sunt foarte intelegenţi și au o memorie bună, care le permite să găsească drumul prin pădure spre zonele din care își pot procura mâncarea, constituită în mare parte din fructe.

limbajul semnelor Un studiu recent a demonstrat că urangutanii comunică modificând sau repetând semnale, ca într-un joc de pantomimă. Savanţii Universităţii St. Andrews sunt de părere că abilitatea de a comunica astfel s-a dezvoltat acum câteva milioane de ani. Cercetătorii au pus la cale un experiment prin care urangutanii erau nevoiţi să recurgă la diferite semnale să atragă atenţia îngrijitorilor de la grădina zoo pentru a obţine fructe.

Excentricitate sângeroasă Acum câțiva ani, un post de televiziune taiwanez difuza un show în care prezenta un urangutan drept animalul de companie perfect. Efectul a fost dezastruos pentru „roșcaţii” pădurilor. Cererea de urangutani a crescut spectaculos, și nu puteau fi obţinuţi decât prin braconaj și contrabandă. În 1987, Indonezia a semnat un tratat internaţional prin care se angaja să stopeze contrabanda cu specii pe cale de dispariţie. La nivel guvernamental lucrurile păreau că se mișcă în direcţia bună, în pădurile indoneziene, însă, tragedia continuă și astăzi. Pentru a „obține” un pui de urangutan, braconierii trebuie să-i ucidă mama întâi. Experţii spun că, în medie, doi adulţi sunt omorâţi pentru a asigura un pui pentru contrabandă. Se întâmplă ca cinci pui să

fie transportaţi într-o singură cutie, în speranţa ca unul singur să supravieţuiască călătoriei extenuante. Din decembrie 2002 până în iunie 2003, patruzeci de urangutani au fost „trimiși” din Indonezia în Taiwan, Japonia, Marea Britanie, Italia, Germania, Canada și Olanda. În Europa, un urangutan se vinde cu 34.000 €.

Oamenii care au grijă de urangutani Lumea este sensibilizată de drama urangutanilor. Great Orangutan Project reprezintă o serie de proiecte de conservare derulate atât în Malaezia peninsulară, cât și în Borneo. Acest proiect este special prin implicarea voluntarilor alatături de experţi pentru salvarea urangutanilor din pădurile din sud-estul Asiei. GOP este sprijinit de WOX – o companie ce are ca activitate turismul responsabil.

u r a n g u ta n u l > s P E c i E E n i g m At i c ă Originea urangutanilor nu a fost încă stabilită. În 2002, o echipă de cercetători a descoperit în Thailanda o fosilă a unei primate de acum 13 milioane de ani, ce pare a fi unul dintre strămoşii urangutanilor actuali. Fosile de acum un milion de ani au indicat existenţa unor urangutani uriaşi în Indochina. Fosile mai recente, de acum 40.000 ani, găsite în Borneo şi Sumatra, arată că urangutanii erau cu 30% mai mari decât cei de azi.

54

3


meet Rocky! E cel mai mediatizat urangutan din lume, a apărut în revista Elle, alături de Fergie, şi în spoturi publicitare. Cea mai nouă apariţie e într-un viral pentru Levi’s Jeans, care are deja 500.000 de vizionări pe YouTube. Organizaţiile de protecţie a animalelor pe cale de dispariţie spun că apariţiile dese în media ale urangutanilor pot lăsa impresia că specia lor nu este ameninţată.

«Despăduririle în favoarea plantaţiilor de palmieri de ulei, pot duce la extincţie» Steve Leonard > realizator „Vets in Practice” - BBC

Urangutanii sunt o marfă de contrabandă valoroasă, un pui vânzându-se la fel de scump ca o maşină de lux

R U E 0 34.00

j a n o c a br 55


turism

În vizită la

Moșu’ de: Mihuț Năstăsache

E zăpadă mai tot timpul, temperatura de -20 de grade Celsius este normală pentru mijlocul iernii, soarele nu răsare deloc 52 de zile pe an şi, peste toate acestea, preţurile sunt mari. Finlanda, totuşi, surprinde în mod plăcut prin mult mai mult decât reni şi Moş Crăciun. 56


finlanDa Limba oficială: Finlandeză, Suedeză Capitala: Helsinki Contribuția turismului în economie: Mare

Media mondială 11%

Mic

2,4%

Climă: temperat oceanică şi temperat continentală (temp: -20 şi 20oC)

F

inlandezii sunt pe locul al şaselea în topul celor mai fericiţi oameni. Tot ei sunt primii la consumul de cafea, iar alte studii au demonstrat că un finlandez împrumută mai multe cărţi de la bibliotecă decât orice alt cetăţean din lume. Şi mai e ceva! Finlanda este patria lui Joulupukki, celebrul moş adorat de toţi copiii, gras, îmbrăcat tot timpul cu acelaşi costum roşu şi, cel mai impor-

tant, cară după el ditamai sacul plin cu cadouri. Joulupukki este Moş Crăciun, doar că acesta este numele lui din buletin. La urma urmei, Moş Crăciun trăieşte în Finlanda. Nici nu e de mirare. În 2007, Reader’s Digest a poziţionat Finlanda în capul listei cu cele mai bune ţări în care să trăieşti. Studiul a luat în calcul factori precum accesul la aer curat, apă potabilă, educaţie şi sistem public

de sănătate. Toate astea au contat mai mult decât gerul iernilor specifice Polului Nord.

Laponia Rovaniemi este capitala ţinutului guvernat de Moş Crăciun, Laponia. Este mai la nord de cercul polar, aşa că temperaturile, în jurul Crăciunului, sunt undeva la – 20 de grade Celsius. Dar 57


turism

Un singur Moş Crăciun

Finlanda are 5,3 milioane de locuitori, 1,8 milioane de saune, 180.000 de insule, 188.000 de lacuri, 230.000 de reni, 465.000 de case de vacanţă, 35 de parcuri naţionale, 5,2 milioane de telefoane mobile şi 1 Moş Crăciun – cel adevărat – spun finlandezii.

asta nu afectează cu nimic atmosfera din Satul lui Moş Crăciun. Nevasta moşului pregăteşte prăjiturele, spiriduşii au grijă de copii, iar părinţi îşi fac de cap cu renii moşului. Îi pun la sanie, îi plimbă prin curte şi obţin un permis internaţional de conducere a saniei trase de reni. Reeever, Teeever... Oooverrr! Este formula magică cu care copiii deschid uşa Moşului. Cuminţi, îşi primesc darurile şi fuga afară. Ziua are doar 6 ore de lumină, dar asta nu înseamnă că e întuneric beznă după ora 15. Cu pu-

58

ţin noroc, din curtea moşului, seara, când cerul este senin, se poate vedea chiar şi aurora boreală. Iar dacă bolta nu este iluminată, Laponia, în seara de Crăciun, sigur străluceşte. Peste tot se aprind torţe.

Luminile Nordului În mod normal, aurora boreală apare în lunile septembrie-octombrie şi martie-aprilie. Este un fenomen produs de particulele de vânt solar care intră în câmpul magnetic terestru. Rezultatul constă într-o strălucire intensă pe cerul din zonele nordice. Legendele finlandeze susţin că Luminile Nordului sunt, de fapt, scântei pe care vulpile de foc, personaje mitice, le scoteau cu cozile lor.


Nu se poate spune că ai fost în Laponia dacă nu ai mers măcar o dată cu sania trasă de câini Se spune că finlandezii se nasc cu schiurile în picioare. Cum zăpada face parte din peisajul cotidian, schiurile se dovedesc foarte practice. În vechime, soldaţii pe schiuri erau vestiţi pentru rapiditatea cu care atacau şi cu care se retrăgeau. Finlanda este paradisul sporturilor de iarnă. De la sărituri cu schiurile, la slalom sau patinaj, aici pot fi practicate majoritatea sporturilor de iarnă. Pescuitul sportiv are o notă aparte în peisajul finlandez. Chiar dacă i se mai

spune şi ţara celor 1000 de lacuri, în Finlanda sunt peste 180.000 de lacuri, care acoperă 10% din suprafaţa ţării. Iar cele mai multe sunt îngheţate. Raiul pescarilor la copcă arată exact ca Finlanda. Finlandezii ţin cu ardoare la tradiţia saunei. Dacă în timpul anului este o practică obişnuită, de Crăciun sauna are şi o semnificaţie spirituală. Se spune că finlandezii lasă la sauna dinainte de Crăciun toate relele şi astfel pot petrece sărbătorile liniştiţi. Tradiţionaliştii

fac saună complet dezbrăcaţi, iar apoi, se răcoresc direct în zăpadă. Toate astea întăresc sistemul imunitar şi hrănesc orgoliul masculin, în special.

ECO În luna noiembrie, Parlamentul European a premiat capitala Finlandei pentru programul de energie regenerabilă. 93 la sută dintre clădirile din Helsinki sunt încălzite ecologic. În Helsinki, energia în plus generată la producerea electricităţii

59


turism

Aurora boreală se produce la ciocnirea diferitelor particule din ionosfera Pământului, electroni şi protoni, cu particule mai grele aduse de vântul solar. mai pe româneşte: e un spectacol fascinant!

este transformată în căldură, în loc să se piardă. S-a ajuns, astfel, la o eficienţă a consumului de carburant de peste 90%. Helsinki este şi locul ideal pentru cultură. Capitala Finlandeză se remarcă prin muzeele sale, Kiasma, muzeul de artă contemporană şi Muzeul Ateneului, unde se află cea mai mare colecţie de picturi şi sculpturi din Finlanda. Ca monumente de arhitectură se disting catedralele Evanghelico-Luterană, terminată în 1852, şi Biserica din Piatră. 60

Nu trebuie ratată Grădina zoologică din Helsinki şi nici centrul acvatic Sea Life. Iar dacă vreţi să aflaţi mai multe despre modul de viaţă tradiţional, cea mai bună alegere e muzeul de etnografie aflat pe o insulă din aproprierea capitalei, unul din cele mai mari din Europa. Iarna, Finlanda pare a fi destinaţia ideală de vacanţă. Moş Crăciun îi atrage pe cei mici, în timp ce părinţii profită din plin de experienţele extreme ale vieţii la Polul Nord.

Vodcă pe vapor și brânză în cafea Finlandezi sunt mari consumatori de cafea și de vodcă. Cu vodca se descurcă cum pot. Accizele la alcool sunt foarte mari așa că amatorii își cumpără un bilet de feribot până la prima destinație și se abțiguiesc după pofta inimii cu băuturi fără taxe. Cu cafeaua nu sunt probleme dacă nu luăm în calcul că, în mod tradițional, cafeaua este servită cu bânză.


l u m i L i n a > castelul de zăpadă

Castelul este un motiv de mândrie pentru constructorii finlandezi specializaţi în ridicarea de structuri din gheaţă şi zăpadă. Castelul LumiLinna, a cărui construcţie începe în fiecare an în luna decembrie, se va deschide pe 31 ianuarie şi, dacă vremea va permite, se va închide abia în aprilie anul viitor. Adulţi şi copii se înghesuie să vadă în fiecare an castelul care găzduieşte un hotel, o capelă, un restaurant şi numeroase sculpturi în gheaţă. Un prânz la restaurant costă între 33 şi 45 euro, şi poţi alege numeroase specialităţi finlandeze - chiar şi carne de ren.

T e m p p e l i a u k i o K i r k k o > Biserica de stâncă

Temppeliaukio Kirkko a fost proiectată de fraţii Timo şi Tuomo Suomalainen iar construcţia a fost finalizată în 1969. Cei doi arhitecţi au ales o zonă unde stânca se ridica la 12 m de sol şi au dinamitat-o din interior formând astfel pereţii peste care au montat acoperişul de cupru. Biserica de Piatră este astăzi una din cele mai vizitate destinaţii turistice din Helsinki.

61


green living magazine Intră acum pe www.ecopeople.ro ca să afli cum te poți abona!

www.ecopeople.ro


trend 64 Pictorial

76 Gadget

Designul întâlneşte ecologia

72

Cristina Cioran a purtat o “rochie eco” Trend făcută La staţia Undergro- special und Village pentru ea urcă tinerii de Andrea artişti lon- Szilagiy donezi

Artiştii plastici reciclează vagoane, iar vedetele tv se îmbracă în saci. Important e să nu ne fie frică de idei şi formule noi

organic

Di c ți onar v erDe organic: termen folosit pentru a descrie un produs obţinut fără ajutorul chimicalelor, manipulării genetice sau iradierii. Mâncarea organică este produsă fără folosirea de pesticide convenţionale şi îngrăşăminte artificiale, fără a fi contaminată de reziduuri umane sau industriale şi fără a fi procesată utilizând aditivi alimentari sau sterilizarea prin radiaţii ionice. Se întâmplă ca termenul să fie folosit şi în sensul de „sănătos” sau „natural”, deşi eticheta de produs organic se obţine în urma respectării unor criterii foarte stricte prevăzute de lege.

people@ecopeople.ro

Răspundem la e-mailuri, dar nu le printăm Trimite-ne întrebările tale pentru „Dicționar Verde“

andrea ndrea Szilagyi Creatoarea rochiei eco purtată de Cristina Cioran în paginile următoare, este designerul labelului NES. Andrea Szilagyi a absolvit secţia de design a Facultăţii de Arte, apoi a urmat şcoala de modă la Studio Bercot din Paris şi un stagiu la Christian Lacroix. Creaţiile Andrei s-au vândut în boutiquri din Londra, Paris, Tokio şi Budapest. Andrea Szilagyi e interesată de reciclare - în această zonă se înscrie colecţia limitată de genţi din piele, confecţionate pe tiparul unei pungi de supermarket lansată sub sloganul “Let your bag live”.

63


Îşi iubeşte emisiunea, îşi iubeşte hainele fără materiale supraelastice, dar nu renunţă la ciorapii lycra. Vrea o casă la ţară şi îi plac animalele. Încă fumează, dar nu crede că o să fie rău când se va interzice şi la noi fumatul în locuri publice. În spatele vedetei tv, Cristina Cioran e un om ca noi. De: Andrei Bogdan Fotograf: Florin Popa Stilist: Andrea Szilagyi

64


T

ocmai te-ai întors din Italia, cum a fost? Roma? Mi-a plăcut Fontana di Trevi şi legenda care spune că dacă te duci cu cel pe care îl iubeşti, vei rămâne toată viaţa cu el/ea, şi chiar dacă vă despărţiţi, vă veţi reîntâlni tot acolo. Fusesem înainte la Milano dar nu mi-a plăcut. În afară de magazine, unde e mai ieftin ca la Roma. Şi ca la noi. În România ştiu doar două magazine care au preţurile de afară. De ce ne place să fim „ca ăia“? Cred că e o caracteristică de când pe daci i-au călărit romanii: nu ne placem pe noi. Numai românii se vor ignora în străinătate unul pe altul. E ca femeile care, fără să fie urâte, de teamă că nu sunt suficient de frumoase se urâţesc şi mai tare. În schimb străinii, oricine ar fi, sunt zei la noi. Deci ca să-i convingi pe români să nu mai arunce pe jos trebuie să le spui că uite, nici „ăia“ nu aruncă. Da, sigur, numai prin puterea exemplului. Oricum şi în celelate capitale, pentru că sunt aşa de mulţi oameni, e chiar mai mizerie decât la noi. 65


66


«Prefer un film romantico-lacrimogen ştirilor. Plângi şi la ăla, dar măcar acolo se termină cu happy-end»


Când ai fost prima oară în străinătate? Auzisei poveşti despre străzile spălate cu şampon din occident? Bine, prima oară am fost la bulgari. Am fost cu mama şi cu sora mea în excursie. Se opreau autocarele şi se vindeau ţigări şi cafea. Nu mai ţin minte cine, cui, ce vindea. Prima oară, ca adult, după revoluţie am fost în Budapesta unde mi-a plăcut la nebunie. Apoi am avut norocul să fac parte dintr-o trupă de teatru care a avut peste 150 de spectacole în toată Europa. Am văzut la Rotterdam împuţiciune de n-am crezut că e adevărat. Duminica aveau târg. Luni după-amiază însă era totul lună. Am făcut poze să le arăt acasă. Dar acolo strângeau mai repede? Pe vremea aceea, da. Acuma nu mai e cazul. Pentru că acuma se strânge imediat. Deşi vei vedea la ştiri că după concertul cutare primăria n-a strâns, n-a făcut, etc. Nu-i adevărat. Eu am făcut parte din echipa de organizare a mai multor evenimente şi, fără să ridic pe nimeni în slăvi, imediat, la juma’ de oră după ce se elibera de oameni se strângea. Normal că nu poţi să mături cât sunt oamenii acolo. Ţine tot de treaba aia cu românii care au o imagine proastă despre sine? Intrăm în altă treabă aici. E vorba de manipulare. Nu vreau să creadă cititorul că sufăr de mania persecuţiei, dar ştim cu toţii că cel mai uşor mod de a manipula masele (alea de’ care şi Lăpuşneanu spunea ce spunea) este prin mass-media. Prefer un film romanticolacrimogen ştirilor. Plângi şi la ăla, dar măcar acolo se termină cu happy-end. Oricum viaţa nu-i uşoară aşa că trebuie să plângi puţin pe parcurs, să suferi. Trebuie să suferi ca să reuşeşti? Da! Eu cred în legea compensaţiei. Orice plus are un minus. E ceva misticism aici? Nu ştiu. Când am venit în Bucureşti nu ştiam deloc oraşul. Stăteam undeva în Titan lângă un CET. CET Sud. Ajung la Gara de Nord şi întreb un taximetrist de-ăla trecut prin multe. M-a trimis în Militari! A doua zi cineva m-a întrebat unde găseşte... Şi eu mi-am amintit că văzusem în Militari aşa ceva. De-atunci fac exerciţiul ăsta: dacă pe drum mi se opreşte privirea pe o firmă sau pe un loc anume, sigur peste câteva zile ceva se leagă de lucrul acela. Descoperi mai multe pe jos sau din maşină? Vezi, mi-ai dat ocazia să vorbesc despre lucruri despre care am ocazia 68


să vorbesc foarte rar. Uneori uităm să observăm lucrurile mici care ne fac viaţa frumoasă. Uităm de ele şi, din ignoranţă, o urâţim cu alte lucruri „mari“. Mergând cu maşina nu mai vezi copacii, frunzele. Ştiu, pare poetic, patetic, penibil, dacă vrei. Dacă traversezi centrul şi o iei frumos prin Cişmigiu, în orice anotimp, chiar şi când e golit lacul, vezi sigur ceva frumos, te îmbogăţeşti cumva. Altfel, nu vezi decât roşu, verde, ăla din stânga, ăla care te-a blocat. Am văzut o chestie chiar acum câteva zile. Pe DN1 în dreptul Antenei 1, ştii, se lucrează şi e mare înghesuială. Şi un animal... nu, că jignesc animalele, un om, a lovit un căţel cu maşina. Nu l-a omorât dar l-a lovit destul de tare. Bietul câine nici n-a putut să schelălăie. Era o maşină bună. Câinele s-a chinuit să treacă pe trotuar. După maşina care l-a lovit era un camion. Ar fi putut încerca să se strecoare şi poate l-ar fi lovit iar şi alte 20 de maşini din spate. Dar, şoferul ăla de camion, un om simplu, a stat să se dezmeticească bietul câine şi să se dea la o parte. Eram cu o prietenă şi tocmai trăsesem frâna de mână să coborâm când un muncitor care lucra la ţevi s-a dus şi a luat căţelul din strada. Îngrozitor. Nu ne mai pasă... Doar de noi. Nu ne mai pasă de nimic ce ne înconjoară. Îmi pare rău că trăiesc aceste animale între oameni. Ar trebui să trăiască oamenii între animale. Când eram mică, teleenciclopedia şi desenele de duminica - distracţia copiilor! Rubrica despre animale era preferata noastră. Şi ne arăta cum leoaica mănâncă căprioara. Toţi copii se văicăreau, aoleu a omorât-o... Tata îmi explica: „tată, leul nu a omorât căprioara de plăcere, ci ca să-şi hrănească puiuţii“. Omul e singura entitate care omoară din plăcere. De-aia nu le zic animale, le zic doar oameni. Cum e cu ecologia. E pe bune, e fiţă, ne ducem sau nu de râpă? Ai uneori tendinţa să zici „hai, frate, mă lăsaţi?!“ Normal că ai tendinţa. În primul rând, nu e foarte ieftin. Ştim cu toţii că lucrurile toxice costă cel mai puţin. A devenit şi o fiţă. E adevărat. Există persoane publice care se folosesc de ecologie pentru a-şi atrage popularitate, contracte bune. Eu nu mă pot numi ecologistă dar îmi pare rău de ce se întâmplă cu planeta noastră. Nu de-aia nu folosesc fixativ.


«Dacă ar exista extratereştri, ar râde de noi: ia uite-i pe fraierii ăia, au ceva frumos şi îşi bat joc»

70

Taman ce te-am îmbrăcat într-un sac.Cred că suntem de acord că nu asta e soluţia. Am putea salva planeta, dacă n-am mai omorî atâţia copaci, dacă n-am mai băga atâtea betoane. Dar aşa e omul, distructiv. Dacă ar exista, nu Dumnezeu că săracu’ cred că nu mai are barbă de cât şi-a smuls părul, dacă ar exista extratereştri, ar zice «ia uite-i pe fraierii ăia, au ceva frumos şi îşi bat joc». Ce ne facem? Ne distrugem. Ne distrugem fiindcă uităm lucrurile importante. Uităm să cumpărăm flori. Da’ nu flori tăiate! Nu mergem prea departe cu florile care nu trebuiesc tăiate? Nu, nu mergem prea departe! De ce oferi o floare? Ca să faci o plăcere cuiva, fie că e vorba de sentimente, de plătit o poliţă, de o obligaţie. Dacă e un ghiveci, planta aia va rezista. Înseamnă că ai intenţii serioase... Da, exact, nu e aşa, o chestie de două trei zile. Hmm... mă gândesc când am primit ultima oară flori tăiate şi când în ghiveci... Nu-mi aduc aminte. Despre cei care declară că nu mănâncă, nu fac, nu dreg? 50% e vrăjeală! Din păcate, a început să funcţioneze din nou la noi o treabă despre care nu credeam că se va întâmpla. Am crescut într-o familie în care, dacă nu aveai dreptate nu aveai şi pace. Nu se acceptau poveşti, minciuni. Acum, se dezvoltă următoarea strategie - te uiţi în ochii omului şi spui: „EU îţi aduc fericirea“. Hipnoză. Ca şarpele din Mowgli. Să ne întoarcem la ecologie că team zăpăcit. Da, exageram un pic. Tot pe hârtie scriem. Păi pe ce?! Să ne apucăm să zgâriem pe pietre sau ce?! Cum e cu moda? Cele mai frumoase materiale sunt cele naturale. Există desigur tot felul de materiale, latexuri, tanga, mini tanga. Constatăm la un moment dat că în moda apar iarăşi chiloţeii „cu fund“. Slipii tanga au disparut deoarece s-a constatat că nu fac bine. Şi băieţii aveau nişte slipi foarte draguţi din material supraelastic dar cu un petic de bumbac... Unde te duce cu gândul? Că artificialul nu face bine nicăieri! Nici pe piele, nici în altă parte. E-adevărat, materialele sintetice sunt spectaculoase, dar nu ne fac bine. În afară de ciorapi! Dresurile lycra.. e...


N-o să scăpăm curând de ei... Nu, am face bine să nu scăpăm. Ăia de bumbac... nu arată aşa de grozav. Apropo, de ce scăpăm şi de ce nu: fumezi. Ce-o să faci când n-o să ne mai lase să fumăm? Să ştii că şi eu am fost revoltată. În perioada aia când s-a introdus legea, am fost în Marea Britanie. În prima zi: «aaa ce oribil, nu pot să fumez...»; a doua zi: «ce interesant, ce puţin am fumat»; a treia zi: «bă, da’ tâmpită sunt, să stau în frigul ăsta, mai şi răcesc, îmi şi umplu plămânii de gudron».Mai bine stau la căldură şi nu fumez. Ce interesant, se poate respira într-un club! I-adevărat, miroase a transpiraţie da’ măcar nu mai e fumul ăla care îţi intra în ochi şi în haine. Te-ai gândit să-ţi faci casă la ţară? Mi-ar plăcea o căsuţă de lemn. Acum nu mai e pericol să sufle lupul mai tare şi să cadă casa ca în cei trei purceluşi. Dar n-aş putea rezista fără luminile oraşului. E ca la restaurant, nu-ţi vine să te duci unde e pustiu. N-aş putea să trăiesc prea departe. Dar mi-ar plăcea să am un loc unde să mă retrag. Te obosesc oraşul, proiectele? Nu, dar aşa cum lucrurile mici îţi fac viaţa frumoasă, tot lucruri mici ţi-o pot distruge. Aglomeraţia, lipsa de timp, lipsa celor 7 ani de-acasă. Lucrurile astea te toacă. Te enervezi la volan? Da, mă enervez deşi îmi impun să n-o fac. Mai ales când le vezi... Dimineaţa, când ajung la maşină şi constat că cineva, de obicei o „ea“, a parcat şi a blocat pe toată lumea. E adevarat că „ele“ sunt mai rele? Da! E o frustrare pe care o au deacasă. Bărbatul lor, prieten, iubit, soţ, nu o pune pe femeia respectivă în prim-plan. Subconştientul ei lucrează şi ea se pune ca moţu-n frunte în mijloc «Ei şi ce!?» Iar când se întoarce la maşină îţi aruncă un «am venit dragă» impertinent. Chiar dacă au trecut 40 minute, tu poţi să fii mort copt, ai pierdut job, ai pierdut cine ştie ce întâlnire, nici măcar nu-şi cere scuze. Ai reuşit să demonstrezi că bărbaţii sunt de vină şi pentru soferiţele rele. Bineînţeles. Când bărbaţii nu le acordă suficientă atenţie şi dragoste, femeile devin monştri. Totul e la voi. Dacă vin extratereştii de care ziceai că râd de noi şi-ţi dau nava lor cu puteri supranaturale ce faci prima oară? Dau un telefon! «Băi, uite ce mi s-a întamplat, ce tare...» 71


sub way trend

72

Dacă spui că locuieşti „la metrou” oamenii cred că glumeşti sau că eşti o persoană fără adăpost, un copil al străzii. Dacă spui asta unui artist londonez s-ar putea să-ţi răspundă “a, la Village Underground, felicitări”


Nu doar un spaţiu neconvenţional, proiectul Village Underground începe să fie o emblemă a vieţii culturale londoneze

Vagoane reciclate De: Mircea Gorio

P

rin arhitectură ecologică fiecare înţelege cam ce vrea, de la vilele mamut cu pereţi de lemn fals până la Guy Rottier, unul dintre pionierii arhitecturii alternative în Europa. Rottier de exemplu, făcuse deja în 1958, un proiect de locuinţă de vacanţă din autobuze reciclate. În ultimii ani, proiecte de arhitectură parazitară şi „container architecture” se găsesc la mai toate studiourile de design. Fie că este vorba de „corturi de supravieţuire urbană” ca cele gândite pentru persoanele fără adăpost sau de intervenţii pe acoperişurile clădirilor pentru a creea spaţii neconvenţionale ca cele din Rotterdam. Ideea artiştilor de la Village Underground de a folosi vagoane vechi de metrou ca ateliere de creaţie nu e aşadar cu totul nouă dar, în era reciclării, orice astfel de proiect implementat cu succes merită atenţie. A găsi un studio în care să lucrezi ca tânăr artist e la fel de dificil la Londra ca şi la Bucureşti, Cluj sau orice alt oraş european. Chiriile foarte mari, mai ales dacă e vorba de un loc în centru, descumpănesc pe oricine. La 30 de ani, designerul de mobilier Auro Foxcroft a găsit soluţia. Mergând cu trenul i-a venit ideea că ar fi un loc tocmai bun pentru atelierul lui de creeaţie. Aşa că a contactat birourile metroului londonez încercând să afle dacă nu au cumva nişte vagoane vechi de vânzare. A primit 6 vagoane pentru o taxă de numai 200€ . Următoarea etapă a fost primăria care i-a asigurat locul de amplasare - acoperişul unui depozit vechi situat în „buricul centrului”. 73


trend Metroul la reciclat Găsim din ce în ce mai multe proiecte care încearcă să (re)valorifice materiale provenite de la metrou.

Făcuţi din fise pentru acces la metroul din New Zork folosite între 1953 şi 1970, aceşti butoni pot convinge, atât fanii lui „Big apple“, cât şi fanii reciclării. Preţ: 60$

Doamnele pot opta pentru poşeta făcută din hărţi ale metroului. Ţesute manual în regim fair trade, poşetele costă 40$ Un proiect de mai mare anvengură şi poate de mai mare impact e cel al Departamentului de Resurse Naturale din Delaware. Vagoane vechi de metrou sunt curăţate de materiale toxice, scaune, uşi, mecanismele pline de uleiuri şi vaselină. Ce rămane se aruncă în mare. Adică o cutie metalică prin care poate circula uşor apa de mare şi peştii. Rezultatul e un recif natural în care viaţa marină se poate dezvolta excelent. Cu banii primiţi de la London Rebuilding Society, o organizaţie care se ocupă cu revitalizarea zonelor decrepite ale Londrei, a reuşit să-şi ducă visul la bun sfârşit. Aşa a apărut Village Underground. Câte 200€ pe vagoanele, plus 30.000€ transportul şi montatul pe acoperiş un preţ cu care nu faci un studio în centrul niciunei capitale europene. Directorul de proiect, Auro Foxcroft avea acum birourile la care visase. 74

Mai spaţios decât s-ar crede Proiectul s-a vrut de la bun început mai mult decât o simplă soluţie locativă, ci un spaţiu care să încurajeze „producţia de opere creative şi tineri oameni de cultură”. De un an, de când vagoanele stau pe acoperişul vechiului depozit, în spaţiile de la Village Underground, au locuit cu chirie mai mulţi tineri artişi care s-au declarat încântaţi de vagoanele reciclate.


Vagoanele devenite studiouri pentru tinerii artişti ajung să reflecte la exterior personalitatea ocupanţilor. Chiar dacă nu sunt nici pe departe nişte vile de lux, fostele vagoane de metrou reuşesc să demonstreze că se poate recicla aproape orice. Iniţiatorul proiectului spune că, la început s-a gândit şi la simbolistica vagoanelor metroului londonez - cel mai vechi din lume, dar că, destul de curând, spaţiul conceput de el s-a dovedit extrem de funcţional. Ferestrele mari lasă să intre multă lumină, iar spatiul deschis creeat la interior încurajează comunicarea. Mai mult, chiriaşii au constatat că scaunele se pot scoate destul de uşor aşa că vara acoperişul devine o terasă cu privelişte în centrul Lon-

drei. Şi pentru că au venit echipate cu butoanele, manetele şi levierele originale, nu te poţi plictisi niciodată.

La mai mare După ce a reuşit să convingă primăria Londrei să-i ofere spaţiul necesar, Auro Foxcroft plănuieşte să cucerească şi acoperişurile din Berlin şi Lisabona. Chiar şi Canada se pare că se află în planurile de dezvoltare de la

Village Underground, fiind deschise deja negocieri preliminare cu primăria din Toronto pentru montarea unor vagoane dezafectate pe acoperiş. Noi am început cu acoperişurile, terasa La Motoare de pe teatrul naţional fiind poate cel mai cunoscut exemplu. Cu siguranţă nu ne-ar strica şi nişte ateliere de creaţie pentru artişti. Acoperişuri s-ar mai găsi, iar trenul galben fără cai poate fi la fel de încăpător. 75


gadget eco

Panouri fotovoltaice Motor hibrid Loc pentru patru persoane Echipamente de ultimă generaţie

Verdier

Nu e doar un concept. Dacă faci acum comandă, până la vară s-ar putea să-ţi primeşti jucăria - o dubiţă pentru care hippioţii anilor 60' ar face moarte de om.

v e rd i e r > d at e t e h n i ce Toate modelele vin cu un motor hibrid şi panouri solare. Se poate opta între 5 variante de culori şi echipare. Verdier poate adăposti 4 adulţi. Motor Capacitatea motorului: 2982 cc Putere maximă: 80kW / 3000rpm Dimensiuni Lungime: 4695mm Lăţime: 1695mm Înălţime: 2285mm Panouri solare Opţional cu sistem de urmărire a soarelui Lungime: 1640mm Lăţime: 850mm Voltaj: 18 V Putere: 170 W 129000

76

$

verdier.ca

Varianta "Solar Power" are acoperiş extensibil, pe când varianta "Ground Power" are platforma acoperişului fixă.


LED-uri, materiale organice, un computer de bord ultra-performant şi multe alte accesorii pentru confort

D

esignerul Alexandre Verdier crede că relaţia omului cu natura trebuie îmbunătăţită. El vrea să transforme celebrele dubiţe VW Westfalia în nişte microbuze perfecte pentru un stil de viaţă cât mai apropiat de natură. VW Camper este un microbuz solar pe care îl poţi comanda cu 129.000 dolari. Au inceput să se facă rezervările pentru primele 250 de maşini, pentru început, disponibile doar în SUA şi Canada. Conceput pentru patru persoane, Verdier are tot ce ţi-ar putea trebui

într-o excursie: mobilier pliabil, spaţiu pentru gătit, congelator şi frigider. Însă nu cu spaţiul se mândresc producătorii, ci cu motorul hibrid care are în componenţă şi un generator de electricitate. Panourile fotovoltaice sunt întotdeauna poziţionate spre sud pentru a capta cât mai multă energie solară, astfel bateriile se încarcă şi alimentează instrumentele de bord, iar dacă soarele se ascunde printre nori, motorul pe benzină intră în acţiune. Verdier Camper înseamnă emisii reduse de dioxid de carbon şi confort maxim.

«Spre deosebire de anumiţi ecologişti, noi nu susţinem reîntoarcerea la stilul de viaţă din antichitate» Alexandre Verdier > designerul VW Camper vW Camper > mai bine ca acaSă GPS, internet, home theater: Pentru a nu te rătăci, ai un sistem GPS, iar pentru a nu te plictisi poţi asculta MP3uri şi CD-uri audio, poţi naviga pe internet sau poţi să vezi un film pe proiectorul HD cu sistem Dolby 5.1 Mobilier pliabil: Când vine timpul prânzului, trebuie doar să desfaci cele 4 scaune şi masa din microbuz pentru a te simţi ca pe terasă. 77


eco gadget

informatica responsabilă Ne place sau nu, ne petrecem mare parte din timp în faţa unui calculator Apple is so last year... Calculatoare nu mai sunt demult judecate numai după criteriul performanţei. Designul lor joacă un rol tot mai important. Un calculator de la Suissa o să fie dovada că aveţi bani, iubiţi natura, apreciaţi stilul. Nici în privinţa performanţelor nu trebuie să vă faceţi griji: procesoare Intel Quad Core, 1,5Tb spaţiu de socare suissacomputers.com € 5.000

eco

choice

of the month

78

USB memory stick Lucrate manual din lemn de mesteacăn, aceste memory stick-uri vor salva atât planeta cât şi documentele cele mai importante. Au capacităţi între 500Mb şi 4Gb.

20

flashsticks.co.uk


Webcam cu design ecologic Ce e ecologic la United Pepper Lili Webcam? Cam totul, de la materialele reciclabile până la fabrica certificată fair-trade unde se produc în Vietnam. Are o rezoluţie de 1.3 MPixel, 30 fps şi microfon încorporat. Dacă sunteţi în pericol să nu aveţi suficiente porturi USB libere, puteţi comanda şi un hub cu 5 porturi care să se asorteze, făcut din aceleaşi materiale ecologice. 28.9

unitedpepper.org REdrive Producătorii spun că e cel mai eco-friendly hard disk extern. E construit din aluminiu reciclat şi bambus prelucrat doar cu aburi, fără chimicale sau lacuri toxice şi consumă cu 90% mai puţină energie decât alte discuri similare. Pe ambalaj e tipărit manualul de utilizare deci nu mai e nevoie de manual tipărit. simpletech.com € 160 Ornamente de brad Dacă nu v-aţi dus deja televizorul vechi la reciclat sau dacă aveţi CD-uri pe care nu le mai folosiţi demult şi ocupă locul de pomană, vă puteţi confecţiona ornamente de crăciun originale şi ecofriendly. Dacă însă le cumpăraţi de la ecotopia.co.uk o parte din bani vor merge către finanţarea unor organizaţii care se ocupă cu reciclarea materialelor. 3,5

laPtoPuri eco p e n t r u

ecotopia.co.uk

orice buzunar și orice aplicație

Chiar dacă puţin mai scumpe decât celelalte, aceste laptopuri sunt gata să vă însoţească în orice călătorie fără să vă fie o povară. Consumul redus de curent asigură durata mare de viaţă a bateriilor.

1

Dell

Latitude D630 Notebook-ul a fost conceput să pună la dispoziţia utilizatorului un mix de performanţă, grafică şi mobilitate, toate într-o carcasă uşoară. DELL Latitude are un sistem eficient din punct de vedere al consumul energetic şi respectă recomandările Agenţiei pentru Protecţia Mediului.

2

Toshiba

Portege R500 Cu o construcţie solidă, dar uşoară, Toshiba Portege R500 impresionează prin stil şi funcţionalitate. Cumpărătorii spun că porneşte rapid, are o baterie ce rezistă vreme îndelungată şi e foarte uşor de folosit şi luat prin oraş, exact ce i-ar trebui unui om ce stă mai mult pe drumuri decât la birou.

3 hP

Compaq 2510p Este cel mai uşor notebook produs de HP pe care îl poţi lua cu tine oriunde ai nevoie. Producătorii se tot laudă cu aplicaţia HP QuickLook 3 care îţi permite să îţi citeşti mailurile, să-ţi vezi calendarul şi contactele prin apăsarea unui singur buton, indiferent dacă ai sau nu laptopul pornit.

Diagonala monitorului: 14.1''

Diagonala monitorului: 12''

Diagonala monitorului: 12''

Greutate: 2.27 Kg

Greutate: 1.09 kg

Greutate: 1.3 kg

Dimenisiuni: 33.7 x 23.8 x 3.23 cm

Dimenisiuni: 28.2 x 21.6 x 2.5 cm

Dimenisiuni: 2.5 x 28.2 x 21.3 cm

750

dell.com

900

toshiba.com

800

hp.com 79


eco gadget

Design şi inovaţie

Ideile cele mai simple pot aduce beneficiile cele mai mari Geaca cu încărcător solar Designerul Ermenegildo Zegna vă garantează că n-o să rămâneţi niciodată fără baterie la telefon când sunteţi pe pârtie. zegna.com € 1.064

Racheta reciclată Micii astronauţi îşi pot decora după bunul plac racheta înainte de decolare. Făcută din carton reciclat, racheta e foarte rezistentă şi poate fi uşor montată şi demontată. 45

nigelsecostore.com

Papucii de vara trecută Pe coasta Africii eşuează anual mii de papuci de plastic. Uniqueco face din ei brelocuri, pixuri şi creioane, jucării, perne, saltele şi o sumedenie de alte obiecte. Atelierele lor dau de lucru comunităţilor aflate în pericol de pe coasta Africii, ajutând astfel la relansarea economiei locale. uniqueco-designs.com € 2

Pătura pentru copii Orice domnişoară iubeşte pantofii. E un adevăr incontestabil. De aceea această pătură va face deliciul oricărei fashioniste în devenire. Este fabricată din bumbac organic şi umplută cu fibre naturale 74

olliandlime.com

135

voltaicsystems.com

124

Intră acum pe www.ecopeople.ro ca să afli cum te poți abona!

www.firewinder.co

green living magazine

www.ecopeople.ro


crăciuniţa, o pată de culoare iarna Poinsettia, „steaua Crăciunului” sau „cră „crăciuniţa” originară din regiunile muntoase ale Mexicului şi Americii Centrale. Aztecii o cultivau ca plantă terapeutică. Numele actual al plantei vine de la Joel Robert Poinsett, primul ambasador american in Mexic care a recomandat-o ca plantă decorativă. Legenda crăciuniţei spune că o fetiţă dintr-o familie mexicană foarte săracă trebuia să închine un dar lui Iisus şi un înger i-a spus să culeagă câteva ierburi. Odată duse în biserică au înflorit, legând poinsettia de Crăciun pentru totdeauna. Ghivece Ghivece: diametru de 17 cm, ghiveciul se schimbă după un an cu unul cu 2 cm mai mult în diametru Temperatură Temperatură: 20°C ziua şi 10°C noaptea Umiditate Umiditate: cuprinsă între 25% şi 30% Lumină Lumină: preferă camere luminoase, dar nu în lumina directă a soarelui Sol: puţin acid - un amestec de turba, nisip şi pământ de frunze e exact ce-i trebuie Dăunători Dăunători: are probleme în special cu fungii şi bacteriile care îi atacă frunzele, dar se poate îmbolnăvi şi dacă solul nu are o umiditate moderată Înmulţire Înmulţire: se înmulţeşte prin butaşi Înălţime Înălţime: poate atinge chiar şi 4 m Utilizare Utilizare: plantă decorativă de interior

Sky Planter Designerul Patrick Morris a făcut mai mult decât să agaţe un ghiveci de tavan. A conceput un sistem prin care planta se udă automat folosind cu 90% mai puţină apă decât ghivecele convenţionale. 75

boskke.com

Oală pentru paste Dacă socoţiţi câtă apă se consumă pentru a fierbe pastele e posibil să le uitaţi pe foc. Iată un vas care rezolvă problema. 186

newpastapot.com

Canapea prietenă cu natura Liniile fluide şi materialele naturale accentuează ideea comuniunii cu natura. Locul special pentru ghiveci, aduce planta mai aproape de ocupanţii canapelei amintindu-le s-o îngrijească

1,481

atlantico-uk.com

Lubrifianţi Yes Dacă plănuiţi să vă rasfăţaţi partenerul/ partenera de sărbători, merită să luaţi în calcul lubrifiantele Yes. Conţin numai componente organice şi în plus promit să vă îmbunătăţească viaţa sexuală.

32.87

yesyesyes.org

Sfaturi: 1. Dacă vreţi ca Poinsettia voastră să-şi schimbe culoarea frunzelor în roşu sau roz trebuie să o ţineţi la întuneric vreme de 2 luni, câte 14 ore pe zi. 2. Dacă pulverizaţi din când în când puţină apă de ploaie pe frunze planta va arăta mai bine. 3. Nu credeţi zvonurile cum că ar fi toxică, nu e. 24

LEI

efloral.ro 81


beauty

Iarna

&

Frigul de afară şi căldura din casă sau birou reprezintă o combinaţie periculoasă pentru tenul şi părul tău în lunile de iarnă. Din fericire avem şi o soluţie, una folosită de mai bine de 4000 de ani, sănătoasă, atât pentru tine, cât şi pentru mediu De: Mirela Ban 82


&

măslinele, măsuri de protecţie pentru lunile reci

G

redea rezistenţa şi elasticitatea părului. Ai nevoie doar de o jumătate de oră pentru a aplica o mască de păr pentru a-ţi proteja părul.

salvatorul părului deteriorat

Masajul cu ulei de măsline face minuni pentru mâinile şi picioarele cu pielea deshidratată. Momentul cel mai potrivit este după ce-ai ieşit din baie şi pielea este încă umedă. Un masaj uşor intensifică circulaţia sângelui şi detoxifierea, redă un aspect lucios pielii şi-o face numai bună de mângâiat. După ce-ai terminat masajul clăteşte-ţi pielea cu apă calduţă. Dacă ai o piele foarte uscată ai nevoie de o hidratare adecvata aşa că e bine să foloseşti un ulei de măsline extravirgin. Vitaminele A şi E pe care le conţi-

recii priveau măslinul ca pe un simbol al victoriei, purificării şi euforiei iar toate popoarele din jurul Mediteranei foloseau într-un fel sau altul uleiul de măsline pentru a-şi însănătoşi şi înfrumuseţa trupurile. Cele mai bune produse de înfrumuseţare conţin substanţe active din vegetale, însă puţine dintre ele se bucură de atâta apreciere ca uleiul de măsline, considerat atât leac cât şi aliment.

În fiecare an iarna îşi aduce contribuţia la slăbirea rezistenţei părului lung. Indiferent dacă obişnuieşti să-l vopseşti sau nu, efectul schimbărilor bruşte de temperatură este vizibil. O mască cu ulei de măsline reuşeşte să

Antioxidanţii Antioxidanţii sunt substanţe care pot proteja celulele de efectele dăunătoare ale radicalilor liberi - molecule produse de corpurile noastre la asimilarea nutrienţilor din hrană sau la expunerea la factori de mediu toxici (fum de ţigară, radiaţii). Antioxidanţii se opun deteriorării celulelor la acţiunea radicalilor liberi, ceea ce implică prevenirea bolilor de inimă, a cancerului şi încetinirea procesului de îmbătrânire de care se fac răspunzători radicalii liberi. Antioxidanţii ca beta-carotenul, vitaminele A, E şi C, seleniul sau luteina se găsesc, în special, în legume, nuci, cereale, carne de pasăre şi peşte

Piele fină

ne uleiul de măsline au un efect antioxidant. Ele au proprietăţi anti-îmbătrânire, hidratează în profunzime ţesuturile pielii şi au rol benefic în tratarea acneei.

multiple întrebuinţări

Dacă apreciezi produsele de înfrumuseţare naturale, uleiul de măsline e alegerea potrivită pentru pielea şi părul tău indiferent de anotimp. Îţi repară unghiile, înmoaie cuticulele, e un bun demachiant şi îţi face buzele mai fine decât orice alt balsam. Nu te forţăm, totuşi, să foloseşti chiar uleiul extravirgin din dulapul din bucătărie, ai la dispoziţie sute de produse de beauty cu efecte spectaculoase şi la preţuri accesibile chiar în magazinele producătorilor de marcă.

p ro d u s e > c u ex tr A c t d e m ăs l i n e

1

L’Occitane by L’Occitane

Gama de cosmetice cu extract de ulei de măsline de la L’Occitane promite un răsfăţ maxim. Special concepută pentru tenul normal sau tern, gama conţine două loţiuni demachiante, două creme hidratante, un exfoliant şi o mască, aducând o inovatoare alăturare a uleiului de măsline şi a apei de măsline pentru efecte rapide.

L’Occitane Lei 99-120 magazinele L’Occitane

2

Oliva

by Baronessa Cali

Gama Oliva pare să dezvăluie secretele italieneşti ale frumuseţii. Oliva Notte este o cremă hidratantă care îţi revitalizează tenul în vreme ce corpul tău se odihneşte, iar Oliva Bagno, un gel de duş care nu-ţi usucă pielea aşa cum se întâmplă cu majoritatea detergenţilor.

Oliva € 3-22 calicosmetics.com

3

Olivella by Olivella

Produsele Olivella conţin ulei de măsline virgin 100%. Ele sunt perfecte pentru femeile cu pielea foarte sensibilă. Procesul de obţinere a săpunurilor, de exemplu, menţine compoziţia asemănătoare cu cea a uleiului de măsline pur.

Olivella € 3-30 olivellaline.com 83


pentru tine

Sauna De: Mirela Ban

În Scandinavia face parte din cultura naţională, la noi e o metodă simplă de a te relaxa şi scăpa de toxinele din corp

Î

n mijlocul iernii, sauna îţi căleşte organismul, făcându-l mai rezistent în faţa răcelii şi, desigur, întâreşte sistemul imunitar. Cele mai des întâlnite saune menţin o temperatură de 7090 grade C. Temperatura organismului se ridică până la 39 grade C, omorând agenţii patogeni care nu pot supravieţui la mai mult de 37 grade celsius. Ca şi în cazul exerciţiilor cardiovasculare, prin transpiraţie se elimină toxinele. Pe lângă îmbunătăţirea circulaţiei şi detoxifiere, pielea va scăpa de pete, celule moarte şi acnee. Pentru rezultate cât mai bune n-ar trebui să te duci la saună după o masă bogată şi nici după ce-ai băut foarte multe lichide. Vei scăpa doar de apa din organism, iar toxinele vor rămâne la locul lor. Pentru a-ţi curăţa pielea de stratul natural de grăsime, trebuie să faci un

84

Cu toate benefiCiile ei, sauna nu este reComandată persoanelor Cu probleme severe de sănătate ori femeilor gravide. Chiar daCă eşti sănătos, poţi repeta şedinţele de saună daCă între ele faCi un duş reCe. duş înainte de a intra în saună, aşa porii pielii vor fi deschişi şi vor înlesni acţiunea căldurii. Sauna nu este recomandată femeilor însărcinate, copiilor foarte mici, celor cu răni deschise sau febră, boli respiratorii sau pneumonie, dar nici cardiacilor, celor care suferă de tromboză, au varice sau o boală infecţioasă acută. Şi la saună există o etichetă ce trebuie respectată. Dezbracă-te înainte de a intra, fă un duş şi ţine minte că e un loc în care oamenii vin, înainte de toate, pentru a se relaxa, aşa că liniştea nu trebuie să lipsească. Pune un mic prosop pe bancă înainte de a te aşe-

za, atât din motive igienice, cât şi pentru a te proteja în caz că lemnul e prea fierbinte. După ce ieşi din saună poţi face un duş rece pentru a relaxa muşchii. E bine să te îmbraci doar după ce corpul a revenit la temperatura normală şi nu mai transpiră. Chiar dacă ţi-e foarte sete sau foame, e bine să aştepţi puţin până să dai buzna în frigider ca să nu rişti să ţi se facă rău. Poţi găsi o saună în oraşul tău aproape în orice sală de fitness. O şedinţă de 30 de minute te costă în jur de 30 RON. Majoritatea abonamentelor includ 8-10 şedinţe pentru 250 lei.


Ce folosim la saună Uleiurile esenţiale te pot ajuta să grea la te relaxezi după o zi birou. Se folosesc câcâ teva picături de ulei într-un litru de apă pus peste pietrele fierbinţi. Cele mai bune esenţe sunt cele de grapefruit, pin, rozmarin, lămâie, santal sau eucalipt. Periile de lemn pentru masaj sunt bune pentru activarea circulaţiei periferice dar şi pentru îndepărtarea celulelor moarte ale pielii. Dacă îţi alegi una cu o coadă lungă nu va trebui să dai dovadă contorde talent de contor sionist pentru a-ţi masa şi spatele.

sauna de acasă

Dacă ţii mult la intimitate şi îţi permiţi, poţi cumpăra o saună de câţiva metri pătraţi pe care s-o instalezi în propria casă.

O cabină de saună din lemn, de 6,25 metri pătraţi şi de o înălţime de 2m costă puţin peste 7.000 lei. Inclus în preţ, primeşti o sobă electrică de 9KW cu panou electric digital extern, 20kg de pietre vulcanice şi tot ce-ţi mai trebuie pentru nişte şedinte relaxante termometru, higrometru, clepsidră, cuier, polonic şi găletuşă. O cabină de saună com-plet echipată costă 2.000€

85


sănătate Înainte să ne facem probleme pentru aditivii alimentari, trebuie să avem grijă să nu mâncăm peşte cu garnitură de mercur

medicul dumneavoastră

Laura Cernat

Când poluarea 1 ajunge în farfurie

Riscuri majore În cazul consumului de alimente cu conţinut mare de mercur, simptomele se manifestă la două-trei zile după ingerare. Mercurul organic atacă anumite enzime specifice organismului, iar descoperirea afecţiunii se poate face după ce enzimele au fost distruse deja.

2

M

ercurul este un element natural aşa că prezenţa sa în cantităţi mici în aer, apă şi sol n-ar trebui să îngrijoreze pe nimeni. Problemele apar când mâncarea pe care o consumi este contaminată cu mercur de la staţiile de procesare a cărbunelui şi aurului ori locuri în care becurile fluorescente, celebre pentru consumul redus de energie, sunt depozitate necorespunzător. Peştele este considerat un aliment sănătos, dar nu puteam să nu ne îngrijorăm la citirea ştirilor despre intoxicaţiile cauzate de consumul de peşte din apele poluate cu mercur. Studiile au arătat că în majoritatea cazurilor de intoxicare cu mercur se datorează peştelui contaminat. Printre simptomele intoxicării cu mercur se numără afectarea vederii şi auzului, îngreunarea vorbirii, dar şi lipsa de coordonare. În urma into86

xicării cu mercur primele şi cele mai grav afectate organe sunt plămânii, creierul şi rinichii. În cazul intoxicaţiilor severe s-au observat disfuncţii ale rinichilor, descuamarea tenului şi pierderea culorii naturale a pielii feţei şi a buricelor degetelor. Mercurul şi compuşii săi sunt toxici în special pentru bebeluşi şi embrioni în dezvoltare, de aceea copiii de vârste mici şi femeile gravide ar trebui să evite consumul de peşte oceanic . Multe dintre efectele toxice ale mercurului pot fi înlăturate total sau parţial cu tratament medical de specialitate. Din păcate, în cazul expunerii îndelungate la concentraţii mari afecţiunile pot fi permanente, cele mai severe fiind cele ale creierului. Expunerea la mercur poate fi depistată prin analize ale sângelui şi urinei, astfel fiind determinată şi cantitatea de metal toxic din organism şi se pot prevedea efectele asupra sănătăţii.

Autorităţile medicale din Insulele Feroe, după un studiu realizat asupra locuitorilor, au ajuns la concluzia că aceştia ar trebui să renunţe la consumul de carne de balenă pentru că mercurul conţinut de aceasta este în cantitate prea mare.

Nici o masă fără peşte? Da, atenţie însă, ar fi la fel de adevărat un dicton care să sune cam aşa: nici un strop de mercur la masă



XI

pași ușor de făcut

După un party “eco” te doare la fel de tare capul dar măcar în ce priveşte planeta, ai conştiinţa curată

I II III IV V VI VII VIII IX X XI

Fără calculatoare. Calculatoarelor nu le place alcoolul la fel de mult ca şi ţie Arde-o artist. Nu-ţi trebuie decoraţiuni, poţi folosi resturi de prin casă şi le explici că asta e ultima modă „neo post minimalistă”. Nu aprinde lumina. Foloseşte lumânări pentru iluminat. O să se distreze mai bine şi prietenii tăi mai urâţi Fără maşini. Mai bine mergi pe 7 cărări decât să conduci pe 7 benzi. Keep it cool! Păstrează o temperatură modestă în camere, lumea se poate încăzi cu un vin bun şi ceva afecţiune. Câte doi la duş! Întotdeauna cineva se îmbată şi uită cum îl cheamă. Nu-l arunca singur sub duş, aşteaptă să ai doi, foloseşti mai puţină apă. Scoate covoarele. O să scuteşti o grămadă de timp şi de detergent Renunţă la cadouri. Lasă-i să vină cu mâna-n buzunar, poţi apoi să-i rogi să te ajute la curăţenie Nu deschide televizorul. N-ai la ce să te uiţi şi oricum e chef, nu cămin de bătrâni. Veselă de calitate. Cioburile aduc noroc, plasticul doar poluează.

O parte însemnată din mâncarea din lume se risipeşte. De exemplu, 30% din mâncarea din sUa ajunge la groapa de gunoi. Mâncarea aruncată valorează 48,3 miliarde de dolari. Găteşte doar cât ai de gând să mănânci!

88

ca sĂ

ai un

y t r a P eco _____


green living magazine Intră acum pe www.ecopeople.ro ca să afli cum te poți abona!

www.ecopeople.ro


action 2 23 februarie – 10 mai EcoAssist a organizat o ecologizare în pădurea Băneasa la care au participat 160 de voluntari. În urma acţiunii s-au strâns 648 saci de gunoaie lăsate de cei ieşiţi la picnic.

A

nul 2008 a fost un an plin pentru organizaţiile de mediu din România, drept dovadă stau numărul mare de voluntari implicaţi în proiecte şi sumele atrase de la companiile private pentru diferite programe. Ce s-a întâmplat în 2008, pe scurt? S-a muncit, s-a făcut voluntariat, s-a plantat, s-a ecologizat, s-a sensibilizat opinia publică. Şi desigur, s-a lansat ecoPeople! Iată câteva dintre proiectele şi acţiunile desfăşurate anul acesta. Toate proiectele au fost la fel de importante, şi multe chiar dacă n-au încăput în retrospectiva noastră au făcut lucruri interesante, utile şi mai ales ecologice.

Viitor Plus a lansat proiectul „Adoptă un Copac”, derulat şi în prezent, prin care încearcă să împădurească un teren de 39 ha în comuna Vâlcele din judeţul Călăraşi. Până acum, Viitor Plus a reuşit să dea spre adopţie 3948 de copăcei dintre cei 15.600 necesari.

action 2008 Ianuarie 90

Februarie


n 2008 30 de milioane de oameni din toată lumea au stins lumina pentru a-şi arăta îngrijorarea pentru viitorul planetei. Earth Hour a stins luminile şi în România, unde mai multe ONG-uri au susţinut campania.

Martie

19 aprilie, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a dat startul unei campanii de colectare a deşeurilor electrice şi electronice. „Marea Debarasare” a avut rezultate mult mai bune decat cea din anul precendent. În 193 de localităţi din România s-au colectat 646,5 tone deşeuri electrice.

Aprilie


action'08 5 iunie Luna iunie a adus încheierea proiectului „Verde003”, iniţiat de Tăşuleasa Social şi MaiMultVerde. Peste 2.000 de voluntari au plantat 10.000 de copaci şi au strâns 70 de tone de gunoi de pe malurile râurilor Bistriţa, Dorna şi Siret

2-8 iunie Mare Nostrum a implicat în “Săptămâna Verde” elevi şi profesori din 37 de unităţi şcolare din judeţul Constanţa. Toţi constănţenii au fost încurajaţi să strângă PET-uri, dar şi să participe la diferite manifestări artistice cu mesaj ecologist.

11 mai Asociaţia Bate Şaua (să Priceapă Iapa) a lansat Harta Verde a Bucureştiului. Au fost cartografiate 1000 de locuri relevante pentru dezvoltarea durabilă a oraşului, de la parcuri şi instituţii de cultură până la eco-şcoli, centre de colectare şi reciclare, magazine cu produse bio şi parcări pentru biciclete. 17 mai Copacul de Hârtie a sunat adunarea pentru „Ziua cea mai Verde” – 15 dintre cele mai importante organizaţii de mediu din România au venit în Piaţa Revoluţiei pentru a-şi prezenta proiectele.

action 2008 Mai 92

Iunie


1-25 august EcoAssist a mobilizat 30 de voluntari pentru un proiect de ecologizare în Munţii Bucegi, de unde au strâns 339 de saci cu gunoi.

31 iulie MaiMultVerde a lansat Cicloteque, primul centru de închiriat biciclete din Bucureşti. Terra Mileniul III a încheiat proiectul de un an „Tineri pentru mediu”, o campanie de conştientizare şi educaţie ecologică pentru elevii din trei zone urbane din România – Călăraşi, Constanţa şi Sighişoara.

Iulie

August 93


action'08 14 octombrie A avut loc lansarea oficială a Consiliului Clădirilor Verzi din România, o asociaţie non-profit ce încurajează o piaţă a construcţiilor sustenabile şi profitabile. Va creea un standard pentru construcţiile verzi şi va susţine iniţiativele legislative favorabile dezvoltării de astfel de construcţii. 29 septembrie MaiMultVerde a organizat „Gala Verde”, un eveniment de fundraising pentru proiecte de mediu în urma căruia s-au strâns peste 120.000 euro

24 septembrie Ultima parte a proiectului “Adoptă un râu” derulat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta s-a petrecut în judeţul Vâlcea prin două acţiuni ce-au implicat peste 150 de voluntari ce-au strâns 7 tone de deşeuri de pe o porţiune de 10 km de mal al Oltului. Prin „Adoptă un râu” Salvaţi Dunărea şi Delta a desfăşurat acţiuni de ecologizare şi conştientizare în legătură cu râul Olt în judeţele Covasna, Sibiu, Vâlcea şi Olt.

action 2008 Septembrie 94

Octombrie


Asociaţia Ecotic împreună cu o reţea naţională de magazine au implementat un sistem de buyback pentru electrocasnice. Cei care îşi aduceau, între 6 şi 26 noiembrie, televizorul sau monitorul vechi la magazine primeau o reducere de 15% la cumpărarea unui LCD sau plasme noi.

17-22 noiembrie „Marea Plantare” este o încer încercare de a reface centura verde a Bucureştiului. Proiectul finaţat din banii strânşi de MaiMultVerde la „Gala Verde” prevede plantarea a 30.000 de puieţi pe o suprafaţă de 12,5 ha în comuna Jilava.

Noiembrie

Decembrie 95


eco click

96


Macacul japonez Aceste maimuţe trăiesc în grupuri de 20-30 de indivizi, rar peste 100, în funcţie de cantitatea de mâncare disponibilă într-o anumită zonă. Când nu găsesc destulă hrană în habitatul lor natural, ei ajung în suburbiile japoneze unde fac pagube însemnate. Bigstock

green living magazine www.ecopeople.ro

Echipa:

Mihuț Năstăsache, Sandra Duhaiu, Ada Bivolaru Art Director (și inițiatorul proiectului):

Dani Iancu DTP:

Cristian Iancu Consultant editorial:

Vlad Ioan Tăușance Colaboratori:

Cristina Verona Anatol Reghintovschi, Alina Floroi, Sânziana Fănică, Mona Voinescu, Laura Cernat, Andrei Iliescu Director:

Andrei Crișan Director de Marketing:

Tara Duveanu

Adresa: Hristo Botev 8, parter, ap 2, sector 3 Tel.: 021.317.09.88; Fax: 021.317.09.43

Matryce Capital Distribuţia: Maxim

Tipărit la:

www.maximgrup.ro

97


eco click DESIGN

– P E R F OR M A N c e – EF f I C E N c y

100% ELECTRIC – 0-100kM/H iN 3,9 SEC – over 365KM per charge


T E S LA MO T ORS . C OM


Numărul 2 | Anul I

nr. 2

100 de pagini

Giulia şi Craioveanu au votat: brazii „la ghiveci” sunt buni pentru Crăciun pagina 16

Călărie

Povestea lipiţanului care a cucerit derbiurile din America şi inima stăpânei pagina 14

ecogadget

Calculatoare „eco“, haine solare şi plante care cresc din tavan Pagina 76

Anul I

www.ecopeople.ro www.ecopeople.ro

Preț 7,5 lei

despre brazi

green living magazine

Numărul 2 | Anul I

Piaţa ,,Hand Made” iubeşte criza?

Dosar

Energiile viitorului

green Business

vom avea energie curată în 2020?

green living magazine

Cristina Cioranîn inTerviu

daciana sârbu am crescut roşii la ţară pentru irina

50% este vrăjeală!

sac

Trend: În londra, vagoanele de meTro ajung sTudiouri penTru tinerii artişti


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.