15 august ADORMIREA MAICII DOMNULUI Solemnitate Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.
Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Regele regilor, cãci Maica sa Fecioarã a fost astãzi ridicatã în înaltul cerului! Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1
Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.
2
15 august, Adormirea Maicii Domnului
8
O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele. 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Regele regilor, cãci Maica sa Fecioarã a fost astãzi ridicatã în înaltul cerului! Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.
Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Splendidã cum e aurora ce-apare, Cu foc rumenind firmamentul în zare, Aºa e Maria, slãvita ºi buna, În soare-mbrãcatã, frumoasã ca luna. Mãritei prinþese în cale îi iese Din cer împãratul; cu vorbe alese, Pe frunte îi pune regeascã cununã, Iar cerul întreg de urale rãsunã.
Oficiul lecturilor
3
Ca fulgul uºoarã, curata Fecioarã Cu trup ºi cu suflet spre Fiul ei zboarã; Precum se cuvine, ca unei regine, Vin sfinþi ºi vin îngeri, ca toþi sã se-nchine. Privind la Isus în cereasca-i splendoare, Maria se-ntreabã: „Acesta e oare Copilul din iesle, pe cruce ucisul, Cu razele lui luminând Paradisul?” Priveºte-þi, o, mamã, copiii, sãrmanii, Vezi multele noastre nevoi ºi strãdanii! La cel ce prin tine voit-a sã vinã În lume, prin tine s-ajungem, Reginã. Slãvit fie Fiul smerit într-atâta Cã-n sânu-þi, Fecioarã, din cer coborât-a. Preasfânta Treime slãvitã sã fie, Cea care Reginã te-a pus pe vecie. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Vino, Fecioarã-reginã, încoronatã de frumuseþe: intrã în casa regelui veºnic. Psalmul 23 (24) 1
Al Domnului este pãmântul ºi tot ce este pe el, * lumea ºi cei care locuiesc în ea. 2 Cãci el l-a întemeiat pe mãri * ºi l-a stabilit peste râuri. 3 Cine va urca pe muntele Domnului? * Cine va sta în locul sãu cel sfânt? 4 Cel care are mâinile nepãtate ºi inima curatã, † cel care nu-ºi înalþã sufletul spre lucruri deºarte * ºi nu jurã cu viclenie. 5 Acesta va primi binecuvântare de la Domnul * ºi dreptate de la Dumnezeu, mântuitorul sãu. 6 Acesta este neamul celor care-l cautã pe el, * al celor care cautã faþa Dumnezeului lui Iacob.
4
15 august, Adormirea Maicii Domnului
7
Ridicaþi-vã, porþilor, pragurile voastre de sus, † deschideþi-vã, voi, porþi veºnice, * ca sã intre regele mãririi! 8 Cine este acest rege al mãririi? † E Domnul cel tare ºi puternic, * Domnul cel viteaz în luptã! 9 Ridicaþi-vã, porþilor, pragurile voastre de sus, † deschideþi-vã, voi, porþi veºnice, * ca sã intre regele mãririi! 10 Cine este acest rege al mãririi? * Domnul oºtirilor: el este regele mãririi. Ant. Vino, Fecioarã-reginã, încoronatã de frumuseþe: intrã în casa regelui veºnic. Ant. 2 Dumnezeu a ales-o ºi a iubit-o, a fãcut-o sã locuiascã în cortul sãu. Psalmul 45 (46) Dumnezeu este pentru noi loc de refugiu ºi putere, * ajutor uºor de gãsit în timp de încercare. 3 De aceea nu ne temem, chiar dacã s-ar zgudui pãmântul * ºi ar cãdea munþii în mijlocul mãrii; 4 chiar de-ar clocoti ºi ar spumega apele ei * ºi munþii s-ar zgudui la izbirea ei. 5 Un râu cu braþele sale înveseleºte cetatea lui Dumnezeu, * locuinþa sfântã a Celui Preaînalt. 6 Dumnezeu este în mijlocul ei: ea nu se clatinã; * Dumnezeu îi vine în ajutor dis-de-dimineaþã. 7 Naþiunile pãgâne se zbuciumã,† împãrãþiile se clatinã. * El ºi-a ridicat glasul ºi pãmântul se topeºte de groazã. 8 Domnul oºtirilor este cu noi, * Dumnezeul lui Iacob este un turn de scãpare pentru noi.
2
Oficiul lecturilor
5
9
Veniþi ºi vedeþi lucrãrile minunate ale Domnului, * faptele uimitoare pe care le-a fãcut pe pãmânt. El face sã înceteze rãzboaiele pânã la marginile pãmântului, † 10 frânge arcul ºi sfãrâmã lancea, * iar scuturile le arde în foc. 11 Opriþi-vã ºi recunoaºteþi cã eu sunt Dumnezeu, * eu mã înalþ peste popoare, mã înalþ peste tot pãmântul. 12 Domnul oºtirilor este cu noi, * Dumnezeul lui Iacob este un turn de scãpare pentru noi. Ant. Dumnezeu a ales-o ºi a iubit-o, a fãcut-o sã locuiascã în cortul sãu. Ant. 3 Lucruri minunate se spun despre tine, Fecioarã Maria. Psalmul 86 (87) 1 Întrucât temeliile sale sunt pe munþii cei sfinþi, † 2 Domnul iubeºte porþile Sionului * mai mult decât toate locuinþele lui Iacob. 3 Lucruri mãreþe s-au spus despre tine, * cetate a lui Dumnezeu. 4 Voi aminti de Rahab ºi de Babilon printre cei care mã cunosc; † iatã, filistenii, Tirul ºi Etiopia * s-au nãscut acolo. 5 Se va spune despre Sion: „ªi acesta, ºi acela s-au nãscut într-însul * ºi însuºi Cel Preaînalt îl întãreºte”. 6 Domnul scrie în cartea popoarelor: * „Aceºtia s-au nãscut acolo”. 7 Iar ei danseazã ºi cântã: * „Toate izvoarele mele sunt în tine”. Ant. Lucruri minunate se spun despre tine, Fecioarã Maria.
6
15 august, Adormirea Maicii Domnului V. Fericitã eºti, Marie, pentru cã ai crezut în Domnul. R. În tine se împlineºte cuvântul Domnului.
LECTURA ÎNTÂI Din Scrisoarea sfântului apostol Paul cãtre Efeseni
1,16–2,10
Dumnezeu ne-a fãcut sã ºedem în ceruri în Cristos Isus 1,16 Fraþilor, nu încetez sã mulþumesc pentru voi, amintindu-vã în rugãciunile mele, 17 pentru ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Cristos, Tatãl gloriei, sã vã dea Duhul înþelepciunii ºi al descoperirii, ca sã-l cunoaºteþi pe deplin, 18 luminându-vã ochii inimii voastre, ca sã cunoaºteþi care este speranþa chemãrii sale, care este bogãþia gloriei moºtenirii sale între cei sfinþi 19 ºi care este imensa mãreþie a puterii sale faþã de noi, cei care credem dupã lucrarea tãriei puterii sale, 20 pe care a înfãptuit-o în Cristos, înviindu-l din morþi ºi aºezându-l la dreapta sa în ceruri, 21 deasupra oricãrui principat ºi oricãrei puteri, stãpâniri ºi domnii ºi deasupra oricãrui nume rostit nu numai în lumea aceasta, dar ºi în aceea care va veni. 22 Toate le-a pus sub picioarele lui, iar pe el l-a rânduit cap peste Biserica întreagã, 23 care este trupul sãu, plinãtatea aceluia care împlineºte toate în toþi. 2,1 Voi eraþi morþi din cauza greºelilor ºi a pãcatelor voastre, 2 în care umblaþi odinioarã dupã mentalitatea lumii acesteia, dupã stãpânitorul puterii vãzduhului, a duhului care lucreazã acum în fiii neascultãrii. 3 Printre aceºtia am trãit ºi noi toþi odinioarã în poftele trupului nostru, împlinind dorinþele trupului ºi ale simþurilor, ºi eram ºi noi din fire fii ai mâniei, ca ºi ceilalþi. 4 Însã Dumnezeu, fiind bogat în îndurare, pentru marea sa iubire cu care ne-a iubit, 5 pe când noi eram morþi din cauza greºelilor noastre, ne-a readus la viaþã împreunã cu Cristos – prin har aþi fost mântuiþi –, 6 ne-a înviat ºi ne-a aºezat în ceruri în Cristos Isus, 7 ca sã arate în veacurile viitoare mãreþia bogãþiei harului sãu prin bunãtatea faþã de noi în Cristos Isus.
Oficiul lecturilor
7
8
Cãci prin har aþi fost mântuiþi datoritã credinþei, ºi aceasta nu e de la voi, ci este darul lui Dumnezeu, 9 nu prin fapte, ca sã nu se laude nimeni. 10 Dar noi suntem opera lui, creaþi în Cristos Isus în vederea faptelor bune pe care le-a pregãtit Dumnezeu de mai înainte ca sã trãim în ele. RESPONSORIUL R. Cât de frumoasã ºi plinã de glorie este Maria, Fecioara, care a trecut din aceastã lume la Cristos. * Între corurile sfinþilor, strãluceºte ca soarele în tãria cerului. V. Se bucurã îngerii, tresaltã de fericire arhanghelii, pentru cã Fecioara Maria a fost înãlþatã la cer. * Între corurile sfinþilor. LECTURA A DOUA Din constituþia apostolicã Munificentissimus Deus a papei Pius al XII-lea (AAS 42 [1950] 760-762.767-769)
Trupul tãu este sfânt, este plin de glorie Sfinþii pãrinþi ºi marii învãþãtori, în omilii ºi în discursuri adresate poporului, cu ocazia sãrbãtorii de astãzi vorbeau despre Ridicarea la cer a Maicii lui Dumnezeu ca despre o învãþãturã deja vie în conºtiinþa credincioºilor ºi profesatã deja de ei; îi explicau pe larg semnificaþia, îi precizau ºi îi aprofundau conþinutul, îi arãtau motivaþiile teologice. Ei scoteau în evidenþã îndeosebi cã obiectul sãrbãtorii nu era numai faptul cã rãmãºiþele pãmânteºti ale fericitei Fecioare Maria au fost ferite de putrezire, ci ºi triumful sãu asupra morþii ºi glorificarea sa cereascã, pentru ca Mama sã copie modelul, adicã sã-l imite pe Fiul sãu unic, Cristos Isus. Sfântul Ioan Damaschinul, care se deosebeºte între toþi ca un martor distins al acestei tradiþii, luând în considerare înãlþarea cu trupul a mãreþei Nãscãtoare de Dumnezeu în lumina celorlalte privilegii ale ei, exclamã cu o elocvenþã puternicã: „Cea care, nãscând, ºi-a pãstrat
8
15 august, Adormirea Maicii Domnului
neatinsã fecioria trebuia sã-ºi pãstreze neatins trupul sãu dupã moarte. Cea care l-a purtat în sânul sãu pe Creator, fãcut copil, trebuia sã locuiascã în corturile divine. Cea care a fost luatã ca mireasã de cãtre Tatãl nu putea decât sã gãseascã locuinþã în lãcaºurile cereºti. Trebuia sã-l contemple pe Fiul sãu în glorie la dreapta Tatãlui, ea, care l-a vãzut pe cruce, ea, care, feritã de durere, atunci când l-a nãscut, a fost strãpunsã de sabia durerii atunci când l-a vãzut murind. Era drept ca Nãscãtoarea lui Dumnezeu sã aibã ceea ce aparþine Fiului ºi sã fie cinstitã de toate creaturile ca Mamã ºi Slujitoare a lui Dumnezeu”. Sfântul Gherman de Constantinopol credea cã neputrezirea ºi ridicarea la cer a trupului Fecioarei Nãscãtoare de Dumnezeu nu numai cã se cuveneau maternitãþii sale divine, dar ºi sfinþeniei speciale a trupului sãu feciorelnic: „Tu, aºa cum a fost scris, eºti în întregime strãlucire (cf. Ps 44,14): trupul tãu feciorelnic este în întregime sfânt, în întregime curat, în întregime templu al lui Dumnezeu. Pentru aceasta, nu putea sã cunoascã putrezirea mormântului, dar, chiar pãstrându-ºi trãsãturile sale naturale, trebuia sã se transfigureze în lumina incoruptibilitãþii, sã intre într-o existenþã nouã ºi glorioasã, sã se bucure de eliberarea deplinã ºi de viaþa perfectã”. Un alt scriitor antic afirmã: „Cristos, Mântuitorul ºi Dumnezeul nostru, dãtãtor al vieþii ºi al nemuririi, i-a restituit Mamei viaþa. El a fãcut-o pe cea care îl nãscuse egalã cu sine în incoruptibilitatea trupului ºi aceasta pentru totdeauna. El a înviat-o din morþi ºi a primit-o alãturi de sine, pe o cale pe care numai el o cunoaºte”. Toate aceste consideraþii ºi motivaþii ale sfinþilor pãrinþi, ca ºi ale teologilor, cu privire la aceeaºi temã au ca fundament ultim Sfânta Scripturã. Efectiv, Biblia ne-o prezintã pe sfânta Nãscãtoare de Dumnezeu strâns unitã cu Fiul sãu divin ºi mereu solidarã cu el ºi pãrtaºã la starea sa. Cât priveºte tradiþia, nu trebuie sã se uite cã, încã din secolul al doilea, Fecioara Maria este prezentatã de sfin-
Oficiul lecturilor
9
þii pãrinþi ca noua Evã, intim unitã cu noul Adam, deºi este supusã lui. Mama ºi Fiul apar mereu asociaþi în lupta împotriva duºmanului infernal, luptã care, aºa cum a fost prevestit în protoevanghelie (cf. Gen 3,15), se va termina cu victoria deplinã asupra pãcatului ºi a morþii, adicã asupra acelor duºmani pe care Apostolul îi prezintã mereu uniþi (cf. Rom cap. 5 ºi 6; 1Cor 15,21-26.54-57). Aºadar, dupã cum învierea glorioasã a lui Cristos a fost parte esenþialã ºi semn final al acestei victorii, tot aºa, ºi pentru Maria, lupta comunã trebuia sã se încheie cu glorificarea trupului sãu feciorelnic, conform afirmaþiilor Apostolului: Atunci când fiinþa aceasta supusã putrezirii se va îmbrãca în neputrezire ºi fiinþa aceasta muritoare se va îmbrãca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul Scripturii: Moartea a fost înghiþitã de victorie (1Cor 15,54; cf. Os 13,14). În felul acesta, mãreaþa Nãscãtoare de Dumnezeu, unitã în mod tainic cu Isus Cristos, deja din veºnicie, prin acelaºi decret de predestinare, neprihãnitã în zãmislirea sa, fecioarã nepãtatã în maternitatea sa divinã, însoþitoare generoasã a Rãscumpãrãtorului divin, victorios asupra pãcatului ºi asupra morþii, la sfârºit, a obþinut coroana mãreþiilor sale, trecând peste putreziciunea mormântului. A învins moartea, asemenea Fiului sãu, ºi a fost înãlþatã cu sufletul ºi trupul în slava cerului, unde strãluceºte ca Reginã la dreapta Fiului sãu, Rege nemuritor al veacurilor. RESPONSORIUL R. Iatã, a sosit ziua minunatã în care Fecioara Maria, Nãscãtoarea de Dumnezeu, se înalþã la cer; sã o lãudãm ºi sã spunem cu toþii: * Binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este rodul trupului tãu. V. Fericitã eºti tu, sfântã Fecioarã Maria, ºi preavrednicã de toatã lauda; pentru cã din tine s-a nãscut soarele dreptãþii, Cristos, Dumnezeul nostru. * Binecuvântatã.
10
15 august, Adormirea Maicii Domnului
IMNUL TE DEUM Pe tine, Dumnezeule, te lãudãm, Pe tine, Doamne, te mãrturisim. Pe tine, veºnicul Pãrinte, Tot pãmântul te cinsteºte. Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile, Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare: Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot! Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale! Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor; Pe tine te slãveºte Numãrul vrednic de laudã al profeþilor; Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor; Pe tine te mãrturiseºte sfânta Bisericã Pe toatã faþa pãmântului: Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit, ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare, ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul. Tu eºti regele mãririi, Cristoase, Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui. Pentru mântuirea noastrã Tu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei. Tu ai biruit ghimpele morþii ªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor. Tu stai de-a dreapta lui Dumnezeu Întru mãrirea Tatãlui. Noi credem cã vei veni ca judecãtor, Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor tale Pe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump. Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãi În slava ta cereascã. ¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu ªi binecuvânteazã moºtenirea ta. Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac. În toate zilele te binecuvântãm ªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor. Binevoieºte, Doamne, în ziua aceasta Sã ne fereºti de pãcat.
Laudele
11
Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne. Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã Precum am nãdãjduit ºi noi în tine. În tine, Doamne, am nãdãjduit ªi nu voi regreta în veci. ¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.
Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, care pe Neprihãnita Fecioarã Maria, Nãscãtoarea Fiului tãu, ai înãlþat-o cu trupul ºi cu sufletul la slava cereascã, dã-ne, te rugãm, harul ca, tinzând pururi la cele de sus, sã ne învrednicim a fi pãrtaºi de mãrirea ei. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Fecioarã preasfântã,-n cereasca splendoare, Tu eºti îmbrãcatã în raze de soare; Pe frunte din stele îþi este cununa, Pernuþã picioarelor tale e luna. Învins-ai ºi iadul, ºi moartea hainã, ªi-acum lângã Fiu-þi domneºti ca reginã.
12
15 august, Adormirea Maicii Domnului
Pãmântul ºi cerul nu pot sã te-admire De-ajuns ºi sã-þi dea cuvenitã cinstire. Fecioarã, credinþa în noi o pãstreazã ªi fã-o sã fie mai vie, mai treazã, Pe cei rãtãciþi reîntoarce-i la turmã, Eroarea din minþile noastre o curmã. Priveºte, o, Mamã, cu milã din slavã Spre lumea aceasta sãrmanã, bolnavã. Iertare obþine-ne tuturor, ca sã Scãpãm de povara ce greu ne apasã. Treimii Preasfinte mãrire-n vecie, Cãci ea a voit ca Maria sã fie Reginã ce poartã pe frunte cununã, Dar care rãmâne o mamã preabunã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Fericitã eºti, Marie, cãci prin tine a venit mântuirea lumii; acum te bucuri plinã de slavã înaintea Domnului. Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu. 2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu.
Laudele
13
6
Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. Fericitã eºti, Marie, cãci prin tine a venit mântuirea lumii; acum te bucuri plinã de slavã înaintea Domnului. Ant. 2 Fecioara Maria a fost înãlþatã deasupra corurilor de îngeri: sã se bucure toþi credincioºii ºi sã-l binecuvânteze pe Domnul! Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 69
Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul!
14
15 august, Adormirea Maicii Domnului
70
Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! 71
La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.
Ant. Fecioara Maria a fost înãlþatã deasupra corurilor de îngeri: sã se bucure toþi credincioºii ºi sã-l binecuvânteze pe Domnul!
Laudele
15
Ant. 3 Atât de mult a preamãrit Domnul numele tãu, încât nu se va îndepãrta lauda ta din gura oamenilor. Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1
Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor. 6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. Atât de mult a preamãrit Domnul numele tãu, încât nu se va îndepãrta lauda ta din gura oamenilor. LECTURA SCURTÃ
Cf. Is 61,10
Mã voi bucura din toatã inima în Domnul ºi va tresãlta de veselie sufletul meu în Dumnezeul meu, cãci m-a îmbrãcat cu haina mântuirii ºi cu mantia dreptãþii m-a învãluit, ca pe o mireasã împodobitã cu giuvaierele sale.
16
15 august, Adormirea Maicii Domnului
RESPONSORIUL SCURT R. Astãzi, Fecioara Maria * se ridicã la ceruri. Astãzi. V. ªi triumfã alãturi de Cristos în veci. * Se ridicã la
ceruri. Slavã Tatãlui. Astãzi. Ant. la Benedictus: Frumoasã este ºi slãvitã fiica Ierusalimului; ea se înalþã ca zorii dimineþii. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh.
Laudele
17
Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Frumoasã este ºi slãvitã fiica Ierusalimului; ea se înalþã ca zorii dimineþii. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sãrbãtorindu-l pe Mântuitorul, care a binevoit sã se nascã din Fecioara Maria, sã-l implorãm: Priveºte la cea plinã de har ºi ascultã-ne! Cuvântule întrupat, care ai ales-o pe Maria chivot neîntinat al locuirii tale, – elibereazã-ne de întinarea pãcatului! Cristoase, rãscumpãrãtorul nostru, care ai fãcut-o pe Neprihãnita Fecioarã Maria lãcaºul tãu preacurat ºi sanctuarul Duhului Sfânt, – fã-ne temple nepieritoare ale Duhului tãu! Rege al regilor, care ai voit sã o ridici alãturi de tine la ceruri, cu trupul ºi cu sufletul, pe Maica ta, – ridicã pururi gândurile noastre la cele de sus! Stãpâne al cerului ºi al pãmântului, care ai aºezat-o pe Maria ca reginã la dreapta ta, – dãruieºte-ne harul sã ne învrednicim a fi pãrtaºi de slava ei! Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, care pe Neprihãnita Fecioarã Maria, Nãscãtoarea Fiului tãu, ai înãlþat-o cu trupul ºi cu sufletul la slava cereascã, dã-ne, te rugãm, harul ca, tinzând pururi la cele de sus, sã ne învrednicim a fi pãrtaºi de mãrirea ei. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.
15 august, Adormirea Maicii Domnului
18
Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori, Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt. Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. Pe drept cuvânt te mãrturisim ca reginã a cerului, Marie, cãci din tine a rãsãrit Soarele dreptãþii. Psalmul 122 (123) Încrederea poporului în Dumnezeu Doi orbi... au strigat: „Doamne, Fiul lui David, ai milã de noi!” (Mt 20,30). 1 Cãtre tine îmi ridic ochii, * cãtre tine, care locuieºti în ceruri. 2 Iatã, ca ochii slujitorilor spre mâna stãpânilor, * ca ochii slujitoarei spre mâna stãpânei sale,
Ora medie
19
aºa sunt ochii noºtri îndreptaþi spre Domnul, Dumnezeul nostru, * pânã când ne va arãta îndurarea sa. 3 Ai milã de noi, Doamne, ai milã de noi, * cãci suntem prea sãtui de ocarã. 4 Prea sãtul ne este sufletul † de batjocurile celor care ne urãsc, * de dispreþul celor îngâmfaþi. Psalmul 123 (124) Ajutorul nostru este în numele Domnului Domnul i-a zis lui Paul: „Nu-þi fie teamã... cãci eu sunt cu tine!” (Fap 18,9-10). 1
De n-ar fi fost Domnul de partea noastrã – s-o spunã Israel, – † 2 de n-ar fi fost Domnul de partea noastrã, * când oameni s-au ridicat împotriva noastrã, 3 atunci ne-ar fi înghiþit de vii * în focul mâniei lor; 4 atunci ne-ar fi înecat apele, † ar fi trecut râurile peste sufletul nostru, * 5 atunci ar fi trecut peste noi valuri nãprasnice. 6 Binecuvântat sã fie Domnul, * care nu ne-a lãsat pradã dinþilor lor! 7 Sufletul nostru a scãpat † ca o pasãre din laþul vânãtorului: * laþul s-a rupt ºi noi am scãpat. 8 Ajutorul nostru este în numele Domnului, * care a fãcut cerul ºi pãmântul. Psalmul 124 (125) Domnul este ocrotitorul poporului sãu Pacea lui Dumnezeu asupra lui Israel (Gal 6,16).
20
15 august, Adormirea Maicii Domnului
1
Cei care se încred în Domnul sunt ca Muntele Sionului: * el nu se clatinã, ci rãmâne în veac. 2 Munþii înconjoarã Ierusalimul, † ºi Domnul stã împrejurul poporului sãu * de acum ºi pânã-n veac. 3 Sceptrul celui nelegiuit nu va rãmâne peste moºtenirea celor drepþi, * ca nu cumva cei drepþi sã-ºi întindã mâinile spre nelegiuire. 4 Fã bine, Doamne, celor buni * ºi celor drepþi cu inima, 5 iar pe cei ce se abat pe cãrãri strâmbe † Domnul îi va aduna cu cei care sãvârºesc fãrãdelegea. * Pace peste Israel! Ant. Pe drept cuvânt te mãrturisim ca reginã a cerului, Marie, cãci din tine a rãsãrit Soarele dreptãþii. Ap 12,1 LECTURA SCURTÃ ªi s-a arãtat în cer un semn mare: o femeie îmbrãcatã în soare; ea avea luna sub picioarele ei, iar pe cap o coroanã de douãsprezece stele. V. Sfânta Nãscãtoare de Dumnezeu a fost înãlþatã. R. Mai presus de corurile de îngeri, în împãrãþia cerului.
Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, care pe Neprihãnita Fecioarã Maria, Nãscãtoarea Fiului tãu, ai înãlþat-o cu trupul ºi cu sufletul la slava cereascã, dã-ne, te rugãm, harul ca, tinzând pururi la cele de sus, sã ne învrednicim a fi pãrtaºi de mãrirea ei. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu.
Vesperele II
21
Vesperele II V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Bucurie eºti, Marie, eºti un soare ce rãsare Dup-o noapte-ntunecatã ºi-ndelungã aºteptare. Tu îl naºti pe Creatorul; mâna ta îndurãtoare Cãtre fiii tãi întinde-o, tu, Fecioarã-ntre fecioare. Rupt fiind de cer pãmântul, nefiind vreo legãturã, Sã coboare pe o scarã însuºi Domnul se îndurã; Tu eºti scara, Maicã Sfântã, ºi Isus pe ea coboarã; Sã urcãm ºi noi la dânsul, ne ajutã, o, Fecioarã. Nu-i în stare-o veºnicie îndeajuns sã te admire Sfinþi ºi îngeri sus în ceruri, pe pãmânt întreaga fire. Chiar apostolii, profeþii, înaintea ta se-nchinã, Universul te cinsteºte ca stãpânã ºi reginã. Cânt de slavã-n veci Treimii pe pãmânt ºi-n cer rãsunã; Ea þi-a pus în mânã sceptrul, ea þi-a pus pe cap cununã, Nouã ni te-a dat ca mamã, ni te-a dat ca-mpãrãteasã, De aceea, îþi aducem cinstea noastrã cea aleasã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Maria a fost ridicatã la ceruri: se bucurã îngerii ºi, lãudând, îl binecuvânteazã pe Domnul. Psalmul 121 (122) M-am bucurat când mi s-a spus: † „Sã mergem la casa Domnului”. * 2 Iatã, picioarele noastre au ajuns la porþile tale, Ierusalime! 1
22
15 august, Adormirea Maicii Domnului
3
Ierusalimul este zidit * ca o cetate bine întãritã. 4 Acolo urcã seminþiile, seminþiile Domnului, † dupã legea lui Israel, * ca sã laude numele Domnului. 5 Cãci acolo sunt scaunele de judecatã, * tronurile casei lui David. 6 Rugaþi-vã pentru pacea Ierusalimului: * „Sã fie în siguranþã cei care te iubesc! 7 Pacea sã locuiascã între zidurile tale * ºi liniºtea în palatele tale”. 8 De dragul fraþilor ºi prietenilor mei, * eu spun: „Pace þie!” 9 De dragul casei Domnului, Dumnezeului nostru, * mã rog pentru fericirea ta! Ant. Maria a fost ridicatã la ceruri: se bucurã îngerii ºi, lãudând, îl binecuvânteazã pe Domnul. Ant. 2 Fecioara Maria a fost ridicatã în lãcaºurile cereºti, acolo unde Regele regilor ºade pe tron înconjurat de stele. Psalmul 126 (127) 1
Dacã Domnul n-ar zidi casa, * în zadar ar trudi cei care o zidesc. Dacã Domnul n-ar pãzi cetatea, * în zadar ar veghea cel care o pãzeºte. 2 În zadar vã sculaþi dis-de-dimineaþã ºi vã culcaþi târziu, † mâncându-vã pâinea în obosealã, * pe când Domnul o dã preaiubiþilor sãi în timpul somnului. 3 Iatã, moºtenire de la Domnul sunt fiii, * rodul sânului este rãsplatã de la el. 4 Ca sãgeþile în mâna celui viteaz, * aºa sunt fiii tinereþilor.
Vesperele II
23
5
Fericit bãrbatul care-ºi umple tolba cu ei; * nu se va face de ruºine când va vorbi cu duºmanii sãi la poartã. Ant. Fecioara Maria a fost ridicatã în lãcaºurile cereºti, acolo unde Regele regilor ºade pe tron înconjurat de stele. Ant. 3 Binecuvântatã eºti, fiicã, de Domnul, cãci prin tine ne-am fãcut pãrtaºi de rodul vieþii! Cântarea Ef 1,3-10 Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, * care ne-a copleºit cu binecuvântarea sa spiritualã în ceruri, în Cristos. 4 În el, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, * ca sã fim sfinþi ºi fãrã prihanã în faþa lui, în dragoste. 5 El a orânduit de mai înainte † sã fim adoptaþi ca fii, prin Isus Cristos, în el, * dupã bunul plac al voinþei sale, 6 spre lauda gloriei harului sãu, * pe care ni l-a dãruit prin Fiul sãu preaiubit. 7 Prin sângele lui avem rãscumpãrarea, * iertarea pãcatelor; prin bogãþia harului sãu † 8 care a prisosit în noi, * în toatã înþelepciunea ºi înþelegerea. 9 El ne-a descoperit misterul voinþei sale * dupã bunãvoinþa sa, pe care îl hotãrâse de mai înainte în el, * 10 ca sã-l înfãptuiascã la împlinirea timpurilor, recapitulând toate în Cristos, * cele din cer ºi cele de pe pãmânt. Ant. Binecuvântatã eºti, fiicã, de Domnul, cãci prin tine ne-am fãcut pãrtaºi de rodul vieþii! 3
24
15 august, Adormirea Maicii Domnului
LECTURA SCURTÃ 1Cor 15,22-23 Dupã cum toþi mor în Adam, tot la fel, în Cristos, toþi vor fi readuºi la viaþã. Dar fiecare la rândul lui: cel dintâi Cristos, dupã aceea, cei care sunt ai lui Cristos, la venirea lui. RESPONSORIUL SCURT R. Fecioara Maria a fost înãlþatã * mai presus de corurile îngereºti. Fecioara. V. Binecuvântat fie Domnul care a înãlþat-o * mai presus de corurile îngereºti. Slavã Tatãlui. Fecioara. Ant. la Magnificat: Astãzi, Fecioara Maria se ridicã la ceruri: bucuraþi-vã, cãci ea domneºte alãturi de Cristos în veci! CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.
Vesperele II
25
Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Astãzi, Fecioara Maria se ridicã la ceruri: bucuraþi-vã, cãci ea domneºte alãturi de Cristos în veci! RUGÃCIUNEA UNIVERSALà Sã-l preamãrim din toatã inima cu cântãri de laudã pe Dumnezeu, Tatãl atotputernicul, care a voit ca Maria, Mama Fiului sãu, sã fie cinstitã de toate neamurile ºi generaþiile, ºi sã-l rugãm cu umilinþã: Priveºte la cea plinã de har ºi ascultã-ne! Dumnezeule, care înfãptuieºti lucruri minunate, care pe preacurata Fecioarã Maria ai fãcut-o pãrtaºã cu trupul ºi cu sufletul de slava cereascã a lui Cristos, – cãlãuzeºte inimile fiilor tãi spre aceeaºi slavã. Dumnezeule, care ne-ai dat-o pe Maria ca mamã, dãruieºte, prin mijlocirea ei, vindecare celor bolnavi, mângâiere celor întristaþi, iertare pãcãtoºilor – ºi tuturor mântuire ºi pace. Dumnezeule, care ai fãcut-o pe Maria plinã de har, – dãruieºte tuturor belºugul harului tãu. Biserica ta sã fie un gând ºi o inimã în iubire, – iar credincioºii, într-un suflet, sã stãruie în rugãciune împreunã cu Maria, Mama lui Isus. Dumnezeule, care ai încoronat-o pe Maria ca Regina cerului, – primeºte-i pe cei rãposaþi sã se bucure în veci, împreunã cu toþi sfinþii, în împãrãþia ta. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, care pe Neprihãnita Fecioarã Maria, Nãscãtoarea Fiului tãu, ai înãlþat-o cu trupul ºi cu sufletul la slava cereascã, dã-ne, te rugãm, harul ca, tinzând pururi la cele de sus, sã ne învrednicim a fi pãrtaºi de mãrirea ei. Prin Domnul nostru Isus
15 august, Adormirea Maicii Domnului
26
Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare: Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine, Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã. Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme de spaima nopþii. Psalmul 90 (91) Sub ocrotirea Celui Preaînalt
Completoriul
27
Iatã, v-am dat putere sã cãlcaþi peste ºerpi ºi peste scorpioni (Lc 10,19). 1 Cel care locuieºte sub ocrotirea Celui Preaînalt * ºi se odihneºte la umbra Celui Atotputernic 2 îi spune Domnului: † „Tu eºti locul meu de refugiu ºi fortãreaþa mea, * Dumnezeul meu în care îmi pun încrederea”. 3 Cãci el te va elibera din laþul vânãtorului * ºi de ciuma pustiitoare. 4 El te va acoperi cu aripile lui † ºi vei gãsi refugiu sub penele sale; * fidelitatea lui îþi va fi scut ºi pavãzã. 5 Nu te vei teme nici de spaima nopþii, nici de sãgeata care zboarã ziua, † 6 nici de ciuma care se rãspândeºte în întuneric, * nici de molima care bântuie în plinã zi. 7 Vor cãdea alãturi de tine o mie, † ºi zece mii la dreapta ta, * dar de tine nimic nu se va apropia. 8 E de ajuns cu ochii sã priveºti * ºi vei vedea rãsplata pãcãtoºilor. 9 Pentru cã ai spus: „Tu, Doamne, eºti locul meu de refugiu” * ºi pe Cel Preaînalt þi l-ai ales adãpost, 10 nici un rãu nu te va lovi, * nici o nenorocire nu se va apropia de locuinþa ta, 11 pentru cã el le va porunci îngerilor sãi * sã te pãzeascã pe toate cãile tale. 12 Ei te vor purta pe mâini, * ca nu cumva sã-þi loveºti piciorul de piatrã; 13 vei pãºi peste lei ºi peste vipere * ºi vei cãlca în picioare pui de lei ºi balauri. 14 Pentru cã nãdãjduieºte în mine, îl voi salva, * îl voi ocroti, pentru cã îmi cunoaºte numele. 15 Când el mã va chema, eu îi voi rãspunde, † voi fi alãturi de el în necazuri. * Îl voi elibera ºi-l voi preamãri.
28 16
15 august, Adormirea Maicii Domnului
Îi voi dãrui viaþã lungã * ºi îi voi arãta mântuirea mea.
Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme de spaima nopþii. LECTURA SCURTÃ Ap 22,4-5 Ei vor vedea faþa Domnului, iar numele sãu va fi pe frunþile lor. Nu va mai fi noapte acolo ºi nu vor mai avea nevoie nici de lumina candelei, nici de lumina soarelui, pentru cã Domnul Dumnezeu îi va lumina iar ei vor domni în vecii vecilor. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace.
Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria
29
Rugãciunea de încheiere Viziteazã, te rugãm, Doamne, locuinþa aceasta ºi îndepãrteazã de la ea toate cursele vrãjmaºului; îngerii tãi sfinþi sã locuiascã în ea ºi sã ne pãzeascã în pace, iar binecuvântarea ta sã fie pururi asupra noastrã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:
Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:
Bucurã-te, Regina cerului, aleluia, cãci acela pe care ai fost vrednicã sã-l porþi, aleluia a înviat precum a zis, aleluia! Roagã-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia! Sau:
Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:
Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi.
15 august, Adormirea Maicii Domnului
30
Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:
Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu. Nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.